Curs 2 1.

TANATOLOGIA MEDICO LEGALA

1.1. GENERALITATI Tanatologia medico-legala studiaz problematica morii organismului uman. Denumirea de tanatologie rezulta din asocierea a doua noiuni: - Thanatos zeul morii - logos cuvnt, idee, raiune, ordine. Moartea acest fenomen (att de puin cunoscut in realitate dar despre care forte muli au impresia ca i-au descifrat tainele) prin care fiina umana se contopete cu neantul (sau cu entitatea primordiala ) este considerata: -bucuria necazului -simbria pcatului Biblie -acea lovitura de maestru a naturii, prin care ea reuete sa produc mai multa viata (J.W. Goethe, 1749-1832); - un sfrit urmat imediat de un nou nceput (M. Eliade 1907-1986); 1.2. AUTOPSIA MEDICO-LEGALA In sala de autopsie se ntrerupe orice conversaie si se las rasul sa zboare pentru ca este singurul loc unde moarte se delecteaz slujind viata. Sinonima cu necropsie (necro-mort, cadavru, opsis vedere) termen considerat de unii autori mai adecvat dect cel de autopsie (autos nsui) autopsia medico-legala se refera la examinarea cadavrului sau a fragmentelor de cadavru , indiferent de timpul trecut de la deces, deci inclusiv examinarea scheletului uman ,in totalitate, sau a diverse fragmente osoase (atunci cnd a trecut o perioada ndelungata de timp de la moarte. Autopsia poate fi : A. Prosecturala, care se executa in laboratorul de anatomie patologica din cadrul unui spital, de ctre un medic anatomo-patolog, pentru a se confirma/infirma patologia care a determinat decesul pacientului care a fost internat in acea unitate sanitara. Aceste autopsia se efectueaz cu acordul familiei.
B. Medico-legala sau oficiala , cu urmtoarele caracteristici:

B.1. - este efectuat numai de ctre medicul legist, asistat de personalul cu pregtire medie (autopsier si auxiliar); B.2. - se executa la unitatea medico-legala pe a crei raza teritoriala s-a produs decesul persoanei sau unde a fost gsit cadavrul; cnd nu exista posibilitatea transportrii cadavrului la morga, cu acordul medicului legist, autopsia se poate efectua la locul unde a fost gsit cadavrul sau intr-un loc anume ales;

B.3. - este obligatorie (si independenta de acordul familiei) in urmtoarele cazuri: 1. Moarte violenta, chiar si atunci cnd exista o anumita perioada intre evenimentul traumatic (accident, agresiune etc.) pana la deces , dar moartea poate fi pusa in legtura cu acel eveniment; 2. Cauza morii nu este cunoscuta (spre exemplu rudele, cunoscuii etc. nu pot proba cu documente medicale o patologie prin care sa se poat explica decesul); 3. Cauza morii este suspecta de a fi violenta. Moartea este considerata suspecta in urmtoarele cazuri: a) moarte subita b) decesul unei persoane a crei sntate , prin natura serviciului, a fost verificata periodic din punct de vedere medical; c) deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei ntreprinderi sau instituii; d) deces care survine in custodie(moartea persoanelor aflate in detenie sau privare de libertate , in spitale psihiatrice , decese in spitale penitenciare, in nchisoare sau in arestul politiei). e) multiple decese repetate in serie sau concomitente intr-o comunitate; f) cadavre neidentificate sau scheletizate; g) decese survenite in locuri publice sau izolate; h) cnd moartea survine la scurt interval de timp de la internarea intr-o unitate sanitara, timp in care nu s-a putut stabili un diagnostic care sa exclud o moarte violenta; i) cnd moartea este pusa in legtura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii. j) decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dup o intervenie diagnostic sau terapeutica medico-chirurgicala. B.4. Autopsia medico-legal se execut numai n baza unui document oficial, scris (adres/ordonan) emis de ctre un organ de anchet abilitat al Statului. El trebuie sa cuprind: - antetul unitii emitente; - numrul de nregistrare si data emiterii; - sa fie stampilat; - sa se menioneze lizibil numele, gradul si funcia celui care a dispus efectuarea autopsiei; - sa se precizeze identitatea cadavrului, locul si data cnd a fost gsit; - sa se menioneze circumstanele in care s-a produs decesul: un accident, o agresiune, etc. - sa se specifice obiectivele ce trebuie avute in vedere la redactarea raportului de autopsie. B.5. Autopsia medico-legala trebuie sa fie completa: cele trei caviti: (craniana, toracica, abdominala) bine examinate chiar daca moartea a survenit prin amputarea unui membru sau zdrobirea capului.
2

B.6. Dup efectuarea autopsiei datele sunt trecute in Raportul de autopsie medico-legala. El conine: 1) Parte introductiva cu: a) preambul (date referitoare la identitatea cadavrului, nume, sex, locul naterii, locul decesului si adresa; identitatea si calitatea celor ce efectueaz autopsia si documentul in baza cruia se efectueaz autopsia); b) istoricul faptelor/circumstanelor in care s-a produs decesul. 2) Partea descriptiva: a) examenul extern (leziuni, descriere, localizare, tatuaje, cicatrici); b) examen intern (organ sntos, organ bolnav). 3) Partea de sinteza : a) diagnosticul macroscopic (rezultatele investigaiilor de laborator anatomo-patologic, toxicologic i serologic); b) rezultatele de laborator si concluziile Raportului de autopsie. Deci, raportul de autopsie medico-legal rspunde la: 1) felul morii (violenta sau neviolenta); 2) cauza medicala a morii; 3) legtura de cauzalitate intre leziunile traumatice si deces; 4) modaliti de producere a leziuni traumatice decelate in vederea stabilirii raportului de cauzalitate; 5) data morii; 6) rezultatele unor examinri complementare: grupa de snge, alcoolemie, etc. B.7. Documentele ce pot fi emise de instituia medico-legala numai dup efectuarea autopsiei sunt: - documente pentru aparintor; - documente pentru organul de ancheta. La aparintor, in baza certificatului medico-legal constatator al decesului eliberat dup autopsie, primria elibereaz certificatul de deces necesar familiei pentru nhumare sau incinerare. Si tot aparintorilor li se elibereaz o copie dup concluziile raportului de autopsie pentru obinerea unor drepturi sociale, pensii de urma si despgubiri dup accidente de munca. Organelor de ancheta li se elibereaz urmtoarele documentele: - concluziile raportului de autopsie; - raportul complet de autopsie medico-legala. Exista posibilitatea ca autopsia sa se fac artificial caz in care este nevoie sa se fac exhumarea cadavrului in vederea unei noi autopsii. Datele de ancheta trebuie sa aprofundeze mai mult situaia. B.8. Autopsia medico-legal se realizeaz cu respectarea eticii medicolegala i a demnitii persoanei decedate.
3

B.9. Dup autopsie corpul se mblsmeaz si organele examinate se reintroduc in cadavru. 1.3. ETAPELE MORII Moartea este un proces in evoluia individului; ea parcurge mai multe etape sau faza evolutive pana la instalarea morii definitive. Acest lucru permite ca aseriunea moartea este facuta din mai multe mori sa fie acceptata, ceea ce ridica problema stabilirii organului vital principal a crui ncetare funcionala sa fie echivalenta cu moartea individului. Se poate muri prin creier, inima sau plmni: a) moartea cordului prin stop-cardiac sau fibrilaie ventriculara de regula secundara morii cerebrala b) moartea plmnului care survine dup moartea creierului si a inimii (numai uneori precede moarte inimii). Moartea creierului poate fi considerata deci criteriul morii organismului uman. Criteriile morii cerebrale: A) Criterii clinice evideniate prin pierderea completa a vieii de relaie si a vieii vegetative. Acestea sunt: - incontienta completa; - imobilitatea absoluta si atonie musculara completa; - midriaza fixa bilaterala (luciul corneei, insensibilitatea corneei, hipotonie musculara) traducnd existenta leziunilor ireversibile ale celulelor nervoase de la nivelul mduvei si a trunchiului cerebral; - oprirea respiraiei spontane mai mult de 5 min; - ritm cardiac neinfluenat de atropina; - prbuirea tensiunii arteriale neinfluenata de administrarea de vasopresina; - polikilotermie relativa (scderea ireversibil a temperaturii corpului la o 30 -35oC fr frison sau piloerecie). B) Criterii paraclinice: - EEG, linite izoelectrica traseu liniar; - tulburri de circulaie cerebrala; - traseu liniar la EKG C) Criterii morfologice - biopsia cerebrala pune in evidenta alterri stucturale si modificri enzimatice. Celulele, esuturile, organele, dei triesc in ansamblu, ele mor separat, rnd pe rnd, in funcie de oxigenul preluat din mediu prin aparatul respirator si preluat in organism prin snge. Trunchiul cerebral are cea mai mare durata de supravieuire in condiii de anoxie fr apariia leziunilor ireversibile. In funcie de rezistenta care o au la
4

hipoxie sau anoxie diverse organe, esuturi, celule, vor muri mai repede sau mai trziu. Spre exemplu cortexul cerebral nu poate rezista mai mult de 3-5 min fr oxigen (peste acest interval se instaleaz encefalopatia anoxica). O resuscitare eficienta care sa permit revenirea la viata a unui individ trebuie aplicata in primele 5 minute de la sistarea circulaiei i respiraiei. Instituirea masurilor de protezare cardio-circulatorie si respiratorie dup mai mult de 5 min. poate readuce la viata un cadavru care respira. 1.3.1. Etapele instalrii morii 1. Agonia 2. Moartea clinica 3. Moartea biologica 1. Agonia este o etapa premergtoare morii (agon = lupta) in care fenomenele tanatologice se impun in fata celor biologice. In consecina, se constata diminuarea funciilor vitale cardio-circulatorii si respiratorii. Fazele agoniei: 1. Euforica sau preagonica, o stare de excitaie psihomotorie, nelinite, persoana cu logoree, respiraie rapida si superficiala ( tahipnee ). 2. De privire fixa cu transpiraii reci, cianoza extremitilor, puls slab, respiraie nereglata. 3. De imobilitate, extremitile se rcesc si simurile dispar progresiv. Formele agoniei: 1. Agonie contienta sau lucida, cnd individual este prezent in mediu, converseaz si si urmrete parametrii funcionali, puls, ritm respirator etc. 2. Agonie deliranta. 3. Agonie alternanta. Durata agoniei : intervalele de la debut pana la ncetarea funciilor vitale: lungi (ore, minute) scurte (minute, secunde) si absente in cazul zdrobirilor de organe. 2. Moartea clinica o etapa intermediara intre viata si moartea definitiva, care se caracterizeaz prin ncetarea funciilor vitale. Ea dureaz din momentul ncetrii funciilor vitale pana la instalarea leziunilor ireversibile de la nivelul SNC. Moartea clinica este un fenomen comun att al morilor violente cat si a celor neviolente. Ea se caracterizeaz prin dispariia funciilor respiratorii si cardiace, dispariia activitii reflexe si dispariia activitii electrice a creierului. In lipsa aplicrii metodelor de resuscitare cardio-circulatorie si respiratorie moartea clinica nu poate dura mai mult de 5 min. In condiii de hipotermie care reduce necesarul de oxigen prin scderea funciilor organelor, inclusiv a celor vitale, se apreciaz ca durata morii clinice poate creste pana la 15 20 min ( au fost descoperite o serie de gene responsabile
5

de inducerea strii de hipotermie: gena PL care ar influenta gradul de percepie a temperaturii sczute si gena PDK care ar influenta rata de metabolism. Pe aceste considerente se accepta ca instituirea metodelor de terapie intensiva mai mult de 10 min de la debutul morii clinice este utila prematurilor, nou-nscuilor, care au rezistenta mare la lipsa de oxigen, unele cazuri de hipotermie, intoxicaii cu tranchilizante la gravide pentru salvarea copilului. 3. Moartea biologica este o moarte reala, o etapa ireversibila, prin metode de resuscitare individul nu mai poate reveni la viata. Coma sau somnul profund este o stare patologica de inhibiie a activitii nervoase centrale, caracterizata prin pierderea pariala sau totala a contiinei, a mobilitii voluntare si a sensibilitii contiente cu pstrarea funciilor vegetative fundamentale cardio-circulatorii si respiratorii. Coma de gradul 1 subcoma Coma de gradul 2 propriu-zisa Coma de gradul 3 profunda Coma de gradul 4 depita Sincopa: pierdere brusca si de scurta durata a contiinei prin anoxie cerebrala generate de oprirea circulaiei sau a respiraiei: sincope cardiace, sincope emotive, sincope dup o durere puternica, sincope dup consum de alcool, etc. Licotimia sau leinul este o sincopa falsa prin abolirea de scurta durata a strii de contien insotita de pierderea tonusului postural dar cu meninerea funciilor vitale la parametrii optimi. 1.3.2. Clasificarea medico-legala a morii. Moartea poate fi: 1) violenta; 2) neviolenta; 3) suspecta a fi violenta; 1. Moartea violenta apare din aciunea unor ageni traumatici externi: a) accidente n aceasta categorie sunt situaiile in care decesul survine ca o consecina a nerespectrii unor norme, legi referitoare la desfurarea unor activitatea sociale: - accidente rutiere, feroviare, de munca, casnice, sau chiar cnd infractorii sparg un apartament aflat la un etaj superior si cad de la nlime; - tot moarte violenta din accident este si cea produsa de greeli in activitatea de asistena medicala: tratament incorect, nesupraveghere, incompetenta, etc. In aceasta situaie agentul traumatic poate fi exogen prin: greeli chirurgicale, deces prin hemoragii interne, rupturi de splina, cat si prin ageni traumatici endogeni: o boala netratata la timp sau tratata cu superficialitate: apendicita neoperata la timp, peritonita, soc toxico septic - deces.
6

b) Sinuciderea: acte autolitice in funcie de societate, religie.

Suicidul nu este acceptat, este dezaprobat iar individual presupune parcurgerea unor etape in care ideea de sinucidere odat inoculata ii paralizeaz activitatea psihica si elaboreaz planul suicidal. c) omorul consecina a hetero agresiunii umane. d) execuia capitala: pedeapsa cu moartea este o circumstana particulara de deces a unei persoane care a fost condamnata printr-o hotrre definitiva data de o instana judectoreasca. D.p.d.v. al modului de aciune a agentului traumatic extern moartea violenta poate fi - prin aciune directa a agentului asupra organismului uman (plgi mpucate in cap, in inima, politraumatisme rutiere, spnzurare); - prin aciune indirecta (intoxicaiile provenite in timpul spitalizrii sau infeciilor produse dup traumatisme datorita epuizrii armelor de aprare ale organismului). Rolul medicului legist consta in stabilirea existentei vreunei legturi de cauzalitate intre traumatismul incriminat si moartea individului. 2. Moartea neviolenta poate fi: a) naturala, de btrnee, reprezentata prin procese fiziologice de mbtrnire situaii excepional de rar ntlnita deoarece in general in determinismul morii intervine o boala sau un traumatism; b) moartea patologica eveniment final a unei aciuni organice, cel mai frecvent tip de deces. 3. Moartea suspecta de a fi violenta denumita si obscura, care datorita cauzelor si circumstanelor in care se produce poate fi inclusa in una din celelalte 2 mori. Din categoria morilor suspecte sunt: a) moartea subita din care face parte : - moartea subita cu leziuni organice incompatibile cu viata; - moartea subita cu leziuni organice cronice; - moartea subita cu leziuni modificri organice nespecifice pentru o anumita boala. b)moartea prin inhibiie c)moartea funcionala. a) Moartea subita moarte ce se produce brusc la cel mult 24 h de la debutul simptomatologiei, ea apare in plina stare de sntate posibil aparenta deoarece un om sntos poate fi si un om bolnav care se ignora. Moartea subita poate apare si la un individ a crei stare de sntate este meninuta de ctre un tratament zilnic ce nu las sa se ntrevad sfritul infaust. - Moarte subita cu leziuni organice incompatibile cu viata: infarct miocardic, hemoragie cerebrala, ruptura unor anevrisme, stri septicemice, cancere. - Moarte subita cu leziuni organice cronice: scleroza coronariana, miocardiofibroza, scleroza pulmonara; moartea la ora intima(dupa o ingestie
7

exagerat alimentar i dup un efort sexual deosebit persoana poate s moar subit n momentul n care i trage rsuflarea, sau dup stri conflictuale. - Moarte subita cu leziuni/modificri organice nespecifice pentru o anumita boala: viroze, alergii. b) Moartea prin inhibiie moarte reflexa ce se produce la indivizii sntoi, lovirea puternica a zonei laringiene, epigastrice, tibiei anterioare, globi oculari sau lovirea mucoasei colului uterin, dilatarea brusca a anusului poate duce la deces si funcionarea pleurei sau pericardului sau peritoneului poate duce la deces - moarte prin inhibiie - moarte reflexa. c) Moartea funcionala sau dinamica care la autopsie nu pune in evidenta nici o leziune si nici o modificare a organelor - nimic traumatic. Cel mai frecvent moartea funcionala are o determinare psihica moartea psihogena in care stresul psihic intens duce la deces. Moartea de tip Woodoo prin frica ce a produs decesul in drum spre eafod sau bucuria (Lacedemonian unul dintre invitaii Greciei antice a murit de bucurie la aflarea vestii ca fiul sau a nvins la olimpiada). Pe fondul unei labiliti neuropsihice se produc modificri hormonale creteri de catecolamine responsabile de deces. 1.4. SEMNELE MORII Ne intereseaz: - daca moartea este reala; - care este data probabila a decesului; - daca exista sau nu leziuni traumatice la examinarea externa a cadavrului. Se cerceteaz: locul unde a fost gsit, sexul, vrsta, poziia sociala , daca e vorba de o moarte violenta sau neviolenta si se urmrete ridicarea si transportul cadavrului la institute medico-legala in vederea efecturii autopsiei. Semne negative de viata - apar imediat dup ncetarea funciilor vitale (cardio-respirator); - au valoare orientative neprezentnd susinerea diagnosticului de moarte reala deoarece sunt prezente si in sincope, lipotimii, moarte aparenta; - se datoreaz alterrii trepiedului vital: creier, corp, plmn. Ca semene negative de viata sunt: - pierderea tonusului postuaral; - relaxarea sfincterelor uretrale si sigmoidiene; - pleoape ntredeschise; - musculatura flasca; - degetele minilor in semiflexie; - halucele rotat spre lateral; - pielea ceroasa cu elasticitate pierduta; - midriaza; - reflexe abolite;
8

- lipsa respiraiei, oglinda neaburita; - apa nu se mica in vasul aezat pe torace ; - nu se percep contraciile inimii; - nu se simte pulsul; - daca se neap corpul intr-o anumita zona nu curge snge. 1.4.1. Semne pozitive de moarte 1. Rcirea cadavrului - se face de la suprafaa spre interior la o temperatura de 15-18 grade in mediu; in primele ore de moarte se pierd 1-2 grade; - diagnosticul de moarte reala se pune atunci cnd temperatura intrarectala este de 20 grade. Aceasta se atinge dup 10-12 ore de la deces; are o valoare orientativa in stabilirea datei (orei morii) pentru ca este influenata in mod direct de temperatura din mediu. 2. Deshidratarea se produce datorita evaporrii lichidelor din zonele superficiale ale pielii, apare acolo unde pielea este subire: buze, scrot, ochi, vrful nasului. Deshidratarea apare si in zone unde pielea a suferit excoriaii, plgi, an de spnzurare sau strangulare. Zonele deshidratate sunt glbui-brune, uscate, dure. Prin deshidratare cadavrul pierde in greutate, poate pierde pana la 10 kg in 24h, iar noul nscut 300 400 gr/24 h. Nu are valoare in stabilirea datei morii. 3. Lividiti cadaverice (lividus = vnt). Sunt pete roiatice-violacee ce apar prin distribuia acumulare sngelui in zonele declive ale cadavrului sub influenta forei gravitaionale si in lipsa circulaiei sngelui prin vase. In evoluia lor lividitatile cadaverice parcurg urmtoarele faze: 3.1 . Faza de hipostaza la 30-60 min de la deces apar pete roiatice violacee care se ntind progresiv si vor conflua, la 12-16 ore sunt complet instalate, la digitopresiune dispar pentru a reapare dup ncetarea presiunii; daca se modifica poziia cadavrului lividitile se redispun in raport cu noile zone de clime; daca se secioneaz pilea in regiunea lividitilor sngele care apare se terge uor si esutul rmne alb. 3.2 . Faza de difuziune se instaleaz la 15/24 h de la deces la presiune digitala paleste si reprezint difuzarea sngelui din vas in esut. 3.3 . Faza de imbibiie prin care sngele hemolizat trece in esutul din jur, mbibnd-ul; Se instaleaz la 18 ore de la deces. Lividitile apar colorate omogen, la digitopresiune nu-si mai modifica culoarea. Daca poziia cadavrului se schimba lividitile i pstreaz dispoziia iniiala. Zonele de sprijin ale cadavrului sau regiunile comprimate de mbrcminte, curea, guler nu prezint niciodat lividiti cadaverice. Este cel mai sigur si precoce semn al morii reale. Lividitatile pot indica timpul care a trecut de la deces (mpreuna cu celelalte semne ale morii si in special cu rigiditatea cadaverica) pot indica timpul si poziia sau modificarea poziiei cadavrului. Ele orienteaz asupra cauzei morii in intoxicaii cu oxid de carbon sau cianuri (sunt roii carmin iar in intoxicaii cu nitrit sunt brune). Diferena dintre lividiti si echimoze se face prin secionarea
9

tegumentului in care echimozele prezint cheaguri de snge aderente ce nu pot fi ndeprtate prin splare sau tergere. 3.4. Rigiditatea cadaverica: - rezulta din contracia muchilor scheletici; - se pune in evidenta la nivelul articulaiilor; - se instaleaz in sens cranio-caudal; - dispare in aceeai ordine in care a aprut; Dup relaxarea muscular iniial, postmortem, rigiditatea parcurge urmtoarele etape: a) etapa de instalare: - ce apare in 1-3 ore de la deces (muchii masticatori, muchii fetei, muchii cefei si ceilali muchi; - la 4-6 ore corpul devine rigid; b) etapa de stare - apare la 14-24h postmortem sete completa si total, se nvinge cu greutate dup care nu se mai reinstaleaz n articulaii; c) etapa de rezoluie ncepe dup 24- 48 ore de la deces si dup 1-2 zile diminua treptat. Demn de semnalat este faptul ca daca rigiditatea s-a instalat la nivelul unei articulaii acolo unde intervenim cu o fora se rupe rigiditatea si ea nu se mai poate reinstala. Particularitii ale rigiditii: Este absenta la membrele paralizate sau edemaiate. Spasmul cadaveric care poate fi parial, localizat si indica poziia corpului surprins de deces. Rigiditatea prin decerebrare caracterizata prin contraciile muchilor extensori. Autoliza fenomene cadaverice distructive ce se desfoar in absenta microbilor, doar sub in fluenta enzimelor organismului propriu. Autoliza precede fenomenul de putrefacie si duce la ramolirea si lichefierea esuturilor si a organelor. Cel mai rapid se autolizeaz glandele suprarenale, mucoasa gastrica, splina si sngele. Semne pozitive, tardive de moarte: a) Modificri distructive b) Modificri semiconservatoare c) Modificri conservatoare. a) Modificri distructive 1. Putrefacia proces cadaveric distructiv tardiv ce se desfoar sub influenta germenilor microbieni anaerobi. Este demn de semnalat pata verde de putrefacie. La nivelul intestinului sunt multe bacterii care particip la formarea hidrogenului sulfurat, gaz care difuzeaz in pereii intestinali si mpreuna cu hemoglobina din snge determina sulf-hemoglobina, un compus verde care coloreaz tegumentul abdomenului interior intr-o nuana verzuie. Pata verde de putrefacie este evidenta la 20 ore vara si 42-70 ore iarna.
10

2. Circulaia postuma un desen vascular format din dungi de culoare roiatica sau cafeniu murdar are le ntlnim la rdcina membrelor, pereilor laterali ai trunchiului si apar datorita sngelui hemolizat in afara vasului de snge. 3. Flictene bule de putrefacie sunt acumulri de gaz de descompunere subepidermica. 4. Emfizem de putrefacie prin acumulare de gas la nivelul esuturilor si organelor, ochi umflai ieii din orbite, limba mrita de volum, prolabat intre arcadele dentare, mrirea de volum a organelor genitale; Datorita presiunii exercitate de gaze in anteriorul corpului are loc eliminare de fecale si urina uneori chiar si expulzarea produsului de concepie la femeile gravide , naterea postmortem sau naterea in cociug. 5. Miros pestilenial determinat de putresceina si cadaverina care apar cam la 4-6 zile dup moarte , amoniac, hidrogen-sulfurat, CO2. Condiiile care influeneaz putrefacia sunt: temperaturi de 20-30 grade o accelereaz, sub 20 grade o ncetinete, la 0 grade este oprita. Ventilaia buna favorizeaz abundenta de oxigen, umiditatea accelereaz putrefacia; terapia cu antibiotice administrate naintea decesului ntrzie putrefacia. Putrefacia ncepe din a 2 zi vara, si a 8-a zi iarna. O sptmna de putrefacie in aer = 2 sptmni in apa si 8 in sol. Distrugerea cadavrului se face de vieuitoare. Vara, in lunile calde, aprilie, octombrie la cteva ore de la deces pe cadavru se pot descoperi oua de mute; dup 8-25 ore ies larvele. Deoarece mutele i depun oule in cursul dupamiezii prezenta larvelor pe cadavru orienteaz asupra faptului ca peste cadavru a trecut o noapte. Distrugere cadavrului de ctre om in mod intenionat sau accidental prin metode fizice incinerare, chimice-caustice, sau prin dapasaj. b) Modificri semiconservatoare: - adipoceara saponificarea sau spunul de cadavru. Fenomen cadaveric tardiv, apare dup putrefacie, macereaz pielea, grsimile se transforma in acizi grai si glicerine, care in prezenta amoniacului, a srurilor de calciu si Mg. formeaz spunul de cadavru. Condiii prielnice: mediu umed, oxigen in cantitate redusa, temperatura ridicata. Apare la persoanele grase, nu apare la slabi sau copii sub 7 luni. Intereseaz zona corpului in contact cu apa, ncepe dup 3-4 sptmni la copii si dup 4 sptmni la adult La suprafaa se finalizeaz la copii in 3 4 luni iar la adult 8-10 sau 12 luni. c) Modificri conservatoare: 1. Modificri naturale - mumificarea - lignificarea - pietrificarea - congelarea

11

2. Modificri artificiale meninerea in camere frigorifice si mblsmarea. a. Mumificarea presupune deshidratarea cadavrului, temperatura crescuta, ventilaie buna, umiditate sczuta sau absenta. Cadavrul unui adult se mumifica in 1-3 luni. b. Lignifierea sau tbcirea este o forma particulara de mumificare ce are loc in mediile bogate in acid tanic si humic cu reacie acida puternica (mlatini, terenuri de turba); cadavrul are pielea dura, bruna. Citam ca exemplu cadavrul din Tollund vechi de peste 2000 ani la care s-a pstrat aspectul fetei, anul de spnzurare si coninutul gastric, rapia si boabe de orez. c. Pietrificarea sau mineralizarea. d. Congelarea cadavrul se pstreaz pe perioade indefinite: - dup dezgheare putrefacia este f rapida - lividitile cadaverice sunt roii aprinse - pielea formeaz un bloc rigid cu planurile subiacente.
(bibliografie Dr.Valentin Iftenie, dr.in stiinte medicale in Medicina Legala pentru Facultatile de Drept, ed. Stiintelor Medicale)

1.5. PROBLEME MEDICO-LEGALE GENERALE EXPERTIZEI PE CADAVRU

ALE

Pentru tiina juridic, obiectul infraciunii este juridic (de exemplu, nclcarea relaiei sociale ce protejeaz dreptul la via) i material (prin pierderea, deci prin realitatea ei). Obiectul material se poate realiza: - prin comisiune sau prin omisiune ; - avnd urmri imediate ; - i existnd o legtur cauzal ntre fapt i rezultat. n ceea ce privete subiectul infraciunii fiind activ (agresorul) sau pasiv (victima) se include necesitatea rezolvrii: - vinoviei sub form de intenie, culp sau preterintenie; - mobilului infraciunii; - capacitii psihice (discernmnt i reprezentarea faptei). - condiiei de loc a infraciunii; - condiiei de timp a infraciunii. Pentru jurist devine de maxim utilitate practic s cunoasc modalitile prin care expertiza medico-legal probeaz cele patru laturi ale unei infraciuni de omucidere (obiect, latur obiectiv, subiect i latur subiectiv). n infraciunile contra vieii, dac obiectul juridic al omorului este nclcarea relaiilor sociale ce protejeaz dreptul la via, obiectul special sau material, adic suprimarea vieii prin producerea unor leziuni corporale letale, revine probaiunii medico-legale. Elemente probatorii medico-legale ale infraciunii: I. Obiectul infraciunii: realitatea leziunilor ce caracterizeaz un tip de moarte violent; felul morii: patologic ori violent; cauza medical a morii: primar ori secundar;
12

data agresiunii (producerii leziunilor); data morii; gravitatea leziunilor: letale sau neletale; caracterul vital al leziunilor.

II. Latura obiectiv a infraciunii: - obiectul ce a produs leziunile letale; - cauza leziunilor letale sau neletale (etiologia lor) ; - numrul leziunilor produse cu acelai obiect sau cu obiecte diferite ; - succesiunea leziunilor n timp ; - mecanismul de producere a leziunilor (patogenia lor) ; - legtura cauzal dintre leziune i deces. III. Subiectul infraciunii: - identificarea victimei; - identificarea autorului; - relaia victim-agresor; - direcia de producere a leziunilor; - posibilitatea unor reacii supravitale. IV. Latura subiectiv a infraciunii: - starea mintal (responsabilitatea) victimei (expertiz victimologic) ori a agresorului (expertiz criminologic clinic); - rezultatul aciunii (comisive sau omisive); - mobilul (motivaia) faptei; - forma medico-legal de moarte violent (crim, sinucidere ori accident); - elemente privind dovedirea inteniei, preterinteniei ori culpei simple sau cu prevedere.
(Bibliografie: Medicin Legal pentru Juriti Ghe. Scripcaru; Ctlin Scripcaru; Vasile Astrstoaie)

REACIA VITAL
Prin reacia vitala se nelege totalitatea modificrilor locale ale esuturilor, organelor, si/sau generale ale ntregului corp ce apar in organismul viu ca rspuns la aciunea unui agent traumatic, mecanic, fizic, chimic, biologic. Reacia vitala reprezint bun criteriu de difereniere a leziunilor traumatice din timpul vieii de cele de dup moarte. In raport cu momentul morii organismului leziunile traumatice pot fi produse naintea acestui moment (caracter vital bine reprezentat), in timpul acestui moment (in agonie sau moarte clinica) si este caracter vital minim-estompat sau dup instalarea morii caracter vital absent. Pentru o ncadrare juridica obiectiva a faptei agresorului este necesar ca in urma examinrii medico-legale sa se stabileasc cat mai exact cnd s-au produs leziunile traumatice ( in medicina legala se accepta existenta unui interval de
13

incertitudine cuprins intre 10 min ante-moment si 5 min post-moment in care leziunile traumatice sunt mai dificil de interpretat prin prisma reaciei vitale (leziuni traumatice produse imediat naintea morii, cu caracter vital minim sau absent ori leziuni traumatice produse imediat dup deces cu caracter vital redus. Tot pentru o ncadrare juridica obiectiva buna, a faptei agresorului trebuie analizata si succesiunea producerii leziunilor traumatice in funcie de intensitatea reaciei vitale a fiecrei leziuni in parte. Este important sa se poat preciza si felul morii; daca moartea a fost violenta consecina a leziunilor traumatice constatate sau din contra moartea a fost neviolenta iar leziunile traumatice de gravitate redusa puse in evidenta nu au intervenit in mecanismul tanatogenerator.

2.1. SEMNELE VITALE

Ele indica posibilitatea ca subiectul sa fi fost in viata in momentul producerii leziunilor traumatice dar acest fapt nu poate fi afirmat cu certitudine. Ca exemplu de astfel de puncte: ciuperca de spuma la cadavrele scoase din apa funinginea din jurul orificiilor nazale sau a gurii, la cadavrele scoase din incendii protruzia limbii intre arcadele dentare la cei asfixiai emisia spermatica la nivelul zonei genitale prezenta sngelui in jurul cadavrului: - sub forma de stropi mprtiai care sa duca la diagnosticul de hemoragie externa de natura arteriala;

- sub forma de balta in imediata apropiere a cadavrului ceea ce ar sugera o hemoragie externa de natura venoasa (snge mai negricios).

2.2. REACIA VITALA PROPRIU-ZISA

Sunt incluse reacii locale vitale si generale Reacii vitale locale: a) hemoragia tisulara b) coagulare c) crusta d) retracia esuturilor secionate e) inflamaie f) transformrile hemoglobinei g) reacii enzimatice a) Hemoragia tisulara leziune frecvent denumita si infiltrat sangvin, infiltrat hemoragic, poate fi pus in evidenta la nivelul esutului moale: muchi, esut subcutanat dar si in zonele osoase: esuturi dure-dini. Se fisureaz oasele,
14

sngele extravazeaz, se fixeaz in esuturile din jur realiznd o zona roiatica negricioasa ce contrasteaz cu esuturile din jur si care nu poate fi ndeprtata prin splare fiind aderenta. b) Coagularea cheagurile de snge care se formeaz in timpul vieii sunt aderente la esuturi, si cheagurile de snge care se produc post-mortem nu sunt aderente la esuturi (au suprafaa lucioasa, neteda, umeda). Exista determinri de laborator de exprimare cantitativa a fibrinei din cheagul de snge care poate fi cuantificata in felul urmtor: daca coagularea s-a declanat mai trziu fata de momentul morii cantitatea de fibrina scade. c) Crusta caracteristica plgilor sau excoriaiilor necesita un interval mai mare de supravieuire pentru a se putea forma. d) Retracia esuturilor secionate pielea si muchii au cea mai mare capacitate de a se retracta daca traiectul de seciune este perpendicular pe fibrele elastice din tegument sau cele musculare, distanta dintre marginile plgii este maxima. In plgile produse post-mortem marginile acestora nu sunt ndeprtate, sunt mai moi si netumefiate. e) Inflamaia reacie de rspuns a organismului viu la aciunea unor factori sau ageni de mediu avnd drept scop anularea sau diminuarea consecinelor post-traumatice (repararea esutului lezat). Inflamaia se caracterizeaz prin tumefiere locala, roeaa, cldura locala, durere si alterarea funcionala (tumor, rubor, calor, dolor, si funcio lesa). La roeaa, de menionat, ca-si menine culoarea doar in primele ore de la deces. Microscopic reprezentata printr-o reacie leucocitara. f) Transformrile hemoglobinei - iniial coloraia este roiatica (post-traumatica); - ncepnd cu 2-3 zile, infiltratul de snge cpta o coloraie ruginie sau glbioara datorita formarii hemosiderinei. - ulterior ncepnd cu a 11-a zi de la constituirea infiltratului sanguin apare o coloraie galben-bruna cu tenta roiatica prin formarea (bilirubinei hematoidina). Aceste modificri de culoare apar de la periferie ctre centru (centripet). g) Reaciile enzimatice peroxidaze i pseudoperoxidaze. Reacii vitale generale a) aspirat pulmonar b) coninut gastric c) embolia d) anemia e) septicemia f) socul
15

g) depistarea substanelor toxice in snge sau diferite organe. a) Aspiratul pulmonar este punerea in evidenta la nivelul alveolelor pulmonare a diferitelor elemente, snge, coninut gastric, funingine, apa, pmnt, care face dovada existentei respiraiei in momentul contactului cu materialul aspirat. Alveolele pulmonare reprezint mici caviti care realizeaz structura pulmonului si in mod normal ele sunt pline doar cu aer. b) Coninut gastric prezenta in stomac sau/si duoden de snge, funingine, apa, pmnt, etc. poate fi interpretata ca reacie vitala cu anumite rezerve (stomacul si duodenul prin sfincterul piloric datorita rigiditii cadaverice nu mai permite trecerea coninutului alimentar in intestin si deci reprezint un semn important dar cu anumite rezerve). c) Embolia prin embolie se nelege prezenta in vasele sangvine a unui element, material care in mod normal nu face parte din snge denumit embol. D.p.d.v. al compoziiei lui poate fi lichid amiotic, lichid, grsimi, solid: fragmente de esut, corp strin, poate fi gazos, aer, azot. d) Anemia an = fr, emia = sange => reprezint consecina unor mari pierderi de snge, hemoragie interna sau externa. e) Septicemia este o infecie generalizata a organului caracterizat prin triada:
focar septic (de unde debuteaz infecia si de unde se multiplica germenii); prezenta microbilor in snge (septico-piemie) nsmnri septice la distanta in diverse organe.

f) ocul este o reacie complexa neuro-endocrino-umorala de rspuns al organului la aciunea unui stimul agresogen (traumatism sau stare conflictuala). g) Depistarea substantelor toxice in sange si/sau in diferite organe (ficat, rinichi) ex: prezenta carboxihemoglobiei in snge la persoanele decedate in incendii, carboxihemoglobina = oxid de carbon + hemoglobina. Prezenta toxicelor in stomac ridica semne de ntrebare asupra momentului in care au fost introduse administrate.

2.3. REACII/MANIFESTRI POST-VITALE

Sunt definite ca totalitatea fenomenelor de viata reziduala a unor celule, esuturi, organe sau pri din organism dup ncetarea vieii. Se ntlnesc la formaiunile anatomice care au rezistenta mai mare la anoxie. Astfel: 1. Uterul poate prezenta contracii si la 4-6 ore post-mortem. 2. Spermatozoizii si ovulele i menin mobilitatea si capacitatea de fecundaie nc 10-20 ore post-mortem.
16

3. Cilii celulelor epiteliale respiratorii prezint micri pana la 5-30 ore postmortem, pstrai in soluie salina. 4. Ansele intestinale i pot menine contraciile cteva ore de la deces. 5. S-au constatat contracii pana la 40 minute in cazul celor executai prin decapitare. Aceste reacii post-vitale demonstreaz ca moartea nu se instaleaz in mod simultan si brusc in toate celulele si organele corpului uman si deci ne confruntam cu manifestri de viata reziduala. a) Astfel se explica de ce dup mpucarea in inima victima si-a ncheiat hainele. b) Dei cu plgi ale inimii sau ale vaselor mari de snge unele persoane s-au mai putut deplasa circa 200 m in cam 20 minute. c) Un individ dup ce s-a mpucat in inima a reuit sa se spnzure. d) Dup decapitare trunchiul s-a ridicat intr-o poziie aproape ortostatica.

2.4. REACII SAU MODIFICRI POSTMORTEM

Reprezint totalitatea leziunilor traumatice produse cadavrului in mod accidental sau cu intenie. a) diverse leziuni traumatice externe: plgi, excoriaii sau interne: fracturi costale de mandibula, coloana vertebrala, survenite in timpul manipulrii sau transportului cadavrului; b) incinerarea cadavrului; c) aciunea unor substane toxice, caustice care fie ca nu mai permit identificarea, fie distrug cadavrul in totalitate; d) depesajul cioprirea, secionarea cadavrului pariala sau totala: - accidental (mai frecvent de ctre animale sau vehicule, mai rar de om) si criminal; - ofensiv-sadic frecvent in omorurile sexuale; - defensiv in scopul debarasrii de cadavru cu intenia de a terge urmele crimei. La rndul sau acest tip de depesaj poate fi: - preferenial; - de decupaj; - de dispersie; - de incinerare. e) aruncarea unui cadavru de la nlime in scopul producerii unor leziuni traumatice prin care sa se poat explica decesul si care sa mascheze mecanismele reale tanato-generatoare: plgi njunghiate, sugrumri, intoxicaii criminale; f) spnzurarea unui cadavru de cele mai multe ori dup deces prin sugrumare sau strangulare (se ncearc disimularea unei omucideri printr-o sinucidere).

17

(bibliografie Dr.Valentin Iftenie, dr.in stiinte medicale in Medicina Legala pentru Facultatile de Drept, ed. Stiintelor Medicale)

18