VITAMINE HIDROSOLUBILE

MOTTO:

„MEDICUS CURAT, NATURA SANAT”

HIPOCRAT „MEDICUL TRATEAZA, NATURA VINDECA”

2

MOTIVATIE
In aceasta lucrarea de diploma mi-am propus sa sistematizez cele mai recente date din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru metabolismul intermediar, stiut fiind faptul ca in afara de rolul vitaminic, aceste substante biologic active mai indeplinesc si importante functii coenzimatice. Pentru a avea un organism sanatos, omul trebuie, in primul rind sa-si furnizeze vitaminele necesare. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului, motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. Este greu de crezut cita influenta are alimentatia asupra starii generale de sanatate. Unele substante sunt chiar adevarate… in lupta cu virusii. Faptul ca o alimentatie corecta poate contribui la evitarea si tratarea unor boli si de asemenea la mentinerea unei stari generale optime a organismului nu este ceva nou – inca de acum 2500 de ani, Hipocrate a atras atentia asupra acestui lucru. Din pacate, in epoca moderna, mai ales dupa aparitia medicamentelor chimice, oamenii parca au uitat de rolul benefic pe care unele medicamente il pot juca in mentinerea sanatatii. Putini sunt cei care au ramas consecventi vechiului concept, potrivit caruia hrana sanatoasa inseamna viata lunga, lipsita de probleme majore de sanatate. In functie de etapa vietii pe care o traversam, unele dintre vitamine si minerale devin esentiale pentru pastrarea vitalitatii corpului, trebuie sa treaca pe primul plan. Mincati mai multe vitamine! Aceasta cerere pe care ne-o fac expertii nutritionisti se pare ca este deja invechita. Au trecut timpurile in care portia zilnica de vitamine era satisfacuta de vestitul mar. In prezent, specialistii ne sfatuiesc sa mincam zilnic carne slaba, peste, produse din cereale integrale, precum si doua portii de fructe ti trei portii de legume pe zi.

3

CUPRINS

1.

Scurt istoric despre vitamine………………………………………

5

2. 2.1. 2.2. 2.3.

Notiuni despre vitamine……………………………………………

6

Generalitati…………………………………………………………… 6 Rolul vitaminelor in organism………………………………………. 8

Clasificarea vitaminelor……………………………………………… 10

3. 3.1. 3.1.1. 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4. 3.1.5 3.1.6. 3.1.7 3.2. 3.3.

Vitamine hidrosolubile……………………………………………... Vitaminele B………………………………………………………… Vitamina B1………………………………………………………… Vitamina B2………………………………………………………… Vitamina B6…………………………………………………………. Vitamina B5…………………………………………………………. Vitamina B12……………………………………………………….. Vitamina B3(PP)…………………………………………………….. Alte vitamine din grupa B…………………………………………... Vitamina C…………………………………………………………. Vitamina PP……………………………………………………….. Concluzii……………………………………………………………. Bibliografie………………………………………………………….

11 12 13 16 17 19 24 30 38 40 46 48 50

4

1. SCURT ISTORIC DESPRE VITAMINE
Numeroase proprietati ale legumelor, fructelor si cerealelor se datoreaza constituentilor din care fac parte si vitaminele. A trecut putina vreme de cind, prin anul 1880, problemele alimentare erau abordate simplist. Organismul animal era asimilat cu soba pe care trebuie sa o umpli cu lemne pentru a obtine caldura. Dar, la sfirsitul secolului trecut, diversi creatori au observat ca administrind animalelor o alimentatie fara cele trei elemente energetice de baza, adica proteide, materii grase si zaharuri pure, avind sare si apa, acestea pierdeau in greutate si nu puteau sa se reproduca. A. Orain scria: „Pentru prima oara omul trebuie sa admita ca pentru a se alimenta, nu-i ajunge sa absoarba substante inerte, care produc sau degaja energie in organism, ca pentru a-si intretine viata, trebuie sa faca apel la viata si ca ucigindu-si alimentele, isi scurteaza considerabil existenta.‖ „Importanta biologica a vitaminelor‖, declara Guggenheim, „consta in functia lor de cofermenti, care le face in stare sa catalizeze procesele enzimatice ale tesuturilor vii. Viata normala nu poate fi mentinuta daca organismul viu nu primeste, ca factori de nutritie, vitaminele pe care nu le poate sintetiza.‖ Vitaminele se gasesc, mai mult sau mai putin numeroase si in cantitate mai mare sau mai mica in aproape toate vegetalele. Se cuvine sa ne convingem ca pentru cine isi variaza cit mai mult cu putinta hrana, rezervind un loc larg cruditatilor, „problema vitaminelor‖nu exista in realitate. „Alimentele naturale sunt totdeauna perfect echilibrate pentru speta careia ii convin‖, scrie A. Orain. Cu exceptia citorva cazuri particulare, nu exista riscuri serioase de hipervitaminoza. Vitaminele sintetice nu se pot substitui vitaminelor naturale. Anumite afectiuni care nau reactionat la doze importante de vitamine sintetice, au fost vindecate cu cantitati mai mici de vitamine naturale. De aceea avem motive sa ne temem ca administrarea unor cocteiluri vitaminice provenite din industrie – echilibrate in aparenta – poate sa nu duca la urma urmelor, decit la un dezechilibru adaugat celui pe care doream sa-l tratam.

5

iar in organism se transforma in vitamine. care avea proprietatea de a vindeca polinevrita porumbeilor hraniti cu orez decorticat. va avea toate sansele sa atenueze sau sa vindece anumite maladii. inclusiv unele bacterii si sunt introduse in organismul uman prin alimentatie. binefaceri scontate pe care teoretic. din aceste motive fiind considerate biostimulatori si intrind in grupa substantelor active alaturi de enzime si hormoni. fie ca atare. fie sub forma de provitamine. tinind seama de extrema si inca imprevizibila complexitate biologica.Terapeutica vitaminica este intr-adevar departe de a obtine rezultate constante. prin faptul ca sunt secretati de glandele endocrine. Vitaminele sunt considerate catalizatori exogeni deoarece sunt sintetizate numai de catre plante. majoritatea minore. Dar nu este exclus. Prin molecula lor nu elibereaza energie si nici nu furnizeaza material plastic. elemente inregistrate cu vitamine utile in proportii echilibrate. Poate ca. GENERALITATI Vitaminele sunt substante organice. Vitaminele se deosebesc de hormoni care sunt biocatalizatori endogeni. bogata in cruditati. Intre vitamine si enzime exista o strinsa legatura. dar intre vitamine si hormoni exista o identitate de functie si chiar de structura chimica. care sunt forme premergatoare vitaminelor. ca vitaminele administrate sa fi avut o cu totul alta influenta. a echilibrului fiziologic. cu o inteleapta utilizare a plantelor. dar care prin cronicitatea lor otavesc existenta. 6 . Sunt sintetizate de organism si de aceea trebuie furnizate prin alimentatie. binefaceri constante. deoarece aproape fiecare vitamina este o componenta structurala a unei anumite enzime sau grup de enzime. insa prezenta lor este absolut necesara pentru desfasurarea proceselor metabolice generatoare de energie cit si a celor morfogenetice. poate chiar negativa. in unele cazuri „s-a dat gres‖ prin eroare de diagostic sau prin neadoptarea dozelor prescrise. Prin urmare. esentiale in cantitati mici pentru desfasurarea normala a functiilor metabolice ale organismului. intoarcerea la o alimentatie sanatoasa . 1. Cuvintul „vitamina‖ a fost introdus in 1912 de catre chimistul polonez Cazimir Funck care a denumit astfel o substanta cristalina izolata din taritele de orez. am fi in drept sa le speram. 2. NOTIUNI DESPRE VITAMINE 2. majoritatea din surse exogene.

01 1 1 Cantitati necesare In mg / zi Vitamina antipelagroasa ( Niacina. majoritatea vitaminelor au fost izolate si structura lor a fost stabilita prin sinteze. Acestea se fabrica in cantitati mari. Vitamine solubile in apa : B1 B2 Vitamina antineuritica ( Tiamina ) Vitamina cresterii ( Ribovlavina ) 1-3 1 1 -2 0. fiind utilizate ca medicamente.001 1-2 50 – 100 - Vitaminele au dobindit o importanta considerabila In medicina moderna. 15 amida acidului nicotinic ) B6 B12 H H` C P Vitamina antipelagroasa ( Piridoxina ) Acidul pantotenic Vitamina antianemica Acidul folic ( pteroilglutamic) Biotina ( Bios II ) Acid p – aminobenzoic Bios I ( mezo. Intre vitamine nu exista nici o inrudire structurala. Vitamine solubile in grasimi : A D E K Vitamina antixeroftalmica( Axeroftol ) Vitamina antirahitica ( Calciferol ) Vitamina antisterilitatii ( Tocoferol) Vitamina antihemoragica ( Filochinona ) II. in afara de vitamina B12 care se obtine prin procedee fermentative.1 Vitamina Numirea si functiunea I. B12. B1.1.In prezent. D. In tabelul urmator sunt mentionate principalele vitamine si cantitatile aproximative necesare zilnic. in continuare fiecare vitamina va fi descrisa in locul care i se cuvine.inozitol ) Colina Vitamina antiscorbutica ( acidul ascorbic ) Vitamina permeabilitatii ( Rutina ) 2 0. A. Tabel 2. unui om adult. de aceea. nu numai in cazuri de avitaminoze tipice. Factor PP. potrivit structurii ei. prin sinteza. In acest scop servesc mai ales vitaminele C. 7 . K si nicotinamida.

iar aportul prea mare. deci ca adjuvant. care au functii de biocatalizator in sinteza nucleoproteidelor. corectoare metabolice). 2. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica uneori destul de complicata. Lipsa partiala a uneia sau mai multor vitamine produce tulburari numite hipovitaminoze. Alte indicatii. reducind la normal procesele biochimice perturbate. Denumirea de vitamine le-a 8 . Starile de hipovitaminoza si avitaminoza pot avea cauze multiple: alimentatie deficitara sau restrictiva.2. administrarea de inhibitori sau antagonisti vitaminici. diminuarea biosintezei in organism. se folosesc: cianobalamina si acidul folic. eforturi fizice. Vitaminele se folosesc de obicei in hipovitaminoze sau avitaminoze. in general cu eficienta redusa. tratarea unor suferinte fara legatura cu deficitul de vitamine. trofic. infectii. tulburari de absorbtie in boli cronice ale aparatului digestiv. sub forma de medicamente. drojdie de bere. Vitaminele se gasesc raspindite in diverse tesuturi animale si vegetale cum ar fi: ficat. perioade de crestere. sunt mentionate la fiecare substanta. in scop profilactic si pentru indicatii specifice (cu rol tonic. germeni de cereale. in anumite conditii. organismul primeste cantitatea necesara de vitamine prin alimentatie. consum crescut in sarcina. pentru suplimentarea alimentatiei. coji. ROLUL VITAMINELOR IN ORGANISM In mod obisnuit. lactatie. Cele mai multe vitamine nu au efecte farmacodinamice distincte de cele biochimice. facind parte din diferite clase de substante organice. Se aleg vitaminele necesare si dozele potrivite in functie de fenomenele carentiale manifestate. Lipsa totala a vitaminelor produce fenomenul de avitaminoza. frunze. De exemplu: in anemiile datorate deficitului in factori de maturare a eritrocitelor cu formarea megaloblastelor care se transforma in eritrocite. Se disting trei situatii cind se utilizeaza vitaminele: hipovitaminoze. produce hipervitaminoza. in consecinta ele actioneaza numai in masura in care exista stari de hipovitaminoza sau avitaminoza.

respectiv calciferol. In organismul omului si al animalelor. Vitaminele D (antirahitice) regleaza continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos. 9 . Pelagra. dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor. grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini. care se manifesta prin eczeme. organismul este predispus la rahitism. Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete. iar sintetic vitamina D4. Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina. apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai. Vitamine hidrosolubile. Vitaminele din grupa K (antihemoragice). tulburari nervoase. Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia. castane. care formeaza impreuna cu vitamina D2. slabiciune. pelagra etc. iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza. rupindu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie).fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectind prezenta lor indispensabila pentru viata. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari. datorita decalcifierii organismului. Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). dind o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut . vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in singe. Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza. si prin aceasta singele se incheaga normal. datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra. vitamina C si vitamina PP. grupa vitaminelor D. fie sub o forma premergatoare. Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. fie sub forma de vitamine. spanac. iar la adulti oasele devin fiabile. de provitamine. Se gaseste in "untura de peste". varza si de asemenea in ficat si muschi.). In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3. Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca singerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B. La copiii rahitici oasele ramin moi si astfel se deformeaza usor. Vitamina Kl. care. se agraveaza cu timpul. care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. care se gaseste in foile verzi de lucerna.

P(citrine).acid paraaminobenzoic (vit.In cadrul aceleeasi clase. si insolubili in apa . Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea. care inseamna piele aspra. laptele sucul de rosii (tomate). Cluj si Iasi.K. Din aceasta grupa fac parte vitaminele B. Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici. etc. Astazi. B1).B2). Nomenclatura vitaminelor se poate stabili dupa trei criterii:dupa nomenclatura veche.C. prin fabricile de la Bucuresti. antihemoragica (vit. K). Dupa rolul fiziologic ce-l indeplinsc in organism. 2. CLASIFICAREA VITAMINELOR Denumirea de vitamine (amine vitale) data de C. desi unele vitamine nu contin in molecula lor importanta insemnata ce o au aceste organismului. ficatul. antiberiberi (vit. D). din tara noastra. microbiologice si biologice.B6). Dupa structura chimica se numesc : tiamida(vit. D4. Determinarea vitaminelor se face prin metode fizico-chimice. acid ascorbic (vit.E. B1).B. Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica. D5 ). D1.Cuvintul de pelagra provine din limba italiana pelle agra. Din aceasta grupa fac parte vitaminele A. industria chimico-farmaceutica. azot.).riblofavina (vit. R(extrasa din plante ieboase. C). Vitaminele A si D se gasesc an plante sub forma de provitamine. antirahitica (vit. D3. Dupa solubilitatea vitaminelor in solventi organici sau in apa.Funf acestei grupe de substante se mentine si in prezent. H). Vitaminele liposolubile sunt substante solubile in grasimi. vitaminele se denumesc si cu ajutorul indicilor (A1. Dupa nomenclatura veche vitaminele continua sa se denumeasca si in prezent cu ajutorul literelor mari din alfabetul latin (A.D.K si F. D2. Ea reflecta principii alimentare pentru buna functionare a 10 .E).A1).piridoxina (vit. este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor.D. antiscorbutica (vit. C). neidentificindu-se structura moleculara). in solventi organici.C.F. 3. spanacul si drojdia de bere. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural.E. A2. vitaminele se denumesc astfel : vitamina antixeroftalmica (vit. acestea se clasifica in vitamine liposolubile si vitamine hidrosolubile. dupa rolul fiziologic si dupa structura chimica.etc. antisterilitatii (vit.

Vitaminele se clasifica.B2. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structural lor chimica uneori destul de complicata. in doua grupe:vitamine hidrosolubile (solubile in apa).PP).acid lipoic.Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca hipo.B12. alaturi de enzime si hormoni se gasesc in organism in cantitate mica si contribuie la reglarea proceselor metabolice.B5.acidul pantotenic).si vitaminele R(extrase din plante ierboase.biotina.Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici.fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului.acidul ascorbic si bioflavonoidele.R si K.acidul folic.de obicei.B2. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural. facand parte din diferite clase de substante organice.Vitaminele sunt substante organice cu rol functional care se gasesc in cantitate mica in alimente si sunt indispensibile pentru cresterea si dezvoltarea normala a organismelor.acid folic).Administrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de hipovitaminoze K .Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata. Din grupul vitaminelor hidrosolubile fac parte vitaminele ―complexului B‖(tiamina.Lipsa sau insuficienta vitaminelor din organism determina tulburari metabolice si aparitia unor boli numite avitaminoze sau hipovitaminoze.B8.B6.B12. Vitaminelor hidrosolubile incluse in ―complexul B‖ le sunt comune urmatoarele insusiri caracteristice: 11 . grupul B s.D.PP) si altele – in cantitati mai mari (B6.dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice pe tipul aminelor.3.sau avitaminoze. VITAMINE HIDROSOLUBILE Vitaminele.K.biotina.si vitamine liposolubile care grupeaza vitaminele A.neidentificandu-se structura moleculara).piridoxina.acidul nicotic.riboflavina. Vitaminele se gasesc in cantitati mici in alimentele naturale. ce constituie boli carentiale.in cantitati mici(B1.a.boli care in cazuri grave se pot solda cu moartea.care grupeaza vitamina C si vitaminele din grupul B(B1.Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine.

Vitaminele hidrosolubile se distribuie in lichidul extracelular. reprezentind cofermentii acestora.de aceea starile carentiale survin relative repede. cereale si ficat sunt factori de crestere pentru bacterii.carentele implica. Functiile vitaminelor hidrosolubile sunt in general de a asista enzimele importante implicate in productia de energie din carbohidrati si grasimi.Nu sunt depozitate in organism in cantitati mari deci aportul frecvent este necesar. fapt pentru care la un aport alimentar insuficient semnele carentei apar foarte repede. Organismul nu face.de multe ori.Supradozarea vitaminelor hidrosolubile nu are in generalconsecinte toxice. O mare parte din vitamine intra in constitutia unor enzime. Excesul acestor vitamine se elimina prin urina. 3. -solubilitatea in apa. De asemenea ele se pot pierde prin transpiratii intense si repetate.Sunt instabile in prezenta caldurii si procesul de preparare al hranei afecteaza cantitatea de vitamine disponibile din mancare. se acumuleaza cu substante de rezerva.- sunt constituenti naturali existenti in drojdia de bere.ciuperci si mucegaiuri indeplinesc rolul de activatori sub numele de cofactori enzimatici in cadrul proceselor cu acelasi nume - majoritatea vitaminelor amintite se utilizeaza ca medicamente. -rolul nutritional fundamental in activitatea metabolismului celular. 1. in general.Deoarece parte din vitaminele B se gasesc in aceleasi alimente. in general.depozitele din organism sunt mici si eliminarea se face renal. vitaminele hidrosolubile fiind.cantitatea eliminate crescand o data cu doza. Spre deosebire de vitaminele liposolubile care. fiind termolabile. rezerve cu aceste vitamine. In prezent se stie ca nu este vorba despre o vitamina B ci despre un complex de vitamine B substante ce au urmatoarele particularitati comune: -provenienta (drojdia de bere).cu usurinta.extras din orezul nedecorticat. 12 .desi simptomele pot fi caracteristice lipsei numai a uneia.deficitul mai multora dintre acesti factori metabolici esentiali. termostabile. nu pot fi stocate in tesuturi. VITAMINELE B Termenul de vitamina B a fost folosit la inceputul secolului nostru pentru a denumi factorul carential al bolii beri-beri .

matreata.Adenizin fosfat vitamina B12 . 1. 1. Betabion. Sunt preferate fiindca asigura o concentratie sangvina constanta pentru un timp mai indelungat. VITAMINA B1 Sinonime: Tiamina.Riboflavina vitamina B6 . Este foarte putin cunoscut faptul ca unele simptome. Toti acesti compusi vitaminici isi excercita efectele biochimice si fiziologice in mod sinergic. Aneurina. bataxin 13 . cum ar fi caderea si incaruntirea permatura a parului. friabilitatea unghiilor. Deoarece vitaminele complexului B sunt solubile in apa. preparatele moderne cu absorbtie intestinala lenta . pot fi ameliorate doar prin asigurarea unui raport suficient de vitamine B. fara a se utiliza sampoane sofisticate sau crème extrem de scumpe. intr-o strinsa interdependenta.Vitamina B se gasestein cantitati suficiente in alimentatia rationala si corect preparata . proteinelor. ficat. la metabolismul glucidelor. vita.Acid Pantotenic vitamina B4 .Piridoxina vitamina B8 . deshidratarea pielii. colina si inozitol. paraaminobenzoic (PABA). cereale sunt factori stimulatori pentru microorganisme sunt coenzime sau activatori ai proceselor enzimatice Din complexul B fac parte: vitamina B1 . Vitaminele din complexul B se grupeaza datorita anumitor proprietati comune: sunt solubile in apa se gasesc in drojdie de bere.Ciancobalomina vitamina B15 . Complexul vitaminic B cuprinde toate vitaminele din grupa B.Adenina 3. a unor glande endocrine .Acid Pangamic vitamina B5 . Vitaminele B participa la procesele de oxidoreducere.Unele vitamine B sunt sintetizate de organism.mina H (biotina). intervin in functiile sistemului nervos. lipidelor.Tiamina vitamina B2 . Cuprind un numar mare de vitamine care se deosebesc intre ele prin structura chimica si prin activitatea lor fiziologica.

incolore sau pulbere cristalina alba. Windaus si Wiliam ii stabilesc in anul 1931 constitutia chimica. alcool. Are un miros caracteristic si obisnuita este stabila la o temperatura. Vitamina B1 este solubila in apa. Particularitati biochimice si farmaco-dinamice: Intervine in metabolismul hidrocarbonatilor. Tiamina este necesara pentru functia normala a sistemului nervos si a aparatului cardiovascular. Intervine in sinteza acetil colinei. fecale. joaca un rol important in functiile sistemului nervos central si periferic si a glandelor endocrine. cu miros caracteristic. cu aparitia de polinevrite.Vitamina B1 este numita si vitamina antiberiberica . Produc fenomene paralitice. cu rol de coenzime. Vitamina B1 intervine in procesele metabolice de baza ale organismului. regleaza schimburile gazoase. oua etc). Solubilitatea ei creste in mediu alcalin. De asemenea. in coaja si germenii boabelor de griu. Absorbtia si metabolismul.A fost izolata in anul 1911 de Funk. Valori mai mici de 40 de micrograme indica carenta vitaminei B1. lapte. TPP. Favorizeaza depunerea gliorgenului in ficat si creste toleranta la glucide. Se elimina prin urina. favorizind transmiterea influxului nervos si participa la formarea hormonului tireotreep si la inactivarea estrogenilor din ficat. secretorii si de absorbtie digestiva. Particularitati farmacocinetice: Tiamina se absoarbe limitat din tubul digestiv (10-15 mg/zi). Vitamina B1 extrasa din alimente sau sintetizata de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subtire. lapte. Participa la procese generale de oxireducere. gust slab amar. cocarboxiloza) fiind grupul prostetic al carboxilazei. neopiritiamina etc). 14 . peste 100 grade C se descompune. se depoziteaza in ficat si este metabolizata sub influenta tiaminozei. peste. din taritele de griu. Particularitati fizico-chimice: Se foloseste clorhidratul de tiamina sub forma de cristale mici. Antivitamina B1 (piritiamina. Prin resorbtia intestinala ajunge in singe sub fo a libera. intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii. Lipsa tiaminei este urmata de cresterea acidului piruvic in singe si urina. Surse: in alimente de origine vegetala (cereale mai putin legume) si animala (carne. esterul profosforic al tiaminei (tiamin perofosfatul. usor solubil in apa si greu solubil in alcool. enzima care intervine in degradarea acidului piruvic. E xcretia vitaminei B1 se face pe rm cale renala in cantitati de 50-250 micrograme. Cele mai mari cantitati de vitamina B1 se gasesc in drojdia de bere.

1 mg intre 8-10 ani .Proprietati farmaco-toxicologice: Poate produce fenomene alergice.1.1.600 ug intre 3-4 ani .1.500 ug intre 1-3 ani .800 ug intre 6-8 ani . greturi.3-1.200 ug intre 2-6 luni .400 ug intre 6-12 luni . iritabilitate iar in administrarea intravenoasa poate produce soc.100 ug in alaptare . Indicatii: hipovitaminoza B1 tulburari de absorbtie in boli gastrointestinale arsuri intestinale hipertiroidie nevralgii diabet alcoolism diete restrictive Contraindicatii: in intoleranta sau alergie la tiamina vitamina B1.5 mg peste 18 ani .700 ug intre 4-6 ani . varsaturi.500 ug Prezentare: cutie cu 40 comprimate a 10 mg fiole de 1 ml a 10 si 25 mg fiole de 2 l a 100 mg Mod de administrare: adulti 30-100 mg/zi oral sau intramuscular copii 5-29 mg/zi 15 . solutie este incompatibila cu riboflavina Necesarul zilnic: intre 0-2 luni .4 mg in sarcina .1 mg intre 10-18 ani .

solubila in apa si alcool. Particularitati fizico-chimice: Se prezinta sub forma de pulbere cristalina galbena. Este termostabila (rezista si la 120 de grade C). Lactoflavinum. cu solubilitate crescuta in mediul alcalin. Surse: alimente de origine animala (lapte. a aparatului vizual si are rol antitoxic (plumb. mercur). rosii etc). in metabolismul glucidelor. oua. Intervine in procesele de oxireducere. ficat.intre 2-6 luni . Particularitati farmacocinetice: Riboflavina prezinta absorbtie buna din tubul digestiv. Flavixin Vitamina B2 se mai numeste si vitamina hidrosolubila de crestere . Ribovlavina intervine in procesul de crestere. Bleflavin. fecale. De asemenea influenteaza absorbtia lichidelor din tubul digestiv care au actiune hipoglicemianta la normali si diabetici si protejeaza celula hepatica fata de substantele toxice. Riboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma libera. foarte usor solubila in solutii alcaline. pina la galben portocaliu. vitamina B2 poate produce dureri la locul injectiei. greu solubila in apa si practic insolubila in alcool. Vitamina B2 poate fi sintetizata de unele bacterii. lapte. Proprietati farmaco-toxicologice: De obicei. Particularitati biochmice si farmacodinamice: Derivatul fosforilat este grup prostetic al unor enzime flavoproteice.intre 6 luni-2 ani 400 ug 500 ug 600 ug 16 .3.intre 0-2 luni . Eliberarea se face prin fecale si mai putin prin urina. lipidelor in funtiile sistemului nervos. crustacee si unele vegetale (spanac. 1. creier. Absorbtia si metabolismul. Se depoziteaza putin in ficat si rinichi si se elimina prin urina. salata verde. absorbtia fiind diminuata in hepatita si ciroza. de mentinere a integritatii epiteliilor. Vitamina B2 a fost izolata pentru prima oara in anul 1933 si sintetizata de Kareer in 1935. VITAMINA B2 Sinonime: Riboflavinum (DCI). Nu se depoziteaza in organism. dupa care ajunge in ficat si rinichi. 2. Necesarul zilnic: . splina).

7 mg 1.6-1. conjunctivite.2-1.. 3.intre 2-3 ani .1-1. 17 . Regnul vegetal ofera o importanta sursa de vitamina B6.5-5 mg/zi 3. dermatite eczeme. Sursele de obtinere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grupa. HEXOBION Vitamina B6 cuprinde piridoxina. In organismul animal predomina piridoxamina.2 mg 1. VITAMINA B6 Sinonime: PYRDOXINUM (DCI).in perioada de lactatie Indicatii: hipo si avitaminoza B2 700 ug 800 ug 900 ug 1. 1. piridoxalul si piridoxamina.intre 3-4 ani .intre 4-6 ani . Absorbtia vitaminei B6 se realizeaza la nivelul intestinului sub forma libera si mai bine combinate cu proteine. In mediu alcalin si acid sunt sensibile la lumina. stomatite.5 mg 1. Participa la biosinteza sfingozimei cu rol in metabolismul lipidelor. BECILAN. enterocolite tulburari de crestere la copii insuficienta hepatica Prezentare: fiole de 1 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina fiole de 2 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina Mod de administrare: adulti: intramuscular 5-10 mg/zi copii: intramuscular 0. glosite.intre 10-18 ani . PIRIDOXOL.in sarcina .peste 18 ani .intre 6-10 ani . Vitamina B6 intervine in metabolismul substantelor organice si intra in compozitia unui mare numar de enzime cu functie de oxidoreducere.8 mg 2 mg keratite.

riboflavina tulburari cutanate si ale mucoaselor anemii boala de iradiere 18 . intervine in dezvoltarea celulelor tumorale si este slab sedativ al S.4-1.. Necesarul zilnic: intre 0-2 luni……. Piridoxalul intervine in hematopoeza avind efect favorabil in unele anemii. miscarea nivelului plasmatic al acidului folic sau poate provoca somnolenta. tiamina. 500 ug intre 2-3 ani ………600 ug intre 3-4 ani ………. intervenind in metabolismul proteic.900 ug intre 6-10 ani ……..5 mg in alaptare …………. Particularitati fizico-chimice: Clorhidratul de piridoxina se gaseste sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba. Proprietati farmaco-toxicologice: Piridoxina poate produce fenomene de nevrita senzoriala.N. Particularitati farmacocinetice: Piridoxina si piridoxamina se absorb digestiv si sunt transformate in piridoxalfosfat.1-1.700 ug intre 4-6 ani ………. usor solubil in apa..200 ug intre 2-6 luni…….C. greu solubil in alcool.2 mg in sarcina……. ……. asociata cu vitamina Pp..2. cu gust usor acru.2.5 mg Indicatii: in pelagra. forma activa.8 mg peste 18 ani ……….2 mg intre 10-18 ani …. somnolenta. fara miros..Eliminarea vitamine B6 se face in cea mai mare masura pe cale renala si scade cu virsta.. Este factorul de crestere pentru microorganisme. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Esterul fosforic al piridoxalului este coenzima a amino-acid-decarboxilozelor.1.300ug intre 6-12 luni ……400 ug intre 1-2 ani …….

producerea de anticorpi.20) g/zi in functie de virsta 3. acidul pantotenic a fost identificat in tesuturi ca facand parte dintr-o combinatie cu masa moleculara mica. Este sintetizat de plante si de multe bacterii.1-0.Biochimistul Williams a izolat in 1938 acest acid din ficat si l-a sintetizat ulterior in laborator.50 g/zi injectabil: 0. 1. este dipeptida acidului  . Este implicat in sinteza celulelor rosii.25 grame fiole de 5 ml cu 0.25-0. vitamina are o arie larga de raspandire.M.I.25 g/zi. confirmandu-i structura chimica. dar este necesar sa fie prezent in alimentatia vertebratelor. zilnic sau la 2 zile copii: 0.25 (0. CALCII PANTOTHENAS (D. I.V.15-0.Williams si denumita dupa cuvantul grec ―pantos‖ – ―pretutindeni‖. VITAMINA B5 Sinonime: ACID PANTOTENIC. sau I.dimetilbutiric . cu  .).  . Vitamina B5.C.Este demn de amintit ca din 250 kg ficat Williams a reusit sa izoleze doar 3g acid pantotenic. C9H17NO5 ' . metabolismul unor steroizi.25 g Mod de administrare. 4. activitatea neuronala. .J.alanina CH2 CH2 NH2 COOH .Contraindicatii: neoplasm gripa infectii alergie la piridoxina Prezentare: flacon cu 20 comprimate a 0. posologie: oral. PANTOTENAT DE CALCIU Descoperita in anul 1933 de doctorul R.fiind omniprezenta in natura.Putin timp de la descoperirea sa. CH3OH HOH2C C C COOH CH3H . adulti: oral: 0. dar abia in 1948 s-a 19 .dihidroxi .  .

care. se constata atrofia glandelor suprarenale si acromotrichie (gr.Astfel. deoarece legatura tioester are o stabilizare de rezonanta mai mica decat legatura esterii. tioesterii sunt agenti de acilare mai eficienti decat esterii similari. antipodul opus fiind inactive din punct de vedere fiziologic. la sobolanii si puii de gaina din organismul carora acest acid este absent partial sau total. anterior.Coenzima A se prescurteaza CoA (sau CoA-SH pentru a se evidenia gruparea tiol). Lipsa acidului pantotenic se manifesra prin simptome variate in functie de specia animala. din drojdie. lipsit de + gr.O. conform reactiei : Acetil CoA colina colin acetilaza acetilcolina CoA SH In reactiile model neenzimatice. aratasera ca anumite acetilizari enizimatice necesita o coenzima termostabila.Aceasta descoperire apartine lui N. OH CH2 CH3OH C CH C N CH2 CH2 CH3 O H Acidul pantotenic COOH Mentionam ca acidul pantotenic natural este enantiomerul dextrogir. in oxidarea enzimatica a piruvatului.Lipmann. cu oxigen. care a fost denumita coenzima A (A pentru acetil). a. cum este colina. tarate de orez. ea poate aparea si ca urmare a actiunii acetil-CoA sintetazei asupra acetatului liber : ATP coenzima A acetat AMP acetil CoA pirofosfat Acetil CoA astfel formata poate apoi sa reactioneze enzimatic cu un acceptor de grupari acil.Mecanismul exact prin care coenzima A transporta gruparile acil a fost stabilit de catre biochimistul german F.El a izolat. formand acetil colina. in acetilarile biologice si in sinteza acizilor grasi. oua si ficat. formand acidul citric. 20 . In cantitati mai mari acest acid se afla mai ales in drojdia de bere. Acetil-coenzima (acetil CoA) se formeaza in oxidarea enzimatica a piruvatului sau a acizilor grasi. o forma ―activa‖ de acetate si a aratat ca ea este alcatuita dintr-un tioester al acidului acetic cu gruparea tiol (sulfhidril) a coenzimei A. lapte.Kaplan si F.descoperit aceasta combinatie. Functia coenzimei A este de a transporta gruparile acil in oxidare enzimatica a acizilor grasi. sau cu acidul oxalilacetic.Lynen in 1951.

dureri). aceste tulburari sunt tratate prin administrare medicamentoasa de vitamina B5. etc. senzatie de arsura a extremitatilor.grasimi si proteine.Ei mananca mai putin si realizeaza un aport redus de nutrienti esentiali. cele mai bogate fiind drojdia de bere. impreuna cu alte vitamine. Reversibile. ouale. tulburari digestive (greturi. feluri gata preparate. etc.Daca dimineata ei se trezesc din pat intepeniti.De asemenea.carnea (mai ales ficatul si rinichii). orez alb. cutanate (caderea parului. in metabolismul glucidelor si in utilizarea eficienta a colinei. ulceratii) si neurologice (dureri de cap. etc. Mai ales oamenii de varsta a doua si a treia manifesta simptomele acestei carente. carnati.diaree.ei nu mai reusesc sa-si procure hrana proaspata si apeleaza la alimente care sunt depozitate timp indelungat pe rafturi.Asa se explica biosintetizarea acestui acid de catre numeroase exemplare din lumea bacteriilor. par) sau leucotrichie (albirea parului). Acidul pantotenic are rol in metabolismul celular si. cartofi prajiti. Starile de carenta sunt exceptionale si nu se observa decat in caz de denutritie severa sau de nutritie parenterala (prin perfuzii) exclusiv si nesuplimentata in vitamina B5. prajituri. legumele uscate si pestele. produsele lactate. O data cu administarea acidului pantotenic simptomele prezentate mai sus dispar. in prevenirea aparitiei dermatitelor (bolilor de piele). culoare + gr. paste.Ele se traduc printr-o oboseala.miscand 21 . In cazul microorganismelor acidul pantotenic reprezinta un factor de crestere indispensabil. in frigider sau in lada frigorifica : legume si fructe ambulate in cutii sau in pungi de plastic.a pieleii si a glandelor sporeste rezistenta la stres si contribuie la formarea unor hormoni anticorpi intervine in procesele de crestere. la primele animale si respective incetarea cresterii. rarierea penajului si si aparitia unor dermatite specifice la ultimile. thrix.).a ficatului si a epiteliilor stimuleaza activitatea diferitelor glande si sporeste productia de hormoni a suprarenalelor mentine starea de sanatate a nervilor. contribuie la dezvoltarea energiei provenite din glucide. Vitamina B5 joaca un rol important in metabolismul energetic al celulelor (indispensabil degradarii celulelor.de 10 miligrame pentru adolescenti si pentru femei. aproximativ o treime dintre oamenii de varsta a doua si a treia nu au suficient acid pantotenic in sange.khroma.printre proprietatile vitaminei B5 se numara urmatoarele : participa la mentinerea starii de sanatate a aparatului digestiv.Vitamina B5 se gaseste in majoritatea alimentelor. Aporturile nutritionale recomandate in vitamina B5 sunt de 3 pana la 8 miligrame pe zi pentru copii.Deseori.De aceea.lipidelor si anumitor acizi aminati si sintezei acizilor grasi si colesterolului) si participa la formarea anumitor hormoni.

laptele matern contine concentratii foarte inalte de acid pantotenic. consumand alimente bogate in substante nutritive si renuntand. cefalee. dulciuri.70 tarate de grau……………………. se recomanda sa ne hranim echilibrat. Oamenii care se confrunta cu situatii stresante ori fac mult efort fizic au nevoie de cantitati mari de acid pantotenic decat cei cu o viata calma si un program cotidian bine stabilit.63 vanat………………………………. paste si cartofi prajiti. crampe musculare.. 2.bratele si picioarele cu mare greutate si cu dureri.Hipovitaminoza pantotenica provoaca anemie. 1.. scaderea rezistentei la infectii. mergand pana la 5 miligrame pe litru. adolescenti si personae adulte. Pentru a acoperi necesarul de vitamina al noului nascut.. greata. pe cat posibil. la zahar.Nu se cunosc intoxicatii cu acid pantotenic.78 galbenus (de la un ou)……………… 0. 1. 0. tulburari de somn.31 22 .. 0. Pentru copii. este foarte probabil ca acest lucru sa se datoreze unui deficit de acid pantotenic. pot fi sintetizati si de flora intestinala.90 cereale integrale……………………. etc.57 muschi file………………………….75 crabi………………………………… 0.macrou………………….. balonari..40 scrumbie. Necesarul zilnic de vitamina B5 O alimentatie normala asigura un aport zilnic de 5-20 mg acid pantotenic. 0.. 7.40 lapte integral………………………. 1.82 seminte de floarea soarelui………. hipoglicemie. necesarul zilnic de acid pantotenic (vitamina B5) se situeaza intre 5 si 10 miligrame. care. Pentru a realiza un aport constant de vitamina B5.35 nuci………………………………… 0.B9 si C.. ulcer duodenal.Eficacitatea sanogena a acestei vitamine sporeste prin administrarea concomitenta cu vitaminele B6. in oarecare proportie. Gravidele si femeile aflate in perioada de alaptare necesita pana la 15 miligrame pe zi.85 pastrav……………………………. Continutul de vitamina B5 al unor alimente(mg) ficat………………………………. de altfel. tulburari sanguine si dermatologice. 0. la care creierul si tesuturile se afla in plin proces de constituire...

Simptomele deficitului sunt oboseala. coacere.fiind un remediu excelent pentru curele de slabire si in mentinerea formei maxime. condimentele iuti. fierbere.. Prelucrarea termica. substantele puternic alcaline dauneaza de asemenea vitamine – de pilda. preparata cat mai sumar. este un aliat prestios in scaparea de kilograme. Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pig-mentarea parului.Vitamina B5 este necesara pentru formarea hormonilor si pentru acetilcolina utilizata de creier pentru a preveni anumite tipuri de depresie.ea protejeaza inima. cum cunt orezul alb. in special atunci cand mancarurile se afla in contact prelungit cu otetul. stresul cronic si depresia. etc. la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. Particularitati biochimice si farmacodinamice: 23 .Totodata. combate inflamatiile in diferite zone ale corpului. pastele. produsele de panificatie din faina alba.Si acizii sub diferite forme. castravetii acri. De aceea. tarata 2. prin aceasta. La randul lor. Are un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice. de exemplu otetul. Alimentele rafinate. actiunea vitaminei B5 previne imbatranirea premature si aparitia ridurilor. Vitamina B5 ajuta la depasirea mai usoara a situatiilor stresante. bicarbonatul de sodiu. descompun molecula de vitamina. mentinerea vitalitatii prevenirea inflamatiilor si rezistenta la stres reducerea depozitelor de grasime. etc. este indicat sa mancam hrana proaspata. De asemenea. capacitate de concentrare stimularea circulatiei locale si intretinerea nervilor din extremitati piele sanatoasa si par bogat. ca si depozitarea indelungata dauneaza masiv acestei vitamine valoroase. mareste capacitatea de concentrare.Drojdia contine 20 mg la 100g. Utilitatea vitaminei B5 Acidul pantotenic (vitamina B5) este deosebit de important pentru : producerea de energie. muraturile de orice fel. Este indispensabila functionarii normale a glandelor suprarenale. mustarul iute. galbenusul de ou 7 mg la 100 g. prelucrarea industriala. Vitamina B5 are rol in catabolismul glucidelor si lipidelor si..Doza zilnica recomandata de acid pantotenic (vitamina B5) este in jur de 5-15 mg. distruge vitamina B5. de pilda prin prajire.25 mg si varza aproape 1 mg. nu mai contin decat cantitati neinsemnate de acid pantotenic. valorificarea lipidelor in organism vivacitate intelectuala.

de unde si denumirea de ciancobalamina.V. sau I.I. solubile in apa si alcool. fosfolipidelor. colesterolului.Este grupul prostetic al coenzimei A. hormonilor steroizi. prezentand o oarecare analogie structurala cu hemoglobina. stabile in aer si in mediu acid.).adulti: 0. Vitamina B12 are formula moleculara C68H90N14O14Pco si masa moleculara 1490±140. Sunt semirele la actiunea oxidantilor. I. stimuleaza mobilitatea gastro-intestinala Prezentare: PANTOTENAT DE CALCIU . Vitamina B12 este compusa din substante cristalizate.C. COBIONE. timp de 20 minute.5 g/zi comprimate: . .copii: 0. Este unul dintre cei mai puternici factori antianemici cunoscuti.comprimate a 500 mg care se sug Mod de administrare. Rezista la 120 de grade C.fiole de 5 ml cu 0. VITAMINA B12 Sinonime: CYANOCOBALAMINUM (D.adulti: 2-4/zi . DAVITA-MON B12.25-0.5 g/zi . Vitamina este hidrosolubila si joaca un rol in maturarea globulelor rosii plecand de la 24 . de culoare rosie. continand 4. hemoglobinei. 1. factor de acilare care intervine in sinteza acetilcolinei. bazelor si acizilor puternici. 5. Are o structura deosebit de complexa. posologie: injectabil.5 g substanta activa PANTENOL . Necesarul zilnic: 5-10 mg/zi Indicatii: stomatite glosite colite hepatite cronice dermatite arsuri injectat in doze mari.copii: 1-3/zi 3.5% cobalt si radicalul cian.M. RUBIVITAN Este indispensabila pentru viata omului si a animalelor.

cunoscut amatorilor de bucatarie chinezeasca. Denumirea de cianocobamida deriva din structura sa moleculara intrucat contine gruparea cian(-C≡N). creier. nici de atomul de Co si nici de ribonucleotida. fezandare / putrefactie. Ca element exotic (intre timp. stabilirea structurii si a activitatii biologice a vitaminei B12 a necesitat colaborarea mai multor grupe de specialisti o perioada mai indelungata de timp . fapt pentru care este mai corecta denumirea de cianocobamida decat cea de cianocobalamina. mocirla canalelor. tehnicile de izolare s-au mai perfectionat. un atom de Co si grupari amidice. Identificarea. Se mai numeste (pe langa cianocobalamina si cianocobamida) antianemica. Miner Laboratories din Chicago au identificat o tehnica de izolare a vitaminei B12 din. vitamina antipernicioasa. bastinasii aveau obiceiul de a acumula pestii in mari recipiente. Factorul intrisec are rol de protectie in 25 . mai ales din colon.. In 1952. Denumirea de corinoida provine de la inelul porfirinic modificat din molecula sa numit inel corinic. 250 tone namoluri culese zilnic. mentionam ca in Indochina. Absorbtia vitaminei B12 se realizeaza la nivelu mucoasei intestinale. Absorbtia si metabolismul. factorul proteinelor la animale etc. muschi). in care avea loc un proces accentuat de . corinoida. factor antipernicios. Rezulta un lichid cu un miros si un aspect dezgustator. in prezenta unui factor intrisec produs de mucoasa gastrica si cu care alcatuiesc factorul antipernicios depozitat in ficat.. bogat in acizi aminati si vitamine. Vitamina B12 se gaseste mai putin in regnul vegetal si mai mult in alimentele de origine animala (ficat. Numele de cianocobalamina nu este riguros stiintific deoarece nu contine grupare aminica libera sau legata de nucleul central (corinic). splina. Vitamina B12 absorbita si retinuta la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza. asa incat nu mai aveti motive sa fiti ingrijorati). factor anemic extrinsec. reconstituind prima faza a absorbtiei intestinale. Biogeneza vitaminei B12 are loc sub actiunea a numeroase bacterii din sol si a bacteriilor intestinale.. vitamina era extrasa din ficatul animal (cam patru tone de ficat prelucrat ofereau un gram de vitamina B12). Prin anii 1950. SINONIM: cianocobalamina. imediat dupa descoperire.. folosind cca. Principala sursa de vitamina B12 este sinteza microbiana. reusindu-se in cele din urma obtinerea acestei vitamine pe cale industriala. ci numai in componenta gruparilor amidice. .celulele-mama si in sinteza unor acizi grasi si anumitor acizi aminati. izolarea.

Vitamina B12 se gaseste in toate produsele animale indeosebi in ficat. Cea mai buna sursa este ficatul. in mod exceptional. dar si pestele. Ficatul. Factorul intrisec activ fixeaza pina la 264 de micrograme vitamina B12\mg. depresie) si mucoase (limba depapilata). care stocheaza vitamina B 12. prin aporturi alimentare insuficiente (regim vegetarian). Ea este relativ stabila la caldura si la aer dar mai sensibila la lamina si la radiatiie ultraviolete precum si la acizi si baze. mucoasa tubului digestiv. poate rezulta deci fie. o carenta in vitamina B 12 nu este deloc rara la persoanele in varsta. dintr-o ablatie a prrtiunii terminate a intestinului subtire si. poate disimula o insuficienta de aport sau o tulburare a absorbtiei timp de 3 sau 4 ani. varsaturi. sunt de 1 pana la 2 micrograme pe zi pentru copii. Cea mai importanta actiune a acestei vitamine este anemia pernicioasa de tip Biernner. In continuare. UTILIZARE TERAPEUTICA 26 . unde intervin modificari ale trombocitelor sau chiar leziuni degenerative nervoase. diaree. labilitate a starii de spirit. Sunt afectate: maduva hematoformatoare (apare anemia megaloblastica). hematopoeza si functionarea celulei nervoase. de 4 micrograme pentru femeile gravide sau care alapteaza. aceasta carenta poate. ouale. Ea nu este posibila decat in prezenta unei glicoproteine secretate de stomac. nevrita optica inflamatie a nervului optic. in mod exceptional. NECESITATI SI SURSE Aporturile nutritionale recomandate. dintr-o infectie cronica a intestinului subtire. bolnavii prezentand inapetenta. tulburari hematologice (anemie megaloblastica). METABOLISM SI CARENTA Absorbtia intestinala a vitaminei B 12 are loc in ultima parte a intestinului subtire. minime si usor de acoperit printr-o alimentatie echilibrata. In sfarsit. care nu este rara in tarile industrializate. fie dintro gastrectomie (ablatie a stomacului) sau dintr-o o boala responsabila de o anomalie a secretiei de factor intrinsec. Vitamina are rol in hematopoeza si mai ales in eritropoeza. senzatie de balonare. de 3 micrograme pentru adolescenti sau pentru adulti. precum boala lui Biermer. neuropsihiatrice (senzatie de arsura cutanata. laptele si derivatele lactate. apar primele semne ale carentei: oboseala generala. pierderi de memorie. Carenta vitaminica afecteaza tesuturile in care se produc multiplicari celulare rapide. mucoasa bucala (glosita Hunter). Carenta in vitamina B12. pierdere a apetitului. De asemenea are o importanta deosebita in ce priveste cresterea. sa mai provina dintr-o anomalie. HIPERVITAMINOZA se manifesta prin aparitia unor stari alergice si prin hiperglobulie.absorbtia intestinala prin formarea unor compusi de inactivare a vitaminelor B12. denumita factor intrinsec.

mai ales in ficat.Vitamina B12. Ciancobalamina. administrata in injectii intramusculare. Particularitati fizico-chimice: Vitamina B12 are structura porfirica. de structura probabil mucoproteica. 27 .2 ug). asemanatoare pigmentului eritrocitar si clorofilei. dar contine cobalt (4%). este indicata in carenta corespunzatoare. are culoare rosu-inchis si este solubila in apa. A fost obtinuta initial din ficat de bovina ( 25 mg dintr-o tona de ficat). hidroxocobalamina. numita si factor intrinsec. Absorbtia este favoizata de Ph-ul alcalin. substanta care intra in structura acizilor nucleici. Intervine in sinteza nucleoproteidelor. Administrarea medicamentoasa de vitamina B 12 este contraindicata in rare cazuri (anumite cancere. desi baeriile saprofite sintetizeaza vitamina. Este depozitata in ficat. Ciancobalamina este absorbita total si rapid dupa administrarea subcutanata sau intramusculara. creier si muschi. rinichi. indeosebi). de asemenea. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Ciancobalamina este indispensabila procesului de maturare a eritrocitelor. iar in prezent se obtine din culturile de Streptomyces griseus. datorita opririi evolutiei maturarii hematiilor. Vitamina B12 se gaseste in toate organele. Injectiile intravenoase cu unul dintre derivatii ei. anemicii excretind zilnic cantitati de ciancobalamina egale cu oamenii normali (50-250 ug). In intestinul gros absorbtia este mai redusa. Particularitati farmaco-cinetice: Pentru absorbitia este necesara prezenta asa numitului factor intrinsec secretat de mucoasa gastrica. Solutia apoasa are Ph=4-4. Lipsa ei duce la hiperplazia megaloblastica a maduvei oaselor. ca un subprodus la fabricarea streptomicinei.5. sub forma nemodificata. se elimina renal. fiind necesara pentru transformarea timinei in timidina. A fost obtinuta cristalizata. stomac. cind mucoasa gastrica este atrofiata sau cind exista leziuni intestinale importante. sunt practicate in caz de intoxicatie cu cianura. s-ar absorbi numai sub forma unui complex cu factorul intrinsec. Administrarea orala a vitaminei B12 nu are efect in anemii. La omul normal se absoarbe in intestinul subtire 70-90% din ciancobalamina. Ea este utilizata. in doze mari ca analgezic. Vitamina din alimente nu este distrusa in tubul digestiv. cu reactie neutra. prin filtrare glomerulala( 0.

capacitatea stomacului de a sintetiza factorul intrinsec. Are actiune neurotropa.Ciancobalamina intervine si in transformarea acidului folic in acid fotenic si prin aceasta contribuie la metilarea uracilului.pentru unele microorganisme si pentru organisme superioare. Efectele hematologice sunt primele car apar si anume. necesara pentru functionarea unor enzime. Indicatii: Ciancobalamina este indicata in anemii megaloblastice. gastrita atrofica. Nu sunt influentate atrofia mucoasei gastrice. cu formarea timinei. de exemplu la bolnavii paralizati de diohzllobathrium latum. Deficitul de vitamina B12 prin lipsa de aport se manifesta la persoanele cu dieta vegetariana severa. In formele obisnuite de anemie megaloblastica. Rezultatele sunt mai slabe daca bolnavul are concomitent o infectie. uremie sau primeste cloramfenicol. Absorbtia insuficienta a vitaminei B12 din intestin se intilneste in inflamatii. se observa la nivelul maduvei. dupa citeva ore de la injectare. diminua astenia. insuficienta pancreatica. 28 . Tratamentul de substitutie cu B12 trebuie continuat toata viata. neoplasm gastric. inclusiv cele localizate pe mucoasa linguala. Semnele de hipovitaminoza B12 la om constau in tulburari ale hematopoezei. Este cunoscuta ca un factor esential pentru crestere si nutritie. iritarea stomacului) si gastrectomie. ale integritatii fibrelor nervoase mielinice si ale celulelor epiteliale din tubul digestiv. Se cunosc situatii cu consum crescut de vitamina B12. fiind esentiala in procesele de care depind integritatea functionala a fibrelor mielinice. absorbtia este diminuata la bolnavii cu insuficienta a formarii factorului intrinsec datorata unor suferinte gastrice ( gastrite toxice. tumori. anorexia. Are rol in mentinerea gruparilor sulfhidrice in forma redusa. unde are actiune majora. dupa prima saptamina de tratament se obtin ameliorari evidente. disbacterioze intestinale. Carenta vitaminei B12 poate avea drept cauze tulburari de aport. Vitamina B12 are actiune lipotropa si intervine in metabolismul proteic. lipsa ei producind glosita si gastrita atrofica. Concomitent se realizeaza valori normale pentru leucocite si trombocite. aclorhidria histaminorefractara. In 4-8 saptamini eritrocitele circulante ajung la nivelul normal. Reticulocitele apar in singe periferic in zilele 5-12. de utilizare si de cresterea nevoilor si pierderilor. Dupa 2-3 zile se restabileste hematopoeza normaloblastica. de absorbtie. necesare sintezei metioninei din hemocisteina si transformarii glicolului in serina. Se obtine vindecarea clinica in citeva saptamini. Dispar tulburarile digestive. prin favorizarea gruparilor metil labile. De asemenea contribuie la troficitatea mucoasei digestive.

tulburarile sensibilitatii profunde din scleroza in plagi) hepatita cronica si ciroza nevralgii de trigemen anorexie intirziere in crestere sterilitate unele psihoze. Datorita actiunii neurope. vitamina B12 produce efecte favorabile asupra tulburarilor nervoase din timpul anemiei megaloblastice. insa nu se mai inregistreaza avansarea leziunilor. Contraindicatii: alergie la ciancobalamina bolnavi de astma poliglobulii neoplasm Reactii adverse: ciancobalamina poate produce reactii alergice: urticarie si chiar soc analfabetic.fiole de 2 ml solutie injectabila de extract de ficat avind 20 ug ciancobalamina. VITAMINA B12 . La bolnavii cu complicatii ale S. NEOHEPAR . Prezentare: ROMTRAT . posologie: 29 . - Mod de administrare.N. Ciancobalamina ar avea unele efecte si in afectiuni cu ar fi: neuropatii (polinevrita alcoolica si diabetica. cu atit se obtin rezultate mai bune.Efectele ciancobalaminei sunt mai slabe in anemia megaloblastica din cursul sarcinii sau a copilariei. ameliorarea se obtine mai lent.fiole de 5 ml cu extract de ficat avind 50 ug ciancobalamina. Cu cit tulburarile neurologice au aparut mai recent fata de aplicarea tratamentului cu vitamina B12. senilitate Nu exista dovezi certe de eficacitate in multe cazuri dintre diagnosticurile mentionate. .fiole de 1 ml cu 50 ug sau 100 ug. Se obtin rezultate partiale in anemia datorata batricefalozei si in sindroamele de absorbtie intestinala.fiole de 2 ml cu extract de ficat avind 200 ug ciancobalamina..

La acestia doza zilnica este de 1 ug.Acidul nicotinic si amida apa. infectii. tranpiratie. tratamentul se face in prima zi 100 ug vitamina B12 I. solubile in apa. nicotinica sunt substante cristaline. la formele medii. existenta unei infectii sau a tulburarilor neurologice. fecale. calea orala nefiind recomandata in anemia megaloblastica. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. iar in nevrite 1000 ug/zi.. Se elimina prin urina.C. tulburari neurologice intense.M. timp de 5-10 zile. In cazurile grave de anemie megaloblastica cu tromboalopenie. Doza de vitamina B12 este diferita in functie de intensitatea anemiei megaloblastice. In afectiuni neurologice si hepatice cronice se injecteaza 1 mg/zi sau la 2-3 zile.M. incolore. lipsiti de aportul vitaminei B12 prin carne. Absorbtia si metabolismul. Acidul nicotinic si amida nicotinica sunt substante cristaline. si 5 mg acid folic. Sunt absorbite la nivelul intestinului de unde patrund in singe. zilnic. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. Aceasta cale poate fi folosita la vegetarieni. La copii se administreaza 1-10 ug/zi. deoarece nu este posibila absorbtia.Calea de administrare obisnuita este injectabila I. 6.termostabile. clorpromazima. Vitamina B3 (PP) cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. solutii alcaline si reductoare. 3. Initial.incolore. hemoragii. vitamina K solutie apoasa. termostabile. In formele complicate se administreaza 30 ug/zi. Incompatibilitati in solutie: Vitamina B12 este incompatibila in solutii cu acidid ascorbic. necomplicate se administreaza zilnic 1 ug timp de 10 zile. Tratamentul de intretinere se face cu doza de 30-100ug o data pe luna. 1. oral. sau S.solubile in 30 . alcool.alcool. VITAMINA B3(PP) Cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic.

in 1933. dializabil. previne aparitia diareei.In 1915-1920.Young au descoperit ca pentru fermentatia alcoolica de catre extractele de drojdie este nevoie de un cofactor termostabil.lipidic.pana in 1937. numit initial coenzima sau coenzima I. doza zilnica recomandata fiind de 20 mg.Acest cofactor.estrogeni. amelioreaza circulatia sangelui – participa la metabolizarea proteinelor. modereaza tensiunea arteriala.cu precadere in cele care necesita mentinerea sanatatii pielii si functiile specifice tractului gastrointestinal si ale sistemului nervos. Carenta vitaminei B3.Christian au izolat o alta coenzima. ca fiind acidul nicotic. pelagra era endemica printre copii din sudul Statelor Unite.diminuand colesterolul daunator(LDL). Warburg si W.J. Putin dupa aceea. rezulta fie prin aporturi alimentare insuficiente.Totusi. ei au gasit ca ambele coenzime au drept nicotinamida. descrisa sub termenul de pelagra. mineral. cand biochimistii englezi A.A.amida acidului nicotinic.Harden si W. a sistemului nervos. ca urmare a unor studii de nutritie intreprinse in azile de orfani de catre Joseph Goldberger s-a stabilit ca aceasta boala era o boala de carenta alimentara.von Euler.Aceasta substanta nutritiva este de asemenea implicata si in alte procese importante. glucidic. precum si sintezei normale a unor hormoni (testosteron. ametelilor.Aceasta descoperire ia condus pe biochimistii americani C.Ea atenueaza riscul aparitiei unor tulburari cardiovasculare. fie prin interactiuni medicamentoase (unele antituberculoase si antiparkinsoniene). normalizand functia suprarenalelor. factorul alimentar responsabil nu putea fi recunoscut. dar acesta poate asigura doar o parte din necesarul de care avem nevoie. mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor. Vitamina B3 participa in metabolismul proteic .De asemenea.insulina). la caldura si rezistenta la oxidare. un aminoacid aflat in alimentele de origine animala.crescand nivelul celui benefic(HDL) si scazand nivelul trigliceridelor din sange. Vitamina B3 se comporta ca o coenzima in multe dintre functiile biochimice. glucidelor si lipidelor.Organismul nostru poate produce niacinamida din triptofan. in Suedia.incepute in 1904. foarte asemanatoare cu coenzima I. migrenei.pe care au numit-o coenzima II.a fost izolat de H.Aceasta s-a realizat prin cercetari complet independente.Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al gurii).oua si lapte. protejeaza impotriva arterosclerozei. Vitamina B3 este stabila la lumina.La inceputul secolului 20.Goldberger a aratat ca boala nu era infectioasa.In 1934.Deficienta in acid nicotic duce la bolile pelagra la om si limba neagra la caine.Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv.Elvehjem si 31 . precum metabolismul lipidelor (grasimilor). ca ea era asociata unei alimentatii cu amidon degradat si putea fi prevenita prin suplimentarea hranei cu carne.Organismul nostru poate transforma de asemenea niacina in niacinamida.

de fapt.Principalele surse alimentare bogate in vitamina B3 sunt : drojdiile alimentare si de bere. smochinele. deci la metabolismul general al organismului. in 1937. piersicile. Pelagra este. migdalele. un aminoacid. leguminoasele. a acidului nicotinic drept factorul nutritional care previne limba neagra la caini si pelagra la om.taratele de cereale.in deosebi din triptofan.D.Woolley la identificarea.plantele si majoritatea animalelor pot sintetiza acid nicotinic din alti precursori.Luarea de doze mari de acid nicotic permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol.Daca insa continutul in triptofan al proteinelor alimentare este mic. dar.Daca animalele sunt hranite din abundenta cu proteine bogate in triptofan.al pielii. COOH N Acid nicotinic CONH2 N Nicotinamida Insuficienta de vitamina B3 provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos. nu se mai asigura cantitatea necesara pentru sinteza niacinei si astfel apar semnele de carenta. arahidele. Vitamina B3 constituie un factor important in hranire. avocado. ele nu manifesta nici o carenta atunci cand din alimentatie li se scoate acidul nicotinic. morcovul. ea este consecinta unei sume de carente in diferite vitamine si in acizii grasi esentiali. tomatele. Numele acidului nicotinic vine de la faptul ca el este un component al nicotinei. nuci. painea integrala. 32 . participand activ la metabolismul proteinelor. rezultatul lipsei acidului nicotinic. etc. pestele. De fapt. ouale. ficatul.glucidelor si lipidelor. in primul rand. niacina este esentiala pentru corp deoarece : este un factor antipelagros de prima importanta are actiune vasodilatatoare la nivelul pielii serveste la buna functionare a sistemului nervos central stimuleaza secretia gastrica mareste glicemia si scade nivelul colesterolului mentine sanatatea pielii. carnea. De asemena. el mai este denumit si niacina fara vreo semnificatie speciala. conopida. ciupercile proaspete.un alcaloid toxic din tutun.W. a limbii si a tesuturilor digestive favorizeaza circulatia cerebrala si coronariana scade tensiunea arteriala stimuleaza secretia gastrica si eliminarea bilei inlesneste asimilarea fierului . curmalele.

de porc. stres.Zaharul in sange. lactate si branzeturi. inlaturand tulburarile de circulatie la persoanele cu vasele sanguine ingustate. enterocolita.Previne si vindeca pelagra.deoarece era folosita la tratarea populatiei bolnave de pelagra din tarile unde alimentatia se baza in principal pe porumb. Rapiditatea cu care niacina poate elimina neplacerile si vindeca bolile este uimitoare – comparabile doar cu rezultatele fulgeratoare obtinute priin administrarea vitaminei C.Drojdia de bere este un mare furnizor de vitamina B3. alcoolism. tulburari circulatorii periferice.De asemenea. prurit. Necesarul zilnic de vitamina B3 Corpul nu-si poate face reserve de niacina. este recomandabila gatirea lor in abur sau la cuptor. insomnii.Un studio efectuat in SUA a pus in evidenta faptul ca simpla administrare a niacinei. porumb si produse din porumb. copiii si adolescentii – intre 5 si 12 miligrame adultii – circa 6. influenteaza sistemul nervos si activitatea unor glande cu secretie intrena. Candva vitamina B3 a fost numita si ―vitamina antipelagroasa‖.Este binecunoscuta si ca actiunea vasodilatatoare a vitaminei B3. intr-o forma asimilabila de catre organismul uman. acnee. respiratie dificila. senzatie de rau general . dar si alte vitamine ale complexului B. in peste. cefalee. in diaree. caracterizata prin tabloul simptotic a celor trei ―D‖ (dementa. iritabilitate. afte. trebuie sa ne asiguram in permanenta un aport indestulator. vitamina B3 dilata vasele de sange. hipertensiune arteriala si ateroscleroza.De asemenea. fara un alt tratament. diferite psihoze. inflamatii bucale. grau integral. rosii si morcovi. dermatita). respective glucoza.Ea contine nu numai multa vitamina B3 si B2. stari depresive. stiut fiind ca porumbul contine cantitati infime de vitamina B3. cartofi. artrita. capabila sa asigure un nivel echilibrat al zaharului in sange.Deoarece vitamina B3 se pierde prin gatirea in apa a alimentelor care o contin.Surplusul este eliminate prin urina. precum si oligoelementul crom. ameteli.diaree. herpes. contituie principala sursa de energie a organismului si singura forma de carbohidrat acceptata de neuronii creierului nostru.Datorita acestei actiuni de dilatare a vaselor. oua. degeraturi. broccoli. etc. intr-o combinatie adecvata.De aceea. niacina poate fi de ajutor si celor ce sufera de migrene. indigestii. amestecandu-se legumele pentru ase pastra cat mai mult din continutul vitaminic.Vitamina B3 este indicata in pelagra. Rolul si caracteristica vitaminei B3 Vitamina B3 se gaseste in carnea de vita.6 miligrame pentru 1000 de kilocalorii consumate 33 .Totusi exista forme ale vitaminei B3 care nu sant absorbabile. poate scadea valoarea colesterolului cu 22% si nivelul trigliceridelor cu 52%. Niacina mai are o functie deosebit de insemnata in cadrul metabolismului nostrum : ea reduce nivelul colesterolului.

(IHN). o ceasca ……………………… 24.2 ton. 1 ceasca ……………. ea este in general prost suportata.. 100 grame …………………….2 34 . Continutul de vitamina B3 al unor alimente(mg) drojdia de bere.in general subiectii incearca o senzatie de purpura.6 arahide.2 ficat. care contine niacina plus inositol.Luarea de doze mari de acid nicotic este categoric contraindicat in caz de ulcer gastroduodenal sau de diabet. Acestea include niacina cu reactie imediata(IM). 7.la un nivel mai mare decat 1500 mg zilnic au fost raportate niveluri ridicate de enzime hepatice si toxicitate pentru ficat. care deseori limiteaza utilizarea sa. se recomanda administrarea niacinei mai degraba decat a nicotinamidei.3 pasare. Niacina SR este conceputa sa elimine aceasta senzatie. totusi. Experimente efectuate pe pacienti umani..4 somon. care au utilizat mai mult de 4000 mg zilnic.6 piersici uscate. au aratat ca niacina IHN a fost evidentiata ca factor benefic in afectiunile circulatorii.. iar IM sau SR pot fi mai eficiente decat IHN in reducerea nivelului colesterolului si al LDL in sange.8 cereale integrale. luate precautii. dar. 8. aceasta apare la unele persoane. 1 ceasca ………………. 100 grame ……………………. Pe de alta parte.femeile – 13 pana la 15 miligrame barbatii – intre 15 si 20 miligrame Cei ce presteaza o munca grea.IHN sau ―flush-free‖ niacina este considerata complet sigura si fara nici un alt efect de purpura. Trebuie. doza zilnica optima de baza pentru vitamina Eb (10% pana la 25% ar trebui sa fie niacina) este de 25-300 mg pentru barbate si femei. 100 grame ………………………. Cand se foloseste un nivel crescut de niacina IM. 12. 100 grame ……………………….. mai ales in caz de insuficenta renala. 6. Exista cateva suplimente cu niacina in present pe piata. niacina cu actiune in timp(SR) si inoitol hexiancianat. 10. Pentru pastarea unei sanatati generale bune. Daca tratati probleme circulatori sau o scadere a nivelului de colesterol si de trigliceride. 100 grame ……………………. este mai usor tolerat de catre unii utilizatori. Totusi. 9. Niacina si nicotinamida sunt disponibile intr-o gama larga de suplimente. femeile gravide si mamele care alapteaza ar trebui sa suplimenteze cu cateva milligrame cantitatile indicate mai sus. deci.2 inima. inclusiv in cazul maladiei Raynaud si in claudicatie intermitenta.. 100 grame …………… 35. Luarea in doze mari de acid nicotic poate permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. 5. desi inca mai produce purpura si tulburari gastrointestinale.

6 boabe de soia. Autorii acestor lucrari.. 1 bucata ………………..Intr-un alt studiu. s-a constatat o eficienta si o siguranta sporita. niacina fiind considerata mult mai eficienta – in cresterea nivelului colesterolului HDL si a apolipoproteinei A-1 – decat tratamenetul medicamentos.8 cotlet de porc. Niacina a fost cu mult mai eficienta decat medicamentul in reducerea colesterolului limfatic.7 mazare verde. difuzia extinsa a niacinei a fost comparata cu efectul gemfibrozilului.Altii sugereaza o combinatie a niacinei cu medicamentele de reducere a nivelului colesterolului.. a marit semnificativ nivelul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL sau colesterolului ―bun‖).cotlet de mile.numeroase utilizari terapeutice ale niacinei (nu ale niacinamidei) sunt prescrise in tratamentul nivelului crescut al colesterolului. 3. precum si costului si nivelului de toxicitate scazute.Alte lucrari evidentiaza difuzia extinsa a niacinei... chiar in doze crescute in conditii de siguranta – in tratamentul diabetului de tip 2 care deseori inregistreaza un nivel scazut de HDL. palpitatii si spitalizari pentru boli cardiovasculare in toata perioada de trei ani a experimentului. 4. cercetatorii au administrat pacientilor simvastatin impreuna cu niacina obtinand rezultate remarcabile – aproape 70% mai putine decese. 1 ceasca ………………. 35 .9 Functii si utilizari ale vitaminei B3 Boli cardiovasculare Datorita rolului sau in metabolismul lipidelor. datorita efectelor sale.Optiunea utitlizarii ca medicamente folosite in aceasta afectiune prezinta serioase efecte secundare inclusiz o incidenta crescuta a cancerului gastrointestinal si o marire a riscului aparitiei unei afectiuni biliare.precum si alti specialisti concluzioneaza ca. tinand cont de eficacitatea niacinei si de actiunea sa printr-un mecanism diferit fata de al medicamentelor utilizate in prezent. in special in cresterea HDL. atacuri de cord.Un alt studiu a comparat eficacitatea niacinei cu aceea a clofibratului.Un numar impresionant de lucrari evidentiaza efectul niacinei in reducerea nivelului colesterolului ―bun‖. niacina poate constitui un tratament in cazul multor pacienti ce prezinta un nivel marit al colesterolului. 3. Atunci cand niacina a fost administrata impreuna cu lovastatinul. intr-unul dintre studii.De exemplu. un medicament prescris pe scara larga in scaderea nivelului colesterolului.De asemenea. 1 ceasca ……………………. 100 grame ……………… 2.. 1 bucata ………………. 5. a lipoproteinelor cu densitate foarte scazuta (VLDL) si a trigliceridelor..1 migdale.

multi specialisti utilizeaza niacina si/sau niacinamida separate sau in combinatie cu alte medicamente in tratamentul afectiunilor mentale ca anxietatea.Aceste simptome pot fi urmate de lipsa orientarii.Cand pacientii utilizeaza niacina si acestia se reintorc la medicii lor pentru examenele medicale.Niacina este extreme de eficienta in reducerea colesterolului si a trigliceridelor.acestia sunt incantati de rezultate. utilizata in tratamentul diferitelor probleme circulatorii. confuzie si isterie. Intar-unul dintre studii au fost adaugate 60 mg de rutin si 300 mg de vitamina C. dar si a acizilor grasi omega-3.Studiile sugereaza ca niacianamida – ca si vitaminele E.Femeile care au raspuns cel mai bine la tratament au inregistrat un ciclu normal.Astfel.Astfel. Vitamina B3 mai are si alte functii in cadrul sistemlui cardiovascular. Probleme menstruale Doua studii despre utilizarea niacinei releva crampe menstruale la aproape 90% dintre subiecti. daca avem o cantitate suficienta de acizi grasi omega-3 pentru ca actiunea vitaminelor B sa fie mai eficienta.B6 si pantotenatul de calciu – poate fi de asemenea utila in tratamentul epilepsiei. slabiciunea si pierderea memorei – toate acestea fiind disfunctionalitati ale sistemlui nervos. subiectilor cu varste cuprinse intre 14-44 de ani le-au fost administrate 100 mg de niacina de doua ori pe zi. in forma de niacina este un vasodilatator – un agent menit sa relaxeze sis a largeasca vasele sanguine. acestea amplificand efectul niacinei. aceasta substanta nutritive poate fi utila in prevenirea catorva forme de cancer.nervozitatea. impreuna cu anticonvulsivele. nelinistile. Deficienta severa de niacina constituie un factor major in dezvoltarea 36 . Cancer Numeroase studii reliefeaza ca niacinamida este eficienta impotriva mai multor tipuri de substante cancerigene. niacina este de asemenea.Un studiu sugereaza ca o cauza majora a imbolnavirilor mentalein societatea de azi poate fi datorata nu numai carentei vitaminelor B si in special a niacinei. in timp ce celelalte nu. Sistemul nervos Unele dintre simptomele de inceput ale carentei niacinice include irascibilitatea.Eficacitatea terapiei a durat cateva luni chiar si dupa ce a fost interupt. Niacina este in special utila in cazul persoanelor care au o predispozitie ereditara si rezistenta la nivelul crescut de colesterol. Poate acest tratament ar fi mult mai eficient daca vom lua in considerare si alte substante nutritive.De exemplu. In ambele lucrari.Cercetatorii sugereaza ca acest fapt poate arata ca lipsa raspunsului la tratament indica necesitatea maririi dozei. depresia. aceasta doza fiind majorata la doua pana la trei ore in timpul crampelor.Datorita importantei acestuia in sistemul nervos.depresia si chiar schizofrenia.

Carenta de niacina este de asemenea aproape comuna in randul persoanelor care au o dieta bazata in special pe porumb.diaree si dementa. chiar si sub monotorizare de specialitate.Noile forme. lipidelor si proteinelor metabolismul cerebral starea de spirit somn activitatea inimii controlul colesterolului muschi tesutul conjunctiv functionarea tubului digestiv.pelagrei – boala caracterizata prin cei trei D : dermatita. Pentru prevenirea acestui simptom al deficientei. In cazul persoanelor cu disfunctionalitati la nivelul ficatului. precum inositolul-hexancianat (IHN). Utilitatea vitaminei B3 Niacina (vitamina B3) este deosebit de importanta pentru : respiratie celulara energie celulara metabolismul carbohidratilor. par cea mai sigura varianta. 37 . Este nevoie de prudenta in cazul administrarii niacinei SR cu actiune in timp. Simptomele evidente de carenta a vitaminei B3 se manifesta in general in randul persoanelor alcoolice si in cazul celor malnutrite. persoanelor carora li se administreaza isoniazid si care l-au folosit in tratamentul tuberculozei. RDI pentru vitamina B3 este de 20 mg pentru femei si barbati. Totusi. datorita faptului ca niacina din porumb este neabsorbabila. singurul efect advers al suplimentarii niacinice este o usoara purpura temporara. deoarece pot aparea tulburari ale functiei hepatice. Toxicitate si efecte adverse Nu se cunosc efecte toxice ale acestei vitamine in doze de pana la 2 g (2000 mg). administarea niacinei dupa o masa sau dupa o aspirina poate duce la disparitia sau prevenirea inroselii fara a pierde efectele benefice. In cazul persoanelor sanatoase. deoarece administrarea dozelor crescute. terapia cu niacina necesita monotorizarea foarte atenta a unui medic.Necesarul de vitamina B3 poate fi mai mare in randul persoanelor cu cancer. femeilor care iau contraceptive orale si persoanelor cu deficiente proteice. poate creea toxicitate hepatica. poate si o oarecare stare de neliniste.

Doza zilnica recomandata: 0. In singe. Se mai numeste si biotina sau vitamina H. Eliminarea vitaminei se face prin urina. Impiedica incaruntirea si caderea parului. Copiii au nevoie de o cantitate de 50–90 mcg/zi. ALTE VITAMINE DIN GRUPA B Vitamina B4 (adenina) are functii si indicatii terapeutice.3 mg (300 mcg). Ea are un rol important in metabolismul glucidelor. dar in cantitati insuficiente. Sportivii necesita cantitati mari din aceasta vitamina. Absorbtia vitaminei B4 se realizeaza la nivelul intestinului subtire.Impreuna cu inozitolul (ambele substante sunt componente ale lecitinei) favorizeaza legarea acizilor grasi liberi. lipidelor. Carenta vitaminei B4 modifica echilibrul leucocitar. Ea alaturi de alte vitamine B. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii. Sintetizarea vitaminei B4 de catre flora bacteriana intestinala este redusa la om. in functiile suprarenalelorsi a proceselor cresterii. Vitamina B7 este componenta a unor enzime care contribuie la metabo-lismul proteinelor. 38 . alcalinitatea si oxigenul o afecteaza. este in hematii. im-piedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali. glucidelor si lipidelor. dar lumina. concentratia cea mai mare de vitamina B4. care nu este distrusa la caldura sau umiditate. Contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. de preferinta) si flora intestinala furnizeaza dozele necesare organismului. Vitamina B8 sau H este indispensabila persoanelor cu unghii fragile si casante. Alimentele (proaspete. Vitamina B8 este sintetizata si in organism. intervine in functiile sistemului nervos cit si cele ale sistemului hematopoietic. 1. mai putin cunoscute. fiind utilizata cu rezultate bune si prevenirea alopeciei(cheliei). Avidina din oul crud intirzie absorbtia acestei vitamine. 7. a clorurii de sodiu. Administrarea sulfamidelor si a antibioticelor creste consumul de vitamina B4.3. Surse: alimente din regnul animal si vegetal. transpiratie. prevenind steatoza hepatica. o substanta hidrosolubila. Cea mai importanta sursa este drojdia de bere. fecale. Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare. prin producerea leucopeniei si granulopeniei.

este utila in profilaxia si tratamentul anemiei.de memorare si de pastrare a echilibrului psihic. Vitamina B10 contribuie la metabolismul fierului si la formarea hematiillor(globulele rosii). amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare. un virus sau o toxina misterioasa. Vitamina B15 (acidul panganic) se gaseste in alimente de origine animala. porcilor. Contribuie la dezvoltarea fizica. cerealele integrale. melasa.Surse Carnea proaspata. Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat. Are si un efect calmant pronuntat. in metabolismul glucidelor si acizilor grasi. 39 . laptele. — are capacitatea de a produce hidratii de carbon din molecule. Nu ar fi vorba despre o bacterie. Vitamina B13 are structura chimica asemanatoare acidului azotic. la cresterea poftei de mincare si a greutatii cor-porale. Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor. ca si drojdia de bere. are rol in hematopoeza. — intervine in sinteza acizilor grasi si a proteinelor. galbenusul de ou. Roluri si caracteristici — ajuta la degradarea acizilor grasi. Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantotetic. produsele lactate. Din acesate motive. Ca urmare. Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor. biochimistul dr. organele de vita. Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. reintregind rezervele organismului. — calmeaza durerile musculare. deci. constituie un principiu component al complexului B. legumele si fructele crude (neprelucrate termic sau conservate) sunt necesare pentru aportul zilnic de biotina.cunoscuta si sub numele de amigdalina (sau laetrile). aminoacizilor. — impiedica incaruntirea prematura. porumbul. cu rol in stimularea cresterii puilor. Intervine in procesele enzimatice si. Vitamina B14 este extrasa din urina umana. conopida. componente esenti-ale ale membranei celulei nervoase. Ernest Krebs a izolat. Vitamina B12 isi aduce apor-tul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos. o noua vitamina pe care a denumit-o B17 . este absolut indispensabila transmiterii influxului nervos si. Se face din ce in ce mai auzita opinia conform careia cancerul ar fi o boala cauzata de o deficienþa nutriþionala. in 1950. nucile. Vitamina B10 are un rol important in sinteza proteinelor. activitatii cerebrale. glucozei. Dupa ani de cercetari. — stimuleaza cresterea parului si intarzie caderea acestuia. precum si in formarea globulelor rosii. in cantitate de 2 mg\zi acopera nevoile organismului.

CEBION. semintele fructelor (mai putin citricele) contin aceasta substanta care le confera un gust amarui.cutie cu 5 bucati Actiune terapeutica: . In general.sunt cea mai bogata sursa naturala de vitamina B17. 1 fiola zilnic Reactii adverse: . VITASCORBOL Este acidul ascorbic. Are rol anti-infectios. Conform studiilor dr. CAROSCORBIS.V.actioneaza substitutiv in starile de deficit de riboflavina Indicatii: carente speciale si ale complexului B anemie hemeralopie conjunctivita tulburari de crestere crampe musculare stomatita seboree unele migrene Mod de administrare: injectii I.fiole a 2 ml solutie apoasa injectabila. Krebs.actioneaza ca factor vitaminic cu functie de sistem oxido-reducator .). REDOXON. CANTAN.ci pur si simplu despre absenta unei substante pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa: vitamina B17.dureri la locul injectiei 3.C.I. intervenind in procesele de oxido-reducere. 40 . sau vitamina anti-scorbutica. 2. Vitamina B PHOSPATE Sinonime: RIBOFLAVIN. FOSFAT Prezentare: . tonifiant. Are o importanta capitala pentru organism. Simburii de caise pe care ii mincam cu mare placere cind eram copii . VITAMINA C Sinonime: ACIDUM ASCORBICUM (D. specific. consumul zilnic a 7-10 simburi de caise previne aparitia cancerului. continind fosfat de sodiu 10 mg .

Gingiile sangereaza usor. In Zonele cu clima temperata sau rece. mercur. Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate. exista riscul aparitiei hipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara. substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar hemoragii la nivelul gingiilor. muschilor.varza 120 .napul 140 . Exemple de vegetale (100 grame) ce contin vitamina C (miligrame): . la cca. vitamina C se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor. cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina C. produsele zaharoase sunt lipsite de vitamina C. Scade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii. In lipsa vitaminei C. Vitamina C mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante chimice din mediul ambiant (plumb.patrunjelul 200 .portocala 060 . spontan sau la traumatisme minime. Produsele animale. Mineralizarea scheletului este alterata. putand apare mai des.). Singura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete. unde productia de fructe este sezoniera. pentru un adult normal. Ratia zilnica este estimata insa. cerealele.conopida 060 . Fiind hidrosolubila si usor oxidabila. protejeaza vitaminele A si E. 30 miligrame. Ca urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut. cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos. benzen. de exemplu. frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina C. economiseste vitaminele din complexul B. etc. Efortul muscular. fracturile se vindeca mai greu.ardeiul 120 .participa la detoxifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier. tegumentelor. S-a demonstrat ca 10 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului. la actiunea oxigenului si a luminii.lamaia 065 . Vitamina C catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare). etc. dintii devin mobili si cad. gripa sau tuberculoza pulmonara.mararul 100 .spanacul 050 41 .

Vitamina C a fost descoperita de catre savantul maghiar Albert. In timpul suprasolicitarilor fizice creste necesarul de vitamina C si din aceasta cauza se recomanda sportivilor un consum crescut inainte de competitii. Participa la activarea multor sisteme enzimatice si are un rol umportant in respiratia celulara. Aceasta grupa de substante este fregvent utilizata in accidentele sportive. acestea sunt furnizate organismului doar prin aport alimentar. Preparatele moderne de vitamina C contin si bioflavonoide. Particularitati farmaco-cinetice: 42 . caldura si vapori de apa. El a fost primul care a reusit sa extraga din ardei vitamina C si pentru aceasta descoperire a fost distins cu Premiul Nobel. deoarece reduce durerea. acidul ascorbic se gaseste sub forma de poliascorbat. previn formarea cataractei. prin efectul reducator. Particularitati fizico-chimice: Vitamina C se prezint sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba. adminitrarea lor concomitena. are efect hemostatic si amelioreaza simptomatologia hipocal-cemiei. participa la sinteza fibrelor de colagen. Accelereaza vindecarea ranilor.5-7. vitamina C se descompune usor si este sensibila la lumina. Are efect antistres. Aceste substante sunt denumite uneori vitamina P. In preparatele de vitamina C din extracte naturale. Astazi se pot procura usor si in tara noastra produsele cu vitamina C obtinute din surse naturale. Acidul asorbic administrat in mod sustinut simuleaza sistemul imunitar si creste rezistenta organismului fati de bolile infecto-contagioase. Impreuna cu vitamina C. regenerarea tesuturilor. solubila in alcool si practic insolubila in uleiuri grase. Scade colesterolul sangvin si protejeaza organismul fata de substantele cancerigene. Creste si mentine randamen-tul fizic. astfel. din acest motiv. Bioflavonoidele favorizeaza absorbtia vitaminei C. fiind preferata. Este usor solubila in apa. La depozita-rea vitaminei C trebuie sa avem in vedere toate acestea. Organismul uman nu este capabil sa siontetizeze bioflavonoide si. care are un efect prelungit fata de de cel al acidului ascorbic simplu obtinut pe cale sintetica. Solutia apoasa are PH=5. La fel ca majoritatea vitaminelor. atenueaza efectele loviturilor. a cartilajelor si oaselor. Deficitul de vitamina C conduce la aparitia scorbutului. insa nu sunt vitamine propriu-zise. Participa la sinteza acizilor biliari. precum si la sinteza hormonilor corticosuprarenalieni. bioflavonoidele mentin integritatea structurii interne a capilarelor. facilitea-za absorbtia fierului si impreuna cu acidul folic si vitamina B12 stimuleaza maturarea globulelor rosii. scad colesterolemia si.

Se gaseste in concentratii mari in corticosuprarenala. cantitatile suplimentare eliminindu-se prin urina. creste concentratia sanguina pina la pragul renal. Dozele mai mari de 500 mg cresc de 3-10 ori concentratia sanguina a tetraciclinelor administrate concomitent. in mentinerea sub forma redusa a gruparilor SH enzimatice. Acidul ascorbic intervine ca transportor de hidrogen in oxido-reducerile biologice si in respiratia celulara. intervenind in transformarea acidului folinic. un sistem redox. Necesarul zilnic: copii pina la 1 an intre 1-12 ani intre 12-14 ani intre 14-18 ani peste 18 ani in sarcina si lactatie 35 mg 40 mg 45 mg 55 mg 60 mg 60 mg 43 .7-1 mg/100 ml in leucocite si plachete. placenta si in concentratii mici in muschi. Vitamina C nu este depozitata in organism. Particularitati biochimice si farmacodinamice: In organism formeaza impreuna cu acidul dehidroascorbic. tesut conjunctiv si adipos. absorbtia fiind diminuata la cei cu hipoaciditate sau cu tranzit intestinal accelerat. Concentratia sanguina fiziologica este de 0. stimuleaza formarea corticosteroizilor. concentratia fiind mai mare decit in hematii si ser. Vitamina C favorizeaza absorbtia fierului din tubul digestiv si stimuleaza formarea hemoglobinei. a substantei proteice din os si a substantei intracelulare din peretele capilarelor. scazind permeabilitatea si crescind rezistenta acestora. Vitamina C intervine in metabolismul normal al tirozinei si fenil alaninei. Acidul ascorbic creste capacitatea de aparare a organismului fata de infectii prin accentuarea activitatii fagocitare a leucocitelor si stimularea proceselor imunologice. Prin administrare in doze mari. favorizeaza depunerea calciului in oase contribuind a consolidarea fracturilor. in metabolismul glucidic. in formarea si mentinerea substantei fundamentale a tesutului conjunctiv. fiind necesar un aport exogen continuu.acidul ascorbic se absoarbe bine prin tubul digestiv la persoanele sanatoase. are actiune antialergica. corp galben. responsabil de proprietatile vitaminice. Administrarea ACTH-ului diminua acidul ascorbic din suprarenale.

in functie de virsta Incompatibilitati in solutie: Vitamina C prezinta incompatibilitati in solutie cu: solutii alcaline oxidante solutii de saruri si minerale grele adrenalina aminofilina cloramfenicol hemisuscinat ciancobalamina dextran estrogenii conjugati 44 . Contraindicatii: litiaza renala.V. poate favoriza precipitarea sulfamidelor in urina.Indicatii: profilaxia si tratamentul scorbutului. Reactii adverse: Uneori poate produce diaree. osteoporoza.V. gingivite. infectii. plagi.1-1 g/zi 0.M. stari de supraincarcare cu fier. adulti copii 0. chiar lipotimie. sarcina.05-1. arsuri. surmenaj. poate produce ameteli. si I. diateze hemoragice prin diminuarea rezistentei capilarelor. iar injectarea rapida I.30 g/zi. profilaxia racelii comune si a gripei. Prezentare: flacon cu 40 comprimate a 50 mg flacon cu 20 comprimate a 200 mg tub cu 20 comprimate efervescente a 500 mg fiole de 2 si 5 ml cu 200 si respectiv 500 mg acid ascorbic Mod de administrare: oral. astenie de primavara. I.

ate-roscleroza. ascite. asigurandu-i acesteia o perfecta absorbtie si utilizare si impiedicandu-i distrugerea prin oxidare. Vitamina P (vitamina C2. in edeme. in hemoragii scorbutice. 5 ml continind o solutie apoasa de acid ascorbic in concentratie de 10% si fiole de 5 ml in concentratie de 5%. hemoragii ale capilarelor si ale viscerelor. afectiuni ale venelor. artrita. sangerarea gingiilor. hipertensiune arteriala. Asociata cu vitamina C. Vitamina P e puternic antioxidanta si. hemoragii la nou-nascuti etc. hemoragii retiniene. Aceasta vitamina intervine in mod esential in procesele energetice ale tesuturilor si in mentinerea permeabilitatii vaselor capilare. de unde si denumirea de factor de permeabilitate capilara. raceala. bioflavonoide citrice) Vitamina P hidrosolubila actioneaza concomitent si strans legat de vitamina C (actiune sinergica). Vitamina P contribuie la 45 . eczeme si arsuri.fitomenadiona noradrenaina penicilina G sulfamide vitamina K in solutie apoasa Vitamina C+B complex prezinta incompatibilitati cu: aminofilina bicarbonat de sodiu cefalatina ciancobalamina cloramfenicol hemisuscinat eritromicina lactobrionat fenitoina hidrocortizon hemisuscinat hidroxizina nitrofurantoina penicilina G prometazina promazina tetraciclina sulfizoxazol vancomicina Vitamina C se prezinta in fiole incolore de 1. inferioare. de asemenea. pleurezii. varice. artrite ale membrelor. 2. are rol important in fenomenele hemoragice. are un deosebit rol antiinfectios.

se foloseste si acidul nicotinic care este convertit in organism la NAD si NADI. pentru fiecare 500 mg vitamina C fiind necesare minimum 100 mg complex C.I. de asemenea. NICOBION Particularitati fizico-chimice: Vitamina Pp este amina acidului pirinic-3 carboxilic. Se apreciaza ca sensibilitatea acestei vitamine la diferiti factori este asemanatoare cu cea a vitaminei C. ambele implicate in reactii de transfer electronic in lantul respirator. Se gaseste sub forma de cristale sau pulbere cristalina alba sau alb-galbui. usor solubil in apa si alcool. precum si a tesutului conjunctiv. VITAMINA PP Sinonime: NICOTINAIDUM (D. Necesarul zilnic: pina la 2 luni intre 6 luni si 3 ani intre 3-4 ani 7mg 8 mg 9 mg 46 . influenteaza pozitiv cresterea procentului de calciu in sange. Proprietati farmaco-toxicologice: Vitamina Pp produce vasodilatatie automata in jumatatea superioara a corpului. 3. Particularitati farmacodinamice: Este un grup prostetic pentru codehidroze. Mai poate produce greturi. timp indelungat. intervine in prevenirea contractarii gripei. ceai de macese. precum si suplimente naturiste cu continut concentrat de extracte de palnte sau direct de vitamina P. Are. diferite fructe si legume proaspete. care intervin in metabolismul glucidelor si lipidelor.). Actioneaza trofic la nivelul sistemului nervos si tubului digestiv.C. Necesarul zilnic de vitamina P este de 10-20 mg. se poate trata consumind suc de lamaie.intarirea peretilor vaselor capilare si la cresterea elasticitatii si rezistentei acestora. cu senzatie de caldura si prurit. protejeaza organismul de efectele secundare ale razelor X. eruptii si favorizeaza steatoza hepatica la doze mari. un rol benefic si prin ameliorarea hemoragiilor provocate de diferite cauze. NICOTIS AUREAMID. In plus. BENICOT. Carenta de vitamina P evidentiata indeosebi prin spargerea vaselor capilare (fragilitate capilara). este eliberator de histamina. 3 . enzime. NIACINAMID.

respectiv 100 mg acid nicotinic acid nicotinic .V. 47 .1 grame acid nicotinic . lent adulti: 6-100 mg/zi copii: 25-100 mg/zi Vitamina Pp se prezinta in fiole incolore de 1 ml continind o solutie apoasa de nicotinanida in concentratie de 3% si fiole de 2 ml in concentratie de 5%.fiole de 1 si 2 ml cu 30.comprimate a 100 mg Mod de administrare: oral ( dupa mese in 2-3 prize).intre 4-6 ani intre 6-10 ani intre 10-18 ani peste 18 ani in sarcina in lactatie Indicatii. 11 mg 13-15 mg 17-20 mg 18 mg 15 mg 20 mg tulburari cutanate si mucoase stari de hiperlipoproteinemie enterocolite boala de iradiere pelagra unele migrene Contraindicatii. sau I.ateroscleroza . precautii: .sindrom hemoragic .primele 3 luni de sarcina Prezentare: vitamina Pp: -flacon cu 40 comprimate a 0.M.tromboflebita . I.

Ele sunt absolut indispensabile desfasurarii normale a tuturor proceselor biochimice si fiziologice ce au loc in organismele mamiferelor. vitaminele alcatuiesc o clasa de compusi naturali extrem de heterogena. Studiul datelor din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru organismul uman si animal si implicarea acestora in derularea normala a diferitelor procese biochimice si fiziologice ne permite formularea urmatoarelor concluzii generale: 1. Din punct de vedere structural. Un lucru important este acela ca ele se obtin pe cale industriala.CONCLUZII Din cele prezentate anterior rezulta ca vitaminele au o mare importanta deoarece ajuta la vindecarea unor afectiuni acute sau cronice. Vitaminele sunt compusi organici sintetizati de plante si microorganisme dar care nu se sintetizeaza in organismul uman si al majoritatii mamiferelor. Pe parcursul elaborarii acestei lucrari s-a constatat ca vitaminele sunt folosite in aproape toate afectiunile. dar multe sunt asimilate din fructe si legume. Scopul acestei lucrari a fost de a prezenta terapia cu vitamine in lumina conceptiilor etico-patogenice si a achizitiilor recente. in prezent sunt evitate in marea majoritate accidentele. 2. desi sunt naturale. singurul criteriu logic de clasificare fiind cel al solubilitatii lor in 48 . Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului. Ca urmare a perfectionarii mijloacelor terapeutice si a diferitelor metode pentru asigurarea si supravegherea unor anumite doze. Pentru a avea un organism sanatos. Trebuie acordata o importanta deosebita vitaminelor. cu atit mai mult cu cit cercetarile continua si se vor descoperi noi vitamine carora trebuie sa se documenteze personalul farmaceutic. in doze mai mari sau mai mici. omul trebuie in primul rind sa-ti furnizeze vitaminele necesare. cu efect direct sau indirect. motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente.

hipovitaminozele si avitaminozele cauzate de aportul scazut sau absenta din alimente a vitaminelor hidrosolubile sunt insotite de serioase perturbari metabolice. excesul fiind eliminat. Vitaminele liposolubile au capacitatea de a se stoca in organismul animal in diferite organe atunci cind aportul nutritiv il depaseste in anumite momente pe cel zilnic necesar. 5. 6. vitaminele hidrosolubile sunt implicate in toate procesele metabolice ale glucidelor. jucind deci un rol esential in toate caile metabolice. Din aceasta cauza. vitaminele hidrosolubile mai indeplinesc in organism si importante functii coenzimatice. 4. organismul nu primeste prin hrana cantitatile necesare. 3. aceste rezerve putind fi utilizate atunci cind. 49 . lipidelor. cele hidrosolubile nu au capacitatea de a se acumula in organism. Spre deosebire de vitaminele liposolubile. Prin rolul lor coenzimatic. proteinelor si ale celorlalte biomolecule. din diverse motive. Din aceasta cauza organismul uman si cel animal au nevoie de un aport zilnic al acestor vitamine.solventi organici si grasimi (vitamine liposolubile) si respectiv in apa (vitamine hidrosolubile). In afara de rolul pur vitaminic.

Enciclopedia vitaminelor si a substantelor minerale. Editura Paralela 45. 2006 50 . revizuita si adaugita Denisa Mihele .Editia de buzunar Valeriu Rusu . 2002 Shari Liberman – Biblia vitaminelor.Dictionar medical. editia a III-a.Biochimie clinica – editia a II-a Maude Bouchard . Editura Niculescu 2003 Viorel Medvetki .Terapia prin vitamine . Editura: Vladimed.BIBLIOGRAFIE *** Agenda Medicala 2009 .