vitamine-hidrosolubile

VITAMINE HIDROSOLUBILE

MOTTO:

„MEDICUS CURAT, NATURA SANAT”

HIPOCRAT „MEDICUL TRATEAZA, NATURA VINDECA”

2

MOTIVATIE
In aceasta lucrarea de diploma mi-am propus sa sistematizez cele mai recente date din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru metabolismul intermediar, stiut fiind faptul ca in afara de rolul vitaminic, aceste substante biologic active mai indeplinesc si importante functii coenzimatice. Pentru a avea un organism sanatos, omul trebuie, in primul rind sa-si furnizeze vitaminele necesare. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului, motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. Este greu de crezut cita influenta are alimentatia asupra starii generale de sanatate. Unele substante sunt chiar adevarate… in lupta cu virusii. Faptul ca o alimentatie corecta poate contribui la evitarea si tratarea unor boli si de asemenea la mentinerea unei stari generale optime a organismului nu este ceva nou – inca de acum 2500 de ani, Hipocrate a atras atentia asupra acestui lucru. Din pacate, in epoca moderna, mai ales dupa aparitia medicamentelor chimice, oamenii parca au uitat de rolul benefic pe care unele medicamente il pot juca in mentinerea sanatatii. Putini sunt cei care au ramas consecventi vechiului concept, potrivit caruia hrana sanatoasa inseamna viata lunga, lipsita de probleme majore de sanatate. In functie de etapa vietii pe care o traversam, unele dintre vitamine si minerale devin esentiale pentru pastrarea vitalitatii corpului, trebuie sa treaca pe primul plan. Mincati mai multe vitamine! Aceasta cerere pe care ne-o fac expertii nutritionisti se pare ca este deja invechita. Au trecut timpurile in care portia zilnica de vitamine era satisfacuta de vestitul mar. In prezent, specialistii ne sfatuiesc sa mincam zilnic carne slaba, peste, produse din cereale integrale, precum si doua portii de fructe ti trei portii de legume pe zi.

3

CUPRINS

1.

Scurt istoric despre vitamine………………………………………

5

2. 2.1. 2.2. 2.3.

Notiuni despre vitamine……………………………………………

6

Generalitati…………………………………………………………… 6 Rolul vitaminelor in organism………………………………………. 8

Clasificarea vitaminelor……………………………………………… 10

3. 3.1. 3.1.1. 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4. 3.1.5 3.1.6. 3.1.7 3.2. 3.3.

Vitamine hidrosolubile……………………………………………... Vitaminele B………………………………………………………… Vitamina B1………………………………………………………… Vitamina B2………………………………………………………… Vitamina B6…………………………………………………………. Vitamina B5…………………………………………………………. Vitamina B12……………………………………………………….. Vitamina B3(PP)…………………………………………………….. Alte vitamine din grupa B…………………………………………... Vitamina C…………………………………………………………. Vitamina PP……………………………………………………….. Concluzii……………………………………………………………. Bibliografie………………………………………………………….

11 12 13 16 17 19 24 30 38 40 46 48 50

4

1. SCURT ISTORIC DESPRE VITAMINE
Numeroase proprietati ale legumelor, fructelor si cerealelor se datoreaza constituentilor din care fac parte si vitaminele. A trecut putina vreme de cind, prin anul 1880, problemele alimentare erau abordate simplist. Organismul animal era asimilat cu soba pe care trebuie sa o umpli cu lemne pentru a obtine caldura. Dar, la sfirsitul secolului trecut, diversi creatori au observat ca administrind animalelor o alimentatie fara cele trei elemente energetice de baza, adica proteide, materii grase si zaharuri pure, avind sare si apa, acestea pierdeau in greutate si nu puteau sa se reproduca. A. Orain scria: „Pentru prima oara omul trebuie sa admita ca pentru a se alimenta, nu-i ajunge sa absoarba substante inerte, care produc sau degaja energie in organism, ca pentru a-si intretine viata, trebuie sa faca apel la viata si ca ucigindu-si alimentele, isi scurteaza considerabil existenta.‖ „Importanta biologica a vitaminelor‖, declara Guggenheim, „consta in functia lor de cofermenti, care le face in stare sa catalizeze procesele enzimatice ale tesuturilor vii. Viata normala nu poate fi mentinuta daca organismul viu nu primeste, ca factori de nutritie, vitaminele pe care nu le poate sintetiza.‖ Vitaminele se gasesc, mai mult sau mai putin numeroase si in cantitate mai mare sau mai mica in aproape toate vegetalele. Se cuvine sa ne convingem ca pentru cine isi variaza cit mai mult cu putinta hrana, rezervind un loc larg cruditatilor, „problema vitaminelor‖nu exista in realitate. „Alimentele naturale sunt totdeauna perfect echilibrate pentru speta careia ii convin‖, scrie A. Orain. Cu exceptia citorva cazuri particulare, nu exista riscuri serioase de hipervitaminoza. Vitaminele sintetice nu se pot substitui vitaminelor naturale. Anumite afectiuni care nau reactionat la doze importante de vitamine sintetice, au fost vindecate cu cantitati mai mici de vitamine naturale. De aceea avem motive sa ne temem ca administrarea unor cocteiluri vitaminice provenite din industrie – echilibrate in aparenta – poate sa nu duca la urma urmelor, decit la un dezechilibru adaugat celui pe care doream sa-l tratam.

5

GENERALITATI Vitaminele sunt substante organice. intoarcerea la o alimentatie sanatoasa . poate chiar negativa. tinind seama de extrema si inca imprevizibila complexitate biologica. prin faptul ca sunt secretati de glandele endocrine. Sunt sintetizate de organism si de aceea trebuie furnizate prin alimentatie. 1. binefaceri scontate pe care teoretic. dar intre vitamine si hormoni exista o identitate de functie si chiar de structura chimica. Prin urmare. binefaceri constante. Vitaminele sunt considerate catalizatori exogeni deoarece sunt sintetizate numai de catre plante. Cuvintul „vitamina‖ a fost introdus in 1912 de catre chimistul polonez Cazimir Funck care a denumit astfel o substanta cristalina izolata din taritele de orez. fie sub forma de provitamine. Prin molecula lor nu elibereaza energie si nici nu furnizeaza material plastic. elemente inregistrate cu vitamine utile in proportii echilibrate. care avea proprietatea de a vindeca polinevrita porumbeilor hraniti cu orez decorticat. bogata in cruditati. Vitaminele se deosebesc de hormoni care sunt biocatalizatori endogeni. din aceste motive fiind considerate biostimulatori si intrind in grupa substantelor active alaturi de enzime si hormoni.Terapeutica vitaminica este intr-adevar departe de a obtine rezultate constante. va avea toate sansele sa atenueze sau sa vindece anumite maladii. cu o inteleapta utilizare a plantelor. majoritatea din surse exogene. Poate ca. Dar nu este exclus. dar care prin cronicitatea lor otavesc existenta. Intre vitamine si enzime exista o strinsa legatura. iar in organism se transforma in vitamine. majoritatea minore. NOTIUNI DESPRE VITAMINE 2. 6 . care sunt forme premergatoare vitaminelor. am fi in drept sa le speram. deoarece aproape fiecare vitamina este o componenta structurala a unei anumite enzime sau grup de enzime. ca vitaminele administrate sa fi avut o cu totul alta influenta. insa prezenta lor este absolut necesara pentru desfasurarea proceselor metabolice generatoare de energie cit si a celor morfogenetice. a echilibrului fiziologic. in unele cazuri „s-a dat gres‖ prin eroare de diagostic sau prin neadoptarea dozelor prescrise. fie ca atare. esentiale in cantitati mici pentru desfasurarea normala a functiilor metabolice ale organismului. 2. inclusiv unele bacterii si sunt introduse in organismul uman prin alimentatie.

Vitamine solubile in apa : B1 B2 Vitamina antineuritica ( Tiamina ) Vitamina cresterii ( Ribovlavina ) 1-3 1 1 -2 0.01 1 1 Cantitati necesare In mg / zi Vitamina antipelagroasa ( Niacina.1 Vitamina Numirea si functiunea I. Tabel 2. 7 . A. prin sinteza. In tabelul urmator sunt mentionate principalele vitamine si cantitatile aproximative necesare zilnic. Intre vitamine nu exista nici o inrudire structurala.001 1-2 50 – 100 - Vitaminele au dobindit o importanta considerabila In medicina moderna. de aceea. in afara de vitamina B12 care se obtine prin procedee fermentative. Factor PP. fiind utilizate ca medicamente.1. nu numai in cazuri de avitaminoze tipice. B12. B1. K si nicotinamida. 15 amida acidului nicotinic ) B6 B12 H H` C P Vitamina antipelagroasa ( Piridoxina ) Acidul pantotenic Vitamina antianemica Acidul folic ( pteroilglutamic) Biotina ( Bios II ) Acid p – aminobenzoic Bios I ( mezo. In acest scop servesc mai ales vitaminele C. unui om adult. in continuare fiecare vitamina va fi descrisa in locul care i se cuvine. potrivit structurii ei.inozitol ) Colina Vitamina antiscorbutica ( acidul ascorbic ) Vitamina permeabilitatii ( Rutina ) 2 0. majoritatea vitaminelor au fost izolate si structura lor a fost stabilita prin sinteze. Acestea se fabrica in cantitati mari. D. Vitamine solubile in grasimi : A D E K Vitamina antixeroftalmica( Axeroftol ) Vitamina antirahitica ( Calciferol ) Vitamina antisterilitatii ( Tocoferol) Vitamina antihemoragica ( Filochinona ) II.In prezent.

iar aportul prea mare. pentru suplimentarea alimentatiei. infectii. in scop profilactic si pentru indicatii specifice (cu rol tonic. trofic. organismul primeste cantitatea necesara de vitamine prin alimentatie. deci ca adjuvant. in general cu eficienta redusa. in consecinta ele actioneaza numai in masura in care exista stari de hipovitaminoza sau avitaminoza. De exemplu: in anemiile datorate deficitului in factori de maturare a eritrocitelor cu formarea megaloblastelor care se transforma in eritrocite. 2. diminuarea biosintezei in organism. Alte indicatii. Starile de hipovitaminoza si avitaminoza pot avea cauze multiple: alimentatie deficitara sau restrictiva. drojdie de bere. Vitaminele se gasesc raspindite in diverse tesuturi animale si vegetale cum ar fi: ficat. Cele mai multe vitamine nu au efecte farmacodinamice distincte de cele biochimice. Denumirea de vitamine le-a 8 . perioade de crestere. facind parte din diferite clase de substante organice. tratarea unor suferinte fara legatura cu deficitul de vitamine. in anumite conditii. Lipsa partiala a uneia sau mai multor vitamine produce tulburari numite hipovitaminoze. consum crescut in sarcina. eforturi fizice. Lipsa totala a vitaminelor produce fenomenul de avitaminoza. Se aleg vitaminele necesare si dozele potrivite in functie de fenomenele carentiale manifestate. lactatie. ROLUL VITAMINELOR IN ORGANISM In mod obisnuit. tulburari de absorbtie in boli cronice ale aparatului digestiv. care au functii de biocatalizator in sinteza nucleoproteidelor. produce hipervitaminoza. germeni de cereale. Se disting trei situatii cind se utilizeaza vitaminele: hipovitaminoze. reducind la normal procesele biochimice perturbate. frunze. Vitaminele se folosesc de obicei in hipovitaminoze sau avitaminoze.2. se folosesc: cianobalamina si acidul folic. administrarea de inhibitori sau antagonisti vitaminici. corectoare metabolice). sub forma de medicamente. sunt mentionate la fiecare substanta. coji. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica uneori destul de complicata.

Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete. Vitamina Kl. fie sub o forma premergatoare. datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. si prin aceasta singele se incheaga normal. La copiii rahitici oasele ramin moi si astfel se deformeaza usor. Pelagra. Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia.). Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). slabiciune. care se gaseste in foile verzi de lucerna. dind o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut . In organismul omului si al animalelor. tulburari nervoase. vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in singe. castane. spanac. apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai. care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. care. respectiv calciferol. rupindu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie). Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra. vitamina C si vitamina PP. iar la adulti oasele devin fiabile. Vitaminele D (antirahitice) regleaza continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari. organismul este predispus la rahitism. Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina. pelagra etc. In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3. Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca singerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. se agraveaza cu timpul. iar sintetic vitamina D4. Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza. datorita decalcifierii organismului. 9 . Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. grupa vitaminelor D. si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. fie sub forma de vitamine. care formeaza impreuna cu vitamina D2. varza si de asemenea in ficat si muschi. care se manifesta prin eczeme.fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectind prezenta lor indispensabila pentru viata. iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza. grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini. de provitamine. Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor. Vitaminele din grupa K (antihemoragice). Vitamine hidrosolubile. Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B. Se gaseste in "untura de peste".

D3. D1.Cuvintul de pelagra provine din limba italiana pelle agra.In cadrul aceleeasi clase. CLASIFICAREA VITAMINELOR Denumirea de vitamine (amine vitale) data de C. si insolubili in apa . spanacul si drojdia de bere.E.B6). C). antirahitica (vit. Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea. in solventi organici.riblofavina (vit. 3.K si F.piridoxina (vit. Determinarea vitaminelor se face prin metode fizico-chimice. Dupa structura chimica se numesc : tiamida(vit.C. desi unele vitamine nu contin in molecula lor importanta insemnata ce o au aceste organismului.B. vitaminele se denumesc astfel : vitamina antixeroftalmica (vit. neidentificindu-se structura moleculara). Din aceasta grupa fac parte vitaminele A. acestea se clasifica in vitamine liposolubile si vitamine hidrosolubile. Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici. acid ascorbic (vit. B1). Ea reflecta principii alimentare pentru buna functionare a 10 . K). R(extrasa din plante ieboase.D. industria chimico-farmaceutica. Dupa nomenclatura veche vitaminele continua sa se denumeasca si in prezent cu ajutorul literelor mari din alfabetul latin (A.F. laptele sucul de rosii (tomate). A2. antiscorbutica (vit. H).A1).E). antisterilitatii (vit.Funf acestei grupe de substante se mentine si in prezent. Cluj si Iasi.acid paraaminobenzoic (vit. Vitaminele liposolubile sunt substante solubile in grasimi. care inseamna piele aspra.E. prin fabricile de la Bucuresti. etc. vitaminele se denumesc si cu ajutorul indicilor (A1. C). Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica. azot.K. dupa rolul fiziologic si dupa structura chimica. Nomenclatura vitaminelor se poate stabili dupa trei criterii:dupa nomenclatura veche.C. D2.D. D4. ficatul. Din aceasta grupa fac parte vitaminele B. Dupa solubilitatea vitaminelor in solventi organici sau in apa. antihemoragica (vit. din tara noastra. antiberiberi (vit. este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural. Astazi. Dupa rolul fiziologic ce-l indeplinsc in organism. microbiologice si biologice.). D).B2). B1).etc. 2. D5 ).P(citrine). Vitaminele A si D se gasesc an plante sub forma de provitamine.

si vitamine liposolubile care grupeaza vitaminele A. grupul B s.PP).3.Vitaminele sunt substante organice cu rol functional care se gasesc in cantitate mica in alimente si sunt indispensibile pentru cresterea si dezvoltarea normala a organismelor.Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine. VITAMINE HIDROSOLUBILE Vitaminele.dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice pe tipul aminelor.K.acidul pantotenic).boli care in cazuri grave se pot solda cu moartea.acid folic).si vitaminele R(extrase din plante ierboase.biotina.Administrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de hipovitaminoze K .Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici.piridoxina.riboflavina.B6.R si K.in cantitati mici(B1. ce constituie boli carentiale.acidul folic. alaturi de enzime si hormoni se gasesc in organism in cantitate mica si contribuie la reglarea proceselor metabolice.D.B12.Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca hipo.acid lipoic.acidul ascorbic si bioflavonoidele.fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului.Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata.B2.B8.de obicei.sau avitaminoze. facand parte din diferite clase de substante organice. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural. Vitaminele se gasesc in cantitati mici in alimentele naturale.Lipsa sau insuficienta vitaminelor din organism determina tulburari metabolice si aparitia unor boli numite avitaminoze sau hipovitaminoze.PP) si altele – in cantitati mai mari (B6.B5. Vitaminele se clasifica.B2.acidul nicotic.biotina.a.B12. Vitaminelor hidrosolubile incluse in ―complexul B‖ le sunt comune urmatoarele insusiri caracteristice: 11 .neidentificandu-se structura moleculara).care grupeaza vitamina C si vitaminele din grupul B(B1. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structural lor chimica uneori destul de complicata. Din grupul vitaminelor hidrosolubile fac parte vitaminele ―complexului B‖(tiamina. in doua grupe:vitamine hidrosolubile (solubile in apa).

-solubilitatea in apa.extras din orezul nedecorticat. 1.deficitul mai multora dintre acesti factori metabolici esentiali. Vitaminele hidrosolubile se distribuie in lichidul extracelular. In prezent se stie ca nu este vorba despre o vitamina B ci despre un complex de vitamine B substante ce au urmatoarele particularitati comune: -provenienta (drojdia de bere). reprezentind cofermentii acestora.de multe ori. termostabile. Spre deosebire de vitaminele liposolubile care. cereale si ficat sunt factori de crestere pentru bacterii. se acumuleaza cu substante de rezerva. nu pot fi stocate in tesuturi.ciuperci si mucegaiuri indeplinesc rolul de activatori sub numele de cofactori enzimatici in cadrul proceselor cu acelasi nume - majoritatea vitaminelor amintite se utilizeaza ca medicamente.cu usurinta.carentele implica. fiind termolabile.desi simptomele pot fi caracteristice lipsei numai a uneia. vitaminele hidrosolubile fiind. 12 .Sunt instabile in prezenta caldurii si procesul de preparare al hranei afecteaza cantitatea de vitamine disponibile din mancare. 3. in general.Supradozarea vitaminelor hidrosolubile nu are in generalconsecinte toxice. in general. -rolul nutritional fundamental in activitatea metabolismului celular. Organismul nu face. Excesul acestor vitamine se elimina prin urina. Functiile vitaminelor hidrosolubile sunt in general de a asista enzimele importante implicate in productia de energie din carbohidrati si grasimi.Nu sunt depozitate in organism in cantitati mari deci aportul frecvent este necesar.- sunt constituenti naturali existenti in drojdia de bere. rezerve cu aceste vitamine.cantitatea eliminate crescand o data cu doza.depozitele din organism sunt mici si eliminarea se face renal.de aceea starile carentiale survin relative repede. VITAMINELE B Termenul de vitamina B a fost folosit la inceputul secolului nostru pentru a denumi factorul carential al bolii beri-beri . fapt pentru care la un aport alimentar insuficient semnele carentei apar foarte repede. O mare parte din vitamine intra in constitutia unor enzime.Deoarece parte din vitaminele B se gasesc in aceleasi alimente. De asemenea ele se pot pierde prin transpiratii intense si repetate.

Cuprind un numar mare de vitamine care se deosebesc intre ele prin structura chimica si prin activitatea lor fiziologica. a unor glande endocrine . fara a se utiliza sampoane sofisticate sau crème extrem de scumpe. deshidratarea pielii. cum ar fi caderea si incaruntirea permatura a parului.Vitamina B se gasestein cantitati suficiente in alimentatia rationala si corect preparata . friabilitatea unghiilor.Tiamina vitamina B2 .Acid Pangamic vitamina B5 . la metabolismul glucidelor.Unele vitamine B sunt sintetizate de organism.Acid Pantotenic vitamina B4 . Sunt preferate fiindca asigura o concentratie sangvina constanta pentru un timp mai indelungat. paraaminobenzoic (PABA).Adenina 3. preparatele moderne cu absorbtie intestinala lenta . proteinelor. 1. ficat. cereale sunt factori stimulatori pentru microorganisme sunt coenzime sau activatori ai proceselor enzimatice Din complexul B fac parte: vitamina B1 . VITAMINA B1 Sinonime: Tiamina. Aneurina. Betabion.Riboflavina vitamina B6 . Toti acesti compusi vitaminici isi excercita efectele biochimice si fiziologice in mod sinergic. Este foarte putin cunoscut faptul ca unele simptome. Vitaminele B participa la procesele de oxidoreducere. Vitaminele din complexul B se grupeaza datorita anumitor proprietati comune: sunt solubile in apa se gasesc in drojdie de bere. matreata. Complexul vitaminic B cuprinde toate vitaminele din grupa B.mina H (biotina). lipidelor. vita. bataxin 13 .Piridoxina vitamina B8 . 1.Ciancobalomina vitamina B15 . intervin in functiile sistemului nervos. pot fi ameliorate doar prin asigurarea unui raport suficient de vitamine B.Adenizin fosfat vitamina B12 . intr-o strinsa interdependenta. Deoarece vitaminele complexului B sunt solubile in apa. colina si inozitol.

se depoziteaza in ficat si este metabolizata sub influenta tiaminozei.A fost izolata in anul 1911 de Funk. Vitamina B1 extrasa din alimente sau sintetizata de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subtire. lapte. peste. enzima care intervine in degradarea acidului piruvic. Tiamina este necesara pentru functia normala a sistemului nervos si a aparatului cardiovascular. secretorii si de absorbtie digestiva. regleaza schimburile gazoase. Vitamina B1 este solubila in apa. din taritele de griu. Prin resorbtia intestinala ajunge in singe sub fo a libera. usor solubil in apa si greu solubil in alcool. favorizind transmiterea influxului nervos si participa la formarea hormonului tireotreep si la inactivarea estrogenilor din ficat. TPP. cu rol de coenzime. Valori mai mici de 40 de micrograme indica carenta vitaminei B1. Particularitati biochimice si farmaco-dinamice: Intervine in metabolismul hidrocarbonatilor. neopiritiamina etc). Particularitati farmacocinetice: Tiamina se absoarbe limitat din tubul digestiv (10-15 mg/zi).Vitamina B1 este numita si vitamina antiberiberica . in coaja si germenii boabelor de griu. esterul profosforic al tiaminei (tiamin perofosfatul. lapte. Cele mai mari cantitati de vitamina B1 se gasesc in drojdia de bere. 14 . Vitamina B1 intervine in procesele metabolice de baza ale organismului. Solubilitatea ei creste in mediu alcalin. Windaus si Wiliam ii stabilesc in anul 1931 constitutia chimica. fecale. Produc fenomene paralitice. Are un miros caracteristic si obisnuita este stabila la o temperatura. peste 100 grade C se descompune. cocarboxiloza) fiind grupul prostetic al carboxilazei. Particularitati fizico-chimice: Se foloseste clorhidratul de tiamina sub forma de cristale mici. joaca un rol important in functiile sistemului nervos central si periferic si a glandelor endocrine. alcool. Antivitamina B1 (piritiamina. cu miros caracteristic. gust slab amar. Lipsa tiaminei este urmata de cresterea acidului piruvic in singe si urina. Surse: in alimente de origine vegetala (cereale mai putin legume) si animala (carne. Se elimina prin urina. De asemenea. Participa la procese generale de oxireducere. cu aparitia de polinevrite. Absorbtia si metabolismul. E xcretia vitaminei B1 se face pe rm cale renala in cantitati de 50-250 micrograme. incolore sau pulbere cristalina alba. Intervine in sinteza acetil colinei. intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii. oua etc). Favorizeaza depunerea gliorgenului in ficat si creste toleranta la glucide.

800 ug intre 6-8 ani .1.1. Indicatii: hipovitaminoza B1 tulburari de absorbtie in boli gastrointestinale arsuri intestinale hipertiroidie nevralgii diabet alcoolism diete restrictive Contraindicatii: in intoleranta sau alergie la tiamina vitamina B1.400 ug intre 6-12 luni .5 mg peste 18 ani .1 mg intre 8-10 ani .1 mg intre 10-18 ani .4 mg in sarcina . greturi.3-1. solutie este incompatibila cu riboflavina Necesarul zilnic: intre 0-2 luni .1.500 ug intre 1-3 ani .700 ug intre 4-6 ani .200 ug intre 2-6 luni . varsaturi. iritabilitate iar in administrarea intravenoasa poate produce soc.Proprietati farmaco-toxicologice: Poate produce fenomene alergice.100 ug in alaptare .600 ug intre 3-4 ani .500 ug Prezentare: cutie cu 40 comprimate a 10 mg fiole de 1 ml a 10 si 25 mg fiole de 2 l a 100 mg Mod de administrare: adulti 30-100 mg/zi oral sau intramuscular copii 5-29 mg/zi 15 .

Particularitati fizico-chimice: Se prezinta sub forma de pulbere cristalina galbena. Riboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma libera. 1. Proprietati farmaco-toxicologice: De obicei. rosii etc). Nu se depoziteaza in organism. cu solubilitate crescuta in mediul alcalin. Vitamina B2 poate fi sintetizata de unele bacterii. Absorbtia si metabolismul. Este termostabila (rezista si la 120 de grade C). Intervine in procesele de oxireducere. Particularitati biochmice si farmacodinamice: Derivatul fosforilat este grup prostetic al unor enzime flavoproteice. VITAMINA B2 Sinonime: Riboflavinum (DCI). lapte.intre 2-6 luni . greu solubila in apa si practic insolubila in alcool. Vitamina B2 a fost izolata pentru prima oara in anul 1933 si sintetizata de Kareer in 1935. Necesarul zilnic: . Lactoflavinum. crustacee si unele vegetale (spanac. foarte usor solubila in solutii alcaline.intre 6 luni-2 ani 400 ug 500 ug 600 ug 16 . fecale. Se depoziteaza putin in ficat si rinichi si se elimina prin urina. a aparatului vizual si are rol antitoxic (plumb. in metabolismul glucidelor. Surse: alimente de origine animala (lapte. splina). vitamina B2 poate produce dureri la locul injectiei. oua. Bleflavin. De asemenea influenteaza absorbtia lichidelor din tubul digestiv care au actiune hipoglicemianta la normali si diabetici si protejeaza celula hepatica fata de substantele toxice. Particularitati farmacocinetice: Riboflavina prezinta absorbtie buna din tubul digestiv. Eliberarea se face prin fecale si mai putin prin urina. de mentinere a integritatii epiteliilor. 2. solubila in apa si alcool.intre 0-2 luni .3. mercur). Ribovlavina intervine in procesul de crestere. Flavixin Vitamina B2 se mai numeste si vitamina hidrosolubila de crestere . lipidelor in funtiile sistemului nervos. salata verde. creier. dupa care ajunge in ficat si rinichi. pina la galben portocaliu. absorbtia fiind diminuata in hepatita si ciroza. ficat.

7 mg 1. Sursele de obtinere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grupa.1-1.2-1. conjunctivite.peste 18 ani .5 mg 1.in sarcina . Vitamina B6 intervine in metabolismul substantelor organice si intra in compozitia unui mare numar de enzime cu functie de oxidoreducere. VITAMINA B6 Sinonime: PYRDOXINUM (DCI).intre 2-3 ani . Absorbtia vitaminei B6 se realizeaza la nivelul intestinului sub forma libera si mai bine combinate cu proteine. PIRIDOXOL.intre 6-10 ani . Participa la biosinteza sfingozimei cu rol in metabolismul lipidelor.intre 4-6 ani . BECILAN. piridoxalul si piridoxamina.5-5 mg/zi 3.6-1.intre 3-4 ani . 1. In mediu alcalin si acid sunt sensibile la lumina. 17 .in perioada de lactatie Indicatii: hipo si avitaminoza B2 700 ug 800 ug 900 ug 1. enterocolite tulburari de crestere la copii insuficienta hepatica Prezentare: fiole de 1 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina fiole de 2 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina Mod de administrare: adulti: intramuscular 5-10 mg/zi copii: intramuscular 0. In organismul animal predomina piridoxamina.. stomatite.2 mg 1. dermatite eczeme.intre 10-18 ani .8 mg 2 mg keratite. HEXOBION Vitamina B6 cuprinde piridoxina. 3. Regnul vegetal ofera o importanta sursa de vitamina B6. glosite.

Necesarul zilnic: intre 0-2 luni…….. tiamina. intervine in dezvoltarea celulelor tumorale si este slab sedativ al S. miscarea nivelului plasmatic al acidului folic sau poate provoca somnolenta.Eliminarea vitamine B6 se face in cea mai mare masura pe cale renala si scade cu virsta.. asociata cu vitamina Pp.900 ug intre 6-10 ani …….8 mg peste 18 ani ……….1-1.2.5 mg in alaptare …………. intervenind in metabolismul proteic. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Esterul fosforic al piridoxalului este coenzima a amino-acid-decarboxilozelor.700 ug intre 4-6 ani ……….1. fara miros. Este factorul de crestere pentru microorganisme. …….2 mg in sarcina……... riboflavina tulburari cutanate si ale mucoaselor anemii boala de iradiere 18 . 500 ug intre 2-3 ani ………600 ug intre 3-4 ani ……….4-1.C.200 ug intre 2-6 luni…….2 mg intre 10-18 ani ….. cu gust usor acru.2.300ug intre 6-12 luni ……400 ug intre 1-2 ani ……. Particularitati farmacocinetice: Piridoxina si piridoxamina se absorb digestiv si sunt transformate in piridoxalfosfat. greu solubil in alcool.. Piridoxalul intervine in hematopoeza avind efect favorabil in unele anemii.N. somnolenta. usor solubil in apa. Proprietati farmaco-toxicologice: Piridoxina poate produce fenomene de nevrita senzoriala.5 mg Indicatii: in pelagra. Particularitati fizico-chimice: Clorhidratul de piridoxina se gaseste sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba. forma activa.

Este demn de amintit ca din 250 kg ficat Williams a reusit sa izoleze doar 3g acid pantotenic.  . cu  . adulti: oral: 0. 1.Williams si denumita dupa cuvantul grec ―pantos‖ – ―pretutindeni‖. VITAMINA B5 Sinonime: ACID PANTOTENIC.dimetilbutiric . este dipeptida acidului  . dar este necesar sa fie prezent in alimentatia vertebratelor. I.25 g Mod de administrare. zilnic sau la 2 zile copii: 0. 4. confirmandu-i structura chimica.J. Este sintetizat de plante si de multe bacterii.M. activitatea neuronala. CALCII PANTOTHENAS (D. C9H17NO5 ' . .Biochimistul Williams a izolat in 1938 acest acid din ficat si l-a sintetizat ulterior in laborator. metabolismul unor steroizi. sau I. producerea de anticorpi.50 g/zi injectabil: 0.Contraindicatii: neoplasm gripa infectii alergie la piridoxina Prezentare: flacon cu 20 comprimate a 0.I. acidul pantotenic a fost identificat in tesuturi ca facand parte dintr-o combinatie cu masa moleculara mica. Este implicat in sinteza celulelor rosii.alanina CH2 CH2 NH2 COOH .20) g/zi in functie de virsta 3.25 grame fiole de 5 ml cu 0. vitamina are o arie larga de raspandire. dar abia in 1948 s-a 19 .15-0.  .25 (0. posologie: oral.C.25 g/zi. PANTOTENAT DE CALCIU Descoperita in anul 1933 de doctorul R.1-0.25-0. CH3OH HOH2C C C COOH CH3H .Putin timp de la descoperirea sa. Vitamina B5.).V.fiind omniprezenta in natura.dihidroxi .

In cantitati mai mari acest acid se afla mai ales in drojdia de bere. se constata atrofia glandelor suprarenale si acromotrichie (gr.Coenzima A se prescurteaza CoA (sau CoA-SH pentru a se evidenia gruparea tiol). a. lipsit de + gr.Aceasta descoperire apartine lui N. la sobolanii si puii de gaina din organismul carora acest acid este absent partial sau total. anterior. conform reactiei : Acetil CoA colina colin acetilaza acetilcolina CoA SH In reactiile model neenzimatice. tarate de orez. oua si ficat. Lipsa acidului pantotenic se manifesra prin simptome variate in functie de specia animala. care a fost denumita coenzima A (A pentru acetil). cum este colina. in oxidarea enzimatica a piruvatului.O. formand acidul citric. formand acetil colina.care.Lynen in 1951. tioesterii sunt agenti de acilare mai eficienti decat esterii similari. in acetilarile biologice si in sinteza acizilor grasi. lapte.Lipmann.El a izolat. aratasera ca anumite acetilizari enizimatice necesita o coenzima termostabila. ea poate aparea si ca urmare a actiunii acetil-CoA sintetazei asupra acetatului liber : ATP coenzima A acetat AMP acetil CoA pirofosfat Acetil CoA astfel formata poate apoi sa reactioneze enzimatic cu un acceptor de grupari acil.Astfel. antipodul opus fiind inactive din punct de vedere fiziologic. o forma ―activa‖ de acetate si a aratat ca ea este alcatuita dintr-un tioester al acidului acetic cu gruparea tiol (sulfhidril) a coenzimei A. cu oxigen.Mecanismul exact prin care coenzima A transporta gruparile acil a fost stabilit de catre biochimistul german F. Functia coenzimei A este de a transporta gruparile acil in oxidare enzimatica a acizilor grasi.Kaplan si F. din drojdie. deoarece legatura tioester are o stabilizare de rezonanta mai mica decat legatura esterii. OH CH2 CH3OH C CH C N CH2 CH2 CH3 O H Acidul pantotenic COOH Mentionam ca acidul pantotenic natural este enantiomerul dextrogir. 20 .descoperit aceasta combinatie. Acetil-coenzima (acetil CoA) se formeaza in oxidarea enzimatica a piruvatului sau a acizilor grasi. sau cu acidul oxalilacetic.

printre proprietatile vitaminei B5 se numara urmatoarele : participa la mentinerea starii de sanatate a aparatului digestiv. in metabolismul glucidelor si in utilizarea eficienta a colinei.a ficatului si a epiteliilor stimuleaza activitatea diferitelor glande si sporeste productia de hormoni a suprarenalelor mentine starea de sanatate a nervilor.carnea (mai ales ficatul si rinichii). Acidul pantotenic are rol in metabolismul celular si. prajituri.Ei mananca mai putin si realizeaza un aport redus de nutrienti esentiali. rarierea penajului si si aparitia unor dermatite specifice la ultimile. culoare + gr. Starile de carenta sunt exceptionale si nu se observa decat in caz de denutritie severa sau de nutritie parenterala (prin perfuzii) exclusiv si nesuplimentata in vitamina B5. Aporturile nutritionale recomandate in vitamina B5 sunt de 3 pana la 8 miligrame pe zi pentru copii.De aceea. ulceratii) si neurologice (dureri de cap.grasimi si proteine. Vitamina B5 joaca un rol important in metabolismul energetic al celulelor (indispensabil degradarii celulelor. cartofi prajiti.).dureri). feluri gata preparate. tulburari digestive (greturi. la primele animale si respective incetarea cresterii.Ele se traduc printr-o oboseala.Asa se explica biosintetizarea acestui acid de catre numeroase exemplare din lumea bacteriilor. etc. in frigider sau in lada frigorifica : legume si fructe ambulate in cutii sau in pungi de plastic. Reversibile.Deseori. contribuie la dezvoltarea energiei provenite din glucide.diaree. Mai ales oamenii de varsta a doua si a treia manifesta simptomele acestei carente. carnati. legumele uscate si pestele.Vitamina B5 se gaseste in majoritatea alimentelor. In cazul microorganismelor acidul pantotenic reprezinta un factor de crestere indispensabil. O data cu administarea acidului pantotenic simptomele prezentate mai sus dispar. par) sau leucotrichie (albirea parului). thrix. ouale. etc. etc. senzatie de arsura a extremitatilor.ei nu mai reusesc sa-si procure hrana proaspata si apeleaza la alimente care sunt depozitate timp indelungat pe rafturi.miscand 21 . aceste tulburari sunt tratate prin administrare medicamentoasa de vitamina B5.a pieleii si a glandelor sporeste rezistenta la stres si contribuie la formarea unor hormoni anticorpi intervine in procesele de crestere. in prevenirea aparitiei dermatitelor (bolilor de piele).De asemenea. paste. orez alb. cele mai bogate fiind drojdia de bere. cutanate (caderea parului. produsele lactate. impreuna cu alte vitamine.lipidelor si anumitor acizi aminati si sintezei acizilor grasi si colesterolului) si participa la formarea anumitor hormoni.Daca dimineata ei se trezesc din pat intepeniti.khroma.de 10 miligrame pentru adolescenti si pentru femei. aproximativ o treime dintre oamenii de varsta a doua si a treia nu au suficient acid pantotenic in sange.

balonari. consumand alimente bogate in substante nutritive si renuntand.. Pentru a realiza un aport constant de vitamina B5. 0. este foarte probabil ca acest lucru sa se datoreze unui deficit de acid pantotenic.bratele si picioarele cu mare greutate si cu dureri.B9 si C. dulciuri.. paste si cartofi prajiti. laptele matern contine concentratii foarte inalte de acid pantotenic. 1. 1.31 22 .. la care creierul si tesuturile se afla in plin proces de constituire.40 lapte integral……………………….70 tarate de grau…………………….63 vanat……………………………….Hipovitaminoza pantotenica provoaca anemie. la zahar. 1. 2.40 scrumbie. greata.. 0. Pentru copii. Pentru a acoperi necesarul de vitamina al noului nascut.. Continutul de vitamina B5 al unor alimente(mg) ficat………………………………. Oamenii care se confrunta cu situatii stresante ori fac mult efort fizic au nevoie de cantitati mari de acid pantotenic decat cei cu o viata calma si un program cotidian bine stabilit. hipoglicemie.Nu se cunosc intoxicatii cu acid pantotenic.85 pastrav…………………………….35 nuci………………………………… 0. 0. se recomanda sa ne hranim echilibrat. crampe musculare. scaderea rezistentei la infectii. care.57 muschi file…………………………. mergand pana la 5 miligrame pe litru.90 cereale integrale……………………. de altfel. 0. Necesarul zilnic de vitamina B5 O alimentatie normala asigura un aport zilnic de 5-20 mg acid pantotenic. adolescenti si personae adulte.82 seminte de floarea soarelui……….Eficacitatea sanogena a acestei vitamine sporeste prin administrarea concomitenta cu vitaminele B6.78 galbenus (de la un ou)……………… 0. pot fi sintetizati si de flora intestinala.. 7.. in oarecare proportie. pe cat posibil. cefalee..75 crabi………………………………… 0. tulburari de somn.. etc. tulburari sanguine si dermatologice. ulcer duodenal. Gravidele si femeile aflate in perioada de alaptare necesita pana la 15 miligrame pe zi.macrou………………….. necesarul zilnic de acid pantotenic (vitamina B5) se situeaza intre 5 si 10 miligrame.

de exemplu otetul. la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. fierbere. Simptomele deficitului sunt oboseala.Doza zilnica recomandata de acid pantotenic (vitamina B5) este in jur de 5-15 mg. actiunea vitaminei B5 previne imbatranirea premature si aparitia ridurilor. Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pig-mentarea parului. bicarbonatul de sodiu. pastele. ca si depozitarea indelungata dauneaza masiv acestei vitamine valoroase. mustarul iute. mentinerea vitalitatii prevenirea inflamatiilor si rezistenta la stres reducerea depozitelor de grasime.. galbenusul de ou 7 mg la 100 g. este indicat sa mancam hrana proaspata. De aceea. substantele puternic alcaline dauneaza de asemenea vitamine – de pilda.fiind un remediu excelent pentru curele de slabire si in mentinerea formei maxime. La randul lor. de pilda prin prajire. in special atunci cand mancarurile se afla in contact prelungit cu otetul. este un aliat prestios in scaparea de kilograme. Prelucrarea termica. muraturile de orice fel. Particularitati biochimice si farmacodinamice: 23 . produsele de panificatie din faina alba.Drojdia contine 20 mg la 100g.Si acizii sub diferite forme.. Are un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice. castravetii acri. capacitate de concentrare stimularea circulatiei locale si intretinerea nervilor din extremitati piele sanatoasa si par bogat. stresul cronic si depresia. valorificarea lipidelor in organism vivacitate intelectuala.25 mg si varza aproape 1 mg. tarata 2. etc. Alimentele rafinate. descompun molecula de vitamina. Este indispensabila functionarii normale a glandelor suprarenale. Vitamina B5 ajuta la depasirea mai usoara a situatiilor stresante.ea protejeaza inima. cum cunt orezul alb. preparata cat mai sumar. combate inflamatiile in diferite zone ale corpului. distruge vitamina B5. Utilitatea vitaminei B5 Acidul pantotenic (vitamina B5) este deosebit de important pentru : producerea de energie. mareste capacitatea de concentrare. De asemenea. prelucrarea industriala. prin aceasta.Totodata. nu mai contin decat cantitati neinsemnate de acid pantotenic.Vitamina B5 este necesara pentru formarea hormonilor si pentru acetilcolina utilizata de creier pentru a preveni anumite tipuri de depresie. etc. condimentele iuti. Vitamina B5 are rol in catabolismul glucidelor si lipidelor si. coacere.

5.5 g/zi comprimate: .M.). posologie: injectabil.5 g/zi .5 g substanta activa PANTENOL . prezentand o oarecare analogie structurala cu hemoglobina. de unde si denumirea de ciancobalamina. colesterolului.copii: 1-3/zi 3. Vitamina B12 are formula moleculara C68H90N14O14Pco si masa moleculara 1490±140. VITAMINA B12 Sinonime: CYANOCOBALAMINUM (D. 1. factor de acilare care intervine in sinteza acetilcolinei. sau I.I. RUBIVITAN Este indispensabila pentru viata omului si a animalelor. continand 4. I. DAVITA-MON B12.adulti: 2-4/zi . stimuleaza mobilitatea gastro-intestinala Prezentare: PANTOTENAT DE CALCIU . timp de 20 minute. solubile in apa si alcool.25-0.copii: 0. fosfolipidelor. Este unul dintre cei mai puternici factori antianemici cunoscuti.adulti: 0. Rezista la 120 de grade C. bazelor si acizilor puternici. Vitamina este hidrosolubila si joaca un rol in maturarea globulelor rosii plecand de la 24 .fiole de 5 ml cu 0.C. . Are o structura deosebit de complexa. COBIONE. hormonilor steroizi.comprimate a 500 mg care se sug Mod de administrare. stabile in aer si in mediu acid.Este grupul prostetic al coenzimei A. Sunt semirele la actiunea oxidantilor.V. hemoglobinei. Necesarul zilnic: 5-10 mg/zi Indicatii: stomatite glosite colite hepatite cronice dermatite arsuri injectat in doze mari. Vitamina B12 este compusa din substante cristalizate. de culoare rosie.5% cobalt si radicalul cian.

izolarea... mentionam ca in Indochina. Miner Laboratories din Chicago au identificat o tehnica de izolare a vitaminei B12 din. nici de atomul de Co si nici de ribonucleotida. Vitamina B12 se gaseste mai putin in regnul vegetal si mai mult in alimentele de origine animala (ficat. Factorul intrisec are rol de protectie in 25 . vitamina antipernicioasa. Rezulta un lichid cu un miros si un aspect dezgustator. in care avea loc un proces accentuat de . reconstituind prima faza a absorbtiei intestinale. creier. vitamina era extrasa din ficatul animal (cam patru tone de ficat prelucrat ofereau un gram de vitamina B12). mai ales din colon. ci numai in componenta gruparilor amidice. Absorbtia si metabolismul. stabilirea structurii si a activitatii biologice a vitaminei B12 a necesitat colaborarea mai multor grupe de specialisti o perioada mai indelungata de timp . SINONIM: cianocobalamina. Denumirea de cianocobamida deriva din structura sa moleculara intrucat contine gruparea cian(-C≡N). factor anemic extrinsec. Biogeneza vitaminei B12 are loc sub actiunea a numeroase bacterii din sol si a bacteriilor intestinale. . Absorbtia vitaminei B12 se realizeaza la nivelu mucoasei intestinale. In 1952. Ca element exotic (intre timp. Se mai numeste (pe langa cianocobalamina si cianocobamida) antianemica. Numele de cianocobalamina nu este riguros stiintific deoarece nu contine grupare aminica libera sau legata de nucleul central (corinic). cunoscut amatorilor de bucatarie chinezeasca.celulele-mama si in sinteza unor acizi grasi si anumitor acizi aminati. imediat dupa descoperire. fapt pentru care este mai corecta denumirea de cianocobamida decat cea de cianocobalamina. un atom de Co si grupari amidice. factorul proteinelor la animale etc. corinoida. splina. Prin anii 1950. folosind cca. Vitamina B12 absorbita si retinuta la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza. asa incat nu mai aveti motive sa fiti ingrijorati). reusindu-se in cele din urma obtinerea acestei vitamine pe cale industriala.. factor antipernicios. muschi). in prezenta unui factor intrisec produs de mucoasa gastrica si cu care alcatuiesc factorul antipernicios depozitat in ficat. bogat in acizi aminati si vitamine. 250 tone namoluri culese zilnic. tehnicile de izolare s-au mai perfectionat. mocirla canalelor. Denumirea de corinoida provine de la inelul porfirinic modificat din molecula sa numit inel corinic. fezandare / putrefactie.. bastinasii aveau obiceiul de a acumula pestii in mari recipiente. Principala sursa de vitamina B12 este sinteza microbiana. Identificarea.

In sfarsit. fie dintro gastrectomie (ablatie a stomacului) sau dintr-o o boala responsabila de o anomalie a secretiei de factor intrinsec. tulburari hematologice (anemie megaloblastica). dintr-o infectie cronica a intestinului subtire. sa mai provina dintr-o anomalie. Cea mai importanta actiune a acestei vitamine este anemia pernicioasa de tip Biernner. denumita factor intrinsec. de 4 micrograme pentru femeile gravide sau care alapteaza. Sunt afectate: maduva hematoformatoare (apare anemia megaloblastica). depresie) si mucoase (limba depapilata). pierderi de memorie. dar si pestele. Factorul intrisec activ fixeaza pina la 264 de micrograme vitamina B12\mg. in mod exceptional. nevrita optica inflamatie a nervului optic. o carenta in vitamina B 12 nu este deloc rara la persoanele in varsta. Carenta vitaminica afecteaza tesuturile in care se produc multiplicari celulare rapide. care nu este rara in tarile industrializate. ouale. poate rezulta deci fie. Vitamina are rol in hematopoeza si mai ales in eritropoeza. dintr-o ablatie a prrtiunii terminate a intestinului subtire si. in mod exceptional. precum boala lui Biermer. sunt de 1 pana la 2 micrograme pe zi pentru copii. De asemenea are o importanta deosebita in ce priveste cresterea. diaree. bolnavii prezentand inapetenta. apar primele semne ale carentei: oboseala generala. aceasta carenta poate. labilitate a starii de spirit. prin aporturi alimentare insuficiente (regim vegetarian). NECESITATI SI SURSE Aporturile nutritionale recomandate. mucoasa tubului digestiv. UTILIZARE TERAPEUTICA 26 . laptele si derivatele lactate. HIPERVITAMINOZA se manifesta prin aparitia unor stari alergice si prin hiperglobulie. hematopoeza si functionarea celulei nervoase. Ea nu este posibila decat in prezenta unei glicoproteine secretate de stomac. Ficatul. Ea este relativ stabila la caldura si la aer dar mai sensibila la lamina si la radiatiie ultraviolete precum si la acizi si baze. In continuare. Carenta in vitamina B12. METABOLISM SI CARENTA Absorbtia intestinala a vitaminei B 12 are loc in ultima parte a intestinului subtire. mucoasa bucala (glosita Hunter). pierdere a apetitului. neuropsihiatrice (senzatie de arsura cutanata. de 3 micrograme pentru adolescenti sau pentru adulti. minime si usor de acoperit printr-o alimentatie echilibrata. Vitamina B12 se gaseste in toate produsele animale indeosebi in ficat. Cea mai buna sursa este ficatul. unde intervin modificari ale trombocitelor sau chiar leziuni degenerative nervoase. senzatie de balonare. varsaturi.absorbtia intestinala prin formarea unor compusi de inactivare a vitaminelor B12. care stocheaza vitamina B 12. poate disimula o insuficienta de aport sau o tulburare a absorbtiei timp de 3 sau 4 ani.

dar contine cobalt (4%). A fost obtinuta initial din ficat de bovina ( 25 mg dintr-o tona de ficat). Particularitati biochimice si farmacodinamice: Ciancobalamina este indispensabila procesului de maturare a eritrocitelor. A fost obtinuta cristalizata. Este depozitata in ficat. cu reactie neutra. Particularitati farmaco-cinetice: Pentru absorbitia este necesara prezenta asa numitului factor intrinsec secretat de mucoasa gastrica. fiind necesara pentru transformarea timinei in timidina. asemanatoare pigmentului eritrocitar si clorofilei. 27 . Solutia apoasa are Ph=4-4. este indicata in carenta corespunzatoare. sub forma nemodificata. Vitamina B12 se gaseste in toate organele. Particularitati fizico-chimice: Vitamina B12 are structura porfirica. La omul normal se absoarbe in intestinul subtire 70-90% din ciancobalamina. Absorbtia este favoizata de Ph-ul alcalin.2 ug). Ea este utilizata. mai ales in ficat. in doze mari ca analgezic. s-ar absorbi numai sub forma unui complex cu factorul intrinsec. numita si factor intrinsec. prin filtrare glomerulala( 0.Vitamina B12. Intervine in sinteza nucleoproteidelor. Ciancobalamina.5. Injectiile intravenoase cu unul dintre derivatii ei. cind mucoasa gastrica este atrofiata sau cind exista leziuni intestinale importante. stomac. anemicii excretind zilnic cantitati de ciancobalamina egale cu oamenii normali (50-250 ug). Vitamina din alimente nu este distrusa in tubul digestiv. ca un subprodus la fabricarea streptomicinei. sunt practicate in caz de intoxicatie cu cianura. iar in prezent se obtine din culturile de Streptomyces griseus. Lipsa ei duce la hiperplazia megaloblastica a maduvei oaselor. are culoare rosu-inchis si este solubila in apa. desi baeriile saprofite sintetizeaza vitamina. datorita opririi evolutiei maturarii hematiilor. indeosebi). creier si muschi. substanta care intra in structura acizilor nucleici. hidroxocobalamina. rinichi. In intestinul gros absorbtia este mai redusa. administrata in injectii intramusculare. Ciancobalamina este absorbita total si rapid dupa administrarea subcutanata sau intramusculara. Administrarea orala a vitaminei B12 nu are efect in anemii. Administrarea medicamentoasa de vitamina B 12 este contraindicata in rare cazuri (anumite cancere. de structura probabil mucoproteica. se elimina renal. de asemenea.

aclorhidria histaminorefractara. gastrita atrofica. fiind esentiala in procesele de care depind integritatea functionala a fibrelor mielinice.pentru unele microorganisme si pentru organisme superioare. absorbtia este diminuata la bolnavii cu insuficienta a formarii factorului intrinsec datorata unor suferinte gastrice ( gastrite toxice. Nu sunt influentate atrofia mucoasei gastrice. In formele obisnuite de anemie megaloblastica. Concomitent se realizeaza valori normale pentru leucocite si trombocite. iritarea stomacului) si gastrectomie. diminua astenia. Se obtine vindecarea clinica in citeva saptamini. insuficienta pancreatica. In 4-8 saptamini eritrocitele circulante ajung la nivelul normal. cu formarea timinei. Efectele hematologice sunt primele car apar si anume. Semnele de hipovitaminoza B12 la om constau in tulburari ale hematopoezei. De asemenea contribuie la troficitatea mucoasei digestive. Deficitul de vitamina B12 prin lipsa de aport se manifesta la persoanele cu dieta vegetariana severa. Are rol in mentinerea gruparilor sulfhidrice in forma redusa. neoplasm gastric. Tratamentul de substitutie cu B12 trebuie continuat toata viata. Rezultatele sunt mai slabe daca bolnavul are concomitent o infectie. tumori. unde are actiune majora. ale integritatii fibrelor nervoase mielinice si ale celulelor epiteliale din tubul digestiv. Are actiune neurotropa. Vitamina B12 are actiune lipotropa si intervine in metabolismul proteic. Este cunoscuta ca un factor esential pentru crestere si nutritie.Ciancobalamina intervine si in transformarea acidului folic in acid fotenic si prin aceasta contribuie la metilarea uracilului. 28 . prin favorizarea gruparilor metil labile. de exemplu la bolnavii paralizati de diohzllobathrium latum. Carenta vitaminei B12 poate avea drept cauze tulburari de aport. de utilizare si de cresterea nevoilor si pierderilor. Dispar tulburarile digestive. Se cunosc situatii cu consum crescut de vitamina B12. se observa la nivelul maduvei. lipsa ei producind glosita si gastrita atrofica. Indicatii: Ciancobalamina este indicata in anemii megaloblastice. anorexia. dupa citeva ore de la injectare. de absorbtie. disbacterioze intestinale. Reticulocitele apar in singe periferic in zilele 5-12. dupa prima saptamina de tratament se obtin ameliorari evidente. uremie sau primeste cloramfenicol. necesare sintezei metioninei din hemocisteina si transformarii glicolului in serina. Dupa 2-3 zile se restabileste hematopoeza normaloblastica. inclusiv cele localizate pe mucoasa linguala. capacitatea stomacului de a sintetiza factorul intrinsec. necesara pentru functionarea unor enzime. Absorbtia insuficienta a vitaminei B12 din intestin se intilneste in inflamatii.

N.fiole de 1 ml cu 50 ug sau 100 ug. NEOHEPAR .. - Mod de administrare. vitamina B12 produce efecte favorabile asupra tulburarilor nervoase din timpul anemiei megaloblastice.Efectele ciancobalaminei sunt mai slabe in anemia megaloblastica din cursul sarcinii sau a copilariei. cu atit se obtin rezultate mai bune.fiole de 2 ml solutie injectabila de extract de ficat avind 20 ug ciancobalamina.fiole de 5 ml cu extract de ficat avind 50 ug ciancobalamina. senilitate Nu exista dovezi certe de eficacitate in multe cazuri dintre diagnosticurile mentionate.fiole de 2 ml cu extract de ficat avind 200 ug ciancobalamina. insa nu se mai inregistreaza avansarea leziunilor. tulburarile sensibilitatii profunde din scleroza in plagi) hepatita cronica si ciroza nevralgii de trigemen anorexie intirziere in crestere sterilitate unele psihoze. La bolnavii cu complicatii ale S. Contraindicatii: alergie la ciancobalamina bolnavi de astma poliglobulii neoplasm Reactii adverse: ciancobalamina poate produce reactii alergice: urticarie si chiar soc analfabetic. posologie: 29 . ameliorarea se obtine mai lent. Datorita actiunii neurope. Se obtin rezultate partiale in anemia datorata batricefalozei si in sindroamele de absorbtie intestinala. Prezentare: ROMTRAT . Cu cit tulburarile neurologice au aparut mai recent fata de aplicarea tratamentului cu vitamina B12. Ciancobalamina ar avea unele efecte si in afectiuni cu ar fi: neuropatii (polinevrita alcoolica si diabetica. . VITAMINA B12 .

existenta unei infectii sau a tulburarilor neurologice. clorpromazima.Calea de administrare obisnuita este injectabila I. 6.incolore. calea orala nefiind recomandata in anemia megaloblastica. incolore. Vitamina B3 (PP) cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic.alcool. necomplicate se administreaza zilnic 1 ug timp de 10 zile. oral. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. Aceasta cale poate fi folosita la vegetarieni.C. deoarece nu este posibila absorbtia. vitamina K solutie apoasa. tratamentul se face in prima zi 100 ug vitamina B12 I.M. fecale. La acestia doza zilnica este de 1 ug. solubile in apa. infectii. lipsiti de aportul vitaminei B12 prin carne. nicotinica sunt substante cristaline. In afectiuni neurologice si hepatice cronice se injecteaza 1 mg/zi sau la 2-3 zile. zilnic. Doza de vitamina B12 este diferita in functie de intensitatea anemiei megaloblastice. solutii alcaline si reductoare. la formele medii. 1. Se elimina prin urina. In formele complicate se administreaza 30 ug/zi. sau S. si 5 mg acid folic. Tratamentul de intretinere se face cu doza de 30-100ug o data pe luna. hemoragii. Incompatibilitati in solutie: Vitamina B12 este incompatibila in solutii cu acidid ascorbic.Acidul nicotinic si amida apa. Initial.M. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot.solubile in 30 . tulburari neurologice intense. Sunt absorbite la nivelul intestinului de unde patrund in singe. VITAMINA B3(PP) Cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. In cazurile grave de anemie megaloblastica cu tromboalopenie. Acidul nicotinic si amida nicotinica sunt substante cristaline. La copii se administreaza 1-10 ug/zi. termostabile. timp de 5-10 zile. tranpiratie.. alcool. iar in nevrite 1000 ug/zi.termostabile. Absorbtia si metabolismul. 3.

ca urmare a unor studii de nutritie intreprinse in azile de orfani de catre Joseph Goldberger s-a stabilit ca aceasta boala era o boala de carenta alimentara.Ea atenueaza riscul aparitiei unor tulburari cardiovasculare.De asemenea. doza zilnica recomandata fiind de 20 mg.La inceputul secolului 20.Aceasta descoperire ia condus pe biochimistii americani C. dar acesta poate asigura doar o parte din necesarul de care avem nevoie. ei au gasit ca ambele coenzime au drept nicotinamida.crescand nivelul celui benefic(HDL) si scazand nivelul trigliceridelor din sange. protejeaza impotriva arterosclerozei. in Suedia. normalizand functia suprarenalelor.oua si lapte. precum si sintezei normale a unor hormoni (testosteron.A.insulina). mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor. a sistemului nervos. Vitamina B3 este stabila la lumina. Carenta vitaminei B3. ametelilor.lipidic. pelagra era endemica printre copii din sudul Statelor Unite.Totusi.pana in 1937. Vitamina B3 participa in metabolismul proteic .Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al gurii).Aceasta substanta nutritiva este de asemenea implicata si in alte procese importante. foarte asemanatoare cu coenzima I. migrenei.In 1915-1920.J.Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv. fie prin interactiuni medicamentoase (unele antituberculoase si antiparkinsoniene).Acest cofactor. rezulta fie prin aporturi alimentare insuficiente.von Euler. glucidelor si lipidelor. cand biochimistii englezi A. modereaza tensiunea arteriala. la caldura si rezistenta la oxidare. amelioreaza circulatia sangelui – participa la metabolizarea proteinelor. numit initial coenzima sau coenzima I.Deficienta in acid nicotic duce la bolile pelagra la om si limba neagra la caine. un aminoacid aflat in alimentele de origine animala. mineral.Elvehjem si 31 . precum metabolismul lipidelor (grasimilor). ca ea era asociata unei alimentatii cu amidon degradat si putea fi prevenita prin suplimentarea hranei cu carne.a fost izolat de H.cu precadere in cele care necesita mentinerea sanatatii pielii si functiile specifice tractului gastrointestinal si ale sistemului nervos.pe care au numit-o coenzima II.Goldberger a aratat ca boala nu era infectioasa. descrisa sub termenul de pelagra. Warburg si W.Christian au izolat o alta coenzima.amida acidului nicotinic. Vitamina B3 se comporta ca o coenzima in multe dintre functiile biochimice. previne aparitia diareei.Aceasta s-a realizat prin cercetari complet independente. Putin dupa aceea.Young au descoperit ca pentru fermentatia alcoolica de catre extractele de drojdie este nevoie de un cofactor termostabil.In 1934. ca fiind acidul nicotic. factorul alimentar responsabil nu putea fi recunoscut.diminuand colesterolul daunator(LDL).incepute in 1904. in 1933. dializabil. glucidic.Organismul nostru poate produce niacinamida din triptofan.Organismul nostru poate transforma de asemenea niacina in niacinamida.estrogeni.Harden si W.

tomatele. Vitamina B3 constituie un factor important in hranire. Pelagra este. deci la metabolismul general al organismului. smochinele. a acidului nicotinic drept factorul nutritional care previne limba neagra la caini si pelagra la om.Luarea de doze mari de acid nicotic permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. nuci. un aminoacid. ficatul. etc. migdalele. leguminoasele. Numele acidului nicotinic vine de la faptul ca el este un component al nicotinei.W. de fapt.Daca animalele sunt hranite din abundenta cu proteine bogate in triptofan.in deosebi din triptofan.Woolley la identificarea.Principalele surse alimentare bogate in vitamina B3 sunt : drojdiile alimentare si de bere. dar. a limbii si a tesuturilor digestive favorizeaza circulatia cerebrala si coronariana scade tensiunea arteriala stimuleaza secretia gastrica si eliminarea bilei inlesneste asimilarea fierului . participand activ la metabolismul proteinelor. ouale. morcovul. ciupercile proaspete. De asemena. COOH N Acid nicotinic CONH2 N Nicotinamida Insuficienta de vitamina B3 provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos. pestele. niacina este esentiala pentru corp deoarece : este un factor antipelagros de prima importanta are actiune vasodilatatoare la nivelul pielii serveste la buna functionare a sistemului nervos central stimuleaza secretia gastrica mareste glicemia si scade nivelul colesterolului mentine sanatatea pielii. in primul rand.Daca insa continutul in triptofan al proteinelor alimentare este mic. el mai este denumit si niacina fara vreo semnificatie speciala. arahidele.al pielii. avocado. carnea. De fapt. conopida. piersicile. painea integrala. ea este consecinta unei sume de carente in diferite vitamine si in acizii grasi esentiali. ele nu manifesta nici o carenta atunci cand din alimentatie li se scoate acidul nicotinic. nu se mai asigura cantitatea necesara pentru sinteza niacinei si astfel apar semnele de carenta.glucidelor si lipidelor. 32 .plantele si majoritatea animalelor pot sintetiza acid nicotinic din alti precursori.D. in 1937.taratele de cereale. curmalele. rezultatul lipsei acidului nicotinic.un alcaloid toxic din tutun.

etc. degeraturi.Datorita acestei actiuni de dilatare a vaselor. influenteaza sistemul nervos si activitatea unor glande cu secretie intrena.De aceea.Deoarece vitamina B3 se pierde prin gatirea in apa a alimentelor care o contin. de porc. vitamina B3 dilata vasele de sange. artrita.Totusi exista forme ale vitaminei B3 care nu sant absorbabile. broccoli.De asemenea. este recomandabila gatirea lor in abur sau la cuptor. iritabilitate.Previne si vindeca pelagra. herpes. Rapiditatea cu care niacina poate elimina neplacerile si vindeca bolile este uimitoare – comparabile doar cu rezultatele fulgeratoare obtinute priin administrarea vitaminei C. caracterizata prin tabloul simptotic a celor trei ―D‖ (dementa. ameteli. acnee. tulburari circulatorii periferice.Surplusul este eliminate prin urina. oua.deoarece era folosita la tratarea populatiei bolnave de pelagra din tarile unde alimentatia se baza in principal pe porumb. in peste. precum si oligoelementul crom. indigestii. Necesarul zilnic de vitamina B3 Corpul nu-si poate face reserve de niacina.Drojdia de bere este un mare furnizor de vitamina B3. afte. trebuie sa ne asiguram in permanenta un aport indestulator. enterocolita.6 miligrame pentru 1000 de kilocalorii consumate 33 . Candva vitamina B3 a fost numita si ―vitamina antipelagroasa‖. hipertensiune arteriala si ateroscleroza.De asemenea.Vitamina B3 este indicata in pelagra. contituie principala sursa de energie a organismului si singura forma de carbohidrat acceptata de neuronii creierului nostru. fara un alt tratament. alcoolism. grau integral. diferite psihoze. dermatita).Zaharul in sange. intr-o forma asimilabila de catre organismul uman. copiii si adolescentii – intre 5 si 12 miligrame adultii – circa 6. prurit. inlaturand tulburarile de circulatie la persoanele cu vasele sanguine ingustate. stiut fiind ca porumbul contine cantitati infime de vitamina B3. dar si alte vitamine ale complexului B. respiratie dificila. Rolul si caracteristica vitaminei B3 Vitamina B3 se gaseste in carnea de vita. rosii si morcovi. amestecandu-se legumele pentru ase pastra cat mai mult din continutul vitaminic.diaree. cartofi. porumb si produse din porumb.Un studio efectuat in SUA a pus in evidenta faptul ca simpla administrare a niacinei. lactate si branzeturi. poate scadea valoarea colesterolului cu 22% si nivelul trigliceridelor cu 52%. cefalee. respective glucoza. intr-o combinatie adecvata. in diaree. capabila sa asigure un nivel echilibrat al zaharului in sange. Niacina mai are o functie deosebit de insemnata in cadrul metabolismului nostrum : ea reduce nivelul colesterolului. senzatie de rau general . inflamatii bucale.Ea contine nu numai multa vitamina B3 si B2. stres. niacina poate fi de ajutor si celor ce sufera de migrene. stari depresive.Este binecunoscuta si ca actiunea vasodilatatoare a vitaminei B3. insomnii.

Continutul de vitamina B3 al unor alimente(mg) drojdia de bere. niacina cu actiune in timp(SR) si inoitol hexiancianat. 6. ea este in general prost suportata.la un nivel mai mare decat 1500 mg zilnic au fost raportate niveluri ridicate de enzime hepatice si toxicitate pentru ficat.3 pasare..4 somon. o ceasca ……………………… 24.6 arahide. 10. 100 grame ……………………. este mai usor tolerat de catre unii utilizatori.2 ficat.8 cereale integrale. 12.(IHN).Luarea de doze mari de acid nicotic este categoric contraindicat in caz de ulcer gastroduodenal sau de diabet.IHN sau ―flush-free‖ niacina este considerata complet sigura si fara nici un alt efect de purpura. 100 grame ………………………. desi inca mai produce purpura si tulburari gastrointestinale. Pe de alta parte. Exista cateva suplimente cu niacina in present pe piata. 8. care au utilizat mai mult de 4000 mg zilnic. Acestea include niacina cu reactie imediata(IM). dar. au aratat ca niacina IHN a fost evidentiata ca factor benefic in afectiunile circulatorii. aceasta apare la unele persoane. care contine niacina plus inositol. 100 grame ……………………….. totusi. 100 grame ……………………. inclusiv in cazul maladiei Raynaud si in claudicatie intermitenta. Luarea in doze mari de acid nicotic poate permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. Niacina si nicotinamida sunt disponibile intr-o gama larga de suplimente.femeile – 13 pana la 15 miligrame barbatii – intre 15 si 20 miligrame Cei ce presteaza o munca grea..2 34 .6 piersici uscate. deci. Trebuie.. iar IM sau SR pot fi mai eficiente decat IHN in reducerea nivelului colesterolului si al LDL in sange. mai ales in caz de insuficenta renala. 1 ceasca ……………. Daca tratati probleme circulatori sau o scadere a nivelului de colesterol si de trigliceride. 9. Niacina SR este conceputa sa elimine aceasta senzatie. Experimente efectuate pe pacienti umani. Pentru pastarea unei sanatati generale bune. 7. femeile gravide si mamele care alapteaza ar trebui sa suplimenteze cu cateva milligrame cantitatile indicate mai sus. Cand se foloseste un nivel crescut de niacina IM. 1 ceasca ……………….2 inima.in general subiectii incearca o senzatie de purpura. Totusi.. care deseori limiteaza utilizarea sa.2 ton. 100 grame ……………………. 5. luate precautii. 100 grame …………… 35. se recomanda administrarea niacinei mai degraba decat a nicotinamidei. doza zilnica optima de baza pentru vitamina Eb (10% pana la 25% ar trebui sa fie niacina) este de 25-300 mg pentru barbate si femei.

7 mazare verde. s-a constatat o eficienta si o siguranta sporita. 3.. 1 bucata ………………. Niacina a fost cu mult mai eficienta decat medicamentul in reducerea colesterolului limfatic..9 Functii si utilizari ale vitaminei B3 Boli cardiovasculare Datorita rolului sau in metabolismul lipidelor... 3. chiar in doze crescute in conditii de siguranta – in tratamentul diabetului de tip 2 care deseori inregistreaza un nivel scazut de HDL. atacuri de cord.De exemplu. Autorii acestor lucrari.Alte lucrari evidentiaza difuzia extinsa a niacinei. niacina poate constitui un tratament in cazul multor pacienti ce prezinta un nivel marit al colesterolului. 1 ceasca ……………….precum si alti specialisti concluzioneaza ca.. 100 grame ……………… 2. 5. in special in cresterea HDL. niacina fiind considerata mult mai eficienta – in cresterea nivelului colesterolului HDL si a apolipoproteinei A-1 – decat tratamenetul medicamentos. intr-unul dintre studii. cercetatorii au administrat pacientilor simvastatin impreuna cu niacina obtinand rezultate remarcabile – aproape 70% mai putine decese. 35 . palpitatii si spitalizari pentru boli cardiovasculare in toata perioada de trei ani a experimentului.cotlet de mile.De asemenea. 4. a lipoproteinelor cu densitate foarte scazuta (VLDL) si a trigliceridelor.Un alt studiu a comparat eficacitatea niacinei cu aceea a clofibratului. Atunci cand niacina a fost administrata impreuna cu lovastatinul.numeroase utilizari terapeutice ale niacinei (nu ale niacinamidei) sunt prescrise in tratamentul nivelului crescut al colesterolului. difuzia extinsa a niacinei a fost comparata cu efectul gemfibrozilului. 1 bucata ………………. tinand cont de eficacitatea niacinei si de actiunea sa printr-un mecanism diferit fata de al medicamentelor utilizate in prezent. 1 ceasca ……………………. datorita efectelor sale..Un numar impresionant de lucrari evidentiaza efectul niacinei in reducerea nivelului colesterolului ―bun‖. un medicament prescris pe scara larga in scaderea nivelului colesterolului. precum si costului si nivelului de toxicitate scazute.1 migdale.6 boabe de soia. a marit semnificativ nivelul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL sau colesterolului ―bun‖).Optiunea utitlizarii ca medicamente folosite in aceasta afectiune prezinta serioase efecte secundare inclusiz o incidenta crescuta a cancerului gastrointestinal si o marire a riscului aparitiei unei afectiuni biliare..Altii sugereaza o combinatie a niacinei cu medicamentele de reducere a nivelului colesterolului.8 cotlet de porc.Intr-un alt studiu.

acestea amplificand efectul niacinei.Astfel.nervozitatea.Cand pacientii utilizeaza niacina si acestia se reintorc la medicii lor pentru examenele medicale.Datorita importantei acestuia in sistemul nervos. aceasta doza fiind majorata la doua pana la trei ore in timpul crampelor. slabiciunea si pierderea memorei – toate acestea fiind disfunctionalitati ale sistemlui nervos.Un studiu sugereaza ca o cauza majora a imbolnavirilor mentalein societatea de azi poate fi datorata nu numai carentei vitaminelor B si in special a niacinei. Intar-unul dintre studii au fost adaugate 60 mg de rutin si 300 mg de vitamina C. Sistemul nervos Unele dintre simptomele de inceput ale carentei niacinice include irascibilitatea. In ambele lucrari. Niacina este in special utila in cazul persoanelor care au o predispozitie ereditara si rezistenta la nivelul crescut de colesterol. nelinistile. in forma de niacina este un vasodilatator – un agent menit sa relaxeze sis a largeasca vasele sanguine. multi specialisti utilizeaza niacina si/sau niacinamida separate sau in combinatie cu alte medicamente in tratamentul afectiunilor mentale ca anxietatea.Cercetatorii sugereaza ca acest fapt poate arata ca lipsa raspunsului la tratament indica necesitatea maririi dozei. Cancer Numeroase studii reliefeaza ca niacinamida este eficienta impotriva mai multor tipuri de substante cancerigene. niacina este de asemenea. Poate acest tratament ar fi mult mai eficient daca vom lua in considerare si alte substante nutritive.De exemplu. confuzie si isterie. subiectilor cu varste cuprinse intre 14-44 de ani le-au fost administrate 100 mg de niacina de doua ori pe zi. Deficienta severa de niacina constituie un factor major in dezvoltarea 36 . utilizata in tratamentul diferitelor probleme circulatorii. daca avem o cantitate suficienta de acizi grasi omega-3 pentru ca actiunea vitaminelor B sa fie mai eficienta.B6 si pantotenatul de calciu – poate fi de asemenea utila in tratamentul epilepsiei. in timp ce celelalte nu.depresia si chiar schizofrenia.Studiile sugereaza ca niacianamida – ca si vitaminele E.Femeile care au raspuns cel mai bine la tratament au inregistrat un ciclu normal. aceasta substanta nutritive poate fi utila in prevenirea catorva forme de cancer. Vitamina B3 mai are si alte functii in cadrul sistemlui cardiovascular. dar si a acizilor grasi omega-3.Niacina este extreme de eficienta in reducerea colesterolului si a trigliceridelor. impreuna cu anticonvulsivele.Astfel. Probleme menstruale Doua studii despre utilizarea niacinei releva crampe menstruale la aproape 90% dintre subiecti.Eficacitatea terapiei a durat cateva luni chiar si dupa ce a fost interupt.Aceste simptome pot fi urmate de lipsa orientarii. depresia.acestia sunt incantati de rezultate.

Este nevoie de prudenta in cazul administrarii niacinei SR cu actiune in timp. RDI pentru vitamina B3 este de 20 mg pentru femei si barbati. par cea mai sigura varianta. 37 . lipidelor si proteinelor metabolismul cerebral starea de spirit somn activitatea inimii controlul colesterolului muschi tesutul conjunctiv functionarea tubului digestiv. terapia cu niacina necesita monotorizarea foarte atenta a unui medic. administarea niacinei dupa o masa sau dupa o aspirina poate duce la disparitia sau prevenirea inroselii fara a pierde efectele benefice. persoanelor carora li se administreaza isoniazid si care l-au folosit in tratamentul tuberculozei.Necesarul de vitamina B3 poate fi mai mare in randul persoanelor cu cancer. Totusi. deoarece pot aparea tulburari ale functiei hepatice. Carenta de niacina este de asemenea aproape comuna in randul persoanelor care au o dieta bazata in special pe porumb. Utilitatea vitaminei B3 Niacina (vitamina B3) este deosebit de importanta pentru : respiratie celulara energie celulara metabolismul carbohidratilor. In cazul persoanelor cu disfunctionalitati la nivelul ficatului. Pentru prevenirea acestui simptom al deficientei.pelagrei – boala caracterizata prin cei trei D : dermatita. datorita faptului ca niacina din porumb este neabsorbabila. Toxicitate si efecte adverse Nu se cunosc efecte toxice ale acestei vitamine in doze de pana la 2 g (2000 mg). poate creea toxicitate hepatica. deoarece administrarea dozelor crescute. singurul efect advers al suplimentarii niacinice este o usoara purpura temporara.Noile forme. precum inositolul-hexancianat (IHN). In cazul persoanelor sanatoase. chiar si sub monotorizare de specialitate. poate si o oarecare stare de neliniste.diaree si dementa. Simptomele evidente de carenta a vitaminei B3 se manifesta in general in randul persoanelor alcoolice si in cazul celor malnutrite. femeilor care iau contraceptive orale si persoanelor cu deficiente proteice.

Vitamina B8 sau H este indispensabila persoanelor cu unghii fragile si casante. a clorurii de sodiu. prin producerea leucopeniei si granulopeniei. 7. Eliminarea vitaminei se face prin urina. fecale. Surse: alimente din regnul animal si vegetal. glucidelor si lipidelor. de preferinta) si flora intestinala furnizeaza dozele necesare organismului. intervine in functiile sistemului nervos cit si cele ale sistemului hematopoietic. Vitamina B8 este sintetizata si in organism. In singe. alcalinitatea si oxigenul o afecteaza. transpiratie. 38 .Impreuna cu inozitolul (ambele substante sunt componente ale lecitinei) favorizeaza legarea acizilor grasi liberi. Avidina din oul crud intirzie absorbtia acestei vitamine. 1. Ea alaturi de alte vitamine B. in functiile suprarenalelorsi a proceselor cresterii. Ea are un rol important in metabolismul glucidelor. Sportivii necesita cantitati mari din aceasta vitamina. Doza zilnica recomandata: 0. Absorbtia vitaminei B4 se realizeaza la nivelul intestinului subtire. Copiii au nevoie de o cantitate de 50–90 mcg/zi. fiind utilizata cu rezultate bune si prevenirea alopeciei(cheliei).3 mg (300 mcg). Cea mai importanta sursa este drojdia de bere. o substanta hidrosolubila. Contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. Carenta vitaminei B4 modifica echilibrul leucocitar. mai putin cunoscute. Administrarea sulfamidelor si a antibioticelor creste consumul de vitamina B4. Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare. dar in cantitati insuficiente. care nu este distrusa la caldura sau umiditate. Sintetizarea vitaminei B4 de catre flora bacteriana intestinala este redusa la om. ALTE VITAMINE DIN GRUPA B Vitamina B4 (adenina) are functii si indicatii terapeutice. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii.3. Alimentele (proaspete. concentratia cea mai mare de vitamina B4. este in hematii. prevenind steatoza hepatica. lipidelor. Impiedica incaruntirea si caderea parului. im-piedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali. Vitamina B7 este componenta a unor enzime care contribuie la metabo-lismul proteinelor. Se mai numeste si biotina sau vitamina H. dar lumina.

— calmeaza durerile musculare. glucozei. este absolut indispensabila transmiterii influxului nervos si.cunoscuta si sub numele de amigdalina (sau laetrile). nucile. Contribuie la dezvoltarea fizica. — are capacitatea de a produce hidratii de carbon din molecule. un virus sau o toxina misterioasa. biochimistul dr. porumbul. Vitamina B10 contribuie la metabolismul fierului si la formarea hematiillor(globulele rosii). produsele lactate.de memorare si de pastrare a echilibrului psihic. melasa. cerealele integrale. in cantitate de 2 mg\zi acopera nevoile organismului. Vitamina B14 este extrasa din urina umana. Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. deci. componente esenti-ale ale membranei celulei nervoase. — impiedica incaruntirea prematura. precum si in formarea globulelor rosii. Vitamina B10 are un rol important in sinteza proteinelor. organele de vita. Ernest Krebs a izolat. Nu ar fi vorba despre o bacterie. ca si drojdia de bere. in 1950. Vitamina B13 are structura chimica asemanatoare acidului azotic. reintregind rezervele organismului. Din acesate motive. legumele si fructele crude (neprelucrate termic sau conservate) sunt necesare pentru aportul zilnic de biotina. Vitamina B15 (acidul panganic) se gaseste in alimente de origine animala. Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor. Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat. activitatii cerebrale. Dupa ani de cercetari. cu rol in stimularea cresterii puilor. galbenusul de ou. este utila in profilaxia si tratamentul anemiei. constituie un principiu component al complexului B. o noua vitamina pe care a denumit-o B17 . Vitamina B12 isi aduce apor-tul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos. Roluri si caracteristici — ajuta la degradarea acizilor grasi. Ca urmare. la cresterea poftei de mincare si a greutatii cor-porale.Surse Carnea proaspata. porcilor. — intervine in sinteza acizilor grasi si a proteinelor. — stimuleaza cresterea parului si intarzie caderea acestuia. Are si un efect calmant pronuntat. conopida. aminoacizilor. Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantotetic. laptele. amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare. are rol in hematopoeza. Se face din ce in ce mai auzita opinia conform careia cancerul ar fi o boala cauzata de o deficienþa nutriþionala. Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor. in metabolismul glucidelor si acizilor grasi. 39 . Intervine in procesele enzimatice si.

consumul zilnic a 7-10 simburi de caise previne aparitia cancerului.fiole a 2 ml solutie apoasa injectabila. CEBION.actioneaza ca factor vitaminic cu functie de sistem oxido-reducator . Conform studiilor dr.sunt cea mai bogata sursa naturala de vitamina B17.cutie cu 5 bucati Actiune terapeutica: .V. In general. Are o importanta capitala pentru organism. Krebs. intervenind in procesele de oxido-reducere.dureri la locul injectiei 3. continind fosfat de sodiu 10 mg . semintele fructelor (mai putin citricele) contin aceasta substanta care le confera un gust amarui. VITAMINA C Sinonime: ACIDUM ASCORBICUM (D. tonifiant. Vitamina B PHOSPATE Sinonime: RIBOFLAVIN. FOSFAT Prezentare: . 1 fiola zilnic Reactii adverse: . CAROSCORBIS. 40 .actioneaza substitutiv in starile de deficit de riboflavina Indicatii: carente speciale si ale complexului B anemie hemeralopie conjunctivita tulburari de crestere crampe musculare stomatita seboree unele migrene Mod de administrare: injectii I. REDOXON. sau vitamina anti-scorbutica.). CANTAN.I. Are rol anti-infectios.C.ci pur si simplu despre absenta unei substante pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa: vitamina B17. VITASCORBOL Este acidul ascorbic. Simburii de caise pe care ii mincam cu mare placere cind eram copii . 2. specific.

exista riscul aparitiei hipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara. Singura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete. Vitamina C mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante chimice din mediul ambiant (plumb. economiseste vitaminele din complexul B. pentru un adult normal. spontan sau la traumatisme minime.lamaia 065 . Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate. vitamina C se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor.participa la detoxifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier. In lipsa vitaminei C. substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar hemoragii la nivelul gingiilor.spanacul 050 41 . Produsele animale. Ca urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut.patrunjelul 200 . Fiind hidrosolubila si usor oxidabila. 30 miligrame. de exemplu. cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina C.mararul 100 .napul 140 . gripa sau tuberculoza pulmonara. S-a demonstrat ca 10 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului. Gingiile sangereaza usor. Vitamina C catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare).). In Zonele cu clima temperata sau rece. Efortul muscular. cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos. etc. unde productia de fructe este sezoniera. etc.conopida 060 . Exemple de vegetale (100 grame) ce contin vitamina C (miligrame): . la cca. benzen.varza 120 . dintii devin mobili si cad.ardeiul 120 . Scade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii. putand apare mai des. produsele zaharoase sunt lipsite de vitamina C. fracturile se vindeca mai greu. Ratia zilnica este estimata insa. la actiunea oxigenului si a luminii. cerealele. muschilor.portocala 060 . mercur. frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina C. tegumentelor. protejeaza vitaminele A si E. Mineralizarea scheletului este alterata.

vitamina C se descompune usor si este sensibila la lumina. Are efect antistres. solubila in alcool si practic insolubila in uleiuri grase. Este usor solubila in apa.5-7. Scade colesterolul sangvin si protejeaza organismul fata de substantele cancerigene. El a fost primul care a reusit sa extraga din ardei vitamina C si pentru aceasta descoperire a fost distins cu Premiul Nobel. Deficitul de vitamina C conduce la aparitia scorbutului. Solutia apoasa are PH=5. are efect hemostatic si amelioreaza simptomatologia hipocal-cemiei. regenerarea tesuturilor. Participa la sinteza acizilor biliari. Impreuna cu vitamina C. bioflavonoidele mentin integritatea structurii interne a capilarelor. atenueaza efectele loviturilor. insa nu sunt vitamine propriu-zise. astfel. In timpul suprasolicitarilor fizice creste necesarul de vitamina C si din aceasta cauza se recomanda sportivilor un consum crescut inainte de competitii. scad colesterolemia si. Aceasta grupa de substante este fregvent utilizata in accidentele sportive. acestea sunt furnizate organismului doar prin aport alimentar. acidul ascorbic se gaseste sub forma de poliascorbat.Vitamina C a fost descoperita de catre savantul maghiar Albert. Preparatele moderne de vitamina C contin si bioflavonoide. La depozita-rea vitaminei C trebuie sa avem in vedere toate acestea. facilitea-za absorbtia fierului si impreuna cu acidul folic si vitamina B12 stimuleaza maturarea globulelor rosii. Creste si mentine randamen-tul fizic. Organismul uman nu este capabil sa siontetizeze bioflavonoide si. La fel ca majoritatea vitaminelor. fiind preferata. Particularitati fizico-chimice: Vitamina C se prezint sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba. a cartilajelor si oaselor. caldura si vapori de apa. Aceste substante sunt denumite uneori vitamina P. Acidul asorbic administrat in mod sustinut simuleaza sistemul imunitar si creste rezistenta organismului fati de bolile infecto-contagioase. Bioflavonoidele favorizeaza absorbtia vitaminei C. Participa la activarea multor sisteme enzimatice si are un rol umportant in respiratia celulara. In preparatele de vitamina C din extracte naturale. previn formarea cataractei. Accelereaza vindecarea ranilor. Particularitati farmaco-cinetice: 42 . Astazi se pot procura usor si in tara noastra produsele cu vitamina C obtinute din surse naturale. adminitrarea lor concomitena. participa la sinteza fibrelor de colagen. prin efectul reducator. din acest motiv. care are un efect prelungit fata de de cel al acidului ascorbic simplu obtinut pe cale sintetica. precum si la sinteza hormonilor corticosuprarenalieni. deoarece reduce durerea.

stimuleaza formarea corticosteroizilor. Acidul ascorbic creste capacitatea de aparare a organismului fata de infectii prin accentuarea activitatii fagocitare a leucocitelor si stimularea proceselor imunologice. a substantei proteice din os si a substantei intracelulare din peretele capilarelor. Dozele mai mari de 500 mg cresc de 3-10 ori concentratia sanguina a tetraciclinelor administrate concomitent. creste concentratia sanguina pina la pragul renal. tesut conjunctiv si adipos. absorbtia fiind diminuata la cei cu hipoaciditate sau cu tranzit intestinal accelerat. placenta si in concentratii mici in muschi. Particularitati biochimice si farmacodinamice: In organism formeaza impreuna cu acidul dehidroascorbic. fiind necesar un aport exogen continuu. concentratia fiind mai mare decit in hematii si ser. Administrarea ACTH-ului diminua acidul ascorbic din suprarenale. Concentratia sanguina fiziologica este de 0. Se gaseste in concentratii mari in corticosuprarenala. Acidul ascorbic intervine ca transportor de hidrogen in oxido-reducerile biologice si in respiratia celulara. cantitatile suplimentare eliminindu-se prin urina. scazind permeabilitatea si crescind rezistenta acestora. Necesarul zilnic: copii pina la 1 an intre 1-12 ani intre 12-14 ani intre 14-18 ani peste 18 ani in sarcina si lactatie 35 mg 40 mg 45 mg 55 mg 60 mg 60 mg 43 . intervenind in transformarea acidului folinic.acidul ascorbic se absoarbe bine prin tubul digestiv la persoanele sanatoase. favorizeaza depunerea calciului in oase contribuind a consolidarea fracturilor. in mentinerea sub forma redusa a gruparilor SH enzimatice. in formarea si mentinerea substantei fundamentale a tesutului conjunctiv. in metabolismul glucidic. corp galben.7-1 mg/100 ml in leucocite si plachete. Vitamina C favorizeaza absorbtia fierului din tubul digestiv si stimuleaza formarea hemoglobinei. un sistem redox. Vitamina C nu este depozitata in organism. are actiune antialergica. responsabil de proprietatile vitaminice. Vitamina C intervine in metabolismul normal al tirozinei si fenil alaninei. Prin administrare in doze mari.

M.V. Reactii adverse: Uneori poate produce diaree. adulti copii 0. poate favoriza precipitarea sulfamidelor in urina.05-1.30 g/zi. infectii.1-1 g/zi 0.V. iar injectarea rapida I. surmenaj. poate produce ameteli. profilaxia racelii comune si a gripei. stari de supraincarcare cu fier. sarcina. si I. Prezentare: flacon cu 40 comprimate a 50 mg flacon cu 20 comprimate a 200 mg tub cu 20 comprimate efervescente a 500 mg fiole de 2 si 5 ml cu 200 si respectiv 500 mg acid ascorbic Mod de administrare: oral. astenie de primavara. gingivite. chiar lipotimie. I. Contraindicatii: litiaza renala. osteoporoza. plagi. diateze hemoragice prin diminuarea rezistentei capilarelor.Indicatii: profilaxia si tratamentul scorbutului. arsuri. in functie de virsta Incompatibilitati in solutie: Vitamina C prezinta incompatibilitati in solutie cu: solutii alcaline oxidante solutii de saruri si minerale grele adrenalina aminofilina cloramfenicol hemisuscinat ciancobalamina dextran estrogenii conjugati 44 .

Vitamina P contribuie la 45 . Vitamina P (vitamina C2. raceala. hipertensiune arteriala. afectiuni ale venelor. ascite. hemoragii la nou-nascuti etc. asigurandu-i acesteia o perfecta absorbtie si utilizare si impiedicandu-i distrugerea prin oxidare. in hemoragii scorbutice. in edeme. hemoragii ale capilarelor si ale viscerelor. bioflavonoide citrice) Vitamina P hidrosolubila actioneaza concomitent si strans legat de vitamina C (actiune sinergica). are un deosebit rol antiinfectios. Vitamina P e puternic antioxidanta si. inferioare. de asemenea. ate-roscleroza. Asociata cu vitamina C. Aceasta vitamina intervine in mod esential in procesele energetice ale tesuturilor si in mentinerea permeabilitatii vaselor capilare. hemoragii retiniene. sangerarea gingiilor. 2. are rol important in fenomenele hemoragice. artrita. eczeme si arsuri. varice. 5 ml continind o solutie apoasa de acid ascorbic in concentratie de 10% si fiole de 5 ml in concentratie de 5%. artrite ale membrelor. pleurezii. de unde si denumirea de factor de permeabilitate capilara.fitomenadiona noradrenaina penicilina G sulfamide vitamina K in solutie apoasa Vitamina C+B complex prezinta incompatibilitati cu: aminofilina bicarbonat de sodiu cefalatina ciancobalamina cloramfenicol hemisuscinat eritromicina lactobrionat fenitoina hidrocortizon hemisuscinat hidroxizina nitrofurantoina penicilina G prometazina promazina tetraciclina sulfizoxazol vancomicina Vitamina C se prezinta in fiole incolore de 1.

se foloseste si acidul nicotinic care este convertit in organism la NAD si NADI. Particularitati farmacodinamice: Este un grup prostetic pentru codehidroze. 3 . Necesarul zilnic de vitamina P este de 10-20 mg. un rol benefic si prin ameliorarea hemoragiilor provocate de diferite cauze. eruptii si favorizeaza steatoza hepatica la doze mari. se poate trata consumind suc de lamaie. ambele implicate in reactii de transfer electronic in lantul respirator. In plus.). NICOBION Particularitati fizico-chimice: Vitamina Pp este amina acidului pirinic-3 carboxilic. protejeaza organismul de efectele secundare ale razelor X. NIACINAMID. precum si a tesutului conjunctiv. precum si suplimente naturiste cu continut concentrat de extracte de palnte sau direct de vitamina P. influenteaza pozitiv cresterea procentului de calciu in sange.I. 3. Proprietati farmaco-toxicologice: Vitamina Pp produce vasodilatatie automata in jumatatea superioara a corpului. Necesarul zilnic: pina la 2 luni intre 6 luni si 3 ani intre 3-4 ani 7mg 8 mg 9 mg 46 . care intervin in metabolismul glucidelor si lipidelor. NICOTIS AUREAMID. Actioneaza trofic la nivelul sistemului nervos si tubului digestiv. de asemenea. este eliberator de histamina. Are. VITAMINA PP Sinonime: NICOTINAIDUM (D. cu senzatie de caldura si prurit. Mai poate produce greturi. ceai de macese. diferite fructe si legume proaspete. Carenta de vitamina P evidentiata indeosebi prin spargerea vaselor capilare (fragilitate capilara). BENICOT. intervine in prevenirea contractarii gripei.intarirea peretilor vaselor capilare si la cresterea elasticitatii si rezistentei acestora. enzime.C. usor solubil in apa si alcool. pentru fiecare 500 mg vitamina C fiind necesare minimum 100 mg complex C. Se apreciaza ca sensibilitatea acestei vitamine la diferiti factori este asemanatoare cu cea a vitaminei C. timp indelungat. Se gaseste sub forma de cristale sau pulbere cristalina alba sau alb-galbui.

respectiv 100 mg acid nicotinic acid nicotinic .fiole de 1 si 2 ml cu 30.tromboflebita . I.V.ateroscleroza .intre 4-6 ani intre 6-10 ani intre 10-18 ani peste 18 ani in sarcina in lactatie Indicatii.comprimate a 100 mg Mod de administrare: oral ( dupa mese in 2-3 prize).M.1 grame acid nicotinic . precautii: . sau I.sindrom hemoragic . 47 . lent adulti: 6-100 mg/zi copii: 25-100 mg/zi Vitamina Pp se prezinta in fiole incolore de 1 ml continind o solutie apoasa de nicotinanida in concentratie de 3% si fiole de 2 ml in concentratie de 5%.primele 3 luni de sarcina Prezentare: vitamina Pp: -flacon cu 40 comprimate a 0. 11 mg 13-15 mg 17-20 mg 18 mg 15 mg 20 mg tulburari cutanate si mucoase stari de hiperlipoproteinemie enterocolite boala de iradiere pelagra unele migrene Contraindicatii.

motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. Trebuie acordata o importanta deosebita vitaminelor. dar multe sunt asimilate din fructe si legume. 2. Ele sunt absolut indispensabile desfasurarii normale a tuturor proceselor biochimice si fiziologice ce au loc in organismele mamiferelor. omul trebuie in primul rind sa-ti furnizeze vitaminele necesare. singurul criteriu logic de clasificare fiind cel al solubilitatii lor in 48 . in prezent sunt evitate in marea majoritate accidentele. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului. Pe parcursul elaborarii acestei lucrari s-a constatat ca vitaminele sunt folosite in aproape toate afectiunile. desi sunt naturale. Din punct de vedere structural. vitaminele alcatuiesc o clasa de compusi naturali extrem de heterogena. Vitaminele sunt compusi organici sintetizati de plante si microorganisme dar care nu se sintetizeaza in organismul uman si al majoritatii mamiferelor.CONCLUZII Din cele prezentate anterior rezulta ca vitaminele au o mare importanta deoarece ajuta la vindecarea unor afectiuni acute sau cronice. cu atit mai mult cu cit cercetarile continua si se vor descoperi noi vitamine carora trebuie sa se documenteze personalul farmaceutic. in doze mai mari sau mai mici. Pentru a avea un organism sanatos. Studiul datelor din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru organismul uman si animal si implicarea acestora in derularea normala a diferitelor procese biochimice si fiziologice ne permite formularea urmatoarelor concluzii generale: 1. Scopul acestei lucrari a fost de a prezenta terapia cu vitamine in lumina conceptiilor etico-patogenice si a achizitiilor recente. Ca urmare a perfectionarii mijloacelor terapeutice si a diferitelor metode pentru asigurarea si supravegherea unor anumite doze. Un lucru important este acela ca ele se obtin pe cale industriala. cu efect direct sau indirect.

organismul nu primeste prin hrana cantitatile necesare. Vitaminele liposolubile au capacitatea de a se stoca in organismul animal in diferite organe atunci cind aportul nutritiv il depaseste in anumite momente pe cel zilnic necesar. hipovitaminozele si avitaminozele cauzate de aportul scazut sau absenta din alimente a vitaminelor hidrosolubile sunt insotite de serioase perturbari metabolice. 5. jucind deci un rol esential in toate caile metabolice.solventi organici si grasimi (vitamine liposolubile) si respectiv in apa (vitamine hidrosolubile). Din aceasta cauza organismul uman si cel animal au nevoie de un aport zilnic al acestor vitamine. vitaminele hidrosolubile sunt implicate in toate procesele metabolice ale glucidelor. 3. excesul fiind eliminat. Din aceasta cauza. din diverse motive. Prin rolul lor coenzimatic. Spre deosebire de vitaminele liposolubile. vitaminele hidrosolubile mai indeplinesc in organism si importante functii coenzimatice. lipidelor. cele hidrosolubile nu au capacitatea de a se acumula in organism. proteinelor si ale celorlalte biomolecule. aceste rezerve putind fi utilizate atunci cind. In afara de rolul pur vitaminic. 49 . 4. 6.

Biochimie clinica – editia a II-a Maude Bouchard . revizuita si adaugita Denisa Mihele .Dictionar medical.Terapia prin vitamine . Editura: Vladimed.BIBLIOGRAFIE *** Agenda Medicala 2009 . Editura Niculescu 2003 Viorel Medvetki . editia a III-a.Editia de buzunar Valeriu Rusu .Enciclopedia vitaminelor si a substantelor minerale. 2002 Shari Liberman – Biblia vitaminelor. Editura Paralela 45. 2006 50 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful