VITAMINE HIDROSOLUBILE

MOTTO:

„MEDICUS CURAT, NATURA SANAT”

HIPOCRAT „MEDICUL TRATEAZA, NATURA VINDECA”

2

MOTIVATIE
In aceasta lucrarea de diploma mi-am propus sa sistematizez cele mai recente date din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru metabolismul intermediar, stiut fiind faptul ca in afara de rolul vitaminic, aceste substante biologic active mai indeplinesc si importante functii coenzimatice. Pentru a avea un organism sanatos, omul trebuie, in primul rind sa-si furnizeze vitaminele necesare. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului, motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. Este greu de crezut cita influenta are alimentatia asupra starii generale de sanatate. Unele substante sunt chiar adevarate… in lupta cu virusii. Faptul ca o alimentatie corecta poate contribui la evitarea si tratarea unor boli si de asemenea la mentinerea unei stari generale optime a organismului nu este ceva nou – inca de acum 2500 de ani, Hipocrate a atras atentia asupra acestui lucru. Din pacate, in epoca moderna, mai ales dupa aparitia medicamentelor chimice, oamenii parca au uitat de rolul benefic pe care unele medicamente il pot juca in mentinerea sanatatii. Putini sunt cei care au ramas consecventi vechiului concept, potrivit caruia hrana sanatoasa inseamna viata lunga, lipsita de probleme majore de sanatate. In functie de etapa vietii pe care o traversam, unele dintre vitamine si minerale devin esentiale pentru pastrarea vitalitatii corpului, trebuie sa treaca pe primul plan. Mincati mai multe vitamine! Aceasta cerere pe care ne-o fac expertii nutritionisti se pare ca este deja invechita. Au trecut timpurile in care portia zilnica de vitamine era satisfacuta de vestitul mar. In prezent, specialistii ne sfatuiesc sa mincam zilnic carne slaba, peste, produse din cereale integrale, precum si doua portii de fructe ti trei portii de legume pe zi.

3

CUPRINS

1.

Scurt istoric despre vitamine………………………………………

5

2. 2.1. 2.2. 2.3.

Notiuni despre vitamine……………………………………………

6

Generalitati…………………………………………………………… 6 Rolul vitaminelor in organism………………………………………. 8

Clasificarea vitaminelor……………………………………………… 10

3. 3.1. 3.1.1. 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4. 3.1.5 3.1.6. 3.1.7 3.2. 3.3.

Vitamine hidrosolubile……………………………………………... Vitaminele B………………………………………………………… Vitamina B1………………………………………………………… Vitamina B2………………………………………………………… Vitamina B6…………………………………………………………. Vitamina B5…………………………………………………………. Vitamina B12……………………………………………………….. Vitamina B3(PP)…………………………………………………….. Alte vitamine din grupa B…………………………………………... Vitamina C…………………………………………………………. Vitamina PP……………………………………………………….. Concluzii……………………………………………………………. Bibliografie………………………………………………………….

11 12 13 16 17 19 24 30 38 40 46 48 50

4

1. SCURT ISTORIC DESPRE VITAMINE
Numeroase proprietati ale legumelor, fructelor si cerealelor se datoreaza constituentilor din care fac parte si vitaminele. A trecut putina vreme de cind, prin anul 1880, problemele alimentare erau abordate simplist. Organismul animal era asimilat cu soba pe care trebuie sa o umpli cu lemne pentru a obtine caldura. Dar, la sfirsitul secolului trecut, diversi creatori au observat ca administrind animalelor o alimentatie fara cele trei elemente energetice de baza, adica proteide, materii grase si zaharuri pure, avind sare si apa, acestea pierdeau in greutate si nu puteau sa se reproduca. A. Orain scria: „Pentru prima oara omul trebuie sa admita ca pentru a se alimenta, nu-i ajunge sa absoarba substante inerte, care produc sau degaja energie in organism, ca pentru a-si intretine viata, trebuie sa faca apel la viata si ca ucigindu-si alimentele, isi scurteaza considerabil existenta.‖ „Importanta biologica a vitaminelor‖, declara Guggenheim, „consta in functia lor de cofermenti, care le face in stare sa catalizeze procesele enzimatice ale tesuturilor vii. Viata normala nu poate fi mentinuta daca organismul viu nu primeste, ca factori de nutritie, vitaminele pe care nu le poate sintetiza.‖ Vitaminele se gasesc, mai mult sau mai putin numeroase si in cantitate mai mare sau mai mica in aproape toate vegetalele. Se cuvine sa ne convingem ca pentru cine isi variaza cit mai mult cu putinta hrana, rezervind un loc larg cruditatilor, „problema vitaminelor‖nu exista in realitate. „Alimentele naturale sunt totdeauna perfect echilibrate pentru speta careia ii convin‖, scrie A. Orain. Cu exceptia citorva cazuri particulare, nu exista riscuri serioase de hipervitaminoza. Vitaminele sintetice nu se pot substitui vitaminelor naturale. Anumite afectiuni care nau reactionat la doze importante de vitamine sintetice, au fost vindecate cu cantitati mai mici de vitamine naturale. De aceea avem motive sa ne temem ca administrarea unor cocteiluri vitaminice provenite din industrie – echilibrate in aparenta – poate sa nu duca la urma urmelor, decit la un dezechilibru adaugat celui pe care doream sa-l tratam.

5

majoritatea din surse exogene. care avea proprietatea de a vindeca polinevrita porumbeilor hraniti cu orez decorticat. din aceste motive fiind considerate biostimulatori si intrind in grupa substantelor active alaturi de enzime si hormoni. va avea toate sansele sa atenueze sau sa vindece anumite maladii. poate chiar negativa. binefaceri constante. Vitaminele sunt considerate catalizatori exogeni deoarece sunt sintetizate numai de catre plante. deoarece aproape fiecare vitamina este o componenta structurala a unei anumite enzime sau grup de enzime. bogata in cruditati. dar care prin cronicitatea lor otavesc existenta. Intre vitamine si enzime exista o strinsa legatura. am fi in drept sa le speram.Terapeutica vitaminica este intr-adevar departe de a obtine rezultate constante. binefaceri scontate pe care teoretic. dar intre vitamine si hormoni exista o identitate de functie si chiar de structura chimica. fie sub forma de provitamine. cu o inteleapta utilizare a plantelor. majoritatea minore. Cuvintul „vitamina‖ a fost introdus in 1912 de catre chimistul polonez Cazimir Funck care a denumit astfel o substanta cristalina izolata din taritele de orez. in unele cazuri „s-a dat gres‖ prin eroare de diagostic sau prin neadoptarea dozelor prescrise. 1. care sunt forme premergatoare vitaminelor. ca vitaminele administrate sa fi avut o cu totul alta influenta. Sunt sintetizate de organism si de aceea trebuie furnizate prin alimentatie. inclusiv unele bacterii si sunt introduse in organismul uman prin alimentatie. Dar nu este exclus. 6 . iar in organism se transforma in vitamine. Vitaminele se deosebesc de hormoni care sunt biocatalizatori endogeni. Poate ca. intoarcerea la o alimentatie sanatoasa . elemente inregistrate cu vitamine utile in proportii echilibrate. fie ca atare. Prin urmare. a echilibrului fiziologic. NOTIUNI DESPRE VITAMINE 2. Prin molecula lor nu elibereaza energie si nici nu furnizeaza material plastic. prin faptul ca sunt secretati de glandele endocrine. esentiale in cantitati mici pentru desfasurarea normala a functiilor metabolice ale organismului. tinind seama de extrema si inca imprevizibila complexitate biologica. GENERALITATI Vitaminele sunt substante organice. insa prezenta lor este absolut necesara pentru desfasurarea proceselor metabolice generatoare de energie cit si a celor morfogenetice. 2.

In prezent. B1. B12. Intre vitamine nu exista nici o inrudire structurala. in continuare fiecare vitamina va fi descrisa in locul care i se cuvine.inozitol ) Colina Vitamina antiscorbutica ( acidul ascorbic ) Vitamina permeabilitatii ( Rutina ) 2 0.1. in afara de vitamina B12 care se obtine prin procedee fermentative. In tabelul urmator sunt mentionate principalele vitamine si cantitatile aproximative necesare zilnic. 15 amida acidului nicotinic ) B6 B12 H H` C P Vitamina antipelagroasa ( Piridoxina ) Acidul pantotenic Vitamina antianemica Acidul folic ( pteroilglutamic) Biotina ( Bios II ) Acid p – aminobenzoic Bios I ( mezo.01 1 1 Cantitati necesare In mg / zi Vitamina antipelagroasa ( Niacina. potrivit structurii ei. Vitamine solubile in apa : B1 B2 Vitamina antineuritica ( Tiamina ) Vitamina cresterii ( Ribovlavina ) 1-3 1 1 -2 0. A. nu numai in cazuri de avitaminoze tipice. Acestea se fabrica in cantitati mari. de aceea. Factor PP. unui om adult. K si nicotinamida.001 1-2 50 – 100 - Vitaminele au dobindit o importanta considerabila In medicina moderna.1 Vitamina Numirea si functiunea I. Vitamine solubile in grasimi : A D E K Vitamina antixeroftalmica( Axeroftol ) Vitamina antirahitica ( Calciferol ) Vitamina antisterilitatii ( Tocoferol) Vitamina antihemoragica ( Filochinona ) II. prin sinteza. majoritatea vitaminelor au fost izolate si structura lor a fost stabilita prin sinteze. fiind utilizate ca medicamente. 7 . In acest scop servesc mai ales vitaminele C. D. Tabel 2.

eforturi fizice. ROLUL VITAMINELOR IN ORGANISM In mod obisnuit. tulburari de absorbtie in boli cronice ale aparatului digestiv. tratarea unor suferinte fara legatura cu deficitul de vitamine. Cele mai multe vitamine nu au efecte farmacodinamice distincte de cele biochimice. Se aleg vitaminele necesare si dozele potrivite in functie de fenomenele carentiale manifestate. diminuarea biosintezei in organism. germeni de cereale. pentru suplimentarea alimentatiei. De exemplu: in anemiile datorate deficitului in factori de maturare a eritrocitelor cu formarea megaloblastelor care se transforma in eritrocite. in general cu eficienta redusa. drojdie de bere. Denumirea de vitamine le-a 8 . sub forma de medicamente. frunze. Lipsa partiala a uneia sau mai multor vitamine produce tulburari numite hipovitaminoze. Alte indicatii. sunt mentionate la fiecare substanta. Starile de hipovitaminoza si avitaminoza pot avea cauze multiple: alimentatie deficitara sau restrictiva. Lipsa totala a vitaminelor produce fenomenul de avitaminoza. facind parte din diferite clase de substante organice. Vitaminele se folosesc de obicei in hipovitaminoze sau avitaminoze. Vitaminele se gasesc raspindite in diverse tesuturi animale si vegetale cum ar fi: ficat. in scop profilactic si pentru indicatii specifice (cu rol tonic. care au functii de biocatalizator in sinteza nucleoproteidelor. in consecinta ele actioneaza numai in masura in care exista stari de hipovitaminoza sau avitaminoza. 2. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica uneori destul de complicata. coji.2. corectoare metabolice). administrarea de inhibitori sau antagonisti vitaminici. in anumite conditii. lactatie. produce hipervitaminoza. reducind la normal procesele biochimice perturbate. iar aportul prea mare. deci ca adjuvant. Se disting trei situatii cind se utilizeaza vitaminele: hipovitaminoze. trofic. infectii. consum crescut in sarcina. se folosesc: cianobalamina si acidul folic. perioade de crestere. organismul primeste cantitatea necesara de vitamine prin alimentatie.

datorita decalcifierii organismului. Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete. In organismul omului si al animalelor. vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in singe. Vitaminele din grupa K (antihemoragice).). Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B. iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza. apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai. slabiciune. Vitamina Kl. Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza. si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. respectiv calciferol. care formeaza impreuna cu vitamina D2. grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini. Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca singerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. iar la adulti oasele devin fiabile. datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. grupa vitaminelor D. Vitaminele D (antirahitice) regleaza continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos. de provitamine. Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. vitamina C si vitamina PP. se agraveaza cu timpul. si prin aceasta singele se incheaga normal. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari. tulburari nervoase. fie sub forma de vitamine. Vitamine hidrosolubile. Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia. iar sintetic vitamina D4. dind o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut . spanac. Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina. care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. care se manifesta prin eczeme. castane. pelagra etc. Pelagra.fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectind prezenta lor indispensabila pentru viata. care se gaseste in foile verzi de lucerna. care. rupindu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie). dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor. organismul este predispus la rahitism. La copiii rahitici oasele ramin moi si astfel se deformeaza usor. Se gaseste in "untura de peste". varza si de asemenea in ficat si muschi. fie sub o forma premergatoare. Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra. 9 . In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3.

D. A2. Dupa structura chimica se numesc : tiamida(vit. Din aceasta grupa fac parte vitaminele B. Nomenclatura vitaminelor se poate stabili dupa trei criterii:dupa nomenclatura veche. Dupa rolul fiziologic ce-l indeplinsc in organism. D4. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural. azot.F. C). K). D1. neidentificindu-se structura moleculara). antiscorbutica (vit.Funf acestei grupe de substante se mentine si in prezent.B.In cadrul aceleeasi clase.etc. antihemoragica (vit.K si F. Determinarea vitaminelor se face prin metode fizico-chimice.A1). spanacul si drojdia de bere. acid ascorbic (vit. R(extrasa din plante ieboase. Cluj si Iasi. in solventi organici. vitaminele se denumesc astfel : vitamina antixeroftalmica (vit.E).C.B6).B2). B1). Astazi. ficatul. dupa rolul fiziologic si dupa structura chimica.piridoxina (vit. Dupa solubilitatea vitaminelor in solventi organici sau in apa.). B1). Dupa nomenclatura veche vitaminele continua sa se denumeasca si in prezent cu ajutorul literelor mari din alfabetul latin (A. si insolubili in apa . Ea reflecta principii alimentare pentru buna functionare a 10 .riblofavina (vit. vitaminele se denumesc si cu ajutorul indicilor (A1. 2. D3. H). D5 ).E.C.K. microbiologice si biologice. acestea se clasifica in vitamine liposolubile si vitamine hidrosolubile. D2. laptele sucul de rosii (tomate). 3. antiberiberi (vit. Vitaminele A si D se gasesc an plante sub forma de provitamine. CLASIFICAREA VITAMINELOR Denumirea de vitamine (amine vitale) data de C. care inseamna piele aspra. C). prin fabricile de la Bucuresti. Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica. Din aceasta grupa fac parte vitaminele A. antirahitica (vit. din tara noastra. antisterilitatii (vit. este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor. etc. D).acid paraaminobenzoic (vit. Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea. industria chimico-farmaceutica. desi unele vitamine nu contin in molecula lor importanta insemnata ce o au aceste organismului.E.P(citrine).Cuvintul de pelagra provine din limba italiana pelle agra. Vitaminele liposolubile sunt substante solubile in grasimi. Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici.D.

piridoxina. alaturi de enzime si hormoni se gasesc in organism in cantitate mica si contribuie la reglarea proceselor metabolice.acid lipoic.B8.de obicei.sau avitaminoze. facand parte din diferite clase de substante organice.B12.care grupeaza vitamina C si vitaminele din grupul B(B1.B5.Lipsa sau insuficienta vitaminelor din organism determina tulburari metabolice si aparitia unor boli numite avitaminoze sau hipovitaminoze.Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata.Administrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de hipovitaminoze K .acidul ascorbic si bioflavonoidele.neidentificandu-se structura moleculara).B2.PP).acidul nicotic.3. VITAMINE HIDROSOLUBILE Vitaminele.si vitamine liposolubile care grupeaza vitaminele A.Vitaminele sunt substante organice cu rol functional care se gasesc in cantitate mica in alimente si sunt indispensibile pentru cresterea si dezvoltarea normala a organismelor.Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca hipo.boli care in cazuri grave se pot solda cu moartea.K. grupul B s.a.riboflavina. Din grupul vitaminelor hidrosolubile fac parte vitaminele ―complexului B‖(tiamina. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structural lor chimica uneori destul de complicata. Vitaminele se clasifica.Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine.dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice pe tipul aminelor.acid folic). ce constituie boli carentiale.acidul folic.in cantitati mici(B1. Vitaminelor hidrosolubile incluse in ―complexul B‖ le sunt comune urmatoarele insusiri caracteristice: 11 .D.si vitaminele R(extrase din plante ierboase.B12. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural.biotina.B2.Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici.R si K.biotina. Vitaminele se gasesc in cantitati mici in alimentele naturale. in doua grupe:vitamine hidrosolubile (solubile in apa).acidul pantotenic).fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului.B6.PP) si altele – in cantitati mai mari (B6.

fapt pentru care la un aport alimentar insuficient semnele carentei apar foarte repede. Vitaminele hidrosolubile se distribuie in lichidul extracelular.ciuperci si mucegaiuri indeplinesc rolul de activatori sub numele de cofactori enzimatici in cadrul proceselor cu acelasi nume - majoritatea vitaminelor amintite se utilizeaza ca medicamente. cereale si ficat sunt factori de crestere pentru bacterii.- sunt constituenti naturali existenti in drojdia de bere. termostabile. nu pot fi stocate in tesuturi. in general. -solubilitatea in apa. in general.desi simptomele pot fi caracteristice lipsei numai a uneia. Excesul acestor vitamine se elimina prin urina.extras din orezul nedecorticat.Deoarece parte din vitaminele B se gasesc in aceleasi alimente. se acumuleaza cu substante de rezerva.cantitatea eliminate crescand o data cu doza. In prezent se stie ca nu este vorba despre o vitamina B ci despre un complex de vitamine B substante ce au urmatoarele particularitati comune: -provenienta (drojdia de bere). rezerve cu aceste vitamine. 3. 12 . De asemenea ele se pot pierde prin transpiratii intense si repetate.carentele implica. fiind termolabile. reprezentind cofermentii acestora. Organismul nu face.Nu sunt depozitate in organism in cantitati mari deci aportul frecvent este necesar.cu usurinta. O mare parte din vitamine intra in constitutia unor enzime. -rolul nutritional fundamental in activitatea metabolismului celular. VITAMINELE B Termenul de vitamina B a fost folosit la inceputul secolului nostru pentru a denumi factorul carential al bolii beri-beri .de aceea starile carentiale survin relative repede. Spre deosebire de vitaminele liposolubile care.Sunt instabile in prezenta caldurii si procesul de preparare al hranei afecteaza cantitatea de vitamine disponibile din mancare.de multe ori. 1. Functiile vitaminelor hidrosolubile sunt in general de a asista enzimele importante implicate in productia de energie din carbohidrati si grasimi.Supradozarea vitaminelor hidrosolubile nu are in generalconsecinte toxice. vitaminele hidrosolubile fiind.depozitele din organism sunt mici si eliminarea se face renal.deficitul mai multora dintre acesti factori metabolici esentiali.

bataxin 13 . Betabion. Deoarece vitaminele complexului B sunt solubile in apa. cum ar fi caderea si incaruntirea permatura a parului. Complexul vitaminic B cuprinde toate vitaminele din grupa B. Vitaminele B participa la procesele de oxidoreducere. lipidelor. Aneurina.Piridoxina vitamina B8 . Cuprind un numar mare de vitamine care se deosebesc intre ele prin structura chimica si prin activitatea lor fiziologica. fara a se utiliza sampoane sofisticate sau crème extrem de scumpe.Acid Pangamic vitamina B5 . Este foarte putin cunoscut faptul ca unele simptome. intervin in functiile sistemului nervos. matreata.Ciancobalomina vitamina B15 . friabilitatea unghiilor.Adenina 3. ficat. colina si inozitol. deshidratarea pielii.Adenizin fosfat vitamina B12 .Acid Pantotenic vitamina B4 . proteinelor. la metabolismul glucidelor. Toti acesti compusi vitaminici isi excercita efectele biochimice si fiziologice in mod sinergic. intr-o strinsa interdependenta. preparatele moderne cu absorbtie intestinala lenta . paraaminobenzoic (PABA). a unor glande endocrine .Riboflavina vitamina B6 . VITAMINA B1 Sinonime: Tiamina. cereale sunt factori stimulatori pentru microorganisme sunt coenzime sau activatori ai proceselor enzimatice Din complexul B fac parte: vitamina B1 .Vitamina B se gasestein cantitati suficiente in alimentatia rationala si corect preparata . vita.mina H (biotina). 1. Vitaminele din complexul B se grupeaza datorita anumitor proprietati comune: sunt solubile in apa se gasesc in drojdie de bere. Sunt preferate fiindca asigura o concentratie sangvina constanta pentru un timp mai indelungat. 1. pot fi ameliorate doar prin asigurarea unui raport suficient de vitamine B.Unele vitamine B sunt sintetizate de organism.Tiamina vitamina B2 .

Vitamina B1 este solubila in apa. Produc fenomene paralitice. peste 100 grade C se descompune. Are un miros caracteristic si obisnuita este stabila la o temperatura. Lipsa tiaminei este urmata de cresterea acidului piruvic in singe si urina. regleaza schimburile gazoase. TPP. Surse: in alimente de origine vegetala (cereale mai putin legume) si animala (carne. Antivitamina B1 (piritiamina. favorizind transmiterea influxului nervos si participa la formarea hormonului tireotreep si la inactivarea estrogenilor din ficat. alcool. Windaus si Wiliam ii stabilesc in anul 1931 constitutia chimica.A fost izolata in anul 1911 de Funk. Favorizeaza depunerea gliorgenului in ficat si creste toleranta la glucide. din taritele de griu. Particularitati fizico-chimice: Se foloseste clorhidratul de tiamina sub forma de cristale mici. Particularitati farmacocinetice: Tiamina se absoarbe limitat din tubul digestiv (10-15 mg/zi). enzima care intervine in degradarea acidului piruvic. Vitamina B1 extrasa din alimente sau sintetizata de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subtire. fecale.Vitamina B1 este numita si vitamina antiberiberica . peste. cocarboxiloza) fiind grupul prostetic al carboxilazei. se depoziteaza in ficat si este metabolizata sub influenta tiaminozei. incolore sau pulbere cristalina alba. joaca un rol important in functiile sistemului nervos central si periferic si a glandelor endocrine. 14 . lapte. Se elimina prin urina. Prin resorbtia intestinala ajunge in singe sub fo a libera. Absorbtia si metabolismul. Intervine in sinteza acetil colinei. intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii. lapte. usor solubil in apa si greu solubil in alcool. in coaja si germenii boabelor de griu. De asemenea. oua etc). Solubilitatea ei creste in mediu alcalin. Vitamina B1 intervine in procesele metabolice de baza ale organismului. neopiritiamina etc). cu rol de coenzime. Participa la procese generale de oxireducere. E xcretia vitaminei B1 se face pe rm cale renala in cantitati de 50-250 micrograme. Particularitati biochimice si farmaco-dinamice: Intervine in metabolismul hidrocarbonatilor. Cele mai mari cantitati de vitamina B1 se gasesc in drojdia de bere. gust slab amar. cu miros caracteristic. Tiamina este necesara pentru functia normala a sistemului nervos si a aparatului cardiovascular. Valori mai mici de 40 de micrograme indica carenta vitaminei B1. secretorii si de absorbtie digestiva. cu aparitia de polinevrite. esterul profosforic al tiaminei (tiamin perofosfatul.

1. iritabilitate iar in administrarea intravenoasa poate produce soc. greturi. varsaturi.500 ug Prezentare: cutie cu 40 comprimate a 10 mg fiole de 1 ml a 10 si 25 mg fiole de 2 l a 100 mg Mod de administrare: adulti 30-100 mg/zi oral sau intramuscular copii 5-29 mg/zi 15 .5 mg peste 18 ani .400 ug intre 6-12 luni .Proprietati farmaco-toxicologice: Poate produce fenomene alergice.100 ug in alaptare .200 ug intre 2-6 luni . solutie este incompatibila cu riboflavina Necesarul zilnic: intre 0-2 luni .1.800 ug intre 6-8 ani .4 mg in sarcina .3-1.1 mg intre 8-10 ani .600 ug intre 3-4 ani .1.500 ug intre 1-3 ani .1 mg intre 10-18 ani . Indicatii: hipovitaminoza B1 tulburari de absorbtie in boli gastrointestinale arsuri intestinale hipertiroidie nevralgii diabet alcoolism diete restrictive Contraindicatii: in intoleranta sau alergie la tiamina vitamina B1.700 ug intre 4-6 ani .

salata verde. greu solubila in apa si practic insolubila in alcool. Lactoflavinum. absorbtia fiind diminuata in hepatita si ciroza. Se depoziteaza putin in ficat si rinichi si se elimina prin urina. Necesarul zilnic: . creier. Flavixin Vitamina B2 se mai numeste si vitamina hidrosolubila de crestere . fecale. Este termostabila (rezista si la 120 de grade C). Riboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma libera. a aparatului vizual si are rol antitoxic (plumb. Vitamina B2 poate fi sintetizata de unele bacterii. Eliberarea se face prin fecale si mai putin prin urina. mercur). dupa care ajunge in ficat si rinichi. vitamina B2 poate produce dureri la locul injectiei. Surse: alimente de origine animala (lapte. 1.3. Proprietati farmaco-toxicologice: De obicei. foarte usor solubila in solutii alcaline. Particularitati biochmice si farmacodinamice: Derivatul fosforilat este grup prostetic al unor enzime flavoproteice. lapte. De asemenea influenteaza absorbtia lichidelor din tubul digestiv care au actiune hipoglicemianta la normali si diabetici si protejeaza celula hepatica fata de substantele toxice. Bleflavin. in metabolismul glucidelor.intre 0-2 luni . de mentinere a integritatii epiteliilor. Particularitati fizico-chimice: Se prezinta sub forma de pulbere cristalina galbena. Nu se depoziteaza in organism. solubila in apa si alcool. Absorbtia si metabolismul. oua. ficat. pina la galben portocaliu.intre 2-6 luni . 2. rosii etc).intre 6 luni-2 ani 400 ug 500 ug 600 ug 16 . Ribovlavina intervine in procesul de crestere. lipidelor in funtiile sistemului nervos. Particularitati farmacocinetice: Riboflavina prezinta absorbtie buna din tubul digestiv. Vitamina B2 a fost izolata pentru prima oara in anul 1933 si sintetizata de Kareer in 1935. Intervine in procesele de oxireducere. splina). crustacee si unele vegetale (spanac. VITAMINA B2 Sinonime: Riboflavinum (DCI). cu solubilitate crescuta in mediul alcalin.

1-1. Regnul vegetal ofera o importanta sursa de vitamina B6. Sursele de obtinere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grupa. In mediu alcalin si acid sunt sensibile la lumina.intre 3-4 ani .5 mg 1.intre 10-18 ani .2-1. 3. glosite. In organismul animal predomina piridoxamina. conjunctivite.intre 2-3 ani ..7 mg 1. 1. enterocolite tulburari de crestere la copii insuficienta hepatica Prezentare: fiole de 1 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina fiole de 2 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina Mod de administrare: adulti: intramuscular 5-10 mg/zi copii: intramuscular 0. 17 . dermatite eczeme.2 mg 1.intre 4-6 ani . piridoxalul si piridoxamina. Vitamina B6 intervine in metabolismul substantelor organice si intra in compozitia unui mare numar de enzime cu functie de oxidoreducere.6-1.intre 6-10 ani .peste 18 ani .in sarcina . Absorbtia vitaminei B6 se realizeaza la nivelul intestinului sub forma libera si mai bine combinate cu proteine.8 mg 2 mg keratite. Participa la biosinteza sfingozimei cu rol in metabolismul lipidelor.5-5 mg/zi 3. VITAMINA B6 Sinonime: PYRDOXINUM (DCI). PIRIDOXOL.in perioada de lactatie Indicatii: hipo si avitaminoza B2 700 ug 800 ug 900 ug 1. BECILAN. stomatite. HEXOBION Vitamina B6 cuprinde piridoxina.

.N. riboflavina tulburari cutanate si ale mucoaselor anemii boala de iradiere 18 . intervine in dezvoltarea celulelor tumorale si este slab sedativ al S. Particularitati fizico-chimice: Clorhidratul de piridoxina se gaseste sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba.8 mg peste 18 ani ……….. usor solubil in apa. ……. Necesarul zilnic: intre 0-2 luni…….. cu gust usor acru.Eliminarea vitamine B6 se face in cea mai mare masura pe cale renala si scade cu virsta.300ug intre 6-12 luni ……400 ug intre 1-2 ani …….C.900 ug intre 6-10 ani ……. intervenind in metabolismul proteic. forma activa. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Esterul fosforic al piridoxalului este coenzima a amino-acid-decarboxilozelor..700 ug intre 4-6 ani ………. miscarea nivelului plasmatic al acidului folic sau poate provoca somnolenta.1-1. tiamina. Este factorul de crestere pentru microorganisme.4-1. asociata cu vitamina Pp.2 mg intre 10-18 ani ….2. Particularitati farmacocinetice: Piridoxina si piridoxamina se absorb digestiv si sunt transformate in piridoxalfosfat. Proprietati farmaco-toxicologice: Piridoxina poate produce fenomene de nevrita senzoriala.5 mg in alaptare ………….5 mg Indicatii: in pelagra. greu solubil in alcool.2 mg in sarcina…….200 ug intre 2-6 luni…….. Piridoxalul intervine in hematopoeza avind efect favorabil in unele anemii. somnolenta.1.. 500 ug intre 2-3 ani ………600 ug intre 3-4 ani ………. fara miros.2.

25 g Mod de administrare. Este sintetizat de plante si de multe bacterii.  .Biochimistul Williams a izolat in 1938 acest acid din ficat si l-a sintetizat ulterior in laborator.50 g/zi injectabil: 0. zilnic sau la 2 zile copii: 0.Williams si denumita dupa cuvantul grec ―pantos‖ – ―pretutindeni‖. Este implicat in sinteza celulelor rosii. este dipeptida acidului  . dar abia in 1948 s-a 19 .Este demn de amintit ca din 250 kg ficat Williams a reusit sa izoleze doar 3g acid pantotenic. acidul pantotenic a fost identificat in tesuturi ca facand parte dintr-o combinatie cu masa moleculara mica.20) g/zi in functie de virsta 3. producerea de anticorpi. C9H17NO5 ' .dimetilbutiric . confirmandu-i structura chimica.V. cu  . 4. activitatea neuronala. adulti: oral: 0.25-0. CH3OH HOH2C C C COOH CH3H .1-0. PANTOTENAT DE CALCIU Descoperita in anul 1933 de doctorul R. Vitamina B5.25 g/zi.  .25 grame fiole de 5 ml cu 0. 1.dihidroxi . dar este necesar sa fie prezent in alimentatia vertebratelor. I.alanina CH2 CH2 NH2 COOH . sau I.15-0. posologie: oral. .). CALCII PANTOTHENAS (D. VITAMINA B5 Sinonime: ACID PANTOTENIC.M. vitamina are o arie larga de raspandire. metabolismul unor steroizi.25 (0.J.I.C.Putin timp de la descoperirea sa.fiind omniprezenta in natura.Contraindicatii: neoplasm gripa infectii alergie la piridoxina Prezentare: flacon cu 20 comprimate a 0.

tioesterii sunt agenti de acilare mai eficienti decat esterii similari. aratasera ca anumite acetilizari enizimatice necesita o coenzima termostabila. lipsit de + gr. In cantitati mai mari acest acid se afla mai ales in drojdia de bere. tarate de orez. se constata atrofia glandelor suprarenale si acromotrichie (gr.care. 20 . deoarece legatura tioester are o stabilizare de rezonanta mai mica decat legatura esterii.O. sau cu acidul oxalilacetic. formand acetil colina.Coenzima A se prescurteaza CoA (sau CoA-SH pentru a se evidenia gruparea tiol). Lipsa acidului pantotenic se manifesra prin simptome variate in functie de specia animala. care a fost denumita coenzima A (A pentru acetil).Astfel. OH CH2 CH3OH C CH C N CH2 CH2 CH3 O H Acidul pantotenic COOH Mentionam ca acidul pantotenic natural este enantiomerul dextrogir.descoperit aceasta combinatie. la sobolanii si puii de gaina din organismul carora acest acid este absent partial sau total.Mecanismul exact prin care coenzima A transporta gruparile acil a fost stabilit de catre biochimistul german F. lapte. a.Aceasta descoperire apartine lui N. Acetil-coenzima (acetil CoA) se formeaza in oxidarea enzimatica a piruvatului sau a acizilor grasi. oua si ficat. antipodul opus fiind inactive din punct de vedere fiziologic. in oxidarea enzimatica a piruvatului. in acetilarile biologice si in sinteza acizilor grasi. anterior. conform reactiei : Acetil CoA colina colin acetilaza acetilcolina CoA SH In reactiile model neenzimatice. Functia coenzimei A este de a transporta gruparile acil in oxidare enzimatica a acizilor grasi. din drojdie. ea poate aparea si ca urmare a actiunii acetil-CoA sintetazei asupra acetatului liber : ATP coenzima A acetat AMP acetil CoA pirofosfat Acetil CoA astfel formata poate apoi sa reactioneze enzimatic cu un acceptor de grupari acil.Lipmann. formand acidul citric.El a izolat. o forma ―activa‖ de acetate si a aratat ca ea este alcatuita dintr-un tioester al acidului acetic cu gruparea tiol (sulfhidril) a coenzimei A.Kaplan si F.Lynen in 1951. cum este colina. cu oxigen.

Asa se explica biosintetizarea acestui acid de catre numeroase exemplare din lumea bacteriilor. etc.ei nu mai reusesc sa-si procure hrana proaspata si apeleaza la alimente care sunt depozitate timp indelungat pe rafturi. tulburari digestive (greturi. Vitamina B5 joaca un rol important in metabolismul energetic al celulelor (indispensabil degradarii celulelor. aproximativ o treime dintre oamenii de varsta a doua si a treia nu au suficient acid pantotenic in sange.khroma.Daca dimineata ei se trezesc din pat intepeniti. Starile de carenta sunt exceptionale si nu se observa decat in caz de denutritie severa sau de nutritie parenterala (prin perfuzii) exclusiv si nesuplimentata in vitamina B5.Ei mananca mai putin si realizeaza un aport redus de nutrienti esentiali.Deseori. thrix. contribuie la dezvoltarea energiei provenite din glucide.de 10 miligrame pentru adolescenti si pentru femei.lipidelor si anumitor acizi aminati si sintezei acizilor grasi si colesterolului) si participa la formarea anumitor hormoni. impreuna cu alte vitamine.Vitamina B5 se gaseste in majoritatea alimentelor. paste. ouale.a pieleii si a glandelor sporeste rezistenta la stres si contribuie la formarea unor hormoni anticorpi intervine in procesele de crestere.grasimi si proteine. rarierea penajului si si aparitia unor dermatite specifice la ultimile. In cazul microorganismelor acidul pantotenic reprezinta un factor de crestere indispensabil.a ficatului si a epiteliilor stimuleaza activitatea diferitelor glande si sporeste productia de hormoni a suprarenalelor mentine starea de sanatate a nervilor.carnea (mai ales ficatul si rinichii).Ele se traduc printr-o oboseala. Acidul pantotenic are rol in metabolismul celular si.dureri). in prevenirea aparitiei dermatitelor (bolilor de piele). etc. in frigider sau in lada frigorifica : legume si fructe ambulate in cutii sau in pungi de plastic.printre proprietatile vitaminei B5 se numara urmatoarele : participa la mentinerea starii de sanatate a aparatului digestiv. cutanate (caderea parului. Reversibile. senzatie de arsura a extremitatilor. legumele uscate si pestele. cele mai bogate fiind drojdia de bere.De asemenea.diaree. carnati. prajituri. aceste tulburari sunt tratate prin administrare medicamentoasa de vitamina B5.De aceea. Aporturile nutritionale recomandate in vitamina B5 sunt de 3 pana la 8 miligrame pe zi pentru copii. etc. par) sau leucotrichie (albirea parului). in metabolismul glucidelor si in utilizarea eficienta a colinei. orez alb. O data cu administarea acidului pantotenic simptomele prezentate mai sus dispar. produsele lactate. cartofi prajiti. feluri gata preparate.miscand 21 . la primele animale si respective incetarea cresterii. ulceratii) si neurologice (dureri de cap.). Mai ales oamenii de varsta a doua si a treia manifesta simptomele acestei carente. culoare + gr.

Necesarul zilnic de vitamina B5 O alimentatie normala asigura un aport zilnic de 5-20 mg acid pantotenic.. cefalee.70 tarate de grau…………………….57 muschi file…………………………. 7. pot fi sintetizati si de flora intestinala.. laptele matern contine concentratii foarte inalte de acid pantotenic. etc.. care. 0.40 lapte integral………………………. consumand alimente bogate in substante nutritive si renuntand.bratele si picioarele cu mare greutate si cu dureri. la care creierul si tesuturile se afla in plin proces de constituire.. mergand pana la 5 miligrame pe litru. 1.63 vanat………………………………. este foarte probabil ca acest lucru sa se datoreze unui deficit de acid pantotenic. de altfel. in oarecare proportie.Eficacitatea sanogena a acestei vitamine sporeste prin administrarea concomitenta cu vitaminele B6. balonari. scaderea rezistentei la infectii.Nu se cunosc intoxicatii cu acid pantotenic. 0. Pentru a acoperi necesarul de vitamina al noului nascut.. crampe musculare. Pentru a realiza un aport constant de vitamina B5.B9 si C.macrou…………………. Continutul de vitamina B5 al unor alimente(mg) ficat……………………………….. ulcer duodenal. 1. dulciuri. paste si cartofi prajiti..40 scrumbie. se recomanda sa ne hranim echilibrat.. Oamenii care se confrunta cu situatii stresante ori fac mult efort fizic au nevoie de cantitati mari de acid pantotenic decat cei cu o viata calma si un program cotidian bine stabilit.85 pastrav…………………………….. tulburari sanguine si dermatologice.90 cereale integrale…………………….31 22 . necesarul zilnic de acid pantotenic (vitamina B5) se situeaza intre 5 si 10 miligrame. 0.75 crabi………………………………… 0. la zahar. Gravidele si femeile aflate in perioada de alaptare necesita pana la 15 miligrame pe zi.82 seminte de floarea soarelui………. hipoglicemie.78 galbenus (de la un ou)……………… 0.Hipovitaminoza pantotenica provoaca anemie. Pentru copii.. tulburari de somn.35 nuci………………………………… 0. 1. pe cat posibil. adolescenti si personae adulte. 0. greata. 2.

pastele. ca si depozitarea indelungata dauneaza masiv acestei vitamine valoroase. fierbere. prelucrarea industriala.. mareste capacitatea de concentrare. Vitamina B5 ajuta la depasirea mai usoara a situatiilor stresante.Drojdia contine 20 mg la 100g. condimentele iuti.Si acizii sub diferite forme. Prelucrarea termica. mustarul iute. capacitate de concentrare stimularea circulatiei locale si intretinerea nervilor din extremitati piele sanatoasa si par bogat. este un aliat prestios in scaparea de kilograme. Utilitatea vitaminei B5 Acidul pantotenic (vitamina B5) este deosebit de important pentru : producerea de energie. actiunea vitaminei B5 previne imbatranirea premature si aparitia ridurilor. castravetii acri. Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pig-mentarea parului.Doza zilnica recomandata de acid pantotenic (vitamina B5) este in jur de 5-15 mg. mentinerea vitalitatii prevenirea inflamatiilor si rezistenta la stres reducerea depozitelor de grasime. galbenusul de ou 7 mg la 100 g. La randul lor. Particularitati biochimice si farmacodinamice: 23 . la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. Este indispensabila functionarii normale a glandelor suprarenale. Alimentele rafinate. Vitamina B5 are rol in catabolismul glucidelor si lipidelor si. tarata 2. De aceea. valorificarea lipidelor in organism vivacitate intelectuala.fiind un remediu excelent pentru curele de slabire si in mentinerea formei maxime.25 mg si varza aproape 1 mg.ea protejeaza inima. coacere. este indicat sa mancam hrana proaspata.Vitamina B5 este necesara pentru formarea hormonilor si pentru acetilcolina utilizata de creier pentru a preveni anumite tipuri de depresie. de exemplu otetul. stresul cronic si depresia. de pilda prin prajire. etc.. preparata cat mai sumar. De asemenea. cum cunt orezul alb. produsele de panificatie din faina alba. combate inflamatiile in diferite zone ale corpului. bicarbonatul de sodiu. nu mai contin decat cantitati neinsemnate de acid pantotenic. Are un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice. substantele puternic alcaline dauneaza de asemenea vitamine – de pilda. muraturile de orice fel. prin aceasta. descompun molecula de vitamina. Simptomele deficitului sunt oboseala. etc. in special atunci cand mancarurile se afla in contact prelungit cu otetul.Totodata. distruge vitamina B5.

posologie: injectabil. Vitamina este hidrosolubila si joaca un rol in maturarea globulelor rosii plecand de la 24 . fosfolipidelor. hemoglobinei.Este grupul prostetic al coenzimei A.5% cobalt si radicalul cian. continand 4. hormonilor steroizi.comprimate a 500 mg care se sug Mod de administrare. stabile in aer si in mediu acid.M. Vitamina B12 are formula moleculara C68H90N14O14Pco si masa moleculara 1490±140.5 g/zi comprimate: . 5.adulti: 2-4/zi . factor de acilare care intervine in sinteza acetilcolinei. stimuleaza mobilitatea gastro-intestinala Prezentare: PANTOTENAT DE CALCIU . Necesarul zilnic: 5-10 mg/zi Indicatii: stomatite glosite colite hepatite cronice dermatite arsuri injectat in doze mari.25-0. bazelor si acizilor puternici. de unde si denumirea de ciancobalamina.C.). timp de 20 minute. Este unul dintre cei mai puternici factori antianemici cunoscuti. solubile in apa si alcool. de culoare rosie. Sunt semirele la actiunea oxidantilor. Are o structura deosebit de complexa. 1. VITAMINA B12 Sinonime: CYANOCOBALAMINUM (D.V.copii: 1-3/zi 3. RUBIVITAN Este indispensabila pentru viata omului si a animalelor.fiole de 5 ml cu 0. Vitamina B12 este compusa din substante cristalizate.5 g/zi . sau I. colesterolului.adulti: 0.copii: 0. I.5 g substanta activa PANTENOL . prezentand o oarecare analogie structurala cu hemoglobina. DAVITA-MON B12. Rezista la 120 de grade C. . COBIONE.I.

un atom de Co si grupari amidice. factor anemic extrinsec. factorul proteinelor la animale etc. ci numai in componenta gruparilor amidice. vitamina antipernicioasa. in prezenta unui factor intrisec produs de mucoasa gastrica si cu care alcatuiesc factorul antipernicios depozitat in ficat. reusindu-se in cele din urma obtinerea acestei vitamine pe cale industriala.. bastinasii aveau obiceiul de a acumula pestii in mari recipiente. Rezulta un lichid cu un miros si un aspect dezgustator. SINONIM: cianocobalamina. Vitamina B12 se gaseste mai putin in regnul vegetal si mai mult in alimentele de origine animala (ficat. folosind cca.. reconstituind prima faza a absorbtiei intestinale. tehnicile de izolare s-au mai perfectionat.celulele-mama si in sinteza unor acizi grasi si anumitor acizi aminati. Prin anii 1950. splina. bogat in acizi aminati si vitamine. mocirla canalelor. asa incat nu mai aveti motive sa fiti ingrijorati). Biogeneza vitaminei B12 are loc sub actiunea a numeroase bacterii din sol si a bacteriilor intestinale.. Factorul intrisec are rol de protectie in 25 . izolarea. factor antipernicios. imediat dupa descoperire. Identificarea. vitamina era extrasa din ficatul animal (cam patru tone de ficat prelucrat ofereau un gram de vitamina B12). Denumirea de cianocobamida deriva din structura sa moleculara intrucat contine gruparea cian(-C≡N). nici de atomul de Co si nici de ribonucleotida. Denumirea de corinoida provine de la inelul porfirinic modificat din molecula sa numit inel corinic.. Vitamina B12 absorbita si retinuta la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza. . Principala sursa de vitamina B12 este sinteza microbiana. Numele de cianocobalamina nu este riguros stiintific deoarece nu contine grupare aminica libera sau legata de nucleul central (corinic). stabilirea structurii si a activitatii biologice a vitaminei B12 a necesitat colaborarea mai multor grupe de specialisti o perioada mai indelungata de timp . Se mai numeste (pe langa cianocobalamina si cianocobamida) antianemica. Absorbtia si metabolismul. Ca element exotic (intre timp. In 1952. mai ales din colon. muschi). 250 tone namoluri culese zilnic. Miner Laboratories din Chicago au identificat o tehnica de izolare a vitaminei B12 din. Absorbtia vitaminei B12 se realizeaza la nivelu mucoasei intestinale. in care avea loc un proces accentuat de . mentionam ca in Indochina. corinoida. fapt pentru care este mai corecta denumirea de cianocobamida decat cea de cianocobalamina. creier. cunoscut amatorilor de bucatarie chinezeasca. fezandare / putrefactie.

care stocheaza vitamina B 12. De asemenea are o importanta deosebita in ce priveste cresterea. prin aporturi alimentare insuficiente (regim vegetarian). poate disimula o insuficienta de aport sau o tulburare a absorbtiei timp de 3 sau 4 ani. depresie) si mucoase (limba depapilata). NECESITATI SI SURSE Aporturile nutritionale recomandate. denumita factor intrinsec. METABOLISM SI CARENTA Absorbtia intestinala a vitaminei B 12 are loc in ultima parte a intestinului subtire. nevrita optica inflamatie a nervului optic. Cea mai buna sursa este ficatul. laptele si derivatele lactate. tulburari hematologice (anemie megaloblastica). mucoasa bucala (glosita Hunter). varsaturi. de 4 micrograme pentru femeile gravide sau care alapteaza. Factorul intrisec activ fixeaza pina la 264 de micrograme vitamina B12\mg. Ficatul. precum boala lui Biermer. de 3 micrograme pentru adolescenti sau pentru adulti. ouale. Vitamina are rol in hematopoeza si mai ales in eritropoeza. HIPERVITAMINOZA se manifesta prin aparitia unor stari alergice si prin hiperglobulie. in mod exceptional. care nu este rara in tarile industrializate. in mod exceptional. dintr-o infectie cronica a intestinului subtire. Cea mai importanta actiune a acestei vitamine este anemia pernicioasa de tip Biernner. minime si usor de acoperit printr-o alimentatie echilibrata. Carenta vitaminica afecteaza tesuturile in care se produc multiplicari celulare rapide. Sunt afectate: maduva hematoformatoare (apare anemia megaloblastica). bolnavii prezentand inapetenta. In sfarsit.absorbtia intestinala prin formarea unor compusi de inactivare a vitaminelor B12. poate rezulta deci fie. neuropsihiatrice (senzatie de arsura cutanata. dar si pestele. diaree. Ea nu este posibila decat in prezenta unei glicoproteine secretate de stomac. In continuare. aceasta carenta poate. senzatie de balonare. pierderi de memorie. dintr-o ablatie a prrtiunii terminate a intestinului subtire si. sunt de 1 pana la 2 micrograme pe zi pentru copii. Vitamina B12 se gaseste in toate produsele animale indeosebi in ficat. unde intervin modificari ale trombocitelor sau chiar leziuni degenerative nervoase. UTILIZARE TERAPEUTICA 26 . hematopoeza si functionarea celulei nervoase. mucoasa tubului digestiv. fie dintro gastrectomie (ablatie a stomacului) sau dintr-o o boala responsabila de o anomalie a secretiei de factor intrinsec. labilitate a starii de spirit. Carenta in vitamina B12. sa mai provina dintr-o anomalie. o carenta in vitamina B 12 nu este deloc rara la persoanele in varsta. pierdere a apetitului. Ea este relativ stabila la caldura si la aer dar mai sensibila la lamina si la radiatiie ultraviolete precum si la acizi si baze. apar primele semne ale carentei: oboseala generala.

Lipsa ei duce la hiperplazia megaloblastica a maduvei oaselor. rinichi. Ciancobalamina este absorbita total si rapid dupa administrarea subcutanata sau intramusculara. Vitamina din alimente nu este distrusa in tubul digestiv. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Ciancobalamina este indispensabila procesului de maturare a eritrocitelor. In intestinul gros absorbtia este mai redusa. in doze mari ca analgezic. asemanatoare pigmentului eritrocitar si clorofilei. A fost obtinuta initial din ficat de bovina ( 25 mg dintr-o tona de ficat). substanta care intra in structura acizilor nucleici.Vitamina B12. anemicii excretind zilnic cantitati de ciancobalamina egale cu oamenii normali (50-250 ug).2 ug). se elimina renal. de structura probabil mucoproteica. Este depozitata in ficat. indeosebi). Administrarea medicamentoasa de vitamina B 12 este contraindicata in rare cazuri (anumite cancere. mai ales in ficat. creier si muschi. de asemenea. Administrarea orala a vitaminei B12 nu are efect in anemii. Intervine in sinteza nucleoproteidelor. s-ar absorbi numai sub forma unui complex cu factorul intrinsec. fiind necesara pentru transformarea timinei in timidina. prin filtrare glomerulala( 0.5. hidroxocobalamina. La omul normal se absoarbe in intestinul subtire 70-90% din ciancobalamina. iar in prezent se obtine din culturile de Streptomyces griseus. sunt practicate in caz de intoxicatie cu cianura. este indicata in carenta corespunzatoare. A fost obtinuta cristalizata. numita si factor intrinsec. cu reactie neutra. Particularitati fizico-chimice: Vitamina B12 are structura porfirica. Particularitati farmaco-cinetice: Pentru absorbitia este necesara prezenta asa numitului factor intrinsec secretat de mucoasa gastrica. 27 . Ciancobalamina. administrata in injectii intramusculare. stomac. desi baeriile saprofite sintetizeaza vitamina. Solutia apoasa are Ph=4-4. are culoare rosu-inchis si este solubila in apa. Injectiile intravenoase cu unul dintre derivatii ei. Ea este utilizata. Vitamina B12 se gaseste in toate organele. ca un subprodus la fabricarea streptomicinei. Absorbtia este favoizata de Ph-ul alcalin. sub forma nemodificata. cind mucoasa gastrica este atrofiata sau cind exista leziuni intestinale importante. dar contine cobalt (4%). datorita opririi evolutiei maturarii hematiilor.

tumori. capacitatea stomacului de a sintetiza factorul intrinsec. In 4-8 saptamini eritrocitele circulante ajung la nivelul normal. aclorhidria histaminorefractara. absorbtia este diminuata la bolnavii cu insuficienta a formarii factorului intrinsec datorata unor suferinte gastrice ( gastrite toxice. gastrita atrofica. iritarea stomacului) si gastrectomie. Se obtine vindecarea clinica in citeva saptamini. uremie sau primeste cloramfenicol. De asemenea contribuie la troficitatea mucoasei digestive. In formele obisnuite de anemie megaloblastica. neoplasm gastric. 28 . Dupa 2-3 zile se restabileste hematopoeza normaloblastica. dupa prima saptamina de tratament se obtin ameliorari evidente.pentru unele microorganisme si pentru organisme superioare. diminua astenia. Are actiune neurotropa. disbacterioze intestinale. anorexia. Reticulocitele apar in singe periferic in zilele 5-12. Dispar tulburarile digestive. Este cunoscuta ca un factor esential pentru crestere si nutritie. de utilizare si de cresterea nevoilor si pierderilor. fiind esentiala in procesele de care depind integritatea functionala a fibrelor mielinice.Ciancobalamina intervine si in transformarea acidului folic in acid fotenic si prin aceasta contribuie la metilarea uracilului. Vitamina B12 are actiune lipotropa si intervine in metabolismul proteic. Tratamentul de substitutie cu B12 trebuie continuat toata viata. necesare sintezei metioninei din hemocisteina si transformarii glicolului in serina. necesara pentru functionarea unor enzime. Indicatii: Ciancobalamina este indicata in anemii megaloblastice. prin favorizarea gruparilor metil labile. de absorbtie. unde are actiune majora. Rezultatele sunt mai slabe daca bolnavul are concomitent o infectie. Nu sunt influentate atrofia mucoasei gastrice. Concomitent se realizeaza valori normale pentru leucocite si trombocite. cu formarea timinei. insuficienta pancreatica. Are rol in mentinerea gruparilor sulfhidrice in forma redusa. lipsa ei producind glosita si gastrita atrofica. ale integritatii fibrelor nervoase mielinice si ale celulelor epiteliale din tubul digestiv. Efectele hematologice sunt primele car apar si anume. Carenta vitaminei B12 poate avea drept cauze tulburari de aport. Absorbtia insuficienta a vitaminei B12 din intestin se intilneste in inflamatii. Deficitul de vitamina B12 prin lipsa de aport se manifesta la persoanele cu dieta vegetariana severa. Se cunosc situatii cu consum crescut de vitamina B12. dupa citeva ore de la injectare. se observa la nivelul maduvei. de exemplu la bolnavii paralizati de diohzllobathrium latum. Semnele de hipovitaminoza B12 la om constau in tulburari ale hematopoezei. inclusiv cele localizate pe mucoasa linguala.

fiole de 1 ml cu 50 ug sau 100 ug. Se obtin rezultate partiale in anemia datorata batricefalozei si in sindroamele de absorbtie intestinala. Cu cit tulburarile neurologice au aparut mai recent fata de aplicarea tratamentului cu vitamina B12.fiole de 2 ml cu extract de ficat avind 200 ug ciancobalamina.N.Efectele ciancobalaminei sunt mai slabe in anemia megaloblastica din cursul sarcinii sau a copilariei.. NEOHEPAR . VITAMINA B12 . senilitate Nu exista dovezi certe de eficacitate in multe cazuri dintre diagnosticurile mentionate.fiole de 2 ml solutie injectabila de extract de ficat avind 20 ug ciancobalamina. Ciancobalamina ar avea unele efecte si in afectiuni cu ar fi: neuropatii (polinevrita alcoolica si diabetica. cu atit se obtin rezultate mai bune. ameliorarea se obtine mai lent. vitamina B12 produce efecte favorabile asupra tulburarilor nervoase din timpul anemiei megaloblastice. posologie: 29 .fiole de 5 ml cu extract de ficat avind 50 ug ciancobalamina. La bolnavii cu complicatii ale S. - Mod de administrare. Contraindicatii: alergie la ciancobalamina bolnavi de astma poliglobulii neoplasm Reactii adverse: ciancobalamina poate produce reactii alergice: urticarie si chiar soc analfabetic. Prezentare: ROMTRAT . tulburarile sensibilitatii profunde din scleroza in plagi) hepatita cronica si ciroza nevralgii de trigemen anorexie intirziere in crestere sterilitate unele psihoze. Datorita actiunii neurope. insa nu se mai inregistreaza avansarea leziunilor. .

La copii se administreaza 1-10 ug/zi. 6. In cazurile grave de anemie megaloblastica cu tromboalopenie. necomplicate se administreaza zilnic 1 ug timp de 10 zile. Acidul nicotinic si amida nicotinica sunt substante cristaline. si 5 mg acid folic. solubile in apa.solubile in 30 .M. nicotinica sunt substante cristaline. infectii. hemoragii. timp de 5-10 zile. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. calea orala nefiind recomandata in anemia megaloblastica. In formele complicate se administreaza 30 ug/zi. sau S. la formele medii. tratamentul se face in prima zi 100 ug vitamina B12 I. La acestia doza zilnica este de 1 ug. fecale. Doza de vitamina B12 este diferita in functie de intensitatea anemiei megaloblastice.C.Calea de administrare obisnuita este injectabila I. incolore.. deoarece nu este posibila absorbtia. zilnic. existenta unei infectii sau a tulburarilor neurologice. Se elimina prin urina. In afectiuni neurologice si hepatice cronice se injecteaza 1 mg/zi sau la 2-3 zile. VITAMINA B3(PP) Cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. Tratamentul de intretinere se face cu doza de 30-100ug o data pe luna. alcool.Acidul nicotinic si amida apa. solutii alcaline si reductoare. Aceasta cale poate fi folosita la vegetarieni. lipsiti de aportul vitaminei B12 prin carne. Initial.alcool. Vitamina B3 (PP) cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. clorpromazima. Absorbtia si metabolismul. 3. iar in nevrite 1000 ug/zi. Incompatibilitati in solutie: Vitamina B12 este incompatibila in solutii cu acidid ascorbic. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. 1. oral.M. tranpiratie. vitamina K solutie apoasa.incolore. tulburari neurologice intense. termostabile. Sunt absorbite la nivelul intestinului de unde patrund in singe.termostabile.

Acest cofactor.A.crescand nivelul celui benefic(HDL) si scazand nivelul trigliceridelor din sange.Elvehjem si 31 .von Euler. normalizand functia suprarenalelor.Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv.J. Vitamina B3 se comporta ca o coenzima in multe dintre functiile biochimice.estrogeni.amida acidului nicotinic. ca urmare a unor studii de nutritie intreprinse in azile de orfani de catre Joseph Goldberger s-a stabilit ca aceasta boala era o boala de carenta alimentara.Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al gurii).Deficienta in acid nicotic duce la bolile pelagra la om si limba neagra la caine. dializabil. a sistemului nervos.incepute in 1904. un aminoacid aflat in alimentele de origine animala. amelioreaza circulatia sangelui – participa la metabolizarea proteinelor. precum si sintezei normale a unor hormoni (testosteron. fie prin interactiuni medicamentoase (unele antituberculoase si antiparkinsoniene).cu precadere in cele care necesita mentinerea sanatatii pielii si functiile specifice tractului gastrointestinal si ale sistemului nervos. migrenei. Vitamina B3 este stabila la lumina. glucidic.pe care au numit-o coenzima II.Christian au izolat o alta coenzima.Aceasta substanta nutritiva este de asemenea implicata si in alte procese importante. precum metabolismul lipidelor (grasimilor). glucidelor si lipidelor.De asemenea. cand biochimistii englezi A. doza zilnica recomandata fiind de 20 mg. factorul alimentar responsabil nu putea fi recunoscut. foarte asemanatoare cu coenzima I.oua si lapte.La inceputul secolului 20. Warburg si W.diminuand colesterolul daunator(LDL). in 1933.Aceasta descoperire ia condus pe biochimistii americani C. ametelilor. previne aparitia diareei. modereaza tensiunea arteriala.pana in 1937.Goldberger a aratat ca boala nu era infectioasa. mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor.In 1934.Harden si W.a fost izolat de H. ca ea era asociata unei alimentatii cu amidon degradat si putea fi prevenita prin suplimentarea hranei cu carne. ca fiind acidul nicotic.Totusi. pelagra era endemica printre copii din sudul Statelor Unite. Putin dupa aceea. descrisa sub termenul de pelagra.In 1915-1920. rezulta fie prin aporturi alimentare insuficiente.insulina).Organismul nostru poate transforma de asemenea niacina in niacinamida. numit initial coenzima sau coenzima I. dar acesta poate asigura doar o parte din necesarul de care avem nevoie. ei au gasit ca ambele coenzime au drept nicotinamida.Ea atenueaza riscul aparitiei unor tulburari cardiovasculare. protejeaza impotriva arterosclerozei.Organismul nostru poate produce niacinamida din triptofan. mineral. la caldura si rezistenta la oxidare.Young au descoperit ca pentru fermentatia alcoolica de catre extractele de drojdie este nevoie de un cofactor termostabil.Aceasta s-a realizat prin cercetari complet independente. Vitamina B3 participa in metabolismul proteic . in Suedia.lipidic. Carenta vitaminei B3.

Woolley la identificarea. leguminoasele. rezultatul lipsei acidului nicotinic.Luarea de doze mari de acid nicotic permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. avocado. morcovul. dar.al pielii. tomatele. 32 .D.glucidelor si lipidelor. deci la metabolismul general al organismului. un aminoacid. ele nu manifesta nici o carenta atunci cand din alimentatie li se scoate acidul nicotinic. pestele. de fapt. De asemena. painea integrala. ficatul. etc.in deosebi din triptofan. ea este consecinta unei sume de carente in diferite vitamine si in acizii grasi esentiali. COOH N Acid nicotinic CONH2 N Nicotinamida Insuficienta de vitamina B3 provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos. nuci. conopida.taratele de cereale. De fapt.Principalele surse alimentare bogate in vitamina B3 sunt : drojdiile alimentare si de bere. Pelagra este. smochinele. nu se mai asigura cantitatea necesara pentru sinteza niacinei si astfel apar semnele de carenta. Vitamina B3 constituie un factor important in hranire. carnea. el mai este denumit si niacina fara vreo semnificatie speciala. a limbii si a tesuturilor digestive favorizeaza circulatia cerebrala si coronariana scade tensiunea arteriala stimuleaza secretia gastrica si eliminarea bilei inlesneste asimilarea fierului . ouale.Daca insa continutul in triptofan al proteinelor alimentare este mic. niacina este esentiala pentru corp deoarece : este un factor antipelagros de prima importanta are actiune vasodilatatoare la nivelul pielii serveste la buna functionare a sistemului nervos central stimuleaza secretia gastrica mareste glicemia si scade nivelul colesterolului mentine sanatatea pielii. piersicile.W. Numele acidului nicotinic vine de la faptul ca el este un component al nicotinei. a acidului nicotinic drept factorul nutritional care previne limba neagra la caini si pelagra la om. ciupercile proaspete. migdalele.Daca animalele sunt hranite din abundenta cu proteine bogate in triptofan. curmalele. in 1937.plantele si majoritatea animalelor pot sintetiza acid nicotinic din alti precursori. participand activ la metabolismul proteinelor.un alcaloid toxic din tutun. in primul rand. arahidele.

Previne si vindeca pelagra. insomnii. lactate si branzeturi. dar si alte vitamine ale complexului B. Candva vitamina B3 a fost numita si ―vitamina antipelagroasa‖. respiratie dificila. prurit.diaree. Rapiditatea cu care niacina poate elimina neplacerile si vindeca bolile este uimitoare – comparabile doar cu rezultatele fulgeratoare obtinute priin administrarea vitaminei C.deoarece era folosita la tratarea populatiei bolnave de pelagra din tarile unde alimentatia se baza in principal pe porumb. acnee. stari depresive. iritabilitate.Datorita acestei actiuni de dilatare a vaselor.De asemenea. este recomandabila gatirea lor in abur sau la cuptor. in peste. amestecandu-se legumele pentru ase pastra cat mai mult din continutul vitaminic. Niacina mai are o functie deosebit de insemnata in cadrul metabolismului nostrum : ea reduce nivelul colesterolului. indigestii. alcoolism.Ea contine nu numai multa vitamina B3 si B2.Drojdia de bere este un mare furnizor de vitamina B3. stiut fiind ca porumbul contine cantitati infime de vitamina B3. broccoli.6 miligrame pentru 1000 de kilocalorii consumate 33 .Zaharul in sange. fara un alt tratament.Surplusul este eliminate prin urina. artrita. niacina poate fi de ajutor si celor ce sufera de migrene.Vitamina B3 este indicata in pelagra. hipertensiune arteriala si ateroscleroza. vitamina B3 dilata vasele de sange.Un studio efectuat in SUA a pus in evidenta faptul ca simpla administrare a niacinei.Totusi exista forme ale vitaminei B3 care nu sant absorbabile. influenteaza sistemul nervos si activitatea unor glande cu secretie intrena. caracterizata prin tabloul simptotic a celor trei ―D‖ (dementa. rosii si morcovi. de porc. Rolul si caracteristica vitaminei B3 Vitamina B3 se gaseste in carnea de vita.Este binecunoscuta si ca actiunea vasodilatatoare a vitaminei B3. cefalee. diferite psihoze. inlaturand tulburarile de circulatie la persoanele cu vasele sanguine ingustate. respective glucoza. stres.De aceea. poate scadea valoarea colesterolului cu 22% si nivelul trigliceridelor cu 52%. Necesarul zilnic de vitamina B3 Corpul nu-si poate face reserve de niacina. dermatita). in diaree. ameteli. afte. trebuie sa ne asiguram in permanenta un aport indestulator. grau integral. senzatie de rau general . degeraturi. copiii si adolescentii – intre 5 si 12 miligrame adultii – circa 6. capabila sa asigure un nivel echilibrat al zaharului in sange. cartofi. contituie principala sursa de energie a organismului si singura forma de carbohidrat acceptata de neuronii creierului nostru. intr-o combinatie adecvata. precum si oligoelementul crom. herpes.Deoarece vitamina B3 se pierde prin gatirea in apa a alimentelor care o contin. etc. oua. tulburari circulatorii periferice. intr-o forma asimilabila de catre organismul uman.De asemenea. porumb si produse din porumb. enterocolita. inflamatii bucale.

12.2 34 . care deseori limiteaza utilizarea sa. Pentru pastarea unei sanatati generale bune. 5. luate precautii. se recomanda administrarea niacinei mai degraba decat a nicotinamidei.8 cereale integrale.femeile – 13 pana la 15 miligrame barbatii – intre 15 si 20 miligrame Cei ce presteaza o munca grea.3 pasare. Niacina SR este conceputa sa elimine aceasta senzatie. 100 grame …………… 35. Continutul de vitamina B3 al unor alimente(mg) drojdia de bere. Pe de alta parte. totusi... Acestea include niacina cu reactie imediata(IM).2 ton. 1 ceasca ……………….2 ficat. doza zilnica optima de baza pentru vitamina Eb (10% pana la 25% ar trebui sa fie niacina) este de 25-300 mg pentru barbate si femei. 100 grame ………………………. au aratat ca niacina IHN a fost evidentiata ca factor benefic in afectiunile circulatorii. 6.la un nivel mai mare decat 1500 mg zilnic au fost raportate niveluri ridicate de enzime hepatice si toxicitate pentru ficat. iar IM sau SR pot fi mai eficiente decat IHN in reducerea nivelului colesterolului si al LDL in sange. o ceasca ……………………… 24. Totusi. ea este in general prost suportata. 100 grame …………………….IHN sau ―flush-free‖ niacina este considerata complet sigura si fara nici un alt efect de purpura. care contine niacina plus inositol. 1 ceasca ……………. 100 grame ………………………. care au utilizat mai mult de 4000 mg zilnic. deci.4 somon.(IHN). Cand se foloseste un nivel crescut de niacina IM..6 arahide. niacina cu actiune in timp(SR) si inoitol hexiancianat.. 8. Experimente efectuate pe pacienti umani. Luarea in doze mari de acid nicotic poate permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol.2 inima. 9. desi inca mai produce purpura si tulburari gastrointestinale.Luarea de doze mari de acid nicotic este categoric contraindicat in caz de ulcer gastroduodenal sau de diabet. Daca tratati probleme circulatori sau o scadere a nivelului de colesterol si de trigliceride. mai ales in caz de insuficenta renala.. Exista cateva suplimente cu niacina in present pe piata.6 piersici uscate. aceasta apare la unele persoane. este mai usor tolerat de catre unii utilizatori. 100 grame ……………………. 10. 100 grame ……………………. femeile gravide si mamele care alapteaza ar trebui sa suplimenteze cu cateva milligrame cantitatile indicate mai sus. Trebuie. inclusiv in cazul maladiei Raynaud si in claudicatie intermitenta. dar. Niacina si nicotinamida sunt disponibile intr-o gama larga de suplimente.in general subiectii incearca o senzatie de purpura. 7.

difuzia extinsa a niacinei a fost comparata cu efectul gemfibrozilului. niacina fiind considerata mult mai eficienta – in cresterea nivelului colesterolului HDL si a apolipoproteinei A-1 – decat tratamenetul medicamentos.. un medicament prescris pe scara larga in scaderea nivelului colesterolului.De asemenea.8 cotlet de porc.Altii sugereaza o combinatie a niacinei cu medicamentele de reducere a nivelului colesterolului.Un alt studiu a comparat eficacitatea niacinei cu aceea a clofibratului.Optiunea utitlizarii ca medicamente folosite in aceasta afectiune prezinta serioase efecte secundare inclusiz o incidenta crescuta a cancerului gastrointestinal si o marire a riscului aparitiei unei afectiuni biliare.9 Functii si utilizari ale vitaminei B3 Boli cardiovasculare Datorita rolului sau in metabolismul lipidelor. datorita efectelor sale.7 mazare verde. a marit semnificativ nivelul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL sau colesterolului ―bun‖). 35 . 1 bucata ………………. intr-unul dintre studii. 3..Un numar impresionant de lucrari evidentiaza efectul niacinei in reducerea nivelului colesterolului ―bun‖. atacuri de cord.6 boabe de soia. chiar in doze crescute in conditii de siguranta – in tratamentul diabetului de tip 2 care deseori inregistreaza un nivel scazut de HDL. a lipoproteinelor cu densitate foarte scazuta (VLDL) si a trigliceridelor. 4. Niacina a fost cu mult mai eficienta decat medicamentul in reducerea colesterolului limfatic. tinand cont de eficacitatea niacinei si de actiunea sa printr-un mecanism diferit fata de al medicamentelor utilizate in prezent. precum si costului si nivelului de toxicitate scazute. 100 grame ……………… 2. niacina poate constitui un tratament in cazul multor pacienti ce prezinta un nivel marit al colesterolului. 5.numeroase utilizari terapeutice ale niacinei (nu ale niacinamidei) sunt prescrise in tratamentul nivelului crescut al colesterolului. 1 ceasca …………………….precum si alti specialisti concluzioneaza ca. cercetatorii au administrat pacientilor simvastatin impreuna cu niacina obtinand rezultate remarcabile – aproape 70% mai putine decese. palpitatii si spitalizari pentru boli cardiovasculare in toata perioada de trei ani a experimentului. s-a constatat o eficienta si o siguranta sporita. 1 ceasca ……………….. 3.cotlet de mile.1 migdale.Intr-un alt studiu.De exemplu. Autorii acestor lucrari. in special in cresterea HDL.Alte lucrari evidentiaza difuzia extinsa a niacinei.. 1 bucata ……………….... Atunci cand niacina a fost administrata impreuna cu lovastatinul.

Datorita importantei acestuia in sistemul nervos.nervozitatea. multi specialisti utilizeaza niacina si/sau niacinamida separate sau in combinatie cu alte medicamente in tratamentul afectiunilor mentale ca anxietatea. aceasta substanta nutritive poate fi utila in prevenirea catorva forme de cancer.acestia sunt incantati de rezultate. Cancer Numeroase studii reliefeaza ca niacinamida este eficienta impotriva mai multor tipuri de substante cancerigene. Deficienta severa de niacina constituie un factor major in dezvoltarea 36 . Intar-unul dintre studii au fost adaugate 60 mg de rutin si 300 mg de vitamina C. daca avem o cantitate suficienta de acizi grasi omega-3 pentru ca actiunea vitaminelor B sa fie mai eficienta. Poate acest tratament ar fi mult mai eficient daca vom lua in considerare si alte substante nutritive. slabiciunea si pierderea memorei – toate acestea fiind disfunctionalitati ale sistemlui nervos. Sistemul nervos Unele dintre simptomele de inceput ale carentei niacinice include irascibilitatea. in forma de niacina este un vasodilatator – un agent menit sa relaxeze sis a largeasca vasele sanguine.depresia si chiar schizofrenia. utilizata in tratamentul diferitelor probleme circulatorii. dar si a acizilor grasi omega-3. Niacina este in special utila in cazul persoanelor care au o predispozitie ereditara si rezistenta la nivelul crescut de colesterol. in timp ce celelalte nu. impreuna cu anticonvulsivele. confuzie si isterie. aceasta doza fiind majorata la doua pana la trei ore in timpul crampelor.De exemplu.Niacina este extreme de eficienta in reducerea colesterolului si a trigliceridelor.Femeile care au raspuns cel mai bine la tratament au inregistrat un ciclu normal. depresia.Un studiu sugereaza ca o cauza majora a imbolnavirilor mentalein societatea de azi poate fi datorata nu numai carentei vitaminelor B si in special a niacinei.Eficacitatea terapiei a durat cateva luni chiar si dupa ce a fost interupt.Astfel.Cercetatorii sugereaza ca acest fapt poate arata ca lipsa raspunsului la tratament indica necesitatea maririi dozei.Cand pacientii utilizeaza niacina si acestia se reintorc la medicii lor pentru examenele medicale.Studiile sugereaza ca niacianamida – ca si vitaminele E. nelinistile. acestea amplificand efectul niacinei. subiectilor cu varste cuprinse intre 14-44 de ani le-au fost administrate 100 mg de niacina de doua ori pe zi. niacina este de asemenea. In ambele lucrari. Vitamina B3 mai are si alte functii in cadrul sistemlui cardiovascular.B6 si pantotenatul de calciu – poate fi de asemenea utila in tratamentul epilepsiei.Aceste simptome pot fi urmate de lipsa orientarii. Probleme menstruale Doua studii despre utilizarea niacinei releva crampe menstruale la aproape 90% dintre subiecti.Astfel.

Utilitatea vitaminei B3 Niacina (vitamina B3) este deosebit de importanta pentru : respiratie celulara energie celulara metabolismul carbohidratilor. poate creea toxicitate hepatica. Este nevoie de prudenta in cazul administrarii niacinei SR cu actiune in timp.pelagrei – boala caracterizata prin cei trei D : dermatita.diaree si dementa. deoarece administrarea dozelor crescute. par cea mai sigura varianta. persoanelor carora li se administreaza isoniazid si care l-au folosit in tratamentul tuberculozei. administarea niacinei dupa o masa sau dupa o aspirina poate duce la disparitia sau prevenirea inroselii fara a pierde efectele benefice. poate si o oarecare stare de neliniste. chiar si sub monotorizare de specialitate. In cazul persoanelor cu disfunctionalitati la nivelul ficatului. femeilor care iau contraceptive orale si persoanelor cu deficiente proteice. Totusi. 37 . RDI pentru vitamina B3 este de 20 mg pentru femei si barbati. datorita faptului ca niacina din porumb este neabsorbabila.Noile forme. deoarece pot aparea tulburari ale functiei hepatice. lipidelor si proteinelor metabolismul cerebral starea de spirit somn activitatea inimii controlul colesterolului muschi tesutul conjunctiv functionarea tubului digestiv.Necesarul de vitamina B3 poate fi mai mare in randul persoanelor cu cancer. Pentru prevenirea acestui simptom al deficientei. precum inositolul-hexancianat (IHN). Toxicitate si efecte adverse Nu se cunosc efecte toxice ale acestei vitamine in doze de pana la 2 g (2000 mg). terapia cu niacina necesita monotorizarea foarte atenta a unui medic. Simptomele evidente de carenta a vitaminei B3 se manifesta in general in randul persoanelor alcoolice si in cazul celor malnutrite. In cazul persoanelor sanatoase. Carenta de niacina este de asemenea aproape comuna in randul persoanelor care au o dieta bazata in special pe porumb. singurul efect advers al suplimentarii niacinice este o usoara purpura temporara.

intervine in functiile sistemului nervos cit si cele ale sistemului hematopoietic. Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare. Impiedica incaruntirea si caderea parului. alcalinitatea si oxigenul o afecteaza. Vitamina B7 este componenta a unor enzime care contribuie la metabo-lismul proteinelor. Sintetizarea vitaminei B4 de catre flora bacteriana intestinala este redusa la om. este in hematii. 7. Cea mai importanta sursa este drojdia de bere. mai putin cunoscute. Absorbtia vitaminei B4 se realizeaza la nivelul intestinului subtire. Ea are un rol important in metabolismul glucidelor. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii. 1. Sportivii necesita cantitati mari din aceasta vitamina. fecale. Administrarea sulfamidelor si a antibioticelor creste consumul de vitamina B4. prin producerea leucopeniei si granulopeniei.Impreuna cu inozitolul (ambele substante sunt componente ale lecitinei) favorizeaza legarea acizilor grasi liberi. In singe. Copiii au nevoie de o cantitate de 50–90 mcg/zi. Carenta vitaminei B4 modifica echilibrul leucocitar. fiind utilizata cu rezultate bune si prevenirea alopeciei(cheliei). concentratia cea mai mare de vitamina B4. 38 . Doza zilnica recomandata: 0. Avidina din oul crud intirzie absorbtia acestei vitamine.3 mg (300 mcg). o substanta hidrosolubila. glucidelor si lipidelor. Alimentele (proaspete. dar lumina.3. Ea alaturi de alte vitamine B. de preferinta) si flora intestinala furnizeaza dozele necesare organismului. lipidelor. Se mai numeste si biotina sau vitamina H. Vitamina B8 este sintetizata si in organism. a clorurii de sodiu. transpiratie. Surse: alimente din regnul animal si vegetal. care nu este distrusa la caldura sau umiditate. ALTE VITAMINE DIN GRUPA B Vitamina B4 (adenina) are functii si indicatii terapeutice. prevenind steatoza hepatica. Eliminarea vitaminei se face prin urina. Contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. Vitamina B8 sau H este indispensabila persoanelor cu unghii fragile si casante. in functiile suprarenalelorsi a proceselor cresterii. im-piedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali. dar in cantitati insuficiente.

Vitamina B10 are un rol important in sinteza proteinelor.de memorare si de pastrare a echilibrului psihic. deci. un virus sau o toxina misterioasa. Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. legumele si fructele crude (neprelucrate termic sau conservate) sunt necesare pentru aportul zilnic de biotina. aminoacizilor. Vitamina B12 isi aduce apor-tul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos. — calmeaza durerile musculare. Ernest Krebs a izolat.cunoscuta si sub numele de amigdalina (sau laetrile). precum si in formarea globulelor rosii. ca si drojdia de bere. reintregind rezervele organismului. Roluri si caracteristici — ajuta la degradarea acizilor grasi. porcilor. laptele. in cantitate de 2 mg\zi acopera nevoile organismului. conopida. constituie un principiu component al complexului B. Are si un efect calmant pronuntat. Se face din ce in ce mai auzita opinia conform careia cancerul ar fi o boala cauzata de o deficienþa nutriþionala. la cresterea poftei de mincare si a greutatii cor-porale. 39 . Vitamina B10 contribuie la metabolismul fierului si la formarea hematiillor(globulele rosii). nucile. in metabolismul glucidelor si acizilor grasi. Vitamina B14 este extrasa din urina umana. Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor. este utila in profilaxia si tratamentul anemiei. cu rol in stimularea cresterii puilor. melasa. glucozei. Vitamina B15 (acidul panganic) se gaseste in alimente de origine animala. Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor. Ca urmare. produsele lactate. Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantotetic. Nu ar fi vorba despre o bacterie. — impiedica incaruntirea prematura. galbenusul de ou. amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare. cerealele integrale. Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat. Vitamina B13 are structura chimica asemanatoare acidului azotic. porumbul. o noua vitamina pe care a denumit-o B17 . — are capacitatea de a produce hidratii de carbon din molecule. Intervine in procesele enzimatice si. — stimuleaza cresterea parului si intarzie caderea acestuia. activitatii cerebrale. are rol in hematopoeza. Contribuie la dezvoltarea fizica. organele de vita. biochimistul dr. Dupa ani de cercetari. componente esenti-ale ale membranei celulei nervoase. — intervine in sinteza acizilor grasi si a proteinelor. este absolut indispensabila transmiterii influxului nervos si. Din acesate motive. in 1950.Surse Carnea proaspata.

fiole a 2 ml solutie apoasa injectabila. tonifiant.).ci pur si simplu despre absenta unei substante pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa: vitamina B17.cutie cu 5 bucati Actiune terapeutica: .C. Are rol anti-infectios. CEBION. Krebs. CANTAN.I. 1 fiola zilnic Reactii adverse: .sunt cea mai bogata sursa naturala de vitamina B17. Are o importanta capitala pentru organism.actioneaza substitutiv in starile de deficit de riboflavina Indicatii: carente speciale si ale complexului B anemie hemeralopie conjunctivita tulburari de crestere crampe musculare stomatita seboree unele migrene Mod de administrare: injectii I. consumul zilnic a 7-10 simburi de caise previne aparitia cancerului. sau vitamina anti-scorbutica. In general. CAROSCORBIS. REDOXON. continind fosfat de sodiu 10 mg . VITASCORBOL Este acidul ascorbic. 40 . specific. 2.dureri la locul injectiei 3. semintele fructelor (mai putin citricele) contin aceasta substanta care le confera un gust amarui. Simburii de caise pe care ii mincam cu mare placere cind eram copii .V. VITAMINA C Sinonime: ACIDUM ASCORBICUM (D.actioneaza ca factor vitaminic cu functie de sistem oxido-reducator . Conform studiilor dr. Vitamina B PHOSPATE Sinonime: RIBOFLAVIN. FOSFAT Prezentare: . intervenind in procesele de oxido-reducere.

cerealele. spontan sau la traumatisme minime.varza 120 . Produsele animale. Ca urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut. frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina C. dintii devin mobili si cad. In lipsa vitaminei C. Mineralizarea scheletului este alterata. protejeaza vitaminele A si E. etc. S-a demonstrat ca 10 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului. muschilor.lamaia 065 . Vitamina C catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare). cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina C. produsele zaharoase sunt lipsite de vitamina C. economiseste vitaminele din complexul B. Fiind hidrosolubila si usor oxidabila. Scade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii. 30 miligrame.ardeiul 120 . cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos. In Zonele cu clima temperata sau rece.mararul 100 . Vitamina C mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante chimice din mediul ambiant (plumb. mercur. la cca.portocala 060 .conopida 060 . la actiunea oxigenului si a luminii. substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar hemoragii la nivelul gingiilor. benzen. gripa sau tuberculoza pulmonara. Gingiile sangereaza usor. tegumentelor. pentru un adult normal. Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate. Ratia zilnica este estimata insa. Singura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete. de exemplu. exista riscul aparitiei hipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara. fracturile se vindeca mai greu.participa la detoxifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier.).patrunjelul 200 . putand apare mai des. Efortul muscular.napul 140 .spanacul 050 41 . unde productia de fructe este sezoniera. etc. Exemple de vegetale (100 grame) ce contin vitamina C (miligrame): . vitamina C se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor.

La depozita-rea vitaminei C trebuie sa avem in vedere toate acestea. deoarece reduce durerea. acidul ascorbic se gaseste sub forma de poliascorbat. fiind preferata. are efect hemostatic si amelioreaza simptomatologia hipocal-cemiei. Organismul uman nu este capabil sa siontetizeze bioflavonoide si. prin efectul reducator. solubila in alcool si practic insolubila in uleiuri grase. Acidul asorbic administrat in mod sustinut simuleaza sistemul imunitar si creste rezistenta organismului fati de bolile infecto-contagioase. Aceste substante sunt denumite uneori vitamina P. Bioflavonoidele favorizeaza absorbtia vitaminei C. vitamina C se descompune usor si este sensibila la lumina. care are un efect prelungit fata de de cel al acidului ascorbic simplu obtinut pe cale sintetica. El a fost primul care a reusit sa extraga din ardei vitamina C si pentru aceasta descoperire a fost distins cu Premiul Nobel. La fel ca majoritatea vitaminelor. Astazi se pot procura usor si in tara noastra produsele cu vitamina C obtinute din surse naturale. adminitrarea lor concomitena. precum si la sinteza hormonilor corticosuprarenalieni.5-7. Aceasta grupa de substante este fregvent utilizata in accidentele sportive. atenueaza efectele loviturilor. Preparatele moderne de vitamina C contin si bioflavonoide. bioflavonoidele mentin integritatea structurii interne a capilarelor. Particularitati fizico-chimice: Vitamina C se prezint sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba. Participa la sinteza acizilor biliari. In preparatele de vitamina C din extracte naturale. In timpul suprasolicitarilor fizice creste necesarul de vitamina C si din aceasta cauza se recomanda sportivilor un consum crescut inainte de competitii. Este usor solubila in apa.Vitamina C a fost descoperita de catre savantul maghiar Albert. Creste si mentine randamen-tul fizic. Impreuna cu vitamina C. Deficitul de vitamina C conduce la aparitia scorbutului. Scade colesterolul sangvin si protejeaza organismul fata de substantele cancerigene. caldura si vapori de apa. Participa la activarea multor sisteme enzimatice si are un rol umportant in respiratia celulara. acestea sunt furnizate organismului doar prin aport alimentar. Solutia apoasa are PH=5. previn formarea cataractei. din acest motiv. Accelereaza vindecarea ranilor. Are efect antistres. regenerarea tesuturilor. astfel. scad colesterolemia si. a cartilajelor si oaselor. Particularitati farmaco-cinetice: 42 . insa nu sunt vitamine propriu-zise. facilitea-za absorbtia fierului si impreuna cu acidul folic si vitamina B12 stimuleaza maturarea globulelor rosii. participa la sinteza fibrelor de colagen.

concentratia fiind mai mare decit in hematii si ser. Concentratia sanguina fiziologica este de 0. stimuleaza formarea corticosteroizilor. corp galben. intervenind in transformarea acidului folinic. un sistem redox. in mentinerea sub forma redusa a gruparilor SH enzimatice. Necesarul zilnic: copii pina la 1 an intre 1-12 ani intre 12-14 ani intre 14-18 ani peste 18 ani in sarcina si lactatie 35 mg 40 mg 45 mg 55 mg 60 mg 60 mg 43 . Vitamina C intervine in metabolismul normal al tirozinei si fenil alaninei. Administrarea ACTH-ului diminua acidul ascorbic din suprarenale. Acidul ascorbic intervine ca transportor de hidrogen in oxido-reducerile biologice si in respiratia celulara. absorbtia fiind diminuata la cei cu hipoaciditate sau cu tranzit intestinal accelerat. in metabolismul glucidic. creste concentratia sanguina pina la pragul renal. in formarea si mentinerea substantei fundamentale a tesutului conjunctiv. are actiune antialergica. fiind necesar un aport exogen continuu. a substantei proteice din os si a substantei intracelulare din peretele capilarelor. Dozele mai mari de 500 mg cresc de 3-10 ori concentratia sanguina a tetraciclinelor administrate concomitent. favorizeaza depunerea calciului in oase contribuind a consolidarea fracturilor. Particularitati biochimice si farmacodinamice: In organism formeaza impreuna cu acidul dehidroascorbic. tesut conjunctiv si adipos. responsabil de proprietatile vitaminice. Vitamina C nu este depozitata in organism. placenta si in concentratii mici in muschi.7-1 mg/100 ml in leucocite si plachete.acidul ascorbic se absoarbe bine prin tubul digestiv la persoanele sanatoase. scazind permeabilitatea si crescind rezistenta acestora. cantitatile suplimentare eliminindu-se prin urina. Prin administrare in doze mari. Se gaseste in concentratii mari in corticosuprarenala. Vitamina C favorizeaza absorbtia fierului din tubul digestiv si stimuleaza formarea hemoglobinei. Acidul ascorbic creste capacitatea de aparare a organismului fata de infectii prin accentuarea activitatii fagocitare a leucocitelor si stimularea proceselor imunologice.

sarcina.1-1 g/zi 0.V. poate favoriza precipitarea sulfamidelor in urina.30 g/zi. Contraindicatii: litiaza renala. profilaxia racelii comune si a gripei. in functie de virsta Incompatibilitati in solutie: Vitamina C prezinta incompatibilitati in solutie cu: solutii alcaline oxidante solutii de saruri si minerale grele adrenalina aminofilina cloramfenicol hemisuscinat ciancobalamina dextran estrogenii conjugati 44 .V. arsuri. gingivite. diateze hemoragice prin diminuarea rezistentei capilarelor. adulti copii 0. si I. astenie de primavara.05-1. poate produce ameteli. chiar lipotimie. I. Prezentare: flacon cu 40 comprimate a 50 mg flacon cu 20 comprimate a 200 mg tub cu 20 comprimate efervescente a 500 mg fiole de 2 si 5 ml cu 200 si respectiv 500 mg acid ascorbic Mod de administrare: oral. iar injectarea rapida I.Indicatii: profilaxia si tratamentul scorbutului.M. infectii. osteoporoza. surmenaj. plagi. Reactii adverse: Uneori poate produce diaree. stari de supraincarcare cu fier.

fitomenadiona noradrenaina penicilina G sulfamide vitamina K in solutie apoasa Vitamina C+B complex prezinta incompatibilitati cu: aminofilina bicarbonat de sodiu cefalatina ciancobalamina cloramfenicol hemisuscinat eritromicina lactobrionat fenitoina hidrocortizon hemisuscinat hidroxizina nitrofurantoina penicilina G prometazina promazina tetraciclina sulfizoxazol vancomicina Vitamina C se prezinta in fiole incolore de 1. ascite. afectiuni ale venelor. artrita. bioflavonoide citrice) Vitamina P hidrosolubila actioneaza concomitent si strans legat de vitamina C (actiune sinergica). Asociata cu vitamina C. 2. pleurezii. in hemoragii scorbutice. in edeme. sangerarea gingiilor. are rol important in fenomenele hemoragice. eczeme si arsuri. artrite ale membrelor. hemoragii ale capilarelor si ale viscerelor. de asemenea. Vitamina P contribuie la 45 . raceala. varice. asigurandu-i acesteia o perfecta absorbtie si utilizare si impiedicandu-i distrugerea prin oxidare. hemoragii la nou-nascuti etc. Vitamina P e puternic antioxidanta si. hipertensiune arteriala. Aceasta vitamina intervine in mod esential in procesele energetice ale tesuturilor si in mentinerea permeabilitatii vaselor capilare. are un deosebit rol antiinfectios. de unde si denumirea de factor de permeabilitate capilara. inferioare. ate-roscleroza. Vitamina P (vitamina C2. 5 ml continind o solutie apoasa de acid ascorbic in concentratie de 10% si fiole de 5 ml in concentratie de 5%. hemoragii retiniene.

precum si a tesutului conjunctiv. Mai poate produce greturi. se foloseste si acidul nicotinic care este convertit in organism la NAD si NADI. ceai de macese. Necesarul zilnic: pina la 2 luni intre 6 luni si 3 ani intre 3-4 ani 7mg 8 mg 9 mg 46 . de asemenea. protejeaza organismul de efectele secundare ale razelor X. cu senzatie de caldura si prurit. enzime. Are. Se apreciaza ca sensibilitatea acestei vitamine la diferiti factori este asemanatoare cu cea a vitaminei C. un rol benefic si prin ameliorarea hemoragiilor provocate de diferite cauze.). influenteaza pozitiv cresterea procentului de calciu in sange. eruptii si favorizeaza steatoza hepatica la doze mari. usor solubil in apa si alcool. este eliberator de histamina. Proprietati farmaco-toxicologice: Vitamina Pp produce vasodilatatie automata in jumatatea superioara a corpului. In plus. se poate trata consumind suc de lamaie. precum si suplimente naturiste cu continut concentrat de extracte de palnte sau direct de vitamina P. NICOTIS AUREAMID. BENICOT. intervine in prevenirea contractarii gripei. timp indelungat.C.I. Carenta de vitamina P evidentiata indeosebi prin spargerea vaselor capilare (fragilitate capilara). Necesarul zilnic de vitamina P este de 10-20 mg. diferite fructe si legume proaspete. NICOBION Particularitati fizico-chimice: Vitamina Pp este amina acidului pirinic-3 carboxilic. pentru fiecare 500 mg vitamina C fiind necesare minimum 100 mg complex C. Se gaseste sub forma de cristale sau pulbere cristalina alba sau alb-galbui. NIACINAMID. Particularitati farmacodinamice: Este un grup prostetic pentru codehidroze. Actioneaza trofic la nivelul sistemului nervos si tubului digestiv. 3. care intervin in metabolismul glucidelor si lipidelor. 3 . VITAMINA PP Sinonime: NICOTINAIDUM (D. ambele implicate in reactii de transfer electronic in lantul respirator.intarirea peretilor vaselor capilare si la cresterea elasticitatii si rezistentei acestora.

respectiv 100 mg acid nicotinic acid nicotinic . lent adulti: 6-100 mg/zi copii: 25-100 mg/zi Vitamina Pp se prezinta in fiole incolore de 1 ml continind o solutie apoasa de nicotinanida in concentratie de 3% si fiole de 2 ml in concentratie de 5%.intre 4-6 ani intre 6-10 ani intre 10-18 ani peste 18 ani in sarcina in lactatie Indicatii.M. 47 . precautii: . I.V.ateroscleroza .tromboflebita .sindrom hemoragic .comprimate a 100 mg Mod de administrare: oral ( dupa mese in 2-3 prize). 11 mg 13-15 mg 17-20 mg 18 mg 15 mg 20 mg tulburari cutanate si mucoase stari de hiperlipoproteinemie enterocolite boala de iradiere pelagra unele migrene Contraindicatii. sau I.fiole de 1 si 2 ml cu 30.1 grame acid nicotinic .primele 3 luni de sarcina Prezentare: vitamina Pp: -flacon cu 40 comprimate a 0.

desi sunt naturale. Pe parcursul elaborarii acestei lucrari s-a constatat ca vitaminele sunt folosite in aproape toate afectiunile. Un lucru important este acela ca ele se obtin pe cale industriala. motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. cu efect direct sau indirect. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului. dar multe sunt asimilate din fructe si legume. in prezent sunt evitate in marea majoritate accidentele. Ele sunt absolut indispensabile desfasurarii normale a tuturor proceselor biochimice si fiziologice ce au loc in organismele mamiferelor.CONCLUZII Din cele prezentate anterior rezulta ca vitaminele au o mare importanta deoarece ajuta la vindecarea unor afectiuni acute sau cronice. in doze mai mari sau mai mici. Studiul datelor din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru organismul uman si animal si implicarea acestora in derularea normala a diferitelor procese biochimice si fiziologice ne permite formularea urmatoarelor concluzii generale: 1. 2. singurul criteriu logic de clasificare fiind cel al solubilitatii lor in 48 . Ca urmare a perfectionarii mijloacelor terapeutice si a diferitelor metode pentru asigurarea si supravegherea unor anumite doze. Pentru a avea un organism sanatos. Din punct de vedere structural. Vitaminele sunt compusi organici sintetizati de plante si microorganisme dar care nu se sintetizeaza in organismul uman si al majoritatii mamiferelor. Trebuie acordata o importanta deosebita vitaminelor. Scopul acestei lucrari a fost de a prezenta terapia cu vitamine in lumina conceptiilor etico-patogenice si a achizitiilor recente. cu atit mai mult cu cit cercetarile continua si se vor descoperi noi vitamine carora trebuie sa se documenteze personalul farmaceutic. omul trebuie in primul rind sa-ti furnizeze vitaminele necesare. vitaminele alcatuiesc o clasa de compusi naturali extrem de heterogena.

cele hidrosolubile nu au capacitatea de a se acumula in organism. Prin rolul lor coenzimatic.solventi organici si grasimi (vitamine liposolubile) si respectiv in apa (vitamine hidrosolubile). 5. Vitaminele liposolubile au capacitatea de a se stoca in organismul animal in diferite organe atunci cind aportul nutritiv il depaseste in anumite momente pe cel zilnic necesar. proteinelor si ale celorlalte biomolecule. 49 . aceste rezerve putind fi utilizate atunci cind. Spre deosebire de vitaminele liposolubile. lipidelor. jucind deci un rol esential in toate caile metabolice. hipovitaminozele si avitaminozele cauzate de aportul scazut sau absenta din alimente a vitaminelor hidrosolubile sunt insotite de serioase perturbari metabolice. 3. 4. din diverse motive. organismul nu primeste prin hrana cantitatile necesare. excesul fiind eliminat. Din aceasta cauza. Din aceasta cauza organismul uman si cel animal au nevoie de un aport zilnic al acestor vitamine. 6. vitaminele hidrosolubile mai indeplinesc in organism si importante functii coenzimatice. vitaminele hidrosolubile sunt implicate in toate procesele metabolice ale glucidelor. In afara de rolul pur vitaminic.

Editura Niculescu 2003 Viorel Medvetki .Editia de buzunar Valeriu Rusu .Biochimie clinica – editia a II-a Maude Bouchard .Terapia prin vitamine . Editura: Vladimed. 2002 Shari Liberman – Biblia vitaminelor. editia a III-a.Enciclopedia vitaminelor si a substantelor minerale. Editura Paralela 45.BIBLIOGRAFIE *** Agenda Medicala 2009 . 2006 50 . revizuita si adaugita Denisa Mihele .Dictionar medical.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful