P. 1
Comunicarea scrisa

Comunicarea scrisa

|Views: 317|Likes:
Published by Raicu Daniela

More info:

Published by: Raicu Daniela on Dec 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/31/2015

pdf

text

original

Comunicarea, sub toate aspectele sale – verbală (orală şi scrisă), nonverbală şi paraverbală, constituie nucleul programelor şcolare în uz, accentul

punându-se, în demersul instructiv-educativ (şi nu numai) pe formarea elevilor că emiţători şi receptori eficienţi ai mesajelor transmise/receptate în diferite tipuri de contexte comunicative. Comunicarea scrisă Obiective vizate: obiectivele cadru 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris şi 4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă, reflectate în obiective de referinţă, cu trimitere atât către procesul achiziţiilor fundamentale (în cazul ariei curriculare Limbă şi comunicare, scrierea), cât şi către aspecte particulare ale comportamentului elevului ca receptor, respectiv că emiţător (realizator) de mesaje scrise Conţinuturi: organizarea scrierii – elemente grafice (exersate în perioada preşcolară); litere; cuvinte; propoziţii; fraze; texte; scrierea caligrafică şi aşezarea corectă în pagină (spaţiul dintre cuvinte, titlul, alineatul etc.); ortografia – scrierea ortografică a cuvintelor care conţin diferite litere/grupuri de litere; scrierea cu majusculă în diferite situaţii; scrierea ortogramelor; punctuaţia – folosirea corectă a semnelor de punctuaţie; copierea

literelor/cuvintelor/propoziţiilor/frazelor/textelor; scrierea după dictare; organizarea textului scris; scrierea funcţională; scrierea imaginativă; scrierea despre textul literar; cartea – volum, copertă, foaie, pagină, numerotarea paginii, aşezarea textului în pagină; textul narativ; textul liric; textul nonliterar.

Modalităţi de abordare a acestor conţinuturi (a) Receptarea mesajului scris îmbracă forme particulare la începutul şcolarităţii, când elevul este iniţiat în tehnica cititului (prin parcurgerea triplei operaţii de percepere vizuală, pronunţare a cuvântului şi percepere auditivă, care conduce către înţelegerea sensului cuvântului citit) şi, ulterior abia, în tehnica lecturii unui text literar (şi nu numai):
  

în perioada preabecedară – pregătirea elevilor în vederea învăţării cititului/scrisului; în perioada abecedară – formarea capacităţii de citire/lectură; în perioada postabecedară – dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris; de

exemplu, folosirea unor componente ale lecturii explicative în abordarea textelor din ultima parte a

cadrul didactic va facilita. corectitudinea exprimării. dispunerea în pagină a elementelor unei scrisori) etc. Sau chiar compoziţii ale colegilor (scrieri imaginative. valorificarea corespunzătoare a punctuaţiei. decoda – critic (în măsura în care cadrul didactic îl formează în acest sens) – nu doar texte literare. ci şi mesaje de tip bilet.). compunerea cu titlu dat. la un moment dat. la clasele I-IV. În ceea ce priveşte receptarea unui text literar (realizată în clasele primare mai ales ca formă de abordare a unui mesaj scris). compoziţii” (introducere. capacitatea de autoevaluare a unor astfel de scrieri. compunerea realizată cu ajutorul unor cuvinte/expresii date (de sprijin). de lucru cu cartea. organizarea textului în pagină. aceasta implică două procese: comprehensiunea şi interpretarea. compunerea narativă liberă. cu o anumită manieră de abordare/descifrare/interpretare a diferitelor tipuri de texte literare (epice. respectarea celor trei componente ale unei. bilet. (b) Emiterea de mesaje scrise presupune. cuprins. pe de o parte. invitaţie etc. eventual. cu precădere: reflectarea unui anumit conţinut. a unui text literar. astfel. încheiere). respectarea convenţiilor de conţinut şi formă specifice unui anumit tip de scriere (de exemplu. *compunerea descriptivă (tip descriere-portret sau descriere-tablou – care prezintă o fiinţă sau un colţ de natură). reclamă etc. afiş. mass-mediei). grupului de colegi/prieteni. compunerea cu început dat. compunerea narativă cu pasaje dialogate. interacţiunea emiţător – mesaj – receptor – context/situaţie de comunicare ia forma raportului receptor/cititor – text – context al lecturii. scrisoare. respectiv liric. elevul este familiarizat/deprins cu anumite tehnici de muncă intelectuală. familiarizând elevii cu diferitele criterii de evaluare a unui mesaj scris. elevul receptor de mesaje scrise poate. funcţionale sau realizate pe baza unui text literar). realizarea de către aceştia a unor. în general. compoziţii” corespunzătoare standardelor de performanţă şi. În cazul receptării mesajului scris şi. interlocutorului/receptorului (în cazul unei scrieri funcţionale de tip scrisoare. astfel. compunerea pe baza unui şir de întrebări. cu diferite modalităţi de receptare (tehnici de lectură) şi decodare a unui text scris. . reflectate (preponderent. (2) mesaj scris tip scriere imaginativă: compunerea după o ilustraţie sau după un şir de ilustraţii sau benzi desenate. formarea capacităţii de creare şi transmitere a patru grupe de mesaje: (1) mesaj scris tip comunicare simplă. Ca receptor de mesaje scrise. se vor urmări. primul dintre aceste procese) şi în conţinuturile programei pentru ciclul primar referitoare la receptarea unui text narativ. compunerea după un plan de idei. pe de altă parte. în particular. lirice) şi nonliterare. într-o situaţie de comunicare didactică (aşa cum este cea care caracterizează demersul instructiv-educativ desfăşurat la şcoală) sau într-o situaţie de comunicare dată (asociată familiei.abecedarului are un dublu scop: înţelegerea mesajului unui text şi introducerea elevilor în învăţarea unor tehnici ale muncii cu cartea. redactarea într-un stil corespunzător temei şi. cu o anumită atitudine în raport cu ceea ce citeşte.

în ciclul primar.  compunerea după benzi desenate – aduse de către cadrul didactic. pornind de la o anumită temă) vizând o succesiune de întâmplări reale sau imaginare. invitaţia. unui bilet. fenomen/element al naturii. în funcţie de diferitele coordonate ale situaţiei de comunicare. cuprins. (1) Mesajul scris tip comunicare simplă este abordat uzual. piese de teatru. obiecte. (4) mesaj scris tip scriere funcţională: tema. întâmplări din poveşti (în succesiunea corectă sau nu). caracteristicile unui obiect. desene animate. în condiţiile în care scopul redactării unui text scris implică două coordonate ale analizei/proiectării: prima – la nivelul conţinutului. rezuma/povesti/(re) crea un context comunicativ. începutul compunerii poate fi dat de . biletul. etapele realizării unui interviu/reportaj la radio sau la televiziune. scrisoarea. telegrama. într-o măsură mai mare sau mai mică. Crăciun 2003: 163-165)  compunerea după o ilustraţie sau după un şir de ilustraţii: tablouri de natură. elementele specifice unei scrisori. reclame. narativ sau descriptiv. printr-un text scris putându-se transmite o informaţie. cartea poştală.. recomandate din compunerea pe baza unui şir de întrebări (formulate de către cadrul didactic sau anumite reviste..) şi/sau reflectare a mărcii personalizate pe care realizatorul unui mesaj scris o imprimă acestuia. personaje”. cu precizarea că textul scris trebuie organizat în funcţie de scopul comunicării. a unui articol cu un anumit subiect etc. cere o informaţie. de exemplu. personaje. Pentru că abordarea citit-scrisului se va constitui într-o componentă distinctă a prezentului suport de curs.(3) mesaj scris tip scriere despre un text literar: povestirea unor scurte texte pe baza planului de idei. reproduce/transforma un mesaj etc. încheiere). imagini cu vieţuitoare. impusă de anumite convenţii (specifice unui anumit tip de text – vezi. în varii contexte comunicative. felicitarea. dialogul dintre două sau mai multe persoane aflate într-o anumită situaţie de comunicare. (2) Mesajul scris tip scriere imaginativă. respectând cele trei părţi componente ale unei compuneri (introducere. *jurnalul. *transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă (a textului dialogat în text narativ). în următoarele variante: (Şerdean 2002: 253-260. conţinând reperele spaţio-temporale ale temei de abordat şi eventualele.  stabilite în urma discuţiilor cu elevii. videoclipuri etc. vom avea în vedere aici principiile organizării textului scris în funcţie de scopul redactării. rezumatul. în ciclul primar accentul fiind pus pe corectitudinea scrierii şi pe aşezarea mesajului în pagină.  compunerea cu început dat – mai frecvent. cea de redactare propriuzisă şi cea evaluativă este realizată.. create de elevi etc. portrete. respectând structura introducere – cuprins – încheiere şi rezultat al parcurgerii unei succesiuni logice de etape: etapă pregătitoare.. cea de-a doua – la nivelul formei. secvenţe din filme. unei invitaţii etc. trăsăturile fizice şi morale ale unei persoane/ale unui personaj. afişe. părţile unei compuneri.

un obiect sau un colţ din natură (raportate. amintiri” etc. elevii pot crea. cuvinte polisemantice. serii de sinonime. cât şi sugestia abordării unei anumite teme cu un grad relativ mare de libertate. idealistă. schimbarea unora dintre reperele spaţio-temporale. dintre cele propuse în cadrul etapei pregătitoare desfăşurate în clasă).  compunerea cu titlu dat (de învăţător sau ales. titlul implicând atât o perspectivă sintetică. conversaţia etc.). .către învăţător sau construit. astfel. coordonatele unui tablou de natură într-un anumit anotimp. scenă” (implicarea.  compunerea narativă (liberă) – ca modalitate de prezentare. asupra unei persoane etc. ca premisă pentru jocuri/dramatizări.  compunerea pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date (de sprijin) – selectate de învăţător sau alese/acumulate pe parcursul unei anumite perioade de timp de către elevi. respectiv neimplicarea în acţiune) a unor personaje.  compunerea cu sfârşit dat (de către cadrul didactic sau stabilit împreună cu elevii) – oferind o perspectivă optimistă. în principiu.  compunerea dialogată – realizabilă iniţial ca transpunere/redare în scris a discuţiilor dintre două/mai multe persoane reale/imaginare (valorificate în cadrul jocurilor de rol). o viziune de ansamblu asupra unui element descris (obiect..  compunerea descriptivă – realizată sub forma unei descrieri-portret sau tablou. omonime. pot fi valorificate nu doar cuvinte cu sens propriu. la anumite repere spaţio-temporale). în etapa finală a activităţii putând fi discutate diferenţele generate de acest tip de demers). intrarea sau ieşirea din. prin folosirea frecventă a substantivelor şi a adjectivelor cromatice şi/sau trimiţând către diferite stări de spirit etc.). un. o interogaţie asupra unui fapt. de către elevi (din variantele propuse de aceştia se alege una care să se constituie în premisă de lucru pentru toţi elevii sau pot fi alese mai multe variante. planul de idei poate viza o serie de acţiuni.. fără raportare la textele-suport studiate. în condiţiile în care elevii sunt împărţiţi pe grupe şi fiecare grupă va avea ca punct de plecare. nume de locuri/obiecte/personaje reale sau imaginare etc. regionalisme. în realizarea compunerii.. a unor întâmplări reale sau imaginare. – O fiinţă. respectiv figurat. câmpuri. propriile legende. Asupra unei succesiuni de întâmplări. în urma unei activităţi în care au fost valorificate metode ca brainstorming-ul. paronime. propriile poveşti. neologisme.. înfăţişând – prin imagini vizuale sugestive. realistă etc. respectiv familii lexicale. îşi pot scrie propriile. de către elevi. antonime. aparţinând planului uman sau planului naturii. trăsăturile unei persoane etc.  compunerea după un plan de idei – propus de către cadrul didactic sau conturat/stabilit în urma activităţii frontale cu elevii. caracteristicile unui element real sau imaginar.. termeni de specialitate etc. persoană etc. de elevi. ulterior ca exerciţii de creaţie realizate în scris de către elevi. pesimistă. reflectând o anumită stare de spirit. ci şi unităţi lexicale aparţinând anumitor clase din masa vocabularului (arhaisme. început” diferit de al celorlalte.

cultivarea unui aspect îngrijit. folosirea corectă a semnelor de punctuaţie.).. exerciţii de completare a unor . informaţia transmisă etc. carte poştală. de temă (includem aici şi transcrierea. urmând îndrumările cadrului didactic. urmând compararea manierei în care elevii au îndeplinit cele două sarcini de lucru. de exemplu etc. a anumitor conţinuturi. plasarea corespunzătoare a datei (dacă este cazul). invitaţie şi jurnal. în cazul unor texte accesibile. după un anumit interval de timp. data redactării. bilet. temă scrisă” – cu implicarea.). a titlului. poate fi abordat începând cu clasa a doua. de către elevi. caracterizarea – într-o manieră adaptată particularităţilor elevilor de vârstă şcolară mică (în condiţiile în care acest tip de scriere nu e prevăzut în programa pentru ciclul primar) – a unui personaj (prin raportarea la elementele portretului fizic şi ale celui moral. relaţia dintre cele două persoane (prietenie. transformarea textului dialogat în text narativ/transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă (şi invers. ci şi cu realizarea de fişe de lectură în cazul altor texte literare (şi nu numai). pentru că ulterior. de exemplu: un text poate fi transcris. Biletul. scrisoare. elevii pot primi sarcina de a rearanja/ordona elementele unui text scris (în versuri sau în proză – text studiat sau nu în cadrul ariei curriculare Limbă şi comunicare sau al altei arii curriculare din ciclul primar) etc. ca exerciţiu de realizare a dramatizărilor). Prin astfel de activităţi. respectarea blancurilor/pauzelor între cuvinte. ca formă de transmitere – prin comunicare scrisă – a unui mesaj de dimensiuni reduse. (4) Mesajul scris tip scriere funcţională este reprezentat. felicitare. lectura anticipativă etc. după dictare)/transcrierea/copierea de către elevi. în caiet. rudenie etc. deşi programa nu prevede această situaţie. a cadrului didactic în derularea activităţii respective). În cadrul demersului instructiv-educativ pot fi alternate diferitele tipuri de exerciţii pe care organizarea textului scris le implică în cadrul temei. din diferite domenii de activitate. acelaşi text să fie dictat elevilor de către cadrul didactic. astfel. conţinând: numele persoanei care scrie biletul. se vizează. personaj real – personaj cu puteri supranaturale în basme. într-o măsură mai mare sau mai mică. într-o primă etapă. colegialitate. telegramă. în manualele alternative de limba şi literatura română pentru ciclul primar. valorificarea justificată a alineatelor.) le implică în cazul abordării unui text epic. ca forme de. Tema scrisă presupune scrierea (eventual.. ordonat al scrisului etc. se concretizează în: povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei. realizarea rezumatului prin eliminarea elementelor de detaliu. elemente asociate diferitelor aspecte pe care lectura explicativă – prin etapele sale –. precum şi metode mai noi (de exemplu. valorificând anumite texte-suport. capacitatea de a sintetiza diferite conţinuturi facilitând prelucrarea informaţiilor de orice tip.(3) Mesajul scris tip scriere despre un text literar. elevii sunt familiarizaţi nu doar cu povestirea/rezumarea unui text literar studiat în clasă. realizarea rezumatului etc. cu precădere. prin valorificarea opoziţiei personaj pozitiv – negativ. prin: exerciţii de redactare de bilete după model. nivelul formal al textului scris: dispunerea lui în pagină. copierea de texte şi dictarea. numele destinatarului.

cuprinzând un mesaj de felicitare/mulţumire/anunţare a unui eveniment etc. Scrisoarea este vizată.. Crăciun etc. cu ocazia anumitor evenimente (sărbători. Foarte Bine” etc.. exerciţii de modificare a elementelor unei scrisori date (data.). jocuri de rol care să-i plaseze pe aceştia în ipostaze. A mesajului transmis. destinatarul. prieteni.. astfel încât acesta să se poată constitui în conţinut al unei telegrame (eventual. să realizeze. să reconstituie conţinutul unei telegrame din cuvinte/expresii date. În vederea familiarizării cu telegrama. mesajul unei telegrame de anunţare a sosirii la bunici pe data de. prietenilor... Invitaţia poate fi abordată. în acest sens. exerciţii de ordonare a componentelor unei scrisori. relaţia expeditor – destinatar. adresate. pe Planeta lui. să elimine elementele care nu sunt absolut necesare într-un mesaj dat.). fericire) către diferite persoane (rude.bilete lacunare. cu modificarea mesajului – corespunzătoare schimbării unora dintre coordonatele situaţiei de comunicare. cu trenul. asocierea confecţionării unei felicitări (eventual. expeditorul. în oraşul natal. exerciţii de modificare a perspectivei temporale. cu elevii din ciclul primar (cu precădere. Jurnalul. spaţiale a transmiterii unui anumit mesaj sub forma biletului etc. părinţilor/rudelor. În ceea ce priveşte cartea poştală. personalizate) cu alegerea/crearea mesajului corespunzător etc. eventual. persoane oficiale.). cu cei din clasa a patra) – . etc.). în străinătate. într-o anumită măsură. concursuri etc. cadrelor didactice ale şcolii etc.. prin: activităţi de redactare de scrisori cu respectarea anumitor cerinţe. exerciţii de diferenţiere a mesajului transmis cu ocazia aceluiaşi eveniment. în ciclul primar. ca o scrisoare de dimensiuni reduse. în manualul de clasa a doua. într-o măsură mai mare sau mai mică. exerciţii de completare a unei scrisori lacunare. ca relaţie cu persoana care scrie felicitarea etc. cu diferite ocazii (serbări.. exerciţii de transformare a unui bilet în scrisoare şi invers etc.. dar unor destinatari diferiţi (ca vârstă. cu precizarea numărului maxim de cuvinte admis).. elevii putând fi îndrumaţi către redactarea de invitaţii (personalizate. individuală de comunicare cu/despre/pentru sine. colegi.). Paşte. localitatea. cadrul didactic le poate cere elevilor: să completeze formularele date cu elementele necesare trimiterii unei telegrame scrise de.. se pot realiza cu elevii... din maximum zece cuvinte. ca formă scrisă personală. exerciţii de adaptare a unui anumit bilet la particularităţile destinatarului. în ciclul primar: exerciţii de redactare a textelor unor felicitări asociate unor evenimente ca: zi de naştere. exerciţii de completare/ordonare/transformare etc... mai ales că etapă ulterioară analizei/interpretării unor modele de invitaţii de diferite tipuri. Felicitarea apare. ca profesie. la mare. să transforme un bilet/o scrisoare într-o telegramă şi invers etc. poate fi abordată. zi onomastică. prin care se adresează urări (de sănătate..). Pot fi avute în vedere. aniversări etc. în ciclul primar. în funcţie de coordonatele contextului comunicativ) adresate colegilor. informaţiile transmise etc. aniversări. sau cu ordonarea/reconstituirea unor elemente ale mesajului etc. locaţii diferite (la munte. ca punct de plecare în realizarea unor astfel de mesaje. altul decât cel iniţial.

dialogul.). li se adaugă elemente noi. elementele grafice învăţate în învăţământul preşcolar. despre regulile de igienă sanitară etc. semnale scrise). fără teoretizări). completate cu “povestirea unor fapte şi întâmplări după benzi desenate sau după ilustraţii”. Şi prin diferenţiere. convorbirea între două sau mai multe persoane. dacă este cazul. informaţia propriuzisă (prin cuvinte. respectarea spaţiilor dintre cuvinte. La clasa a II-a Comunicarea orală: formularea mesajului (aplicativ. scrierea diftongilor. aşezarea corectă în pagină. circumstanţele. scrierea cuvintelor care conţin grupurile de litere. Conţinuturilor şi acţiunilor prevăzute în clasa I care se reiau. ortografia: scrierea cu majusculă (fără referiri la terminologia gramaticală). gesturi. proiectate în succesiunea lor firească pe clase: La clasa I Comunicarea orală: comunicarea. scrierea caligrafică. persoana care transmite o informaţie. persoana care primeşte informaţia. în mijloacele de transport în comun etc. Cuvântul – element de comunicare: propoziţia. Se recomandă conţinuturi şi moduri de lucru despre comportarea civilizată. Se recomandă reluarea unor acte de comunicare exersate în clasa I. despre mediul şcolar. Comunicarea scrisă. împrejurările. . intonarea propoziţiilor. a celor care conţin diftongi.prin raportarea şi la modele din literatură. fără teoretizări).schimb de informaţii între oameni (fără teoretizări). punctuaţia: folosirea corectă a semnelor de punctuaţie (punctul. ortografia: scrierea corectă a cuvintelor care conţin litera -m. ca: plasarea titlului. Conţinuturi ale formării capacităţii de comunicare Comunicarea cuprinde formele în care este introdusă în fiecare clasă. construirea de dialoguri în situaţii concrete (în familie. la şcoală. semnul întrebării). formularea mesajului oral (aplicativ. literele mici şi literele mări de mână. ştiinţă etc. Procesul scrierii: organizarea scrierii. conjunctura în care se încadrează). folosirea aliniatelor. propoziţia. Comunicarea scrisă.sau -b-. despre reguli de circulaţie. alfabetul. precum şi contextele de realizare (situaţiile. de jurnalul de lectură (în condiţiile în care elevii au realizat unul).înainte de -p. Iată câteva exemple de conţinuturi în formarea capacităţii de comunicare orală şi scrisă. despărţirea cuvintelor în silabe (fără reguli).

cu titlu dat. dintr-o/dintr-un. încheiere). compuneri care înfăţişează o fiinţă sau un colţ din natură (descrierea). cu început dat. după un şir de ilustraţii (benzi desenate). pe bază de plan de idei. v-a/va. care sugerează situaţiile. dictări. scrierea imaginativă (compuneri libere) . Contextele de realizare: scrierea funcţională (cartea poştală. cu sfârşit determinat. de utilitatea lor. formulele de prezentare. Contexte de realizare: scrierea funcţională (cu scop practic. scriere imaginativă. transformarea textului dialogat în text narativ. de permisiune. scrisoare (comunicarea scrisă) precum şi rezumatul oral în ideea creşterii ponderii comunicării orale. compuneri cu început dat. compunerea cu un început dat. de identificare. compunerea pe baza unui şir de întrebări. Comunicarea scrisă: planul iniţial al compunerii. scrierea după imaginaţie. . bilet. virgulă (numai pentru enumerare şi în vocativ). utilizarea ortogramelor: într-o/într-un. biletul. radio. pe scopul redactării (pentru a transmite o informaţie. u-l/ul. s-au/sau. după gradul de originalitate. scriere funcţională.compunere după un şir de ilustraţii sau benzi desenate. Comunicarea scrisă pune accente sporite pe organizarea textului scris. pentru a răspunde la întrebări). De asemenea.punctuaţia prevede în plus: semnul exclamării. La clasa a III-a Comunicarea orală . scrierea după un text literar. n-ai/nai. ne-a/nea. două puncte.apar elemente de noutate cum sunt: comunicarea non-verbală (gesturi. Realizarea compunerilor scrise este circumscrisă în contexte de realizare. La clasa a IV-a Comunicarea orală abordează mediul prin care este transmisă informaţia: telefon. scriere după textul literar.a. mimică). televizor (comunicarea orală directă şi indirectă).compunerea după un plan de idei. cu început dat etc. punctele de suspensie. s-a/să. linia de dialog. de solicitare. ne-am/neam. informativ) – copieri. cât şi după criteriul solicitării spiritului creativ: compuneri libere. compunerea narativă în care se introduce dialogul ş. precum şi în funcţie de valenţele lor practice. părţile componente ale unei compuneri (introducere. Contextele de realizare: se continuă în forme noi scrierea după imaginaţie . împrejurările ce au în vedere gruparea lor pe trei categorii. cuprins. cratimă. compunerea pe baza unor cuvinte de sprijin. rezumatul. se reiau compuneri din clasa a IV-a şi apar: compunerea pe baza unor cuvinte şi a unor cuvinte date. fiecare formă sau ţip de activitate este structurată gradual atât pe clase. compunerea narativă liberă. i-au/iau. ortografia şi punctuaţia: utilizarea ortogramelor: s-a/să. scrisoarea). cu expresii şi cuvinte de sprijin. de creaţie. ortografia şi punctuaţia.

îndeosebi la clasele I şi a II-a. se asigură nu atât prin cunoaşterea teoriei lingvistice. mb.Conţinuturile învăţării cuprind şi elemente de ortografiere şi punctuaţie a căror cunoaştere.Citirea cuvintelor. oferă front de lucru pentru tot anul şcolar: . silabă. . cuvântul. fără menţionarea terminologiei. împreună cu clasele a V-a şi a VI-a ale gimnaziului. de ordin lingvistic. Prezentăm. sunt grupate într-un ciclu curricular de dezvoltare.Se reiau elementele de lexic din clasa a II-a. oa. cu numeroase obiective şi conţinuturi comune. . selectiv. ce stau la temelia exprimării corecte. presupune cunoaşterea de către elevi. atât orală cât şi scrisă. . cât pe cale intuitiv. contururi cu un grad accesibil de dificultate.Lexicul: cuvântul (grup de sunete cu un înţeles). elementele de construcţie a comunicării: La clasa I Prevederile programei. scrierea cu mp. scrierea cu î şi â (fără cuvinte derivate cu prefixe de la cuvintele care încep . pe care se bazează componentele de comunicare.Noţiuni de fonetică: corespondenţa dintre sunet şi literă. La clasa a II-a . pe clase. în timp ce la clasele a III-a şi a IV-a ele capătă niveluri.Citirea propoziţiilor.practică. . La clasa a III-a . Apar situaţii speciale ca: grupurile de sunete ea.Noţiuni de fonetică. gramatică. La clasele I şi a II-a. a fundamentelor teoretice. . despărţirea cuvintelor în silabe la capăt de rând. ia. . în continuare. Elementele teoretice sunt prezentate pe cele trei domenii ale lingvisticii: fonetică. în mod gradual. paronime. orale şi scrise. Vocale. Elemente de construcţie a comunicării (conţinuturi) Dezvoltarea capacităţii de exprimare corectă. elementele de construcţie ale comunicării sunt mai restrânse. Se are în vedere faptul că aceste clase.Citirea textelor. Alfabetul. vocabular. care asigură înţelegerea de către elevi a fundamentelor lingvistice de bază. în funcţie de necesităţile fiecărui segment al comunicării (învăţării). deşi lapidare în formulare.Propoziţia. cu exerciţii care au în vedere şi alte categorii semantice: omonime. consoane. ie. ua. Articularea vocalelor şi consoanelor (nu se vor utiliza termenii de vocale şi consoane).Sunetele limbii române. silabă (noţiunile nu vor fi definite).

parte secundară de propoziţie. subiect. dar cu sens diferit. . .Pronumele – pronumele personal. .Complementul – parte secundară de propoziţie care determină un verb. persoană. silabe care conţin grupurile menţionate mai sus.Adjectivul – acordul adjectivului cu substantivul pe care îl determină. predicatul verbal. multiplu (opţional). .Numeralul – recunoaşterea. .Propoziţia – simplă – părţi principale de propoziţie.Adjectivul – acordul adjectival în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină.Numeralul – funcţia sintactică.Substantivul – substantive comune. . timpul. . funcţia sintactică. . complement exprimat prin substantiv. numărul. probleme de ortografie şi ortoepie a verbelor a fi şi a lua. predicatul verbal.Verbul . pronume personal). părţi secundare de propoziţie care determină un substantiv. genul. probleme de ortografie şi ortoepie fără terminologie. Atributul exprimat prin adjectiv. subiect.Predicatul – predicatul verbal. . . .Pronumele – pronumele personal.Subiectul – simplu.Atributul – parte secundară de propoziţie care determină un substantiv.Sintaxa propoziţiei – predicatul.Fonetică – actualizări.Sintaxa – cuvântul – parte de propoziţie. . .Lexicul – cuvinte cu aceeaşi formă. . . proprii. parte secundară de propoziţie.Propoziţia – comunicare cu un singur predicat. La clasa a IV-a Sunt recomandate actualizări la fiecare structură lingvistică şi completări după cum urmează: .persoană. .propoziţia dezvoltată – părţi secundare de propoziţie care determină un substantiv. funcţia sintactică. funcţia sintactică: subiect. .Morfologia – cuvântul – parte de vorbire. . substantivul. verbul “a fi”). .Subiectul – simplu şi subiectul exprimat prin substantiv.Morfologia – verbul.cu î). părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv. prin pronume personal. genul. scrierea şi pronunţarea cuvintelor care încep cu e (pronume personale. părţi secundare de propoziţie care determină un verb. . complement exprimat prin pronume (opţional). Acordul predicatului cu subiectul. . .

ce se parcurge în clasele a III-a şi a IV-a. se evită situaţiile inaccesibile şcolarilor. . ce poate fi stabilită la nivelul clasei I şi a II-a şi etapa gramaticală. silabă şi altele nu sunt definite. O asemenea abordare a elementelor de construcţie a comunicării atrage atenţia asupra a două etape: etapa pregramaticală. pe cale orală.Noţiuni precum propoziţia. continuând pe tot ciclul curricular al claselor a V-a şi a VI-a. se operează cu ele în mod intuitiv. cuvântul.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->