GHEORGHE CRAclUN

I--.ditor: Calin V[.lsic

ulcgL:rL: paginare cOlllputerizata Malia Cri'iciun
Cllrcclurn. :llItoruL Cornelia Constantinescu
Revlzin: autorlll
Cllflcrta cukcpci: Adrinn Timar
Aparu!. 1998
Tip.lrul e"ecutat la tipografi::l editurii PARALEl.A 45
:::; CllrYllghl Editura I'ilralda -15
sCI'. Fr:l!ii o-:;()() Il,l "1<1\: 04X . A..J "liAI)
1)7.\ - 921)1 - Jl'i -
iN CAUTAREA
REFERINTEI
Biblioteca central
Oniver8itari
Tirni,oara
1\\\\\\\\11\ \1\1\ \\U\\11\\ 1\11\ \\\\\ \\\\\ \111 1\\1
02098216
COLFTTIA RO seria
i y ("/1 L.T/f REll RU r:U11\,/D
t ,hrol'l!lll: C I{ -\( It 1\
INTRE MODERNISM
POSTMODERNISM
CONS I"AI ARI PRECAIIIII. Penlru inccpllt. simI nevola sa alra",
atentia asupra faptlilul cil. discu\la despre POslIllodcrnisrn se poarta let Iloi
aiurea in conditii in care Ilici concepllli til: mudernism nu csle foal'll' dar. Sc
doar dl CXlsta puncte de vetlcre care mlcgreaz1't In modernism
silllbolisinul (ca modernism timpuriu. eel mal bUll exel11plu aid Hugo
Friedrich) sau (ca modernism radk.dllnl. In villllncn ILlI
mberto Eco, de pilda). ModenllS01111 31' (1 etap;) a sn
neomodernislli, ilusllllla de Illcratura primelor Jecenil de dupa 31 doilea
razboi mondial. Sau poslll1odenllSlllul eSlc 0 forma de neol11odernism.
Toate acesle distinetii asimil:iri sc g{\:,esc In fllndamentalul sttldiu ul II'
Matci CilJillesctl, inlitulal Cinci fete all.' modernitatii.
Pe de alia parte, la rigoare. ar pUlea exista chlar 51 un
antcmodernislll postmodern, de dlulal mull in urmiL In sffir$ltul secolului
XVIII, In proza lui Laurence Stern sau poez.lu lui Wordsworth, daca Ill! $i mal
jus In limp, In poelia lUI GongolLl $i rom<ll1eh.: lui Cervantes. Se poate punt'
Inlrebarca daca relaria are 0 valoarc cronologic:i
sau lipologica. Celehra carte a lUi G R. Hocke.ManicrisllIlIl In litl'raturil.
s-ar pUlea numi aSlf!zi, pastrand disllllqiilc :>i cxcmplde aUlorului. dar
ingro$andu-Ic pe iei pe colo, Poslmotlernislllul in literatllri'i. llrmeaza ciJ
poslinodernismul eo varianlll de manierism. dql. p,ina la lIr1nii nimcni n-<lr
baga mana in foc pentru asIa.
Conlinllljl1d echivalenrele posibile c sigul ca risc:im c<1dem In
periculosul Joe al hegcmolllei conel:pldur. inlrcbftnull-llc Inlild c.lrr din cle c
mai tare. [)ala fiind neclarilatea .1 no\iunJlor ell can: (IPCI,IIl1. IlU ned
1
1
- -------
<.hcurglH (I{ACllIN
ar 1I1:!1t1l sit ill' perll1ltell1 1I11 asc1l1cllCJIOL Ill'.
d,Il.\ e'I',I:1. III IIII ,I 1 111 111 carc <.:\ Il1slltUIC n 1\lIU;\ pJradlg,1l1rl cllllurala.
NlII11,\1 dal::l L, insliLL\le eLI adc\ :lI<1t, 1111 II rCla CpUl7itnd-o pe
tea c''(isl<.:l1ta deja in pre\'l/ibIla 1.:1 v,manta parodid\
DJr poalt spune cinC\;1 ell 10!:1 COI1\ dl l10lltatea t
hloricLll tipologicul SI.: lI11creol1di\ioneaz[, I\mbi\'alen\a
t: Arroapc c" I1U e,isla concept ISlorie care sa nu sugercLe
lI11cdml {1 c:\1I.1polarc lIpologicfl. Dill acc:nstll deschidere ueriva
apnl I1Cnlll11l1rate conf1.l71 i e\1I11plica\11. Dt:; twtal. faptul rese
l11:1nliLHrea par pfll1ciplI saCIl)Sal1ClC all' I11I$ctlrii p0511lloclernc, in
limp cc 11l0nCrniSlllui uzeaLll dill plIO de ele
Rallunik conduc In apari\l3 unor l10i concepte cullurale $1
lilt:rart: pOL a\CJ mOII\,irl dll1lre cele 111\l1 eCl'U ce ar trebui
sti n,,; pl'l;OCUpC l:1I adcvaral Ill! ,;unt cauzcle eXlcrioare. conjullclUrale pcntnl
cate \:\l1e\H un sau un ,sLriilOl', :,us\inc necesitatea ul1ui nou termcl1
cu valo<lre eplstell1ldl (in ll1alllCra lui J(11111 Barth, de r
llda
. uin :1l1icolul
Lileralura rClllViel'ii. publlcal in 1967). ci ceca ce se intampll\ efeetiv in
call1plll111nbajlllul, al estctlCttlni almcntalitll\ilor cullurale, unde ill' lreblll sa
poalii 11 () nuuil olltologidi MOl11enlu\ schimbarii
cnO\llilm de COmlllllCare al apcUI\ICl unui alt model lilerar de via\l\ este
escl1\iu! Lhlar nlUI1t'1 cJnd elllli are Inctl Lin concept c'are sa-\ distillga Can
ca apare. se manlksta in c<il11ptil crcatiei dectivc. de 13 cea
lnslilll\innalii la cea vesliment;\rii. sn 7icCIIl. Altfe!. oriee leorie, orice manifesl
pot sa n'\manil Iilertl mOilrt,1 sau simplu dezlcternt. Sigur. nu se poale trece
fapwl dl aJ1il.olullul John l3anh sc intemel[l7.[1 pe nenllll1UralC exempL,
cele IllJi mulle dintre de Inlr-adevrlr simplomallce Ba chiar pUlem vorbi in
m:eSI G.lZ 0 eat se poate de prudenta relalivltate a ineluderilor.
Mai gray eSIC cn1l17iasmul de- can: se cuprins lhab Ilussan. care.
din donll\a unei dCIllOIlSlra\1\ cat mal ample. apelea7a, de-a valma, in
ewmplt'le lui. la poe\i prozalon care nu SLlnl, prin op\iunea in
c\c1usi\ itule dar sUl11 lOll loclIItorii aeelula$i moment Istoric.
Fndmlu-j acesl repro* Illi Ih,lb subill\etege ca ell insumi <\111 0
[lIllIC a mea despn: poslmodernism Pc tare \'oi Incerca in conttnllare 5-0
pn:/JIlI. [l1sfllCOrellcmnul american poate fi contralls chiar CLI propriilc sale
cCllcgOl'li. Pltlelll oare vorbl Cll lOatil cOl1vingcrea in cantl lui GarCIa Marque
Alnll1 R\lhhL' Gltlkl. JlIl\11 Cmlu;ar ":lIlarhIC", "decol,
slnlC \i,:", "slIprJf'l\a", Cj11117Jrc. "ahSll1!,)" etc.? 1111me precul11 Ph i1lppe
Maul'lcc Roche car.: \m de.: (',,\pcrimel1t.lllsm
ll
l neO:1Vangllrc.la
:1 lIlIliol' '70. pot Ii ek Ir('Cllte. farl1 sil c1lpil11. ill palmiHesul
12
1.\ ( II I lUI: I Rr:ft;UI\ T!
poslll1odemisl') Nu mal l.lespre fapIlll L;1 labt:lelt' de tr,)s,iltlli
distlllt:li"e "lt1ilc!errw"m" - intllcmill' dt: Ihah HaSS,lrl
prea bogate, prl";j t:lerogene $1, pc Jlocuri, reversibJle. C\}mple\ i1alt:a
semanlica ontnl<>gica n eelor clolld estc eVIdent:!. insa 1llH11l\e1c ;;1
faptele esentiale IlU pOL Ii lara niei II jerillhl<:. intr-lln earusel
naucitor de concepte. dO<1r de dr;\glll dislinctiilor speclJculo'lse 0 SOlllllC ar
putea ti aceea de" vcdca in modernism postl1l0dernlSI11 mctacplsteme.
care. la randlll [(11'. Ingtobcaza progral11c, curcnte. !inand de 0
pcrioada mai marc de iimp (in C<1/1.1I 1110UerlllSII1111111, :lproapc Lin sewl!). in
aceasta sima\le IrrtsalUnlc UVUll III vedere ar putca fi grllp,llC P<' nuclee
cronologlcC" $i prnblemallce. Penlrll prllna colo<ll1f1 de cllilceple <;labJlil.: ue
Ihab Hassan. cea ilus\raU"fl peml11 mndo:rnl<>m, tr;lstitLIl'lle se pClI;lri7ea7:i
dlferll ill IlHldcrn1'.l11l1l liml'llllll '\\'1Ilg,m.lisl1l. modt:llllSl11l1l prnpflll-/IS
S',II plltL'a r,lU.' il 111 <I(,;csl ..,ells
1\1' Ii in(,a 0 preoeupnre lk flcrsrectivn l'onl illuum
pnn aSlfd dt: ohiecpi ill cc ma II1Cercallc.l ell i!lsUlnl :;11 proplll1 IIIl
pUllet de vedere nSlipra Clll1CepteiOi de "modtrrlmm" voi
evita sil lIZCZ de pren nluhi'l blbliografie lOntra7icflOd l1e unul sau aplaudilnd
pe allul dinlre ue Ciliar am impelS".! d'i 1<1 1101, 111
Romania, discutia uevjne deseori "'l<:rila ",i fa:-'lidioasfl pnn eompk:-"1I1 lislel
bibliogmfice nl Clpiniilr1r de re7(lllallloi. De dlnd pnsllllodt:rn iS1ll11 I ,1 Inccpu
sa fie prill I-Ieldl:ggcr Valllllo. I Yl1lmd. Deniuil. 11Icrllnic ,-au
wmplicat mai mull Jisip,llC in infillile 10cnWI t:ICml.:lIll1! Ineral,
cel care ar Irebui s:'i ne intere:-eze in primul ralld, nre ill ll'lul llcestn dC" pierdllt
Nu vrcall st\ par 0 (arc S\lbevalue<lLc.'I impOl1all!fl pcrspeclivelor
tilosofice In abordarca literallirii. insa tin sa bc obo:.erv3\1<l cil mOUernlSI11U
n-(1 nvut 1l1ci pc dcpartc privIlcglul unoI' mfll de 1lluILc PUll( Ie tie vcdere
exterionre, cpislcmologice. henncncLillce. tt>l1omcnologiee SilU d.: illta
Nici eu nu sun!. pentru 0 l1I1llItLa in n.1l1c\le cxclusiv de rnncipli
estetice. il11ancnlc. dar cred CfI l.:lc.:llwllIul pe "are ar treblli 51\-1 avelll ill pril11l1l
rand in vedere eSlC limhaJlIll11 relnlJa sn-eu structllra lc:(telnr, Cli mcmalit:ilile
In mani lor iSIOl'ldi eu funl:\ia soc lalil a cullllrii.
m .. I{.HIIRt\ \-10DJ:,RN.\ $1 MCHIVARr\ UMB\.IUI til. De "c
limbajul? Pcntru limbajul e aceln In care. III orieL' ClrCll1115tan(a. lI1dtlcrcnl
de valorile umanto' pe care el k cxprill1tl. avelll un acccs imedltlt. Dar e
deja un Inll:-iT\1 prea Pll\1ll com ingMor. t\lult Illai scmnilicall\ C 1<ll'tlil l:fl
societiltii Illodt:rnc illlstrcn;>,' pc:ntrl.l fOUl1e ll1ultil hI1IW .k lil ciliionil
obi51,uit la "peclnlistlll Icclllrii. l) fundnmcl1\rlli'\ lTi7:i a i1mbajullll.
13
(,"l'orgllc CI{,.\CIlJN
j' i\lnJt'lllilllll:J e"le Ull at Lf Il.el lllat.') j1tllhkma pana la urm;,
In :l .;il i cand Itlccpt: ell adl'\':'1rat pcnoadil Llillca in care inca ne
mai :111&111 \;t s((ullm 1ll01l1l:I1tUIIUptllrJl in Rcnu:.-tcl.:, Cdr.:, prln uescopcnrea
perSpt'ctlvel ill plcluril n l'fI!ionallt&\lI dislllll"\h:i microcosm nHlLTOeOsm
intrllllul:l' ill nwuul Iloslru de " pri\ t 1llll1en artitici<tlltatea lehnologia Ullci
retOI iLi fdra 1l11ster Jh In? S[I-i darn dreplalc lUI 'I,S, Eliot care con'ilder<'\
odali'l LU !10eul m,.:ta117ici englezi fli secolului XVII (Dollne, Dryden,
apare divoJ'\ul Jefinlliv dll1tre ra!iun.:: sensibilitntc. in fi1\a earuia pana
rOIll<1ntlsmlll dovedqtc ncputineios? sa impreuna cu Ortcga y
Gasscl ert lllet<1wra 1l10d':fll:l C Ulla ;) "dcLlunalliz,1rii'') Sall, inallltea
filo70flliUl spanIol. avca dreptate Baudelaire, alUnei cand splIncd Ut
morJcrnit<ilea insetlmnil pre7cntlii. pcrisabilit<lICa VU(uril, cautarea origillaliHllil
Cll ullec chip!
Dar Lum sc tlglinucsc LOnlc knll1llcne III Illllbaj? CilIa
Cormelor rJc cOlllunicare eSl.: 0 redlnate llc(unoscutil Iitcraturii europcne dt:
pflnlt la N'lvalls, Coleridge Wordsworth $1 Lhiar In CaLLI I romantictlor
majoll (inclllzandu-i UICI pc Blake, Nerval. Ilolderlll1 Emllll'seu)
flclllclcdercn ill IImbaj IlU sc manifestrt cn 0 CIIZl'1 gram:lllcala. a strul'tlllilor
illgvlSllcC date. \10111cntlll SlI'i[lICillllil lil!ll de pUlerile Ilmbli, mOlllt:nllll
incelci1ni Poclilor de a propune IimbaJe aUlonOlllC, posrbdc printr-o alta
gramatlca dccat cca CUllllSlUt:l se leaga implacabil de a doua jumatatc ,I
secoltllul (recut, dnJ. dupn opllliu CVaSIUnUnlilla n literntura e
LgllUllilii pel1trtl prima in istoria et de lJ a codului Cbtazi indl
insllrl11llnwb iIn,
Nu laprul ca, odal,) cu Rllnbaud, poezla ajung.c 1:1
convingerea en este altccva decal limbaJul fie td until impodobit
retoric, rCprC7l1lt:'i cUlIza ruplllrii. ci rctmgerea codului puetic de sub comrolul
citltorului suspendarea compcten\elor henneneullce ale acestuia Proecsul
de aulol1oll1izare a roelieului a lilerarulul ill general g:lsqle refle\ulln
piicawl (urigll1ar pelltru loata iSloria u!lcrJo3ra a poezici l11oderne) al
IIlCOll1UI1ICubilitapi. Despre aCcilst1\ situalie au scris ell cvidcrna ap1icalie atat
(,corgc SIL'lnCr (Dupa Babel), cftt Julia Kri<;lcva (Rc\'olutia limblljului
poetic), a$a d1 1111 C cazul sa mal II1sIslam Nll 111,) POl insrt re\lllc sa nu repel
raptu\ cii rurcrca paclUllIl ell I:llilorul este atat de pl'nflllldn nu doar pcntru cli
POCI'''\ s-a siitural de l'lgldillitca gCflurilor 51 a specidor de condilla 1:1 d..:
<-Il1a ',1 orllul1lentapei proLodicc stiltstice. ei'llllund pur SJlllplll altcev<l.
forme de I'ostlre l1lai lib.:rc mai proprii. Cl Illai ales, t1atoritii UIlOl' mlll ll11
IIltellt1,lI llI1!lllnglce, C<tIll<1IlJall' L!l. lin nou lip Je llllcrilllJ/ar.:;t
Ilrisll1ullll. rlllUIl!art>u 11 <lnCC(hlltCa la clllllvllrea i1mbiguitJ\i
14
i.\ C ..f(, '/ARE, 1 REFFR/:\'TU
I opacJL3rea mcsajullli, mIl7ic<tltZ4lrcil (liscursulUI sunt mijloilce dc capture a
rsihicc Ircductlbilc. un ice. d\:cl illlpusibil de <lllns prill
intcrmedlUl IlInbuJulul comunltar La fel sc pum: problema 111 cazul in care
poe7.ia vizcazi! nu straturile obscure all' suJ1l:tului. ci rnmscendel1t8 Ideilor
logosul primordial. ea in poezia lLu Mllllarl11e. Pana la sil11bolism poezia n-a
fost aheeva decat 0 illlSlTarC a cclebrulUI pnnclpiu hOrtl\lan "doc:ere ci
dclectare", eu aceente rnai apasate eand pe primul. cand pc cellllalt tennen.
scopuri implaeabil cXlerioare Dupa 1870 poeziu dt'vinc ClIIlOa$tere,
cxplorare Interioarn, demers orlle lnsa destlllatarul accstei Illodalilil!i
gnoseologice nu mai este cititorul, nu Illai ('ste comunitatea Sau, in
- rice caz, aClIm dispure preoeuparea pentru Ull CltllOr extCnl conventional, in
de cauztl Limbajul privat devll1e in poel.le eSelllla1 tol ceea ee
rnai poate face cititorul cstc sa snJulga din condi\ioni1rile Ilillbajuilli S,\II
public sa ineercc adecwze senSlbilitalca la noua fOnlli't de cOnJunicare.
Una de univocitaleo scnsului, deci lipsilii de once certltudme a
mprehensibihl:lpi mesaJului
oate aceSlea sum lucrllrJ Ceca ce nu s-a rcmarcat indeajullS e
mOli\ul pentru carc s-a ajuns la aceasU\ situarie, prin care pae7ia se vedc
oblrgata renege natura func!,ile illstinlitc;: de 0 lunga tradl!ie, Ast:lzJ se
spline dl revolta l'loe71el itnpotriva propriei sale condl!i; nu reprezintl'i allcev
dedit 0 ineereare de aci<:vltral3 conclitie, adevarala natura
metafizica, Dc aie; Illehiderea ra\i'l de IUf11ea cAterioar:! alltoeentrarea asupr
propriei fiillie cstetice L:XISl,) ilcum, ill a doua Jumi1tntc a sccollllui lrecut,
iluzia unei esente Iirice, a unci puten de sellll1lficarc ce poate Ii atinsu In mod
;rever-sibil. Poezia Sa devina O,trtt! oraeulara, l11agica, ezoteriea, un fel
de limbaj inilialie prill care sa se ajllnga la neellnoseutul dm 0111 din lume
exterioara, la consUbSlan\ialitatea eXiSICn\elor la corespondclllR cuvllltelor
eu obiettele,
Discutiile teorctice ill legalUra ell accasUi asplra{ie spre impltnlrea
tOlala a gestlllui creator sum asti'iLi in continuare ['lurlate aproape in
exelusivitatc In leg/hura ell sil11bo!isl11ul avatarurile sale
Prejudecata cil tot ceea ce se intampli'l ImpOrlAllt in lileratur.:i tine de spa!iul
poeziei ne cste eUlloscUli'l Se credc ctl Iimbajlll prozei estc nerelevan1. pentn
ea el nu poate ajunge niclOdal:l la un specific. fiind fatalmente lributar
llzuale, ba chJar Ilefacand eforluri scmnificalive sa se diferenticz
ea, Or, lucrurilc nu Slall deloc ccrcetarea narato!ogic:l, aOul1\ ab'ia la
ci, ne aratl'i Inc1\ de pc nClllll ca in proz<'\ limbajul. thlar
Vlzlunea desrrc limbaj, sun! la fel de importante ca in poezil:.
15
Cheol'ghc Clt.\C IUN
-----"---
me" csle ca U\ mood Inerar coercnl 15
wnstitlJlC aproupe Sll11ultan princlpalele atat in poeziCl cat ill
plOza eelel tko-a uOlla JumU1flli " Irecut. Nu numai simbolislIllil [\
Irebui s1\ Ile In disclI\ia noaslra. ci realbmul. Aceslc dOlla curellle
de gantlire Ilterara Ill! rcprczlIlt:i direqii <'Itat 0<:: opuse pc cat sc spune. ill
nmbcle e \ orba de incel'care oe a il11pune un nou stalut al ereatorului,
de a un nou Lie a gl\sl 0 nuua Illolivare penlru funC\la
lileratllrii. Sl\ nu ulram ea ublclIir"tea naratorului sum principii
epice pc Cdrc abw rcaltsll1ul sa Ic sattsfadl ca in plan rCloric elc
presupun 0 mooJlieare " mouului de a vorbi despn: lume. Idee"
naratorulUl Cil Oll)(")\og al fOl'1cl divine e renexlJl vointe de asumarc
a crea\iei pc care l) inlfllnim in pocliea lUI
AI' \rebUl III continu.lre sa nl reaminlill1 alte caleva lucruri cunoscutc.
Baudelaire cauta cor.:spondcntele nw;tenoasc dllltre fenomene lucrun
sugercaza cn rel<qie naluraJa intrc aceslca IlInbaj se realizeaza pnn
"lnc"tclIC Mallurmc deslidc limba "lllllvcr"alului reponaj", pro7u atlici'l.
prea bllle ca cuvintele tribului SlInt dale 0 data pelllru LOldeaulla.
illcearc:! sil reg.ascasca plirilalea lor transccndenta, de cristal ideallc. Rllnbaud
\ iSeaz.1 sa ajunga In necunoscul. cuhi".illd un Iimbaj "inform", ue 0
prospc\lIne stralucitoarc. rezuhat ill dereglllrii a tuturor
Sll1lfun lor TO<lte i.lcestea sunl, cum spuncall1. dC7iJcrate orfice. Ele expnmll
nosLalgw unUI lJlnbaj 1110\l\'<l1. calc "sll rnseulT1pere tlefeetul orlgin"r" al
11ll1bilor sa prlll10rumlitatca rosllrii dlVillc. care estc inII-un
anume fel pnmord"dllalea nalUrll Ull13ne de dinainte de parasin:a Paradlsului.
Dereglarca SI11lluriior 1'1 Rlmoallct e. inlre <Jltclc. un mod de n dill
culillra\c ale comporlamentu!lIi. perccPllei exprilllarii, de
revenire la lInilalea um,\I1a generica, de dinalnte de disocicrea sensibililllJ,ii de
raliulle. hind obscddl de esenta limbajului care se confllndo cu () esentA
simbolisl1llll impltca fuga de cOlldian, Jin Illmea Istoridl si fund a
mcnlarea uncI poc7.ii Cll valenle metalemporale.
in proza in romaml1 Ica Itst, mclatempora llralea devlI1e meta fizlca. 0
1ll1.'l<Iti7.ic,j a Istoriei a conlingentullll. La I1lli. in Romania. vi7.llInea teorelic,'
desprc realism c inca grevata de mutilarilc sueceslve la care au
!'upUS-(l 'I\gerinlck. Idet110glclilui polltiClilui in lIteralurr'l in perioada
eOl1lUniSlll. In ccntrlll eslul Europei mar:-.isle ale lUI Lube:;
reall!>l1lulul au ",u imbruc\; acesl concepl inlr-o duril arlllurll ideologlzal1\.
dcoseblt de rczlSICnll\ asLazi la de rClilIerprelare. Dar realismul
11\1 cstI..' doar un concept pedestrll, "vulgJI' ')e prea des etl inlre I'calismul
Inerar real Sll1lJ1 till1zofic "I LVlllui tv1L'dlll .:'\Istil 1.1 legtltuni. idcea
16
is Cil 11Rl:. 1 RHU:.U!t\!t.1
d\ deasupra lucrurilllr fcnol11el1elor se aOil calcg(1riile. modelele. tipUI ile.
universaltilc. $i dad'l rca IiSl1ll1 I sc 0 ana a asta IlU
ca el urmarqle lie 0 n n:ferenluhll. in mod paradoxa\.
rllmanerea in lstorie in cOlidian c chela proccs ell;
purificare visal de simboli$li MJmcsisul realist este 0 forma de fiC{ilille Pr07a
tocmai asta propune: sa fie altccva deCal ISloflograliu. sa
confunde ell allccva decat Cll 0 iSIOI'lC adevi'Jral1i. AeCSla e 1ll0ll1entu! in care
proza deVille con$tientil de sine. abla de aculll inuinte se ponte \'orbl desprc e,1
ca despre 0 nbia aculll conJ'uzt3 lui monsieur Jourdain inlrc
prow ;;1 vorblrc Sf.' nnulcnz.[1. daca rroza estc :lsinlliata. chlar ;;i I
declarali iIe doctrinare, Cll 0 arta a adevarulUl. eu atal mai rau pcnllu aueval
Reprezcntarea realilapi devine il11perativul IInui lip de dlscllrs car
mai rropune sa copIC7e refercntul il11cdial, ci s1\-1 wncurczc ca
omologie sln.lcturala, ca allernallvll. Repre7cntarea e 0 tehnlcl"l tOI atal
strain?! de realitale ca rerspcctiva III piclUr::\. Adcvarul reprezeillani apaninc
textului ;;i nu IUlmi. Texlul hi este slificienl sie$i. ulliverSl.Il snu i1rc 1111 caructer
teleologic Exacl in sensu I accsln romanele lUI Balzac "fae slarii
civile". Promiliind ell e:-,pl'lma realul romanlll realist il dl.lbleaza ea proJl.Is
ficlional. EI SlInUleaL[l lenomc:nalul vle1il. de fapt.
abslracliuncn, repetahilul, simptomclc. elcmcntelc constanle
ale Istoril'l
Pc de altCi pane, e illlpLlllant ::.a nu uililln J'aplul c<i puna ta
slJ1lbo!lsm realism Illeratura a aVlIl scopuri e.'\tel'loare. Ea [rebliJa s1\ educe.
sa IIlVClc, s1\ ofcre l110dele de condutla. Ltterawra era subordonala unui
principlu moral. Ea !Inei! loc de manual de era eu adevarat conccpuu\
ca un "izvor nesecat de Mnlivarca rostl.lrllnr el era plasata
aproare in excluslvilare In afant In masa cititorllor. N-o t11lCresa ala
cunoa;;terca reprezentarea rcalului cal coreclarea Indrumarea lui.
prefabricarea lui in ni;;le construcle ilustrallve pentru cillie binelUl. ale
frUll10sulul adevarului colee\lv De la Al'Istotel pilna la ll1anl mll1anlici,
!Ilcratura e subordonata unui rrincipiu calhartic. ea forma de profilaxle
lerapeulicrt sociala. Scri;lOrlll e un lnvfl!ator. lin moralist, lin lerapeut, un
sacerdol al suOelului. $i in Illull mal mica mllsura lii un anisl. Daca el de\ine
arta de a lntr-o linutil retoric1\ mrAgfltoare lin corp de idei pozitive,
<lsta pOilte parea de iljllns. Palla in momentul in carl' origlllUlitatea estc
1na1latll la rang de principill valorie, insulicicn\.:'le limbajulul. adecvarca la
realilale, II1lcrioritatea psihica. al1tOletlcxivi!nten textl.Jiul Slillt plobleme care
nu COlllcazi'l.
",.., .....I'\
A
mlt0l10mlLl raptll!lIi IJO<lte vorbl.
11
.
-'hctlrghc CRACIl 1'\
Rcali'lnul dublal tk n,llurnh'l1l. Zilla ell lcon:, sa a "1'01 ll,mtJlu I
e CIUll alll1l1ncsislllul l"I'I'e il lerre. NatunJllslllul
e ,1 lonna dc CXilgerarc hlperlroticre IlU a realullll. ci a posibilll:\lilor
reprez
e
nla\lOl1alc ale lextullli lJe::>erierilc lui lola, HlIvsmans. FlaLibert, ciliaI'
frizund II ivialul. parologicul abera\iil comport3lllenlala, sunt. la 0 analizl'i
ulentil. arlleck in Sine. Fie nll expliea rea lui, ci II
cOl1lplica. Derosedat uc loalc dctalllie 5?11e nesemnlfic?ltive. pe care lexrul pur
func\!onal sau pur iSloriograiic orielll11 llll Ie vede niciodala. realul devine
text. c::>le de pn:zen\il lexllilul. obsesie a 1110tivarii e pre7cnla
aIel. Mollvan.:a In c<L'ul I1illurallSl11ului inseal1llla meroda Lin nou
Il111baj. precis. exaCl, adcvi1ral. Nalurali5tll ca Mallarl1le. Ie //lOI jllst,
cuvalllul propf'lu. Descrierile lor sunt adcvrtnlle pocme ale obiectelor.
NOlllul Roman France? I: il natur"li,mului,
la 0 a sa. Precina amanllnllllui revelator esen\ial:l
Dcsenpllvl'mlUl lUI Ala11l R\Jobc Gnllet. de pi Ida. e conslruit, Cll un rnai
pronunllll scrupul eu scoplli punficllrii obiccrelor de 101lh:
dcfonnarilc lor anlropomorfizuloare, Alain Robbc-Gnllet e un Balzac lard
subSlan\a epld'l Dar alunel ci\nu sUbSlan\H eplci'i eSlC pastrata, ea C$le
SllpUS1! UI1UI proces de care I1U face allceva dedit sa ncecnlllCLe
superiorilatea tcxllIlui in raport eu reaJiwtea. fapllli cil el eslc 0 Itlme
adevarata mUI mui tina. CameterLiI illilorellc"xiv a1 opereI (realizal
flrin laillllolivc. punen in abis ale sClllnifiea\iel, simctni dlsimetril etc).
voin\a el lie a se IIl(h:parta cal Iflai mllit de toale slCreotiplile uncI CXlsten\e
perecpute iSloriografic. inlr-o eronologlc liniarn, de simpla agllllinare
factologic1\. sunl cvidenle in opera lui Thomas Mann. Joyce. Camus.
Faulkner. Rcbreanll. Scnltorul a devcnit un dumnezcll al operei, :-lceasll'l
ar trcbui sa allngii In pnnclpill pcrfectiunea crealici divine. [a nu mai
este Pc\cula pcnlru a lrimite la eeva dm afara ei. Ea nu l11ai morahzeaza. Inca
din a doua jumarillt: n sccoJulul In.:cut inlrebilrea ce face mili departe clliLOrlll
eu sensurile univcrsulul romancsc de care a lua! nu Illai era a
problema a celui care scrie.
Dqi 11l.'>lanlcle morale ale "remii continuau S3 creadi'l funqide
Illeralurii ?lU neschimbale. F1aubelt Indraznisc sA sene IIIl roman,
DOllnma Bovary. in care nll l11ai aparca niei macar lIll singur persollaJ care sll
intruchipcze hllleic iar indrazne<Jla accasta s-a soldar cu celebrLlI proccs Nu
de imoralilaic a fosl acuLal HLitorul. ci de lipsa oncarui caracter cducnll
v
al
or
erci
sale. Or. 0 dimenslunc a crc31iel care pemrll IlU mai
(OIHCaL.<i Nu faptul ca lJoallllla RtlV?li'} C\.I<;til sau IlU In realiwrc ca \,' Ull
c;..emplu c;lre lrebull': sau nu si\ tic urmal C il1lportalll, CI vJabilitnte:1 il
18
i'" civ lIULA RfIERI'VTEl
rczulwtcl din coeren!<l lcxtului. Idcaillatca sa merafLZ.ic...
IrnpersonalJtatea Itatca romanclerilor. cc)ci de-a jllllliitil!i .a
seeolului XIX fae dm scrrenle 101 creatll <Jutarhlcc mal reale decal
rea)itatca. Triumful functiei eSlclice n Jileraturil poate fi acum declaral.
a l3audelaire sau la 10istOl, la Flauben sal! la Rlmbaud !unqia
estl'liell e rezullatul unei noi fUllqll de Serlltorul nu mai
adecveze diseursul la un real gata configurat. ca produs ideologic al
cOlllunitatii din care face parte. ci sa aJunga la propria sa rCalltale. deseopernl\
eu propriiJe mlj loaee. I.ileratllra nu se mai poale Iimita la
versilicarea sau poveslirea unoI' teme mOlive dale RC<llul este supus prill
pUlcre<t [I;:>;tului. BnlL<lc sc va cansidera un "seneral 01 ell orgoliul
cll L'l ea individ, nu ca instillipC. a ajuns la aceastll condi!ie. Insa Comcdia
umHnii eo realitate textllala care nu copiazA eomedl:! IUlllii, ci un
simulacru de cuvinte eu mOliva!ia In propria sa arhitectlJrll cpicll Altfel,
binc ell istoria e in esenta ei arbilrara Si 111 acest sens protestul dc mai
larziu allui Valery devine inulil: "Marchlza a la ora cmci" co expresie a
hazardului doar dacll 0 scoatern dm contextul ei Iiresc, romanese, anulandu-i
aSlfel necesitatea narativll intema.
N-am adus deloe In diselilic pana acum situa\ia romanului
psihologic, de analitil. cazul Proust. lnsa din perspecliva mOlivllrii aici
lucrurilc lni sc par mull mal simple. mal evidcnte. AUlonomia limbaJului Tn
rapon ell realul. cl'lurarea prin text a unei csente illlel'loare psihice
corporale, constituirea abisulul operei prin apel If! abisul'lle mernoriei ale
orehestrarea arhitec(onidl a discursului, centrarea demer
sului epic pe nalura paniculara. irepelabila a ellilli individual dezintcreSlll
fata de scopllrile exterioare ale literaturii sunt achi7ilii ale romanului sllbieetiv
qre IlU mai au ncvoie de comcnlarii. Metoda lUI Proust nu c dcparte de
metoda lui lola. doar ell obiectul ei de investigatie e altul. lar metoda aceasta,
sau fenomenologica. obiectivll sau subiectivll, motiveaza
vlabilitatea prin propria ei coerel1\lI il1terna. Virginia Woolf sau Camil
Petrescu, Gide sau (talo Svevo sunt romaneicl'l cu metodi1. Si 111 cazul lor.
metoda de analiza (care devine Sillllli tan 0 metodA de construqie) e
nal Ill1pOnama deCal subiecnJl.
r' Cato.:va concluzii SUnt acum neeesarc. mai ales cll toate observatiile $i
llsrllletii.le mele eu privirc la slmbollslll realism au PUIUI da impresia unei
d
eplasan a d's .. d . .
. -. I Cutlel espre 11l0dernlsmul propnll-J.:IS spre aspecle ale sale
pel'lfene
e. In 7;ona prctnlselor a f'enomenelor Il1c<1 nebuloasc. PlIrerea mea e
,>" aceca ca I . .
, . ' \lCmal aeeasrl! zona (a dOlla JUIllMale a secolulUl lrecut) t:stc
_ .
. r 'ltru IIl\elegerea mOdemISJl1ulllJ. daeA in ee
19
Gheorghe N
poc1.ia.gra\ie d\.rtilor lui Hugo Friedrich (Strllctura lirieij moderne)
Man.:cl Raymond (De la Baudelaire In aproape cil nc-am
ell ideea ullui 1110JcnllSin line ca dvalar al sunbolislllului. in ca7uI
pnvei e mai greu de aceeptat afinna\ia cii romnllul primei jumAttl\i a sccoluhli
nostru nu face "ltceva deCal s;\ epuizeze 0 substan\a cpica
univen;ului imaginar institllite de 8alzac. Flauberr. Dosloievskl Proust.
Cred insil ca aceSla e adevaru!. Moderl1li remodeleaza. rescriu. intorc pe dos.
nULlll!eadl. amplificA complica tOata aceasta a secolullli lreCul.
Noulatea lor c una tehnica. originalilatea lor e una fornlalil. curaJlIl lor e ace I
de a merge mai dcparte pe un tcren deja cu.:eril instl orical de mull ar incerca
ei sa fragm?nteze, sa lransforme, sa atomizeze sa risipeasd\ in cele patru
vanturi cPlca unilar[\ a realismului proustianistllllilli. principiul
Itmbajllilli operei rllmane inviolabil. MOlivarea nu este. cum s-ar
plllea crede. 0 simpla modernist::\. Repel. ea nu este 0 problema
retoncl:i. ci ontologica. intr-o lume in care fusese dcclarata deja moarrea lui
Dumnczeu. poetica motivllrii e 0 incercare disperntll de a mai pastra ceva din
transcendl:n\a pierduta. in poezie. tot ce se mai poate salva csle acea
goala" despre care Hugo Friedrich. in prom.
Ispitirea Sffintului Anton. romanul lui Flaubert. propune ca aspirapc
religioasa supremll cont0plrea cu materia. 0 lume fara Dumnezeu risca sa
devina 0 lume arbitrar1\. De aceea marea obsesie a l110demismlllui literal' esle
non-arbitrarietatea dcmersurilor sale. Centrarea textuilli pe 0 constantll de
adancime devine esen\ialCl, iar aceastll constanta poate fl subcon$tiemul
(Rimbaud). conceplul metoda de observa!ie (7.ola I3alzac).
nccesitatea intema a operei (Flaubert), memoria (Prollst), corelativul obiectiv
(r.S.Eliot). intelcctul (Valery), odiseea umanll cotidian1\ (Joyce). Cli toate ca
cedarea in fala estc, In unele cazuri. tot 0 "iniriativlf'
1l10demlsta.
ARB1TRi\RIETATEf\ POST---:r-l0DI'RNA. Drul11ul de la mouernism la
posll11odcrnisl11 e. in princlpiu. accla de la Ulise la Finnegan)s Wake, 1'n
ca7ul lui Joyce, de la Oasc de scpic la Caiel pc patru ani, In calul lui
MOlltale, de In - pentru a lua lin exemplu din aria romaneasca - Plumb la
Stante burgheze in ce-I pe Bacovia. Condiria poczici-jurnal.
tcoretizatli de Montale in and '70, a biografismului sau a persollisl11ului
direc!li propuse de Lowell O'Uara e. tlclicatri, dificil de transat 111
aceasl<1 disculle,
Ce repre7inUI, de fapl, aceasta de plasare a
POClllllll ill alealOrislllul lumii cotidiene al prnpriei biografii. di[1(;olo de
20
/;\ c iL
orlce metatiLlcil a clilui spirllual? bte paezla tranziliva. cIlUn!ialiva. \1
indiscutabll[t 1110dalitalc postmodernli') Rcprezillla en Ull lIhlln avatar al
modernismulUl? 'I ocmai limbaJul pare ,uci sa sc fi schill1bat fundamental El
pierdut plOfullzimea. fOf\a vizionar1'l metali:mca, caraclerul simbollc.
opaciratca, aillbiguitatea. condilia 31110rctlexiva. Nu dimenslunea
literara intcreSlIl pelllru semnifical. Numai ci1 semnilicatul acesta nu mai
este unu! rnetafi7.ic. infra sau rnetapslhlc. sUI-specular Urmannd sa ajungi1 la
o substan!i'i a sa palpablla. reala repuni1 pc cilllor in posesia unui cod de
IllUlti'! vreme pierdllt, poez.ia -;;i a cotidianuilli pare pornit<1 III
dllltarea unei noi forme de motivare. AvenlUrali'i pe acesr drum al "nesem
nificativului", lipsit de once glorie scutil de orice lriumf trallsfigurator,
aceastil poczie IlU face allceva dedit sa se confrunte Cll arbilrarietatea s-o
refuze in nume!e unei alte uniUlli a umanului. Blografisl11ul poezi
cotidiallului repreZlllla 0 ultima incercare de a eluda adev1'lrul cll eul e 0
valoare pluralt\. inlr-un continllu proces de diseminare. ell 11lInea imedlata
nu se poate niclOdata sinlctiza intr-o imagine de ansamblu. E un demel'S care
ine - la fel ca textele beatnicilor. in care metafora l110demista
automatismul suprarealist 31 Inlan\uirii imaginilor (ca sa nu mai vorbim de
discursivilatea lipic whitmaniana din manle poeme ale lui Ginsberg) SUnt
evidente - de 0 inconlestabila poetica a tranziliei.
Si cum aceslea sun1 fenomene foane recente. foarte apropiate de noi.
ar trebui s1\ avel11 curaJul de a spune cli poslinodernisll1ul (ca Iloua paradlgma
poelica) abia incepe. e abia pe cale de constitlllre. Dadl insa yom in!eleg.e
prill conceptul de postl11odernism doar lIna dintre fe!elc modernlta!il. ca MaICI
Calinescu. atunei cazul puezlei hiografiste poate parea elucldat. Modernismul
in poezie odala Cll Lowell. O'llara. cu teoria sa a "personislllului". e
deja cu un picior in postmodemism, pentru ca arbitrarietatea. spontaneilatea.
Iipsa de strucruri! a poeziei lui sunt date indiscutabile. Lowell. prin celcbru
sau volum Life studies, inca mai spera in reconstituirea unei coerente
cl11pirice anamnetice a eulul. O'Hara pare deja sa ca ceva nu mai
este Cll putin\a. Poezla lui tine de istoria secltndei. intr-o realitate lcmporalu in
care nu vom nil.:iodata cum va arata secunda urmlitoarc, Este poc7ia unll;
realism cltantic, III care indeterminarea eulu i Joadl un rol eselllial.
Configuratia poeziei amcricane a ultimllor 50 de <lnl ne poate ajuta
In mare masura sa In\elegem unde se situeaza linia de separa!ie dintrc
modernism postlllodemism. frecerea de la 0 eplstcmll la alta se manifesta
implacabil in cOlltradlqia (daca Ill! chiar contl,ctul) dintre IllllbLlJ ontologie.
La inceputunle sale. un nOli ItmbaJ inca unuJ I'undamental difcril ck
principiile SClllfllltice ale slmboliSlllUlui nlc lllodemisl11ului - 11\1
21
(,heorghc
inseamna neaparal un all model poetic. intcmelat pc valori existcn!iale
distinctc. Dc:-.tul dL' multi\. vreme, ill cluda faptulul ca ea nu mai est!: de
SllS!JnUI nici teoretic, motivarc:a ramane a asriralle fascinanta a poc:zici.
a la (Reznikoft: Zukovsky. Oppen) lransferaUl din esenla
oblecle\or In pllra lor aparenli1 fenomenala, la William Carlos Williams,
pentru care singura certitudine strucLUrantl'i a IUnlU estC percep!ia, la Edgar
Lee cu poetica sa a valonlor comunilarc.
Jocurile tipografice sintaclice ale lui Bourroughs Cummings,
versul proiectiv al lui Olson, eul aleatoriu al lui l3erryman sunl Insa
descopenn poslmoderOlstc. Legca arbiLrarietalii limbajului eXlstenlci
tot mai mult leren in momentul in care toate posibilila\ile de
polarlzare poeziel pe 0 dimcnsiunc motivata sunt epuizale.
Nurnal ca, pc: de alta parte. to!i autorii americani amintili mai sus se
Inscriu. din punclul de vedere al limbajului al scopurilor umlarite. intr-un
sllbmodel unitar.constltll1t chlar In sanul poeziei moclcme. inca de la
inceputurile er, insa ramas pan,] astiizi iotr-un sladiu neconceptualizat
consideral. oricum, secundar. mai pUlin semnificativ. E vorba de submodelul
lTanzitiv, de (de catre Wellek Warren) "poezie cnuntiativa" a
lipsei de podoabe metaforice. a transparenlei deschiderii spre cititor. care
incept: la 1800 eu Wordsworth. treee pnn Firelc de iarba ale lui Whitman
poerii ai inceputului de secol XX Ii include In continuare pe
Kavafis, Brechl. Preyer!, Pange. Ahmatova, Mircea Ivanescu elc.
Preeantatea conceptului de modem ism se explica printr-o
simptomatica lipsa de inleres rala de complexitatea realitAlii poeLice pe care el
() acopera. E un motiv care ma face sa cred cll toata lSloria modemismului
poetic ar trcbui sa fie in momentul de fala regandita. Personal, eu vad aiel trei
principale Iinii de fona: cea tranzitiva, direcUi, denotativil) prozaizanta.
schiiata mai sus, cea reOcxivl! (modclul Hugo Friedrich - Marcel Raymond
Carlos BOllSOn(l) descnsl! In a dOlla parte a acestui eseu. linia avangardista
cxperimcntala, manicrista (udicii in care se inscriu pOCli ca Tristan
Tzara. Pessoa. Raymond Quencau, Peter Handke etc.
Modelul experimental. avangardist e eel mai apropiat de
arbitrarietalea postrnodernisti1, cu precizarea d\ la sau
arbirrarietatea nu are 0 valoare In sine, ci exprima revolta, protestul fara de
struclllrJle osificate ale literaturii. prin ostematlva a unor valori
rasturnate. Ludlcul. experimenlalul :jl tranzilivul devin in postlllodemism
clemente esen!i<lle, insi'l toemai din trdd1lia poeziei moderne. Fartul
cste firesc. Posll11odcmismul S-3 declarat de la bun incepul 0 mai
degraba recupcratoarc dedit inovatoare. Exista insa 0 problemrt a inovari i
22
j \ (4 {T-IIU:-l RnFR/;VT/;
pnn reelllx:rare. dl11l()ln lit IllelliI5\ih: r('tmict: ale paroJiel. Ilbia aceasHI e
in I1lfburii C'lIilcterileJ.e llllr-Ull llhld :-.peci ficO Ihlua dircclic de gandire
stetlca.
i\lai trebuie CU!lsemnnm inca UI1 pamdox. ill potida faptlilui ca
prClape rO\1 sunlem sa eillllam orice schimbure iilerari'l in
poc/lel. din pcrspecliva nUllllli model central pc arbilranl'talc. alcaLonsm.
browlliuml. Illueterl11lnnre. ireversi bil il(lte, re lativisl11, plura lislIl.
dczimcgrare Uccoll5truqie proza parc mal evaluata decat linea. l3anh,
William Fcderl11l1l1. Hels\enblillel. Thomas Bernhardt, Georges Perce.
Amn Scl1nllllt. Beckel!. Pynd1<Jn. [Ia!n C::1I\'ln\\, Kurt Vonnegul SUIH eu
adcv:irat ni-\ltc postmoderm. $1 aici sunl incllnat sa-I dau dreplate poetulul
Alexandru care considera ca postmodernislllul e a ce
innll1le dL' toale. spatiul fic(illnii eplce, prcva. Aeesta cste spaliul
cale .1 preLin.!i cu lIt'ce,,,ilalL' II1vcnlarca unor 1101 concepte capabile sa-i descrie
nOlla configul'il!ic. Sigur, unele 110liuni. precum aceea de Ilu:taroman. nu sunl
nici in\ enlia postllloJcrnilor niei IIII denulllcsc in exclusivitare aspecte
nurn<lJ ['n melamman DOll Quijotc dc
Cervante\. concept estc valabil ren1ru Tristnlm Shandy de Sterne.
inSf! ar Ii eu totul c:-.ag.eral sa spunem ell postrnodernisl11ul incepe eu
autori. AplOape louto: '>lTle/lk' pc Cnl c Nlcolnc Mallolescu in A. rca lui Noe Ie
lllduL1c in categoria corintieului sum mClurolllunc. insa clc nl! apanin
d('C,ll parllnl eSlct ici i postlllodcrne.
CUl1ccpltll de metarOllliJll e un Cllvant prca rren clastic. Dc
areea i ilmCm;ant prcf'cra sa vorbcasca despre meta ficli une.
su pnlficlill 111', sau fictiune disrupliva. I\l11erieanul de origlne franceza
R'l)mond l-ederm,lI1, pormml de la Cn!lCeplU! de surrealisme, obtine tenllentll
surficliun cart' i se pare mal potrlYlt pentru proieC!lile sale narative. Exista
insa eu adevarat 0 rdatil' de proful1L.imc inlre suprarcalism romanul
posll11odcm') intr<:b;Jrca se Inscrie in c<ldru al rela\iei dintre l110tivare
arbitrarietate. Dupa Rimbaud, posibililatea motivarii poczici rrin I'ealitatea
euilli profimd in poctlca promovali'l de Andre Breton ullJmclc sale
forme de mallifestare. Pell!l't1 a njtlilge la adevaratn ull1ana, cea care ar
tnotivil toate aetele I1l
I
11stre, ii propun alaI in pOCzle n\t in prozli
sondarca pnn metoda alitomatisll1ului psihic pur. in planul
c\:presiel, acest uCll1ers il11brac:1 forma unui uiscurs IIlcongrUCnl, aluvionar,
descent!"at, l110lival insa, in disjunc[iilc sale logice. de clliar fUllqionareil
subra!lOnalti a unei lI11pOnantc par!, dIn fill1\i1 noa,tra. Ull posullodemist ca
I cderman n:\inc dill suprarenllsm doal IOrlllil e\presici. clIm <lr Spune
doar I1lndaluatea (de)stnJClUnlnt;l, j1llsfl illsi1 ill slujba lIm:i
23
(,hCllr-ghl'
rali(lI1alil:l!l iI CnnSllllC\lel IC'\llIok' Iltl ,11lceva oeeal <;a arate, IJltI-(\
rnanier;) (;u lullil ooinlere';uln 5i oelitkologiLilli\. imposlbll11atea cOllslnllni
1I1lo.'i Imaglill cllcrcnle a 1I1l\anuiul. De lapt. ()Ill e\lenUI. soclUl, ell
indh Idualit,llea lui ci\ Ila. nu rnai nrc nici 0 importanlt'l pcnlru
Realltatea. de ont.:e naturl'l ar fi ea. acea I::.toric brutt'l despre care vorbealll la
incepul. nu lI1ui C'\lsli'l ea rcalitnh:. in conclTlcien ci cea mai illl..:oiata, ea eSlC
o COIlSIll.lqie 11]151111 OC logleli. ,",CIlS, caUL.n. transcendetlt1l Realltalea
nu arc llimlC de inicles. [ inultl 511-1 faei concurellt:l. E imposibil s-o
lransformi in obiect de studlu E lipsa de sens Ie lllai intcresezi de ea.
Raymond Federman obscrd\: "riC\iunca Ill! poate II realitate sau 0
reprcleillare a rCilliU\\ii, sall 0 imitatie sau eillar 0 recrecre a reillit:itii. en
pO:Jle Ii Junr () ,calitlllc. A crea liqiune cste. tie fapt. un mod de a aool i
rcalilalea, mai ates de n aboli no\iune<l dI realiullea este adevflr".
ostmot!ernislI1ul rcalil<llea tcxtului (alta eueerire
modemist!' cum am "aZUL) en realitate adcv1irat!L pentru cn Ilumai
scriilura e paJpablJa. cOllsistentl'l. libera. ImeolaUl certa. La este 0
activilate In limbaJ. 0 conSLrllellC in Itngvislic con$t1entn tie natura ei
mClareaH\. ob:>edaltl ooar de propna el melarealitate. inscnsibda la
con:>lriingcrilc lcleologlce ale universulul alternatl\! in care s-au simtil alat de
bine prol.atoni moderni. !\ceasll\ e. in limp, $1
implacabil melafiqiunalrt, penlnl ea en se afinna intr-un sens progTamatic
fllniiluLionist Mijlo<lt:Lde ci pOI dc\cni. de Illulle ori. 0 parte dl11 $ubstanta ci.
r:ullC\ii <lIe limbajului ramasc intr-lIl1 SQi de 11Ibernarc semantlcn in pr071l
moddlJlui anterior sunt reacllv<ltc aeum, ell 0 fllrie demna de propria ei callzll,
in incerd\ri dt:loc bOl1omc, ddoc elcgante oe a-I scoate pe cnitor din
sa tOrpoare receplivl'l. FunC\iile fatica, metalll1gvistlca eonativa - in
termlllologia lUI Jak.ob:;on - celc care controlea7il adresarea $i bUlla
func\iollare a discllrsului. les in prim-planul interesului epic. De aici,
probabil, nota "lc\.tu111i:>ta a seriilurii postmoderl1l.; Imercsul pentrtl
expreslvitalca slilului suu adcvarul informalional al acesluia tlispare eu totul.
Pc romanclerul posll11odernlsl nu-I mai preocupa nici relorica, nicl scrisul
frull1os. nici concrelUl vietii, nici bUllul gust, nici poietiea. nie; ideea de gen.
nici avanlajele omnisclen\ei auctori:Jle. Scriitura sa c ironicfJ pentru ca nu l11f1i
poate lua 'In scrios nimic. e intcne'(lLIillrJ cu LImoI' cinism, parodica pnntr-o
"vc:>cI1l rcsemnare", elerogclla prin disprewl manierclor litcrare neomogena
pI' in ideea eI\ naralive sunl. la rflllclul lor. lietiuni constrflllgtttoare.
dcn7\)ril.
Po:.,tll1odcrnismul sc sus\ine printr-o ideologic simplu constatativa
care III 1 are amhi\ii didaClic\? sau distruClivc nu propune in loeul unui adevar
ULR1NI/:../
considerat circumstantial un all adcvilr declarat infailibil. fl nu rnili vrea SLI
ajungll In nici 0 escn\i'i )i nu mai erede. co Mallarl1Je $i Joyce. c:i totUl poate fi
spus, GU condlIia sa ai 0 repre7.t:ntare despre 111 iSlerll I
lO\,entezl nlljloacele de :Hi (e.\WahL.1 accaSI3 rcprc/enlan.: Sc oeLinterl'SeaL3
de mCI3fizica indlCibil. cand nu Ie ia pur simplu in ras. esk 11PSlt de Ollce
aura tragica a neputil1\ci de a ajungc 13 hantiunul lucru in sine E de.wlVoll.
apocaliplie, amoral. iresponsabil. frivol, e vulgar, sub\ire. desllns, sl.:eptic
speclaculos tara patim:l. e lipsil de oriee ulopie Nu c nici ontiulllunisl
sau dczumaniLanl. E crud fhra inll'nltc bct.:kcuiall filra l1loliv Nu c Joar 0
cxpresic a gandirii slabe, ellm spune Vallmo, ci un rezultal al tdeli C3 in
rapon Cll realul gandirea pur simplu nL! contealiL Nu mai i111slrea7..a. 111 IlICI
un caz., 0 logocelltrica, ci 0 "filosofie1\" mcfienU\ chl.!r
$i faill. de jocurilc Itmbajulul, practic,ltc, din abundcll(il, scutiU\ dl'
complexe cuhurale, nepfuoaloare fatn de Ulbuuri, democl'atiea la modu
camavalesc pluralista prin varietalea pe care Ie inccL1rc1'l
temporar Ie P03rl3.
Tl1!r-o conswUlI'C :'I lui .lean FranCiU!s Lyolard. ar II
ceca ce In modem invodi imprczclltabilul III pre7cIllarea ins1\5i. ceea ee se
refuw de la cOllsolarea fOnllelor bUlle, de la consenslil 1I11ui gU:>1 care- dr
perl11ile st\ se il1cerec in cOl11un nostalgia imposihilului; ceea ce se preocupa
de noi prezentari, nu pentnJ a se desftl((l ell ele, ci pentnt a face sa sc
mai binc ccva, imprezentahil. Un artist. un poslmodt;:rn se afla In
situatia unlll filosof: lexlul pe care il sene. opera pe care 0 nu
sum conduse in principlll de reguli dep stabtlilt? ele IlU pot fi Judecate cu
ajulorul unei judectili determinate, pnn aplicarca la aceSl lext, la aceasta
opera de categorii cunoscule. Aceste reguli aceste categorii SlInt ceea cc
Cauta opem sau lexllll. Artislul $i scriitorul lucreazil cieci far1l reguli, renlnl
il stabili regulile a ceea ce va Ii raCH!. De nlCl faptul ca opera textul au
evennnentu!ui. .. '.
OSll1loJemismul cste - penlru a plelungl lila I derarle loetle lUI
Lyotard . parafraLfllldu-1 pc Wittgenstein. refllLllI de a paslm lilcl:rca oespre
ceca ce nu poale fi spus. Insa <;lidarc a principiilor cunllil')tcril e
25
24
(,hcorglll' ( RACllJN
In luellilinei laced aSlI17ilOarc. slIspcndand
de pmpria ci dcriLiline
de [lSllrzllOare cc face
oriel' idee de ni se prOplllle (\ gaH'igle I
illlpuslbl1 oriearel idei !)i pc buna drepwte, pentrll
d
In proz1\ eel pu\in. e un curent de ide! care neaga
poslbilit[\\ile 11mhajului tll.: a impune "voc(, imag,ini m1iculale ale lumii,
vi7iuni. Chiar atllnci cand eJ. prin agresiva sa componenlll intenexl\.Iala, ia
\11 cC1nsiderare viLiuni preexistente. 0 face pentrll a Ie deillistifica
JCSColllpline. pcntru a Ie dl:Zintegra ilcg,itillla. A spune ea postmodernismul
e parodic c preCl pu\ln, Tehnica uzuala a parodiei e condllsa, de 0
\oin\a a constrllqiel. de 0 logica a modlticorii registrelor sti\istice. Pe cand
scnctlle TOI113ncicrilor mai inainte aminli\i fae din litcratura (l [ort;:\ care
"suspend5 In mod rauical Ingica deschidc posibilitii\i venig,inoase de
abera\ie d\leren\ialli" (Paul de Man), Ajungem astfel 'ind\ 0 datii \
arbilrariclute "G5I:1gia" postll1odernista e altceva decat spectacolul slIlcretic
II
dadaist Si ulfcren\ele nu Sllnt ata! de mari, Sa fie atunci
postlllodernislllul forma discrcta dar 19omotoas
a
a neoavangardismului
.i1c1\1r l1oustre')
( 1996)
i.\ C itT IRT I Rf;FHR/:\7E
POETICA EXPLORARlJ iN IRICA
SECOLULUI XX
Ceca l:e Mlrplll1UC de la hun 111 1-'(I!ulllul 1111 Alexanuru
Paradigma pocziei moderne
l
') foqa per,uasivi'! nucmonslra\lei
raptul acesta IrdJUle imediat recunoscul, pentru ea .:1 st:J In baza rnodulUl
in bUlla IlHhura origInal. In care autorul in\elege si'! se Lie
poezia F.'\ISHl in ('seul lUI Ak>.andru lin allume ratellsm al
aseqiunii n1clOuatfl rigoan:a ideii - care-I sporqte, in plus,
mcntcle. Ballal poczici moder-lie eSlc '0 earle Iraita",
pentru eal\le\andru nu este Jour un l:SClst. CI un poet. unul uintrc
cei mai impon,mi! ai literatllrii noa511e de aZI
pe care () :]Yem in Iil\ii cste rcmllatlll unei pmfulldc clIlloa::;tl.'rt
a pocziei modcl1le lie la Baudelaire incoocc, dar ea 51.' 1I1lCmel37li in rl;mul mnd pc
tcxtek tcon:lIce ale unor In<ll'l poell din ultll11ul veac jumatalc: Rilllboud,
Mallul11lc. E/J'u Pounu, T.S. EJII1t. Fernando PeN>J. Paul Valery. AlIdcl1.
V1aiakovski. Apollinairc ett, - aceSleu aSII11t1ale asumate dincolo de IItcra lor.
Il1tr-un spint il1lerprela\iv de marc Se vedl', apoi, dincolo de accsl bagaJ
cOI'ctic ue slricta spccinillate. capacllJtea autorlilui de a compatibiji711
idci aparcnt dlvergcnte WIlIt\.' dilllllultiple dOll1cllIi all' CUIIUrti. ca:
eplslclllologin. unele plasllce, Istorm l11\.'nla Iit<'i{ilor. culturll, poctica.
cSletica, filosufia etc.. toate acestca reunite il1tr-un dlscurs pcrsonal. de aleasa
ckmomlrntivii. lerlll, direct. puradoxal pe alocuri, dar Il1tlltdeaUl1f1
convlngator, Illibn'lcand nu 0 data lonna pa.slllnJllI a plcdoanci pro dOli/I! Ilia.
(. ) a
111d11ClI{' lll
l
>(,
26
27
Gheorghe
Mel'llul al crllill <: .Icd" de :l fi IIKercal 0 sltllan:
ill rilpurl ell IlI'Iea <;ecolullil \X ilia I pll\lll 'c'Lcnonra.
111 ,el1<;ul 111 C,lrc ublcclul e aburdal IllI pr1l1 0poLlpe eu pel'lO<I<.kli: poclicc
antcrioare $i nici inli-o \ ilium: organiclsliC. ci pOl'l\ind de lu
prcn1l\1I unor mode It: pocllte man. di"juncte $i incompatibik
iS10ric unul pi.: ,111ul. $1 I1U transformantlu-se ul1L11 III altul in
mou uelibl'[;tl. Alexal1dru MU$lIla transrcr<i modelul lui Thomas S. Kuhn al
rcvolu\iilor $tiill\iftce in spu\illl pouiei ?i identificd tiki {oate acde pi1l'adigme
poet ice ell \alnarc dl: l1OUlalC, [sellliaia c:-,lc, lirc"lc. ill cercetarea dutorulliL
paradigma poellc1\ a lumii 1ll0Jernc, pc care eI 0 ;;i an:.t1izeadl tkline$le,
Illlr-lIn adnllrabd cfort de a coeren\ei dCl11erslilui, Cll vadita inten\il:
de a moclelele ast;'izi In vigoan.:. cele apaninfmd lui Hugo Friedrich,
Alonso CarlLl'; BIlu<;ono ciliaI' Jean Collen (necitat
dclll\: in lexl).
MiLa poll-mica a ccrcetllrii lui Ale:-..andnl e evidcnUi Dc allfei.
in pat1en IIltroduc\lva a yolul11ullll. autorul incearcrJ. sa inventaneze 0 seric
intrcagu tie prcJudedlll defomlun de pcrcep\lc care hlnchca7.a atlcvllrata
in\elegere a poe/lei l11oJeme. Examenul critIc opcntt e insa prea rapid prea
Slllnar. pentru n fi illlnltOlUl cOllvlIlgator Rezervele lui Alexandru fal
de pcrspccll\'c1e a.:tualc ilk poc/iel au in vl:lkrc. III pnmul ramI.
limitarea la lext. la IInanen\<l opcrei. In metodele lillg,vistice $i semiotice. dar $1
h:nJin\a tic a c:-..plica lirica actual1l prln CC\:3 ce 0 precede, eonf"1l11 lll1U
rJm:lpiu de "rcduccre il nccunosculului la CUIlOSCUI"
in \'l'lditl't contrndiqie eu ceca ce sc alirmll ill general despre pOCZI3
scris1\ de In 11)50 incoacc, c:-..plieatll prin cllnceplelc de "silllbolism",
"modernism" "postmodcrnisllf', 1\ lexandrll
Idcea c1l poella modcnl[) e linn singuro, unitara (ocrent:t Tn lOat3 marea ci
diversllate, ea accast:'! poe7ie C CII tOlLll altccva dedit poezia poslmoderna.
pentru ca ea propunc lin all model al sall de eXlsten\3 $1 manifeslare, in cfln.::
(' l'unqia sa c\ploratorie, experimt:ntala ceea ce 0 apropie de
demersurlle $1 pnncipiile Ceca ee-I mteresea7a pe autOr in pnmul
I.ind eSle Idenlinearca rcsol111nlor pocziel in 11IIllea detel'lnlnarea
motlva\lilor ei SocIa Ie, anlropologice. Dc nceca cercetarea sa nici nu arc in
vedere rurmell.:. IimbnJul poclk l'a al,lre. retonen pue/lei.
iJici inccrc:arl'n de a slereotipa obseslc a '
limba
.luilli
j1ocllc" in l:arl' par c:Jlltnnale nHl.10ritatca slLllllllor dedicate poe7lei. SlIrprllldc
in mot! plilClit ue/,lIwolwr.t eu calc Ak:xamlru trecf;' peste blocajel
Illd'-lliolugll'l.' )1 conceplll,lIe ,lie 711ei de plllli'!, nu are pnrte
dedI ,k eel Illllit (1 ragill.) Je in urIn[lIirea IInel Idei cJeloc U';;or
28
1.\ eiLT-fRLA REILRI:\7D
de suSllllut: Po(:zia 1Iltullului seeol JlIlllatatl' nu are de-a face nlci (;lJ
rOl11nntisl11ul (<Via cum il incereat sn dcmonslrc7e John Bayley in Fascinatia
romantismului). nl('1 Cli llIanicrisl11111 (cum crcdc G.R. in
MllOierisnlul'in literaf.lIra). ea nu s-a schimbat fundamental dupa al dotlea
razboi mondial, cum tOala Iumea c inclinatil astal-i sa creada.
Dcmonstra\ia lui J\lcxandru e pe cat de riscnnta. pe alat de
clIrajoasa. ea se intr-un discurs critic teorelic lips It de
eomplexc, exeelent sprijll1il pe argumente de mare autorilale. Este limpede ca
in elaborarea Illodelului sau auland a beneficiezc. Cll lin speclaculos
profit, de trei dcmersun tcorellce esel1\iale apaqimlnd lui Thomas S. Kuhn, I.
.M. Lotl11an Ez.ra Pound. Teoria epislcmelor a celUi c1inlai e
asoeiata Cll tipologiile eulturale stabilite de stlmiotieianul de la Tartu (eulturi
sel11antice, sinlaclice, asemantiee asintactiee $1 culturi semanlico-slIltaellec)
convocatll in spriJinlil opinlci lui Ezra Pound en in istoria Iiteraturii n-au
exiSlul dedIt lrei mari !llomcnte de (rc)lIlvcntarc a pOCZiCl lince: in Oreeln lui
Sapho AIceu, in Proven\a secolelor XI - XIII. prin trubaduri. in lumen
modern!! de dupa 1850. Cell' tTl' I momente esen\iale soar identlnca astfel eu
trei paradigl11e poetlee distincle. rupte una de alta, liecare avandu-$i
individualitatea sa bine detemlinatl1, mOliva\la sa ontologicll. Ele
de fapt, trel tipuri difcrite de sensibilitate, Irei modele menta Ie
atitudinale dislinete, care llnplicll modaliUl\i anume de a gandi si de a
face poczia.
Modul aeesla de a vedea JuenJrile pune insil sub semnul
existen\a eurentelor lirerare sau, in orice eaz, in discu\ie eonfigura\ia
lor cea admisil. Rena$terca ponte Ii aSlfel redus1'lla perpetuarea unui
model deja impus de lfubaduri, simbolismul T$i pierde importan\a doclrinar!l,
redus la doar trel mari individllalit1'l\i (Baudelaire, Rimbaud, Mallamle) care
(k fapl curenllll, romantisl1lul devine 0 incertl\.
a pocticii clasice prevestitonrc a pocziei modernc, maniensll1ul pare un
clasicism exacerbat, curentele de avungardll confinnrt ?I nu conlesta
1l10derniSl11ul, postmodemismlll se ldentifiell cu poezia moderna intratil in
faza sa de stabilizare. Raportarea cclor trei paradigme de esent1'l poundiana la
schema diaeronic1'l a ellrentelor mi$cilnlor literare - efectllat:t in
cadrul cl1r\ii doar atunci cand ea SerVe$le demonstratia - rl'lmane in cele din
urml\ un clement de fragilitate a modellliul lui .A.lexandnl \lJu$in1l, 0 chesliune
dclicalll, eonfuz:t din p!lcate. neabordnlft fronwl. Ideea care se II1sinueaza in
sllbsidtar e aceca Loate cllrentek Ilterare n-M Ii altceva decal forme
degradatc. Imb1'ltninitc ale celor rrel 1ll0menle aurorale slIstJnllte de
"inVl'nldtnri (lcrmenii sunl ai lui Pound inslIsi). cun
29
Gheorghe CRAclllr'\
rOI11Clntl<;mul 131ed-:rllleier e \ari<1nta cLlll1in\iUi a Romanlisillului inall. E illsa
:?I Cll:casta 0 nsupra direia merit!! !iii
)1 clara cercelan:a lUI f\lexandru COl1!IIlC uncle punCle
nevralgice. aceasla se 11\(,ll11pl[l probabil l:U Lilt CfC.CI colaleral. iltcontrolabil al
prea 1l13rclui palOS dcmonstrmiv, palos ce conduce. pe de alta pane, 1'1 unele
relu:'\n. repeli\ii. aseniuni taulologice ce ar fi pUlut sa lipseasc<l. pentru en elc
dati ::.en7.a\ia untli prea mare didaclicism Dar pasiullea eu care aulaI'll
invesligheazil condl!iile motivatiile poeziei l110deme are explicalla in
vointa sa de a dcmonstra ea prejudecata "categoriilor negative" poate ft ea
Demcrsul polemical lui AlexamJru se opllne, illITe mari
tcorelicieni ai secolulul nostru, 'in prtmul rand lui Ortega y Uasset lUI Hugo
Frlednch. eel care au \orbll Jcspre caraclcrlll "delllm3nit..ant". "<.k:fonnanC.
"lloncol11unicatlv" al a11CI poe2.lei din ultima SUla de ani
FiinJ 0 forma de explurarc, exrlicare instituire a um:i luml noi
lumca lTlodem:\ - tocmai acea poezic pe care unii 0 acuza de obseslLI
"traoscendentei gaalc" a unul comportament narcisisl ce 0 i70lcaza d
eitilor. devine in vizjunea lUI Alexandru 0 poezie
redimensiolleatil funqiile. aSlIma dramatismul unui spa\iu din care
Dumnezeu a :;;i incearcl\ sa pun!! 'in termeni. daca IlU sa rezolve,
cele lrei mari crize ale oll1ulu\ postromanlic' crlza limbajullll, crlza eultli
criza rcaltta\il. Poezia l110demll nu mai Inseamna, "artil pentrtl arta",
"magle 50110ril", "poezie puril". "gratuitale", "aulorelleXlvitate", ci 0 moda
litale LIe luare in posesie a und lumi ill timp semanlJcil sintaetica ('in
lem1enii Illl Lotman), care pierdul cel1lrul. In care omul e 0 I1ln\3
descentratll Rolul poeziei ar fi acela dl: a reechilibra natura Ul1lan!i, de a-i
oferi omului un ell lpostaz.lat intr-o multiludine de modele, pe lumii in
care trllie;;tc.
Paginlle arectatc de Alcxandru analizei multiplclor criL.e pc
care Ie e;\.ploreilL[} poezia in lumca ll10derna sum eele ll1ai consistente
cele mai convlngaloare Jin imreaga carte. lipologia eu-rilor pocliee pe care
Ie-a conslruit poezia de la 13audelalre incoaee, in Illcercarea sa dispcraH\ de
a-i oferi olllului Idcl1tita\i alternative, e 0 propunere tarll un precedent 'in
tcoria lit\,:rara. Ineercarea lui Alexandru de a conceplUaliza in
modele coerente. plau7ibile :;;i Istorie (vez.i ca7ul dadaismului sau eel at
expresionismului) acest ,Hat de controversal spatill "I individualiliitii e
remarcabilfl. Chiar lluillai aceasti\ problema a clllui in poczie ar 11 putlll
constitlli Lxclusiv al unei alte canl. E adevaral co problema elilUl
romantic nu e llic:i mllcar in insa data e sa gfmdim romanlisl11ul
pnn marti Sal rtprC7l:I1U1n\i. alUnei e ioarte posibl! ea H6ldcrllll.
30
1\ C.'.{l'T"tRJ.:.>l HULRI.\ rEI
Words\\ 1lI1h, Rlake. Coll'I idge_ ill sa pur Silllplu lll$te
geniall precllrsol'l ai nwdemitalii. Ceea ce aI Juce la f\:\'izlllrc<I mndelullli
numllullll ROlllaniiSIl1 Inalt. Dill' .!SUI ar Ii JCjil 0 alta cheStiunc.
Vi/iunea globala cu care 0Jk'reazfl Alexandrll e una ear
oscile3.7,a intrc lipulogie Isturic, LV 0 mai propcllsiune spre iltlcrpretar-ea
istorica, dc:?i. cum am vazut diacronlll curentdur literarc e paqwl lreClltn sub
tncere. Cred ea paradigmele autoruilli sunt Illai dcgrabii Il1ctaparadrgme
Riscul unei astfel Je perspeclive acel" de a giindl POC/Ill In IIll1pi prea lungi
prea lari $i de a stlspenda orice Idee de dcvenire a lorrnelor poetice. f-i md
disjllnCle 9
i
IIlconfundnblle, "pClradigmcle I\lllnd SUIl( egdk inITe e/\:.
la fel de cOl11plexe. la fel de IInpor1ante. la fd Je novatoare nil in ultil1lul
rand. III fel de fllnqionale 'in plan social 1,01' ar trcbui sa It' lIImezc de liccart>
datil perioade implacabile de eplgonisll1. E Lk ".J7ut <.lara luertlrilc stall chiar
erc{;tarC\l lUI J\ 1e.'\C1l1drll arc eu precfidere III vedcrc 0
epistcmlltnca in curs de cea modcrnli. Privircn cercetiltorlilui C linn
care vine dill intenor. din rnll:zul unei variante stabiliz.ate a mouemilapi de care
L:I apaf(ll1e eLl roeI. FaplLll acesta paale II l1l1 mare avanlUJ pe car
Alexandru II Ja un dill J\cum el puate vada mai
bine decal Ilugo I'nedrich. Jean Cohen sau ( arlos 13ousono ce s-n lntUl1lplal Cl
poetia modem:!. pentru ca aceastll poezie pare imnlll'l deja 11111'-0 Jaz:l de
nomlalizare, de pur1\ explorare In interiorul paradigmel. \1ul{i cerccli1ton sunt
ell aceastll f'azA e una pc care ar trebui s-o numim postmodemB. Eseul
lUI Alexandru ignora chestlunea pOstl11odernisl1l11lui intr-un lac
apare ideea cll postl11odernismul ar conslO in anularea cOIHrariilor. lensiunilor
fata real intreitnUlc de modernism). Poate () relunrc a plInclului de \leder.
asupra postmodcmismlllui afil1l131 deJa tic aUtor. cu ani in lInna. in presa noaSlr1\
literarn ar fi fost alci opu/1un1'i. SpUIl aSIa. gilndll1du-ma mai It! f'aptul ca. in
perspectiva., drcptalen soar pUlea sf} de partea lui Ale.\andru
PDS!l11odemlsmul sa sc 0 [OI1l1[J C!(' 111odenllSJ11. cu alte scopuri
l'Xploraloni
Dlncolo de Wale :Iccs(ea poeliei moderne prin
sa Jl.:lllon::.lrativa. prin stringen\a !;>i rutinamentlll argumcl1I3lulor. prin
ldeik Indmzne\e pe care Ic pune in circulatie. unit dintrc cele mal interesClnte
cercct1\ri asupra poczici din loala cultum nonSlr[J modern:!.
( 1996)
31
is C4/T-1Rl:...l REFHRINTEI
Gheorghe CRAnUN
DENOTATIE CONOTATIE IN
LIMBAJUL POETIC
("UN 1RJ\I)ICTIILr: CONCEPTULUI DE LlMBAJ POETIC. Tillul
prezenlelor conslderatii af ti PUIUI sa fie fannulat $i in alIi tenneni: Sens
propriu sens figurat Tn limbajul poetic sau Si opacitate in
poczie. Nu in uhimll instanlll fi putut recurge ta dOll11 nOliuni prea bine
l:unoscule dIn l:uprinsul studiulUi eu care Tudor Vianu II J ueschlde Arta
prozatorilor romani: tranzitiv reflexiv, nOliuni care sunt ea sinonime
\:u ec.le mal inlllntc amintite.
Vreau. prill unnare, s1\ prcclzez de 13 bun 'ineepllt ea dlseu\ia pe care
incerc s1\ 0 initiez aiei are in vedcre nu 0 lerminologie, cal 0
Sigur c11 nOliunde avute in vedere au nevoie de 0 prealabila
definire, redefinire ehiar resemamizare, dar asta doar ea 0 simpla operatie
de dctcrminarc a unui vocabulal necesar. Pencolul de a pune 0 realilale (in
caml de fala. lunbajul poetic) la disp07itia unui sistem conceptual in
or icc demers teoretic. Or, tocmai accsl pericol vrea sl1-1 pot eVlla in
C'Ontinllare.
Incercarea nu e alaI de sirnpHi pe cat pare. Chiar c(JOceptul de
Iimbaj poetic - avand 0 valoare mull mai rUlin tehnica decat conotatia
denotatia - s-ar plltca dovedi. la 0 privire atenta, insuficient de bine definil.
nesigur. daca IlU ambigull. Nll pulcrn aborda ehestiunea trasli.turilor specirice
ale unlli spaliu inainrc de a care sunt limitele accstuia In SltUCl\1a noaslrll I1C
p
ut
el1l tntreba dad limbajul poetic inscamna pur simplu forma lingvislica
de eXlslenlll a pneziei de la inccputurile ei pana astAzi sau et caracterlzeazIi
dOur poezia Illoderna din a dOlla jllllllltate a secolutul Ireeut tllcoace.
82 83
(;hcorghe CR..\Cl UN
Problema uno. fundamentalil. ea are in vedere ca. eel
pu!in din punetul de vedl're al configura!icl Ilmbajulul, astatl suntem obllgall
'i:t vorball despre doua mari tipuri de poe71c 0 poezie lradl!ional:l 0 poezle
Primul tip aduee In scen1l un limbil.l figural. adlc1l orl\amental
retorie In cel de-al doilea tIp de roezle <IVCIll de-a face cu adev1lratul IIlllba.l
poetic care urmarqtc ating!! condiptl originara a discursu\ul mOlivat.
Distinqia (l regasim la Gerard Genelle, care despre limb<ljulliterar,
traductibil in prOla. al poezlei anlCrtOarc opusulul sau,
limbaJul literal, netraduclibiJ. al lirieii Illoderne aparute in desccndenla
mart lor poeli ,2) , Dar chlar daca la autorul Figurilor no!iunea de
limbClj poetic pare sinonima cu lil11bajul poe7:ici in general, e limpede ca ne
anam in rala unui paradox. pentru ca intr-o vlziune intemciata pe criteriul
poetic nll poate sil. lie JeC3t aeel Ilmbaj care se opune prozei
care nu poate fi redus la slructurile ei. Ecua\la limbaj poetic = Ilmba.! literal
se Illlpune de In sine. intr-o fonna mal directa, ideea aceasta C3 limbajul
poezici moderne este singurul limbaj propriu poeziei apare la Jean
CClhcn( 11, Oac5 spusele acesLUia, "estclica c1asica este 0 eSlctica
antlpoclic:l". duca "poezia este anliproza" dad\. cvolutia el inseamna 0
cre$tere tOI mai accentuat:! a gradului de poelicitate a limbajului sau 0 lot
mai mare arropiere a poetlcului de propria sa csenia, atunci slructur
limbajului poetic se identifica Implacabil Cll struclUra liricii modeme.
Exemplele adusc in disculie par poate sa contrazica remarea mea cll
nO\IUnea de hmbaj poetic e in momenlul de rala msuficient de hine definit<1.
Opiniile lui Genette ale lui Jean Cohen nc obliga sc:l faptul ca
prin expresia "limbaj poetic" ne afiam in fat a unui concept modern, cu un
sens bine detem,inal. apt sa caractcnzeze in exclusivitate poezia modema.
Dar ce este aceasta poezie? Ea c un spa\iu nu doar al motivarii, 31 literalitalii
antiprolei. ci unul al conotatiei, al ambiguiUl\ii obscuritAlii semantice.
Logic ar fi sa spunem di limbajul poetic e prin excelenr3 un limbaj conotativ.
Jean Cohcn nici nu credc ahceva. Cand in Struetura Iirieii moderne Hugo
Fncdrich 14) despre "sugestie", "ermcllsm", "magia limbajului", el
are In vcdere realitate lingvistica. Conotatia poetieitatea au
devenil de mulll! vremc smonill1c, iar echivalenla <Iccasta s-a transformat deia
Inlr-lln loe cOl11un al cercetarii literarc.
Nimenl nu pare mai puna intrebarca dadi spa\iul conere! al
poeziei modernc pe dc-n-ntrcgul ecuatia ill disculie. Coneepllll
poezic modernil pare greu de reevalual. :;li toc111aI penlru eil aceasl!!.
decof1struc\le a conceptului pare atal de diticil1\ a tost ereata nO\illnCa de
pO:>ll11odcrnislll Ea era neel:sara rentru :I dcnumi, printrc altele. acel IiI' de
84
is C{lTW[:1 HtICHI.!\?,I:..1
pilczie aClualrt )lcntlu care conol,qia. I11ct:I!'nra. ill11higuilalCti IlU Illili
valori 1i.lI1d,ullenwle CllIda\l:nHl c in'i;:l aceea Cfl ongllltlc Jslonce ale
slim SinLJllnC, dae;1 I1U anlerioare inCCpUllJrJlor PIlCLICl
l110dernc )1 alunCi ,1111 plilea nO!llIl1ea de poezie tnodcrna eu care
llpcrllm a:,taLi C 0 nl'tiulll..' n:sliictiva, cu un pronuntal parlt /1/1.1'
cl1lll vOIll vedca I1ldi larzit!. soar pUlen Sfl ik, In urma
urmelor. lot un fel101l1Cn modernist. dar d\.' (\ allll natura, lal Il1nbnjul roellC,
un spa!iu in limp al conotaliei :::11 dcnota!ie'
!\ceasta ipotezlJ de la care pornesc prezentele considera!ii:
raporllli denOIO!ie-collotatie reprczll1lil in roC/ic 0 dimensiunc
<)ctivll. de carl' priJblema IlInbajului ci specific nu poate fi g5ndil1l nici
jllllpriu, nici corect. Mai mull dedit ati'lt. pl'trcrea mea rrcva\enlu unuia
,all .1 <lllul:l dlllll'e (el dUI (l'llllcni (lOlltc dC\CIlI un crt[crru pcnlrll elahorarca
uncI tipolugli poelice de ascmenea. e[l aCl'aSIU lipologlc sc confirmd
iSlOnc, ea pUlcind Ii llrmarita. pentrtl lumen nO:lstr:'t l11oderna. incA de la
'ineepultlnle romunllsl11u[U;, atat in opere. dl $1 in lexte lcorctrce, Istaria
rMziei din ultimele t!oua ('SIC 0 iSlone dubla, rezultatfl din dmamisll1ul
,1 limba.le opuse, ullul conotativ altul denotalJv. insa faplul accsta IlU
estc nici acul11 suiieient de vizibil, pentru ca modelul nostru de poezle
Illodemll e un preclpltat compus din ideile autonlor mai inainte in
disculle, lar postll1odernlsmul, en model alternativ, c, pe de altil pane, lin
renOl11cn literar mult prea complex care simpla problema a
Jellotaliei,
Consider rrin umlure en l11odt:rnl't nu rerrcLinlll In mod
ahsolul un spallll al limbajului conolaljv sall rellexiv. cum II ludor
Viallu, ISloria devenirii ei ne obliga sa vorbll11 In masura despre 0
dircc\ll: denotativa sao "enun\iativa", in lermenii lui Wellek Warrenn
Tuuor Vllll1lJ coraclel'LlI tranziliv al Iimba.lului UZUl.l1. cxc:luLfind Ideea
(k lnlnzltivllate din campul poeziei accepland-o doar en pc 0 dimel1Sllllle a
prozei, !\vel11 illS;} 0 1l11J1\imc de excmrlc fel10mene care nc conslrang Sf!
\orbim despre 0 poe7ie proz<lica, unlimetafonca. tr<ln'l.ilivil In 1I1timij
IllSlull!a.
Obscrvati i Ie anterioare pol arMa intr-o oarecare masllru care este
valo
arca
acordatit in aCCSl studlu notillnilor de cOl1otatie dCllotalJe. S-ar
PUtea obiecla cfl neestea nll sun! suficlcnt de clare, nici ctl tolul Illdrepta\ite.
slim cOl1certe mai des inlalnilc in limbajul lingvisticii
ll1ai pUlin in sPUliul crilicii 5; leoriei literare. Chiar poellca Ie
lIncori etl 0 prudcl1\a. preJi.'nind, de exemplu, sa vorbcasell, in
85
-- ----- -- -- ---
(. hl'orghc (" R .\CIII N
h)e:lll 1ll\Ul 11mh'l1 l\JlHll,lll\', 1!L':-,prc tin 11l1lh.IJ 11111.111/111\ ((icncllc) :-',1lI lJ(ld\'
(TnOllr<lV),
Dupil prtrere:l Im:a, acea,IJ c\plicn prill faplul ca
inca denotil\Ja consluerala Ull elemcl11 Irelc \C1ll I In opera\ia de ucfinire J
poezlei. Sau, in masura in l'd p(\alC parea relevantlt denOlatia dc\ inc cd
Illull norma de la care Jeviuz5 limbajul. evenwal aect c1emenl de: contrast po:
care sc proiecteaza vatorik conola\it..i Prejudecuta e aceea cli denotalia
reprezinta 0 dimcnsillne inferioara nespccifidl.. de cele mai l11ulte ori
apocliea. de cc ea nu poate face pereche cu lin concepl alat Lk larc cum c
eOllotalia. Ramane insa de demonstrat d\ dcnOla\ia e panea slabil a cllpiulul
pe care 0 a\'clll in vl.:Jl:re. Cercetatorii allllntl\i maiinaintc n-au faeut-o.
asta pClllru d\ teoriile lor se inlemeiaza In marc masul'a pe postllime apnonce.
(Ol\OIi\TI,\, [)Lf\<OI:\II.\ :;'1 l.It\lH,\ ll/U \L,\. E lleVUlC in l:unli
lware sa Caul[lm nl;;te defini\ll, fie de ;;i de lucru, pentru temlenii pe care ii
aVern in vedere l\u voi pulca propune ($i. de fapt. nici nil e "in tnlen\ia mea.
interesat cu"' \11111 de generalitatea lermenllor) defilll\ll
riguroasc. Faptul aceSla e il11posibtl panll in campul lil1gvisticii, Chlur
putelll eonstata c1l In logie;'\ lingvisllca, perechea de termcni carl: ne
interescadt t:irculfl ell eel pu\in doua-lrei accL:plii diferile lIn.
o primA accep\ie - care pnwine de la James Stuarl Mill - c aceea
are pune semnul egaliti\lii Inlre conotalic scmnifica\ie pe de 0 partl". $i
UenOl3\ie referin\a. pc (11.: alia. Conota\lil ar caraclcnza in acest I'el
propnet<11ik semantice ale Ul1\1i ell\ ant. in limp ec denotajia ar
pragmatic rela\ia dllltn: cuvant obieetlll denulllit de el. 0 alIa intrebllllliare a
celor doi lermcni Inlolnim in lcxtclc lingvislulul american Louis Bloomfield
Pcntru el, $i conota\I" ucnola\ia sunt fenomene ale scmnificaliei. Denotnlia
e sll10nima Cll sensu I de bam al ul1ui CUV[lI1t, in timp ce
caraelerizeam asocJ(:n:a srabila a unlli sens den vat ell scmnl fica\ia
este. cred, sernnificalia cea 111 aI raspfll1dita astazi in studiile de
specialilalc, eu prec i7urea ca. in mullc caLuri, eonola\ia nu are delae un
camcter stabl!, ea fiinu asoeiata, dimpotriva. ell ideea de impreviLlbilllal
c
intre lirnbajullli lilerar, '!ot!orov Jean Cohen 3L1
incereal fiecare s1\ dea eonota,iei 0 definitie in acord ell speciti
clIl
demcrsuri!or lor analitice Pentnl Todorov care se ocupa de
pcrsonajului in Lel> dangercusc:, - conolalia se ori de ca
le
ori un obiect e Illdlrcat Lll 0 fllnqie alIa dedit funcI13 ini!iala. deci e LIn
renomen c.\lraling:.. iSlic, \inund de semnifica\hl aplicaLri obicctelor. pc car
ling\'istica l1u-1 illsa igllora
IV c I( TlRIA Rl:/rNIS!,EI
k.lll Cohen Cllllslolcl:l UellOIf1\lel dSPClll alt: limbaJului,
"rL nu pot II, lOlu\ii Ifllelesl' ill illlpltcaliil(.r lor psiho\oglce Penlru l:f1
denota(ln se Idl.lllllid ell mte1L'lluaU, cnglllliva, reprCLenliltiva II
IImbaJulul. in limp Lt' wnota!1fI cUlmnul emotive, afcellve. Ccle
dOliA elltlti'J\I sum IlpUSC nllm[ll in plan pSlhlC. renlru (3 altrel t::1e au
relert.:nl. sunl, adldi. dou:\ dJfemc all' c1cd\lia:)1 obiect 17J. dejr
din eonsldel alii Ie Jnlt:llomc c(\ u Cllrcn lill1C\la CLll1olativi'J caracte
rizeal.A limbajul pocLici, In tlmp ce denula\la flflaqinc prozel. Opoz1liu care s
t: a-:eea dintre emotlOnul Ctl $i cum poeZla ar Ii un
domenlu al st:nsibJliltllii ll1tlli\kl, lar prOIa Illllll al intekclulLiI $1
E lllllpcde () astlel de d",tillqit' eu paale fi aceeptatll
In cc proprtlll Ilh:ll fluncr de Ycdcrc, el
valorifice pozirllll' III aI i!laWle cVldentialc, dar mai ales punctul de \cdt:l( al
1111 Bloomfield, p3suanJ om.ulli' 111 lin Ilivel SlnCl semJntlc. lil.rll insa a
dCllutalia (1 c\tcnoarli rap de limbaJlIl Ilteraillnl sau <II
pOl:ziel. AsIa prcsuplllle 181'lUI (.(1 t'ehl \ nlcn!d... IlmbaJ uzual = proza proZ<1
= denotapc sUIll dt.. la hun illccfllli 'I rcbulc apnl si'J cviden\a
dl limbaJlIl lI111fll I1f11 b.IJ II I literatllni s\l111 dnua UUl1ll'nil dlslinete ale
semnl!it:a\lel Dlferenl<l ('stc etar IllllrCllh' la IlIVl:JlJl fUl1qlilor. Pe dc l) parte
\"orbllll desprc (\ fUI1C\ic rtferen\llll(\ (1I1111nIC<lltvii pe de altn despre 0
fUl1qlc cSlellca. J\stfel lkl1lltnpn $1 cOlwta\la caraclcrize37ll ueopotriv
vorhirea cllltdianil, pro7u. pnezla IIII1baj II I Numa] cil de sunt
prCZCnte in liceal\. spalill in partc III grade eLi t"unqil Oirellle.
Intra, dupa 0PtnliJ mea. in sfera denotalld lunle actek JlI1gvlsticc
Intemelate pc uzaj. pc sl.:llsul'lle de toatil lumea. Once formi
seclinJur:i. fie ca Ja ongine $i 0 melafnrCl, cazur{\ ill spa\lul public al
c:omuniCi\rii. line de ,Keasl:. stera (ol1ola\i" Iu riindul ei. cllpnndc toale acele
verbale care se opun ulaJului prin caracterlll lor IlCObl$nult,
nea$leptat, incdit. Conola!la e un spaIiu ill 111\ el1\iel semanticl:, un tenloriu al
CllIHtnuci metaforizIlrl. CUI101"!I;] 111 !",no:ie e InlOldeauna un rezullat 31
explorArii procedcelor IC\lc,t1e (l11etafora, mCIOIlI1l11C, sinecdoca, epitel.
lompara\ic). Am putea LIIIl1 .'it propune rrecvent, cil denuta\la
reprezinU\ starca a 11I11bajlllui. iar conolatia SL'lrCU sa excclllrica. dar 0
OPO?l\IC lilnba comul1('), - IlInbJ.i poetiC, inrelllclatrJ pc Jistinc\ia nom1n
(Ot 110lil\ie) - abatcre (cllllotape) nll e ddoc d(; SUS\II1Ut, dlll foane
lTIuli ve.
I Prllna c aCC:Cil eli pClllru a del1lll I\Ul.7ia C<l pc 0 devicre de
,1"
10rn
l<1 C'OI11Ullllarii lillgvislice lr.::buie mill illliii "II vedem ill C
In.IS
IW1
tcrl1lcllul slll1til CJ c-s:c eI imu51 Jefinil Se.lll Jefilllbil Spre
8 86
Chc(IJ':!hc ( R;\CIlI,\
de 11Inb'l/lil in:"lrlll11cnl,t1. 11lle/l:t p,IIC in IIIILT l110lllent lIll lennul"l;
l1l111l lll11i cle <lIlaliL3t. iir :;;i numdi clatoilli' faptllllli C:, en cslc Ul1 fCll1'llWn
IIlrcgi:,.lral slib forma unor lC\IC .scrI\e S:lll tr;)I1Scnse (111 Cil7Ul LI eallel omk"l
F[\r[\ Ifldoiolfl ca limbnJul flon-poetlc CSIC cl Ull knomcl1 imcglslrabll.
ondl de Illullc illrcgistr<trl "pc \ iu" dc limb1\ vorball 0111 n\ ca lei
asltl flU inscilllln{1 ca vom vreodlllil sll ne alliill\ in posesia unor cLue
suficlen!e peno'lI ai delcmllna eomplcXllatcll. vari3bllllatca, pmfufl/llllC'll "I
intindcrca Nu cred cil ar lrt'bui crldem in ernarca de a cOllslderil limon
COn1Ulla eSlc ceea cc nl' prc/inW. adica 0 limba IlllHlI1fi, illghetlltii.
pnvttil in stricta ei generaillale gramallcalit3lc
Limba vorbita llU )1L)ale fi cOllsideratll UII sirnplll sJll:l\iu al lInci
cOll1unicari In care cuvintele ar descrie cu prcclzlc oblcct... le la e<l!"c sc l'cl'-'r'l
Sensul denotaliv 5<1U refercn\ial -:Slc dom L1 funtasma il dieponult:lnl "<Ice lei
Iimbl poten\lalc (nlllllilc tie Chl1lllsky 'eomreten!,.'l"), pc care t1ecnre indiviJ 0
ue\ine ca p05ibilitate de a vorh1. Vorbirca. cOll1unicarca ling.vi:>lic:\ concrel.'l
("performantn", cum ar spllnc ling\'isllli mai Inainle amintil), verbuli7ulL\ sau
nil (in slllrilc de monnlng interior), nil cste nlciodati'i stricl dL.nOlnli\fI Ollee
inform3!ie care leaga intre ele dOll<1 slIbicCllvil1l\i lImanc, illllifcrcl1l M n,l!ura
sa este 0 infonna!le conolata Acecpliile in care oamenii folosest: Cuvlllllie in
vorbirca obi$nuitll nu se confundl\ decnl in rare caLun cu deftnllia lor Jln
dictionar. Flecare vorbitor esle pOSL.:sorul 1I11ui dictlLll1Hr UC U7 propriu,
conol<1l ateetiv. sCl1zonal. aXlologie. voliti\ etc Cuvimele au. in !(lIlc1Ie do.:
\orbitaL mitologia lor lnefilbil('t riccarc act de inlelcgcrc a cu\'inldor
celudall inseamna $i 0 renLlI1\arc lu valonle proprii acordotc acelnra$1 euvlIltl.'
Inlc!cgerea csle rC71dtatul Ullor reclproce procese de adecvarc [a sc
produce ufldeva la jUlllatolea dlslantci dinlre eele dl1ufl subicctivitali an:1lt: III
ecuatle, doar aparclll rcductihile 1a acela51 1llllllilOr camlln al sensuilli. Lltllha
lIzualn llU cOllline. prin lIrmare, senslIri striCI rcl"crcnpalc dec,it daca ralCIl1
abslraC\le de vorbire, Lilllha e'ile IOtll51 0 form:1 Ea apmpllc
vil'lii cnmunllll\il socmle, dialoglllul, dt' aceca iluzla r..:fcrcnlialitfJ.(ii csle mull
mal puternrc<'l dedt realilalca col1ota\iei AdecYarea vorbilorilor I" till
COIl1UIl, pn:supus verilicabil (rrin recurs dlld c poslbil - la proba
aJev1'lrlllui sall (I faisillllii informaliei vchiculate), face cOlllunicnl en poslhil;'i
(lstfel lill1ba dL.: zi ell zi pOOle tin SpCl\lLl <II senSUI ilor tlirec!L, C\<lLlt:,
Inln71livc, ohieclive. referen\iale, proprii, t:<l11ltlfle. l)<lr t:a nu L::>lc niciLlllali"i
ccvu Numai in mod CUll\elllionult:a puatt:' fi CDllSitleralll 0 IHltl1lll
Pe de alt1i purte. daca pocLili un mod allume de a folosi lilllba
cnmun;! pefltru a lransmile rn.:saic cslcticl.'. IlU plllelll sa 'icapt\m din
faplul t1i Itmba nll inseamn:' dllar cOll1unieare de ci
88
.IRLA Rl./ 1:./(/\'[1.
11111daltlilli L.k Iran'illlllL:rC a aceslorn l\ SPlIl1t: l'a ill \ tlrblrea cotidial1,l
Il1L\oalltalCn lor t'ste II1U I fL'rcnla ..1 race :lbSlmCl.ll:
dl' ceea ee lilllbtl ca fenomen VIU, urganiL, l110udClI
'ntc'lllill (and Ja\...oh'ion IllnC\ld po\.'llea tlrl'pl 0 de
Iral1smulCl dOll1elllul echivalel1\el paradiglllatice de pe a>.a seleC\lei pc i1\i1
combinllrii, e1 I1U uiUl, IOtll$i. sa nOleze cil ft'l10ln\.'llUI acesta este carallell III
vorbirii obi$I1LJ Ite,
Poezia este un spaliu al cchivalt:nlei al sinonimiei. lnslI de mulle
on Iimba vnrbiU\ cste exaCI lucru. Dc pildi\, in intrebarea pusa unei
persoanc oarecarC dt.'spre slan:a vremii intr-o zi de vari\. en ar pUlea Sd uca In
mod tirese un de genul: "E enid, e de c:HcI\lr1.'L.,".
doar unlll singur dinlre elcmentele frtlzei i-ar Ii IOsl suticicnl. De
i1selllenea, faplul e;'i ea ar formula rilspunsul exact in aceaslfl orcltllc ,
U1\'intclor ar plIlcn sri nLi ftc rezul[atul unci inlampliiri. ci al IInui nlm interior
sponlan. Vorblrea esle I1U doar un Sra\ill at <pe carc
caracterul sau .stnct instrumenlal - daea :lr ri s5 fie - ar Irchui s-o
t'xcludil), CI $1 0 !<"lnlla Ilaturala a... versllka\lcl. [>:presiile mnemotehillce,
zidltorile. reclilmcle. anunlurile publicitare. sloganurile polilice S(; illlcmciazil
pc l' art:! a versifica\iei. a ritmulul.
Gandlrea pare a avea un caracter rilmic Paul Claude! ohserv:!
ca "noi nu g,lndim Inlr-Ull mod COnIIl1UU". di "aparatul nostru de gandirc
proUuce. plln tntcnmlcllte. 0 masa disjllncla de iJci, imagiui.
amIIIII II". raplul ;lccsla ilcOIlJlIl:C pt: pOdU! france7 la ldt:ca rwtural
("'0 idee i70I<lIi' prinlr-lln spatiu alb") la conSlalarca ca "once limbaJ vorbit
e difl vcrsuri III stare ('}j
In all1\ ordinc de idei, ceea cl' noi despre fllnc\la
pl'eLell\a Jigurllor ill vorbirea estc foarle pu\in. foarte (unital.
Dlqionarele inrcgislreazu. e adev:'irat. $i 0 paJ1e dill sensLlrJk Iigurate $1
st,;clIndarc ale cllvinlelor limbajului cotidiCln. dilr accstc lnregistral i lllt dCWlll1
posibilc tocmili pCfltru ell aceste au devenit, 13 ranuul lo!". exlrell1 de
evidente $i comllnc 1 conotatici ill denota!ie eslc in limba
COlnUlla ceva curenl.
I"M $1 POl-.ZIE '1 RAN71TlVA. Toale c5t "c poule de
obscrviltii IlU lIrmnresc s.a cxcllldil din dlsclllie problema lI1l01 normc
til raporl ell care limbajul poelic poaUi mai dcfilli natura
I)ar IIt 11 ba lllllain nll pOalL: ti aceaSla norll1:'i. Pcntfll ca ea nu esll' pur "Implll
Ir'1l17.ilivn, CIIIl1 crt'deludor Vianu Se poate dCIllOI1Slr<l ell nrgul11<:l1tc scnoasc
89
;hl'OI"!.!hl' CRACIlIN
ca toule Iras(llurilt: nit: Ilmb,llului rlldic apdl. 1:111<11 t1<1cit 111
propo["\ii selhibil diminuate. illlimb<ljlli
Pril1l:ipiul t:chivali1rii limbai LU 0 invmiantti in rurart eu cal<::
$e definqte fenomel1ul de\ ieri! poelice inca in Poetic<l lui lbr
cl tlC\ tile abia in IrCClll. oJata eu impullerea ideii de
pocL.ie pura. pentru Amtotel pcntru Mallamlc ..\U Valcry pllc/in CSIC ()
fuga de vorbirea nalllraia l'oezJ<l eSle merafora, figura, seilS mal
pur, indepartare de C011111n. Tut acest continuu proces de deviere pare, in
viziunea marilor poel1 a multor lcorcllcicnl lllodcrni. un lung
L:ll)rl iSLOric de uctcrminare a unei esel1te alempornle a poezlei Tualil
problema e de II slablll daca aceastIl CX1$ta sau nu. De fdul cum ne
raportam In ea oerinde ce in\eleg.em prin eonceptul de litnbaJ poetic L
absolul evident ea accerlarea L:xlstel1\ei aCl'5>tci csen\c conduce imptacabil IH
aSlll1i1,ln.:a hlllb3;)ului poetic eu spaliul (ol1ota\iei. Fellil cum poezia a evoluat
de 1:.1 silllholisrn pana la grupu\ poelilor amoluga!i dl' Iluga friednch in
Strllctnra liricii modcrne (Valery. Trul-.\, Apnllinaire. Eliot. JilllCnl:L..
Eluard, UIV'l"f'lll, Loren. Mnnlale, Pound. Saint-John Alhcni,
GOIlf'ried Btlln, Quasimodtl) m: arata lll1 tip de trl'a!ie care intemeillzJi lntr
auevar pe ulopia unui limbaj poclic. UlHtM. ell 3:-.pira\1I originnr<:.
omog,en. difuz I1U3n\al ca Jar inainte de toale simbolic.
mCLaforic, l11uzieal. ermetit. esentialmcille lIric. illtr-o alOne
viziune poezia ceen ce poclica modern isla IlU oho:-.qte sa repel\: de
LCe! uc alii: mctafiZlca. magie. idealism. aniSlOrlciWle.
profun7ime, logos. sintezn, ongillc. orlisl11, lutaltLurc. viLlUnarism. autordle
>.\vitme a 11I11bajului. l110livarc a semnulul inca multe allele. Avem alci un
sel de tri'lsaturi care condi\loncaz.'i arnoric ucmcrsurilc lcorClicc ale lUlurar
cerccll'ilonlor mai inaime alllll1li\i Niti unul dimre IlU in
afara unoI' evideme precOnCep\ll. [Licea lUi a ullui lill1baj poelic
implacahli aulo!"enexlv. LonDI,IlIV \ lne din scncnk lUI G.M. Hupkins, ale,l
mare Sll11bollSI englez. ramas nccunoscul in 11l11pul vie!ii publicat abla
dupa 411 ullilea rClzboi mondial. Teoria lui G.:nelle fI ltlllba.1u1ui mutivat e (.It'
csentri tnflllilnTIcana. PClllru kdn Cllhell aue\5ratullimba,l al poeziei coincld
cu 'ill1.lClunle sllll<lctice fono-sel11llntice ale simbolismului. CarIca sa sc
Structura limhajului po('tic, dar analw;le sc oprcs..: \;1
Ril11b"llld. Verlalnc Mallnnm:. ca CUI11 dincob dL crcalia hccslOr trei muri
poc!i lhlr ll1ai Ii ninde dl.' 1n ceca ce-l pe Hui:,o Friedrich.
aCcsla rCClllloa;,tc ciaI' i,;[\ lilllbajul poaiei de In 1900 incnace e doar 0
prl'lllllgm: dt:l\oltarc" 1I1lui v()cahulal ;;i 1I unei grnm811cI 51l11bollste.
90
/1\ C.fl'T1RL" f Rl:.1 UlI,\rFI
Jat:t-ne. in nqa llllei redlllahil.: pre.llllkcilti, aceca ca limbnjul
pl,lctic se prnllr-o eSen!H a nllSlerioasll fll1lbigu8. mnglea
ll1uL.lcala. rllernporala. ;;i ,lniSlOndl tara doar :;;i pOlite, de care pocLia unde sa
5l: apropie de la incerUlul'ile ei 5i panaaL.i. Pu!ini cereetaton ai fenomenlllul
!Ilcrar inurazl1csc sa colltcste flceasla Idee ce pare sa se Ii COI1Slllult Intr-una
din premiscle fundaJlll'nlale ale eriticil modemc, 0 face, Jova
Hnsllc
11fj
" un cseist sarb pel1rru care "csellia adevarata a poezici nu eSlc in
realilale decal un ;;ir de J'0n11e in care 0 gasim in iSlorie. iar aceSle forme nu
Hspir1i 18 0 puritalc imaginara. ci sunl toale deopolnva de IInponante ;;i ue
esentialc pentrll ccrcetarca crilicl'i". Observand cil aceasUI prejudecata a
csentei estc de fapt 0 reminiseelWi simbolisrit. Jovan Hristic ell rage atenlia
3supra pericolului de a lransforma 0 oircqie dOl11ll1anta In poezie in unica
directie vl3bila. Or. estc evident cil asta face Hugo friednch in CiII1ea sa: el
exclude din sislcmul Itrieii moocrne ceen Ct' nu apa["\inc rrecedcntuilli islonc
simbolist. Eroarea romanis\lllui german e rezullatul unei silu:!ri npriorlce pc
enrc lot ]ovnJ1 llmlit ne-o cxplidl: "Nu exisl:i nici un element carc fllce ea L111
texl sll fie poelic. ill limp cc abscn\a acesllIi element I-a.r exclude din
literalUm; caracterlll lnerar :)i caracterul nelitcrar sunt care nll ex iSla
decal in compara\ie. iar daea uneori se spune ea nu depll1d de comparalie. este
pentru ca unele compara\ii fundamentale au fost pentru noi, fAn:j sll
bllgllm de seama". (II)
Acum ne putem intoarce la ideea, numai enunlala anterior, ea
limbajul poetic modern e in real ilate un limbaj dublu oriental, in tim
spre conora\ie denotatie. spre simbol dar spre obiecrul concreto spre
sugestie ambiguiLale. dar ?i spre comunicarea lranl.itiva. Am folosil la un
moment dal, pentru a denumi aceast:'l a doua orientnrc, notiunea de poezie
enunliativ!I. Ell (;ste in mod evidenl 0 poezlc a denota!iei iSloria ci
eoboarll muir inainte de primclc manifeslari ale simblllisll1ului. Cred ell in
prefa\a tI11 lui Wordsworth In volulllul llalade liricc publicat impreuna eu
Cc>kridgc in 1800 pUlcm dcscopcri pnmul lJ1unifeSI al aceSlul Lip dc roc/ie.
Ce a/lam de alci? C1\ poctu! englez scris poeziile adunalc in mal sus
nltrrllta culegcrC' manat de voinln "de a alege int3mplrtri silufilll um Vlil!a
a Ie relala sau descrie de la un capllt la altul pe tilt posibil imr-o
selcqia din lirnba realmenle fo\osita de oameni'", ca vocabularul aceslor
erea\i i provine "dinlr-o e\perit:l1!iI rcpetala din senlimente conSlante'. cil
poezia estc observillie, nu inspiratic:, adevar $i nu l'antezie, cil. Iirica lrebllie sa
Se adaptele l11ersului inainle al ca. in "Iimba
lI!lei mari paql a uricarei poe71i bune, ehlar a uncI() i1"und caracterlll eel l1lai
c1t:\-al. Irebuie sii nu :<e ill I1ICI (l pi ivin!a. exeept{lIlO
91
Cheorghe CR..\CIl.lN
Illclrul. de CC(l (l pl"07ei bune .. Nilllic din ceca cc .$tJrlIll en
1"01llanllsllllll. Prima lcolie coerenti'i a t1n ... i poe71i a realului. a a
illdlvldualltalii obICeli\c a denotallci dlln:azii deci de aproapc 200 de ani'
1: de observat ca aceaSlfl teone sufeni de generalitatc.
poelilor care i-au urinal lui Wordsworth fillld, ca in cazul celor care au
prelual mO.$tenirea lui Novalis, Colendge Uaudelaire. tocmai nuanlarea.
carlogratierea, explorarea datelor ranicularc ale noului dOll1cllIu.
Poejii moderni orienla\i spre ereclcle denota!lei ignora\i de Ilugo
Friedrich in eercetarea sa sunL multi .$i de 0 valoare deloc inferioara eelor
considerali reprezentalivi pentru $ccolul XIX .$1 XX. Until dintre ci c
Whitman, poet deopotnvll al nalllni ora$ultli, al bucuriei de a lral al
limbajului direct, alullecnd insa nu de pUline ori In retorism .$1 diseursivilate.
Dup3 aUlond Firclor de iarhli lrebuie sa-I 3vcm in vedere pc tanarul
POllnd
dll
. eel care ilm-un fel de imitulal A few don't.s vede Tn
Wordsworth un poct plicticos .$i crede ea in roczic "simbolul adccvat
pcrfecl c ohieClul natural". pc Osip Mandcbtam, Maiakov!>ki (Iran7111V In
Illtcn!ie, dar '-'!orificand rcsurscle stilisticc ale reOexivit1ilii), Ana Ahmatova
.$i al\\ poc!i Nu pUlem (reee ell vederea peste eea de-a doua
pcrioadll a creapei lUI Uacovia Montale, care au evoluat surprinzAtor de la
o poezie tipic c:<ploatand la Jl1u:-imulll eonotalia (Plumb Oase de
sepic), la una care evlta programatie tigunle lexicale. obscuritatea scnsului.
sugeslia. in direqia concep\lel lui Wordsworth s-au situat viap
Robert Frost .$i Bertolt Brecht Antilinc. voit prOLatc. sarac In efeete s-a vmt
Kavalis. William Carl us Willlnms a pus ilccentul re no(arca impresiilor
imediate in eel mai direct eu plllinla. Obiecllvi.$tii americani (Open.
Reznikoff, 7ukovski) au promovat obiccllvltatea sensibiliL1Ilii. dezantropo
morfizarca rostirii poelice. ei. Francis Ponge s-a dont un poet al
diclionarului al proprietatii limbaJului, pornind chiar de la datele
etimologicc primare. Robert Lowell a acordaL lui Wordsworth 0
dimensiune esenliala - biografismul. in eelebrul volum Life Sluweli
(1959) i'lltiilnim poezia unei subieetlviUi\i umane preocupatc de Lot eeea ec are
en comlln CI.I eeilal!i oameni. 0 poczic scrisa pe l11uchia de curit
a prozei. bbsedata de magia banalului a fenolllellalitatii irepetabile. Fran\..
O'HarA s-a IInpus prin poelica sa persollist3 care privilegiaza spOlllaneltatea
Vla\a intelectualll in regilllul cotidian. Un alt american, Charles Olson. a lansat
1\1anifestul versului proiectiv care inccarcfi sri vaela in de scris llll
doar II rrelunglre a nullllii. ei a vorblrii. care sa Pllna in termeni
poetici tnndi\la tehnologiea a corporallt<'llii sn lransforme eul intr-o valoare
ohlectlv[j
92
i.\ Cil''lARJ:. f REI1:.'RI.\'TI':I
TlillIrnl <lcestor,1 dr lrehui sa " adaugc aIle lIume: Pastel nak. Pavese.
Pn.:vclt "hUll\! in Struclurn... lUI hICdrlcll), Sandburg,
V07nesens,,"i. V,t1lejo etc aplnapc sigur d\ in uitilllele dOlla secolc. Illtre
cele dOlla mari ale poeZICI Ill11UCIl1C - tranZl!lvi! ['ellexlva (1
l'>.islal un conllicl surd. dM prUlllllllal trceut III illOd paradoxa! ell vcderca de
Illll.l0ritlllea eerecl1\turilor Iiterari ea de oblecl, tocmal lin poet. incn un
"Ianus hili'(ms" al Illodernila[ii. l.:ugenio Montalc, a losl acela care a seSlzat
confrunlart:u :;.i a transforll1<ll-o intr-o Illien parabola, intltulalll chlar Poc7,ia.
lata continlltul ei.
III Lorii secolului se disclIlll
Oacil poezia estc i'naul1tru sall all,ra
L<l inccplil a in\ InS inallnLrul. apol
a COlllr(\alucUl \mlenl
af::ml uupa ani s-a ajulls Iii unlmjl/if
(;arl: Illi va Illai putca dura pentnt ca afara
e Illarmat:l palla in dlJ1!I"
F:tcand pUlin1l ISLorie literarll, C dc nbservat c:t Imagislllul. Frost,
Brecht .$i au d.lutat poczia in afarli, in indlvidualilatea obiectiva
In valorlJe denolUtive ale limhajulUI ApOI, suprarcalismul (care s-a prelungll,
cum binc pana catre aniler '40) a caUlal inca 0 data poez.ia
in1luntru. in ireductibilitatea eului, in stratlJrile lui cele Illal incontrolabile
tnai obscure A fosl ultima mallifestare. cea mal radicala violenta, a
lendinlei reflexive. Dupa care, prln ofens iva poez.iei de peste Ocean, tendinl
tranzitivll a teren pare chiar hotarlHa sa pal1ida.
DFr\OTI\TIF $1 CO"\lOTAlII. il'\ Ll:-"fBA.llll. POeTIC. Exist1\.. prill
lJnnarc. 0 pOeZIl:: llloderna directa. ce IlU mai pare sa res pecIc modelelt.:
expliCative propuse de pOC'licieni crllici ca Jakobson, Bousoiio, Hugo
Friedrich. Jean Cohen. ell atelt mai pu\in sa verifice ipoteza c"istenlei llnei
a lil11bajului Ilric.
Sitllnpa actunl:i a limbajllilli roctic, paradoxul semanticii sale
polimorfe impun. CUIl1 am vazut. redlsclilarea unei antinomii leOrCtlee de mul
actn\lsc S-a spus, cxel11plu. e1\ pOl:zia este un spa\lu al sensu lui
Ilgll
ra
t, ailiguril Dar se ponte collstat<l C,l, din ll1ulte plincLe de veclere, tigUfa
C lin concept nesntlsfnd\tol. de I11le[1 anwrgllr;\. inaplicabli in dnaliz3 unO!
lIllIe dl' mal(' d,iflt':llilalc nle pOl.:Licl 11l0dt'II1C.
93
--------- -----
--
IV ( it 'J -IRC I R1JERI'\'7Ef
(;heorgllr CRA( 11IN
"1 igura de stir' reprclintll.. in poe7in Imdi\1onala, un mijloc
a inlclegerca poezlei en IJlnbilJ ill1podobit. inOoral
esle 0 realitate a istoriei poezjei. Lirica c1nsici'!, in m!\suril ;>, linea
baroca, SIJlIt fenomene de devlcre semnnllci! In ultima Instanla reductlbile la
nonna comlln:! a uzajului.
Nu lueru se mal poarc spune insa despre poeLia SllnbolisI1I
posl-simbolisla. in care irnaglnilc. dcvlallte de la codul general al limbii nu
mat pot Ii 'traduse". Pentnl ca semnific<llItul mctafonc nu mai rcprezinta ()
indepflrtarc rrescris1'i a semnului fata de un sens logic. in poezia
suprarealisti'l. de pilda. semnul sensul se conful1da. ell' alcatuiesc 0 unitJte
indisolublla, el' Ircbuie acceplata ea alarl'. tara apcl la vreun referent extcrior.
De aceea, acesl i1mbaj IllI mai pO<lIe Ii ca mai inaintc. drept un spaliu
nl liguril 114'. Nemaifiind 0 abatcre controlm1l de la realilatea unui sens
oarccare. cunoseul de loata lumea. poc7ia suprarcalista eSle in
limp eon\inut 51 cxprl'!\ie. realilale IImbaj care scmnific1\ aceasH\ realilatc
locmai penlru a putea descl'lc cele douil condi\il semantice dislincle
ale poeziei. a introdus in Jiscllpe nO\lunile de literal' si literal.
dcsprc ('are am vorhil Inal Inainlc.
S-au ci!ulat. alte alte modele explicative. 0 Houi'!
interprClare a limbajutui poetic modem inccard\ in Teoria expresiei portier
130llsono Dar conceptele sale de "imagine vizionarii". "vizillne",
"simbol" "ruplurll a sistemullll" nll sun' decM redefiniri - C lIdevarm.
m:li sllhtde mai adcevalc noii IiLlonomil a limbajului poetic - ale mai
vechilor figuri. Spunand apoi ca oriee poezie e un doml'niu al substitllirii.
slilisticianul spaniol exclude din posibililatea depistaril. in lcxte!c
ince. a \ n:unor sensuri proprii Teoria lui se sllbsumcaza poradigme
care prlvill'giaza eonotalia. Considcrand ell limbajul poetic eSle in mod
natural limbajul propriu Pociilor. 80U5011\1 lual tOale ll111surile de
sigurani:l. d\ci oriel' clIvam din orice poczie. oric5t de dlrccl de denotativ ar
Ii sensu I lui. nu HI putea fi (,;onsldcral dccfl.l 101 lIl1 mod special (nccoineldenl
cu spatiul scmanlic al Iimbii comune) de a se exprima al poetului. Dar ce ne
impiedicll sa admitem cil poc7ia este un leritonu semantic alaI 01 sensllrilor
figurate. cat al sensurilor proprii?
Acl'asla nll ar lllscillna sa faeclll Illai depaTlc gre$cala de a consider.
ctl sensu I propriu eSle accla$i lucru ell sensu I referential. Poezia 1111
n1ciodaU\ desprc 0 rcaJilalc practicll. pentru eil ea 1111 apanine domcniulul
conllll1lc1!ni trtilitare Exisli! insl\ 0 poetle a comllniel\rii direele. dcschlse.
imediale. care rerU7.[1 lransfigurarea rcalultri, adlca lranspunerea sa in plal1ul
Gmbigllu opac $i obscur al figurii sau simholului. 0 poczic: nrozaleil. alc:\wit3
94
din imagini pr0l:li";l, in cart' pn:lte n:zulla. nu dE.' pu\lnc ori dm
Jo ' C;\t,;!lIS\V "I WIIslil rlllr lkrh'lill\\'C. COJlIlII1C gClll'ral SIg.UI,
t 1I1
lrebuie sa lill1lk acorJ ell Buw;oilo d\ aeeast<i poezl'.: IlU estl': nici ea lipsilil de
procede - lInek. Je Oblcci, discrete m1l111llalc. Insa ue:-.pre 0 cenlrart.:
e
nardsislll a mC5JJului a"upr:l propnci "lciltllirt 1111 ll1ai poale Ii vorba aid.
cuvintelc nll mal sugereati\ nu III aI ascund Ele numcsc )i arat1i Cum se
lotaJ1lpU\ in urmnloarca pOCLie a llli Kubel1 C1 eeley Inllwlata Cunos(; un om:
"Cum II spuneam al11lCU1Ul
meu, pcnrnl cil eu
Ymbcsl. Intrllna - John. alll
II", lh: ahfel nu era
numelc lUI. hClna Ill? In
COn.lo8r[l. ec
pUll:a face impolrlva
ei. 5<1U altfe!, sll cUlllp1'lrnm $i
de cc nil. un "funsil de aUlollll1hil marc
da' enndu-l a LIS pClllru
numcle DOlOnulu!. vell
pe-unde merg!."
Ceca ee rcmarcam imedial eSte l'aptlll ell loate cuvintele Jin necast1l
poczie p1lSt!'(;J72 sensul lor propnll. literal. denotaliv Te;.,llll Illl
sa 111. spun:t. ll1ai mull decat ne spune. el nu viLea7,;) 51\ ne sugcreze ulleeva
dedil ceca ce COn!lllc. laptlll ca, absolul nesemniticativti. situa\ia de viatn
pc carc poella () pllne in Icrll1cni poale dcycni, pnll chilli' lIpsa el de
lmpol1an\ii in ordlnca unoI' aete Ul11anc ierMhizate valoric, sCllllllticativn, c ell
lowl altceva raptlll ci1 (;llltOrlll poall' vedea in aceasl<1 de oralilall.'
lranspusa in vers prolectiv n -:onstruCllc CJre sll1lblizeadl a condit
1c
ulllallll
derizorie, anoJina, de asemcnea. 0 alta problema. Ea nu
imen\i11c le.'\tului, ci pur :;Ii simplu faplul ca, ill cluda conligura\iel
subslantei salt.: mil1orl:. acesl texl apaqll1\.' domcniului anel care cslc Ull
Jomeniu al maJorc. pe care \lr!CC cl1itor avi7.at II \3 interpreta ea
atare.
lati'l lin alt c:-,cll1plu. din poe7ia lui Baco\ ia, eel din ullima perioada d
crealiei:
95
-- ----- ------ -- --
Gheorghe CRACIliN
'T frig iant1'i.,
Vreau gandesl' Ia anil II\Cl pU\lil
Nu mai pc Illlneni.
Nici 0
IlU lIlal eSle liI1cr ...
Vrcau gandcsc la alld mel nuslii
lnchide onunde.
Inchidc c frlg. ial11[i"
(Din nemuri)
Un cUllosdltor al v()cabu larll [lIi, mOli\'elor sistemului de conotapi
bilcovienc ar fI probabil imedial dispU5 dislingil In aceSl text scnsurilc
nscunse ale unci comrkxe operalii de simbolizarc. Si asta tocnwi daturllCl
faptului ca Bacovia dramaS inca penlnl Illul\i ccrcclatori ai operei sale Ull
puci ,iI Plumbu]ui $i al Sefinteilor galbcnc. In L.alllatea lor de
\,al(1l'1l:e IIlColllc:>lahilc. vulumelc lIlterl(l<!l\: fiint.! considerate de objecl lin
renex <II "l.lJl:'lllului Jeelinant". Necxlstflml prin urmare. dedll un sillg.lIr
BaCovlJ, cgJI eu ;,ine Jill punet de al \'I/Iunli. pnczia Din vremul'i "()
putea fi ca un elemenl component al vechiului sislem de
reprezcntnrt: a lumii. cu am.::nd<ll11enllll po.)ibil ca v<l!oarea ci estetica eSlc llnJ
mull redlls5 in compara\ie eu poeziile scrise rana in 1916. Si inlre cdc
1-1 Icxle in ;1 '" Panonllllii 11 litcralurii univcrs31c contempOr::lIlC,
A E. Bacollsky a de cuviin\a includa accaslil capodllperi'l in
miniatura.
Nu-mi propun aici sa annlizez poeLia. Vreau doar sa remarc faplUl di
o lecturn a sa in sens propriu. dCnOlallV cste perfect indrepla\ita. Dad
cxccpt1'lm cOllstrllqia "anii Illci pU5tii"'. te,1lI1 nu ne pcrmite sa eOllsemn1i1l1
aproapl' nici 0 'figura". Cele cateva cuvilllc reiterate nu se conSlIluie in
repCli\1i semnificmivc. La un mod destlll de gent.:ral vorbind. nin vremuri
ste 0 poezie biografid\. En COIlSClnneaza dou1'i scrii de evcnimenle:
scn70riale volitive. Accstea apaJ1in unei individualitati simple, ean:-7 i
nolcaz:! sl1'irile psihice in propolltii direclc, clare, definitive. i1pSllC
de ambiguitate. Orice aluzic la oricC' plan mctnfiLic al victii csle exclusa, Nll
vechilll Cli lirie bacovian. eel la acte Je dedublare mislificnrc a
propriei lrebuie diulHl aki. l'i Ull eu biografic, coincidenl cLl
pl:rsoana eiviltl a poelului. lnlr-adevHI, dupa SPIJ51'le lui 13ousono. aiei poctuJ
UI1 limbaj pur $irnplu proprill. eu loull "train de lilllbajul
poezici CUIll el in\clcs obicei. frigul 51 iall1a ca l'eIHlll1ertt:
Il1ctcowloglCl.' acorda ell un senlinwllt de de illutililale
96
i\ CiIT IREA I?EFI:.:RIY{FI
Dilr aceSl ncnnl III I cstl.' urm3rea llllor dellbl'rul'j Inlr-un "istem achizi!illllat de
tlnalogll Slll1bollil i. FI vine Je la sinc. plln simpla con:;;t1intil a e.\istenlei
intr-un spapu dill.
)e:;;i InterprelLlllii va Ii intoldeaUlla 0 rcaqie de suspcctare ,
L1nei complexitali dSCUIlSC. Sc va p\lte<l deci considcra "Irigur' insinuat in
(111 cuprinsul lextului cSle un frig nislen!ial. social. pOlitic. cosmic etc.
,,\ccaslil poezie. pl: cure eu prefer Sa 0 consIder pur simplu oCClZlonala,
biografica. poale mai departl' deveni cxpresla uncI tragice a omU[lIl
amenill\al de frigul perrelllli .II lumii. Bal1uiese ca acesta a fost sensu I III
care a apr\.;l:llll-0 Baeonsky.
Nu ar mal Ii poale necesar sa adllcem aici in diseu!i(' siruatia aCe lor
r
ooii
in care sensul denotativ sensu I conotaliv coexiSla in favoarea celUl
din umlll, III care pmprietiltea eu\ intelor devine un fundal pe care se
rroiectcaza speclilcolul ligurii. PoeLla c1asica romanlic3 sunl lIuslrative
.)cnlru aceasta condi\ic duplicltill'tt cOnlradictorie, echlvodi a funqionarii
Iltll.
Mull ll1aj Il1t\:rcsallt mi se pare un alt cnz, eel "I inseqi'::l unui cnun\
;implu, prorriu, InIH) cnnava dC' IInagim figurate suu alcgol'lcc. ACCSl tip de
alltitezA semanlici'i e specific poeziei l1loderne. Dilatarea princlpiului figurii
irnplicli riscul suprasaturarii sensului de propria sa opulcnlli. de unde 0
monotonie. Apare astfe! necesitalea colltrapunerii unor versuri
surpriza, sclllmbarea la un momclH dal a codului, reducerea depArtarii d
sernnificat sn Illam, de cxemplll, uitilllelc seevenle ale poeLlei lui Blaga,
..\murg de toamna:
"0 razil
cc vine goana dill apus
.<;:i-adunii aripile sc trel11l1rand
pe-o fnlllLii.
dar pren e gr\;il pOVal'<l
frUllL<l cade.
0, sulletul!
Sa mi-I ascund l11ai bine-n piert
,?i mai adane.
s5 nil-I njunga nici 0 razll de lumina:
5-al pr5bu::;i.
E t03mn1\."
97
--------
Gheorghe
eea cc \eclt' II1H:Jidl JICI e 1;lpLUI Ctl ellunlul toilmna-' ar"
rostul IlU nUl11a; de a ofi.:ri () cheie penlrll COl1lll1\11ulul prll11elm
dOU3 pasajc, ci de a ,,'!l:etLlI redundant al tigurilor aculllulaLt:
TensllInea a irmeg.lIlui Ic\1 se pc suporllli prozalC <1ll1ltll1kl
asenlunl directe\ea n:rsului fil1nl. aceast1'l tellSllIne amblglla nu ar mal Ii
fost posibi Iii
Revin inca lJ data la raporllli dcnot:llie-conotalie. inleles Ill! de
pu\ini C1titori specializa!1 eli un rupOrt care 0pune poeliclil non-poclieului
in consecin!i'l, arcclul intelectullil.
Sri nl: renmllllim "I-ullC\ia poc7iel este d.:notal1vn. fum:\Ia poeLi.:i
eSlc conotntivl\", 1171 0PIIWI lui Jean Cohen ne eSle deja CunOSClI\8. Analizalld
subsLraLUI \'IIiunl Paul Rlcllcur. 111 l\tlctafora \ ie. descopera prezenlil
unci mentalila\1 Je tip pOLitivist. de care nu pare a Ii strain niel Tlldoro\,
Oricarc ar fi insa mOlivu\ia aeestui mod de a giindi, ceea ce mi se pare gray
este faptul ca udinilia lui Cohen risca sa e:--cluda din spa!iul poezlei crcalia
unor foartt? importanli poe!i tk a7i, mai americani. In masul1l in care sc
11"1 inlclcgcni poeziei, I.'onceptul de ar trcbui sa aeopert?
o rcalitate iar IlU psihologlca. Cohen eclllvalcD71i conot81ia ell
subiectivitatea afectivitatea. ceea cc este tin c:--ccs 0 cale slgUl'a catre (l
irelcvan\f.l a nOlillnilor at\lTlci cand ne gasilll in fala tllllIi text liric de gcnul
umlutor:
"il1camera mea alama 0 de lemnjapone7.
masca tlilui demon rall. lacuita in aUL
Compatimind privcsc
Ulllllatclc vine ale frllnlii. ce arat3
cat de obositor c sa fii rau:'
ata-nc confrUnl<lli I'll 0 rcvcl<llie ill oruinea sllbicctivitalli:
contcmplarea imaginii sculpt8tc a 1I1lui duh malefic COlldUCE;; In ideea d\
rautatea cstc obositoan::. AUloltil dcesLei descopcriri, Bertoli Brecht. nu
reclllge insa. pcntru (l ne cOll1l1nica importan\a descoperiril sale. la un limba,'
al conotu!iei, la SllgcSlie indeterminare semanlid'i EI ne "1n
proza". denotea.dl. tniirea lui esle una subiectiv1\. ("privesc").
afectiv1'i ("cllmp5t imind") intelectuala (partea a doua a textului rezul1l:l
ganu). llelrgiuituilli sc inli1ll1ca.dl poemul) este Lin
lexl transparent. Iipsit de oril:c figura n:luric1i. AdJect iwlL: "rau" "urn flate"
nu sUIlI trilete Pornind tit.: la aceSl excmplu concrel va trebui mal dcparlc sl'I
adnlllelll ca. in g.eneral. transparenl3 co caliwte a limbajulUl denotatl\. rc:
::tind t11,acilall'Ll e un efecllli conolLlliei.
\ t II I IHf. I IUJINj\IU
in tlll1Lt:jl1I,I lUI [7vl'lall IOdUIOV, "I opadtatl'a ,"11111
1i'1isrtlllll <-.lIe Illllll.ljul L17L1nl ek lJlnhallil ptlcLicl Dar IlI11haJIII tllual
l:<lI1C<:pul Jl' poelill<l\lul 1"I,IIleet ,,'.1 1\ YJlllJaliL,lIc. Col un grad relonc i.cro
al gandlni ;.i al \erbalizarii, ineXistent in realilalt? de vrcme ce vorbirea este
ea un spatill al figurilol transp'lIl!nl. potl:lltial "ar fi eel care
srt til' Vi7ibil!:l sellll1llic8(ia care nu dl:dl la a sc face ill\clt.:s" In
opozillc eu acesta, "exista c1i$cursul opac, care estc aliil de bint' acoperit de
dcscnc cit, figuri. incal ntl lasa sa se llil11lC indarawl lui este un
Ilmbaj ee 1111 lrimite la nici 0 realitale. care :1Junge IS\ LimlMjul
figurat nu t:ste illsa sinonim eu limbaJltl f1odic. cum am vazlil. Dar asta
inseamnll nare di al doika e mai pUlln opac dedt primul? Este poczia
enne1lca allccva dedil un cal .',(rern al opaCila\ii sell1antice?
('\llllenland opuzi\1a c1inrrc pol:tic proplisa de lodornv,
autmll R('todcii genernlt ilnull dI ccle dou('\ limba.le lupta impotnva
unui "dver'i1r c'Olllun di'Lur,u) transparcnl care InlpUnC conL:l'plul
abstral:t",'I'"
Dar atullci CUIll sil rezolvalll ill cndrul aceslci dicotomli proolema
poeziei "cl1un\iati\oI;:", tlirecle. Jill care i1psesc figunle tradl\ionale'l
l'\1I ,II' trebui oar<: sa de acord ca limbajul poezicl pre7inti'llrei
aspecte un discurs figural llraduCllbil), un disellrs literal
(1l1etaforil. dar lletraJtletih,1) un IranSpllrcllt (literal
lipsit de lmagim vizionnre. viziuni. simhnll1l'1 LtC:,)"lransparcnta opacltatea
Stint, am il11pn:s-ia, 1I1llbtele Lrasnll1ri ale P\)l:LICi. ale limhajului poetic privit in
tOlalitatea SOl istoncil. IIldl!crenl de aspcctlll In un momelll dar al funqiilor
sale.
1'01-1KII;\TL\ L)['NOT.\ ilL!, i\RlIr-1CIJ nI'OGRArtCE. Arisllllel, In
Pnclicll. cil abalerca lcxicala de lil norma limbij ('are
dal'lIl de a inl:\tura banalilatca", Prin tll'mare, a SCI it versuri folosind cllvilltele
clIm sum ele inscammi a serle banal, neinlcrl:sant. comlln. Dar RolanJ
ob"erva lIndeva cil "banalitatea este u.n Jiscurs 1111'1'1 (flip". Ceea ce ar
nsemna ell banaillatl'a Ill! e 0 problema de vncablilar. ci (\ problema - ca sa
spun
aeeasLa:
de traire. deci de concrete!e fI cllvantul\li. de simprc. 0 poezie ea
.. intrt.:aga vale uoarme sub
."i I1cgrii lIouri stau de(l<;upra ci
VenCill1l acolo Ilori de prun,
[Jar 1111 nhll pI.." unde-oJ fi-nf101 ind
99
98
Gheorghe CRt\ClUN
Slngur in alllllfg vechiul drum
Nu-l Illili gasesc, zadarnic iln1<11 caut"' ,
apalliniinJ pUt:tullii c1asic COI"ClIn Sd,. nu j10ak fi (\ pl"czit:
banal{1 Disldll\3 lell1pornli, cal<: il pc Aristotl'l e1l: Roland C'tl'
distal1t:'l JC-J lungul c:1reiil conccp!lil desprc hanailiall: in poelit hi
Sl'hl1110al fundament;11
textul tntillda[ un om ,II lUI Rl1hcrt Crct:'k\, lilal
mai inailllc, I1LI cslt: 0 poezk care 5il cantina imagini cuncrete. coll'(lr.lk,
Trcbuic atullci Sil eil pue7ia acca::.l" t.'Sle LIt'
valoare'? Ceca cc-l intcI, ',C;17<1 IlC pUcllll nlllerican esk sa surprinda un tip de:
oralitate plata nespcclaculoasa. Prohlcmalic.l ll:xtului pnre. de ,it
fie absolul ncsemnilicaliva V(lin!a de rechlcclT :I ahalerii f:1ta de a'lk'l:kle
Illnbii vorbile, dh $i rata de aspcctclc il11l'Jlate. nnodine ak vietti. Lste .:tici
evilh:ntil.
C:xlsla cazu! 111101 poc\i de mult clusicizlIli. en y illun.
Que\'cdu, Holderlin tecl din ultima pcrioadn a crc<I\lci). JOIge Mnmiql1l:,
Lcopardi. cnre au seris e' pmlzlc ce nu poate fi comcnlat?1 en Q indep[lfIilre de
la nonnclc k.\ic<llc ale limbii t:ll111L1nc ill<;f1 toti ilCqli crelJ!or! <lU fL1S[
poe!i ai versului. ai versilicapel. Versul cslt: el \) forma de abatere, 0 Illarcrl
a pocziel (multtl vremc eca mai pregnanta JlI1lrl' lome) PI.' de allii parte.
absen!a figurllor k:xicale cstc aproape illll1tdeuuna 'iuplinilii de pre7cnl,1 unoI'
"procedee gramaticak", nllll Ie Jakobson t!O' DJI CXlstn astkl de
J1l1eeJct.: gram31icale in pm:ziilc scrisein pr07ii". neversllicate" 1\,ntL
IIII in toale ea7,lIrilc In lipsa figurilor morlologice sinlaclit:c. \ om int:tlni in
sdlllnh. () mullillldillc de proccdl:c "llpogralleC'''.
Dne" vom reclti aClim lextul lUI Robert (Ieele)' din perspcctiva
dispunel'll sale grafiee. yom 0bserva e5 poclUlrccurge la 0 l1lu!tlme ek artilieli
strict spatiale. Discursu I sec\ en!a Inrcgiwala de eomullh:are
culocvinlll) e pus in j1aginll inlr-o manieril carc-I dislinge imetlial de ceea cc ill'
parea un simplu fascicul de limbaj instrumental. Poezia Ii discut.ll<1. l11ai
alcs in epoea noastru. en 0 chestlUl1l: de tlCCllpnj spall.:rc, Poc7ia eSIC
allceva decal limba com linn decal aspectul dt:notativ a\ aeesleia (ell carl: de
111111te ori tinde sa sc conllJllde) In prilllul rund daloritn raptului ca pagin
fl
fnSrl$i l'SIC un spalHI cart; () distinge de once allccva, in Gcest dilcren\a
JlIltre mouul de COI11j1uncn; lransmiterc a PUCLlCI orale 'il I11Llihtl de
,istentu a poczici sense este fllndamcnlaln pcnlrll in\cli.:gcrea con ,!!ie
l
Ill11ha.lllllll poelle IUllgllltimplllui. DISpal'lpfi verslllui clnsle poak' Ii pllSlt
1 dlrella It'grtlllr.'\ ell scnlimentutlll llraltlft\11. PUC/.I;) sensa pt:lltn
1
j\
I citil3, iar nu rccllala. poale schimba esenlial voeabulartll figurile
estelle.
1n volull1uJ XAIPE. publH:at in 11:)50 t.le E.E. Cummings, rtpare un
care. dac:! nr Ii !C)st lranspus in paginll sub forma unci liniare a
l'onlinutlllUl sau notional. ne-ar fi pus ill fa!a UllCI crase adica in
'ala unor enllll\llri ca accsta: "Pislca imobtla: cade, sare:, sc da. rumba,
se lasa compler dusli-n vartej; plcacil de-acolo. exaCI de pardl nimic nu soar fi
lnUlmplat.'
lata un Iimbaj slrict denolativ, lipsit de orice atribUI al poeticitlltii.
Numai d'j lexlul lui ClIlIllnlllgS. benefieiind de toate avanlajele oferite de
de scris de libertatile spatiului IIpografie, sil devinll lin
adevlli'<ll poem, in stare sa nt: lransmitil intr-un mod sensibil in absenta
oricarei metafore sau imagini concrele. apari\la, forma, ml!icarea disparilia
<lnimalului dC$cris. Daca nil existll 0 concrclele a imaginilor descriplive,
existl!, in sehllnb. 0 concrete!c a formei lipografice. intr-o versiune
romlinease1'i apl ox II1Jativa (traducel ea apanine lui Constantll1 Abillutil
)Icfan Stoencscll). poemul soar prel.enta astfel:
"(im) pi-si-ca (010)
b, i: I. El

rc!r J
scdatuM
ba, SClll
sildus!\llv,incjqOM)
(PLcT)
pleaca dc-aeola: exact
de: par cil.
nim
ic nu soar fi lnl
ampla
T:'
PatrullzlHoare pline de lilTlOr. consideratlile lui Serge Fauchcreau
Uin canea (21\ d\ruia am reprodlls acesl bizar poem, care nc duce ell giindulla
:aligramek lui Apollinaire sau la poezia Icrrist1'i. ne arall't curn, in ciuda
cil aici ne aflflm la marginea pocziei, I1U pUlell1 le:;;i din spaiJ
ul
Iteraillrii, Cll alCit mni putin din eel al limbajlllui pocti
Se vede, deci. ind'i 0 datil ar fj 0 eronre sa punclll <;em11111 egalita\ii
11I1r\: iueca poe/.ie 51 pre7enta in lextlll prczental ea poet ic a unoI' tropi
101 100
Gheorghe CR"\C1UN
Iexlcah. Nli trebuie niei sa creclem ci'i abSen\C1 dlillHIll P0I::111 arQl a
illlClginilor figurate saLt <l prou.:declor gramalicalc, cal a c!emelllt:!nr
pmzodicc al" face inopeml1ta dislIl1ctia dintre limha C(lmUllll poe7ie Chlar
poezia lipsita de ritm rima IlU e IlKli ptll'l1 0 poezle scrisi'l in 'vC'rsuri". in
poezia $i poslmodcrnil nopunilc de "vcrs alb", "vcrs proiecliv" au
ll1enirea de a distinge dispuneren secven!iala a r<indurilol' paraJele dlntr-un
text atat de prazoclja clasiCli. cat de praZl! sau lcxtclc nOIl-pllelice compal.'te
Sa luam lin alt t'xemplu. Poemltl in IUlHl lui Athyr III lUI
pare sii fie transcrierea Ulllil proces de desclt'rare a unei inscnpl" de pc. 0
platra tombaH\.
"Anevoios citcsc pc-accastti antica piatra.
Do(mn)ul Isu<; HrISIO$. Abia dlsling
S(UIlCI)>>.
Apm: In luena) lui Alhyf a(tlor)ml
Leukltl(s)>>.
nde e scrisa vnrS!2. cl a lrUjl)1 ani".
Kappa Zeta arala c-a adOnllil Ulnar.
In cele vad. "AreS(I) ... aleAam.lfln'.
Pe urma. lrei randuri exlrcm de mUli laIc,
mai uesci frel In fel !(a)crimile nOaSlrC}"
"durcrc,
,dacrill1J}, din nou, n(o)i (pri)etenii lui".
uoliu".
Mise pare ca LellJ,.ios a fOSl foartc mull illbil.
in luna lui Alhvr adormi Leuk.ios
Un asterisc ce lillul poezlei ne inforllleaza ca LeuklOs l'Slc
un personaj imaginar. Dar IlU aceSla cstc elemcntul carc lransfera lexllli um
campul vietii III sfera al1ei Scntimelltu( cititorului ca a parcurs notcle unlll
arheolog eu privire 13 dcsclrrarca lllllli lC\.1 vcchi paSlrat doar fragmental nl!
sc realizeazii IOcmai clatorita faptlllui ell dispunerea textllIII i in pagmit ii
conlrazicc fl$teplarea. Nc anam In fala lInei poezii in care pUlt:1l1 analiza riln<1
funqia poeticil a parantezelor care recupereazi"l clivintele sp::ule.
POEZ1,-\ LOGICII. 'vllllll'l vreme. de la simbol ism incoace indeoscbi.
poezia a fost echivalata ell dOll1eniul iloglcului <;au all11etalogiclIlui. Cuvlnlel
e
lui Maceclollski: "Logica poezlei i10gica la 1l10dlll sub lim" "lllnt aqf\li
prea bine curtosCUIC. Sc face Illsa eroarea dl' CI considera ca rOt'lld
val'deaza nillura 1l11ll1ili In astlel de cazuri In care COl lrilnsgn;seaza lInlltci
e
102
1\ eli r I/(
!!andiTij org.anizale pll:,rdL' contactlll cu 11I1lle;J obserVU!ICl cmpirica directa.
in favonrea unel Ir('Hlilal, lI11ag.lI1UllVe pnmlclli ell slr1\ll1a de ngoarea
liparelor cOlllll1gcnlc.
Nu csl..: locma I Mai ales in poezia ll10clcrna orielllala spre
denota\iei lucrunle slau pulln altre!. franCIS Ponge
teJilele dupn l110dclul demonstraliv al Medilalia
asupra llrnpului care L1eschlde celt Patnl qvartetc ale lui T.S. Ellol cstc un
teX c:onceput in cea mal aUlcnricli loglcll filosofica lnceputul
poemulul Ora de dictare a lUI Jacques Preven e ClIllOSCUI de toata lumea.
rexlUl ill inlregtll1Ca lui nu face altceva tlcc,il sa puna In lermeni conf1ictul
oricand posibil In viara colidianl1 dintre logica sau a bllnului simr
ilogicul actetor de lInaginalie Dar ce altceva dedit 0 speculalie a
dalt;lur loglcc ale Ct\lT1ptll'wmcnlului Cnllllln acesl text inlitulnt
dcductjv in ritlu) Trebuia sa i se faea semn
m.anipulantului allui Raym,md Queneau?:
"Doanma aUlobuzu
domnul autobuzul
un dlliau neglU trece
$i doamna se lIIt1\ la caint'
domnlll <;c uiti1la caine
limp aUlobllLUI s-a dus.'
Alistriacul Peler Handke creeaZl'J 0 Lumc de-a-ndoaselca.
intemeiala re a logica lingvislIca rastllrnala In negativ. lllcnita sa scmlla In
eVlden\a absurditalen ra\1onaJa a <;tereotipiei cxisten!ei. depersonalizarea
neeanica a subieclllllli ulllan
"Mi:i IreLese iala-s adOnl1ll.
'J1I privesc Oblcclclc obieclelt rna privesc.
Nu mfl I.In1CSC $i "lIb IJ1cl();:'lrcle mele pam1lnlul mil
Nll mrl PIWI:St.' ill tlglillda Tn ogl inda mil vael.
Nu rOSlesc cuvlIlle cll\intcle mil rOSleSc.
Mit due la fen:3Slra SUn! deschis,
Mll seol zae Il1tins.
Nli dcschid ucllil ochii ll1a deschid.
Nu aud zgomotc zgollloleic 1111'1 alld,
Nu beau apll apa rna bea.
Nil pUll mana pe obiecte obiectele ml'i
Nli pol'llesi.: spre nlci 0 din.:qie Ilnt<1 ml'i rune in miseare etc,"'
103
Chcnrghl' CltACllJl\
I .lI1<1111IC. slnCl cllUllliali\ l'pllrrlt d.: oncc pre/emil it
conotatiilm afective, lill1bllJul logic fil descriptlv CU 0 IXl'CISi'!
ortentare obiectiv:l. reline atel1lia. mull inallltc<l lui francis Ponge. mond
Queneall Peter Ilandke, unel intrcgi gruplln de POC!; mnerical11 ai anilnr '30
- '40. Intre care se di:-'llngc l.oUIS Zukovskl Fragmcillul de poem rTotul1
care urrneaza este 0 constructie lUCIda, recc I1pSllfi de
sentiment. 0 epura a unoI' repctabile geslllli cotidlene III cnre sc rcveleazn.
inc1l 0 dala. intr-ull limbaj de 0 dezl1rmanta 11 udItate. strania sCl11J1ifica\lc a
aCI.elor ncsemnificmive;
"Sprc Im'abou t mew
in care-In! spal
mana stangll
mana dreapta
Spre lavabouJ mcu
al dlrui soclu esre grec
a cl\rui coloana
e de ll1armura
Sprc lavuhoul meu
a dirui cuvll
c un ovul
intr-un patmt
Spre lavaboul meu
cu plltratul lui de mannurll
care are doutl ova Ie mai mlci
la dreapta la stanga pentru sapun
Vine lin dintec de apa
"e la lobinetcle dm dreapta din stanga
miiinile mele stang<1
dreapHi amestecand fierbinte $i rece
Vine un pc care
tlaca I-am clenumi calltec
esle lin d'lntcc
In Inlregime in caplIl meu .. ."
Formcle spapile "pre care sc 01 ientl:az1\. poezia denotu\iei sunl
mull ll1ai numeroase deeRI au plilut arMa e)..cmpklc <lduse in disculle pan:'!
aeum Exist1'i Illl donr 0 poczie a IOglCl1 a siiogismulul. ci :,;i lIna <J
geoll1l:lriei a IIzicii. sri Ill.' gftndil1l doar volul11ul Laus Ptolunlaei ,Ii lui
104
',\ C.(l'T...1RJ:A RFFl:"IU/\i!HI
Nidl1ta Sranescu, care el singur ar merill1 0 <lnnliza in detaliu 1t<tIJanul Ello
P'11.11;lroni. un repre/cnlnnl al llcoavang;lldel allliur 60, C aUlOrul 1I11l1l lung
lIltitulol de fiLica. In care lace sa Illterfereze formele cclul mai
pur limbaj $liinlific de speeialitate ell tj'agmemc de adresare eolocvialil in
erotic 1:.:\.lst1l chiar 0 pnczie a gramalicii. <I ronologlci $1 a semantici i.
pc- care 0 illlstreaza gerl11anlll Helmut IleiSSl:nbiillel sau, la nOI. Gheorghc
Illva Metapoezia lui Bogdan Ghiu e e<l ell lllijloacele denota\iel
ale analizei obiective. MultI.' alte nume din zOlla ar trl.'bui aduse
in discutie, incepand cu Mircea Iv:inescu. trednd prinlr-o anUllllU\ zona a
poeziei lui Virgil Mazilescu. prin afOrlSlica poetico-politica a Illi Augustin
Pop Cll eea lllai [<lnm-a genera\ie de poeti, repreLcntata de Simona
Dobrescu, Andrei Bndil!. LUCian Vnsdescu. Dumilrll Crudu.
M"rius Daniel Popescu. loan S Pop. Marius Oprea allii.
CATEVA CONCLUZl1. Insislel1la Cll care, In prima ctapa a aceSllll
Silldiu, am Incercat sa analiz..cz implicntiile cOl1ccptului de limbaj poetic n-a
fost intamplil.toare. COllsideratiile mele excmplele aduse in discu\ic au avut
un pronunlat caracter polemic. Am unnarit sa invalidcz ideea ca Ilmbajul
poclic al" Ii lin fenolllen Cll 0 singllrli fall'! Am aratat ca, pentru a in\elege de ce
o literara (simbolismul, cu prelungirea sa, modemismul) nu poate fi
l:chivalal1\ cu esenta poeziei, trcbuie abordam chestlunea dintr-o
rcrsrectiva istoridl Astfel problema Irmbajulul roetic sc complicl\ in
unqie de aCCCl1llll pe carc un momcnt literar sau altul il pune pc valorile
conota\iei sau ale uel1ota\iei. Nu ml s-u panll necesar $ll reiau intr-o discu\ie
d<: detaliu 0 problemmicll pc care 11 putem regasi oricand Intr-o cartc asUizi
in\::.\ de referil1\lI. Structura Hricii mOdHl1C II lUI Hugo r-ricdrrch. Aproape
toalC Implic<I!iile conotaliei poetiec ale poeziei rellexlve sunt inventariatc
at,;olo ,au In Teod.. e:\prcsiei poctice a lu 1
Am acordat mai multii importanla limbajului poctic denotativ pentru
ca Illi :;-a pArut cll. specifieul lui nu e suficient cunOscUI nici macar la nivelul
sernnalarii fenomenului. Dc acel.'a, 111 linii foartc marL am Inccrcat sa arlil
care: ar Ii ccalalta fala a poeziei ll10derne de la Wordswol1h la Robel1 Lowell.
A fost mai mull un mod de a pune 0 problema dc a eontura un Am
c\ itat pe cat posibil. pcntru a nu complica preil mull lucrurile. sa mrt
aventllrez in lcmoriul rctoricii. Lill1bajul poetic dCllotativ c el un
llillbaj de pr<ll:cul:l:. uncle dinlrc ele conslueratc I1cimpurl:1nte sau prea
PUlin clIlloselllc, allele niei Il1ncar invcnlariate. Dadl sc \ a accept" ea
dl'llllta\ia e (1 dimensiunc esenpall1 III poezle, atul1ci va fi ncvoie
de 0 deSel"lC'Tc atcnla a formclor el de cXlsten!il. Am uvansal ideea cil
105
Gheorghe CHACILJr"
procedeele lipografice Joaca in poeLla cOlllunic,'1111 direete lln 1'01 fnurtl'
important. Dar asia IlU c tOIlIl. Paale CQ poeLi,J lrallzitlvn arc e,l
procedeek sale semanlice de font'i. I reblllc st'i uvcm curaJlIl (.!l- a srudlu ce
se il1liimplil ClI Irmbajlll poetIc dineoace de Illetafora, in planul e,xpreslei nude
o alta problema ar Ii accca " subslanlei poetlce, a [emelor mol ivelor pc
care il: implid\ denotalia In rapor! ell poczia obsedal3 de arnbiguilale
obscurilalea senslIllIl, vi7iunea dcsprc Illme a POC!i10f enlln{ialivi e ea alta.
Dar aceSlen SlInt deja elemente penlru 0 alla dlscllile.
Ioane Imponanta e 5i tipologla rezullal3 din acest conflict al
dcnotallei Cli conolapa. S-a v1'lzut til in nbservalfi h.' de pana aculll am foJosil
de cateva on nO!llInile de (1oezie lranzitiv3 poczic renc:'\iva. Nu Ie-am
defillil dedit conte.\lual, prill simpia utilizare in contrast. Ar fi nevoie in
aCesl caz de 0 rcvizuire a ariilor lor sem<ll1\ice. In orice C37. parerea mca e cil
denota\ia SUI1\ termeni (1otrivip sil caraeteriZeLt in primu I rand
limbajlll poelle, nu loatll poe.lia III cOl11plc:-..itatc<I ei. AI' fi n::strictlv :?i oarccull1
pedanr sa \ orbim despn:: 0 poeLic sau denotatlvc'i. A\,3ntaJul
nOliunilur din sllIdiul lui Tudor Vianu e aeela dl ele au 0 baLli
climologica alat de adanca de nuan\alc'i. incal pOl dobandi, dincolo de
aspeclul retorie, deschiderc ontologica Poe7ia tranz.iliva e <lstfe]
imaginea unei lumi tlllll.lillVC pe cnrc 0 gandqte lin poet trallZJliv. Cea
efle:-..iva, dimpotnva, trimite la Iranscendell\c'i individualilatca 'iubiecllva.
In transp"rcn\a opacitalca eelor duua limbajc se alla cele doua figuI"I
contradictor-ii ale poelllilli modernist. Oar poate crt limbuJele nu sunt doua, ci
Irei, daca e sa avem in vedcre poezl<l ludica, experimcnlala.. l11anlerisla.
Rolul poslmodernismului e poale accla de a Ie n::cupera reslillii pc toniC
inlr-o sinteza sui gfl/CII.L
992)
NOTE
I). Tudor Vianu - Dubla inten!il' II limbajulul pr()blem:l stilului, in "Artu
pro/atorilor rOm:1I11", rpL. I96ll, rp 11-19.
2) Gerard Gencllc - Figllri. in voL riguri'". h1 Univcrs, I Q78, rp
99
J}. Jel11 Cuhen - Structure du poctique, r1l1mm,lrIon, Paris, 1966.
..j). Hugo rncdrkh - Slrudura liricji mlldcrne, Ftl 11)69
'i) R Wdld., A. Warren - Teoria lilerallirii. rI'll.. J967 P 57 1',358
106
's C ;UAR1 R/:TRlt\ {"EJ
II), CI I/V.:-lllil [OL!OIU Iigur" ('1 langage III 101. 'LII\Cr,IIUre t"1
I.ibl';ul1c L.1rt1l1',e, P'lm. I Sl67, P 115
7l. C\lhcn - La function !lo"lique. In (II' l"1l .. pp 1l)L)-225.
1>1 Ruman J,lkuh,on - Lingl Iwpticil. in "PlOblcme Je I d
19n4. pr Y5-97
.\['utl I\hm:e1 Rdymond - Dc la Baudelaire Ia Eo. UOlI\'rS
HliCUrC$11. J 970. Pl'. 239-210
10). Jov:ln Formele lileraturil Illlldernc, ctl Unlvcrs, Ilueurqli. 1973, P
22
III Ih1(1I::111 ,
12). WilIIOlIl1 - Prefata III a duua edqic n . !laladclor hricc". in
poetlcc ROmantlsmlll", b1 Unlvcrs. 1982. [1P, l23-143.
1Ji.Eu:1 PounJ-A don'ts, in "Modem poets un 1l10dem poetry".
"":ol1lun::ll('ollll1';, C11:lsgow. I tl77, r :10
In 1)111 pUliel sltualla IlmbalUluJ rOellC csle - CUII1 am V:tllll IIIa I
null dedt rmrado:-.ull\ RCllun\arc" In conceptul de \gesl imposlbil in
In,unclllul (k 1;1\;\. dll\a,la numa., aCli\'ill11C3'<.inlpulul de lil I.lege"') :lr prctilldc
inslllum:a unul nOli l(;nTIcn gcm:ric carahll s1i particlllilnt<)lilc limba.JlIlul
!lteml (in \ilr1<)]11,1 conolallv3, clim am nUllllI-O) lIn stdlstlclun Imnecl Charles
Bnlllcilli - p.lrd\ pre., 1:lIOS lronmll de aulonl R.eloricii generale
opltllllc in SlildiullOlllut.ll La 1,IOgtJe de BaI7.oe). rrctmdc e,) de Ill. 1[{30
incOilce in "c pref"eruhil 5il IIU sc 111;\1 Imhe,lsc;) de Jll"llccdcc l'!aSIC, CI
"I s..: illllChull1!eZC IcrmCllul de imagine (, Ul I carc ucselllne;l/il 1111 Illl"I"lI tll!.J1
difcrtl plin 11i1\\lrcl Ini'" IUIOI. stlhil "lllo,k:rrllllll" Ilr de
sub ill..:idcIII;l cale!H',iillll Ikllllllil 1''1/111.11111 Ch<llics IhullelllllllU ,Ill cr"d. 1lI:J1
1ll1l11Cl alClltie. dlllll dac;. (l'IIll,llul "11ll'lgilll,''', lrLlI't::rll lUll I'IlCI bdgl:J11
Robert (iottill, [1111111(\' "Pllt.:/l:1 \1111111:1 p-: Jllt"io.lrck: Illlaglllll") IIU c,1t:
Ull /1(1.\/1(11111 fOilrte fl:lKIl ::lIes (Cllillde ;\rllLl Rt'lnrira gcncraJ:l r. 5). laW..
1Il'i1l1..:lcgere<l c grcu (iI.' C\'ItJl <;';1 fit:: 11m, rrd"crabtlc conccpldc lIlI BOll'oi'io" III
Iimha.1 111 lelllilcii ,-ar plllca \\llhl ,ksprc lil,!\IIi Iroiduclihile tigurJ
nClrotdllcllhilc Pclltru .1 l1U t:01llrhl,1 111\1111 I\lcrurlk, tIc-" hllll'ltI flr,'/cllIe!or
mil Itllo$1l \\)I Iblo51 ill .:L1nllllllarl" 1I1l111l1l,';\ IIldtlC"r;lIl dc
Illernl S:lll Ilicrar al Ic\wlul in (hSCUIIO:, Clll1t<.'\ldl.' .lralC! J.: !iccarl' d(Jl.l
dCSJlIC Ct' It'"J de ligurfl csle 111rba.
ISl Carlos BOllsofm - Teori:.l cxpresiei F.d. 1975
16) intrun al1l11\1C seilS, disllnC!ltlc operalc de Cokridge (In Billgraphi:l liferarial
lntn:: poem poc7-ic SLlnl legate de problema raportuhll dintrt: 5ensul propriu
cd figul,lt Dae:1 poc/i,1 inscallm;, in Vl/lllllCa POt:tLlIIiI cngla ,. 0 i/DUClllre
pllra n Im,lgllla\Jel primarc, ill ,(hllllb. Jlocllllli n:prC/lnl.r COIlSlrtle\Ja core
in 1I11-:1t: 7.one ak ,all: aeeasl:i ILhucnlrc. LJI mea[{l t:<"1 "un poem,
Indllcrcnl dl.' IlIi, n\l ro,Jlc Ii IlICI nu lrelntl'; 5:" fk. ill Illlrcgllllca sa
poe/lc" Kriegcr. ,1m C<Ilk,1 .::inn" (Teoria crilicii. Et.l tJnl\'CI',
1')82) <.1m 1.'\.lra- dec,1 \"Ital nhscrvr, in ConlmLHllC d, 1151fcl. "nocllIlIl
101
Gheorghe
aparc ca II UL' rutil\;! dill nllllnCiI[,' tIL' nonp'\OII:
illlrCI1IJllt: lllOlllenl.: de pOClI" lnnll;1 cel llluli. 0 SIo:C\Cnll.IIII,1" a untl
momenle dc POC71C inallrL unilc Intrt: ck printr-o l11a:>u nllll!lOclii,;;t ,. (p
1S5) Fiind (1 cmana\ie a IlllilglOHllcl pi imarc C;lrc lnlllsllilma Jillch: IUI11I1 re;11\:.
111llbaJui poeliCI Jl::vinc, in .ICc'\l cal. un hmhJJ lllcl;Jtom:. lJgural. \17IOn,1I
rocmul Ill! dedi cadrul in cmc se 1I11cgrCOl.i\, pe rundnllil dlrUIOI sc
prOlcctcaw acc"t IimbaJ emo!ilInal. conotall\' ckmcntnr. "Mas" "i'C";l'd
nnnpoetien" esle. probabi!. loemal malcria a $t:l1sUlllor Jlrnplli
<ll'umululc.
17) JeJn Cohen - np. CII , pp. - 20:;
18). TI.VClan Todoro\' - op. CIt.
19) Gmpul I-l - RCloricli gener:llil., Ed, 197.J. p. 30
20), intr-un siudill poslerlCJr celu! in curc e l>lrLsalu leOn<l CthlvUh:Il\CI C>l "prillclptu de
b'l/.a al S<:CVCIl!CI pOdicc. Ja"obslln punc ill dlsLu\le poslbilllUh;U niStclllcl
dc-a lungul ISLOrJCl hrnbaJulul Ilterar - nu ll11m:1l iJ lIllCI grumUlJl'1 II p'lellei
{SlstCITI de figuri rClaricc lexll:alel, CI a uncI pooli <t gmmatil'1I Rl:iwind 111111
veehile dislInt:\li ale prcdecesorului sau. G [\,1 IJopkllls. dcsrrc raralehsm
cnnlmSl, POCliClfl11ul rus rcpune in dlsculle 110\lllilClI de I:rllllllllic:llii. pi:
C3rc 0 consider aproape IndlspcllsablJrI lc'\telor Imec Iipslle dc Ill1ag.im II
faptul ell "tcorin artci poctice nvca atal in t\lltichitdlc, edt $i in l.\lIl
Mediu. 0 idee Yagll despre gramatica pOelll;i\ il1clll1a sil tllea (l uClIScbm: imrc
Iropi lexicalf $i figuri gramatlcalc (ligurac vcrborum)". dar ci'i inecplilun
timlde au fosl Ullate ullerlor Gandlt capnclOs scrb ncsistemullt. stuollil IlU
con\101: UII IIlvenlar al aeestor procctlec "lI1f"lIe\lLldk-', 5c face inSel ouservullil d
"() deserierc obiectiva. atentli. c\hauslIva, lI1tcgral;1 II selCl:PCI. a repat11\lci
n:lapi\or rcclproLe dlntrc dlfcnlelc morf'ologlcc SltlIaC!ICC GU'C
se int:1lncs," intr-un le'.:l poelic O:lrccarc pc cen:el[lIor prll1 ,imc[rii
frapantc. pnn cchivslclllC, prin contra'>le e\ldentc nu
mai put in, prill strictn a IIlVl'nlunl1ui conslIt\JIenplor morlologlLi
SHltlletlci folosip in poe7lc" L.a conslderali dOl sale. .I <I "nh,o11
inlTepnnde anallzu \lnUI camel' de luptfi Itusit din secolul XIlI (Kllll jSll hll7J
bojoYnici) - "poczle revolu-lionan\ militant" clldaLliea nproape Iip,ilil de
tropl, car<: c strl'ilila de ornalllelltalic mmllcnsm. in lililP cc
grarnalicalil ua Jovad:i de () cnlllpl'zipc dClI,cbit de Ingcnioasa ,. A\IICI. la nJ\c!lil
strict <II structlllilor suhle)"lcale. al rda(iilnr dllllrc strote Ullltalik lor
conslllulI"e sllnt dcp,slale uncle proccdce ,urpllll7filoan:' s1mdiluJilll verllcalc.
dlagonHle tlcsl:cndcnllo:. un arc lIlllial un 1m. lin;)) ,crueill
elC, Vczi ROIm1l1 Jdkobson - POtzia grAnl:Hicii grllmrtticll rlOc/iei, in
stilistica". Ed Uniycrs, 1972. P[1, 359 J(,l)
21) Serge Faucl1crcau - Introducerc III poezia amenc<lnii mollelll;'!, Ed l\hncrV:l,
1971.
108
1\ c-j( TIJ<F.A REFEI(/.\ /'1:.'1
WORDSWORTH, SI
POETICA TRANZITIVJTATJJ
Ccea ee propunc prcfata lui Wordsworth ta volumul de Baladc liricc
dill 1800 eSle 0 eliberare alat a sUbSlan\ci poeziei. eal a limbajulul sail ue
transcendenia unei instan\e mislerioase, misllce, Rezumurea la lumea
1<1 limbajul real inseamna renun\area la DUll1llezeu la Metarorll Centrul de
greUlate al poeziei e transmutat in expresta contingenll.\ In 0111111 de loate
zilele, dqi ol11ul aeeSla e inleles mai departe ca 0 enlllalc abstraeta. tipic1\
"'PoeIU! sene sub 0 slI1gura anumc, de a uteri 0 placere
imediata unel Fiinte umane, care pascda ee SI.: de la ea
Ill! In l:alil:llc tk avoca!. medic, malinar, "slronOJ1l sau ci de Om'"
Apoi, chiar acesl Iimbaj real eSlc un limbaj de loate zflele, dar nllmai la
nivclul voeabularului Sp0nlaneitatea sinlactica, diyersilatea for III a15 a
vorbirii COlidtene sunl dale care lipsesc din liriea Iraditional5. Poczia lui
Wordsworth, ea poezia lui Whitman - eel care pare sa fi asiml1al in
prorunzime lectia Onto-gnoseologicll a prefelel de la 1800 - este 0 poezie
dis('ursivll. Icloricl!. plcloridi, plietislltJare prill eXlensiyilale. 0 poczie a
rnetrnnomului. adica a metruilli fix.
[ati:'! de ce del imnul'lie wOrdS\\Ol1h iene VOl' fi peste
lJ:ai bine de un seeol. ell fijnd insul1eicnle mult prea generale.
din Wordsworth aIM Ciil sa nll par::i insuporlabil de pliet icos" eSlc 0
a lUI Ezra Poulld din 1913.
PrJslrillld. in man:, dtreelia lrasatil de 311l0rul Baladdor liriee. In
pri1llel
c
decenii ale V\.'acului noslru. poeZla SC veLle nevoiltl reslninga
Irlleresclc asupra propncl sale l1aLUri. rcpudllnd Iradilia inca viabila a
eaUl3nd. I;'"iJcnt. \1 noua moJalnate care sa 0 de
109
Chcorghc CI{ACIUN
CU\'iIllCIc "unt cOl)clClc. lran/ilivc Ni(;1 Lin miqcr. Im:i Lin dedc\lIhr.
nici 0 transcendenlll, /lici UP simbol 0 de lume incremcnitu.
ocmi'll 'impotllv:! :u:e-;tci 'incrcmcnirJ, a c,lrac[erulUl il1lpl:l(.tbil
static al imagisll1ului V\l protesta in SClIrl[\ vrcll1e Pound. lansiind, in 191-1, lin
nou lip de poeLic, \orticismul. "lmagllleil IllI n Idee. Estc un punCl nodal
sau un aglomerat stralucitor; este ceea ce pot lrcbuie In mod necesar s
dcnumesc varlcj. un VORTEX, pornind de la care prin care ideile se prccipita
constant." Vonicisl11l1l ar fi un fel de imagism dinaillic care, odaUI asimilat
afinat, 11 va permite Illai tamu lui Pound sa scrie celebrele sale Cantos-un,
adic{l 0 poezie mull difcrila de cea a linerelii, il1 care imaginile concrete,
obiective. emplricc sunt dublaLe de refel blOgrafice. cullUrale. mitllloglcc.
rilosol'ice etc.
Chlar daca Iipsil de 0 vizillne ontologiC<1 gnoseologidL irnagbmlll
a insemnat foarte mult pentru evo!u\ia uttcrioan'l a poeziei, cea amcricanu in
special. Relu'ind. Ie ciiteva dultn.' principiile afirll1ate de
Wordswonh, Imaglsll1ul a fost anllnat de voin!ii a mCI1!inerii activiLrl\ii
poetului In afara misterioasci transcel1dcn!c metafizice visate de poqii
romantici de succcsorii lor fiind 0 poezlc ,I obiectlilUI
imagismuJ e (l roC/ic a concrclUlui naluril. Drlllllul pocti(;ii Cl1tidl<lnulul
astfel deschis 0 tranzitivizare mai acccnluata a limbajullii liric este In
continuare de ceea ce - bine .- sc ... a inUimpla. (ll1;lgismul
r1lmane 0 de mica anverguril, insuficient cristalizat:l, eu (' vialll
extrem de seun:!, dar 0 lucida. cu plcioarcle pe pamanL In canea -3
mai inainte aminlitll, Serge Fauchcreau constala: "lmagismul a fost sillgllrlll
dintre lOale cllrenlclc anistice ale pril11ullii sfer! de veac care ntl
revendical vreo <Ipartenellta l1liSLidi." Probabil ca tocmui de aici derivr.
marea sa putere de flnticipare intlucnlare.
( 1987)
114
i.\ ('IlL! fARI:A I?EFERIN7E1
BACOVIA, SIMBOLISTUL ERETIC
"\TEVA PRl::MISE TEORETICE. Opera lui Bacovia n-a avut Inca
unci leeluri integra Ie, lipsite de preJudecati. Ideea ca aUlorul Lacustrei
e un poel de exceplie prin volul1lul de debut cl1 toate celelalte volume sunt,
In mai mica sau mal mare masura, 0 exprcsie a "talentului declinant (I) e
acum dominanta. Fire*le ca aceasta idee nu e deloc arbitrara. Ea vine dintr-o
anume eonceplie cu privire la esenla poeziei line in timp de traditia
consider:!ril lui Bacovia drepl eel mai stralucit exponent al
romanCSL Caci, aparent, 11ll1llC mal sllllbolist in literatura romanl'l LlCc3l
\'olulllul Plumb.
Dar chiar atunci cand preJudecata simbulistli e ea in
exegezele lui Mihail Petroveanu, Ovid S. Crohmalniceanu Alexandra
m. pereep\ia pal1iali:i. partizani'L unnarind confirmarea unui model liric
aprioric, aduce operel prejudicii intolerabile. Sum zone ale crea!iei
bacoviene de care eritiea Iloastra s-a apropiat se apropie in continuare
oarecum jenalll. dezannalll, superioanl ca in faja unoI' erori sClizabile.
Mallia llluz.eala, a viziU\rii operei la Il1tiimplare, lntr-o fals temalisla,
in cautare de motive cheie $i obseslve, aducc - c adcv<lrat - 'in discliri
universul complet aJ poelului. dar asta ca CUIll s-ar urmari a dcmonstra!ic de
tipul "Cillll difcrenllll Ce incredibila involll\ic!" Rare poemeJe care, dupa
vQlumelc Plumb (1916) Scalltei galbene (1926). sa mai il1lruneasca, III
opinlC\ c:rlllCIi de7idel awl vnlolli.
S-n pUtlIt, emile Ideea ca Bncovia n-ar fi altc<lva deCal lJl1
CrCllC al un de rapl')), tarll lnsll a se putea
nlCI Lie Ual.l al.cU"la I1cgaliv aCOI'dat de VlaLlimll StrcJnu
volume lor de dupa 1926. Or. c !impede Ctl Bacovia Illl pUlea s1'i fie lin
115
-----
\
Gheorghe CRACILJ\I
conrestalar nl accstui curelll ell mare dc seduqiL numal ill fll ilna pane a
erea\iei sale. Contesl1\IJa sa. daca e>.isll'i, IlU e lmjoc, 0 strategic de 11l0111elll, CI
ea repl'e711llfl II pOLlpe 1I1lcgrai a5umatl'i, dusn pana ta ultimeli.: sale
Ea nr s11 sc rega5eu5ea ;;i III culcgerilc in gcneraltreeule eu vederca: ell
voi ... (1930). Comcdii in fond (1930) Slftn!e bu rghezc (1946). Stante
ven-ete pOSIlIJ11. in 1970). Cnllcil Clila insa sll fad! $1 aceSI
1Iitim pas al reeonsiderilrii Irllcgrale.
i\ici vrca sa fae 0 a doua opera lui Bacovia n-a avu! I1lci
pana aSl3zi pane de (J leeturrt eronologica. singura in musurll sll evidenjiezc
conlradiqia ilHcrna a lInUI lInlvers ontologie $i stilislie eonsidcl'at eu egala
indrepltllil'e cand simbollSI. eand antisimbolist. S-a mizat nepcrmis de mull pe
alctilUirea volume lor. pe deeupajul editorial al operei. rara a se avea in vedere
dcdesublurile inflmt: ale crealiei. ,ineopcle Inlervenite in e,\islenlu poctului.
Cell cste. de e>..emplu. ca Bacavia a ineepul sa scrie cu conseeventfi pro711
dupll. 1913. anul primci sale em;e ncvrolicc seriouse E mai mull decal slgur,
de ascmenea. cn in perioada 1915 - 1926 el a scris III aI multfi proZ3 decat
poezie. Or, (' 'Q':tura a totalltl:l\ii ereatiei baeovienc e obligalil sa linl! searna
de aeeSI adevar. Fl Il-a Contal, pentru cil serislll lui l3acovia n-a fost niciodal1'l
perecput ca un mare Text. perfecl coerenl In mClumorfozclc s:.de
interioare, avandu-$i propria sa teleologie. Hiatusul care scpara Scantei
galbene de vn!urnu! Cu voi. .. it Imbrikat pentru critica noaSlrfi aparenla unei
ruptlll'l la nivclul puterii de cxpresic. iar clivajul valoric astfel aparul a devcnit
in,ul'lllonlabil. Starqele burghc7.c din 1C)46. de sub lipar intr-un
moment cullural dCSIUI dc lulbure au fost rceeplale ea un nou sindrom de
Nici volumul Stanle \ersete din 1970 (edilat POSIUll1 de Agatha
Grigorcscu Racovia) n-[t avul 0 soartil Illai bunll. EI aparea IllIr-ull moment
de m3siv3 a poei'iei gencraliei '60, 0 poezie preoeupatA de orlce
altccva dedit de 0 sinlaxa a rostirii minime, de radiogralierea imedialului
biogralie. Toemai pentru en era vorba dc 0 gcneralie care calca pc urmele lui
i\rghezi, Blaga. Barbu, Pilla!. Voiculescu - IOli pl'omotori ai Ullel
poezii a opulentei semalllice. de factura mctafori7anta -, in masura in care
gcnera\ia lUI Nichita Stancseu demonstra lecturi din Baeovia, aeestea sc
hmitau exclusiv la universuJ Plumbului.
in eu dosarul. de acum Inainte Inca multa vreme deschis al
poeLiei bacovienc, 0 ultima remarca devine acum necesara: elasarea lui sc VD
produce Cll siguranta abia dupa eOllsumarCD ullimelor avataruri ale postma
dCl'I1isll1ului romiincsc N-ar fi exclu5 ea-n urmalorii ani sa avem surpriz.8
ap:Hltiei unci exegeze carc sa fadl din Bacovia primul poet post
modern. (41 i\ceastn ur fI, pome. eatea cea ll1al sigllra de n eomnmihiliza IlU
116
1\ (' i('T,;J ULt HJ::H./l/.\! U
10a
r
Cilntradic\iile llagral1lc care lllineaz[I dimpul pcrccp\ici critice. ci
1I1consecven\ck. paradoxlIfile intenoare ale opcrci. r e cftt se poate de
stlrprl117.alOr erJ in l1lomelllul de rata Baco\'ia pare inca singurul nOSlru marc
oet interbelle tiir(t 0 postcritllle ereatonre. Cludal e ea nlC! lInul dliltre poepi
,)plzeci$ti dt.: aSI[lIi ilL! revendieil, in eiuda Ilagrantei sale aellialila\1. mai
ales la nivelul Itlllbujuilli poelic al asumaril <'I Dar poale ca
pcntru a-I dcscopcl'l pc Baccwla era Ilcvoie mal inIal de un ncol prin poe7ia
americana ell caliva ani illallllc de debutul Ion
Caraion a in\eles aceSI lueru. TOI ce s-a seris mai euraios mal inreresanl in
mal erie de actualitate baeovianl1!.>c anll in Sfar$itul continuu. (f,;
tn 1977, dind ap:trea eseul lui CaraiOll, postmodernismul era la
Iloi lin concept ea neellnoseUI, iar Bacavia s-a pUtllt rcvela alunci cel mult
,a un tcribil de sillgulal poet modern. sillcrunizat involuntar cu manIc
I'"erict' ale sel:nlulUl (slmbolisll1, dadaism. t.:xprcsiolllslll, tutllflSm.
obiectivism elc.). Smcronizarea aceasta putea plln:a involulltarO ca chiar
a fost perCepUla. uitiindu-se de faplul ca filogeneza rcpeta olltogeneza.
nebagandll-se in seamtl adev<lrul d\ prin evolu\ia liricii lui Bacovia poezia
modem1.l del11onstrcaz[\ pas eu pas propri ile avalarul'l. eonsumate
speetaculos $i III eete dill IIl'Ina falimentar intr-o ullllna pocliea a taced!
paraliziei semantlcc.
Sum eel putin trei utopii ale eon$tiin\eJ cntice eomemporane care fae
difIci la, dael! nu chlar imposibila. pereeppa corecla, compleLa a operei
bacoviene: utopia autonOll11ei a purillitii curentelor Iiterare, utopia unei
esente anistoriee atemporale a limbajului liric Si utopia opere I perfecte a
formale. Toate aeeste utopii se solidariz,eaza intr-o singura.
rcdutabila prejUdecalo:! care echivaleaz] llrismul eu simboliSl1lul. Exista eel
PlI!in palru marl poe\i ai model11itlilli (Poe. Baudelaire. Mallarme. G.M.
Hopkins) care au impus aceastl! idee, ca poeticitatea inseamn1\ caleul formal,
JrJuz.ica. sugestie, ambiguitate. purifieare a limbajului de propria sa
matcrialltall;. Lor Ie-au urmHI marii leorelreicni ai :\ecolllllll noslru (Jakobson,
Jean Cohen. Todorov. BOllsoiio, Ilugo Friedrich, Gcnelle), penlru care. In
Inocj firesc (tinand seam8 $i de ascenden\a mai fnainte aminlit1\), lil11bajul
specific al poezici sc cOllful\dA cu Iimbajul poeziei l11oderne, simbolismlll
devenind aslfcl 0 vanantil limpurie de modernism. Poale ell aeeasla c
solu\ie pertinenra a e.\plieMii genezei evoluliei poezic.i din a doua
Jlllniitatc a secolului treelll pana aSlazi. A npune slmbolisl11ul 1110dCI
nisrnului penlru a face din aceste conceptc doua modele poetice distincte.
antin01111ce c 0 operatic Cal Se ponte lIificila Hugo Fnedrlch 0 ignora eu
LOlu!. cum blnc I a reI de greu e valubilitatea unci alte

. D'AISO,a,.,r. &,(', 111
:8
Ghcorght CRACI LIN
npoZi!ii: - 111Ooernislll. Opera!" chmt in imerlorul lilllbnJullil
poetic al Illlimelor doua Sllle de ani, dlm:llace de apnrenla contradiCtle
idc311di ideologica H manift:o.tdllL disunqiile S-i:lr Jovedi poate
Illui profitabile. dqi alUllei ar Ii eu siguran!<l nevoie aILe concepte deei'n
eele vehiculate pana ilcum.
l}n lucrll cstc eert: ecuHllc cu patru temlcni (simbolism
aV<lngardlsm modem ism poslmodernism) eSlc lipslla de viabilitale penlrtl
a intelege iSloria poeziei de la Poe Baudelaire incoace. intruciit creatoan.: de
mari conl'lLZ.ii ncdorile absolulizari. Cc poate Ii lllai contradicLOriu
neull itar dedll avangarda? apoi. tn spa\illl de competellta al caruj conccpl ii
vom inscrie pc Mallarme. RlOlhauu? E. Mallarmc un silllholi'il ca
Ldorgue sau un modernlsl ea Valery? E RJmbauu un avangardis! ea Breton
sau un posulloJcrnisl ca fran"- 0' Hara'-) $i apoi, pulCIll sa cxclllJem dill
aeeasta disclI\ie nume ta Whilman rna; !al'7ill Kavafis, Brecht. Robert frost.
Manuclsl,lIn, Ahmaluvil. Eugar Lee Masters. Pongc? Nlci lInul dllllre
aeqti poc!i nil apare In discu!ii1e lui Hugo Friedrich. Jean Cohen Carlos
Bousano. fiecare dintre leorclicieni incearca sa propuna un
concept plauLibl1 al POL:LICi moJernc:.
Parerea mea e ca modemismul reprezintu 0 poetica rnai
complex1\ mai diversa decal se erede ell mull atiit de
des invQcatelc premise simboliste. Originile acestei situa!ii Cll eel pUlin doua
fillcle dislinele ar trebui camale ell muit inainte de a douajumlitate a secolului
trecut. in poetiea High RomanticiSlll. PLIlelll astfcl vorbi
dcsprc un modernism obscllr. crmetic. lfansccndcnl. vlLionar. slmbohc. odiC
(cu onginea in Illarii rOlllanllci germani Coleridge) Primul modem isIII ar Ii
astfd promOlorul unei poeLii Cll 0 lema mctaforiea, melatizica, muzieala. eel
de-al doilea ar Ii ilustrat de 0 poezie enunliativa, saract'i In figuri semantice,
implantata in cOlidian biograrlC. in lermenii lui Tudor Yianu, am pute:I
v\1rbi di,;spre 0 poezie rcnrx iva -\'i des pre 0 alia t ranzitiva, dar n-ar trcbUI sa
sdipam din vedere ex istenta a unei poezii ludice Stili manicriste, inleres
ala
de jocu I reloric de expcrimcntul Iingvistic.
ered co aceasta tipologie. caracteristica pentru evolll\ia poez.iei de la
)SUO, incoace sc perfect ilustrala. in liriea lui Baeovia. un
slinbolist eretic, dublal de 0 ill\a tranziliva eu evidente apetenlc !udlc
e
.
acCSla e 3Ulorul Pllllllbullii al Stan\elor burgheze. Chiar daca
uneori III stare de tuziune. ficcare dintrc cell' lrei trasaturi devine dominan
hi
ill1r-o perloada sall alta a erea!iei sale. nu e yorba tluillai de perio
ade
derertnJl1abi Ie cronologlc. ef 5i de zone, motive, subiecte care-i
poetllilli 0 <lIlUllle otitudillc stilisrica. In Ol'lce caz. lIll lucru e cert: BacOl'f:
l
118
j,y C'{l'T4RFA REFER/NfL/
incepc prin a fi un silllbolist dt: 0 fal'llira aparte, pt::lllrll a ClJlIngl' spre finalul
Ilelii. de la volumul Stante. blirghcLl' incolo. la 0 poezie tranzitiv1\.
hiograficil. vadinu () asumare politici1 a existell\ei llllcuialc.
iNTRI CRONOLOGIA CRI:.A rll:l $1 STR/\TECiIi\ EDiI URIAI.A. In
iegallirn eu titlul V01UlllUlui de debut din 1916 exisla 111 aillinlirile Agathei
Bacovia (11 0 intorma\ie surprinzatoare venita en passall!
atat de inuifcrent, c:i nu 0 plltem suspecta niei de falsa memorie
(cum se Intamplil eu datarea gcnezei unar poezii). nici de mislificare
exegetic:!. in 191 '-1. primul volulll de poezic pentru tipar.
Bacavia are la un mament dal imenlia de a-I intitulCl Ego. Ramane. IOtu$i. la
titlul ini!ial de pe caiellli eu specificarea Poezii. 1900 VOhlillUI se va nllllli
Plumb.
Dar in anul In care Bacavia se sa debuleze 'cl era deja
311l0l'uI a reste 85 de texlC puhlicatc. Doar 50 dlnlrc acestea val' Inlra in
sUITIlJrul Plumblilui. Sunt lasate deoparte multe poe7il Cll un mai pronun\al
caractcr social, "eplgramaticc" ea formula, ce VOl' ii incluse ulterior In
\\)Iumclc Scante.i gal bene (1926) $i Cu voL .. (1930). Daea e sa dam crezare
:\galhcl Gngorcscu BacovlO, poezln Ego, care in vQlulJlul eu titlll ar Ii
Je\'enll un text emblematIC, a fost scrisa In 1899. Dar chiar daea n-ar Ii
('il a fost publicata prima datll tn 1904 in n?vista "Arta" eupril1sa in sllmarul
unui volum abia Tn 1930. N-a fost consicleralll pOlrivita nici pentrtJ primul.
!lIef pentrll al doilea volum, .'li aceasta probabil dalorita caraeterului ei direct.
sarcastic, acid. datoril8 unci rostiri dezabuzate, economice. aflat1'i dincolo de
orice simbolislica. Alte dileva texte la fel de anti-simboliste de tranzitive
soal1a. fiind cllprinse III volume surprinzMor de tilrziu. 16
dIn cclc 2-9 de pacLii ale volulllllllJl eu voi ... sunl sense Inaillle de 1916! Ele
ar Ii putul sa intre In sumarul primei clilegeri, d..'lr arunci volulllul Plumb n-<ir
fi fost canstruC\ia perfect1\ pc care 0 astazi. Caraeteru I ei
ar ti fost mull dcprecial poale c1'i $i parrunderea poe7.iei lui Bacovi
In lilemra a J110mentului ar fi fast ceva mai dificilii. helero.
OlurfislllUI fllnd 0 calilnle Illai grcu de acCcplal. Plumb c, I)rin urmarc.
1('7.lIltalul unei seleclii determinate de vointa impunerii unei allume lizionomii
Poetke, coincidenta macar In parte cu norma eSlctica domll1Clnta a inceputului
'>ccol. Bacovia s-a vrul lIll simbolisl. lin continuator al lui Maccdonski
5i un emul allui Edgar Poe. Baudelaire. Rallinat, pe carc-i
C1kHUl de <lltfel in roemele sale Intentia poetl/lui de a construi prin cartea
;,1 debut 0 mare Imagine globala. apllsal sliprasaturata de
1l1uzicale 5i cromalice. de 0 violenti'! fonn obsesiv;'\. osciland intre
119
Chcorghc n<ACt UN
sugestle sllnboJ e dlnwlu de once indomla. Or. poc71i de genul' "l\lel sum
eu I Un solitar. I Cc-a las amar f plalls mereu I C1Hl1l1lcU aspect I Facea
sa 11101. I elci lUturor f Pilrealll (Epilaf) IlU putcau sen! in nlt:i un rei
accastil imagine. S<lU nll in <l1l1I1 Ig99. clim ne spunea Agatha
Grigoreseu Racovia, cen este ea pocLie l: publicata. ea Ego In
190-1, eu mull illainlca unnr lexle :leulat allale in sumarul
Plumbului, Aile lililiri din zona epigral1lutidL eIllHl\iativa. aparute in
presa liternra inainlea vollll11ului de dcbut (Aiurca. Vobiscum. de
iarna) sum In masur::l sa nc vorbcasca dcsprc 0 falii a poetului care IlU este
dcloc 0 anclllici'i achi7ipe de I1Hltuntate, cum COnlll1tla sa creada maJomalea
crilicilor Bacovla. puclul 111CCpUlUlui tie seeol. e un creator cu 0 dllbla
sau poale tripla idelllitate. Faptul aceS!il I-a ill\cles Tudor V\anu, eu toate ea
imuilia sa IlU e uusa p,illa la capal proeesul progreSlv de Irfll1zitiviLaI\" a
poe7lei hacovlenc nl! C rcmarcal. 1lHr-un arllw! dm 1946, Illlitulal Baeovi41 in
edilie dcfinitiva. ocaziol1at de apari\ia in 1944, la Edllura Funda!iilnr. a
de Opere. Iudor Vianu face ditt.:va observa1ii deosebit Je
imponantc r'''tru in!elegerea conflictului care opune maniera sirnbolistil
aspira!iel spre denOla\ie lran:dlivitalc:
"Prinlrc procededc alllSllce (lIe lUI Bacovia mi sc pare a lhSllllge
dOlla indrumari. despre care spune d sunt succesive. pelllrll ca ne
0 cronologie a poe7iilor snle, dar care se de calc un all
nomenl al evolu\iei Iloaslrc liricc mai noi. Uncle din versllnle lui BacoYlJ se
asociazll in configuralii decorative, stilizate, cu 0 larga intrcbllmtan: [\
refrenului, aminliml de Mnl;cdunskl ( ) Este un mOlllent in care pO('IU]
lucrcaLa pnll gcncralinrea unei singure impresli anistice, procedeu folosil de
aUllea on de Macedonskl in RonJclurib> sale \ .. ) Poewl se exprillla intr-ull
matcnal de impresii anislice. ca celc pe care i Ie imprulllutii poczia vremii. ell
parcurile, staluile havuLurilc ci. Apol Iimba poelului este acum aceea a
rnlllulul slmbollsm rUl11flllCSC eare eu solilar, funebru, secular, sinislru,
hidos, carbonizal. lugubl'lI. barbar, satanic. sumbru etc., exprima nu
nllmai gellul impresiilor care I-uu urmaril Illai Cll dinadinsul, dar
participarea lui la 0 lume a a cullllrii. C;,nd se va 5tabili eronologia
poeziilor lui Bacovia se va vedea cil prima lui forllla e a 1I1l11i poet mai CSICt.
Illni mal dependenl de model.:.
A doua indrumare a lchnieii lui 8aeovia linde caIre 0 individllalizare
a impresiilor stand intr-un anlllllil COIHnlst ell stiliz1lrile observalC Illui illaillte
(. ). Tendinra de a zugr1\vi tablolln simetrice. COllSlnlite. ra\ional17ate este
acum. PoelUl dorc"tl: nolCLC $l;nL3!iCl sa nCllllj Ineitl!, Iflgenui\
dureroasl'i Forma se tkLorganizcazll in 3l;cast5 aspiralie eatre imedlat,
120
h C3UTARF: 1 RJ:.F/:U/J\!'I:
InCal nu II J(lrl! asisI31ll 111 0 rrangere a rilllllllui (. .. ) Tn aeeasta nout'l
(;ontigurJlie IlInba se schilllh<1 nu n\lnlai prill limbajlll ll1i1i familiar care
uncle provincial isme, Jar prill toale aeele illlperecheri de
cliviIlH.> ale VUI hlrii curente," IR)
Penlnl afimlatiile. VlallU citeaza versuri din pocziil
Decor (1904j, ,iolet (189<)), Amurg antic (1902), pnmei
modaliU\Ii. dill Amurg de loamna (1913), Nocturna (1899). Note de
101ll11na (1916), Nervi de primavara (1905), Spre (1912), Cuptor
(1906). Requiem (1944). Nocturn::i (aparuHi direct in volul11ul
Scantei galbene dIll 1(26), specifice celei de-a dOlla modalitli\i. Dalcle dintre
paramc7e, reconstituile dupa tm'll1uriilt:: f\galhei Grigorescu Bacovia nOlelc
lUI Mihal! Petr<)"eanll III voilimul de opere din 1978 19) au In vedere anii
crierii It'xtelor :.3U. in caz de a aeestora, anii apariliilor in
revisle. Cele doul'i "indrumari" s'lint. dupa cum se vede. mai dcgraba
su(;cesive. de:il dadl poezia Nocturna ("Slau ... moina cade, glod .....
e scrisa intr-adcv1ir in 1899, atunci premisele eeJei de-a doua l11odaltlt'l11 pot
idcntltlcaLe fnd\ de timpuriu
Unitalea stilislic:i a volumului Plumb Vlnl' adeseori in contradiqie
cu unitalea ternmid\ Ln 0 anali711 atenll'l pUlem deseoperi alci mai multe
tipuri lie SLrllClun generative Dominantil e, tara doar poate. structura
simbolislll. cum 0 caracterizeaza Tudor Vianu: muzicaltzarea dlscursului
prill obsesiva intn:buln!ure (\ refrenului, stilizarea pani:! la a
imprcsiel imedlate, abundenla de Imagini decorative, recursul la epiletul
neologisllc, conventional, general. de raClura livrescll. Observalia lui Tudor
Vianu, ca in prima razA a crealici sale Bacovia e un poet "mai estet, mai
Iivresc, mai dependent dc m(ldele" mi se pare escl1tiala. Am insA impresia ell
tlemersul poetului e mai tlegraba unul negativ. El nu se supune necondiriollat
nnrmei poetice simbolistc. ci 0 discredileaz[l prin suprasolicilare.
Sil1lbQlismul 11I1 Bacovia e de fiecare data cxeesiv. iar faptlll ca in poezla sa
dcseopcrlln la LOI pasul remmiscenlc din lirica minori ne
<lrata Cll precilic ill11ploarca acestui exees, Un studiu Jm perspccliva
il1lcnexlual itri lii almodului propriu in care textcle lui Bacovia rescmantlzeaza
IInagini. mntive pl'ocedee venite din poezia lui Traian Demetrescll. Mircea
Demcttiade. Alexalldnl Obedenaru, luliu C Slivescll, Mihai Salliescll ar fi
rnai mull decal Surprizcle nu VOl' lipsi. Se va vedea cll origmalilalen
lui l3aeo\ ia nu ('stc ulla in planul invenriei, ei 13 Ilivelul redislribuirii
L1nor pl'efabriLntc lince Aproape lOale mOlivele bacovielle sunl
IIl'pnllTlllWlt: dill P()<::LI<l pICL:lIrSonJnr: golul. cla\'lIl1l. IlI1I1Jl;UI,
.1(1l1slIl, cClllink n1't11.1n Dcmetrcscu). pl5l1scwl. nehllnla, parl;lIl.
121
-- --
Cltcorghe CI{ACIlIN
-- --- -- -
noaptea IM,rcea DemclrJaue). do:eorlii. nrg.ia ,;ingelc. Illuzien funebrJ. abhUI.
haosul. defirul, nevro7il (A le\8ndru Ohedcrwrll). pfol1lJ. t;'cercn.
slr[lda. eaterinc<J (Mihai ill poezia aces tor IlllnOn
\lnlilgmc, ill1:lgini, rmmulc !'il1taclicc integral hacm'\eI1C: "Ill lld:lle C (l pacc
sLllllbnf'. "pustful mell dl' ganduri", "in tam<'l bnll..' eeasul". "pale de uoJiu",
"un dUllce care da flori", "aillr<'lri de "plerdllfe sunt oriel' cnran",
"trist3 arrnonie", "tarzii tamiee ore". "c1nvlI' Jl1urind", "tr[stul gar', "nirnicu!
intinde noaptea", "sufle! trist "i g.o)", "umbre din apus, prin gcamuri' ,
"Iungi ecouri" (Traial1 Demetrescu), "vibrari adanci, sonore", "Iunga
wholire", "g5nduri bizare nase neblll1la". "pllstiul prins c de zapadu",
"vechilll pare inghc!Clt tacut" (Mircea Del1lctriadc). "via\a r1l11lCJre",
"sa-nccapi'i. orgia". "un camec dc mon" (ililiu C. Silvescu). "tacerea soli!ar:t".
plou!!. de-atata plonic ..... viata lUI eurgca mereu puslle". 'SlIlH
obosit, enid trist afara'. "strl'lZIle "pe :>tracla era ploatc. 51
negura vanL". "Pc strada nSla trista, pus tie. "C{IIlW () CalCrll\ca
pe-o strada dcpllrtata ... ' (M ibal Sliufcscu) 1111
Toate aceSIC expresil apnr insi'i. In pOt:7ia lui Baeovla in exccs, 5i ;Ista
la nivelul ficc1inJi texl in parte. hipcrsemnifica!ia, 11111.QII1
semal1licli tin de eonditia normala a poeziei baeo\ icnc dill faza sa sllnbolLSt[1
Artificialitatea starilor a conduitei euilli hrie sunt cnutate acum ell fervoarc,
Totul In euprinsul ullor slructuri perfecl malemrniLalc,
excluzand orice tresarire de spomalleitnte, Pocillul deVine 0 dla
bol ica eu func\lol1arc pragral11ata, provocalOare de efeete pSlhologlCC
disronante. lucid. profund cinic. ealculandll-$i mililneinc
efeetele, al acesrui Bacovia, ne face sa ne g5ndlm la Poe Baudelaire iar I1l1
la Verla inc, Sugestia, caUl existll. nu favorizcuLA Visarea, ci 0 1l11erzice. Nimic
lUI melancolia, nostalgia. ilu7ia vreunei transcenden!e. c<, I
minorii mai Inainte citari. Scopul lui Bacovia nu este de7voltarea. detilliereCl
discursiva a mesajului. ci continua lUI ranforsare win rcpetitii paroxisticc.
Sillualll cazul unei pocz.ii (PJilintl) in reriuada liceului (I l:
"Sunl solitarl1l pustlilor picte
Cu tristele becun Cll pala IUI1l ina _
Cand sunil arama In noaptca depl ina,
Sunt solitarul pusllilor piete,
I11I-i raslll hldos. eLI umbra
Ce "pelle diinll pribcgi prln L:anale;
Sub In.\telc hceuri eu ru7dc palc,
l11i-i rasul hidos, eu umbr,..
122
i\ fCTI/U:...l Ht:J-L:.I{/,Y7FI
Slint salitar1J1 pustiilor piete
Cll .incuri de umbra ce dnll ntblllllC;
Palind ill tacere $i-n paralizle.
SUn! solJlarul pllstiilor plete", ..
Subslanta poeziei rezllita dill repetarea deLvoltarea, prin aten\ia
acorclara cOlltcxlUlui, a ul1ei unice propozi\ii: "SUllt solitarul pllstiilor piete",
poellli nu are de transmis un aft mesaj deciit acesta EI eOIlSel1lneaZa 0 !,tare
de fapt, tara a-I callzclc. cfectele. dar reafimland-o eu 0 implacabill'i
consecvcn(i\, Din ccle 12 versuri ale poeziei. -1- se idcntilica cu aceasta
proJlozitie inilial1i (I 4 din strofa [ 1 4 llin ::;trofa a III-a), in strofa a 11-a
5unt. de asemcnea. idenriee versurile I 4 mi-i raslil hidos, Cll
urnbrn"), Versul 2 din sITofa I reaparc rntr-o formn prea putin diferitl\
In strofa a !l-a, pozitia J (I. 2: "Cu trislelc becuri eu palll lumina"
'I 3: .. Sub tristele bccuri cu razele pale"). Raman doar 4 versurr care nu se
repetl\ (1. 3: ,. Cand suna arama in noaptea deplllla"; 11,2: " Ce sperie cainii
pribcgi prin canale"; Ill, 2, 3: "Cu joeurl de umbra cc dau nebunie; I Pl\lind in
tl\cere paralizie"). Cuviinrul "palind" dill strofa a III-a, versul 3. se
Insll in varianta adjectivala In ftecarc dll1 primele doua strofe, Mai
Illull decilt atat, el d1'l chiar titlul poezier.
Foarte abllndentc, epitetele sunt gcncrale, cOllvelltionalc. "pustiilor
plqC", "trislclc beeuri", "paJa lumina", "cainii pribegi", "noaptea deplina",
".iocuri de umbra". 0 singur<'l e"presie parc sa sarll dill rflnd; "rasul hidos",
flind 0 crcalic personalrt a poetului, In rest, cum remarca Tudor Vianu,
lmagini absolut neindi\'iduahzate, scaasc din repertorill simbalist
Dar eIc :>unt folosite in poczic nu pentru incuitul lor. el toemai pcntru
valoarea lor comllna. de aceasta se in Illullc aile
poezii de facturl'i. Vocabularul. proccdcele simboliste sunt exhibate ell
insistcn!lI. Uncle tuvinte (Cll fllllc(ie de motive) sunt reluate obscsiv in
COntexte ele repetatc. Lairlllotivul, rcfrenul sunt clcmente eonstante de
constfuqic, Legea fundamcntalil a acestei poctici e recllrcnta, iar efeetul
Uililll, uzura formelar acluse III joe, Ceea ce-I interesea7.ll pe Bacavia e sa
epuizezc un tip de limbaj dat, toclndu-i pana la monotonie relevan(a;
conducalldll-j implicatiile pana la ullimele lor consccinte f1\candll-l, in cele
din unna, impracticabil.
In planul scmnifiea!iei. lIrmarile acestei pOt:tici paroxisticc constau
in dt'lllonizarea realului a individualit:itii. Realul e pereepul agresiv,
oblectele, fcnolllenele naturale sunt reccptate Cil forle ll1alefice
Subieelul lImiln teaqloneaEi fa ariee stimlll prin in Soliludine, in
123
Cheorghe CRAClLJi'I
ncvrQ7<i 51 ncbul1lc. Ceen ce nu inseamnu il1511 0 rdragere din Ilime. Reillul
nll sc dcn:alizeu7a, el devine eu alai mal aeul 1111.1i insuponnbil. L monolon.
e m;t1adlv. e lllortifi'JI11. insa el tlparelc cotidiene.
COni i ngente. [I ("Iontc develll 111darorlc, dar refll.di cOllcepwa Iizarca. Nu
red ca plilem vorbi alei l1ici maear despn.: n tnlllseendelWI goala. Raeovia nu
arc aspiralil. [I c deparre de Anlliarea lumil,
pUrificarca limbajului de concrete\ea sa uZllala SUnt proecse care Ilu-I
1'1 Raeovia 0 cnonna fascina!ie a imcdiatlllu.,
a socinluilli a 11II11ii ll1ateriale. eu 0 astfel de obsesie e
dificil te Inscl'ii intrc lil11itele poeticil sil11boliste Ceea ce sc vede, se simle
illc1\ din vollll11ul de debut.
E:-..ista In Plumb diteva texte a carol' Strllellll<1 5trilinn acestui pn
simbolism de deete eXCCS1VC e greu de scsizat, catll vreme ele nu sunt
dill eontcxlul gcncral al volumulul. SUIll exael eleele poeme Tn putel11
remarea 0 partieularizare a impresiilor. IIllercsul pentrU pereeplia
ncsublil11ata. in lrcacat fie SpllS, chiar Itl poezia Pi'ilind descopcrim 0
imagine dccorativa, deloe stllizata. de 0 exacta concrctete realista
"umhra I ce spcnc r.:a1ll11 pnbegi pnn canale".
Spuneam mai inaintc ca [)oezia Noclurna ne arata Inca din 1899 un
alll3acovla:
"Slatl.. 11l0ina cade, apti. glod ...
Sa I1U mai nimic. ar ti un singur mod
Un bee agonizeaza. existi\, nu existil. -
Un alcoolic lrece piata trista.
J \ ( it REI-T:J</i\7EJ
Ii' "Iu S-il rCllUl1\al lit rlllla. dal in tllnp Ct' primele putI'll versllrl ale lCXlLlll1i
f(lI1ne<lz(1 () 1I1Ill:'llllar<:l.: 7t'ce alcfllliltsc Ull s1I1g.ur bl(lC COlllpUS din
s\:cvcn1c propol..i(illn<lle de 11Ing.lmi "anUlt:, A disprmll laitmotivul, au
dlsparlll repcli!iile LimbaJul son dcstllls. rilllllli I1tI mni are nlmie din vcehea
!!3falo!1i IlleCal1lCa Par-:. eel Jlll!1Il in parlea it dOlla a pocziei, rezultalul
<II dorill!ei de poetizare. poetizarea L ::\Iei la marc sllferilltb.
"1imic dill convenllonallsm, 1111111e dccorativ Epitelele pierdut
1'1Inc!ia ornamel11nla. Ili1lbaJui s-a cum scutlll'al de podoabc. a devenit eeva
mai pmprill Muzicalilalea vcrsurtlor 5c inlr-un fel de surd inA ce
Illi mai slIgcslIa.
Pcntru a se vedea diferen!n apflrllta la nivelul lItilizarii cpitetului. se
poate compma sinlaglllL\ "pia\a Irisll'l" Cli "(riSl baga1". F.ste evident c1l ce<l
Jr:a dOlla imagine e Illull mal pcrsonaill. Versul Il\treg e de-a dreplul $ocant:
Umbra mea Sla in norol ea un Irist hag.aj' Dar fuarte personale sunt
unaginile doanne ud in ul11czl'ala g:rea" "case de fier in case de
id'. in care poellil prnctica un all IJp de rec1l1ndall!tI semalllicA decat in poezia
P:ilind, una onentalu srre parllcularil1l!ile reallllul, nu spre efectele
rnuZicale nit' versificllni, Intcresul rellll\l delaliu cardcterizeaza poezia de la
lin cap1'it la altul -lema e alci smgllr1itatea, dar poelul nu se mai declara lin
s( HISI'. insinguraren, lLOlal'l.;a sa dm conscnmarca cOlltextului, Slarea
de exaspcral'l': din Palind a devenit nHlI OI1lC'llcasd! :;;i mai
Ideea anllltlrii stlbH;clului timan sugtratrt aeolo de versurile "palmd in tacere
$i-n paraIlLIL:" e cxprimatll aicl intr-\l rorma deplm IranzilivA: "Sa Illl mai $lill
!limlc. or fi un singlll l1lod" Limhajul a devcnit mai direct mal transparent,
Onl$lIl doarme ud in umezeala grea.
Prin zldunlc astca. poalc, doanne ea,
Case de fier Tn cnsc de 7.id,
Si poqik grele se-nehid,
Un claviI' Illgana-ncet la un etaj,
Umbra mea Stil in noroi en un tnst bagaj
Sliupil .,af.
NlIlgc IOIOS,
L:l un gcam.llltr-UIl pahar
a rodl galbena se lIitll-n jus,"
Sit incerdlll1 0 selina analiza penlru a vedea PI'IIl ee sc
aeeaSln "noeturn[j" de cilt-:goria poeziilor penlrll care e reprezcntativA Pillind
Pril1llJI 11Ierll care s<lrc In ochi e aeeln ell a sC:lpat din corsetlll verslIllIi
124
dar in nct'b)1 lIlllp. la Illvel sJnlaelic, el incepe sa mizeze pe elipsa, p
iuxtapuncti de marc efL:cl. en III pnl11111 vcrs: "SHill. .. :;;1 moina cade. ap1l,
glod ." Dc rapt. noutalea csenliala in aeeasla POCLIC e de natura sintactica.
l.c>'lcal :;;1 scmanlk vorbind, sllnboltsl1lul nu se dezminlc: conven!ionalele
rnotlve alt.:'c1a\'lrullll" :;;1 "rozei" ne Cll"<\ti'j CLl deSlula c1arilale in Ct:: univers
poetic ne ani\m. insi:'\ destletudmea aeestor termcni e contracarata de
eonsemnarca bru\al<'l, apocllca a evenimelllclor ll1eteorologlce:"moino cade,
ilplt glod ", "stlllpli sarI Nlngc !.\lin,., "
Sa recapitullll1l: dl:llluzicalizarc. dezmembrare a formei strofice,
sintax1l, elips5, ju:-..larunt:re, voeabulilr cloar vag poelizat. illlagini
ranicularizate mesaJ in Illai mare mi'lsura lrilnzltiv. E altceva. ('oelUl nu se
t1iai ill conflicl subtcran eu simbolisl11111 pe care IIIaI propune sa-I
dlScredilete suprulicil:l1ldu-i mijloilccle. 1:.1 Calltj 0 spre real spre un
IlIllbaj al dtlaliului '11 denotfl\iei Cllftarea aceasla \'3 dlplita anvergllra in
v\)IUlllCIt ullcrioill'\." 1),\1 1111.:1 U(;O!O (In Scanlci galbl'lIc, Cu voi. .. , Comedi i
125
,hl:()I'j!lIC (HAC lUi'
111 fnlld) Jeeasta cOnlradiqlc Illtt:rnfl n n:llllril pOl.'lulil1. care t't-lla illlrc
IlltranzitivitrHc:a simbol i,la ellllll13rea d,rl;'c 1<"1 it 1111111 adevilr seul il lie
lransccndell\a IlU eSIC ,""oane cviJentii. $i lIccaSlil J:llOl'ltil mtldulul eel rutIn
ciuda! in Baeovia illlelt:gc sa-$I alc;11uiascil \olull1ck.
Discrcpl1ll\a dlllire nca\lei rcpillll/Aren pooitlur 111
volume e izbitoare. Sa ([lSam deorarte eil 11l:creJitabtie <lnlil1lirile
Grigorcseu Bacovia in Icgiillira eu <11111 strierii UIlOl' poc/ii penlru c,ln: IIlI
aV('111 aile Sllrse Je illftlnnarc Jt:l'1 fh pili I di. polrTVll dcclanl\lIlo
so\iei poelului . .Ium;'!lale din poeziik (31\' ale.lll1ie';!; slImarLlI Jllumhllilli
exiSlau deja 13 ]l,I(){). PU(CIl1 :!\l;a III \'CtlL'rc dOill .11111 pUhltC<"llil pIll/lllclI 11
revisle. $i 10lne '10m Jllil In rata lIlld sitUd!ii sllrprill/.Mo<1re In ]l)()7 Itlel!\ 1,1
tipfmsc deja In publica!Jile \ rel1lii 16 de lcxte. ,ufieieltt pcntru lin voluill. d:t1
debutul sau editorial se va HI1lUIW inc{i t; alli. lal Olunci. in It) 16. Illl IO,He
lextele acumulalc rezistll ex igcnlelor sldectie;. Multc poell1e. ScrJsc Je
lirnpuriu, VOl' fi linulc intr-o nciliSlificntl1 re7erva. deccnii in 511'. Cazlllcclll1dl
Dagranl esle al poe71el toale (cu cnre poclul dcbutend\ in presn literarit in
'899). ce va fi inclusa nbia ill slllllflrlll volul11ullil ('ollll.'dii ill fond dill 19'CI.
Dar mai SUI1! destulc alte (,\clIlpk'. DlIllrl' POCl11l'1c .tnlllui (c Yurba ,It
mOlllelllul publicarii in rc\ iSle), cinti SlJIll 1'l'lu,He ill \\111ll11 ah"l lit SdiDlci
galbenc (1926). iar allele Irel mal III 1l),O ill \I,II.mul ("11 \lti ... Dc
fapt. Cu voi ... c 5i volullllIl celm'll el(:rllliit dill dU!'>! pUlll.1 dl. \elk!"l.. Ill.! I
mull de jumutilte d1l1 pol:mek Clll1lpOlll.'nll' fiinJ dnh,,[ l(lare PllIlllbullli.
Concluzin luturor acesto!" obscr\'<.qil e e5 \olull1ek !til naCO\ 1<1 IllI slIlll g{lnulll'
ca ni.5te sllnple clllcgeri de lexte LlIsparme. ei ea nlls<lmblllri IIllitarc,
coerellle, menile 51\ promovezc (l amllne imagine a po..-:z il: I sale.
ASlfel privltld IUl'l'lIrile, Jcs['Ire lin Bacu\'ia nu \e poall.:
vorbi dedil In cu primele doua voillme, Plumb $i Sdinld
galbenc, ceea ce s-a intamplat. dupa cum cu aproapc toala critlca
noaslr1\. Considerate mull inferioare valonc, volumcle <":u Yoi. .. Cornedii
III fond au fOSl discutate din perspcctivil idcillidl stilislle:i
de primele dou{i cllqi. ca $i cum aceasla ill' Ii fa",l devcnirea reillil a poelllllli.
spre 0 ill1placabil{i involll\ic. Or, limp de 20 de ani. Jin 1916 palla in J 946.
poezia se intr-o lungi'l de lrarlZl!ie in care sill1bullsnlll1
re7idual coexislll cu poetlca antisligeslici, l11C1nleriSl11l1l fonnclor ell
dezorgalllzarea sintactica, emincselanit ell nllta\ia Je faClurfi
exprcslOnista. Cele dOlla volume in disCll\ie cxcelealll prin caraclcrlll lor
compo7il. contradieloriu. IInpul Jar aSl:J. 1111 insenJnnl, d1 ele ar fi mai pupil
construite deCal primele dOlia. TehnlcCl c <lici una (l IlI/c-o hme-lIllIl.
fonnelor al Iirnbajelor se poate $1 cl conslilui intr-un mOdel Slrllclurnl
126
iN (A"UTAREA REFERIN!EI
Ironia autolrOnl3, parodlfl SUIll dlll1ensiuni domll1ante
Tillurilc au ele sensul lor Valoarea puncrelor de suspensle cc insolesc
Cu voi. .. e c1ar dubllatlV3. persiflanti1. Cit despre eulegerea din
1936. e.a sc compulll: In fond din eomedii ale Illeraturii. Sarcasmul
baeovian se vede eel mai blne aiei. Comedia e g.:neraHt Aproape toru!
relallvi7.al, dbcrcdilal. aruneal In dem,onu. fonne. mOlive, imaglnl, principii,
-.onvingeri. ldeea de realizare fonnal1i perfectll dispare odata cu ideea de
profunzime Poel11elc se dezagrega inlI-o rostire eu tol mai multe puncle de
suspensic. din ce in ee mai eliptica sau. c1impotriva. reiau, simuland
nalvitatea, rllmurilc allora. In j0cun parodice ce fac imedial vlllbile poncifele
tradiliei: El11incscu. CO$buc, Maeedonski, minori.
Componenta a aceslui moment e pregnaI111\. Poeziile Din
remuri. La Elegie, Un dmtec, Pastel, de toallllla, Searl\ nu
se deosebese cu nimic de substan!a $i sintaxa Stantclor burgheze. Dislanta
enoml1i care separ{i volumlll de deblll de aeest eiclll din 1946 nu reprezint1\
ins1i 0 rupluri!. Analiza periondei de Iranzlpe e un demel'S obligatorlu, daca
vrem 51'1-1 Inlelcgcm eu adev1iral pe Baeovia. dincolo de confortabila
prejudecat1\ a lalentului declinant. Una din erorile criticli noaslre a fost aceea
ell a accentuat nepemlis de mult lalura grav1i, sum bra. abisala a poeziei
baeovicne, In dauna eelel ironice. Or, drumul care duee la Stante burgheze
la ciclul postumelor treee illlplacabi\ prin ironie. Deta?area ironic1i e
In culegerile de dup1i 1930, dar ea poate Ii idcnlilieatl:l in
volume simboliste.
Inlre poeziile ellale dt: Tudor Vianu ca reprezcnlalivc pentrll
de individuallzare a impresiilor se afll:l 0 publicaUi
direclln volumul din 1926, Scantci galbene:
"Clar de noapte parfulllal,
o gradina eu orizonlul departat.,.
Si in sonm, pe banea veche, cugetli.ri sc conlraz.ie,
Greierul zimleati\ noaptea. cu nimlc,
Cum te-am ,.
Totul a treeut
Luna pare, Til o[tal,
Un continent eunoscut.
Alei c [rumos aranja
Orice fIr:
Vcacun1c-au sIal
Un pe vale. - SllVenlr.
121
(;hcorght' CI{t\CllIN
j,\
Clnr de lun8 parllllllal
o grildillii Cli OI'll.unllll d .111.11
Si in sumll ballt.l \
.. llllm.lill1ic
Grererul Lillllcal11 III1:ml I. l:1I n1111 ic. ., ..
)oczia c ironic;1 la lUdic III \ L'llil ik, incepiind eu nma lanllnand \..II
tema adustl in sc.cna. Relur iet L iubilJ, vcrSlInle 111 arcllea z,'! Ull slaJIU
desLUI de (lvallsal al elibcrilill plUl,nJlcc, ullitd\.iJc slroflce raman ega Ie,
Finalurilc de vel's au 0 nUJlltil evidenl Ilun-simbolista. ill llfar8 oridirci valon
palonomast ice. Perechi Ie i('; "aranjaLsldl"
"firisuvellll''' par scoase din arsellalul de mijlom;e al cupklelor Com icc
salirice. Nimic care 51\ conlribuie la l11uLica Interioara a poeziei. NlIllle
obseur. sugcsliv, Incanl<1loriu, nici III Sll'uclul,' rUeLH,I, nil'l in Icxleul t:l.
astral.:! inca, prin chiar versul liminar eu valoare sineslezica ;'Clar de luna
parful11at", convenlia simbolistll e illlediar desci.llilicata prin proLals1l1ul
enuntului "0 gr1idinll cu Olizontul dep[tnat. ..... Mai departe. unele J11011\',,:
admisc prln rraditie ea poetiC':: "grelerul",'luna", "ntllllra" sunt prczentate in
conlexte care Ie lI1valideadi aceastft call1i.lle: "Greicrul 7ill1teazIl noaplea, cu
mmIC". "Luno p<lle in n!tal. / Un "Alci e frumos iUanjal /
Orice fir". Posibilull1llsler alnoptil e redus la bal1alitflte. Ideea dc aranjalllcnt
aduee eu sine id(;ca de ot1diciu, NalUl'a pierdulnaluraletea.
Tcm8 poaiel C erotlc.a. 0 lema pc care BUl.OVlil nu sc
s-o compromitc:i incii 0 uat1\. Dar pl'ocesul aceSla al descaillic;jrii pfln
a proprJilor motive de. m:lrc profunl.llne C Illal ve-:hl. Ne plilem
vcrsunlc ell care IflCere [lneZlu \':le soli, din J<) 16: '" e voi intr-o zi
sau intr-o noapte oarecare / Pcntl'U Cil \i'td Jac;l ro
l
sli mai am vrco
prcocupare", unde cchivalal'ca (I)k plCln I 11Ib1lCI' CU 1\ inJeletfllcirc praclle5
arul1ca senlimenrul erolic ill lkTi/IJnu in ulZul lie se il1lilmpla il1stl
aflceva. d'll "" 1111 plndlltT Illci 1111 fel de emo!ie 111 rlanul
lraililor SUllrel1l (kp.lIll ,It'il dl' pc dt'al. cal de L.llU] lUI
Emincscu. Niej bllcurle, Iliu rnl',Ip:lh.' AIcc! II I t' eu (Oalc ca [tlci
sensu I ultim. indirecl <11 POL/ILl L "Ill l.adar suspill sufar'. Dar
cOl1lc\tul e illreglstrnt nelltlll L.I Ilhlilcren\i'i. sun! eel Illull
Iron ice. Tem<l e il1lrodu"d III pOUlt' prill I ntel1l1ediul cdor mai rroLalce
enull!uri: ' Cum Ie-am "IDlul a trecut", Eul liric arc 0 prezcnrn e\lrelll
de t.llscrela El poalc It cellllllil hiJlllllt in vcrsul "$i ill SOIllIl, pe banca yeche
se conlrnzlc", can; dt'"nlL' alegonc deliberJrcJ 1I1lerioara (contla
diclja dinlre indoial,' Spl'l'alll<l) a cellli carc Dar <Isla sc pctrccc
ill 5011111, inlr-un rei de hlpnol.ii. vl.'fsullii in Ulll1ll3 slrof'il In YRnant,1
128
'Si in !>Olllil. pL' bnllca vL'che. lolillai Illie .. " Ill' [tlntrl lIll subiect uillan
rL'dlice prC7ell!,l pit'rde sensu\. dlsparl'. Nu 'inl;)ll1pltlIOI in finaltil poeLlel
"mic" rime,IL<l eu "llil1\ll;", Vorbealll dcspre procesul de tranzitivlzare a lim
bailllui ClIm;)f d-:ocilll1Jalli ellleCl' oblIgatOi'll! prin plIrgaloriullronlel.
I'rtlZai7are:l nll arc illsa 0 funqie dlrecl<l, propne. CI una dislrllctiv:\.
de sublllini1re a poc-licil reflexivilil\tl. ill cdc Joua versuri comenlate rnai
illainle se 1)(\,11(' insa dcscoperi alleeV;) trel:erea indlvidualitalii poellce de
la condi\ia sa emfalle1\, dedublata., metaforica la starea de om comun,
contillgenl, penlru care rransecmJenla e.,presiel Illi mal reprezinla nilllic, de
vrel11e ce el 3 rCnUn\3t la vechile sale
L' eli 'lm \orbit despre anti-silllbolism sau despre un silllbolisl1l
hi1to\ Ian. ilwnci dind am anah/at un rUl:m ca Plilind, a carui
struclUrri urculara.. reJundanl1\. reperlllv{j e caractcristiea p'entru eele mai
mliite P0(;ll\l din \'olul11ul Plumb. am aVUI in vcdcrc un concepl Je poellc
mult mal LllpfllIzlIlor, cristalizat in cullma emopeana odal1l cu mani romal1tici
(Coleridge. 133uuelaire Mallanlle). Poczia lUI I3aeovla din pnma sa
perioad1\ d<: crealic e vorba aici despre acele lexte re\inute de volumele
Plumb Sdintci galbene) e 0 vananta <l aceSllll tip de poezie. Prln ce se
caracrCfl7ea.w ea? Pnn fascina!la tmaginarului, tentalra valorilor melafizicc,
de tri1nsfigllrare a realului, utopia pcrfec\lunii formalc, IIlreresul penlru
canrabilllatcn pro7odica l1l:lgla prill hipenrofierea componenlei
subieclive a II1divrdualilrl\ii. caUlarea lInui limbaj al obseuritatii semantiee
indepnnarea codului poetic de cllitor. E 0 litidl cu lunga b1ilnie in
limp, aflatfl deasupra curenlclor, pe care au iluslrar-o deopotrivli marii
IOlllanlici. poclii ai secolului nostru. cll
paradigma aceasta IlU este nivelatoare ca poetii uilimelor doua SUle de alll
care 0 iIuslreaza nu pOL fi discUla!i perceputi in bloc. Poezia reflexiva i$i
are ea 0 istorie imerioara. 101 ClIl1l direqia care i se OpUIlC, cea
lranzitiva. cOllline prorriile melamorfoze. Dar reflcxivitalea
lranzilivilalea sunt. inainte de loate, doua tendlntc conlrare ale limbajului
poetic pc Care in uncle Ie putCIll descopcfl ill difel'itc faze ale creatiei
unUt roel, fie 111lr-un relaliv cchillbrll, lie In forme dominanle.
Aecenwarea uneia sau altcia dintl'e cele doua dllncnsiuni e rezulralul unei
anUme concep!ii despl'e poezic.
La Bacovia conflicllli dllllre rcflexl\ lranzniv e evident IIIC1\ de la
lncepllttll'ik sau dind srlln incepul am III vedere prima flcrioad<1
baco\iana de 1889-1913). Am vlizLlt eli in momentul alcfituiru
\'olulllului Plumh. l3acnvl:l dls-pulle;'! de un lI1:llenal roctic.: GC s-ar Ii !luI UI
129
Ghcorglll' CIt.\( IIIN
constitlll in doua (lile!!xl"I Llifenl'" :11;11 1<1 ni\ clul (iiI 'II 1.1
aee)a al limbajuhll. 1\ fll:.l prcfer<lli-'t Clll11p\lnent.t n:lle:-.i\a. "sllnl)oll';(11".
asta Jill motivc' pc care voi inctrea S:l Ie ceva ilia1 l<lI'l.l U,
Pnelllk grupale Ego ttl \'OIUIllUlul de- dehut, 1.1
care Bacovia a renuntat delillillv). cde ueja pima in J 916 !;>i allde de
Jupa acesl an, VOl' Illlril In SUII lit ruI volull1elor din 1930 1936. f1'll'ii Il1Sf!
ne arate ell (\ altft fala " rl\Cllllui vorbindu-IH: Illai ucgrahfl ill
il1ledlCHa aparenli'i a rcccj1licl uC'Ipre (I lungrl de uerut:). Sll'II1Il.Hl'
aulopilstI5[\, ,1[ll1ire a energiilnr crealmlre '\111 "pu" C',:I pl:rillJUrl repiaenw1J
dc \'ohmlcle CII \ oi ... COn1cdii III fond ill Irebui :ln01liz011a ea 0 pCl"Ioad:, de
tranzilic. de laton:lre a urlOr nni de ,/1l.1rl inlre Illni vecl\lk t"ulllle lk
renexiviwte limhajlll ";'ir;lt. dlrl'U Ine'\I1;;1"I11.'111 ir\ll1ic pro?;]ic:11 Stal1!llllr
lmrghc,.,c
lmport<llll t'slt: sn in legitillra t:1I 1I1lc:k poeme exc-llIs,: dill
cliprin"ul Pilimbului dal pllli\l1d nlc[\ parte lot ntlillci. 111 <11l1l1 1q 16. dllHr-lIll
volulll Cli lillul Ego. 1111 marchc<lza lIeceren spre IrannllVl7are
deCeit la I1I\elul moth dol'. lel11dor. '1llllcsnj\lhll ill lI1st<lllla E 1111 me';)1
mai pregnant social. l11<1i putin snli\tlc\t la Ili\-cllli lI1i.I!O<lc.:'!nr. mai )1111111
mClaforic. din blt:\ doc"l:ntCt. pcrsil1<1rc dls\.re!.i. I[('nl(' ,llll\llronic
salirl'l ciniSlll 0 orilla CLI cficicn\.:'l Imelbal:1 1):11' !'r,emc ('II
,"oi, Ego Prozi'i rAIl1111Ullmlp........ I. Vac ",(lli, \ll1l1rg I "11':, hlliglle(' . I
Poema COlltra<;t Uccu) IIlI pr\)J1l1ll () alta 101'111:1 J
ell)UI. Al:CSw. CSIC. Itt leI. un 0 maSCll (l n:ltllro'i deJlIblala
lcalralizeaza cxistenta. ArtilicialilCltea atiWdillii. e:-.hlhi!lonismul morhid .II
(aulo) r1l.man, dar limbajul c altul. PUrtlille" liric[\, 1l1ll/icaliwlca
hipnotica. fOr\a obseslv1\ a imaglOilor din POClTlcle Plumbului nu rnai sunl
prezente aici. Mctafora, epHewl. cxclamutiile func\ioncaza ironic, imaginde
devin Pe de all':! parte. plOzaizarca, sil11pliticarca. socialilClre,'
1i mbaJul ui Slllll cvidentc.
Deschidcrea spre social c 0 dcschidere spre hiografic.
ercep!ia imediatrl a situf'ini cului in i1l1pura uallaillalc a vielil. Semnele
renun!l'irii Ia disimulare leatralitate sunl vi/ihilc Tn cateva POCIl1C scrise l(\t
Tnainlc de 1916 exclusc din sumarul PIlImbullli: Nervi de
primavilra, Nervi de toamnn ("lalh<1 de plumb .. "), dar cuprinse Tn Scanlci
galbcllc, aliHuri de allc lCxlc la rei de I.llJlil1 'artifiei:lle'. l\ceSlca SUlll: vant.
Sdintei Noctllrnii (plle/ie pc cnre am anah/,a(-I) mai I"<linle). lntre
ziclllri, Frig, Oc iar-nfi. Ulllll1ul poem, eel plilin, api1rul direct in al:Cst VOhl111
din 1926, p:lle rllWeil atel dill "umarll! Stanlelor hurghcze. Tal ceca cc \'0111
destopcn ill elllegcren posthelictl e,\isl(l deja eu dotl:! dcecnli inaint,':
IV e-fLTARDI RUTJUf\}I::J
conlingenlil no::.talgl(l lreclIllilui, versul eliberal de arice
onslrangeri nlUzica k. pI iii proceuec lor ::.il1\<lCllCC, vocabularlll
prazaic, ironia discreW. discolltinultatea nlltilrli Dar sa vedem poemuJ:
"Cum nin!!c rcpcdc. ap(lI "ineel
$i IlU ciillllnp mal trebuie de-aclllll.
E la fcrcaSla., alb
o fatll Cll negI'lli'll cerdacul nins"
Dar prln coraci largi inserea7:i
Intr-un departe !lin:. era lot
In adevar.
Innopt::lIC zangrllliri,
Apoi V;I aVC:l Ill{. un hal,
Sau 0 tic
Alalca sunt de faCUI. ..
Call1llU npan numui en ammllre.
Cum ningc rcpcde. repede'"
Compara! ('U 01 iCilre alt text de facrurll din cuprinsul
aceluia$i volum (Ecall de screnlldi\, Ualet. Note (Ie primllvllrl\ I:ll:.). pocmul
Dr ia.-na pare pur simplu opera unui <lit mil or. ;>i culmea e crt acestc
fh:ionolllii ati'll de diferitc e'(ISla slmultall. Mikgrnllldll-ne Ilumai la poeziile
serise pana In 1926 (in total 141 de te:-.le), 3m putea alcf\tul cel putin patru
al1\ologii difcrile, fiecare t1l1stralld 0 alIa malliera a poetului Am avea atunci
un Baeavia simbolist $; unul munierist. un Bacovia ironic $i lin Bacovia
If<1nzitiv Metamorfo7cle ullenoare ale poclllilli. eon<;emnale Tn volumele dill
1930 1946 n-ar mai trcbui sa ne slIrprll1dll alat de tare. penlru ca ele sunt
Dar eu poe7.ia poslbelica a lui Bacovi" yom vedea eli se intampla un
lucru esen(ial: conflicllli latenl dintre reflexivitilte tranzilivitate este
In favoarea acestei ultime dimenslUni. Ce a provocat aeeast1\ speclllculoasll
:;;i daca Bacovia ar fi fast lin simbolisl autentic. soar mai fi putut
nare ajunge aiei '!
SIMBOUSMlIL Bl\COVli\;--.I DE LA CONFORMISM LA EREZIE.
Bacavia n-a fOSl conslderal nieiodata un simbolist pur. de Ori de dite
ori apal1cnenia poetull1i la mi$carea slmbolisl3 a fost adusll in discupe, n-clll
lipsil nuanlilrile. delimitarile, preclnrca aspcetclor speeifice. Chiar alunci
cand Bacovla a fosl sil11!it foarte aproapc tlc uncle ilustre modele franceze, el
n-n f05t sOeoll! lIl1 epigon sau lin imitator II. ei un pasti$or. daca IHI chiar
130
131
Ghorghc CRACIlJN
un SUblil parodisl. Dar fnsClIlnlH\ pOl:lului de sil11bolisli\ nl!
r0ate fi la f Il' cil asulllal accastll cnnven\le. III Cil a
Incercal 5-0 cOnlCSlC dll1llunlru prin suprallcllnre. poe/ia bilCOVlnn5 aduce CIl
SlnC aceSI Slslclll de refcnn!il Il11edlal. ins!l bl11l.: ctl rtll e
deloc 0 Iiteran) lInil.u<1 lui Racov ia din pl"Illlck sak
doua voilime :;-ar pUlea Sil lie de 0 Calltale In ret de (;(ef(lcltla nClll1logenu ca
simboltsmlll roartc pu\!ni au lost cnticil care all incereal sa
dr:tcmlinc lonele de pur slmboltsl11 Jin lre<l\ia poctului. Open:qtCl e OnCUll1
rlScanta. IncerUI. Pare mult mai sirnplu s:l arf\!i care sunl clemC'melc prtn care
Bacovia se Indepancaza de sll1lbolism dee5l sa identilici loa Ie aeele C'Onstanl-:
parndlgmntil.:c din poe7in lui Baudchnrc. Ri1J1haud. Vcrlainc, MallllllTIc.
laforgue. Corhlt-re. Rl1llillal. VClhaclcn etc. reg5sihile in crealla!>a
Dc.>rrc un IIlOUe! univac ,Ii "illlhllhsmului nu ,I.: poule nlCI
nsli\Li vorbi Siluatia poezle, nll e mull diferil1! dt' cea a poeziti
eurorene illlre Bacovia Maccdonski. intre Baco\ ia $1 Minulescu. mtn:
Bacovia Dimitrie Anghel distan!e1e slim roarli.: man. Oncare dllltrc accstc
raporttlri conduce ImplIcll la lransformarea lUi Racovi<l Illlr-o polarJlate
opusrJ. EI e allccva dec51 Macedonski, el e lIlai tllull dedit DJlniLric i\nghcl. el
e superior lui Minulescu TOli Ilo;;tri 11lIIlori (Tradem. Juliu C
Obcdcnaru, lacobescu etc.) se regftsesc in poena lui, ceca Cl'
insculllni1 Bacavia rcprcZllllll SlntCza lor maJOrrl ce\ a pc ueasupra.
Simbolislllul poeluilli deVine aSlfel 0 cali13te particulara pe care 111111 cnllCI
slorid IiICl"an au nUI1lIl-0 baCO\Hlnlsrn.
Exista. In cxege/-<l opcrci lui Bacovia 0 incercare decisfl
direclll de a desparll npele de USCaL lie a euantdica. pornind de la conLretul
textelor. difel'llele lendilltc 1I1nUcn\e ce i-au afeelal nanlra devenlrea.
vorha de escul lui Mm:ctl Sl:aJldl. Gl.'orge Bacovia, aparut In 1987 la edilura
"Canca Romancasdi'. Importanle mi se par In aceaSla carle nll iltftt
l.:onclu7jile In care ajunge au!orul dll prembelc. prrlH;iplile de In care cl
plead! Cca mai prc\ioasa idee e aceea a slrati!1caril operci din pcriuada sa
iniliala (1889 - 1916) in mai l1lullc reglstre distincte Pe lfinga registllli
!>imbnlisl. dominant In volumul Plumb. l1lai sunt evidcn\ialC un rcgislrll
eminescian allul ncoromantic ("salanic" "decadent"). Bacavia deVine el
abia dupa 1916, cand Illlcn sa nu mai poalC fi rC'dus1t la conYen!i ile
literare existel1te se poalC' vurbi intr-adcvrtr de 'bacovianlsm'. Felulill can:
e insa definll:\ (\ccasla falli ell adevi\rat nriginala dill crcalla poetuilli Ill! se
pare necondudcnl: ""BaL:oVlon\smul" cstc una din cxprc:-'1I1c Indi\
ale neoromantlsll1l1lui din pl'lllla JUIllMate a secolului naSII'll, ap:trandu-ne
dlepl 1111 S;III!Jo!islII milia,. 1111 til' CI1I;II('SCiWIl111lU/U/" 1111
132
i.\ ( fU..jfU:.1 ReFER/'\ TU
pri\iml lucrurile. n-ar ti yorba in ace:JslJ I.:lap:i cea mai valoroasii J
p,)e7.1el baCQVlelK' cle Slll1Cla negatlvil II datelm IIllllale la
imagin:uului..;\? Irc\;c la pruiec!ia sa <lstrel se pelrCCi: apro
\,'Cl pllClIlI IKlel)\' 1-: Ill' lk prograllll'lv Ll\ ang,mlel nO(l:;lre Eul
poetiC de\'IIlI:'un eronicar al illlaginarulul. aflal in
arllticllIlui izbn\'llllr" ,12, de7integrcal.l) ill nOlatil ineongnlellle.
continuttatea eedea.za locul realilnte..l IncolUllrMoan:: deVille
un incitalnr "I fall1e7iei. llrmcaZl1 ultima ruZil , cea a volumuilli Stante
burghezc ';oi ,I po<;tullle]or in care baco.ianisl11ul ,;e Jcg.radea73., marcal de
"sllibirt!H capaciti'l\i i de trnnspunere a percep\lci lnlr-lll\ plan de e-.:
fIetlvll" (1\1 Din cronicar al il11aginarulul. poclld dcvinl un stenograf at vlelii
imcdtate. IIltr-un lip Je poeLie care IlU 111,li IIltcrescua Cit e<;letica
majora, CI cn I>imptom al dezvollllrii liricii mmkrne PrejudecalCl inreriorrli'l\ii
valoriee a pocZIIlor dc dupa 1946 ne lnl<\1l1pinfl inca 0 Jatll la Mirce
Scadat. ceea cc insealllna ea sensul profund al lIanSfOlln:\rilor sufentc de
poezlil bacovlan<'l II r<'lnulne exegeurlui nedar.
Dar aceasta InSLlficlcnta in{elegcre n mt=canismelor 1Il1erioare care
genercazJ'j lInplacablia aparipi: in timp a hurgheze clln Pluml:>ul
anginarse mal vcdc din alLeeva. Delenninarca .>lrntunlor poetlce prelinll
nare arc In vedere <;trtlctUI'l Ilterare gata conslltulle 5i nirnic peste aSIa, ea
cum loata pUt-Lia lUI Baco\'la Je panil In 1<),16 n-ar ti fost decal 0 sum:'!
SIJ1lplti de inlluen!e. in cOlltinuare. parllcularlzarea nntclor neorolllanlice.
oczllllegrarea farmelor simbolistc accenluarea componentci cminesciene
vllzUle Cil Opera!11 care se con<,lltllie in formula originalitll\ii lui
Baeovia Aacovianlsmul devine astfel ceea cc era inainle. () poez!
dezvoltala din modele preexiSlente, doar dl intr-o c:presie radiealizala
In legalura eu l110delul in disclltlc. Mlrcea Scmtat procedeazll la 0
Il!entifil.:arc a lexlelor Rezullalcle nu I sunt delo(; f"vorahile
Pt"..'tullll. c:lei apl'oapc inlreg cuprinslll vlliumului Plumb cade In Loml
simbolislllllilli. adld\ a mimctisnllllui. Sonet. Pillind Nevro7.il. Searil trista.
Poc'llIa in oglindil stlnl considerate dcc<ldente. in limp cc dOllfl lexte. Note de
loamna ('"Tacere ... e lOamlla in celme... ") Pulvis par n ilustra ill volulllul
de debut bacovlanism F greu de "pus ce inlelege autorul prin
lumilntismlll "salanlc" 'decadenL'". prln ce se ucoscbcsc poelllele l11ai sus
Cllate de marca ullcg.oric ;1 lextelor sl1nbn!J,\1' Dar accasln C 11 I..hcslllll\c
ijSupra careia voi reveni.
Mai IntLii mi sc pare import:llll de cc estc eu adevarnt
simholisl1lul bacovian, dil de mnnelic 11I1lC\ionc:.l/It cI in rnpart cu nOrfm
a curentuilli
133
-----------
CIJl'orgIH' C1{..\CJl '"
Tot MircL'a ')carlCll e oceln c,m.: Ill' CZI esellpllli) 111 slIllboll';rn
\ugc\lIci ca Ull 11\)11 t:l'ltcf"lU:.11 I'''C'IILlllul I.kPd11c
ill iurul sugesliei il1lplldl (} n:IJ\I( lluliA ill m..tlclie de sClIlnlliCllt
ll1li5ler. IllcfClbil de vngull'Xpll'5U:i 1010'"c<1
II1l0r lCrl11t.:nl IIb.... r. cllp"t.: f'rec\clltc.' 'II) SpPIHC\
impurran[ci. la Ilivel de imagine. u SCnZll! dor olfuCII\ I aUdJllvl in
deLlll1lenLUI cclor Vl/l1ali t:, de unlucru nou
E Ilcvoie tra.salLll i alte c{ucva, la [t'l de
importante' tendinl<l de a 1701'1 poeZI<l de once nll:l csenli'l dedt en (CUl1l
nprecia lIndeva Vale!)), L1cccntul pus pc conotape, pollsel11le. Intlillie,
graLlIitille, cmolia pocliClt de Illllzicain. Vlelll
nularca funetiel uzualc, comunicali\'l' a limbaiului C'u 0 fonllllli'i a lui
PUlc1ll spline crt simbollsmlll propag;' "un IIll1bi.1I alllllllOll1iz.t1t
arc sc erceaw pc SI11C - aseml'llca JimbaJlIlul l111l7lcal - cOllline louIe
sCllsurilc, i$i estc perfect slifieiel1t illtraduclihll in oricl: all Ilmbaj."
Scopul acestui construct retonc inalnte dt.: lOate. p,iholuglc. Aceli1$1 Valcry
poell1ul ea "Ull fel de de plOJUS star,;;a pOdiei'l.' 10'
Simbollsmul IlU eSle deei 0 poeLie de decal ill ultim(\ mSl"ln!i'i
orkum, la un niveiliaponai. in dtllor. cmopa precede II1{elegerea
$imbolismul inseamna caleul al \..feelelor. Poe I3mldelnire all
leoretiLat acest fapt. l3acovia Illl, to[lI:1 P(I(:Zlfl sa din LOll3 simbolJstii pnlO
de cca mal slibliIa matcmaliel'i el1fOnll:[1 scmanlica in cuprillsul Plumhului
intfllnllll dour, mari cutegorii de texte: Una maUIl'l isti\, estellzalltCl. livresdl,
c:-.cesiv alta cultiv5nd sugcstia, obsesia. vug.ul indelcrminarell
intcrlOare in r(:gill1ul discreliei. in prima categoric de te\Le C1ccenwl c
pus pc Ilmbaj pe artificialitatea sUlnlor, in cea Je-H doua, esenllala e natura
surdina llluzicala n scntimentulul. Fcnolllellul stllizani. al gencralidilli
Il11prcslilor cJespre Cllrc vorbca Tudur Vianll c specific primel cillegofll de
lcxle (din care lac pal teo Decor. Alllurg rTrcl' cnthll .... J. Cri, SOlie!.
Palind, Amllrg violet, NCgrll. Ncvrodl Amllrg antic. Rar, Seara trbta,
P3norama. Amurg ("ea Iacrimi man dc sting\.'. ,.. 'J Finis. PI(luil. Matin3la.
In pare. Pocma In oglindil. Alb. '[rurlit Tll,llc CplltlLk l1L'\,lugbllCC
enumerate de nuSlru ;)C 1n1:t1nl'sc ,1I(..i une, '11 in cl'nfexlC
inslIfKlrwhd de arll IIClalL" "P:Ill' solita r". 'si nist rc '\llllOlUI !llCU
defullcC. "si nistru "'t'Sllm 1I1l' fll IlcraJ'l:". I'll nchru". "II L'l11l1t
in delir", "r:.IIIfarc fUllcrarc". "allllllg tl..' Iilmi\ sUllllwu" . rL,nllc" LaIL'IIll<.I
lugubrll'. "sinistrc glIldin". ''In'11lUr '>lItanic". "slIlllhrlll IIHllt II
fiol'Os". e:l\ CnlO''. "cmlillTliI impoz3111 dL pc: cllillnkul
134
lY c InAREj REFERli\TEI
flilnic, mollll;lra ga"r.parcul dcv:lstat. fata'" "grCldllla cangrellala", "0
pOCl1lll decmlelllii, C:ldil\'C'ric portlllllJt<i 1Il0notonii". 'finala lllL'lodie" elc.
Dal CaraL'ICllSlIt"lk ace'alll ill cfe-ctl'lol in execs am
I\)rhil dcp cu O,allil ptlClICi Palinu [I ploinl5 gladul maxim pI' care iI
,Hinge refkxlvitalea in poezia ItII l3acovia. Poellli.:le apaqimlnd eeleLlalte
categorii. ce illlstrcazil mlcfll.lrizarca potticii simb0liste. uar deschlderec
spre "SellLa\i<t ingenlla durero3s[j"' spre L11l vocabular 0
grmnatiea mai aproplllle de uZlIala. Stlllt, in cL1prmslIl Plumbului,
Illai putine I Ie lac lreeerea sprc lin grup de- 5 - 6 textc. aproapc illseslzabile
in specificlll lor. de a pronlln\ata orientare tranzitiva Am vazUI in acesI sens
notele diferenll<lloarc ale poeziei ('\l)[:ltJ. .. Illoina cade, apa.
glod ..... ) t\r Ireblli sa aminlilll alalllrr de ea ;>1 Note de tnamna l"'Tacere... c
toamna in cetale ... I, Alean Toamna ("Rastlnll dIn margll1i de larg"), Plumh
fir iarna ('lnrna, Oc-o ITC'llle ..... I. Nocturrd\ ("Ullarea I'cncn .. ."). Note de
101lmlla (''Toamna-n gradina.. "), unde tJe 8rmonllic <;lmboliste
e vizibiln In tlisLan\i1.
Rcvcnilld aCUlll In distine(iilc lui Mlrcea Scarlat e de observIll faplul
ea te>.lele de autorul Istoriei poe"Lici ncoromnntlce,
satan ice decadcme !m lOaLe de c3kgoria mea a slmbolisl11tlllll manterisl.
ategnria pOl'mclol S0colite de Mtrl.c;'\ Scarl,1l pur \lmnollsle e mull mai
rcstninsl' include alei: Pastel ("l3uciumfi 10amna ... "). Lacustra, Amurg
lie tmlmn3, Tablou de iarna, Sprc tOClmnll. Decel11br<', :\1oina, Nervi de
toamna (.. [ tonmna. e l' sOllln ..... ) Cuptor. TOClmnii, Allfel, Largo.
Monosilab de toamna $i poate illca doua-trci. 1\111 il11presia ea distinc{ia
dintre simbolisl11l1l manierist simbolislllul intenorizat sc poatc face numai
prin 0p071\ia dmlre prduerarea imaginarulul proiec{ia sa Ambelc tipuri
de poezie au In veden: imaginarlll, dar in rrimul CIlZ acesLa are 0 nalurll
cultllrala. livrescn. in celalalt e Illai dcgraba vorba de eXleriorizarca unoI'
tnntasme persona Ie. Bacovianisllllli (pC' can: Mircea Scarlal il echivaleazIl eu
stralul eel Illai original <11 poc7ici 1111 HacO\ ia) e, de fapt. tol 0 forma de
slmbollsm. Abla rransforJllllrea proleqiei imaginarului inlr-o proiectie H
biograficu\ui conduce la eonstitllirea tll1ui nit strat, ell adcvaral aULentic
onginal Ace'>l" c stratu) pOC/JCI lIiln/lll VC, domll1nnl din 11)46 incolo. In tare
dupa cum am arata, deja. Mirced Scarlat nu vede decaL 0 formil
degradala Cl bncovinnisllluluL valoric.
Marca cronrc in reccptarca inltrprelarcn poeziei lui Racovia cle
aici vine, d1l1ll-o falsa S1tuart.: 111 Iimp In loc SD se prolcdeLe la 0 kcturii
dinspre prCLe'nt sprc trecut (kctur[\ perfl'lt de !frptlll ca 0 bUill! p3l1e
cltn poezia nostru a I11t'rs Ini.1illte e\i\ct pc dll'l::clm SI;)Iltl
1or
135
G!I<.'org!lc ( R!\C1 L1:'1
clIlllv,lnd n poetic:! fl <1nti-r()Clicullii a npropierii de prlvfll -;t.>
pel's Ist:\ in accnsta In Improprrt I IIICOl11ocb care 11lI pOUIL C)(I'IICil d.:
ee !Jawvia e mal mull Jet,lt un slInbnll:>1 ,,!IcL'va Jcciit tin I1111Uellll\t
ortodox. Cheia intckgerit <;lmbollsl11ulUI Stili UeL,lclcntlsmtllul lUI Raco\ 1a "
tmnzit lvilatea. Dar alnta \ remc cat aceasla I1nll,' struclura poetlcn l' ctlm
eu sterilnmea $1 IIps,\ ue "alnare prolUI1/.111IC, llli sC pOcHe face niei maca I' un
pas Inaintc Atalil vreme cal IInaglllarul e supenor biogralluilul )i sugcsli,1
nmi importanta decal <;ensul dtrect, llncc nOlllate adtls5 de poai,1 SCCOllilul
i\ (. it 'I 1 Rl:. I RFJ-FRli\ TEl
de dl.: 1,1 IlIvt:lul wtllltan pftn:1 In eel politic Individllaillatea
sublectiva ce prelIUea7.[1 unlwr5ul Plumhllilli va Ii inlocuit1't. il1celul cu
illeclul. de 0 IfldlVldualtlOlt.> blOl.!raficEl, filSCIl1tlta de LrtlllSparell!a
bruiata dl: propria sa mam!cSlan: UISC'lIllinua.
Telllele 11101" tie, fanwSlllele pOe/lei bacovielle Illl se schilllb1\. Elt:
Slim date de 13 bUll illCCpUt. scllllllb;l 'ILlllllL'<t pcreL'plla. rela\la
etl rcalul. Dar zona eXlstcnllahi pe care lesllli (l absoarbe
rlhrca72 nec(lntellil. pan:l 1<1 dlSolu!ie 5i epui7.:Hc, e linlllalll monOlOlla prin
propria sa natlln\' I.:a apaqll1L' vlCll1 LOl11l1nc. anocl IJ1I1 III I cOlldian. slcreoliplei
aelclor unlversale ale liin\el umane. Cadntl meleorologlc e peste 101
fundame11lal Plnaia, ninsoarc<l, l111apLea, lOamna. iama sc rcpcta la
marchea7a ell fenomenall1:Hea lnr ncgativl'l rnnll' tilrglll. strada, pi(\ta,
parcul. dll11plll, dar scnsibilllatca, prlvirea. <lul.ul. llllJ1lCa, ncrvii cclui care
SCi'll'. Dincoln de nbieete fenolllene sun! pllSlilll, haosul. denziunea. Esen\a
lumii e perisabiliratea. sensu I ei vidul. nilllieui. asia altH la nivel metalizic
(in Plumh), cat la nivel bingratic social (in Stante). Dill lumea
bacoviana nu se poale fug!. Ea t' 0 Ilime inl:histl prill determinism cosmic sau
politic. L:.wnJn1t'ntuI fundamental. llloJifientor Viilorul e 0 utopie.
Singura cerllludinc a aeeSle, luml e malcrlalilulca ci (,,$i lot
Inai aproapc-i vie1ii real"). paruliz.antn ("Si ll1inlea de zgomot nimic
nu-nte1ege"), impregnmi'i de spectrulmOl!ll ("Viala-i II1c!ouic funcrara").
Spum':(I11l mai inumle ca lel1lele. obsesiile, lllOllvcle poeziei lui
Bacol la sunt date. in primll! rand ccle esenpalc. carl' au pUllIl fi preluale dill
arsenallli sllnbnlisl. j1\ril a fi eu ndcvarlll slInboliste. Vw\a. croslII, maartca,
singurlltalea, stereOllpl<l e:<I5ten!cl. LrtSlClca. llilarca, timpul. Yisu
sum tel11e cl<.:mc all: pocZlci Lu leI. niel nmurgul, casa. somnul,
dllrcrea, depf1l1area, ganulrca, iarna. Iloaptea, nimieul, ninsoarea.
ploala. plfmsul, ratacirea, strada. toamna, umbra nu fi COl1siderate
aehi7itii ,imbolislc. Um:lc VIIl din romanllSIl1. allele sum oat
IIllancnte ale SL'llsihdit<1\il moderne La Bacavia. toale aceste nuclee temalice
r"man COllstante de la un capi:il la altul al poeziei sale.
0,11 aic; motive, 1I11agini. cuvilllC care se pierd pe drum. Le
L1cscopenm In Plumb sau Sciintei gal bene nu Ie mai rcgasil11 In Stanle
burgheze, Probubtl ca tocmai ae\:slca reprezinta lallira de canvenllOnalitat
sitnbolistii decadcl1t1\ <J pocziel lui Baeavia. Inlre 1l111livele pe care nu Ie mai
intalnim in I'olumt:le de 1936 plilCIll COllsemna arg1l1lui.
ilgOtHa buciull1uJ. h'Kl:lUL chlOlUl. cadavrul. chcmarea, c1aviruL
<:iI11ilirlll, ciltermea. cmafn!clIJ. dcllrlli. doltuL enervarea, Cacha, fecloara.
Itl1narul. liurlil. ttiziu, fUl1lul grllaZ<I. gcall1,ituL hohotuL plea. lacul,
131
noslru va II un sel1ln de involupe.
Batavia n-:u II seris SHln!c ,'r ..selc '$1 Sllln!e hurghe7.....
cliseulia in jurul simbolis1l1ului roeziei sail' ll-ur nmi fi lost. eu aUil
de agitat1'l Si confll7a in nrkc caL, apartenenw rocllIlui In simholisl1l ar Ii los
mai pu\in mal pUlin illloarsa pl: loate l'e!cle, in e<'l uta I en lItWI
fonnule dc caraclt:rilare oproapc illlpusibll ue ell cel11ludillC, alurlLJ 1111
s-ar mni 11 putlll vorbi. cum face Nlcolac Jesprc nO! poll ;:ll
poeziei bacovienc (poza 5i prozn l. ci doar dcsprc umll SlIlgllr. eel
Bacovia nr ti r;')mus etl ad('\ [Irat un Illonocord nil11clli n-ar l11ai ti rndr:Jznil
sa prOlllln\e. in ceca ee-l maleficul CU\anl anlipoezic. Situa\la e inS[1
alta tn:bule sa \inem scal11a Je ea 1.ll'Iea bal.:o\ ianiJ nll c7itll inlre retle
xillvilale IranLilivilale. Fa r"rcurge aeC5.t urul11 de 1<1 un polla eeli'llalt. de 1,1
poezle In alllipoe7ie aSIi! eu 0 1ll1pbcuhllil hOlflr{lJ'C
('Ilila in elapcle L1eveniril el (unnftrinJ.
eronologlci rca Ie tac<lnd abslraqit: de conliguralia eOlllraJle(()fI(: ;
volul11elor premergalOare Stantrlor), opaa bawvlun1't este L1nel
esleliee de a sllrprinzatoare consec\cnla. Ea pare re7ultatlll ullci
aqiuni Cll linta untdi, de eonslilllire a unlli singur mare te),,!, chmr dnei'!
sincopat, fragmental'. in limp al vielii al lilcraturil. Poezia proza
sun!. in cllprinsul opere, IIU atal gcnuri distincte, diCcren!iale prin
specific, cat torme fltlate la libera alegere a scriiloruilli. spatii complel11enwrc
prin care ci,cllia teme motive ohsedal11e SlIbiectul uman pc ('3re
ni-I rcslitUlc parti1e componcntc ale operei dob,'\mlc$lc IIllegrllatea treplJL
intre rcgimul paro)"isllc al lunqionarii sale rSlhologicc 0 I11crCU
Vil>ala, ravnita slare de normaliLate. Sil11bollsmul (mai ales in varianta sa
l11anlensta, emfalica) sausface tropismelc ncvrtltlee ale eului. discursul
tmllztliv la care se ajunge in final c lucid. cinie. abulic Odalf'i ell inaintatea in
viirSLa ;,i ill cxpcrien\a IlmbaJtllui poelic, Ilcvroza sc preschimba in plaeldllalC
cuvalltlll poetic deVille pur SIll1plu cuv;in!' \crsul ccdeu7a lneul Ilotall
el
poet Ice. Transcenden\a sil11bolului impersol1(1l e p"r:lslla in
uncI ol1tologii il Icnlllilli pe eOl1t pn'priu Cll reee uel<I.}Jr
e
(1
136
------
Gheorghe
mirarea, marmura. ncprisarca nebunia. oftatul. orglil. pallJII;llea
pcrdeaua. plopli. plull1hul. pOlopul. l'[lt'nelliL Jegrellil. salt!. salollul, sanllare.t
sl:ht,;letui, :.-angde. spaln"l. sIIlLUI,I. slIngt:lt:<l :>usilinui. (:dang.l.
llclIlurlil. lurnul, lusca, V:llra. Vi:\IclUI, \uictul. \ 1Ic11". \ ihran:a. \'LSllllartlul.
zorile intrt,; culori.: \ io!etul. galbl:1UIL albaSlrul. vl:rdele. ro5111. I'Illlil
negru\. De fllpt. loala poezi" lui Baeo\ HI din a JUlia jUll1utalc it ,ie\1I \: u
poczie acromalica. Sl atune I Sl' intdegc rrez.cnlrt culonl IlU llprczlllta 1,1 cI
altccva decat 0 adaplare la conventia sil11boilsfllului
Cat dcsprc ccl('lulle motiw dl1llln:ltc pc pan:urs. ll1aj'lllltlt:'1
marci ak ostenta\lei :;>1 ak t:ll11azci In ni\l:lul lIi"ilnltl
fiziologice interioare (agonia, blestell1ul. bocetllL dclirul. groaza. spuil11l1.
geamtllul, histeriu. nebllnla. jalea. orgia. ollalul, pultdltalea, racnctlli. tllsea.
lrcmuru I)
Moanea, care rilmfmc mal deparle 0 lema e:,cl1liala. 'va Ii crurutil de
Oale scmncle sale spectm;ulofuc {l::Illtwrul. c:avou\. clmililui. CHtrll.\!cul.
dol lui, sicrill!. schcklul). Dar celc mai conVel1tillnale mOllve (unelc ck
olci maca I' :.imbolistc, ci rOll1antlcc). lualc direct din v\)cabularu
l\lperpoetizal al vremii :.unl: clavirlll, ar!?lntlil. caterinca. faclia, kCloMa,
fclinarul, lacul, murmUnl, plopJi, regrclld. S{lrUlaICil. salol1l1l. s<lngcJc, Slalllla.
lumlll, vatra. Cle \'01' displlrea odaW CII unele dllllre nOliuntlc ell va!l1<lre
acustica, mArcl ale eufoniel sail ale disonanlei. buciumul, chiolUI.
valctu}, viJclla. vi brarea.
Sigur ell 0 intrcbare eare se pOille pune e acet::a dacii dlllill1Jrea
,Iceslor mOlive nu a adtls cu sine tcrmcni nui. speclfici perllludcl Iranzlll\C.
Acc$lia e;..istll intr-Adcviir. dar se manifesta cu 0 I"recventa nu suiici(;nt de
Simplomatica. inlre recuren!<:le perioadei post-sim!Joliste apal. ulla. Ami'lg lI'\;il ,
artlstul. aspiralia, bucuria. clipa. cauza, comel1111, dorinlu, fericlrea,
frica. izolarea, idealul, inlaillplarea, Illunca, paradisul. placerea. pDt: lHl ,
reveria. stan\3, versul. soeiallll, speran\a. tn:cutul, (lraiul). vinu\. C.hiar
numai aceslc molive sunt In lllasurll ne vorbeasca despre pilrilslrea
viziunii metafizice in favoarca elementelor care tin de blograllc ;.i de "Hllil
illlcdiata, de tlcterminisll1ul social de pozitivislllul valorilor IPOICLil d
poezia lui Bacovia imbracil, spre \ le\li. aspecte metatc:-'luak e
confirmala de repetarea lInor nO\Juni ca ana. al1isl, VCI'S, stant5, t'rU[\lOS.
poezlc.
roate accstea sunt insa motive nOI lk plan SCCUl1d. in prim-plarllli
hsesiilor baeovicne. constanle de la un capat la alllli :II opael. <lpm JUllil
categoni 1I1011\'C puterlllc person.,i1I/ate. (lllde sunl l:umunc.
implacabde Jcsprc elc exegc!ii au '(Jlhit uCla dCSlllJ tit: 1111.1 It: fnlJlbl,
138
i:\ fL'TIIRE.' REFt.;RINTEI
gOllll. gradina, illghetul. rl'illsul. rarfulllul. mlliclrea, rasul. scara,
starea pe loe SOIllI1UI. sunctelc. lliccrea. tal'7iul. umbra. viintul, zarea. caderea.
clIplurile aproape-dcpartc. afara-acasil E. de :.illlplUlllatic cal de
dc:.> <lpar in \'cl'slirde lUI Bacl1\'w: pli\'irca. aU/III. aseultarca. CIlIlUl, scrisul,
minlca. gandul. giindirea. vazul (nc)in\t:legerea. nOllunile oc azi maine. E
simplOmattc pcntru un promotor al simbolislllului. care ar trebui cullive
vagul. indetenninurca Iexlcalc'!, sugestia, lOt ceeA ee sc opune ra\illllil
tntelec\ulliJ
Dar l'\i,t;1 alte motive sall alte Cl!\'lIltechew care par sll-i apaqintl
in exclusivitate lui Bacovia. Toate sunl nOliuni abstracle. majol'llalea adverbe
pronume sau adjective I1chotllrate ncgative. Ele introduc in discurs 0
tll'lnil speclilca de inde\crl1\inare pe care nu 0 milt Intalnllll la nici lin all
sllnho!isl. Sunl cuvllltt.:le. HIHida18. demurl. niciodatl\, oriunde. cev::!. orice,
'Ideare. oricine, lot ($1 variamele). Li se adauga nimeni nimk. rernarcalC
deja de cxegez3 critictl gratic nbundcn!ei lor in texle $i sensului ncgativ foarte
marcal. Cu aceea$i simptolllHlICli frecven\il apar insl! orice
Am pulea sa dam cateva el\cmple, nUll ales cli acesta e un aspect al poeziei
hacoviene prea pu!in comenlal. COllteXlele lui niciodatl\: "Numai acuma e
niclodal:i ..... sri fiu poelul indrawe! ca niclOdatll"
IPo,'cste) "A fost ca niciodata .. " (L::J Firm): "Cum lotll-I glorios... eel
niciodaU\ pace" (Intre zidllri), niciodata l"el'lCI!" (Slanta de lumc); "$i
dnd toate, / $1 lOale I VOl' / Poalc / Numai atuncII VOl' ii trtllte, I Dedit
mciodalii." medie). Contexlele lui orice: "$i-n noaptea lui amBra
orice dint" (Altfcl); "E vant speran\a e pierduUI" (Plumb de
loamna), "Orice obiect alins Lasa-ml\-n pace .. " (Nocturna): "Vel
scrie alUidalll orice lot nimlc" (Umbra); "Oricinc. orice au lrAit. nimic nu
ramane.." (Gl'Iudeamus): "Mu7lca sonoriza once atom .. ," (Largo); "Cand
orice se vinde I Cand orice e marfa" (Legenda): "Plecatc sunt orice fill1\c"
f Libelli) altelc.
Ahsolut partll;ular e modul in care Buc6vla toncere ideea de 101, de
totalilale. mul\lme, fntreg, ansamblu. Lumea fcnomenahl obieclualll e
Iflt(ul), colee! iv natea sociala e cel mai adcsea tacllta prezenta prin cuvinlele
tOli. tuturor, orice apreciere negariva absolLlt3 implicll prezen!a
dClcrminullvului lot. toate. Totul inseamna invanabil nimicul. disparitia,
i1bsenI3. l11oartea. Cateva exemple sunl alci necesare. Contextelc
tot(u1): "TowI frulllos inert" (Nole de toamna); "Dar
far rllmane Wlul 0 lunga lemie" (Ncrvl tic ' ... IOllll cadc cu 0
lalt noua" "$1 totul e-o ngonic" (Mister): "Ca IOIllI, paate, c-o
rC[1c<.le ITIHgIL'" (Verilas) prollumelul nehotaral tot. loti. toate'
139
Gheorghe CRACI LJi-/
--- ---_. ----_.
'$i-n IOl e-un fUllebru" (Nocturniij, "In lltr.ind Intel va e[JucOl in \ II'
Tnt" (Mul1osill1h de loamna): , (ll. t\\;Ilt'-rlUlIl1l" cPIII"isl.
"Pu\inlll din lOale unde s-[\ dusT (Doina l. uind tnate .I loate'l VUI
amu\i" (Stan!a medic); "Pe lImlrl / Toate ll:lcen" (Reflcctii)" "Nnuplc.t-m('! /
Pe tali (YCl'sct dj vagant): IOli (De ia rnih
pardi (Olll1lllnrn I Parca tOll au invIiH" (Plumb de iarna).
adjectivlllui nehotarat tot. toatc: "Mi-am realizat J Toalc profetiile politice"
(Cogito): "Mu1limea toata pare vloleta" (Anlllrg "iolet): "Tol haosul eo
veselic de eter" (Note de loamna).
Nu cat de utile de cOllvingMoarc se pOl dovedi tnate aceSlc
inventare baeovienc. Pentru problema cnre nc intercscaza. aeea a conlor
rnisll1ului sau nOllconformisrnului in raport Cll canoanele mi$e1irii sllllbollste.
Ie i$i au tonl$i importanta lor. Din datele aClimulaLc panl' aClllll l!"eu
putem vorbi in cazul lui Bacovia desprc lrel manicre simbollsLC. mel un;
pura, distincte A vem inainte de wate maniera emfatica, dec1arnl iva,
demonslrativa, a simbolislllului in exces. F 0 forma in ultima install{A
negativli, de disercditarc din interior n dalelor eUl'cntullli prin suprallcltarea
formala semantlca. Exista, in al doilea rand. lin simbolisrn discrel,
mteriorizat. deslins, clIltivfllld motive deloc la oehi. ell interes
penlnl Iil11bajul simpilficat, dus pana in pragul tranzitivitatii. muzical.
Mult mai apl'oape aiei de valorile p1'ofunde, cscntiale ale curenLului in
aparenta muir mai confomlist, Bacovia e in l1lai mare masura el Cea
de-a treia rnanie1'a ceca eretic1l. ironicl\. conlcstatara la modul Din
analiza ante1'ioarll a poe7iei Nocturnn ("Clur de noaple pnrfumat ... ") s-a
vlizut cum procedeaza I3acovia. Dar aceasta c maniera cel mal greu de
distins la nivelul textelor particulare. Prima mal1lerll, cea emfatica c, ea,
implicit ironica. 51i ne gandim 13 unele poeme ca: Strigoii, Rcnun\are,
Pocm1i 'ill oglinda. Exista apoi ironia Iipsita de orice dubiu
poemelor crigramatice (Cu voi, EpitaL 1'1'07.11 ("Amorul, hidos. "). Ego.
Sepulcre violate eLc.). a carol' apartenenta la simbolism e destul de greu d
sustinut. $i lot aici, In volumele Cu voi. .. Comedii 'in fond se impllll
drepr de apel parodia. paratTaza ironica.
Dar ironia se manifestll. discret sau eVident. in aproape toalC
textelc bacoviene de ractura tranzitivll. am vllzut ell tranzilivillltea e 0
de
calitatc pc care n-o ponte eVll:ll1iei del nwi simbolist dmtre \'OIUOl
pOCllilui, eel de dcbui.
Studlul Illotivelor ne arata ca. in ciudll aeestor rnanicre dislill
ctC
,
substanla poeziei bacoviene i$i plislrCal..:t 0 rl.:marcabilll eonstan!l\ MOll\'cl
e
care dispar imediat dupa primele doua volurne SlIllt astfel c1l
140
is e-it IIHCI IO:'FLU/\''/1:'I
dl'luraIIVl'. l de 1101 de dupil 1'>36. 'um 11[)"lle LIe fU!lj
j pm rnai rh:gmbfl Sl'IllIl<.:lC im(:d,ate Ilwdiului
'OCI:11. .de nl1UIUI Sl;\tut aJ <;ub,eelUlul 11I"Il'. Perccp\la Icalullll, reprC.ll'lltalea
in(crlOnli'lli, t: ;\CUIll alta laplul aeesta Sl' velk cellllili ollle in plan Sil1taellc.
Poeziol til atllloslem a Iflceputulul ilvea nevoic ue ligllri
prozodicc. Poezia denorat;c explorale a ullimei pcrionde i.'ii Il1tell1elaz;1
creclele pc cliPSci $1 proecdee gramilticale. Paradigll1dII cuI cedeadi 10clI]
sintagmalicllilli. SlIllbolismul aluneC:i in prozaism.
PRINCIPIUL TRANZITIV AL STANTII.OH. universlll
lematic ill poeziei bilcoviene I1U se schil11bll fundamenLal de la Plumb Ja
Sdintci galbenc, inseamna ca drulnul de la Sll11bolislll Iii Iranzitivitate II-a los
intlUl1pJ:ltor flici rczultallliunor deetZl1 arbllrare ille poetului. Orumul aceSla
a fost un drum al viep!. Poetul a Inbatnlnll, devitalizat. poezia sa ;) devenit
mal mai dcsc1irnata. Izol11orfismul acesta nil are Ins1l nici 0 legt'ltur<1 ell
I'aloan:a. PJ'()I..11ll..mCn pOC?iel nal'()viem; nu eslc un re/.ultat ill ilncmicrii
lalenlului. Ea apilre din chlar codul genetic al propriei sille e:l.lstClllc. Cki
exista un program intern, secret <II IJlllbajului poetic bacovian care-i pretindc
strcibata intifluerea de In cxcesul de sellS la tileerc. Poezia. inspm1tia.
talentlll Sunt obligate sa se acestui lilllbaj. Nu e deloc adcvllrat ca
Slau!c burgheze nu fae altceva decal s['i cOl1scmneze "dez..artlcularea Joglca n
giinc..lirii pnetullli" II7l, epuizarea scnSlbilitiitii, memoria sa afazica. Observa!ia
ca substanla acestui volum e Una arbitrara 1I1congnJcll1a. supllsa unui spiril
al destructurilrii. nu se !>usliile. Cateva pocme se desfil$oara InLr-o perfeclll
articulare sil1laclicil, propozilie eu p1'opozilie. Chiar eoeziunea lor
semantica e una dezvoltata elasic. 1ll0lllelll Cll momenl. ceea ce nu se InUimpla
ill mulle !l0emc Cnlcva cxemplc: Sic transit. Antrenare.
Toamna in targ, YiziHi. Perpetuum mobile, Glossa, Bocma. Cel putin
aCest ultim poem e uilul dilllre cele mai clare $1 lllai precise pc carc Ie-a seris
vreodata Bacovia:
"Se sl1 ninga
NingC:l
[)orealll,
SUll! ani de-atunei.
51\ te-nlalnesc
La
de strac..lll
Ce dll III camo.
141
C,hcol'ghr nt'\CIUN
Imi prirea
Ca tlI mal
Iarna.
Doar (orhll l.pUne'lll
Ca stal ncasi'!
eu vrcun pl'1l'lcn
RClnlram in largo
ilrada Iiean:a
EIe<:lnc
Pc In.
Se t.Iucca l\ noaplc
Cileam
ea ill nOPlI de !amil,"
DC$coperim aid It.'m1\ a li'ustl'ate PL' carl' am
inlalnil-O in Noelu rna ("Clar de IHKlptc r,lrrUlllal. .. "). Dor pcrspccll I'a e
una evoeatoarc Poezla imbracil asp.:ctlll unci reconstituin. insa un
preZt:l1t eel al ("<;llIH ani de-atunei") care Implica
resemnare in rala treeerii limplilui Discursul poetic se din Imagini
anfllllnctice, derulalc cairn. sincopal. lara c7itari, eu (\ exaelilale ncspeclfidi
memoriei. Ceca ec insealHnfl ca lowl c 1ucrm ell preci;ie.
ineepand ell displlnerca III paglntl.
Incipltul poelllului este 0 operalic de ConSllllllre. in linil mall.
meteorologicc, a cadrulul. "Sc sa nlllga" e 0 consemnare
slalictl. impltcand insa carac!crul durabil, consecvent al manifesliirii
fenomenuilli Urmeazll usenillnea simplil. senei'!. rdaliv c1tnamid\: "ningtil'
Limbajul estc lapidar, Sllual IIndel a Intre coneret abstract. strict dcnol:.lli'
111tre pruecdeclc Spcl'tllce unci it im,lg.lI1ilor lexicalc l"tgur;lle
IlU pulelll reline dedit metufora-epil('t "z1\pada licarca electric".
Siluarea inilialll in spaliu a cclui ce sc rc"ede personajlll imrrcllIrftni
evocme nu e afirmal1i in nici lin fel, dar ea pome Ji odali'! Cll aparqi:l
verslilui "Reintralll in {arg'. Peisajul-esen!ializat emblematic, "bacovian" .:
capatul unei str1izi la nwrginea dimrlllui nllpadil de corbi, eSlc, de asemellca.
dcdll$ din propoziliile care-I inglobeaz1\ in dlllllllli lor conWIl
c0Il111nicarca aspectclor erotlec considerale de prilllll impOrlan!<'i. EI'P<;lrl e
aici intre Q dorin!A ('H.:ccn de a intiilnl fCl11cia iubilcl in Incu! (hn cart'
)rivill\ ninsoarca) 0 presupunere (aceea c1\ ea se af1:'\ acasil, Cll allcineva),
intrc rropozi(illc, tl'azdc succesivc ale teXllIlui apar falii de seils.
'Ioala tcnsiunca estetici\ vine din vibratin (lCcslor goluri bine ascullse. grClI
142
iN '?FER1NT.
-'--------------------------
,c<;lz.nbilc sub seurgerea egala. direeta. eonfesiva. (ea cum
proP071tiilc ar deriva una dintr-alla). a comuniclIrii. intre primul vers
relOlrarea in lerg se consumi'! dorinla, amilltirca frurnuse\il
hibernale a lubltei care nu YUle. prezulll\ia faptului cll ea petrece limpul cu
al1l11 (ceea ce bizar - pare IlU deranJezel), Efeclcle acestor stari de
wllsiune nu se vad. Textul sc deruleaza tara a dlslinge Ilnportanta vreunui
a vreunel <Iqiunl.
- "ZApada Irdirea electric pe fereastra ta" e cea mai "ncrvoasli"
propozitie a intregului. Reinlorcandu-se spre propria loeuinla. lndragostitul
lrustrat a lrecut pe la casa lubilei. Ce se atla dincolo de fereastr1l? Fereastra e
un eeran de absolula separalie. un elemenl opae il1lerpus intre cei doi faClori
ai posibiluilli cuplu. MotivlIl ferestrei e vechi. l3acovia il pastreaza
"um I-a "conotat" udll1loara. inaillte de 1900. Versul urmMor ne
0 noaple de veghe. in final. din rea lui ea intotdeauna dczamagitor se
lreec la lumea compensatoare a cartilor.
Textul acesta este expresia unei umane care nu mai acorda
l'ul1qii valorice aspcctelor lumii. Toate par s11 fie de egala v310are. Actele,
st1irile se inlantuie ea cum ar prezenta semnificalie. Sintaxa e
constituita din eateva structuri invariabile. Ne deja in domeniul unei
a exislenlei. Orizontul metafizic, simbolic a disparut. Eul
a511lHat condilia reala. Tral1sfigurarea, dedublarea, autoirol1ia lipsesc. Lumea e
() suprafa!a. M iSlerioasa insa aceasta
Tillul poeziei e, cum se inlamplll cu mulle texte din Stante
burgheze Stante \'ersete, arbltrar. Boema? Poate ca tocmai boema e un
mod de a trai in care viala e concepula ca 0 continua deschidere spre orice. in
care toate au importani3 relativitate, in care semnificalia acteJor
lIrnane nu se rnai ierarhizeaza.
Mai este de consemnat puritatea aproape abstracta a
vQeabularului, depllna tranzitivizare a enunturilor. Dar obscuritatea
aCCslora! Urmare a ulilizArii eUpsei a juxtapunerii, Viata e asumata la
nivclul sau cOlidian. Cuvintele, expresiile apartin ele eomunicarii cOll1une:
<'Sc sa ninga", "sunt ani de-atunei", "Strada ce da in camp", "Se ducea
() noaptc".
o ciuda!enie a acestei poezii rezida in faptuJ dl "l1Insoarea",
"Strada", "campuf", "corbii", 'fereastra". "zapada", "iarna", "noaptea",
"ICclllra" SUllt vechi motive, care IlU mai au insa sens. suntem
!llanorii unei evocari a trecutului. Nici subieclul firic nu mai e 0
rnutatie fundamentala s-a produs. nu nUlllai la nivel de limbaj, ei de viziune.
Ranalilatea lunlll a fost aeeeptata in [oatil Iluditatea ei. Poezia a dcvcnit mai
143
Gheorghe CRACIUN
umana, Illai tireasdi, mai simpla. J)a1 asta IlU eehivaleaza ell 0 picrdcre a
uterii de VIZlune poerica, cum sunt inclil1<J!i s1i ercada multi dintre erllieli
nO$lri de astazi. Sill1plitatea Bocmil c ealculata. Compllcatia ci Se
ascunde sub mullc slraturi de ararent deja I'll. Un alt Sacavia ne intampina alci
Un I3ac()via care pare lnsa mal grell de acccptat, mai dilicil Si asta
nu Ilumai pentru ca. tipologic vorbind, IlU exislll Tn poezia romaneasca un
model preexlSlent de care el sa poata Ii apropiat. ci $1 dm cauza caracterului
oarccum ermctic al Stnntelor Cu lOate di mullmai direct1\, mai simpll!
$1 Illai deschlsa spre problemele imedlatc ale vierii, aceasla poezie eliplica $i
uneon dc-a drepml stcnogratica poate da senzatia unei obscuritari sponte In
rapon cu poemele de facturi'l simbohsta. intr-o cronicll din 1947 (IS>, AI. Piru
a vazul in votumul Stante burghczc lual in ansamblu un gcn dc poczie
ifralii. tar lin teXI ca Sic transit, IT ("Si iatll, ne-a surprins seara / Peste ZI
neliind nimJc. I La fel I Ca de atatea ori. II Pove$ti ... I De munca. I Lenc. I
Banchclul din umbrll., / Sau timp de fencire. I $i ne-a surprins seam.
Peste 7.i ncliind nimic" i-a dal cnliclllui "imprcsia dicteului automalic
(19'. Tudor Vianu evocase $i cl. In leglHura cu poezia ullimei pertoadc
de crea!ie. "teoria $i practica suprareali$tilor pe care nu e deloc sigur cll.
I3acovia i-a cunoscul" lZO), acordandu-i-se aSlfcl poetului un cenifical de
particularll originalilate.
Dar observafia lui Vianu e falsa. la fel cum arbitrara e $i aprecierea
lui AI. Piru. Automatismul psihic sau lingvistic e tot ce poate fi mai slrain de
poezia lui I3acovia din aceasia perioada tarzie. Chiar poezia Sic transit, Il ne
poate arata in ce masurll aria poetului a devenit acum mai mai
controlala. Discontinuitatea nu poate fi un argument al prezen!ei factorului
irational sau alcatoriu in text. Ea rezuha de multc ori $i din calcuJ. cum sc
lntampl1\ aici. Tehnica e cea a tensiunii dinlre plin $i gol. Ne aflam in fala
unui discurs eliptic, dar nu incongruent, pentru ca el evoillcaza i'ntre ni$te
limile semantice bine trasate. Nu pUlem trece peste faptlll cl:! poezia are 0
temll, un titlu. Ceea ce consemncazll poetul e Jllonotonia, deriziunea vie Iii
cOlidiene. Singurul element de surpriza Tn substanta unei zile e reprezentat de
diderca serii. eveniment probabil eu implicalii simboliee. Seara, eand ziua
praetic se ineheie, se poate constata incollsistenta acesteia. Dar $i lipsa de
sens a oricarei anonimc, vida de evcnimente consumatA Tn discu\ii
banale. Seara aduce ell sine existenrei care se scurge implacabil. in
ritm constant, spre l11oarte. Seara inseamna intunericul, disparit-ia lumil1l,
sentimentul nefiinlei. $i nu putem 511 19noram eviden!a eil textul in discu\ie
reprezmli1, de fapl, partea a doua a unel constTuclii bimembre vizftnd in mod
dlrecl temu nt;antului Prima pune a roellel oeserie un imaginal "acolo"
144
IS
[leg "unde 1111-\ Nici umbre, 'Und!: se duc, Mul\lme de ani, I
allV
7llei. li1cerea nOr\11 . ,. Neantlll c un spallll absollil III care 101lI1
demalt:llallzeaza. luenlilalea tiLica :ii semantlcfl. Spat
iu
al
nt:iiillt
el
al abscntei cuvanlului. nt;antul c desens plln aceasla extraordinara
imagine, ell conota\ii l11ililare de univers "Acolo, spun
calluorii, f Ca numal rafale de foe Se denun\a I Lugubru, metalie I Dill Il1l1lut I
in minul. Si daea pnma pal1c a poeLlei nc confruntli Cll "metaflzica"
aneanri7i1ni, cea de-a doua repreZil1lfi (aeum putem vedea bine aceSI fapt)
"practica" ei Cotiuianul e a forma de anulare a vle!li a individualili1\ii
lrcductibile Ace.<;ti\ e rOale \cr:.ulul Li nefilnd IlImlc". AnI :-.pw.
"poate" pentru ci:l, 'in mod evident, secvenla e all1bigllrt, voir
se poall: traduce prin expresia "pesle ZI ncimamplanuu-se nil11ic'.
Oricum lnsll, vidul zilci e al cellil care de-a Illngul ei. Simcrrica
Idcii de repclllie din prima pane ("dm minut in mimll"). preclzarea "La fel I
a de atalea on" denunlll rnonolonia il11placabili:l a cotldianulul. Eroziunea
oricarei VIC\! e vorbaria, mllrgll1itll la preLcnllll imedial. nastalgicll sall
proiectivi:l. Toale aceSle fom1e de aneantit.are a existent
el
prin vorblre sunt
prezente in versurile strofei urmMoare. Ele sunl, c\lptice, dar elipsa
reprezintii aici 0 modalltate de concentrare a mesajlllUl, nu de dezintegrare a
sensulul Finalul care reia prOp071\ia \iminara c.\.primli deja 0 obsesie.
Bacovia ramane in conlinllare un obsesiv, un fascinat al nimicului universal.
de data aceasta spalllla ci:l "in eurand incet va cadea In vid I Toe
imbraca forme mull mal prozaice.
omenl<ind, in 1947. aparqla Stante10r burgheze. Perpcssieiu$
eonstata ca acest volum reprezintli "expresia cea mal purli a discreliei
hacovienc". I !I) Crilicu\ vede in asta un cfecl al "sterilizllrii sentill1entale", tarll
insa a preciza ell. noua culegere aduee eu sine 0 anularc a sentimentalitaiii
emfatice $i a pozei demonice. Discrelia lui Bacovia e aid 0 forml'l de
autemicilate. Mll.$tile metafizice ale eului au fost smulse, dC$i natura aeestuia
nu s-a schimbat: "Dcznadejdea surda, sufieleascfl lradusa In versuri
refiexe. ca lot atatca cicalrtCe rictusuri pe 0 masca blazatil" nu conslituie, in
1946.0 nOUlalc, cum crcdca Poetul c in cllnlinuare "lot mal
ttlcul $i singur" (Ego). e\ e. la fel. marcat de '(tacute, duioase
psihoz,c" (In [ericire), el poate spune, ca inainle, "paloarea, mUlismului
mineatil al meu piepr" (Plumb de iarna). cl e la rcl de "suspel:l. lnl:crcat de
vecht: mizamropie. Dar negalivttalea starilor sale inlerioare nu sc mai
lasa lransfi!!,urata in scenarii slndenle, aruficlale. De data asta ea se comunidi
direct il:-emediabil. in verSlIl'1 \apldare ce lIneori aung formula intuitiei
exceplionak:'Unic trlSl I Slau In natur1'l I Plecllle .<;unt I Orice fiin!c."
145
Gheorghe- CRAGUN
(Lihclii), "L:1 m1l7icd aSla frUnlOaS3, I Sunl lipslIl'I J in sangele meu" (ldci),
"Ce marc Olll ertlL I catc ,;-all demel's ... " (Moment)' "Eu Sunll'u mtnl: / In
oale e pilCl:, PoeLia e-n afari! de olllenire, Departe 1 $1 (Vcrset
divaganlL
VcrslilIle lui l3aL'ovlu devin illum. pcnlru a-I clta In conlmuare pe
PerpessiCluS. "Clllgmalice c1arc". dar 5i "hkroglifiee", confuze. intocmai
"cUVlIllclor scrisc In somn," (21) Dar coniu7ia Itngvlslice. caraclcrul
slbilinic al unoI' cnun\uri sunt sludiale Sau [in. in oriee ca7., de.: 0 cvidentli
inter intrale>.tualitale. Din puncl de vedere al referentului, Stante
burghezc poslurnele rropun dow1 [Ipuri fundamcnlale de raportart'. Unul
treculul. memoria: celalall. conlexnll exislential. social POlilic
imed'al. Cilnrea, aU[OCll::lrca. rarafrnt.a sunl niei procedee la ordine3 71k'i.
Perpessiclus a mal vorbit in'la dcspre "ironIC extract de pamtlet", despre
limbru de parodie neglUenW' al mullor poeme din Stante
burgheze Tillul al "e al unui ironiSI de mare clasa"
Agatha Grigorescu Bacovla cOl1siderli cli sinlagma burgheze" ar lrebui
citilli ca "slante de burg", pentru poemele adunale In culegerea din 1946
"fuscsera Inspirate dinlr-o epocll deslUl de apropiata. de cand (poetul)
funqiona ca bibliotecar mai putea lua contacl direcl cu (251 E
posibil ca tillul sa conlinl1 Impllcalie. pentru ea, inlr-adevar,
multe texte sum conslituile pc 0 evidcma dimensiune citadinll. Dar ironia
remarcal3 de Perpessicius tinc de alleeva. No[iunea de "stanla" tnmlte
Imedial la ideea de rigoare. Ea inseamna un numar delem1inat de versuri Cl
un inteles complel. e un sinonim al strofel. Ea reprezinll1. 0 forma
poctica. fixa scurta. a practical-o. de pilda, simbolistul L
Bacovia nu mai ramane decat ideea lexlUlui de micl1 dimensiune. Rigoarea
mctrica precizia sernantlcl1 sunt anulate. EpilelU I "burghez", pe de alta
parte, nu poatc Ii sinolltm cu "capitallst', CI cu "domestIc", "casl1lc",
pragmatic", "medioeru". Titlul propune 0 pisla falsi! de leclUra. Dad! I-am
lua In scrios. atunci volumul ar trebui sa contina 0 poezie cuminte, previ
zibila, vorbind despre mediocritalea vieiil burgheze. Or. nirnic rnai putin
adevlhal decal aSIa. Bacovia autoironizeaza propria poezie.
Dadl insa avem In vedere faptul ell poezia (inelusiv
poslUrnelc) e Intr-o considerabila masura 0 poezie de observa{ie de
explorare (tennen utilizat de poet. vezi dOll;] Lexte Cll litlul Din explorliri).
ca in alenti" sa inlra nu 0 dala limttarea. monolonia. meschinaria, ing,ustlll
al vielii cOlidiene. atunci slenogramele b"coviene au si 0 valoare
salinea. discrct pamnelari!.
146
7.\ CiCTtIlFt RrJ-/:"RhVYE
lillaren ()b'l.:r\':ltorlllui 1<1 JI,tanT(\ l:
lJil.!OI:1 a Ll.:lorlal[l: ". $lIl1;,i ei Si'i lraiasdl . Un cc / familiar. I
L1nn:!l \.11 , limbaj. Ublccle sCllmpe A$eZalt.: la I
\It,-ul It)r .... (Oin dinamica bn1\\ niana a \ Ic\il cotidlt:ne, Cll
ab::.urdul ci economic: "Acolo estc un ora$ Proees de
1 De cum :.-8U c;culal I Pflll'cc culd\. Pcnlru palll<: J Surplusllri, !
FoartC cOl11pltcal. !. cllle $tic cum 1 $1 dind se va sfar!ii Il\colo este un
I ell stlnel prufund:' (In zare) Ironin cuprinsn in ulllmelt: versuri C
Jincol
o
de 1:0011e.:nlariu. Sunenl1 profllnd ill devinc ill alili poezie
"lanfura pellliu lllll" nimic), 0 Il1U71ea 7g.0111otoasil emfalica. Socialul,
rolhicul, "organl7\l[l::a viilorului Illtrevrlwt" sunl aeceplale ca leme im
plrlcabilc, dar sunl privite ell mefien!a. Sa IlU lIiUlm cn prin
Ic.:;sle pocml: nc alll'll11 imediat dupa celui de-al doilea razboi
'TIundial. intr-() perioada tlIlburr. de mari contradicti! ideologice, ill care
spt'clrul socictii\ii COll1ulllSle. cu suspectul CI Iriumfalism populist. era deja
colllural. Tot ceea ce sc illlamplil tot ceea ce se propune in accasta lume
nouu, dcrUlala. entuziasta eunvutsiva e suspeclal de fals. demagogle
mmciul1li. "$i durn lriumfale. I in rilm de I'oale /
Cil \) .... (Asedju) Viitorul invocat candva ("0, vlno odata. mare\
Inlol'"' _ POt'Ill:l fill<lhl) nu va veni. Bac(1\ la nil mal CI\:Ut> in u\opie, In
l\Iito!ogie: "Voi / La mizont I La ta.ri I $i man. I Promisiuni .. ,'
versillca mcmorabil 0 mccrta probabiltlate: "Poale maine I mai maine I va
fj duke / Acca pfiine... (Doinil)
Dar rome di vcrsurile ccle mai pline LIe de7lladejde sarcasm sunt
aceSlca: "la, ce va Ii In viilor / Deocamdal1\ e sublim ,," (StaTltal.
ot la acest nl"el. al observanl 11II11ii socialc al atitudinii polilice.
ironia sarcasl11ul baco\ian rezulta dill lItiltzarea sau parafraLarea. intr-un
sitnulal regim de graviHlte, a unoI' jumalislice idcologicc 13 ordmea
zite\. "Am atalca / In timpul din lIm1a. I en sunlcm / La un pund
tnsemlJat" (ViziH\ I; "Capital m()dCral- Oll03re intclectunlilor, I Si eelor de
nltlllCcsc" (Stnntii): 'Lumea se schimbil I Egalitate, / Idei lUlllu)luoase, I
Organiz31'ca I ViitoruJui intrev3Z11l J Sunl grade I SlIl1t ! Posturi de
raspunderc ..... (P<'rpctuum mobile): "Nici un mjnull Pierdut degeaba,
/ Poate cil 7iua 1 Trecu" (5tH simplu): Spre camp se duel' I dumbrave I
Eroua lume muncitoare" (Arminden). unde prc7enla epitetLIlui Houa in
locuJ croica are 0 evidentO func\le pcrsinanla. Lui Perpesslcius
slrofa a doua a aceslei poezii i se pare dc-a dreptul pamfictara' "5i dupa alt
141
Gh\;,ol'ghc CHAt I
ZI. I Post - ImlclllDI1:1r1 de cnlCI .' Pc strazi . in IramV<1IC.. SprC'
nccesarul randalllent' I Dill 1ll01l01OIl<l IllUllca." ,
spre :;ucwl pOlitiC, cui baco\ ian IlU deVllll: !lleJ
Illui cOlTIullieati\. nici mal pU!1Il IllIZal1lmp 170lan:u sa de IUl11e ramane
const<lnt1\, dar ea njungc cu atat l1lai acuta eu cat vechiul parddis anJlicial al
clllfnzt:i mcwliZlc-sim!loltslc iI Inst abo/II, Noulul up de Soilludinc il IlIbcsc
perdclele de proteC\ie ale magwi sonore, ial inaJeren\a la lume 8 celul care
serie se COJ11unlca direct. Irevocabil, ill regimul call1lului provizonu al
aUloironiel. "Veacu] Ill-a facut ! Alat dc cult I Incat rna uit / Peste oarneni"
(Yizih'i) sau "Allllei. I Cadenle / De larziu orgoliu .. 10 haina, pc gust. , Sa
parasim neeunoscutull Ll'viathan". (Stanla In Yin).
Dislan\a rata de mcdiul imedial al vielii sc reduce la nivel semantic,
ar se paStreadi la nivd mental Poctul ramane ill contlnuale un e>.ccnuIC. 0
natura in stare de criza. fnsa Captul ace:>la c afilrnal de data aSIa cxphcll Il1lr
o declsa poetiea a [fllnsparen[ei: "Eu 5criu I poate, / fradez I 0 CfIza
morala " Fllra s-o .. (Pro artc, 11) Nu s-ar putca spune en Bacovia
IlU e de ceea cc cl inSlllucaza ea n-ar Criza C 5larea normala a
eului bacovlan. Ceea ce pOale sa difere e eel mull modalitalea prin care
aceasla Cnz.1 e verbalizall1. La lei de importanlil e capacitatea de a
transforma cri7a In IImhaj Tcma vllrblfll. a spuneni, d scrisullli, tema pOC7Ici
ca activitate revine se potenleali'l de-a lunglll inlregii substanle a Stal1lelor.
Mliite (extt dJl1 aceUSla perioadil sunt Impregnate de 0 foanc vie constiil1111
leoreticli. Metapoezla illlra in drcpturi Bacovia devine astrel unul dintrc
primil poeli modern I care face dill procesul de textuaJizare 0 operatic
estetica la vedere.
ESle adevarat cil perioadcle al1lerioare Stantelor consell1neazJ
eSlul de frcevelH condi\iile care ar putea favonza sall, dimpotnya. fae
'mposibil aewl lransforlllarii e:>..istentei in poezie. Dar acolo e yorba pur
silllplu de poetizan.:, simbolizare. conforlllarea salt nu la 0 datu. cen
simbolista. cil poezia arc un specific ce se afirllla prin op07i!ie ciJ
domcniu) non-poeticului C lllirmatil e10cvent intr-o Serelladii dIn volurnul
Comedii in fond: "!loetizcaza luna I Gradina de parfume, - I Prol.aicelc
hoarde I Dc-acuma au lileu!. .. ". Imponant mi se pare aiei nu attit fapllli ell
Baco\'10 c de ocorll Sau nll cu c{)lwen\ia acestui lip de poelizare (care face din
"luna", "gradim1", "parfullluri" de asemenea. din "fereaslra iubitci",
"tainiccle umbre", "plansul de coarde", "ora tailluita", elemente obligatoni),
dit unci forme C3re funC\ionea2ll In contrast eu contmgenlul
SlIblllllCrllc lml ilPill\lIl
148
h Ii IU:JLRI\'TD
"Ie!il lill1bajul pro/alt,: ("pflv:lll..:le lloarJe"). In NlIllplC de poem
.lIn IY16 in C:ll<' Mlk1l1 PCII'\)\'l'antJ vl'th: plil1l.1l'\1llk:-illI1C tt .I11tnluIUi
ell privirc la cf1l1lzarea po\ibila a ltllldllr sak de I '(". "pica tk <I IlU
mal pulea tace un poate sa lie ,lsurnnta sail dar oricllll1 am lua-o,
\':1'5111 reprcLintii 0 coll\cnlic In istili'l rundill11tntnla, 11 gLlran\lc de art;). 5i cel
l'arc scrie a:>la Versul este dllrahil, c3ntabil, delitlltl\, re l,:1I1d stanlo
0 structlll'a pensd.blht pro\ ILllrie ("in ! FfcJ11tre / Se duc
once placcri" Pro ;lrtc), grcu intcligibil.) ("Nu daca ' Sunt in\elese
,\ceste stante.. " - medic), St'1l1\(\ ell :.inc U sehimbare a
ndlilui poctic. Slunta e un rand scm; ('Caci DUll1nezeu I MI-u dat sa scriu I
!\ccSfe ralldun" - Oupa-amiaUt calda), c scrisul sd\pal dill corsetcle
mU7Icale ale prn7l1diei slinhollQe. Dar IIWintL' de loalc stan!a en I1ftU{t lunna.
dt olganwlre a \ orblrii proll1ovean) (l poetic;) a SCllll1ului 51 a dcnota\lei in
dauna silllbolului a ambigullil\ii. Indcmnlll "Planted/a, , Decl, un $cmn, I
Mal nou. I M,II PO/IIIV' (Pro artel. pc care poetul singul adrest'aza, nu
1I1a1 are ne\oie tit: mel un I.:omcnl:lriu,
T<.cmai Ul' aceca reillru e1\ in 51.111[(' e vorba de un all limbaj literal
In cscn\a lui. in care ve,hea dlstan\i'l inlrc sL'l1J11J1kat 51 semnificant a rost
alll1latlL aiei poezia se confunda deseon eu pro,esul expcllmel1tll, ii unei
cmisiuni lingvlsllce elementare. fundamenlal anlipoeticll E ca cum soar
Invata, prill 0 l1oui'l atel11;') 1<1 cell.' lllai $imple rclalil chntre
cuvinte intr-o propo7itie dintlc rropo/i\il in L'adnJlllllui context mai mare.
lar cxcmplele pe care Ie-am put..:a Il1VOi,;,l tin dl' loglca celor mai
banale acte Judeeati llmanc ell "Mananc / ea s1\ {raiesc. I I $i
mil dC$tcpt" (Pro arte, II) sau. "S-al rUlea face I Mulle rcforme Ma gi.indenm
I Eram f1lr1\ nuneni. I $i locmal azi ' Au Yenil musalin." (Yi"itii). Dar
IlU intotdeallna gandul s.au dt:.VIIl UJ adevOrat propozi\ll. Uncle texte
baeoviene din penoada sllnt pllr simplu II1vCnlare de semne,
1I11agini oblecte Pnnelpllli lislel reprczinlil. Istorie vorbll1d. pmnul
principlu de organ lzarc constitulre a unUl text din istofla umanllll\ll 1171.
Slantele baco"iene se dnvedesc in felul acesta () illrm:i de limbai elemental',
obsedat de plIrilatea sa literaHl., rcferclIlJilI!\ '\bsenta propozlliel trebuie sa
fic in\cleasa en 0 neputinta silllat.llca Princ.ipiul L'l1umcli1licl al
I,)ltpsei are poatc In pnmul riind fUIlC\1a de a int:lri caratterlll de semll
(Ilepnclic, dl:ci <II \..u\<lIltului rac\)rdlll It! nOll<l rC,llitalc
a faptelor. lala un text intitulU1 Dc: ultllllli "IUi7b'li I
Popoarelur / l omeJlul a-ncewt / Mnlal. ' Paille. ,I Dura altahet. , Pwglese in
I Selnllale, I Descoperifl .' Camin, I ('(Iliba. / t\d.lpost . NOPli rosii. I
lltremllr, , IUlllll "
149
C hl'(JI"ghl' L 1\
Princirilll IlqCI de 1110[lV(' L dl'lrCHI in ohScJ\dI"Cil \ lelil
II1ItllilarL a pml'lll'iului Ill"nl,li l'L Ill! lilal p<I.tll' II LI II in
ullci lcme \111Ice. atunci lucrurile :--c complicit (nart" Illull
pCI11rU ca as illl:l \ is1.11 1I I tlcvine din dcnntatl\. crlnelic. 0 P0l'llt' de-Cl drCrllll
'iibillllica. relltru a-i d,l dr\:pl:.Jte hll Perpcssicius. L'''le Ft'udl': "}{U'l I (J:llhcn I
t\lb I Verde CCIlU51U Covoan: l reisagii dill zari: . imptlnllUI alb. I I
imparalUI negru. I 13og1\iii grase I Intr-un <I,eUIlS (]crarte, I Utopil
Dupa urbane 71dun I Fuuriri minlale .... )i aceSI<I J111 estc singurul cwmpili.
oezii fonrte grcu de Illlcrprewt. perfect strUClurale Iii nivC'lul dlSCOllllllllll:ilil
menlale. insa criplicc din pUllclul cie Vl'<.h:re al e--;rreslei IJllcdtatc sunt
Vlomcnt. Studiu. Stantii rcola Compl. Stan!illa yin Glossa.
UllIll1ttl poell1 uu sc pare c1e\lschil Ii.: Importanl pnll linalulllll. CalC
dCLv:tluie eAplicil prillc\piul gcnerativ al stAn\l?lnr' '"Dacill1tl-i I Cu clIle vorhi.
Se scric." f1intr-o activitatc anist!cfl arllficlalii, cnre-i confera p\lelului
st<llutul unui "compozltor de vorbe'. poezJa cl deVel111 0 4im11:1 simplj de
comul1Icare. in ahsenla ul1ui COIUCUlor, en vorbirea inccrcand 51\
I punll 111 termeni. face cOlidinnul supl1rtahil Vcchiul univer5 de "culori.
reverii. armonli" e irccuperabll. EI f10ate fi cel mull reCOnlf111S in rccapilulilri
breviloevelllt.:. nostalgice de motive Irev\:rsibile, cum se ilualllpia in puezin
Dc arta Dar aeest 1I1livcrs e regfmdil in toata inalllenticitatea sa
artificialil Cfl un machiaj Moth' de 0 c:o.lraordlllar:i in Plumb
Scantej gaJbcm', :llllurgul c discredll'll cn sllTlplu clemelll de
recuzitil ieftinl'i: "Alllurguri " / Vopseli ,I TrISIC eulon. ! Spoiell / ]3oit'li.
Speranle p1\r1\site ... (J\nlllrguri) TehnlGI a cromaticii mcleor0
loglec e astfel rccrilllinatll ea 0 fnvola lehnie:l a fardlllui. Ceea ce nu in<;c1mn:)
ell meteorolngia nu va Ii 111 continuare prczenUi in subslanla slanlelor. dill
aici C vorb:l. pentru rt foiosl cl1mr l'ormulclc pncllIllIl Jin Stanla 13 yin. de 11
"alla rcalilute", de () "luJI1c redU<;li la imediala ci fenoJl1cnalllatc
MOlivul asfinrillllul apare in poc7ia Sear. dar rl nu mal cslc un prele\t Je
excitatie nevroticll eV3zilllle in I11Cl:lfi7ica damnllrii. ci un fenol11el1 nalum]
observa! in stricln sa Ne an<'im in fa!a unui paslel de slrllclllr.'
c1osicu' ... (Nu sc nil1lic I foi galbene, use3le, I I ell vnr
rieL.? J Pc dupl'i case I SIll s(mele f Sprc ap\ls ... ,I Liniste .. I Nu se
nllnie i Culori vii / Si lungi. / il1srre aplis.1 Pe nesimlile. / incer, I Au dispnrul
aureole... / Noaplc.
1\1' n, cxageral sa vorbim. in ca.wl acesttll \l11l11l Bnco"li1.
dcsrre u mdicalii. deelsli. ddinitivli. de mai vechlul lil1lbaj.
Rcminisccllic lexlcale ale l11anicrrsl11l1llJi CI1l fat ic. cpitelek conslderall d<.'
Vial1lJ colll'CllllolHlle I11II1lLllce. reVlll. Illi intOldt'auna in COllle\l..:
150
is Cil'/lflF.1 IUTF.RJ-\TI:
,d11Illhah; '\!l-:1IUII s()lilare"', de harbar", "l'tlstUllsul basm".
'v,lc,lnllul mOllst ru. "wal"lIl'1 sinist reO'. itare", "se dell\lIl\3
luguhl'lI'. R".II\ "I aile e"presti mal nanale: "[I iSla t<'icerc" "ar,mH II 111 C,
"copacii goj'. "c1ipe dc-nlrislare" "sunet illiloptal". "uclae de
larLiu". "Ulcen ce rlang", "targlll I11t:U uilnC. "lhlpp
ll'lcutc", "frun7e se till'ilsc". ""I l1uPlil hau. pe 1I1i\1 ninse". Illleresanl.
sill1ptomalic, drr.:plul e raptul cil ilceste silllagmc upar in murea lor
Illajoritalc in ICXle versificate. scrise pe ritllluri de romanta. de scrcnada sau
pur simplll popularc. 1-, zona cea mai plItcmic marcal<'i parodic a stan\elor.
dm sr cea rnnl slaba eSlelle. ceil mai fragila. Bncoviu eSle un redutabil pOL'l
ironic.dar nu lin parodist. Tocmai de aceea cl a lost nil 0 dala Sllspcctal de
:rnine'iciani"m. pcnlrll ca arta sa parodlca e neconvingalonre I\utoparodia Ii
lui Oacovla mai pu\in. Uiteva Illccrdri de dcsprtr\lrc Cli z,1ll1bctlll
rl.' buzl' dL' pm;lI:! ItCcUIlIlUI, cum nr Ii Studi\]o Vcrset ideal. Hibcmal
noplat, II. Vanitas raman simple grim3se invollll1lnre.
CII rare, lcarte rare exccptii. versificutia cste 111 clclul stanldor nll
doar slullgaec. ncgliJenl1\. mimeuca, ei de-a dreptul Putem vorb!.
Iltr-adcvar, dcspre 0 pierdere tlltull'l a capacili'ltii ue I'aptu!
Clcesta n-a un accident. Cl s-a inUlmplat de Ja sine. prinlr-o
llaturalll in pnralel cu apnrqia unel noi poeticl. r'\ccaSla c 0 m<lnicra antirro
odiea anliL'ufollidi, de podoilbele Jigufllor. insil inlemein[a pe
rigori Silllilcilce enuillialive inedile un preeeuent in poe7ia noastrii
niei milCHr in cen cic avangarda. ceca ce fbce din Bacovia un pionier al lInlli
ip de IimbaJ poetic abin astazl pe deplin constituit. r-u In5ft derlin ncceptat.
uovndll contesta!iile de care au a\>Ul au parte poelii lineri slluati in
dcsccndcn!a accslUi mod lrallzlliv nl rostirii llrice. in ceen ce critic.,
cred c1l poeZla lui Rncovia din ultima sa pcrioad1l dc crcalie ar devcnl
Illai IranspilIcnl[1 $i mai cOll1prehensibila. ar mult la I1lvel valorie.
dacil en ar Ii citllil prm liltera poezlei elluI11iative scrise de Vietor Felea. ..\.E
13aeollsky, Mireen Ivanescu. Pelre Stoica, Bogdan Ghiu. Matei
Gheorghe [11\ a. Simona Popescu. Ghcorghe Ene. Andrci I3odllJ. Calus
Dubrescli. Petru ..A.ugustin Pop. 0 comparOtie n disranlei care
scpar1\ volul11ul Plumb de ciclul sl<\Il\c!or cu evolu!in lUI Eugenio Montnle de
Ja Oase de sepie ( 1920-1927) la Caiet pe patru ani ( 1973-1977) s-ar putea
de ascmelleu. cinve.li revelato31'e t."lolllale este. el. inilialun poet erll1etic
obscur. renllli a dcveni. spre vielii. \In Iran/iliv un proLail.anl
Trebult oarc dill (Iccst moth aCtlLam :?i pc el do: ;;!crilitatc?
" PI'I\ I in l:1l111111U:lrc l:<t p\: lin rClHlmL 11 dl:gl'IlCraliv lentu clar
hCl!i1niltl il p0L!l1el 11I1 Bacovia de canu"m:k semanlicil muzlcak
151
CR,.\CIlI"
a \'I:L!(',j 1Il1 rc'grcs ill tl(ll1ui J1lltlllltli .It ,lchi/jtiIJll<lIC ,I Lilllil IlOli
1i:;,lMj JII':U "rl.',tll'(, care punc' .. IHlIl pc' \ "Illrik toplce, literal.: )i
ak ,-olllunidiril t:::,lc,tit.l' <1 11\1 illlekgt:: miLa de 0 \ ia\[J i
,>cll,ullli Imrt' 1I\olcslui <lIHudlntlor 1IIIle nrtll'1tlalc. pal'o.'\isliee. dIll
I'II/nt'le dtlllil ,o!uml: I1ClllIrJk!e,1 a diSClirslIlul Ii[(U dill
cum alll llI<1i ,pus. un drlll11 ('\1'1: ,-,SIt. til poe7ieJ (post)llloderne
in,t1,,1 L'n drul11 t:u a lin,diLatc C,Ht:: JIll il rnlerescilz:i pc 8acO\ iii in aspectdc
tdllllce. pl"Occdlll'ak ill calli I lui, VOln!<t ilHI\allel a e:\perllllenli:'ini
SlI1l,1Ctiel' I: pUI 'Implu Ull l'el1e\ ul rure mai g:\se;;tt' ahld
UI\ ,liltul. L c<iutal cuvnntlll !llOpriu, clIval1llll.lust. slI1g.lInil in l11i\sUl'iI ,a i-punit
ccva aUlentic despre t'\pertt'll\a pSlhicli bllllogld\ a bfllr.lIlC\11. lkspre IHlua
lume rolll:J.l1caseii po.slbeliea. nbsenla :.perall!ei. reSClllllare.
1)
-,)
j" c it'T IRe.f Rt"J UU.\ TEl
Sl':intl'ilor j!:i1hI'IW eu I'oi .... 1\lllllrea Itml11ului r>:\,nn<ln . (,' Vli.ldlmlf
SlrC11l\1 - I'ouic poe\i 1'f1l1l{lnl LJ I\!m':r\'l. 1'111' P 2:\6)
Mlhali rl'lro\.:allu - lI:lcovia.. 1:.1' I, nucurqll. !'JblJ. thid
Crohl11:t1111cc:al111 - LIlH:ltura "ulllana nprcslOnislllul. hI. 1:.I1lIIlCSl'l!
Inl. 199 :"(1\ i\lc\'i1ndra Indllc:j - .. \Iternatin' bOlcmicnc,
/Vlillll\;1. l3l!lurc.}lI I
"!'utem 'orhl la rkKO\ 13 lk un \ el ilubil alltlsimholl,m la un C<lp(il ill poc7ici lui
produce 0 del'lllIcgrarc d 11InbuJlIlui Pi'll! slm:op;J prIll recurgcrca la l'ormc \ Oil
prol<lIcc Ilcartkulnlt' I,,; un alLUI. poeticu cstc sllprahcilatu llllt:\,lrl
prill rall'llSlll PCSll' tol rlcllIsul IlUlttl!a de ::;arca$Jll U \'OCII 01'1
lin ICI dc a Illl1lllu II1Wglllllc cc indicA - inlr-o InUnll'r[1 e;..cesl\'i\ S(HI inlr-una c.u
Jnl<;l1\k Ilulil- rarudllt SilllbollSl1IlIlul dccadent. I)OC/ill a IUSI impinsi't pc JlC:SIII1\11C
sprc pOJII CI llllUI esll' proLa, OallJllil limbii comUIll:: alml CSIC pOla. IlIllh<lJul
de:.prc
ll1CIlHH It:. parallLlci lreptaU\ a pUll'lliOl d<: sel11niJicllrc: prt:SLl1
1I1111'Illui 11111'111 Abw ,)CUIl1 se pO;tle vorbi de')prc u lotala illtr<;
poc/le t',\lstcIlP Dar chiar IlHlIDle. in primJ parte it crefl!ICI sale, Baeo\ol<1
C lIll pO': I b lei ue Ilrsll de hillgr.tf,c. '1 ,IClni)1 nl' arat[t eil btogra
iilltl'ca pUCLILi nll P':lltlll cl 0 introuliccre a UaleJor civilc imedlatc
ill ICAL \'1,lli! lui e.\tcrioar<'l nll <;,\l.sla lot ceCil Cc: l::\lsla ,unt senz.a!LJil:.
pCl'cep!iile. slllrill.: ue .spIrit. Ilt:n'ii, sentil11enlt'k, ratlOlJrllllelllck ioate
i1CeSlCa par tacule Sa alunga illtr-o enrtc. Bacovln poaLe concepe allfci
viulu decat ca pc 0 sem:tie a condiliei sale de poel. Vlata e dala rcntru a Ii
SCl'Ic,a. 1\'ILfel. "'oriclI1c once (Ill tr<'lit, nll1llC nll ralllnnc. b,istii Il1sa mal lllu!te
Jl10uurt poetlcc de aHi) dC$clIl: viala. Sneovla Ie descoperrt pc raml
slrflbatc illlplacabli lor. , ... llIercu C<1rple, illclIreanJ
alllesledimJ rcgistrcle inlr-o deVl:111re miil de Hbl'ra in rapl1l1 ell
datcle simboliste 1r1lliale, ca en a pllllli parea slIspecta. r1cesen\ial:l. Ill1proprie
chtnr.
(:)r. lranliuvllatea PIJl:lIL:1 G 0 l'ahlale a pncrici care sc
sclic aLi, ill lume Cct:a ce ,;chil11brt 11Inui.lll1ental toate dalele problel11t:i
8aco\ ia conlclllporanul eel mai conlcillporan dinlrc lOLi nwni
pot'\i ai aceSllIl seeol.
( 1992)
'\ClII.
It 1'llIlllil d\.':,I,I:lld':l'': "lr.:inu ill 1'117, illll'lllI alllc"'! dill
.. ( ,,11.:1,," . I :-1,' adn :11,0\ Lol d.: 1;1 I'lumh. Il<JL{)\ I" ' .. n dll\cUIl l11L:rt'U url'!'t Ull
!dklll .I':L lillallt' "1)11: (tllll\'dii in rond uHH,ll[1f11 " }I dup:1 k':IIII',1
152
:l11fillil:. UIIl\ <:11\1:1 <:,ae':l hala. Inlr" pro7:! pMil sc ,l1nsumil 1:1 Haw\Ola IlU
llul11ai a' Clltlll J \llllb,\!lsmllllll. Jar fl illllipuC/IC'" (Nlcolae IvlUIIl\ksCli
George B.. covi .. , ill I'Ol11al1I .... Ld ::'lill1plica. 11)71{, r 48),
). COnSlala ca BUC:ll\ 1(1 "" p"rC.lIrs lra::.eul IralllJ\lei dc la moderilism
poslmod<:rIlism" inlr-Il rOUrk illh:rc:sanla rosll'a\a. Baco\'i:l - un model al
traluilifi. Ll "ollll11l1l C, Bacovin - POI'Lii. Pr07a, f-d tv1incrva.. 1987..
Ion Bogdnn I cller il lelmgc. pOdlllll1 callwtca dc scriitor posll11odcrn ill
dlstu\lc l. ul!lllwl eel UIll Stante $i verserI', care "(1 aJuns ;1Il'\ pnn
clilllillurca !rCplal;J dIll U unc:I ,aii dc de IlInbal 1l10dtTnisi CC n-a
mal .,ij fac;t II foSI II reI. i/llire ( .) (l st.ttlltulill cului roc1ic: in func\1e de
tnis:\tllllk modelllltlJ dtln: l:;)rc s.: indrc:pu\c, I IpslI1d "paslIl dcc:isiv al
Ichiogr,diruril \l\ciinal,llu<lrc>. Jln rOCZIC", patn' il 0PIllII:'1 cnlllullll, Oilc..,\oi,l ,1
latal de ,I Ii pnl1lUllloslru CC'lI I1Ici II-ar Ii losl roslbil
III sc sugcrc<IlII mai dcpart<- - LlI un pOd 111 carui rnnclplu dc c
t'ragmcntansllIul. Marcie mcril al acestui Bamvl(i, din Slanl' burghc7,e
POSIlIIllC. "J<11l15nc lltlcntmca clllre SCrtllUrR dlrella.
5) Aparlcnenta ul1c:i pi'lrp (l poczici genera\lcl 'SO la baCO"IaIlISm a li)sl SCS1ZllI(i de
acela;,1 [on IJllgdan LeHcr' "in rCI1lnl 1111illlCic noastn: sent de allion.
BaCl\\'Hl prcll1c:rgc snlltansllllll 11lllllllctafeJllzanl aprnximat de Peln:
["tanana 1\'larll1 sall Ion 'VIurqan. vanama lusler-"rcalistli" din vcrsurilc lUI M::nei
- prill Stante - cxpenmcntelc de SlrulllC COl1centrart' dm POCW1 lui
CIlJll1 Vlilsic". (Op,..:il.. p. 242) in allll pnt1C mai sum mnil1lite IlUl1lclc 1111 Mlrcca
Clirtlircscu. Lh III Inn SloiclU. Ale:-.andru Musinll.
6), Ion Caminn - Bacovia - continull, I:d. "Cartea
1977,
j Agalh;l Bili.\l\ol<l - l3;1cO\;01. Poezie .'i'1I1 drslin. eUllJa a ll-:t rc:' 1/1I1trt.
Ell. Lmll1cscu. I3Ul:llrc:;;II, 1972. p 72
Rj, lllJc,r Vlanll - C. Bacovia in cdi!ir ill 'Scrtllori rOlllnl11 , III", Eu.
l\,lineJ'\t1 1'171. rr 388-3lJlJ.
153
Cheol'ghe CR;\C1 1 N
,./) Cirigon:\LlI ILlen, III - Op ,II. C;. Bac'" I" - Opere (prd;qil
110k blo-b,hhogJ<llke de Mlhal1l't:lrm.:anu) Ld. :-'lIll.:rva. 1971;
10) ('Halelt' dati dup[\ Anw/ogl(\ poczici simholistc tedql': jirela}\1 (k
Lldlll 1301e J. 1..1' I ,8ucurcSli, I %')
II) Scali"l - Geurge Baw"iu Ld em!e" R'llJ1,iIlC<I\l.Q j'lR7, 11
97
12) i\11rl:ea Se:ltlnl- Op. Cil .. p. ':JR.
13) Ilmlclll - p. 105.
lot) vlutei - Cnnceplul simbolisl elt pnezie. ill "CoJH:eplu] modern de
pne/ic" Ed fmincs(,'ll. 1971
15) l\pud (,vlatci C\hncscu - Op. cit.
161. ConsloeratJ mulia nClllc 0 dov<JoCI dc ndcZllIllC a pOt:tului la prclat:crilt: lurnil
('omUl11sIC. Cogito C () jiOCLIC amaru. de () suh,dn 1I01lie CiliaI' Si nUlllnl
conlt:.\ld.: "rutale aiCI. ale adlcell\ iJlUI loate. IlC IJldl\;;1 \ aloiJr,'a
ncguliv1\ a prllllel prupoi'qli Jin jiocm, S!lIll. pc tJe alltt partc, C,I punetck
marchca.7llla Bacovl3 Intlct:ILia. nl:sigumnla L-.lc au de
multe uri 0 \aloare Inlllle.1 accst.1 C cO'lul \t:rsului "SIIIlI [('neiL.. . Sil IlC
rcamintim poc/iei 'NlI-J Ill,iini. I NIl.! a/I. I Nkl il'n. - I '(lmplIl ,".
cnrc COlllllrllcA uriC:lrcl ccrtlludllli lroma alltOlltlllla cud Si de d,lta
ilCCllSt:1 pc londul struclufl Illlcnoare. lundalllelHal resfmlslil Punctclc
tJc SUSPCI1SIC finale I) deschldcre sprc Ilcanl.
17l. Tut.lor Vlanu - Op. eil., p. 390,
111) 1\1. PJIlI- G. Bacovia: St:ln!e hurghclC. In''Nall\/ll\:a''. all II. Ill' 289, 10 manie.
]Y47
I<) I I\pud Ion Bogdan Leiter - Op, CIL. p. 237.
20} TUdor Vianu - Op, cit. p. 3<) I
21) PcrpcssicllIs - Sran!c burghczc de G. Bnc()\'ia. II1Opere'. vol. XI. td
Mincrva. 19HO
221 Ibidem,
23) IOld.
24). Ibid.
251. Agatha Gngorcsr.:u l1a<;(1\'I:\ - Or eil.. p. 287.
1h), G. Bnl'ovl:l - Opere. ed CIt p.509.
27). Despn: "pnnclpllIl hMc,". \'C/I Andrei Come:1 - Scril'rc ornlitalt in cullura
anlicll. Ed. Carlea ROlllallcnsc:i. /988.
154
i-\- C. it 1.1/U: I RrCRIi\TLI
V AFlS POEZI VIITORULUI
Despre Kavalis se ea desprc un poel singular.
1l1lposibil de nfilial vrCUIlUl t:url:l1l. Unii cl\tic\ descnpcril in lCXlC!c sale U1I1
perloada de IltlcrCle Il1lluen\e simbohste parnasiene. dar poate ell 10el11n'
aceSta a fost motivlli pcntru cnre poelul Ie-a rencgal in limpId \ lelil Kavafis a
Iihlieal 154 de pocLii Dup1\ moartca sa au fost descoperile inca T2 de poeLii
lIleditc. Calegona poezlilor renegale e alcntulta din 27 de leAte considerale de
autonillor I1crealizate al1iSlic. in rapOI1 ell propnu 5n aeuiie Kavalis estc unul
Jintrt: cei mai exigen\1 poqi motlerni [I este ins1l, in limp, 5i un poet
nerfect (;on5lienl de Vallll1rea operei sale
Intr-llll '\utoencomiu redactat In jlJrul anului 1930 el se eonsidcra
"urt poel ultramodern. poet at generallilOi villoarc." Texlul coniine in
continuare II autocaraelcri7.are de 0 nca5leplatfl rrecizle, in e{lrc dcscoperim
tocmai acde tlimcnsiul11 ale open.:! sale ce au aJmiraiia cxege\ilor: "in
afara valorii lui iSlorice, psihologicc filosofice. sobnetatea stilului srtu, care
iltinge 1I11cori lacnniclil. enlll/ias1l1ul Sal! maSlllal cc captiv('u7U prin cmolie
cerebmHt fraza corecLU. re,wltat al llnl.'i firi aristocrat ice. Ironta
rcprezinta clemente pe care Ie VOl' arreeia rnai mllit genera\iile viitorlilui.
indernl13te de progresllt tlescoflcririlol )i de mecanismului lor
ccrebral."
o alare de sine nl) eSlC pOall' atat surprinzntoare 13 lin
poet care plillC pre! pc m\iullc Illcidilalc. illlr-lIl1ul din pUlinel" sak lexte
lcorclice tie pOl'lidi mnralll) Kavalis alirma tarJ drcpt tle apel
'Opera mea sc adresc,lza illleleclllll1l'" ill cc Ctlnst<1 valoarca il1telt:clUala.
lilosoficrl a c>.pltdl. poelul inlr-o selirta <;cl'lere 1f11ilulati1 Poctkn
in lin fonrll' concentral lralat UIO' "poll'\lel\' personala. Descopcrim
155