VITAMINE HIDROSOLUBILE

MOTTO:

„MEDICUS CURAT, NATURA SANAT”

HIPOCRAT „MEDICUL TRATEAZA, NATURA VINDECA”

2

MOTIVATIE
In aceasta lucrarea de diploma mi-am propus sa sistematizez cele mai recente date din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru metabolismul intermediar, stiut fiind faptul ca in afara de rolul vitaminic, aceste substante biologic active mai indeplinesc si importante functii coenzimatice. Pentru a avea un organism sanatos, omul trebuie, in primul rind sa-si furnizeze vitaminele necesare. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului, motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. Este greu de crezut cita influenta are alimentatia asupra starii generale de sanatate. Unele substante sunt chiar adevarate… in lupta cu virusii. Faptul ca o alimentatie corecta poate contribui la evitarea si tratarea unor boli si de asemenea la mentinerea unei stari generale optime a organismului nu este ceva nou – inca de acum 2500 de ani, Hipocrate a atras atentia asupra acestui lucru. Din pacate, in epoca moderna, mai ales dupa aparitia medicamentelor chimice, oamenii parca au uitat de rolul benefic pe care unele medicamente il pot juca in mentinerea sanatatii. Putini sunt cei care au ramas consecventi vechiului concept, potrivit caruia hrana sanatoasa inseamna viata lunga, lipsita de probleme majore de sanatate. In functie de etapa vietii pe care o traversam, unele dintre vitamine si minerale devin esentiale pentru pastrarea vitalitatii corpului, trebuie sa treaca pe primul plan. Mincati mai multe vitamine! Aceasta cerere pe care ne-o fac expertii nutritionisti se pare ca este deja invechita. Au trecut timpurile in care portia zilnica de vitamine era satisfacuta de vestitul mar. In prezent, specialistii ne sfatuiesc sa mincam zilnic carne slaba, peste, produse din cereale integrale, precum si doua portii de fructe ti trei portii de legume pe zi.

3

CUPRINS

1.

Scurt istoric despre vitamine………………………………………

5

2. 2.1. 2.2. 2.3.

Notiuni despre vitamine……………………………………………

6

Generalitati…………………………………………………………… 6 Rolul vitaminelor in organism………………………………………. 8

Clasificarea vitaminelor……………………………………………… 10

3. 3.1. 3.1.1. 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4. 3.1.5 3.1.6. 3.1.7 3.2. 3.3.

Vitamine hidrosolubile……………………………………………... Vitaminele B………………………………………………………… Vitamina B1………………………………………………………… Vitamina B2………………………………………………………… Vitamina B6…………………………………………………………. Vitamina B5…………………………………………………………. Vitamina B12……………………………………………………….. Vitamina B3(PP)…………………………………………………….. Alte vitamine din grupa B…………………………………………... Vitamina C…………………………………………………………. Vitamina PP……………………………………………………….. Concluzii……………………………………………………………. Bibliografie………………………………………………………….

11 12 13 16 17 19 24 30 38 40 46 48 50

4

1. SCURT ISTORIC DESPRE VITAMINE
Numeroase proprietati ale legumelor, fructelor si cerealelor se datoreaza constituentilor din care fac parte si vitaminele. A trecut putina vreme de cind, prin anul 1880, problemele alimentare erau abordate simplist. Organismul animal era asimilat cu soba pe care trebuie sa o umpli cu lemne pentru a obtine caldura. Dar, la sfirsitul secolului trecut, diversi creatori au observat ca administrind animalelor o alimentatie fara cele trei elemente energetice de baza, adica proteide, materii grase si zaharuri pure, avind sare si apa, acestea pierdeau in greutate si nu puteau sa se reproduca. A. Orain scria: „Pentru prima oara omul trebuie sa admita ca pentru a se alimenta, nu-i ajunge sa absoarba substante inerte, care produc sau degaja energie in organism, ca pentru a-si intretine viata, trebuie sa faca apel la viata si ca ucigindu-si alimentele, isi scurteaza considerabil existenta.‖ „Importanta biologica a vitaminelor‖, declara Guggenheim, „consta in functia lor de cofermenti, care le face in stare sa catalizeze procesele enzimatice ale tesuturilor vii. Viata normala nu poate fi mentinuta daca organismul viu nu primeste, ca factori de nutritie, vitaminele pe care nu le poate sintetiza.‖ Vitaminele se gasesc, mai mult sau mai putin numeroase si in cantitate mai mare sau mai mica in aproape toate vegetalele. Se cuvine sa ne convingem ca pentru cine isi variaza cit mai mult cu putinta hrana, rezervind un loc larg cruditatilor, „problema vitaminelor‖nu exista in realitate. „Alimentele naturale sunt totdeauna perfect echilibrate pentru speta careia ii convin‖, scrie A. Orain. Cu exceptia citorva cazuri particulare, nu exista riscuri serioase de hipervitaminoza. Vitaminele sintetice nu se pot substitui vitaminelor naturale. Anumite afectiuni care nau reactionat la doze importante de vitamine sintetice, au fost vindecate cu cantitati mai mici de vitamine naturale. De aceea avem motive sa ne temem ca administrarea unor cocteiluri vitaminice provenite din industrie – echilibrate in aparenta – poate sa nu duca la urma urmelor, decit la un dezechilibru adaugat celui pe care doream sa-l tratam.

5

va avea toate sansele sa atenueze sau sa vindece anumite maladii. fie sub forma de provitamine. bogata in cruditati. binefaceri constante. intoarcerea la o alimentatie sanatoasa . 6 . fie ca atare. majoritatea minore. in unele cazuri „s-a dat gres‖ prin eroare de diagostic sau prin neadoptarea dozelor prescrise. insa prezenta lor este absolut necesara pentru desfasurarea proceselor metabolice generatoare de energie cit si a celor morfogenetice. poate chiar negativa. tinind seama de extrema si inca imprevizibila complexitate biologica. cu o inteleapta utilizare a plantelor. Dar nu este exclus. dar care prin cronicitatea lor otavesc existenta. Vitaminele sunt considerate catalizatori exogeni deoarece sunt sintetizate numai de catre plante. am fi in drept sa le speram. care avea proprietatea de a vindeca polinevrita porumbeilor hraniti cu orez decorticat. din aceste motive fiind considerate biostimulatori si intrind in grupa substantelor active alaturi de enzime si hormoni. care sunt forme premergatoare vitaminelor. prin faptul ca sunt secretati de glandele endocrine. inclusiv unele bacterii si sunt introduse in organismul uman prin alimentatie.Terapeutica vitaminica este intr-adevar departe de a obtine rezultate constante. 1. Sunt sintetizate de organism si de aceea trebuie furnizate prin alimentatie. Cuvintul „vitamina‖ a fost introdus in 1912 de catre chimistul polonez Cazimir Funck care a denumit astfel o substanta cristalina izolata din taritele de orez. NOTIUNI DESPRE VITAMINE 2. Prin molecula lor nu elibereaza energie si nici nu furnizeaza material plastic. binefaceri scontate pe care teoretic. majoritatea din surse exogene. GENERALITATI Vitaminele sunt substante organice. Poate ca. Intre vitamine si enzime exista o strinsa legatura. ca vitaminele administrate sa fi avut o cu totul alta influenta. esentiale in cantitati mici pentru desfasurarea normala a functiilor metabolice ale organismului. Vitaminele se deosebesc de hormoni care sunt biocatalizatori endogeni. iar in organism se transforma in vitamine. Prin urmare. elemente inregistrate cu vitamine utile in proportii echilibrate. 2. dar intre vitamine si hormoni exista o identitate de functie si chiar de structura chimica. deoarece aproape fiecare vitamina este o componenta structurala a unei anumite enzime sau grup de enzime. a echilibrului fiziologic.

nu numai in cazuri de avitaminoze tipice. prin sinteza. in afara de vitamina B12 care se obtine prin procedee fermentative. potrivit structurii ei. in continuare fiecare vitamina va fi descrisa in locul care i se cuvine. Vitamine solubile in grasimi : A D E K Vitamina antixeroftalmica( Axeroftol ) Vitamina antirahitica ( Calciferol ) Vitamina antisterilitatii ( Tocoferol) Vitamina antihemoragica ( Filochinona ) II. B1. 7 .inozitol ) Colina Vitamina antiscorbutica ( acidul ascorbic ) Vitamina permeabilitatii ( Rutina ) 2 0. Tabel 2. de aceea. Factor PP.In prezent.001 1-2 50 – 100 - Vitaminele au dobindit o importanta considerabila In medicina moderna. Intre vitamine nu exista nici o inrudire structurala. A. In tabelul urmator sunt mentionate principalele vitamine si cantitatile aproximative necesare zilnic. fiind utilizate ca medicamente.01 1 1 Cantitati necesare In mg / zi Vitamina antipelagroasa ( Niacina. majoritatea vitaminelor au fost izolate si structura lor a fost stabilita prin sinteze. Vitamine solubile in apa : B1 B2 Vitamina antineuritica ( Tiamina ) Vitamina cresterii ( Ribovlavina ) 1-3 1 1 -2 0.1. B12. In acest scop servesc mai ales vitaminele C. 15 amida acidului nicotinic ) B6 B12 H H` C P Vitamina antipelagroasa ( Piridoxina ) Acidul pantotenic Vitamina antianemica Acidul folic ( pteroilglutamic) Biotina ( Bios II ) Acid p – aminobenzoic Bios I ( mezo.1 Vitamina Numirea si functiunea I. D. K si nicotinamida. unui om adult. Acestea se fabrica in cantitati mari.

Alte indicatii. organismul primeste cantitatea necesara de vitamine prin alimentatie. drojdie de bere. Starile de hipovitaminoza si avitaminoza pot avea cauze multiple: alimentatie deficitara sau restrictiva. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica uneori destul de complicata. care au functii de biocatalizator in sinteza nucleoproteidelor. frunze. deci ca adjuvant. facind parte din diferite clase de substante organice. sub forma de medicamente. pentru suplimentarea alimentatiei.2. Vitaminele se folosesc de obicei in hipovitaminoze sau avitaminoze. reducind la normal procesele biochimice perturbate. eforturi fizice. Denumirea de vitamine le-a 8 . trofic. diminuarea biosintezei in organism. administrarea de inhibitori sau antagonisti vitaminici. corectoare metabolice). in scop profilactic si pentru indicatii specifice (cu rol tonic. Se disting trei situatii cind se utilizeaza vitaminele: hipovitaminoze. consum crescut in sarcina. Cele mai multe vitamine nu au efecte farmacodinamice distincte de cele biochimice. sunt mentionate la fiecare substanta. in anumite conditii. De exemplu: in anemiile datorate deficitului in factori de maturare a eritrocitelor cu formarea megaloblastelor care se transforma in eritrocite. tulburari de absorbtie in boli cronice ale aparatului digestiv. ROLUL VITAMINELOR IN ORGANISM In mod obisnuit. in general cu eficienta redusa. in consecinta ele actioneaza numai in masura in care exista stari de hipovitaminoza sau avitaminoza. tratarea unor suferinte fara legatura cu deficitul de vitamine. Lipsa partiala a uneia sau mai multor vitamine produce tulburari numite hipovitaminoze. Lipsa totala a vitaminelor produce fenomenul de avitaminoza. Se aleg vitaminele necesare si dozele potrivite in functie de fenomenele carentiale manifestate. germeni de cereale. iar aportul prea mare. lactatie. produce hipervitaminoza. se folosesc: cianobalamina si acidul folic. Vitaminele se gasesc raspindite in diverse tesuturi animale si vegetale cum ar fi: ficat. perioade de crestere. 2. coji. infectii.

spanac. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari. Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza. Vitamine hidrosolubile. si prin aceasta singele se incheaga normal. pelagra etc. si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra. Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca singerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. Pelagra. respectiv calciferol. rupindu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie). vitamina C si vitamina PP. In organismul omului si al animalelor. 9 . Vitaminele D (antirahitice) regleaza continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos. fie sub o forma premergatoare. Vitamina Kl. organismul este predispus la rahitism. tulburari nervoase. Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. La copiii rahitici oasele ramin moi si astfel se deformeaza usor. varza si de asemenea in ficat si muschi. Se gaseste in "untura de peste". Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia.fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectind prezenta lor indispensabila pentru viata. Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina. care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete. grupa vitaminelor D. castane. datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. care. se agraveaza cu timpul. dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor. Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza. In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3. iar la adulti oasele devin fiabile. Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B. care se manifesta prin eczeme. datorita decalcifierii organismului. dind o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut . de provitamine. grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini. care formeaza impreuna cu vitamina D2. slabiciune.). Vitaminele din grupa K (antihemoragice). fie sub forma de vitamine. iar sintetic vitamina D4. care se gaseste in foile verzi de lucerna. vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in singe. apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai.

D).E. Dupa structura chimica se numesc : tiamida(vit. Cluj si Iasi. Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea. acid ascorbic (vit. antirahitica (vit. Dupa solubilitatea vitaminelor in solventi organici sau in apa.F. Determinarea vitaminelor se face prin metode fizico-chimice.riblofavina (vit.P(citrine).C. microbiologice si biologice. A2. C).E. Nomenclatura vitaminelor se poate stabili dupa trei criterii:dupa nomenclatura veche.piridoxina (vit. prin fabricile de la Bucuresti. etc.E). D2. industria chimico-farmaceutica.). este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor. Dupa rolul fiziologic ce-l indeplinsc in organism. Din aceasta grupa fac parte vitaminele A. antihemoragica (vit. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural. H). D5 ). CLASIFICAREA VITAMINELOR Denumirea de vitamine (amine vitale) data de C. R(extrasa din plante ieboase. Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica. si insolubili in apa . vitaminele se denumesc astfel : vitamina antixeroftalmica (vit. K). Vitaminele liposolubile sunt substante solubile in grasimi.D.K. B1). in solventi organici.K si F. laptele sucul de rosii (tomate).Cuvintul de pelagra provine din limba italiana pelle agra. ficatul. D1. Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici. dupa rolul fiziologic si dupa structura chimica.In cadrul aceleeasi clase. Dupa nomenclatura veche vitaminele continua sa se denumeasca si in prezent cu ajutorul literelor mari din alfabetul latin (A. 2. antiscorbutica (vit. antiberiberi (vit.A1). acestea se clasifica in vitamine liposolubile si vitamine hidrosolubile. D3. care inseamna piele aspra. antisterilitatii (vit. D4. neidentificindu-se structura moleculara). Astazi. azot.etc.D.C. B1).B. vitaminele se denumesc si cu ajutorul indicilor (A1. desi unele vitamine nu contin in molecula lor importanta insemnata ce o au aceste organismului.B2). 3. Din aceasta grupa fac parte vitaminele B. din tara noastra.B6).acid paraaminobenzoic (vit. C). spanacul si drojdia de bere.Funf acestei grupe de substante se mentine si in prezent. Ea reflecta principii alimentare pentru buna functionare a 10 . Vitaminele A si D se gasesc an plante sub forma de provitamine.

in doua grupe:vitamine hidrosolubile (solubile in apa).riboflavina.si vitamine liposolubile care grupeaza vitaminele A.K.acidul ascorbic si bioflavonoidele.in cantitati mici(B1.Lipsa sau insuficienta vitaminelor din organism determina tulburari metabolice si aparitia unor boli numite avitaminoze sau hipovitaminoze.acid lipoic.B8.B2.3.care grupeaza vitamina C si vitaminele din grupul B(B1.biotina.Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata. VITAMINE HIDROSOLUBILE Vitaminele.R si K.Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca hipo. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural.acidul nicotic.Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici. grupul B s.D. Vitaminelor hidrosolubile incluse in ―complexul B‖ le sunt comune urmatoarele insusiri caracteristice: 11 .B6.B12.Administrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de hipovitaminoze K .dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice pe tipul aminelor. Vitaminele se clasifica. ce constituie boli carentiale.PP).sau avitaminoze.B12.acid folic).acidul folic.B2. facand parte din diferite clase de substante organice. Din grupul vitaminelor hidrosolubile fac parte vitaminele ―complexului B‖(tiamina.fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului. Vitaminele se gasesc in cantitati mici in alimentele naturale.a.neidentificandu-se structura moleculara).PP) si altele – in cantitati mai mari (B6. alaturi de enzime si hormoni se gasesc in organism in cantitate mica si contribuie la reglarea proceselor metabolice.acidul pantotenic).de obicei. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structural lor chimica uneori destul de complicata.biotina.si vitaminele R(extrase din plante ierboase.Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine.B5.piridoxina.boli care in cazuri grave se pot solda cu moartea.Vitaminele sunt substante organice cu rol functional care se gasesc in cantitate mica in alimente si sunt indispensibile pentru cresterea si dezvoltarea normala a organismelor.

in general. O mare parte din vitamine intra in constitutia unor enzime. In prezent se stie ca nu este vorba despre o vitamina B ci despre un complex de vitamine B substante ce au urmatoarele particularitati comune: -provenienta (drojdia de bere).Supradozarea vitaminelor hidrosolubile nu are in generalconsecinte toxice.Nu sunt depozitate in organism in cantitati mari deci aportul frecvent este necesar. -solubilitatea in apa. 1. in general. 12 .depozitele din organism sunt mici si eliminarea se face renal. Spre deosebire de vitaminele liposolubile care.deficitul mai multora dintre acesti factori metabolici esentiali.de aceea starile carentiale survin relative repede. se acumuleaza cu substante de rezerva.Sunt instabile in prezenta caldurii si procesul de preparare al hranei afecteaza cantitatea de vitamine disponibile din mancare. reprezentind cofermentii acestora. -rolul nutritional fundamental in activitatea metabolismului celular.extras din orezul nedecorticat. cereale si ficat sunt factori de crestere pentru bacterii.cantitatea eliminate crescand o data cu doza.de multe ori.carentele implica. fiind termolabile. termostabile. Vitaminele hidrosolubile se distribuie in lichidul extracelular. Organismul nu face. fapt pentru care la un aport alimentar insuficient semnele carentei apar foarte repede.- sunt constituenti naturali existenti in drojdia de bere. vitaminele hidrosolubile fiind.Deoarece parte din vitaminele B se gasesc in aceleasi alimente.desi simptomele pot fi caracteristice lipsei numai a uneia. Functiile vitaminelor hidrosolubile sunt in general de a asista enzimele importante implicate in productia de energie din carbohidrati si grasimi. Excesul acestor vitamine se elimina prin urina. nu pot fi stocate in tesuturi. rezerve cu aceste vitamine.cu usurinta.ciuperci si mucegaiuri indeplinesc rolul de activatori sub numele de cofactori enzimatici in cadrul proceselor cu acelasi nume - majoritatea vitaminelor amintite se utilizeaza ca medicamente. De asemenea ele se pot pierde prin transpiratii intense si repetate. VITAMINELE B Termenul de vitamina B a fost folosit la inceputul secolului nostru pentru a denumi factorul carential al bolii beri-beri . 3.

deshidratarea pielii.Tiamina vitamina B2 . colina si inozitol. Este foarte putin cunoscut faptul ca unele simptome.Piridoxina vitamina B8 . intr-o strinsa interdependenta.Vitamina B se gasestein cantitati suficiente in alimentatia rationala si corect preparata . la metabolismul glucidelor. 1. ficat. Aneurina. cereale sunt factori stimulatori pentru microorganisme sunt coenzime sau activatori ai proceselor enzimatice Din complexul B fac parte: vitamina B1 . Deoarece vitaminele complexului B sunt solubile in apa. friabilitatea unghiilor. lipidelor.Riboflavina vitamina B6 . Cuprind un numar mare de vitamine care se deosebesc intre ele prin structura chimica si prin activitatea lor fiziologica. intervin in functiile sistemului nervos. paraaminobenzoic (PABA).mina H (biotina). Betabion.Acid Pantotenic vitamina B4 . bataxin 13 . VITAMINA B1 Sinonime: Tiamina.Adenina 3. cum ar fi caderea si incaruntirea permatura a parului. a unor glande endocrine .Adenizin fosfat vitamina B12 . Toti acesti compusi vitaminici isi excercita efectele biochimice si fiziologice in mod sinergic. vita. pot fi ameliorate doar prin asigurarea unui raport suficient de vitamine B. matreata. fara a se utiliza sampoane sofisticate sau crème extrem de scumpe.Unele vitamine B sunt sintetizate de organism. Vitaminele din complexul B se grupeaza datorita anumitor proprietati comune: sunt solubile in apa se gasesc in drojdie de bere. proteinelor.Acid Pangamic vitamina B5 . preparatele moderne cu absorbtie intestinala lenta .Ciancobalomina vitamina B15 . Sunt preferate fiindca asigura o concentratie sangvina constanta pentru un timp mai indelungat. Complexul vitaminic B cuprinde toate vitaminele din grupa B. Vitaminele B participa la procesele de oxidoreducere. 1.

din taritele de griu. se depoziteaza in ficat si este metabolizata sub influenta tiaminozei. cu miros caracteristic. enzima care intervine in degradarea acidului piruvic. gust slab amar. lapte. Prin resorbtia intestinala ajunge in singe sub fo a libera. 14 . Se elimina prin urina. esterul profosforic al tiaminei (tiamin perofosfatul. Vitamina B1 este solubila in apa. Solubilitatea ei creste in mediu alcalin. Lipsa tiaminei este urmata de cresterea acidului piruvic in singe si urina. Intervine in sinteza acetil colinei. De asemenea. favorizind transmiterea influxului nervos si participa la formarea hormonului tireotreep si la inactivarea estrogenilor din ficat. Favorizeaza depunerea gliorgenului in ficat si creste toleranta la glucide. neopiritiamina etc). Produc fenomene paralitice. cu aparitia de polinevrite. in coaja si germenii boabelor de griu. E xcretia vitaminei B1 se face pe rm cale renala in cantitati de 50-250 micrograme. peste. intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii. Tiamina este necesara pentru functia normala a sistemului nervos si a aparatului cardiovascular. Valori mai mici de 40 de micrograme indica carenta vitaminei B1. secretorii si de absorbtie digestiva. joaca un rol important in functiile sistemului nervos central si periferic si a glandelor endocrine. Windaus si Wiliam ii stabilesc in anul 1931 constitutia chimica. incolore sau pulbere cristalina alba. Participa la procese generale de oxireducere. regleaza schimburile gazoase. Vitamina B1 intervine in procesele metabolice de baza ale organismului. Absorbtia si metabolismul. Surse: in alimente de origine vegetala (cereale mai putin legume) si animala (carne. Particularitati farmacocinetice: Tiamina se absoarbe limitat din tubul digestiv (10-15 mg/zi). oua etc). usor solubil in apa si greu solubil in alcool.Vitamina B1 este numita si vitamina antiberiberica . peste 100 grade C se descompune. Antivitamina B1 (piritiamina. Particularitati fizico-chimice: Se foloseste clorhidratul de tiamina sub forma de cristale mici. cu rol de coenzime. Particularitati biochimice si farmaco-dinamice: Intervine in metabolismul hidrocarbonatilor. Cele mai mari cantitati de vitamina B1 se gasesc in drojdia de bere. lapte. Vitamina B1 extrasa din alimente sau sintetizata de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subtire. TPP. cocarboxiloza) fiind grupul prostetic al carboxilazei. alcool. fecale.A fost izolata in anul 1911 de Funk. Are un miros caracteristic si obisnuita este stabila la o temperatura.

1. varsaturi.1.500 ug intre 1-3 ani . solutie este incompatibila cu riboflavina Necesarul zilnic: intre 0-2 luni .200 ug intre 2-6 luni .4 mg in sarcina .Proprietati farmaco-toxicologice: Poate produce fenomene alergice. iritabilitate iar in administrarea intravenoasa poate produce soc.5 mg peste 18 ani .1 mg intre 10-18 ani .400 ug intre 6-12 luni .800 ug intre 6-8 ani .700 ug intre 4-6 ani .600 ug intre 3-4 ani .100 ug in alaptare .1 mg intre 8-10 ani .3-1.1. Indicatii: hipovitaminoza B1 tulburari de absorbtie in boli gastrointestinale arsuri intestinale hipertiroidie nevralgii diabet alcoolism diete restrictive Contraindicatii: in intoleranta sau alergie la tiamina vitamina B1. greturi.500 ug Prezentare: cutie cu 40 comprimate a 10 mg fiole de 1 ml a 10 si 25 mg fiole de 2 l a 100 mg Mod de administrare: adulti 30-100 mg/zi oral sau intramuscular copii 5-29 mg/zi 15 .

Necesarul zilnic: .intre 6 luni-2 ani 400 ug 500 ug 600 ug 16 . rosii etc). cu solubilitate crescuta in mediul alcalin. Particularitati farmacocinetice: Riboflavina prezinta absorbtie buna din tubul digestiv. de mentinere a integritatii epiteliilor. lapte. ficat.intre 2-6 luni . Particularitati biochmice si farmacodinamice: Derivatul fosforilat este grup prostetic al unor enzime flavoproteice. Eliberarea se face prin fecale si mai putin prin urina. salata verde. Este termostabila (rezista si la 120 de grade C). in metabolismul glucidelor. 2. Proprietati farmaco-toxicologice: De obicei. Riboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma libera. foarte usor solubila in solutii alcaline. Intervine in procesele de oxireducere. creier. pina la galben portocaliu. Nu se depoziteaza in organism. De asemenea influenteaza absorbtia lichidelor din tubul digestiv care au actiune hipoglicemianta la normali si diabetici si protejeaza celula hepatica fata de substantele toxice. Flavixin Vitamina B2 se mai numeste si vitamina hidrosolubila de crestere . Particularitati fizico-chimice: Se prezinta sub forma de pulbere cristalina galbena. Ribovlavina intervine in procesul de crestere. dupa care ajunge in ficat si rinichi. Absorbtia si metabolismul. mercur).3. solubila in apa si alcool. Lactoflavinum. Vitamina B2 a fost izolata pentru prima oara in anul 1933 si sintetizata de Kareer in 1935. VITAMINA B2 Sinonime: Riboflavinum (DCI). a aparatului vizual si are rol antitoxic (plumb. absorbtia fiind diminuata in hepatita si ciroza. fecale. Bleflavin. Se depoziteaza putin in ficat si rinichi si se elimina prin urina. 1. greu solubila in apa si practic insolubila in alcool. lipidelor in funtiile sistemului nervos. vitamina B2 poate produce dureri la locul injectiei. oua. Vitamina B2 poate fi sintetizata de unele bacterii. Surse: alimente de origine animala (lapte. splina).intre 0-2 luni . crustacee si unele vegetale (spanac.

2-1. 17 .in perioada de lactatie Indicatii: hipo si avitaminoza B2 700 ug 800 ug 900 ug 1.peste 18 ani . stomatite.8 mg 2 mg keratite.5 mg 1. VITAMINA B6 Sinonime: PYRDOXINUM (DCI). PIRIDOXOL. 1.1-1. piridoxalul si piridoxamina.intre 6-10 ani .intre 4-6 ani . Absorbtia vitaminei B6 se realizeaza la nivelul intestinului sub forma libera si mai bine combinate cu proteine. Sursele de obtinere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grupa..intre 10-18 ani . HEXOBION Vitamina B6 cuprinde piridoxina. In mediu alcalin si acid sunt sensibile la lumina.6-1. BECILAN.7 mg 1. enterocolite tulburari de crestere la copii insuficienta hepatica Prezentare: fiole de 1 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina fiole de 2 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina Mod de administrare: adulti: intramuscular 5-10 mg/zi copii: intramuscular 0. Regnul vegetal ofera o importanta sursa de vitamina B6. glosite.2 mg 1.intre 3-4 ani . dermatite eczeme. In organismul animal predomina piridoxamina.5-5 mg/zi 3. 3. conjunctivite.in sarcina .intre 2-3 ani . Participa la biosinteza sfingozimei cu rol in metabolismul lipidelor. Vitamina B6 intervine in metabolismul substantelor organice si intra in compozitia unui mare numar de enzime cu functie de oxidoreducere.

2. Particularitati farmacocinetice: Piridoxina si piridoxamina se absorb digestiv si sunt transformate in piridoxalfosfat.N. fara miros. miscarea nivelului plasmatic al acidului folic sau poate provoca somnolenta. cu gust usor acru.1. intervenind in metabolismul proteic.5 mg Indicatii: in pelagra. asociata cu vitamina Pp. intervine in dezvoltarea celulelor tumorale si este slab sedativ al S. 500 ug intre 2-3 ani ………600 ug intre 3-4 ani ………. usor solubil in apa.. …….. greu solubil in alcool.700 ug intre 4-6 ani ………... Particularitati fizico-chimice: Clorhidratul de piridoxina se gaseste sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba.200 ug intre 2-6 luni…….8 mg peste 18 ani ……….2 mg in sarcina……. Proprietati farmaco-toxicologice: Piridoxina poate produce fenomene de nevrita senzoriala. Piridoxalul intervine in hematopoeza avind efect favorabil in unele anemii. forma activa.900 ug intre 6-10 ani ……. Necesarul zilnic: intre 0-2 luni……. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Esterul fosforic al piridoxalului este coenzima a amino-acid-decarboxilozelor.. riboflavina tulburari cutanate si ale mucoaselor anemii boala de iradiere 18 .Eliminarea vitamine B6 se face in cea mai mare masura pe cale renala si scade cu virsta..300ug intre 6-12 luni ……400 ug intre 1-2 ani …….1-1.C. Este factorul de crestere pentru microorganisme.5 mg in alaptare ………….2.4-1.2 mg intre 10-18 ani …. tiamina. somnolenta.

I. activitatea neuronala.25 (0.M. este dipeptida acidului  . confirmandu-i structura chimica.Biochimistul Williams a izolat in 1938 acest acid din ficat si l-a sintetizat ulterior in laborator. Vitamina B5. 1.dimetilbutiric . acidul pantotenic a fost identificat in tesuturi ca facand parte dintr-o combinatie cu masa moleculara mica. Este sintetizat de plante si de multe bacterii.25 g/zi. dar abia in 1948 s-a 19 .). posologie: oral. cu  .15-0. 4. sau I.V.Putin timp de la descoperirea sa.20) g/zi in functie de virsta 3.25 g Mod de administrare.Williams si denumita dupa cuvantul grec ―pantos‖ – ―pretutindeni‖. VITAMINA B5 Sinonime: ACID PANTOTENIC.1-0. adulti: oral: 0. metabolismul unor steroizi.  .50 g/zi injectabil: 0. CALCII PANTOTHENAS (D.  .25-0.fiind omniprezenta in natura. producerea de anticorpi.alanina CH2 CH2 NH2 COOH .C. CH3OH HOH2C C C COOH CH3H .Contraindicatii: neoplasm gripa infectii alergie la piridoxina Prezentare: flacon cu 20 comprimate a 0.25 grame fiole de 5 ml cu 0.J. . vitamina are o arie larga de raspandire. zilnic sau la 2 zile copii: 0. PANTOTENAT DE CALCIU Descoperita in anul 1933 de doctorul R. C9H17NO5 ' .dihidroxi . dar este necesar sa fie prezent in alimentatia vertebratelor.Este demn de amintit ca din 250 kg ficat Williams a reusit sa izoleze doar 3g acid pantotenic. I. Este implicat in sinteza celulelor rosii.

in oxidarea enzimatica a piruvatului. 20 . Lipsa acidului pantotenic se manifesra prin simptome variate in functie de specia animala. sau cu acidul oxalilacetic.descoperit aceasta combinatie. tioesterii sunt agenti de acilare mai eficienti decat esterii similari.El a izolat.Lipmann.Kaplan si F.O. care a fost denumita coenzima A (A pentru acetil). deoarece legatura tioester are o stabilizare de rezonanta mai mica decat legatura esterii.Lynen in 1951. din drojdie. Functia coenzimei A este de a transporta gruparile acil in oxidare enzimatica a acizilor grasi. o forma ―activa‖ de acetate si a aratat ca ea este alcatuita dintr-un tioester al acidului acetic cu gruparea tiol (sulfhidril) a coenzimei A. in acetilarile biologice si in sinteza acizilor grasi. OH CH2 CH3OH C CH C N CH2 CH2 CH3 O H Acidul pantotenic COOH Mentionam ca acidul pantotenic natural este enantiomerul dextrogir. la sobolanii si puii de gaina din organismul carora acest acid este absent partial sau total. cum este colina. lipsit de + gr.Aceasta descoperire apartine lui N. tarate de orez. anterior. formand acetil colina. conform reactiei : Acetil CoA colina colin acetilaza acetilcolina CoA SH In reactiile model neenzimatice. Acetil-coenzima (acetil CoA) se formeaza in oxidarea enzimatica a piruvatului sau a acizilor grasi. se constata atrofia glandelor suprarenale si acromotrichie (gr. formand acidul citric. a. lapte. cu oxigen. ea poate aparea si ca urmare a actiunii acetil-CoA sintetazei asupra acetatului liber : ATP coenzima A acetat AMP acetil CoA pirofosfat Acetil CoA astfel formata poate apoi sa reactioneze enzimatic cu un acceptor de grupari acil. oua si ficat.care.Coenzima A se prescurteaza CoA (sau CoA-SH pentru a se evidenia gruparea tiol).Mecanismul exact prin care coenzima A transporta gruparile acil a fost stabilit de catre biochimistul german F. antipodul opus fiind inactive din punct de vedere fiziologic. In cantitati mai mari acest acid se afla mai ales in drojdia de bere.Astfel. aratasera ca anumite acetilizari enizimatice necesita o coenzima termostabila.

De asemenea. la primele animale si respective incetarea cresterii. paste. ulceratii) si neurologice (dureri de cap. In cazul microorganismelor acidul pantotenic reprezinta un factor de crestere indispensabil. tulburari digestive (greturi. Aporturile nutritionale recomandate in vitamina B5 sunt de 3 pana la 8 miligrame pe zi pentru copii. etc. in prevenirea aparitiei dermatitelor (bolilor de piele).). Acidul pantotenic are rol in metabolismul celular si. etc.diaree. senzatie de arsura a extremitatilor. O data cu administarea acidului pantotenic simptomele prezentate mai sus dispar. thrix.Deseori. produsele lactate.Ei mananca mai putin si realizeaza un aport redus de nutrienti esentiali. aceste tulburari sunt tratate prin administrare medicamentoasa de vitamina B5. contribuie la dezvoltarea energiei provenite din glucide. orez alb. cutanate (caderea parului. etc.Ele se traduc printr-o oboseala. legumele uscate si pestele.Daca dimineata ei se trezesc din pat intepeniti. Vitamina B5 joaca un rol important in metabolismul energetic al celulelor (indispensabil degradarii celulelor. Reversibile.dureri).khroma. prajituri. culoare + gr. in frigider sau in lada frigorifica : legume si fructe ambulate in cutii sau in pungi de plastic. feluri gata preparate. Mai ales oamenii de varsta a doua si a treia manifesta simptomele acestei carente. cartofi prajiti. cele mai bogate fiind drojdia de bere.de 10 miligrame pentru adolescenti si pentru femei.grasimi si proteine. rarierea penajului si si aparitia unor dermatite specifice la ultimile.a ficatului si a epiteliilor stimuleaza activitatea diferitelor glande si sporeste productia de hormoni a suprarenalelor mentine starea de sanatate a nervilor.printre proprietatile vitaminei B5 se numara urmatoarele : participa la mentinerea starii de sanatate a aparatului digestiv.miscand 21 . in metabolismul glucidelor si in utilizarea eficienta a colinei. carnati. ouale. impreuna cu alte vitamine.a pieleii si a glandelor sporeste rezistenta la stres si contribuie la formarea unor hormoni anticorpi intervine in procesele de crestere. par) sau leucotrichie (albirea parului). Starile de carenta sunt exceptionale si nu se observa decat in caz de denutritie severa sau de nutritie parenterala (prin perfuzii) exclusiv si nesuplimentata in vitamina B5. aproximativ o treime dintre oamenii de varsta a doua si a treia nu au suficient acid pantotenic in sange.Vitamina B5 se gaseste in majoritatea alimentelor.ei nu mai reusesc sa-si procure hrana proaspata si apeleaza la alimente care sunt depozitate timp indelungat pe rafturi.lipidelor si anumitor acizi aminati si sintezei acizilor grasi si colesterolului) si participa la formarea anumitor hormoni.De aceea.carnea (mai ales ficatul si rinichii).Asa se explica biosintetizarea acestui acid de catre numeroase exemplare din lumea bacteriilor.

Gravidele si femeile aflate in perioada de alaptare necesita pana la 15 miligrame pe zi.. 1. mergand pana la 5 miligrame pe litru. 0...82 seminte de floarea soarelui………. Pentru a realiza un aport constant de vitamina B5. 0. 2.. cefalee. Oamenii care se confrunta cu situatii stresante ori fac mult efort fizic au nevoie de cantitati mari de acid pantotenic decat cei cu o viata calma si un program cotidian bine stabilit.macrou…………………. la zahar. se recomanda sa ne hranim echilibrat.90 cereale integrale……………………. ulcer duodenal.85 pastrav……………………………. 7. Continutul de vitamina B5 al unor alimente(mg) ficat………………………………. pot fi sintetizati si de flora intestinala. hipoglicemie.. 0.. laptele matern contine concentratii foarte inalte de acid pantotenic. paste si cartofi prajiti. Necesarul zilnic de vitamina B5 O alimentatie normala asigura un aport zilnic de 5-20 mg acid pantotenic.31 22 . pe cat posibil.40 scrumbie. consumand alimente bogate in substante nutritive si renuntand. etc. tulburari sanguine si dermatologice..75 crabi………………………………… 0.35 nuci………………………………… 0. 1. necesarul zilnic de acid pantotenic (vitamina B5) se situeaza intre 5 si 10 miligrame.63 vanat……………………………….57 muschi file………………………….bratele si picioarele cu mare greutate si cu dureri. greata. 1. de altfel.. tulburari de somn. 0. care. este foarte probabil ca acest lucru sa se datoreze unui deficit de acid pantotenic.70 tarate de grau…………………….Eficacitatea sanogena a acestei vitamine sporeste prin administrarea concomitenta cu vitaminele B6.B9 si C. crampe musculare. dulciuri.Nu se cunosc intoxicatii cu acid pantotenic. balonari. adolescenti si personae adulte.Hipovitaminoza pantotenica provoaca anemie. Pentru copii. la care creierul si tesuturile se afla in plin proces de constituire.78 galbenus (de la un ou)……………… 0. Pentru a acoperi necesarul de vitamina al noului nascut.. in oarecare proportie.40 lapte integral………………………. scaderea rezistentei la infectii..

galbenusul de ou 7 mg la 100 g.. mustarul iute. Particularitati biochimice si farmacodinamice: 23 .Doza zilnica recomandata de acid pantotenic (vitamina B5) este in jur de 5-15 mg. etc. de pilda prin prajire. actiunea vitaminei B5 previne imbatranirea premature si aparitia ridurilor. etc. valorificarea lipidelor in organism vivacitate intelectuala. Vitamina B5 are rol in catabolismul glucidelor si lipidelor si. combate inflamatiile in diferite zone ale corpului. Vitamina B5 ajuta la depasirea mai usoara a situatiilor stresante. fierbere. distruge vitamina B5. coacere. Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pig-mentarea parului. pastele. muraturile de orice fel. descompun molecula de vitamina. Are un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice. castravetii acri. in special atunci cand mancarurile se afla in contact prelungit cu otetul. prelucrarea industriala.. Prelucrarea termica. Alimentele rafinate. cum cunt orezul alb. Simptomele deficitului sunt oboseala. De asemenea. condimentele iuti. mentinerea vitalitatii prevenirea inflamatiilor si rezistenta la stres reducerea depozitelor de grasime. este un aliat prestios in scaparea de kilograme. ca si depozitarea indelungata dauneaza masiv acestei vitamine valoroase. preparata cat mai sumar. produsele de panificatie din faina alba. nu mai contin decat cantitati neinsemnate de acid pantotenic. la generarea energiei necesare proceselor fiziologice.Vitamina B5 este necesara pentru formarea hormonilor si pentru acetilcolina utilizata de creier pentru a preveni anumite tipuri de depresie.Totodata.fiind un remediu excelent pentru curele de slabire si in mentinerea formei maxime. mareste capacitatea de concentrare. stresul cronic si depresia. substantele puternic alcaline dauneaza de asemenea vitamine – de pilda. tarata 2. Este indispensabila functionarii normale a glandelor suprarenale.ea protejeaza inima. prin aceasta. bicarbonatul de sodiu. capacitate de concentrare stimularea circulatiei locale si intretinerea nervilor din extremitati piele sanatoasa si par bogat. Utilitatea vitaminei B5 Acidul pantotenic (vitamina B5) este deosebit de important pentru : producerea de energie. de exemplu otetul. De aceea.Si acizii sub diferite forme.25 mg si varza aproape 1 mg. La randul lor. este indicat sa mancam hrana proaspata.Drojdia contine 20 mg la 100g.

Vitamina este hidrosolubila si joaca un rol in maturarea globulelor rosii plecand de la 24 . sau I. colesterolului. Rezista la 120 de grade C. hemoglobinei. . Necesarul zilnic: 5-10 mg/zi Indicatii: stomatite glosite colite hepatite cronice dermatite arsuri injectat in doze mari. de culoare rosie. VITAMINA B12 Sinonime: CYANOCOBALAMINUM (D.). DAVITA-MON B12.copii: 1-3/zi 3. RUBIVITAN Este indispensabila pentru viata omului si a animalelor. fosfolipidelor. hormonilor steroizi.25-0. Vitamina B12 are formula moleculara C68H90N14O14Pco si masa moleculara 1490±140. continand 4.adulti: 2-4/zi .5 g/zi comprimate: .5% cobalt si radicalul cian. posologie: injectabil. factor de acilare care intervine in sinteza acetilcolinei. timp de 20 minute. COBIONE.C. Este unul dintre cei mai puternici factori antianemici cunoscuti. 1.comprimate a 500 mg care se sug Mod de administrare. Are o structura deosebit de complexa.5 g/zi . stimuleaza mobilitatea gastro-intestinala Prezentare: PANTOTENAT DE CALCIU .fiole de 5 ml cu 0.adulti: 0.I. Sunt semirele la actiunea oxidantilor.5 g substanta activa PANTENOL . solubile in apa si alcool. de unde si denumirea de ciancobalamina.Este grupul prostetic al coenzimei A. I. 5. Vitamina B12 este compusa din substante cristalizate.M.V. bazelor si acizilor puternici.copii: 0. prezentand o oarecare analogie structurala cu hemoglobina. stabile in aer si in mediu acid.

factor antipernicios. splina. folosind cca. un atom de Co si grupari amidice. imediat dupa descoperire. asa incat nu mai aveti motive sa fiti ingrijorati). fezandare / putrefactie. Factorul intrisec are rol de protectie in 25 . fapt pentru care este mai corecta denumirea de cianocobamida decat cea de cianocobalamina. stabilirea structurii si a activitatii biologice a vitaminei B12 a necesitat colaborarea mai multor grupe de specialisti o perioada mai indelungata de timp . vitamina antipernicioasa. Denumirea de cianocobamida deriva din structura sa moleculara intrucat contine gruparea cian(-C≡N). cunoscut amatorilor de bucatarie chinezeasca. Identificarea. Ca element exotic (intre timp. reconstituind prima faza a absorbtiei intestinale. bogat in acizi aminati si vitamine. Principala sursa de vitamina B12 este sinteza microbiana. factor anemic extrinsec. nici de atomul de Co si nici de ribonucleotida. Biogeneza vitaminei B12 are loc sub actiunea a numeroase bacterii din sol si a bacteriilor intestinale. mentionam ca in Indochina. mocirla canalelor. muschi). Numele de cianocobalamina nu este riguros stiintific deoarece nu contine grupare aminica libera sau legata de nucleul central (corinic). mai ales din colon.celulele-mama si in sinteza unor acizi grasi si anumitor acizi aminati.. in care avea loc un proces accentuat de . bastinasii aveau obiceiul de a acumula pestii in mari recipiente. izolarea. Miner Laboratories din Chicago au identificat o tehnica de izolare a vitaminei B12 din. ci numai in componenta gruparilor amidice. creier. . 250 tone namoluri culese zilnic. corinoida. Prin anii 1950. SINONIM: cianocobalamina. vitamina era extrasa din ficatul animal (cam patru tone de ficat prelucrat ofereau un gram de vitamina B12). Se mai numeste (pe langa cianocobalamina si cianocobamida) antianemica. tehnicile de izolare s-au mai perfectionat. in prezenta unui factor intrisec produs de mucoasa gastrica si cu care alcatuiesc factorul antipernicios depozitat in ficat. In 1952... Vitamina B12 absorbita si retinuta la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza. Vitamina B12 se gaseste mai putin in regnul vegetal si mai mult in alimentele de origine animala (ficat. factorul proteinelor la animale etc. Absorbtia vitaminei B12 se realizeaza la nivelu mucoasei intestinale. Absorbtia si metabolismul. Denumirea de corinoida provine de la inelul porfirinic modificat din molecula sa numit inel corinic. reusindu-se in cele din urma obtinerea acestei vitamine pe cale industriala. Rezulta un lichid cu un miros si un aspect dezgustator..

labilitate a starii de spirit. o carenta in vitamina B 12 nu este deloc rara la persoanele in varsta. minime si usor de acoperit printr-o alimentatie echilibrata. diaree. poate disimula o insuficienta de aport sau o tulburare a absorbtiei timp de 3 sau 4 ani. tulburari hematologice (anemie megaloblastica). pierdere a apetitului. Ficatul. nevrita optica inflamatie a nervului optic. in mod exceptional. aceasta carenta poate. METABOLISM SI CARENTA Absorbtia intestinala a vitaminei B 12 are loc in ultima parte a intestinului subtire. prin aporturi alimentare insuficiente (regim vegetarian). ouale. dar si pestele. Cea mai buna sursa este ficatul. sa mai provina dintr-o anomalie. unde intervin modificari ale trombocitelor sau chiar leziuni degenerative nervoase. senzatie de balonare. Sunt afectate: maduva hematoformatoare (apare anemia megaloblastica). Vitamina B12 se gaseste in toate produsele animale indeosebi in ficat. UTILIZARE TERAPEUTICA 26 . laptele si derivatele lactate. Ea este relativ stabila la caldura si la aer dar mai sensibila la lamina si la radiatiie ultraviolete precum si la acizi si baze. In sfarsit. apar primele semne ale carentei: oboseala generala. neuropsihiatrice (senzatie de arsura cutanata. precum boala lui Biermer. Carenta vitaminica afecteaza tesuturile in care se produc multiplicari celulare rapide.absorbtia intestinala prin formarea unor compusi de inactivare a vitaminelor B12. in mod exceptional. mucoasa bucala (glosita Hunter). varsaturi. dintr-o ablatie a prrtiunii terminate a intestinului subtire si. HIPERVITAMINOZA se manifesta prin aparitia unor stari alergice si prin hiperglobulie. bolnavii prezentand inapetenta. dintr-o infectie cronica a intestinului subtire. de 4 micrograme pentru femeile gravide sau care alapteaza. Cea mai importanta actiune a acestei vitamine este anemia pernicioasa de tip Biernner. denumita factor intrinsec. In continuare. poate rezulta deci fie. de 3 micrograme pentru adolescenti sau pentru adulti. fie dintro gastrectomie (ablatie a stomacului) sau dintr-o o boala responsabila de o anomalie a secretiei de factor intrinsec. Ea nu este posibila decat in prezenta unei glicoproteine secretate de stomac. depresie) si mucoase (limba depapilata). De asemenea are o importanta deosebita in ce priveste cresterea. mucoasa tubului digestiv. Factorul intrisec activ fixeaza pina la 264 de micrograme vitamina B12\mg. care nu este rara in tarile industrializate. sunt de 1 pana la 2 micrograme pe zi pentru copii. Carenta in vitamina B12. pierderi de memorie. NECESITATI SI SURSE Aporturile nutritionale recomandate. hematopoeza si functionarea celulei nervoase. care stocheaza vitamina B 12. Vitamina are rol in hematopoeza si mai ales in eritropoeza.

Lipsa ei duce la hiperplazia megaloblastica a maduvei oaselor. iar in prezent se obtine din culturile de Streptomyces griseus. are culoare rosu-inchis si este solubila in apa. de structura probabil mucoproteica. sunt practicate in caz de intoxicatie cu cianura. anemicii excretind zilnic cantitati de ciancobalamina egale cu oamenii normali (50-250 ug). Particularitati farmaco-cinetice: Pentru absorbitia este necesara prezenta asa numitului factor intrinsec secretat de mucoasa gastrica. hidroxocobalamina. cind mucoasa gastrica este atrofiata sau cind exista leziuni intestinale importante. Intervine in sinteza nucleoproteidelor. sub forma nemodificata. 27 . Particularitati biochimice si farmacodinamice: Ciancobalamina este indispensabila procesului de maturare a eritrocitelor. La omul normal se absoarbe in intestinul subtire 70-90% din ciancobalamina. Ea este utilizata. cu reactie neutra. datorita opririi evolutiei maturarii hematiilor. substanta care intra in structura acizilor nucleici. Ciancobalamina este absorbita total si rapid dupa administrarea subcutanata sau intramusculara. Administrarea medicamentoasa de vitamina B 12 este contraindicata in rare cazuri (anumite cancere. asemanatoare pigmentului eritrocitar si clorofilei. Este depozitata in ficat.2 ug). Solutia apoasa are Ph=4-4. desi baeriile saprofite sintetizeaza vitamina. creier si muschi. dar contine cobalt (4%). mai ales in ficat. s-ar absorbi numai sub forma unui complex cu factorul intrinsec. administrata in injectii intramusculare. in doze mari ca analgezic. Absorbtia este favoizata de Ph-ul alcalin. numita si factor intrinsec. Vitamina B12 se gaseste in toate organele. Particularitati fizico-chimice: Vitamina B12 are structura porfirica. rinichi. de asemenea. stomac. In intestinul gros absorbtia este mai redusa.Vitamina B12. Ciancobalamina. indeosebi). ca un subprodus la fabricarea streptomicinei. Vitamina din alimente nu este distrusa in tubul digestiv. Administrarea orala a vitaminei B12 nu are efect in anemii. este indicata in carenta corespunzatoare. se elimina renal. prin filtrare glomerulala( 0. A fost obtinuta initial din ficat de bovina ( 25 mg dintr-o tona de ficat). A fost obtinuta cristalizata. fiind necesara pentru transformarea timinei in timidina. Injectiile intravenoase cu unul dintre derivatii ei.5.

Efectele hematologice sunt primele car apar si anume. uremie sau primeste cloramfenicol. anorexia. Reticulocitele apar in singe periferic in zilele 5-12. necesara pentru functionarea unor enzime. neoplasm gastric. Tratamentul de substitutie cu B12 trebuie continuat toata viata. absorbtia este diminuata la bolnavii cu insuficienta a formarii factorului intrinsec datorata unor suferinte gastrice ( gastrite toxice. tumori. Are rol in mentinerea gruparilor sulfhidrice in forma redusa. gastrita atrofica. In 4-8 saptamini eritrocitele circulante ajung la nivelul normal. insuficienta pancreatica. Concomitent se realizeaza valori normale pentru leucocite si trombocite. 28 .Ciancobalamina intervine si in transformarea acidului folic in acid fotenic si prin aceasta contribuie la metilarea uracilului. De asemenea contribuie la troficitatea mucoasei digestive. Dupa 2-3 zile se restabileste hematopoeza normaloblastica. dupa prima saptamina de tratament se obtin ameliorari evidente. fiind esentiala in procesele de care depind integritatea functionala a fibrelor mielinice. capacitatea stomacului de a sintetiza factorul intrinsec. Semnele de hipovitaminoza B12 la om constau in tulburari ale hematopoezei. Se obtine vindecarea clinica in citeva saptamini. dupa citeva ore de la injectare. iritarea stomacului) si gastrectomie. cu formarea timinei. Absorbtia insuficienta a vitaminei B12 din intestin se intilneste in inflamatii. Dispar tulburarile digestive. Este cunoscuta ca un factor esential pentru crestere si nutritie. inclusiv cele localizate pe mucoasa linguala. necesare sintezei metioninei din hemocisteina si transformarii glicolului in serina. se observa la nivelul maduvei. diminua astenia. disbacterioze intestinale. aclorhidria histaminorefractara. Indicatii: Ciancobalamina este indicata in anemii megaloblastice. Nu sunt influentate atrofia mucoasei gastrice. unde are actiune majora. Deficitul de vitamina B12 prin lipsa de aport se manifesta la persoanele cu dieta vegetariana severa. Rezultatele sunt mai slabe daca bolnavul are concomitent o infectie. Are actiune neurotropa. lipsa ei producind glosita si gastrita atrofica. prin favorizarea gruparilor metil labile. de absorbtie.pentru unele microorganisme si pentru organisme superioare. de utilizare si de cresterea nevoilor si pierderilor. In formele obisnuite de anemie megaloblastica. Carenta vitaminei B12 poate avea drept cauze tulburari de aport. Se cunosc situatii cu consum crescut de vitamina B12. de exemplu la bolnavii paralizati de diohzllobathrium latum. Vitamina B12 are actiune lipotropa si intervine in metabolismul proteic. ale integritatii fibrelor nervoase mielinice si ale celulelor epiteliale din tubul digestiv.

VITAMINA B12 . Prezentare: ROMTRAT .fiole de 1 ml cu 50 ug sau 100 ug.. tulburarile sensibilitatii profunde din scleroza in plagi) hepatita cronica si ciroza nevralgii de trigemen anorexie intirziere in crestere sterilitate unele psihoze.N. - Mod de administrare. cu atit se obtin rezultate mai bune. . posologie: 29 . Datorita actiunii neurope. insa nu se mai inregistreaza avansarea leziunilor. Ciancobalamina ar avea unele efecte si in afectiuni cu ar fi: neuropatii (polinevrita alcoolica si diabetica. NEOHEPAR . ameliorarea se obtine mai lent. Contraindicatii: alergie la ciancobalamina bolnavi de astma poliglobulii neoplasm Reactii adverse: ciancobalamina poate produce reactii alergice: urticarie si chiar soc analfabetic.fiole de 2 ml cu extract de ficat avind 200 ug ciancobalamina. vitamina B12 produce efecte favorabile asupra tulburarilor nervoase din timpul anemiei megaloblastice.fiole de 5 ml cu extract de ficat avind 50 ug ciancobalamina. senilitate Nu exista dovezi certe de eficacitate in multe cazuri dintre diagnosticurile mentionate.Efectele ciancobalaminei sunt mai slabe in anemia megaloblastica din cursul sarcinii sau a copilariei.fiole de 2 ml solutie injectabila de extract de ficat avind 20 ug ciancobalamina. Cu cit tulburarile neurologice au aparut mai recent fata de aplicarea tratamentului cu vitamina B12. La bolnavii cu complicatii ale S. Se obtin rezultate partiale in anemia datorata batricefalozei si in sindroamele de absorbtie intestinala.

Absorbtia si metabolismul. calea orala nefiind recomandata in anemia megaloblastica.alcool. 3. deoarece nu este posibila absorbtia.termostabile. iar in nevrite 1000 ug/zi. infectii. 6. VITAMINA B3(PP) Cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. timp de 5-10 zile.C. Tratamentul de intretinere se face cu doza de 30-100ug o data pe luna. fecale. necomplicate se administreaza zilnic 1 ug timp de 10 zile. In cazurile grave de anemie megaloblastica cu tromboalopenie. solutii alcaline si reductoare.incolore. Incompatibilitati in solutie: Vitamina B12 este incompatibila in solutii cu acidid ascorbic. nicotinica sunt substante cristaline.Calea de administrare obisnuita este injectabila I. La acestia doza zilnica este de 1 ug. 1. Vitamina B3 (PP) cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. tulburari neurologice intense. Aceasta cale poate fi folosita la vegetarieni. oral. existenta unei infectii sau a tulburarilor neurologice. termostabile. Initial. alcool. vitamina K solutie apoasa. tratamentul se face in prima zi 100 ug vitamina B12 I. la formele medii. tranpiratie. incolore. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. clorpromazima. lipsiti de aportul vitaminei B12 prin carne.. zilnic. Doza de vitamina B12 este diferita in functie de intensitatea anemiei megaloblastice. Se elimina prin urina. Sunt absorbite la nivelul intestinului de unde patrund in singe. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. hemoragii. solubile in apa.M. In formele complicate se administreaza 30 ug/zi. sau S. In afectiuni neurologice si hepatice cronice se injecteaza 1 mg/zi sau la 2-3 zile.Acidul nicotinic si amida apa.M. La copii se administreaza 1-10 ug/zi. Acidul nicotinic si amida nicotinica sunt substante cristaline. si 5 mg acid folic.solubile in 30 .

rezulta fie prin aporturi alimentare insuficiente. ametelilor.cu precadere in cele care necesita mentinerea sanatatii pielii si functiile specifice tractului gastrointestinal si ale sistemului nervos. ca urmare a unor studii de nutritie intreprinse in azile de orfani de catre Joseph Goldberger s-a stabilit ca aceasta boala era o boala de carenta alimentara. mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor.Harden si W. Vitamina B3 este stabila la lumina. descrisa sub termenul de pelagra.In 1934. protejeaza impotriva arterosclerozei.Ea atenueaza riscul aparitiei unor tulburari cardiovasculare.Organismul nostru poate produce niacinamida din triptofan. foarte asemanatoare cu coenzima I. Carenta vitaminei B3. migrenei. un aminoacid aflat in alimentele de origine animala.Aceasta substanta nutritiva este de asemenea implicata si in alte procese importante.estrogeni. normalizand functia suprarenalelor.De asemenea. amelioreaza circulatia sangelui – participa la metabolizarea proteinelor. cand biochimistii englezi A. la caldura si rezistenta la oxidare.Organismul nostru poate transforma de asemenea niacina in niacinamida.A. glucidelor si lipidelor. precum si sintezei normale a unor hormoni (testosteron. precum metabolismul lipidelor (grasimilor).J. previne aparitia diareei. mineral.La inceputul secolului 20.Elvehjem si 31 .oua si lapte.pana in 1937.amida acidului nicotinic.In 1915-1920.Young au descoperit ca pentru fermentatia alcoolica de catre extractele de drojdie este nevoie de un cofactor termostabil. dializabil.Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al gurii). Vitamina B3 participa in metabolismul proteic .diminuand colesterolul daunator(LDL).Acest cofactor. fie prin interactiuni medicamentoase (unele antituberculoase si antiparkinsoniene). modereaza tensiunea arteriala. ca fiind acidul nicotic. numit initial coenzima sau coenzima I.von Euler. a sistemului nervos.Aceasta descoperire ia condus pe biochimistii americani C. factorul alimentar responsabil nu putea fi recunoscut.lipidic.incepute in 1904.Totusi. ei au gasit ca ambele coenzime au drept nicotinamida. Vitamina B3 se comporta ca o coenzima in multe dintre functiile biochimice. in 1933. in Suedia. pelagra era endemica printre copii din sudul Statelor Unite. Putin dupa aceea.Aceasta s-a realizat prin cercetari complet independente. Warburg si W. ca ea era asociata unei alimentatii cu amidon degradat si putea fi prevenita prin suplimentarea hranei cu carne.Christian au izolat o alta coenzima. doza zilnica recomandata fiind de 20 mg.Deficienta in acid nicotic duce la bolile pelagra la om si limba neagra la caine. dar acesta poate asigura doar o parte din necesarul de care avem nevoie.Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv.a fost izolat de H.insulina).Goldberger a aratat ca boala nu era infectioasa. glucidic.pe care au numit-o coenzima II.crescand nivelul celui benefic(HDL) si scazand nivelul trigliceridelor din sange.

Luarea de doze mari de acid nicotic permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. smochinele. 32 . carnea.in deosebi din triptofan. Vitamina B3 constituie un factor important in hranire. De fapt. niacina este esentiala pentru corp deoarece : este un factor antipelagros de prima importanta are actiune vasodilatatoare la nivelul pielii serveste la buna functionare a sistemului nervos central stimuleaza secretia gastrica mareste glicemia si scade nivelul colesterolului mentine sanatatea pielii. a limbii si a tesuturilor digestive favorizeaza circulatia cerebrala si coronariana scade tensiunea arteriala stimuleaza secretia gastrica si eliminarea bilei inlesneste asimilarea fierului . a acidului nicotinic drept factorul nutritional care previne limba neagra la caini si pelagra la om. nuci. morcovul.D.taratele de cereale. rezultatul lipsei acidului nicotinic. piersicile. etc. nu se mai asigura cantitatea necesara pentru sinteza niacinei si astfel apar semnele de carenta.Daca animalele sunt hranite din abundenta cu proteine bogate in triptofan. pestele.un alcaloid toxic din tutun. tomatele. in primul rand. Pelagra este. COOH N Acid nicotinic CONH2 N Nicotinamida Insuficienta de vitamina B3 provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos. participand activ la metabolismul proteinelor. dar.W. de fapt.plantele si majoritatea animalelor pot sintetiza acid nicotinic din alti precursori. ciupercile proaspete.glucidelor si lipidelor.Woolley la identificarea. deci la metabolismul general al organismului.Principalele surse alimentare bogate in vitamina B3 sunt : drojdiile alimentare si de bere. ficatul.al pielii. Numele acidului nicotinic vine de la faptul ca el este un component al nicotinei. arahidele. ea este consecinta unei sume de carente in diferite vitamine si in acizii grasi esentiali. leguminoasele. ele nu manifesta nici o carenta atunci cand din alimentatie li se scoate acidul nicotinic. De asemena. migdalele. curmalele. ouale. painea integrala. el mai este denumit si niacina fara vreo semnificatie speciala. avocado. in 1937.Daca insa continutul in triptofan al proteinelor alimentare este mic. conopida. un aminoacid.

influenteaza sistemul nervos si activitatea unor glande cu secretie intrena. afte. niacina poate fi de ajutor si celor ce sufera de migrene. alcoolism. Rapiditatea cu care niacina poate elimina neplacerile si vindeca bolile este uimitoare – comparabile doar cu rezultatele fulgeratoare obtinute priin administrarea vitaminei C.diaree. amestecandu-se legumele pentru ase pastra cat mai mult din continutul vitaminic.deoarece era folosita la tratarea populatiei bolnave de pelagra din tarile unde alimentatia se baza in principal pe porumb. inflamatii bucale. intr-o combinatie adecvata.Surplusul este eliminate prin urina. porumb si produse din porumb. iritabilitate. acnee.Previne si vindeca pelagra. Niacina mai are o functie deosebit de insemnata in cadrul metabolismului nostrum : ea reduce nivelul colesterolului.Zaharul in sange. degeraturi.De asemenea. contituie principala sursa de energie a organismului si singura forma de carbohidrat acceptata de neuronii creierului nostru. enterocolita.Datorita acestei actiuni de dilatare a vaselor. cartofi. inlaturand tulburarile de circulatie la persoanele cu vasele sanguine ingustate.Drojdia de bere este un mare furnizor de vitamina B3. stres. precum si oligoelementul crom. intr-o forma asimilabila de catre organismul uman. Rolul si caracteristica vitaminei B3 Vitamina B3 se gaseste in carnea de vita.Totusi exista forme ale vitaminei B3 care nu sant absorbabile.De asemenea. grau integral.Este binecunoscuta si ca actiunea vasodilatatoare a vitaminei B3. Necesarul zilnic de vitamina B3 Corpul nu-si poate face reserve de niacina. dermatita). cefalee. diferite psihoze.De aceea. senzatie de rau general . prurit. etc. hipertensiune arteriala si ateroscleroza. herpes. indigestii. fara un alt tratament. trebuie sa ne asiguram in permanenta un aport indestulator. ameteli.6 miligrame pentru 1000 de kilocalorii consumate 33 . rosii si morcovi. respiratie dificila. stari depresive. copiii si adolescentii – intre 5 si 12 miligrame adultii – circa 6. caracterizata prin tabloul simptotic a celor trei ―D‖ (dementa. vitamina B3 dilata vasele de sange. respective glucoza. insomnii.Ea contine nu numai multa vitamina B3 si B2. artrita. este recomandabila gatirea lor in abur sau la cuptor. capabila sa asigure un nivel echilibrat al zaharului in sange. dar si alte vitamine ale complexului B.Deoarece vitamina B3 se pierde prin gatirea in apa a alimentelor care o contin. de porc. poate scadea valoarea colesterolului cu 22% si nivelul trigliceridelor cu 52%. oua. stiut fiind ca porumbul contine cantitati infime de vitamina B3.Un studio efectuat in SUA a pus in evidenta faptul ca simpla administrare a niacinei. broccoli. lactate si branzeturi. tulburari circulatorii periferice. in peste. in diaree.Vitamina B3 este indicata in pelagra. Candva vitamina B3 a fost numita si ―vitamina antipelagroasa‖.

100 grame ……………………. Exista cateva suplimente cu niacina in present pe piata.IHN sau ―flush-free‖ niacina este considerata complet sigura si fara nici un alt efect de purpura.2 34 ..2 inima. dar. aceasta apare la unele persoane. este mai usor tolerat de catre unii utilizatori. iar IM sau SR pot fi mai eficiente decat IHN in reducerea nivelului colesterolului si al LDL in sange. Pentru pastarea unei sanatati generale bune. deci. care deseori limiteaza utilizarea sa.. 10. totusi. o ceasca ……………………… 24. mai ales in caz de insuficenta renala. Continutul de vitamina B3 al unor alimente(mg) drojdia de bere. desi inca mai produce purpura si tulburari gastrointestinale.. 12. Pe de alta parte.2 ton.femeile – 13 pana la 15 miligrame barbatii – intre 15 si 20 miligrame Cei ce presteaza o munca grea. Cand se foloseste un nivel crescut de niacina IM.(IHN). luate precautii. care contine niacina plus inositol. 100 grame …………… 35.2 ficat.in general subiectii incearca o senzatie de purpura. 9. 1 ceasca ………………. 5.8 cereale integrale. Niacina si nicotinamida sunt disponibile intr-o gama larga de suplimente. Daca tratati probleme circulatori sau o scadere a nivelului de colesterol si de trigliceride. 100 grame ……………………. Niacina SR este conceputa sa elimine aceasta senzatie.6 piersici uscate.4 somon. 7..Luarea de doze mari de acid nicotic este categoric contraindicat in caz de ulcer gastroduodenal sau de diabet. 100 grame ………………………. Trebuie. Luarea in doze mari de acid nicotic poate permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. doza zilnica optima de baza pentru vitamina Eb (10% pana la 25% ar trebui sa fie niacina) este de 25-300 mg pentru barbate si femei.. 6. care au utilizat mai mult de 4000 mg zilnic. Experimente efectuate pe pacienti umani.la un nivel mai mare decat 1500 mg zilnic au fost raportate niveluri ridicate de enzime hepatice si toxicitate pentru ficat.3 pasare. Totusi. ea este in general prost suportata. au aratat ca niacina IHN a fost evidentiata ca factor benefic in afectiunile circulatorii. 8. 1 ceasca ……………. se recomanda administrarea niacinei mai degraba decat a nicotinamidei. 100 grame ………………………. femeile gravide si mamele care alapteaza ar trebui sa suplimenteze cu cateva milligrame cantitatile indicate mai sus. niacina cu actiune in timp(SR) si inoitol hexiancianat. 100 grame …………………….6 arahide. Acestea include niacina cu reactie imediata(IM). inclusiv in cazul maladiei Raynaud si in claudicatie intermitenta.

1 ceasca ……………………. niacina poate constitui un tratament in cazul multor pacienti ce prezinta un nivel marit al colesterolului. 3.cotlet de mile..1 migdale.numeroase utilizari terapeutice ale niacinei (nu ale niacinamidei) sunt prescrise in tratamentul nivelului crescut al colesterolului. atacuri de cord.8 cotlet de porc..De asemenea. 1 bucata ………………. 4. precum si costului si nivelului de toxicitate scazute. in special in cresterea HDL.. 100 grame ……………… 2. niacina fiind considerata mult mai eficienta – in cresterea nivelului colesterolului HDL si a apolipoproteinei A-1 – decat tratamenetul medicamentos. palpitatii si spitalizari pentru boli cardiovasculare in toata perioada de trei ani a experimentului. 1 ceasca ………………. 35 . intr-unul dintre studii. datorita efectelor sale. chiar in doze crescute in conditii de siguranta – in tratamentul diabetului de tip 2 care deseori inregistreaza un nivel scazut de HDL..Un numar impresionant de lucrari evidentiaza efectul niacinei in reducerea nivelului colesterolului ―bun‖.Un alt studiu a comparat eficacitatea niacinei cu aceea a clofibratului. a marit semnificativ nivelul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL sau colesterolului ―bun‖). Atunci cand niacina a fost administrata impreuna cu lovastatinul. Autorii acestor lucrari.9 Functii si utilizari ale vitaminei B3 Boli cardiovasculare Datorita rolului sau in metabolismul lipidelor. tinand cont de eficacitatea niacinei si de actiunea sa printr-un mecanism diferit fata de al medicamentelor utilizate in prezent. 5. cercetatorii au administrat pacientilor simvastatin impreuna cu niacina obtinand rezultate remarcabile – aproape 70% mai putine decese. difuzia extinsa a niacinei a fost comparata cu efectul gemfibrozilului.precum si alti specialisti concluzioneaza ca.Altii sugereaza o combinatie a niacinei cu medicamentele de reducere a nivelului colesterolului.7 mazare verde.Alte lucrari evidentiaza difuzia extinsa a niacinei..De exemplu.6 boabe de soia.Optiunea utitlizarii ca medicamente folosite in aceasta afectiune prezinta serioase efecte secundare inclusiz o incidenta crescuta a cancerului gastrointestinal si o marire a riscului aparitiei unei afectiuni biliare.Intr-un alt studiu. a lipoproteinelor cu densitate foarte scazuta (VLDL) si a trigliceridelor. 1 bucata ………………. un medicament prescris pe scara larga in scaderea nivelului colesterolului.. s-a constatat o eficienta si o siguranta sporita. Niacina a fost cu mult mai eficienta decat medicamentul in reducerea colesterolului limfatic.. 3.

Cand pacientii utilizeaza niacina si acestia se reintorc la medicii lor pentru examenele medicale.Eficacitatea terapiei a durat cateva luni chiar si dupa ce a fost interupt.Aceste simptome pot fi urmate de lipsa orientarii. Poate acest tratament ar fi mult mai eficient daca vom lua in considerare si alte substante nutritive.B6 si pantotenatul de calciu – poate fi de asemenea utila in tratamentul epilepsiei. acestea amplificand efectul niacinei.nervozitatea. depresia.depresia si chiar schizofrenia. Vitamina B3 mai are si alte functii in cadrul sistemlui cardiovascular. utilizata in tratamentul diferitelor probleme circulatorii.Astfel. multi specialisti utilizeaza niacina si/sau niacinamida separate sau in combinatie cu alte medicamente in tratamentul afectiunilor mentale ca anxietatea.De exemplu. subiectilor cu varste cuprinse intre 14-44 de ani le-au fost administrate 100 mg de niacina de doua ori pe zi. Probleme menstruale Doua studii despre utilizarea niacinei releva crampe menstruale la aproape 90% dintre subiecti.Cercetatorii sugereaza ca acest fapt poate arata ca lipsa raspunsului la tratament indica necesitatea maririi dozei. Sistemul nervos Unele dintre simptomele de inceput ale carentei niacinice include irascibilitatea.Studiile sugereaza ca niacianamida – ca si vitaminele E. impreuna cu anticonvulsivele. Intar-unul dintre studii au fost adaugate 60 mg de rutin si 300 mg de vitamina C.Un studiu sugereaza ca o cauza majora a imbolnavirilor mentalein societatea de azi poate fi datorata nu numai carentei vitaminelor B si in special a niacinei. aceasta doza fiind majorata la doua pana la trei ore in timpul crampelor. nelinistile.Datorita importantei acestuia in sistemul nervos.acestia sunt incantati de rezultate. Cancer Numeroase studii reliefeaza ca niacinamida este eficienta impotriva mai multor tipuri de substante cancerigene. confuzie si isterie. daca avem o cantitate suficienta de acizi grasi omega-3 pentru ca actiunea vitaminelor B sa fie mai eficienta. Niacina este in special utila in cazul persoanelor care au o predispozitie ereditara si rezistenta la nivelul crescut de colesterol. In ambele lucrari. dar si a acizilor grasi omega-3.Femeile care au raspuns cel mai bine la tratament au inregistrat un ciclu normal. in timp ce celelalte nu. Deficienta severa de niacina constituie un factor major in dezvoltarea 36 . niacina este de asemenea. slabiciunea si pierderea memorei – toate acestea fiind disfunctionalitati ale sistemlui nervos.Niacina este extreme de eficienta in reducerea colesterolului si a trigliceridelor.Astfel. aceasta substanta nutritive poate fi utila in prevenirea catorva forme de cancer. in forma de niacina este un vasodilatator – un agent menit sa relaxeze sis a largeasca vasele sanguine.

singurul efect advers al suplimentarii niacinice este o usoara purpura temporara. precum inositolul-hexancianat (IHN). datorita faptului ca niacina din porumb este neabsorbabila. In cazul persoanelor cu disfunctionalitati la nivelul ficatului.pelagrei – boala caracterizata prin cei trei D : dermatita. Totusi. In cazul persoanelor sanatoase. deoarece administrarea dozelor crescute. Toxicitate si efecte adverse Nu se cunosc efecte toxice ale acestei vitamine in doze de pana la 2 g (2000 mg). Carenta de niacina este de asemenea aproape comuna in randul persoanelor care au o dieta bazata in special pe porumb. deoarece pot aparea tulburari ale functiei hepatice. RDI pentru vitamina B3 este de 20 mg pentru femei si barbati. terapia cu niacina necesita monotorizarea foarte atenta a unui medic. femeilor care iau contraceptive orale si persoanelor cu deficiente proteice.Necesarul de vitamina B3 poate fi mai mare in randul persoanelor cu cancer. par cea mai sigura varianta. Utilitatea vitaminei B3 Niacina (vitamina B3) este deosebit de importanta pentru : respiratie celulara energie celulara metabolismul carbohidratilor. poate creea toxicitate hepatica. persoanelor carora li se administreaza isoniazid si care l-au folosit in tratamentul tuberculozei.diaree si dementa. lipidelor si proteinelor metabolismul cerebral starea de spirit somn activitatea inimii controlul colesterolului muschi tesutul conjunctiv functionarea tubului digestiv. Este nevoie de prudenta in cazul administrarii niacinei SR cu actiune in timp. 37 . poate si o oarecare stare de neliniste. chiar si sub monotorizare de specialitate. Pentru prevenirea acestui simptom al deficientei. Simptomele evidente de carenta a vitaminei B3 se manifesta in general in randul persoanelor alcoolice si in cazul celor malnutrite. administarea niacinei dupa o masa sau dupa o aspirina poate duce la disparitia sau prevenirea inroselii fara a pierde efectele benefice.Noile forme.

transpiratie. Avidina din oul crud intirzie absorbtia acestei vitamine. Ea are un rol important in metabolismul glucidelor. fiind utilizata cu rezultate bune si prevenirea alopeciei(cheliei). prevenind steatoza hepatica. Impiedica incaruntirea si caderea parului. a clorurii de sodiu. Vitamina B8 este sintetizata si in organism. Vitamina B7 este componenta a unor enzime care contribuie la metabo-lismul proteinelor. 7. mai putin cunoscute. de preferinta) si flora intestinala furnizeaza dozele necesare organismului. Se mai numeste si biotina sau vitamina H. alcalinitatea si oxigenul o afecteaza. ALTE VITAMINE DIN GRUPA B Vitamina B4 (adenina) are functii si indicatii terapeutice. care nu este distrusa la caldura sau umiditate. dar in cantitati insuficiente. Alimentele (proaspete. glucidelor si lipidelor.3. Sportivii necesita cantitati mari din aceasta vitamina. Eliminarea vitaminei se face prin urina. Cea mai importanta sursa este drojdia de bere. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii.3 mg (300 mcg). Administrarea sulfamidelor si a antibioticelor creste consumul de vitamina B4. Doza zilnica recomandata: 0. lipidelor. o substanta hidrosolubila. 38 . Sintetizarea vitaminei B4 de catre flora bacteriana intestinala este redusa la om. Absorbtia vitaminei B4 se realizeaza la nivelul intestinului subtire.Impreuna cu inozitolul (ambele substante sunt componente ale lecitinei) favorizeaza legarea acizilor grasi liberi. fecale. dar lumina. Vitamina B8 sau H este indispensabila persoanelor cu unghii fragile si casante. Carenta vitaminei B4 modifica echilibrul leucocitar. 1. Copiii au nevoie de o cantitate de 50–90 mcg/zi. Ea alaturi de alte vitamine B. Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare. Contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. concentratia cea mai mare de vitamina B4. prin producerea leucopeniei si granulopeniei. intervine in functiile sistemului nervos cit si cele ale sistemului hematopoietic. Surse: alimente din regnul animal si vegetal. este in hematii. im-piedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali. in functiile suprarenalelorsi a proceselor cresterii. In singe.

Vitamina B12 isi aduce apor-tul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos. este utila in profilaxia si tratamentul anemiei. laptele.Surse Carnea proaspata. — intervine in sinteza acizilor grasi si a proteinelor. Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor. deci. galbenusul de ou. melasa. nucile. Vitamina B14 este extrasa din urina umana. — impiedica incaruntirea prematura. cu rol in stimularea cresterii puilor. la cresterea poftei de mincare si a greutatii cor-porale. conopida. organele de vita. reintregind rezervele organismului. Intervine in procesele enzimatice si. Roluri si caracteristici — ajuta la degradarea acizilor grasi. Dupa ani de cercetari. Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor. Vitamina B13 are structura chimica asemanatoare acidului azotic. — are capacitatea de a produce hidratii de carbon din molecule. in 1950. legumele si fructele crude (neprelucrate termic sau conservate) sunt necesare pentru aportul zilnic de biotina. aminoacizilor. o noua vitamina pe care a denumit-o B17 . produsele lactate. porcilor. Vitamina B10 are un rol important in sinteza proteinelor. Contribuie la dezvoltarea fizica. Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat. porumbul. Ernest Krebs a izolat. Are si un efect calmant pronuntat. in metabolismul glucidelor si acizilor grasi. un virus sau o toxina misterioasa. Nu ar fi vorba despre o bacterie. Vitamina B10 contribuie la metabolismul fierului si la formarea hematiillor(globulele rosii). constituie un principiu component al complexului B. Ca urmare. Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantotetic. cerealele integrale. — stimuleaza cresterea parului si intarzie caderea acestuia. este absolut indispensabila transmiterii influxului nervos si. 39 .cunoscuta si sub numele de amigdalina (sau laetrile). precum si in formarea globulelor rosii. Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. are rol in hematopoeza.de memorare si de pastrare a echilibrului psihic. Se face din ce in ce mai auzita opinia conform careia cancerul ar fi o boala cauzata de o deficienþa nutriþionala. ca si drojdia de bere. Vitamina B15 (acidul panganic) se gaseste in alimente de origine animala. glucozei. amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare. — calmeaza durerile musculare. biochimistul dr. componente esenti-ale ale membranei celulei nervoase. in cantitate de 2 mg\zi acopera nevoile organismului. activitatii cerebrale. Din acesate motive.

continind fosfat de sodiu 10 mg . CAROSCORBIS.sunt cea mai bogata sursa naturala de vitamina B17.).C. VITASCORBOL Este acidul ascorbic. Krebs. sau vitamina anti-scorbutica.actioneaza ca factor vitaminic cu functie de sistem oxido-reducator . Are o importanta capitala pentru organism.actioneaza substitutiv in starile de deficit de riboflavina Indicatii: carente speciale si ale complexului B anemie hemeralopie conjunctivita tulburari de crestere crampe musculare stomatita seboree unele migrene Mod de administrare: injectii I. CANTAN. Are rol anti-infectios. semintele fructelor (mai putin citricele) contin aceasta substanta care le confera un gust amarui.dureri la locul injectiei 3.ci pur si simplu despre absenta unei substante pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa: vitamina B17.cutie cu 5 bucati Actiune terapeutica: . 40 . Vitamina B PHOSPATE Sinonime: RIBOFLAVIN. specific.fiole a 2 ml solutie apoasa injectabila. FOSFAT Prezentare: .V. In general. REDOXON. VITAMINA C Sinonime: ACIDUM ASCORBICUM (D.I. Conform studiilor dr. Simburii de caise pe care ii mincam cu mare placere cind eram copii . intervenind in procesele de oxido-reducere. tonifiant. 2. 1 fiola zilnic Reactii adverse: . consumul zilnic a 7-10 simburi de caise previne aparitia cancerului. CEBION.

de exemplu. Gingiile sangereaza usor.mararul 100 . frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina C. S-a demonstrat ca 10 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului. produsele zaharoase sunt lipsite de vitamina C. spontan sau la traumatisme minime. muschilor.patrunjelul 200 . cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos.napul 140 .).varza 120 . Vitamina C mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante chimice din mediul ambiant (plumb.ardeiul 120 . Mineralizarea scheletului este alterata. exista riscul aparitiei hipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara.conopida 060 . In Zonele cu clima temperata sau rece.spanacul 050 41 . etc. Fiind hidrosolubila si usor oxidabila. economiseste vitaminele din complexul B.portocala 060 . substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar hemoragii la nivelul gingiilor. Scade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii. benzen. cerealele. unde productia de fructe este sezoniera. pentru un adult normal. etc. dintii devin mobili si cad. 30 miligrame. tegumentelor. Singura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete.participa la detoxifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier.lamaia 065 . Vitamina C catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare). Ratia zilnica este estimata insa. Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate. In lipsa vitaminei C. fracturile se vindeca mai greu. protejeaza vitaminele A si E. putand apare mai des. gripa sau tuberculoza pulmonara. Produsele animale. Exemple de vegetale (100 grame) ce contin vitamina C (miligrame): . Efortul muscular. Ca urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut. mercur. la cca. vitamina C se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor. cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina C. la actiunea oxigenului si a luminii.

a cartilajelor si oaselor. fiind preferata. Aceasta grupa de substante este fregvent utilizata in accidentele sportive. Solutia apoasa are PH=5. solubila in alcool si practic insolubila in uleiuri grase. Este usor solubila in apa. Impreuna cu vitamina C. Astazi se pot procura usor si in tara noastra produsele cu vitamina C obtinute din surse naturale. Bioflavonoidele favorizeaza absorbtia vitaminei C. care are un efect prelungit fata de de cel al acidului ascorbic simplu obtinut pe cale sintetica. La depozita-rea vitaminei C trebuie sa avem in vedere toate acestea. El a fost primul care a reusit sa extraga din ardei vitamina C si pentru aceasta descoperire a fost distins cu Premiul Nobel. Accelereaza vindecarea ranilor. facilitea-za absorbtia fierului si impreuna cu acidul folic si vitamina B12 stimuleaza maturarea globulelor rosii.Vitamina C a fost descoperita de catre savantul maghiar Albert. acidul ascorbic se gaseste sub forma de poliascorbat. Participa la sinteza acizilor biliari. acestea sunt furnizate organismului doar prin aport alimentar. Creste si mentine randamen-tul fizic. La fel ca majoritatea vitaminelor. Deficitul de vitamina C conduce la aparitia scorbutului. In preparatele de vitamina C din extracte naturale. prin efectul reducator. participa la sinteza fibrelor de colagen. Acidul asorbic administrat in mod sustinut simuleaza sistemul imunitar si creste rezistenta organismului fati de bolile infecto-contagioase. din acest motiv. Are efect antistres. insa nu sunt vitamine propriu-zise. astfel. precum si la sinteza hormonilor corticosuprarenalieni. Participa la activarea multor sisteme enzimatice si are un rol umportant in respiratia celulara. vitamina C se descompune usor si este sensibila la lumina. atenueaza efectele loviturilor. previn formarea cataractei. regenerarea tesuturilor.5-7. In timpul suprasolicitarilor fizice creste necesarul de vitamina C si din aceasta cauza se recomanda sportivilor un consum crescut inainte de competitii. Particularitati farmaco-cinetice: 42 . Scade colesterolul sangvin si protejeaza organismul fata de substantele cancerigene. Aceste substante sunt denumite uneori vitamina P. deoarece reduce durerea. Organismul uman nu este capabil sa siontetizeze bioflavonoide si. are efect hemostatic si amelioreaza simptomatologia hipocal-cemiei. scad colesterolemia si. caldura si vapori de apa. bioflavonoidele mentin integritatea structurii interne a capilarelor. Preparatele moderne de vitamina C contin si bioflavonoide. Particularitati fizico-chimice: Vitamina C se prezint sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba. adminitrarea lor concomitena.

acidul ascorbic se absoarbe bine prin tubul digestiv la persoanele sanatoase. cantitatile suplimentare eliminindu-se prin urina. intervenind in transformarea acidului folinic. un sistem redox. are actiune antialergica. concentratia fiind mai mare decit in hematii si ser. Concentratia sanguina fiziologica este de 0. scazind permeabilitatea si crescind rezistenta acestora. in formarea si mentinerea substantei fundamentale a tesutului conjunctiv. creste concentratia sanguina pina la pragul renal. in metabolismul glucidic. Dozele mai mari de 500 mg cresc de 3-10 ori concentratia sanguina a tetraciclinelor administrate concomitent. Acidul ascorbic creste capacitatea de aparare a organismului fata de infectii prin accentuarea activitatii fagocitare a leucocitelor si stimularea proceselor imunologice. Prin administrare in doze mari. Vitamina C nu este depozitata in organism. Necesarul zilnic: copii pina la 1 an intre 1-12 ani intre 12-14 ani intre 14-18 ani peste 18 ani in sarcina si lactatie 35 mg 40 mg 45 mg 55 mg 60 mg 60 mg 43 . favorizeaza depunerea calciului in oase contribuind a consolidarea fracturilor. responsabil de proprietatile vitaminice. absorbtia fiind diminuata la cei cu hipoaciditate sau cu tranzit intestinal accelerat. in mentinerea sub forma redusa a gruparilor SH enzimatice. Acidul ascorbic intervine ca transportor de hidrogen in oxido-reducerile biologice si in respiratia celulara. tesut conjunctiv si adipos.7-1 mg/100 ml in leucocite si plachete. stimuleaza formarea corticosteroizilor. Vitamina C intervine in metabolismul normal al tirozinei si fenil alaninei. Administrarea ACTH-ului diminua acidul ascorbic din suprarenale. a substantei proteice din os si a substantei intracelulare din peretele capilarelor. Vitamina C favorizeaza absorbtia fierului din tubul digestiv si stimuleaza formarea hemoglobinei. corp galben. placenta si in concentratii mici in muschi. Particularitati biochimice si farmacodinamice: In organism formeaza impreuna cu acidul dehidroascorbic. Se gaseste in concentratii mari in corticosuprarenala. fiind necesar un aport exogen continuu.

arsuri.30 g/zi. poate produce ameteli. adulti copii 0. chiar lipotimie.V. diateze hemoragice prin diminuarea rezistentei capilarelor.05-1.M. Contraindicatii: litiaza renala.1-1 g/zi 0. infectii. surmenaj. stari de supraincarcare cu fier. poate favoriza precipitarea sulfamidelor in urina. I. si I. gingivite. plagi.Indicatii: profilaxia si tratamentul scorbutului. Reactii adverse: Uneori poate produce diaree. sarcina. in functie de virsta Incompatibilitati in solutie: Vitamina C prezinta incompatibilitati in solutie cu: solutii alcaline oxidante solutii de saruri si minerale grele adrenalina aminofilina cloramfenicol hemisuscinat ciancobalamina dextran estrogenii conjugati 44 . astenie de primavara. iar injectarea rapida I.V. Prezentare: flacon cu 40 comprimate a 50 mg flacon cu 20 comprimate a 200 mg tub cu 20 comprimate efervescente a 500 mg fiole de 2 si 5 ml cu 200 si respectiv 500 mg acid ascorbic Mod de administrare: oral. osteoporoza. profilaxia racelii comune si a gripei.

asigurandu-i acesteia o perfecta absorbtie si utilizare si impiedicandu-i distrugerea prin oxidare.fitomenadiona noradrenaina penicilina G sulfamide vitamina K in solutie apoasa Vitamina C+B complex prezinta incompatibilitati cu: aminofilina bicarbonat de sodiu cefalatina ciancobalamina cloramfenicol hemisuscinat eritromicina lactobrionat fenitoina hidrocortizon hemisuscinat hidroxizina nitrofurantoina penicilina G prometazina promazina tetraciclina sulfizoxazol vancomicina Vitamina C se prezinta in fiole incolore de 1. are rol important in fenomenele hemoragice. artrite ale membrelor. 2. eczeme si arsuri. ate-roscleroza. hipertensiune arteriala. Aceasta vitamina intervine in mod esential in procesele energetice ale tesuturilor si in mentinerea permeabilitatii vaselor capilare. in edeme. afectiuni ale venelor. hemoragii retiniene. Vitamina P e puternic antioxidanta si. de asemenea. hemoragii la nou-nascuti etc. bioflavonoide citrice) Vitamina P hidrosolubila actioneaza concomitent si strans legat de vitamina C (actiune sinergica). ascite. are un deosebit rol antiinfectios. in hemoragii scorbutice. Vitamina P contribuie la 45 . inferioare. sangerarea gingiilor. Vitamina P (vitamina C2. hemoragii ale capilarelor si ale viscerelor. raceala. de unde si denumirea de factor de permeabilitate capilara. artrita. varice. 5 ml continind o solutie apoasa de acid ascorbic in concentratie de 10% si fiole de 5 ml in concentratie de 5%. Asociata cu vitamina C. pleurezii.

se foloseste si acidul nicotinic care este convertit in organism la NAD si NADI. Proprietati farmaco-toxicologice: Vitamina Pp produce vasodilatatie automata in jumatatea superioara a corpului. In plus. Se gaseste sub forma de cristale sau pulbere cristalina alba sau alb-galbui. un rol benefic si prin ameliorarea hemoragiilor provocate de diferite cauze.C. Se apreciaza ca sensibilitatea acestei vitamine la diferiti factori este asemanatoare cu cea a vitaminei C. protejeaza organismul de efectele secundare ale razelor X. Particularitati farmacodinamice: Este un grup prostetic pentru codehidroze. se poate trata consumind suc de lamaie. NICOTIS AUREAMID. Carenta de vitamina P evidentiata indeosebi prin spargerea vaselor capilare (fragilitate capilara). cu senzatie de caldura si prurit. 3. usor solubil in apa si alcool.I. pentru fiecare 500 mg vitamina C fiind necesare minimum 100 mg complex C. Mai poate produce greturi. este eliberator de histamina. intervine in prevenirea contractarii gripei. de asemenea. timp indelungat. Necesarul zilnic: pina la 2 luni intre 6 luni si 3 ani intre 3-4 ani 7mg 8 mg 9 mg 46 . Actioneaza trofic la nivelul sistemului nervos si tubului digestiv. ambele implicate in reactii de transfer electronic in lantul respirator. care intervin in metabolismul glucidelor si lipidelor.intarirea peretilor vaselor capilare si la cresterea elasticitatii si rezistentei acestora. Are. 3 . eruptii si favorizeaza steatoza hepatica la doze mari. ceai de macese. NIACINAMID. influenteaza pozitiv cresterea procentului de calciu in sange. precum si a tesutului conjunctiv. VITAMINA PP Sinonime: NICOTINAIDUM (D. Necesarul zilnic de vitamina P este de 10-20 mg. NICOBION Particularitati fizico-chimice: Vitamina Pp este amina acidului pirinic-3 carboxilic. enzime.). BENICOT. diferite fructe si legume proaspete. precum si suplimente naturiste cu continut concentrat de extracte de palnte sau direct de vitamina P.

intre 4-6 ani intre 6-10 ani intre 10-18 ani peste 18 ani in sarcina in lactatie Indicatii. lent adulti: 6-100 mg/zi copii: 25-100 mg/zi Vitamina Pp se prezinta in fiole incolore de 1 ml continind o solutie apoasa de nicotinanida in concentratie de 3% si fiole de 2 ml in concentratie de 5%.sindrom hemoragic . precautii: .tromboflebita .1 grame acid nicotinic . 11 mg 13-15 mg 17-20 mg 18 mg 15 mg 20 mg tulburari cutanate si mucoase stari de hiperlipoproteinemie enterocolite boala de iradiere pelagra unele migrene Contraindicatii.M. respectiv 100 mg acid nicotinic acid nicotinic .comprimate a 100 mg Mod de administrare: oral ( dupa mese in 2-3 prize). I. 47 .fiole de 1 si 2 ml cu 30.V. sau I.ateroscleroza .primele 3 luni de sarcina Prezentare: vitamina Pp: -flacon cu 40 comprimate a 0.

dar multe sunt asimilate din fructe si legume. 2. Trebuie acordata o importanta deosebita vitaminelor. Studiul datelor din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru organismul uman si animal si implicarea acestora in derularea normala a diferitelor procese biochimice si fiziologice ne permite formularea urmatoarelor concluzii generale: 1. motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. in prezent sunt evitate in marea majoritate accidentele. Un lucru important este acela ca ele se obtin pe cale industriala. Scopul acestei lucrari a fost de a prezenta terapia cu vitamine in lumina conceptiilor etico-patogenice si a achizitiilor recente. cu efect direct sau indirect. Pentru a avea un organism sanatos. in doze mai mari sau mai mici. Ca urmare a perfectionarii mijloacelor terapeutice si a diferitelor metode pentru asigurarea si supravegherea unor anumite doze. singurul criteriu logic de clasificare fiind cel al solubilitatii lor in 48 .CONCLUZII Din cele prezentate anterior rezulta ca vitaminele au o mare importanta deoarece ajuta la vindecarea unor afectiuni acute sau cronice. Vitaminele sunt compusi organici sintetizati de plante si microorganisme dar care nu se sintetizeaza in organismul uman si al majoritatii mamiferelor. Din punct de vedere structural. vitaminele alcatuiesc o clasa de compusi naturali extrem de heterogena. omul trebuie in primul rind sa-ti furnizeze vitaminele necesare. cu atit mai mult cu cit cercetarile continua si se vor descoperi noi vitamine carora trebuie sa se documenteze personalul farmaceutic. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului. Pe parcursul elaborarii acestei lucrari s-a constatat ca vitaminele sunt folosite in aproape toate afectiunile. Ele sunt absolut indispensabile desfasurarii normale a tuturor proceselor biochimice si fiziologice ce au loc in organismele mamiferelor. desi sunt naturale.

Spre deosebire de vitaminele liposolubile. Din aceasta cauza organismul uman si cel animal au nevoie de un aport zilnic al acestor vitamine. Prin rolul lor coenzimatic. 4. 3. Vitaminele liposolubile au capacitatea de a se stoca in organismul animal in diferite organe atunci cind aportul nutritiv il depaseste in anumite momente pe cel zilnic necesar. cele hidrosolubile nu au capacitatea de a se acumula in organism. lipidelor. proteinelor si ale celorlalte biomolecule. Din aceasta cauza. vitaminele hidrosolubile sunt implicate in toate procesele metabolice ale glucidelor. vitaminele hidrosolubile mai indeplinesc in organism si importante functii coenzimatice. excesul fiind eliminat. hipovitaminozele si avitaminozele cauzate de aportul scazut sau absenta din alimente a vitaminelor hidrosolubile sunt insotite de serioase perturbari metabolice. 6.solventi organici si grasimi (vitamine liposolubile) si respectiv in apa (vitamine hidrosolubile). din diverse motive. jucind deci un rol esential in toate caile metabolice. 5. In afara de rolul pur vitaminic. 49 . organismul nu primeste prin hrana cantitatile necesare. aceste rezerve putind fi utilizate atunci cind.

Biochimie clinica – editia a II-a Maude Bouchard .Dictionar medical.BIBLIOGRAFIE *** Agenda Medicala 2009 . Editura: Vladimed. Editura Niculescu 2003 Viorel Medvetki . editia a III-a.Terapia prin vitamine . 2006 50 .Editia de buzunar Valeriu Rusu . 2002 Shari Liberman – Biblia vitaminelor. Editura Paralela 45.Enciclopedia vitaminelor si a substantelor minerale. revizuita si adaugita Denisa Mihele .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful