P. 1
Tratamentul HTA

Tratamentul HTA

|Views: 14|Likes:
Published by Victor Mardari

More info:

Published by: Victor Mardari on Feb 05, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/05/2014

pdf

text

original

HIPERTENSIUNII ARTERIALE

criterii de alegere a schemei terapeutice optimizarea tratamentului studii de cazuri clinice

HTA
    Perfuzia organelor depinde de PA. PA este det. de 2 factori: debit cardiac si rezistenta vasculara. HTA – una dintre cea mai importanta problema de sanatate publica in tarile dezvoltate HTA:
      frecventa asimptomatica rapid depistabila usor de tratat netratata – complicatii grave (letale) este tratata nespecific – nr. mare de ef. sec. minore si un % mare de noncomplianta (cca 50%).

Prevalenta HTA
 La femei – HTA ↑ substantial dupa 50 ani (modif. hormonale din menopauza) Depinde de rasa: rasa alba este mai putin afectata. HTA afecteaza 6% din barbatii de varsta medie.

 

Standardizarea presiunii arteriale la adulti (>18 ani)
Categoria Tensiune sistolica (mmHg) <130 130-139 Tensiune diastolica (mmHg) <85 85-89

Normala Normala la limita HTA Stadiu 1 (usoara) Stadiu 2 (moderata)

140-159 160-179

90-99 100-109

!
TA normala optima
(fara risc cardiovasc.) <120/80mmHg

Stadiu 3 (severa)
Stadiu 4 (f. severa)

180-209
> 210

110-119
>120

Clasificarea HTA
 1. HTA sistolica si puls marit  I. Complianta scazuta a aortei (arterioscleroza)  II. Volum bataie crescut  A. Insuficienta aortica  B. Tireotoxicoza  C. Sindrom cardiac hiperkinetic  D. Febra  E. Fistula arteriovenoasa  F. Canal arterial persistent

2. HTA sistolica si diastolica (rezistenta vasculara periferica crescuta)
 I. De cauza renala
     A. pielonefrita cronica B. glomerulonefrita acuta si cronica C. boala renala polichistica D. stenoza renovasculara sau infarct renal E. alte boli renale severe (nefropatie diabetica, etc)

De cauza endocrina:
 

  

A. Contraceptive orale B. Hiperfunctia suprarenalei  1. Sindrom Cushing  2. Hiperaldosteronism primar  3. Sindroame adrogenitale congenitale sau ereditare C. Feocromocitomul D. Mixedemul E. Acromegalia

III. De cauza neurologica:
      A. Psihogena B. Sindromul diencefalic C. Distautonomia familiala (Riley-Day) D. Polinevrite (porfiria acuta, intoxicatia cu plumb) E. Cresterea presiunii intracraniene (acuta) F. Sectiunea maduvei spinarii (acuta)

IV. Cauze variate:
    Volum intravascular crescut Poliarterita nodoasa Hipercalcemia Medicamente (ex. Glucocorticoizi, ciclosporina, etc)

V. Etiologie necunoscuta:
   A. HTA esentiala (>90% din total cazurilor de HTA) B. Toxemie in sarcina C. Porfiria intermitenta acuta

Prevalenta diferitelor forme de HTA in populatia generala
    HTA esentiala – 92-94% HTA de cauza renala – 3-5% HTA de cauza endocrina <1% HTA de cauze variate – 0,2%

Factori care influenteaza HTA
 Ereditatea:  gene susceptibile (gena angiotensiogenului), defecte monogenice (aldosteronismul glucocorticoid vindecabil, sindromul Liddl) – pres arteriala ↑ Mediul inconjurator:  aport de sare, obezitatea, profesia, consumul de alcool, nr. de membri din familie, aglomeratia, varsta (↑ TA odata cu varsta – in tarile dezoltate/ ↓TA cu varsta in tarile mai putin dezvoltate) Sensibilitatea la sare: ↑ in HTA Defect al membranei celulare Rezistenta la insulina Istoric

   

Factori de risc cu prognostic nefavorabil al HTA
          Rasa neagra Varsta tanara Sexul masculin Pres. diastolica persistenta> 115 mm Hg Fumatul Diabetul zaharat Hipercolesterolemia Obezitatea Consumul mare de alcool Semne de afectarea unor organe: inima, ochi, ap. renal, SNC

Simptome si semne
   Maj. nu au semne specifice. Sunt identif. in timpul exam. fizic Simptomele :  1. TA crescute insasi  2. bolii vasculare hipertensive  3. bolii de fond (HTA sec)  Cefaleea (z. occipitala) dimineata (la trezire) si dispare spontan dupa catava ore– HTA severa  Vertij  Palpitatii  Oboseala acc.  Impotenta (la barbati)  HTA sec: poliurie, polidipsie, slabiciune musc. sec hipokaliemiei (in hiperaldosteronism primar sau obezi), labilitate emotionala (in sindr. Cushing)

Anamneza
    Istoric familial de HTA ↑ intermitente de val. ale TA in antecedente HTA sec – dupa trat. cu corticosteroizi sau estrogeni Istoric de: angina pectorala, insuf. cerebrala, insuf. cardiaca congestiva, insuf. vasc. periferica. Factori de risc: fumatul, diabet zaharat, dislipidemia, decese premature in familie datorate bolilor cardiovasc.

Stil de viata: dieta, activitatea fizica, statutul familial, profesia, nivelul de educatie.

Examen fizic
 aspectul general (fata rotunda, obezitatea tronculara – sindr Cushing?) Compararea TA si pulsului la cele 2 membre sup. in ortostatism si clinostatism Inaltimea si greutatea pacientului Examenul fundului de ochi

 

Examinarea inimii si plamanilor

Teste de baza pt evaluarea initiala a HTA
 A. Intotdeauna incluse:
     Glucoza, sangele, proteinele urinare Hematocrit Potasemia Creatinina serica si/sau ureea sanguina EKG
Examen microscopic al urinii Leucocitemia Glucoza plasmatica sanguina, colesterol, colesterol HDL, TG plasmatice/sanguine Acid uric, fosfati si calciu serice Radiografie toracica, ecocardiografia.

De obicei incluse, in fctie de cost si alti factori:
  

 

Teste speciale pt evaluarea HTA sec
   Boala renovasculara: renograma cu IEC, examinarea ambilor rinichi cu ultrasunete Feocromocitom: det. creatininei, metanefrinelor si catecolaminelor in urina/24h sau a catecolaminelor plasmatice. Sindrom Cushing: testul de supresie nocturna cu dexametazona sau det. cortizolului in urina/24h.

AFECT. CARDIOVASCULARE HTA
 Tratament nefarmacologic - combaterea factorilor de risc:  Reducerea aportului de sare la 5-6 g/zi  Renuntarea la alim. bogate in colesterol si grasimi saturate  Alimentatie hipolipidica si hipocalorica  Dieta bogata in legume, fructe si lactate (aport optim de K, Na, Ca)  Renuntarea la tutun si cafea  Reducerea consumului de alcool: < 30g etanol/zi – barbati, < 15g/zi – femei  Combaterea sedentarismului si obezitatii  Evitarea stresului Tratamentul farmacologic:  Este permanent in HTA esentiala  Adaptat la gradul, grupul de risc, stadiul de HTA si evolutia bolii.

Med. CI in HTA:
 

Excitantele SNC (cafeina, anorexigenele amfetaminice) Forme farm. eff.

Locul act.

Med.

Doza

Ind.

Cind.

RA

Caz clinic. Discutii
  Pacienta in varsta de 65 ani este externata cu diagnosticul de HTA stadiul II si dislipidemie. Tratament:  Monopril 10mg - 1 cp/zi  Betaloc Zok 50mg – 2 x 1 cp/zi  Zocor 10mg – 1cp/zi

 Obiective terapeutice:
   Scaderea TA <140/90 mmHg Reducerea complicatiilor (AVC, insuf. cardiaca, infarct miocardic, insuf. renala) Reducerea mortalitatii

Discutii
  Monopril (fosinopril) – antiHTA, IEC al AT-1 si AT-2 Betaloc Zok (metoprolol) – blocant B-adrenergic selectiv, efect antiHTA moderat  ↓ hipercolesterolemiei – fact. de risc pt. boli cardiovasc. Zocor (simvastatina) – inhiba HMG-CoA reductaza  Ameliorarea calitatii vietii pacientei Obs.: Pacienta nu a mai utilizat med. decat in perioada internarii in spital; necesita consiliere!

Cind:
  IEC – CI in edem angioneurotic (in antecedente) B-blocantele – de evitat in: astm bronsic, hiperreactivitate bronsica, bloc atrio-ventricular de grad II sau III, sindrom Raynaud, tulburari circ. periferice. Inhibitorii HMG-CoA reductazei – CI in hepatita cronica, cresteri prelungite ale transaminazelor serice, miopatie (in antecedente)

Doze. Mod de adm.
 Monopril: doza initiala 10mg, o data pe zi, poate fi ajustata in fctie de val. TA la 20-40mg/zi.  Adm. in priza unica zilnica – scade ef antiHTA la sf. intervalului de dozare !  Se recomanda divizarea dz. zilnice in 2 administrari. Betaloc Zok: doza initiala metoprolol 100mg/zi, o data/zi sau fractionata in 2 adm.  Contine metoprolol succinat (50, 100, 200 mg) compr. cu elib. controlata. Se inghit intregi fara a fi zdrobite.  Efectul apare treptat si este max. dupa cca 1 sapt de trat  Doza eficienta 100-450 mg/zi.  Adm. in timpul sau imediat dupa masa.

Zocor: doza initiala 10 – 20mg/zi.  Ajustarea posologiei la interval de min 4 sapt in fctie de rasp terap (scaderae LDL-colesterolului)  La varstnici: doza uzuala 5 – 10 mg/zi  Simvastatina se adm. seara, la culcare,pt un efect maxim al HMG-CoA reductazei. Obs: dozele adm. si frecv. adm. sunt corespunzatoare.

RA: usoare, tranzitorii, pot fi prevenite.

RA si precautii la adm. MONOPRILULUI
RA MONOPRIL  hTA ortostatica – in primele zile de tratament si la asoc. cu diuretice sau alte antiHTA  Prevenita prin initierea terapiei cu doze mici, care se cresc treptat si monitorizarea TA  Hiperpotasemie:  Se evita asoc. cu alte med care pot det. hiperpotasemie (diuretice econ. de K, saruri de K)  Consum moderat de alim. bogate in K: peste, pasare, lapte, banane, kiwi, caise, portocale, prune, spanac, cartofi, rosii
Tusea seaca:  Apare dupa cateva sapt. de trat.  Antitusivele sunt ineficace (exceptie: cromoglicat de sodiu)  Se poate inlocui cu un blocant al recept. AT.

RA MONOPRIL
   Tulburari de gust Hipersensibilitate, angioedem Rash cutanat (tranzitor), edem facial (se intrerupe trat. si se adm. antihistaminice H1), edem laringian (urgenta: 0.3-0.5 ml adrenalina 1/1000, s.c.) Insuf. renala acuta
 Se reduce prin doze initiale mici de IECA si monitorizarea fctiei renale.

RA Betaloc Zok
    hTA, bradicardie – se scad dozele (se monitorizeaza TA, frecv. cardiaca) hTA ortostatica – initierea trat. cu doze mici si cresterea treptata Insuf. cardiaca – dat. deprimarii miocardului
   ! La cresterea dozelor Risc scazut la doza terap. (metoprololul – B-blocant cardioselectiv) ! Adm. concomitenta a simvastatinei Angina instabila, infarct miocardic (deces) – la pacientii cu antecedente ischemice Tahicardie, HTA, stare generala de rau – efect rebound

Alterarea metab. lipidic

Intreruperea brusca a trat.
 

Altele: cosmaruri, depresie, tulb. gastro-int.,etc.

RA Zocor
 Tulburari hepatice  Cresterea transaminazelor serice (ASAT, ALAT)  Apar la 3-12 luni de la inceperea trat.  Dispare la intreruperea trat. (r. reversibile)  Se evalueaza periodic fctia hepatica  Se intrerupe trat. daca transaminazele cresc de 3X > normal Miopatii  Dureri musc. inexplicabile, slabiciune musc. (se avertizeaza medicul)  Se monitorizeaza CPK (creatinfosfokinaza serica) de origine musc  Val. CPK > 10X normal – miopatie – intreruperea trat.!  ! La adm. concomitenta de fibrati, acid nicotinic, inhibitoarele metabolizarii hepatice a simvastatinei (ciclosporina, itraconazol, ketoconazol, eritromicina, claritromicina)

RA Zocor
 Tulb. gastrointest.: constipatie, flatulenta, dispepsie, dureri abdominale, greata, diaree (tranzitoriu). Tulb. oculare: agravarea cataractei

Analiza Rp
 Nu exista riscul unor interact. M-M pe reteta, eventual cresterea riscului de hTA ortostatica (metoprolol-fosinopril)

Interactiuni cu alimentele
 Biodisponib. metoprololului creste cu alim. - adm. in timpul sau imediat dupa masa Biodisponib. simvastatinei (oral) creste la adm. concomitenta de suc de grapefruit (creste riscul de miopatii!) – CI grapefruit

Schema de adm.
Medicament Dimineata (ex. Ora 7) Seara (ex. Ora 19) La culcare (ex. Ora 22) Obs.:

Monopril 10mg
Betaloc Zok 50mg

1 compr.
1 compr. 2 compr. (sau 1 comp. de 100 mg) 1 compr. Creste complianta, dar poate acc. hTA ortostatica 1 compr.

Zocor 10mg

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->