Sunteți pe pagina 1din 7

OCHIUL UMAN Din punct de vedere anatomic, ochiul este, dup cum se tie, un organ deosebit de complex, servind

la transformarea imaginilor geometrice ale corpurilor n senzaii vizuale. Privind ns numai din punctul de vedere al opticii geometrice, el constituie un sistem optic format din trei medii transparente: umoarea apoas, cristalinul i umoarea sticloas (sau vitroas):

Ochii sunt oganele vzului. Putem vedea obiectele pentru c razele solare sunt reflectate de acestea i intr in ochi. Celulele fotosensibile din fundul ochilor trimit informaiile la creier, care le interpreteaz ca imagini. Fiecare ochi vede obiectele dintr-un unghi diferit pentru a ne ajuta s vedem tridimensional (vedere stereoscopic) CUM FUNCIONEAZ OCHII Razele solare intra n ochi printr-un orificiu numit pupil. Trec printr-un strat transparent numit cornee i printr-o lentil numita cristalin. Ochii notri transform lumina reflectat de un obiect ntr-o imagine recunoscut de ctre creier. Partea din fa a ochiului este o lentil convex convergent. Ea focalizeaz razele de lumin, astfel nct formeaz o imagine pe un strat n partea din spate a ochiului, numit retin. Imaginea format este ntoars, dar creierul nostru corecteaz lucrul acesta astfel nct vedem lucrurile drepte. Retina conine receptori fotosensibili numii celule cu bastonae celule cu conuri. Acestea transform impulsurile nervoase care circul ctre creier de-a lungul nervului optic. Creierul interpreteaz aceste impulsuri ca o imagine, pe care o i ntoarce n poziia corect.

Fiecare ochi are circa 125 milioane de celule cu bastonae i 7 milioane de celule cu conuri. Celulele cu bastonae detecteaz doar albul si negrul, dar funcioneaz bine i n lunim slab. Cele cu conuri vd culorile, dar au nevoie de lumin pentru aceasta. n ochi sunt trei tipuri de celule cu conuri, unele sensibile la lumin roie, altele la lumin verde i altele la lumin albastr. Fiecare tip rspunde diferit, n funcie de culoarea la care ne uitm. Daltonitii nu pot vedea culorile bine pentru c unele celule cu conuri nu funcioneaz corespunztor. Irisul colorat conine muchi radiari i circulari care i controleaz dimensiunea i cantitatea de lumin care intr n ochi. n lumin slab, muchii radiari se contract. Astfel, pupila se lrgete i permite unei mai mari cantiti de lumin s intre. n lumin puternic muchii circulari se contract protejnd ochiul de la orbire. VEDEREA Cnd lumina vine de la un obiect i intr n ochi, razele sunt reftactate de ctre cornee i cristalin. Punctul n care se ntlnesc razele se numete focar. Dac se focalizez pe retin, tot ce se vede este clar i neted. Cristalinul i schimb forma cnd ne uitm la un obiect de la diferite distane. Astfel, razele sunt reflectate i imaginea este n continuare n focar.
VEDERE PERFECT

HIPERMETROPIA
Hipermetropia reprezinta o afectiune care se manifesta prin vedere incetosata. Persoanele ce sufera de hipermetropie vad bine la distanta si vad obiectele departate mai aproape decat sunt in mod obisnuit, desi tulburarile sunt si la nivelul vederii de aproape si la vederea la distanta. Aceste persoane au de cele mai multe ori probleme in a focaliza imaginile apropiate si nu pot realiza activitati precum cititul sau cusutul. Desi defectele ce cauzeaza aceasta boala pot fi prezente de la nastere (de exemplu aplatizarea corneei sau glob ocular scurt), lungirea globului ocular in copilarie poate corecta tulburarile de vedere. Pe masura ce se inainteaza in varsta ochiul isi pierde capacitatea de acomodare (modificare a diametrelor sau a formei lentilelor oculare asa incat imaginea sa se focalizeze pe retina). Hipermetropia este de cele mai multe ori evidenta dupa varsta de 40 de ani, cand ochii pierd capacitatea de acomodare. Tulburarile de focalizare datorate varstei, ce poarta denumirea de prezbitie, determina ca hipermetropia sa devina aparenta.

Cauze
Hipermetropia apare atunci cand razele luminoase ce patrund in ochi se focalizeaza in spatele retinei (in mod normal ele trebuie sa se focalizeze pe retina). Aceasta afectiune este cauzata de un glob ocular cu diametru antero-posterior mic, o cornee ce are curbura mica sau cristalinul este impins spre posterior in interiorul ochiului. Hipermetropia este de obicei congenitala, o persoana cu rude ce au hipermetropie au riscul mai mare de a dezvolta la randul lor afectiunea. Hipermetropia apare din copilarie, dar pana la varsta de 40 de ani procesul de acomodare corecteaza tulburarile de vedere. Capacitatea de focalizare a obiectelor de aproape se pierde cu varsta, atat la persoanele cu hipermetropie, cat si la miopi si la emetropi (persoane care nu au tulburari de vedere) - acest lucru poarta numele de presbitie. Aceasta tulburare poate fi determinata de retinopatie, tumori oculare si dizlocari de cristalin. Hipermetropii nu pot vedea bine obiectele apropriate. Asta se ntmpl deoaree Ei au globuri oculare cu diametru mic i imaginea apuc s ating retina nainte de a fi focalizat.

Simptome
Principalul simptom al hipermetropiei este vederea incetosata, in special pentru obiectele de aproape. Devin dificile activitati ca cititul sau cusutul. Pot de asemenea sa apara: - vedere incetosata, in special in timpul noptii - cefalee frecventa (durere de cap) - durere si tensiune oculara - dificultate in a mentine randul atunci cand citeste sau tendinta de a citi acelasi rand de mai multe ori Copii care au hipermetropie de cele mai multe ori nu au manifestari, totusi unii pot manifesta : - cefalee frecventa - isi freaca ochii des - nu manifesta un interes prea mare pentru citit - au dificultati de citit.

Mecanism fiziopatologic
Hipermetropia apare inca din copilarie, dar cresterea globului ocular si alungirea lui corecteaza afectiunea. Daca hipermetropia nu se corecteaza pana la varsta de 9 ani, atunci cand ochiul se opreste din dezvoltare, vederea se poate totusi pastra nemodificata prin acomodare. Copii a caror hipermetropie nu se corecteaza prin acomodare, pot necesita ochelari sau lentile de contact. La adulti se indica chirurgie care sa modifice forma corneei sau sa inlocuiasca cristalinul.

Hipermetropia poate trece neobservata pana la varsta de 40 de ani, dar dupa aceasta varsta muschii care controleaza contractia cristalinului devin mai putin eficienti. Scaderea flexibilitatii cristalinului va scadea abilitatea de focalizare. Rigidizarea cristalinului se numeste presbiopie.Pe masura ce hipermetropia avanseaza, atat vederea la distanta cat si cea la apropiere sunt afectate si vor necesita corectare. Ochelerii si lentilele de contact vor corecta tulburarile de vedere, dar nu influenteaza progresia bolii. Simptomele hipermetropiei se accentueaza cu varsta. Hipermetropia creste riscul aparitiei de strabism sau ambliopie (unul dintre ochi nu este folosit si zona corticala sufera o involutie).

Factori de risc
Factorii de risc pentru hipermetropie sunt: - rude de gradul I (parinti, frati) cu hipermetropie - varsta inaintata, peste 50-60 de ani, in special prin asociere cu prezbitie.

Consult de specialitate
Se apeleaza la medic atunci cand apar: - o modificare brusca a vederii - pierdere brusca sau o tulburare - durere - o secretie galbena sau verzuie de la nivelul ochiului - atunci cand un copil sau un adolescent are simptome de hipermetropie sau are tulburari de vedere - hipermetropie care se inrautateste la un adult - apare intoleranta la lentilele de contact.

Medici specialisti recomandati


- medicul pediatru - medicul de familie - medicul de medicina interna - medicul oftalmolog.

Investigatii
Un consult oftalmologic de rutina poate diagnostica hipermetropia sau alte tulburari de refractie, boli care afecteaza ochiul.Consultul oftalmologic complet poate dura 30-60 minute. Un consult oftalmologic de rutina include: - istoricul medical al pacientului (alte boli ale pacientului) si examenul fizic - istoricul medical al familiei pacientului - teste vizuale (acuitatea vizuala, campul vizual, refractia oculara)

- tonometrie, masurarea presiunii intraoculare - oftalmoscopia, care permite vizualizarea fundului de ochi si a altor componente oculare, utilizand un ansamblu de lentile care maresc imaginea si o sursa de lumina Pentru a diagnostica hipermetropia se instileaza in ochi substante cicloplegice, pentru a dilata pupila si a minimaliza acomodarea. Depistarea precoce a hipermetropiei se face prin testarea acuitatii vizuale in special in cadrul examenelor generale din copilarie. In cazul copiilor se pot aplica procedee de fotoscreening. Se realizeaza imagini video si nu necesita cooperare din partea copilului.

Tratament Tratament generalitati


Majoritatea persoanelor cu hipermetropie nu necesita tratament. Ochelarii sau lentilele de contact imbunatatesc vederea atunci cand aceasta este alterata. Prin corectarea cu lentile sau ochelari imaginea se va focaliza pe retina. Ochelarii si lentilele de contact sunt prima optiune terapeutica a hipermetropiei, ambele sunt eficiente, au un risc mai mic si sunt mai ieftine decat procedeele chirurgicale. La pescrierea de lentile se specifica atat forma lentilei cat si puterea ei de refractie. Ochelarii nu ofera aceeasi calitate a imaginii in centru si la periferie, pe cand lentilele de contact ofera. In cazul in care hipermetropia este corectata fiziologic prin acomodare, pot sa apara dureri de cap (cefalee). In acest caz, prescrierea de ochelari nu va ameliora capacitatea vizuala, dar va scadea simptomele. Procedeele chirurgicale urmaresc modificarea suprafetei corneene, asa incat imaginea sa se formeze direct pe retina. Procedurile chirurgicale folosite sunt: keratectomie fotorefractiva, keratoplastia termica, keratoplastia electrica si implantul de lentile intraoculare. Avantaje si dezavantaje ale mijloacelor terapeutice: - ochelarii reprezinta cea mai simpla si mai sigura metoda de corectie; dar se rup sau se sparg cu usurinta - lentilele de contact produc o corectie predictibila si adecvata, dar cresc riscul de aparitie a leziunilor corneene si de infectii corneene. De asemenea pot fi pierdute usor sau pot fi lovite Procedeele chirurgicale: desi la cele mai multe persoane chirurgia corecteaza total hipermetropia, la unele este necesara si dupa chirurgie corectia cu lentile sau ochelari. Procedeele chirurgicale au un risc crescut de infectii. Terapia indicata pentru corectia hipermetropiei depinde de mai multi factori. Sunt anumite profesii care nu sunt compatibile cu anumite procedee, de exemplu profesia de pilot de avion nu este compatibila cu anumite corectii.

Anumite boli sau terapii medicamentoase pot interfera cu terapia chirurgicala, de exemplu, bolile care determina scaderea imunitatii sau anumite medicamente incetinesc procesul de vindecare in urma chirurgiei. Anumite boli ca diabetul zaharat sau stari fiziologice ca sarcina pot determina modificari ale vederii (instabilitate refractara). Varianta terapeutica trebuie aleasa si in functie de alte afectiuni asociate. La pacientii care au istoric de glaucom, keratocon, boala inflamatorie oculara, keratita herpetica, leziuni oculare sau au suferit o interventie chirurgicala la nivelul ochiului se evita procedeele laser pentru corectia hipermetropiei. Tratament ambulator (la domiciliu) Hipermetropia nu poate fi vindecata sau prevenita. In cazul in care vederea necesita corectie, aceasta trebuie sa fie cat mai comoda si mai la indemana pacientului. Pentru a imbunatati vederea se indica pauze periodice de la activitatile care sunt solicitante pentru ochi si folosirea de protectie in cazul activitatilor periculoase. Lentilele de contact necesita o ingrijire speciala care include curatirea conform instructiunilor si depozitarea lor in cutii speciale, care se aerisesc din cand in cand pentru a impiedica contaminarea. Dupa procedeele chirurgicale se indica uneori purtarea de bandaje, de lentile de contact speciale pentru cateva zile. Se pot administra picaturi pentru a reduce inflamatia, uneori se pot administra cateva luni dupa chirurgie. Se indica de asemenea evitarea activitatilor sportive, folosirea de farduri sau de alte substante care sa irite ochiul sau sa permita intrarea de apa in ochi. Se interzice de asemenea dusul pentru 2 zile dupa interventia chirurgicala pentru a evita patrunderea de apa in ochi. Vederea poate fi diminuata cateva zile dupa procedeele chirurgicale. Simptomele de ochi uscat sunt frecvente dupa chirurgie, dar de obicei sunt temporare.

Tratament chirurgical

In cazul hipermetropiei sunt disponibile mai multe procedee chirurgicale. Prin aceste tehnici se modifica forma corneei, asa incat focalizarea sa se faca direct pe retina. Scopul procedeelor chirurgicale este acela de a permite persoanelor cu hipermetropie sa vada bine fara lentile de corectie. Majoritatea medicilor considera ca o acuitate vizuala de 20/40 obtinuta in urma chirurgiei reprezinta un rezultat satisfacator. Persoanele cu acuitatea vizuala de 20/40 pot sa conduca masina fara sa necesite ochelari. Procedeele laser pentru corectarea hipermetropiei nu sunt la fel de uzuale ca cele pentru coretarea miopiei. In cazul hipermetropiei, corneea trebuie remodelata si intarita, lucru mai dificl de realizat decat aplatizarea care se face pentru corectarea miopiei. Procedeele laser se folosesc pentru corectia gradelor mici de hipermetropie. Alte optiuni, ca implantarea de lentile intraoculare, pot corecta mai usor hipermetropia. Alte procedee folosite in terapia hipermetroiei includ lentile intraoculare cristaliniene sau inlocuirea de cristalin. Desi indepartarea cristalinului si introducerea unui alt cristalin duce la pierderea abilitatii de acomodare, acest procedeu poate fi optiunea cea mai buna pentru persoanele in varsta, la care oricum acomodarea este aproape pierduta. Exista 3 procedee principale de corectie laser a hipermetropiei:

Keratomielia laser in situ, care foloseste unda laser pentru a inmuia partea centrala a corneei, a devenit cea mai des folosita terapie in tratarea hipermetropiei. Aceasta tehnica are simptome postoperatorii (durere) mai putin severe decat celelalte proceduri, iar stabilizarea campului vizual dupa terapie este mai rapida. Aceasta metoda este folosita pentru corectarea hipermetropiei moderate sau usoare. Keratectomie fotorefractiva laser este un procedeu care foloseste laserul pentru a remodela corneea si a o inmuia. Acest procedeu nu implica incizii, dar este un procedeu dureros si cu vindecare mai lenta. Corecteaza hipermetropia mica si moderata. Keratoplastia termica este un procedeu ce utilizeaza energia calorica pentru a modifica suprafata corneei, prin scurtarea fibrelor de colagen din interiorul ei. Sunt doua tipuri de keratoplastie: noncontact (keratoplastie laser) si contact (keratoplastie prin conductie). Ambele au risc de a favoriza astigmatismul.

Terapii alternative
Hipermetropia nu poate fi corectata prin alte terapii, iar terapiile complementare, ca dieta, activitatea fizica sau masurile de auto-intretinere nu au nici un efect.

Profilaxie
Hipermetropia nu poate fi prevenita. Diagnosticarea precoce poate preveni procesele de acomodare, ce pot fi simptomatice si pot obosi ochiul. Screening-ul precoce poate identifica de asemenea alte boli asociate, ca strabism si ambliopie.

Protejarea ochiului
Ochii sunt foarte delicai. n mare parte, globul ocular este protejat de oasele craniului. Parte din fa a ochiului este protejat de straturi subiri de piele numite ploape Genele in departe praful i murdria. Cnd clipim, pleoapele elibereaz lacrimi, meninnd ochii umezi i curai. Lacrimile conin substane chimice care distrug bacteriile i sunt produse deasupra fiecrui ochi, i se vars n nas prin dou canale lacrimale.