VITAMINE HIDROSOLUBILE

MOTTO:

„MEDICUS CURAT, NATURA SANAT”

HIPOCRAT „MEDICUL TRATEAZA, NATURA VINDECA”

2

MOTIVATIE
In aceasta lucrarea de diploma mi-am propus sa sistematizez cele mai recente date din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru metabolismul intermediar, stiut fiind faptul ca in afara de rolul vitaminic, aceste substante biologic active mai indeplinesc si importante functii coenzimatice. Pentru a avea un organism sanatos, omul trebuie, in primul rind sa-si furnizeze vitaminele necesare. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului, motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. Este greu de crezut cita influenta are alimentatia asupra starii generale de sanatate. Unele substante sunt chiar adevarate… in lupta cu virusii. Faptul ca o alimentatie corecta poate contribui la evitarea si tratarea unor boli si de asemenea la mentinerea unei stari generale optime a organismului nu este ceva nou – inca de acum 2500 de ani, Hipocrate a atras atentia asupra acestui lucru. Din pacate, in epoca moderna, mai ales dupa aparitia medicamentelor chimice, oamenii parca au uitat de rolul benefic pe care unele medicamente il pot juca in mentinerea sanatatii. Putini sunt cei care au ramas consecventi vechiului concept, potrivit caruia hrana sanatoasa inseamna viata lunga, lipsita de probleme majore de sanatate. In functie de etapa vietii pe care o traversam, unele dintre vitamine si minerale devin esentiale pentru pastrarea vitalitatii corpului, trebuie sa treaca pe primul plan. Mincati mai multe vitamine! Aceasta cerere pe care ne-o fac expertii nutritionisti se pare ca este deja invechita. Au trecut timpurile in care portia zilnica de vitamine era satisfacuta de vestitul mar. In prezent, specialistii ne sfatuiesc sa mincam zilnic carne slaba, peste, produse din cereale integrale, precum si doua portii de fructe ti trei portii de legume pe zi.

3

CUPRINS

1.

Scurt istoric despre vitamine………………………………………

5

2. 2.1. 2.2. 2.3.

Notiuni despre vitamine……………………………………………

6

Generalitati…………………………………………………………… 6 Rolul vitaminelor in organism………………………………………. 8

Clasificarea vitaminelor……………………………………………… 10

3. 3.1. 3.1.1. 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4. 3.1.5 3.1.6. 3.1.7 3.2. 3.3.

Vitamine hidrosolubile……………………………………………... Vitaminele B………………………………………………………… Vitamina B1………………………………………………………… Vitamina B2………………………………………………………… Vitamina B6…………………………………………………………. Vitamina B5…………………………………………………………. Vitamina B12……………………………………………………….. Vitamina B3(PP)…………………………………………………….. Alte vitamine din grupa B…………………………………………... Vitamina C…………………………………………………………. Vitamina PP……………………………………………………….. Concluzii……………………………………………………………. Bibliografie………………………………………………………….

11 12 13 16 17 19 24 30 38 40 46 48 50

4

1. SCURT ISTORIC DESPRE VITAMINE
Numeroase proprietati ale legumelor, fructelor si cerealelor se datoreaza constituentilor din care fac parte si vitaminele. A trecut putina vreme de cind, prin anul 1880, problemele alimentare erau abordate simplist. Organismul animal era asimilat cu soba pe care trebuie sa o umpli cu lemne pentru a obtine caldura. Dar, la sfirsitul secolului trecut, diversi creatori au observat ca administrind animalelor o alimentatie fara cele trei elemente energetice de baza, adica proteide, materii grase si zaharuri pure, avind sare si apa, acestea pierdeau in greutate si nu puteau sa se reproduca. A. Orain scria: „Pentru prima oara omul trebuie sa admita ca pentru a se alimenta, nu-i ajunge sa absoarba substante inerte, care produc sau degaja energie in organism, ca pentru a-si intretine viata, trebuie sa faca apel la viata si ca ucigindu-si alimentele, isi scurteaza considerabil existenta.‖ „Importanta biologica a vitaminelor‖, declara Guggenheim, „consta in functia lor de cofermenti, care le face in stare sa catalizeze procesele enzimatice ale tesuturilor vii. Viata normala nu poate fi mentinuta daca organismul viu nu primeste, ca factori de nutritie, vitaminele pe care nu le poate sintetiza.‖ Vitaminele se gasesc, mai mult sau mai putin numeroase si in cantitate mai mare sau mai mica in aproape toate vegetalele. Se cuvine sa ne convingem ca pentru cine isi variaza cit mai mult cu putinta hrana, rezervind un loc larg cruditatilor, „problema vitaminelor‖nu exista in realitate. „Alimentele naturale sunt totdeauna perfect echilibrate pentru speta careia ii convin‖, scrie A. Orain. Cu exceptia citorva cazuri particulare, nu exista riscuri serioase de hipervitaminoza. Vitaminele sintetice nu se pot substitui vitaminelor naturale. Anumite afectiuni care nau reactionat la doze importante de vitamine sintetice, au fost vindecate cu cantitati mai mici de vitamine naturale. De aceea avem motive sa ne temem ca administrarea unor cocteiluri vitaminice provenite din industrie – echilibrate in aparenta – poate sa nu duca la urma urmelor, decit la un dezechilibru adaugat celui pe care doream sa-l tratam.

5

cu o inteleapta utilizare a plantelor. deoarece aproape fiecare vitamina este o componenta structurala a unei anumite enzime sau grup de enzime. 6 . dar care prin cronicitatea lor otavesc existenta. esentiale in cantitati mici pentru desfasurarea normala a functiilor metabolice ale organismului. poate chiar negativa. NOTIUNI DESPRE VITAMINE 2. din aceste motive fiind considerate biostimulatori si intrind in grupa substantelor active alaturi de enzime si hormoni. 1. prin faptul ca sunt secretati de glandele endocrine. majoritatea din surse exogene. Intre vitamine si enzime exista o strinsa legatura. insa prezenta lor este absolut necesara pentru desfasurarea proceselor metabolice generatoare de energie cit si a celor morfogenetice. Vitaminele se deosebesc de hormoni care sunt biocatalizatori endogeni. iar in organism se transforma in vitamine. Dar nu este exclus. ca vitaminele administrate sa fi avut o cu totul alta influenta. am fi in drept sa le speram. fie ca atare. inclusiv unele bacterii si sunt introduse in organismul uman prin alimentatie. care avea proprietatea de a vindeca polinevrita porumbeilor hraniti cu orez decorticat. binefaceri scontate pe care teoretic. fie sub forma de provitamine. intoarcerea la o alimentatie sanatoasa . va avea toate sansele sa atenueze sau sa vindece anumite maladii. Poate ca. binefaceri constante. care sunt forme premergatoare vitaminelor. tinind seama de extrema si inca imprevizibila complexitate biologica.Terapeutica vitaminica este intr-adevar departe de a obtine rezultate constante. Prin molecula lor nu elibereaza energie si nici nu furnizeaza material plastic. Vitaminele sunt considerate catalizatori exogeni deoarece sunt sintetizate numai de catre plante. a echilibrului fiziologic. Prin urmare. 2. dar intre vitamine si hormoni exista o identitate de functie si chiar de structura chimica. Cuvintul „vitamina‖ a fost introdus in 1912 de catre chimistul polonez Cazimir Funck care a denumit astfel o substanta cristalina izolata din taritele de orez. Sunt sintetizate de organism si de aceea trebuie furnizate prin alimentatie. majoritatea minore. bogata in cruditati. GENERALITATI Vitaminele sunt substante organice. elemente inregistrate cu vitamine utile in proportii echilibrate. in unele cazuri „s-a dat gres‖ prin eroare de diagostic sau prin neadoptarea dozelor prescrise.

01 1 1 Cantitati necesare In mg / zi Vitamina antipelagroasa ( Niacina. B1.In prezent. B12. nu numai in cazuri de avitaminoze tipice. K si nicotinamida. prin sinteza. in continuare fiecare vitamina va fi descrisa in locul care i se cuvine. A.inozitol ) Colina Vitamina antiscorbutica ( acidul ascorbic ) Vitamina permeabilitatii ( Rutina ) 2 0. Intre vitamine nu exista nici o inrudire structurala. fiind utilizate ca medicamente. majoritatea vitaminelor au fost izolate si structura lor a fost stabilita prin sinteze. unui om adult. D. Vitamine solubile in apa : B1 B2 Vitamina antineuritica ( Tiamina ) Vitamina cresterii ( Ribovlavina ) 1-3 1 1 -2 0. Factor PP. Acestea se fabrica in cantitati mari. de aceea. 7 .1. potrivit structurii ei.001 1-2 50 – 100 - Vitaminele au dobindit o importanta considerabila In medicina moderna. in afara de vitamina B12 care se obtine prin procedee fermentative. In acest scop servesc mai ales vitaminele C. Tabel 2.1 Vitamina Numirea si functiunea I. Vitamine solubile in grasimi : A D E K Vitamina antixeroftalmica( Axeroftol ) Vitamina antirahitica ( Calciferol ) Vitamina antisterilitatii ( Tocoferol) Vitamina antihemoragica ( Filochinona ) II. 15 amida acidului nicotinic ) B6 B12 H H` C P Vitamina antipelagroasa ( Piridoxina ) Acidul pantotenic Vitamina antianemica Acidul folic ( pteroilglutamic) Biotina ( Bios II ) Acid p – aminobenzoic Bios I ( mezo. In tabelul urmator sunt mentionate principalele vitamine si cantitatile aproximative necesare zilnic.

Vitaminele se folosesc de obicei in hipovitaminoze sau avitaminoze. germeni de cereale. Alte indicatii. infectii. Vitaminele se gasesc raspindite in diverse tesuturi animale si vegetale cum ar fi: ficat. sunt mentionate la fiecare substanta. sub forma de medicamente. reducind la normal procesele biochimice perturbate. se folosesc: cianobalamina si acidul folic. corectoare metabolice). perioade de crestere. diminuarea biosintezei in organism. Lipsa totala a vitaminelor produce fenomenul de avitaminoza. in anumite conditii. in general cu eficienta redusa. facind parte din diferite clase de substante organice. lactatie. Starile de hipovitaminoza si avitaminoza pot avea cauze multiple: alimentatie deficitara sau restrictiva. deci ca adjuvant. eforturi fizice. care au functii de biocatalizator in sinteza nucleoproteidelor. Se disting trei situatii cind se utilizeaza vitaminele: hipovitaminoze. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica uneori destul de complicata. ROLUL VITAMINELOR IN ORGANISM In mod obisnuit. pentru suplimentarea alimentatiei. Lipsa partiala a uneia sau mai multor vitamine produce tulburari numite hipovitaminoze. produce hipervitaminoza. organismul primeste cantitatea necesara de vitamine prin alimentatie. Denumirea de vitamine le-a 8 . in scop profilactic si pentru indicatii specifice (cu rol tonic. trofic. Se aleg vitaminele necesare si dozele potrivite in functie de fenomenele carentiale manifestate. administrarea de inhibitori sau antagonisti vitaminici. Cele mai multe vitamine nu au efecte farmacodinamice distincte de cele biochimice. coji.2. iar aportul prea mare. 2. tratarea unor suferinte fara legatura cu deficitul de vitamine. tulburari de absorbtie in boli cronice ale aparatului digestiv. De exemplu: in anemiile datorate deficitului in factori de maturare a eritrocitelor cu formarea megaloblastelor care se transforma in eritrocite. consum crescut in sarcina. in consecinta ele actioneaza numai in masura in care exista stari de hipovitaminoza sau avitaminoza. drojdie de bere. frunze.

Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra. fie sub forma de vitamine. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari. Vitamine hidrosolubile. grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini. iar la adulti oasele devin fiabile. care formeaza impreuna cu vitamina D2. rupindu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie). Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca singerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). Vitaminele D (antirahitice) regleaza continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos. apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai. respectiv calciferol. Pelagra. Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina. si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. spanac. se agraveaza cu timpul. datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. datorita decalcifierii organismului. La copiii rahitici oasele ramin moi si astfel se deformeaza usor. dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor. care se gaseste in foile verzi de lucerna. tulburari nervoase. slabiciune. Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. fie sub o forma premergatoare.fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectind prezenta lor indispensabila pentru viata. varza si de asemenea in ficat si muschi. Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza. 9 . care se manifesta prin eczeme. dind o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut . vitamina C si vitamina PP. Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia. In organismul omului si al animalelor. pelagra etc. organismul este predispus la rahitism. vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in singe. de provitamine. castane. Se gaseste in "untura de peste". grupa vitaminelor D. si prin aceasta singele se incheaga normal. care. Vitaminele din grupa K (antihemoragice). care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete. Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B.). Vitamina Kl. iar sintetic vitamina D4. iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza. In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3.

microbiologice si biologice. K). antihemoragica (vit. antirahitica (vit.P(citrine). vitaminele se denumesc astfel : vitamina antixeroftalmica (vit. laptele sucul de rosii (tomate). Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica. azot. prin fabricile de la Bucuresti. spanacul si drojdia de bere. industria chimico-farmaceutica. Din aceasta grupa fac parte vitaminele B. Astazi.In cadrul aceleeasi clase. acestea se clasifica in vitamine liposolubile si vitamine hidrosolubile. antiberiberi (vit.K si F. D).D. Dupa nomenclatura veche vitaminele continua sa se denumeasca si in prezent cu ajutorul literelor mari din alfabetul latin (A.B. si insolubili in apa . ficatul.F. D4. desi unele vitamine nu contin in molecula lor importanta insemnata ce o au aceste organismului. Ea reflecta principii alimentare pentru buna functionare a 10 . C).riblofavina (vit. etc.B6). D2. B1). D1. A2. care inseamna piele aspra. Dupa solubilitatea vitaminelor in solventi organici sau in apa. din tara noastra.Funf acestei grupe de substante se mentine si in prezent. D3. este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor. Cluj si Iasi. antiscorbutica (vit.E.acid paraaminobenzoic (vit. Din aceasta grupa fac parte vitaminele A. antisterilitatii (vit.). dupa rolul fiziologic si dupa structura chimica. vitaminele se denumesc si cu ajutorul indicilor (A1.K. Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici. acid ascorbic (vit.A1).C.D.piridoxina (vit. in solventi organici. Determinarea vitaminelor se face prin metode fizico-chimice. R(extrasa din plante ieboase. Vitaminele A si D se gasesc an plante sub forma de provitamine. H). Vitaminele liposolubile sunt substante solubile in grasimi. B1).B2). CLASIFICAREA VITAMINELOR Denumirea de vitamine (amine vitale) data de C.C. Dupa structura chimica se numesc : tiamida(vit. D5 ).Cuvintul de pelagra provine din limba italiana pelle agra. neidentificindu-se structura moleculara).E. Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea. Nomenclatura vitaminelor se poate stabili dupa trei criterii:dupa nomenclatura veche. 3.etc. C).E). Dupa rolul fiziologic ce-l indeplinsc in organism. 2. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural.

in cantitati mici(B1.acid folic).Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca hipo.acidul pantotenic). VITAMINE HIDROSOLUBILE Vitaminele. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural.fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului.acidul folic. ce constituie boli carentiale.Vitaminele sunt substante organice cu rol functional care se gasesc in cantitate mica in alimente si sunt indispensibile pentru cresterea si dezvoltarea normala a organismelor.B2.K.acid lipoic.de obicei.B8.biotina. Vitaminelor hidrosolubile incluse in ―complexul B‖ le sunt comune urmatoarele insusiri caracteristice: 11 . alaturi de enzime si hormoni se gasesc in organism in cantitate mica si contribuie la reglarea proceselor metabolice.acidul ascorbic si bioflavonoidele.Administrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de hipovitaminoze K .Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata.D.PP). Vitaminele se clasifica.B2.PP) si altele – in cantitati mai mari (B6.Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine.R si K.3.biotina.si vitamine liposolubile care grupeaza vitaminele A.a.boli care in cazuri grave se pot solda cu moartea.B5.sau avitaminoze.Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici.piridoxina.B6. facand parte din diferite clase de substante organice.dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice pe tipul aminelor.neidentificandu-se structura moleculara).si vitaminele R(extrase din plante ierboase.care grupeaza vitamina C si vitaminele din grupul B(B1. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structural lor chimica uneori destul de complicata. grupul B s.B12.acidul nicotic.Lipsa sau insuficienta vitaminelor din organism determina tulburari metabolice si aparitia unor boli numite avitaminoze sau hipovitaminoze.B12. Din grupul vitaminelor hidrosolubile fac parte vitaminele ―complexului B‖(tiamina. Vitaminele se gasesc in cantitati mici in alimentele naturale. in doua grupe:vitamine hidrosolubile (solubile in apa).riboflavina.

carentele implica.Nu sunt depozitate in organism in cantitati mari deci aportul frecvent este necesar.cu usurinta. Excesul acestor vitamine se elimina prin urina. 3. in general. 1. cereale si ficat sunt factori de crestere pentru bacterii. reprezentind cofermentii acestora. se acumuleaza cu substante de rezerva. Functiile vitaminelor hidrosolubile sunt in general de a asista enzimele importante implicate in productia de energie din carbohidrati si grasimi. De asemenea ele se pot pierde prin transpiratii intense si repetate.depozitele din organism sunt mici si eliminarea se face renal. 12 .- sunt constituenti naturali existenti in drojdia de bere.Supradozarea vitaminelor hidrosolubile nu are in generalconsecinte toxice. Organismul nu face.de aceea starile carentiale survin relative repede.desi simptomele pot fi caracteristice lipsei numai a uneia. fiind termolabile. vitaminele hidrosolubile fiind. Vitaminele hidrosolubile se distribuie in lichidul extracelular. O mare parte din vitamine intra in constitutia unor enzime.cantitatea eliminate crescand o data cu doza. rezerve cu aceste vitamine.extras din orezul nedecorticat. Spre deosebire de vitaminele liposolubile care. in general. fapt pentru care la un aport alimentar insuficient semnele carentei apar foarte repede. -rolul nutritional fundamental in activitatea metabolismului celular. -solubilitatea in apa. VITAMINELE B Termenul de vitamina B a fost folosit la inceputul secolului nostru pentru a denumi factorul carential al bolii beri-beri . nu pot fi stocate in tesuturi. termostabile.de multe ori.Deoarece parte din vitaminele B se gasesc in aceleasi alimente.Sunt instabile in prezenta caldurii si procesul de preparare al hranei afecteaza cantitatea de vitamine disponibile din mancare. In prezent se stie ca nu este vorba despre o vitamina B ci despre un complex de vitamine B substante ce au urmatoarele particularitati comune: -provenienta (drojdia de bere).ciuperci si mucegaiuri indeplinesc rolul de activatori sub numele de cofactori enzimatici in cadrul proceselor cu acelasi nume - majoritatea vitaminelor amintite se utilizeaza ca medicamente.deficitul mai multora dintre acesti factori metabolici esentiali.

Vitaminele B participa la procesele de oxidoreducere. pot fi ameliorate doar prin asigurarea unui raport suficient de vitamine B. paraaminobenzoic (PABA).Piridoxina vitamina B8 . Betabion. Vitaminele din complexul B se grupeaza datorita anumitor proprietati comune: sunt solubile in apa se gasesc in drojdie de bere.Riboflavina vitamina B6 . VITAMINA B1 Sinonime: Tiamina. Toti acesti compusi vitaminici isi excercita efectele biochimice si fiziologice in mod sinergic. 1. Complexul vitaminic B cuprinde toate vitaminele din grupa B. a unor glande endocrine . la metabolismul glucidelor. intervin in functiile sistemului nervos. 1. lipidelor. fara a se utiliza sampoane sofisticate sau crème extrem de scumpe.Adenina 3. deshidratarea pielii.Unele vitamine B sunt sintetizate de organism.Tiamina vitamina B2 . Cuprind un numar mare de vitamine care se deosebesc intre ele prin structura chimica si prin activitatea lor fiziologica. friabilitatea unghiilor.Vitamina B se gasestein cantitati suficiente in alimentatia rationala si corect preparata .Ciancobalomina vitamina B15 .mina H (biotina). cereale sunt factori stimulatori pentru microorganisme sunt coenzime sau activatori ai proceselor enzimatice Din complexul B fac parte: vitamina B1 . matreata. proteinelor. vita. bataxin 13 . intr-o strinsa interdependenta. Deoarece vitaminele complexului B sunt solubile in apa. cum ar fi caderea si incaruntirea permatura a parului. ficat. Sunt preferate fiindca asigura o concentratie sangvina constanta pentru un timp mai indelungat.Acid Pantotenic vitamina B4 . preparatele moderne cu absorbtie intestinala lenta .Acid Pangamic vitamina B5 .Adenizin fosfat vitamina B12 . colina si inozitol. Este foarte putin cunoscut faptul ca unele simptome. Aneurina.

enzima care intervine in degradarea acidului piruvic. Prin resorbtia intestinala ajunge in singe sub fo a libera. Windaus si Wiliam ii stabilesc in anul 1931 constitutia chimica. incolore sau pulbere cristalina alba. De asemenea. lapte. Se elimina prin urina.A fost izolata in anul 1911 de Funk. in coaja si germenii boabelor de griu. Are un miros caracteristic si obisnuita este stabila la o temperatura. Antivitamina B1 (piritiamina. oua etc). cu rol de coenzime. Particularitati farmacocinetice: Tiamina se absoarbe limitat din tubul digestiv (10-15 mg/zi). gust slab amar. Valori mai mici de 40 de micrograme indica carenta vitaminei B1. E xcretia vitaminei B1 se face pe rm cale renala in cantitati de 50-250 micrograme. Particularitati fizico-chimice: Se foloseste clorhidratul de tiamina sub forma de cristale mici. Cele mai mari cantitati de vitamina B1 se gasesc in drojdia de bere. Produc fenomene paralitice. Vitamina B1 este solubila in apa. fecale. Absorbtia si metabolismul. Vitamina B1 extrasa din alimente sau sintetizata de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subtire. TPP.Vitamina B1 este numita si vitamina antiberiberica . usor solubil in apa si greu solubil in alcool. Surse: in alimente de origine vegetala (cereale mai putin legume) si animala (carne. Participa la procese generale de oxireducere. peste. cu miros caracteristic. intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii. alcool. favorizind transmiterea influxului nervos si participa la formarea hormonului tireotreep si la inactivarea estrogenilor din ficat. joaca un rol important in functiile sistemului nervos central si periferic si a glandelor endocrine. Lipsa tiaminei este urmata de cresterea acidului piruvic in singe si urina. Favorizeaza depunerea gliorgenului in ficat si creste toleranta la glucide. se depoziteaza in ficat si este metabolizata sub influenta tiaminozei. peste 100 grade C se descompune. 14 . lapte. Particularitati biochimice si farmaco-dinamice: Intervine in metabolismul hidrocarbonatilor. esterul profosforic al tiaminei (tiamin perofosfatul. Intervine in sinteza acetil colinei. cocarboxiloza) fiind grupul prostetic al carboxilazei. secretorii si de absorbtie digestiva. Tiamina este necesara pentru functia normala a sistemului nervos si a aparatului cardiovascular. Solubilitatea ei creste in mediu alcalin. cu aparitia de polinevrite. neopiritiamina etc). regleaza schimburile gazoase. Vitamina B1 intervine in procesele metabolice de baza ale organismului. din taritele de griu.

1.3-1.800 ug intre 6-8 ani .500 ug Prezentare: cutie cu 40 comprimate a 10 mg fiole de 1 ml a 10 si 25 mg fiole de 2 l a 100 mg Mod de administrare: adulti 30-100 mg/zi oral sau intramuscular copii 5-29 mg/zi 15 . iritabilitate iar in administrarea intravenoasa poate produce soc.5 mg peste 18 ani . greturi.200 ug intre 2-6 luni . solutie este incompatibila cu riboflavina Necesarul zilnic: intre 0-2 luni .4 mg in sarcina .600 ug intre 3-4 ani .1 mg intre 10-18 ani .100 ug in alaptare .Proprietati farmaco-toxicologice: Poate produce fenomene alergice.500 ug intre 1-3 ani .1. varsaturi.1.400 ug intre 6-12 luni .1 mg intre 8-10 ani .700 ug intre 4-6 ani . Indicatii: hipovitaminoza B1 tulburari de absorbtie in boli gastrointestinale arsuri intestinale hipertiroidie nevralgii diabet alcoolism diete restrictive Contraindicatii: in intoleranta sau alergie la tiamina vitamina B1.

Vitamina B2 poate fi sintetizata de unele bacterii. cu solubilitate crescuta in mediul alcalin. in metabolismul glucidelor. 2. mercur). lapte. Absorbtia si metabolismul. Se depoziteaza putin in ficat si rinichi si se elimina prin urina. a aparatului vizual si are rol antitoxic (plumb. lipidelor in funtiile sistemului nervos. VITAMINA B2 Sinonime: Riboflavinum (DCI). Vitamina B2 a fost izolata pentru prima oara in anul 1933 si sintetizata de Kareer in 1935. absorbtia fiind diminuata in hepatita si ciroza. Este termostabila (rezista si la 120 de grade C). oua.3. de mentinere a integritatii epiteliilor. vitamina B2 poate produce dureri la locul injectiei. creier.intre 0-2 luni . Particularitati farmacocinetice: Riboflavina prezinta absorbtie buna din tubul digestiv. Flavixin Vitamina B2 se mai numeste si vitamina hidrosolubila de crestere . ficat. splina). Bleflavin. Necesarul zilnic: . rosii etc). dupa care ajunge in ficat si rinichi. De asemenea influenteaza absorbtia lichidelor din tubul digestiv care au actiune hipoglicemianta la normali si diabetici si protejeaza celula hepatica fata de substantele toxice. greu solubila in apa si practic insolubila in alcool. fecale. Particularitati fizico-chimice: Se prezinta sub forma de pulbere cristalina galbena. Eliberarea se face prin fecale si mai putin prin urina. foarte usor solubila in solutii alcaline. crustacee si unele vegetale (spanac. pina la galben portocaliu. Particularitati biochmice si farmacodinamice: Derivatul fosforilat este grup prostetic al unor enzime flavoproteice. salata verde. Ribovlavina intervine in procesul de crestere. solubila in apa si alcool. 1. Surse: alimente de origine animala (lapte. Nu se depoziteaza in organism.intre 2-6 luni . Proprietati farmaco-toxicologice: De obicei.intre 6 luni-2 ani 400 ug 500 ug 600 ug 16 . Lactoflavinum. Intervine in procesele de oxireducere. Riboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma libera.

In organismul animal predomina piridoxamina. piridoxalul si piridoxamina. enterocolite tulburari de crestere la copii insuficienta hepatica Prezentare: fiole de 1 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina fiole de 2 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina Mod de administrare: adulti: intramuscular 5-10 mg/zi copii: intramuscular 0. VITAMINA B6 Sinonime: PYRDOXINUM (DCI). Sursele de obtinere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grupa. Participa la biosinteza sfingozimei cu rol in metabolismul lipidelor. dermatite eczeme. Vitamina B6 intervine in metabolismul substantelor organice si intra in compozitia unui mare numar de enzime cu functie de oxidoreducere. BECILAN. stomatite. 1.intre 6-10 ani .7 mg 1. 3.intre 2-3 ani .6-1. glosite. HEXOBION Vitamina B6 cuprinde piridoxina. In mediu alcalin si acid sunt sensibile la lumina. 17 .peste 18 ani .in perioada de lactatie Indicatii: hipo si avitaminoza B2 700 ug 800 ug 900 ug 1. conjunctivite.2 mg 1.intre 4-6 ani .intre 10-18 ani .8 mg 2 mg keratite.1-1. Regnul vegetal ofera o importanta sursa de vitamina B6.intre 3-4 ani .5-5 mg/zi 3.in sarcina . Absorbtia vitaminei B6 se realizeaza la nivelul intestinului sub forma libera si mai bine combinate cu proteine.2-1.5 mg 1. PIRIDOXOL..

2. ……. 500 ug intre 2-3 ani ………600 ug intre 3-4 ani ……….. Proprietati farmaco-toxicologice: Piridoxina poate produce fenomene de nevrita senzoriala... Este factorul de crestere pentru microorganisme..2 mg in sarcina……. forma activa.900 ug intre 6-10 ani …….2. Necesarul zilnic: intre 0-2 luni…….1-1. miscarea nivelului plasmatic al acidului folic sau poate provoca somnolenta. cu gust usor acru. Particularitati farmacocinetice: Piridoxina si piridoxamina se absorb digestiv si sunt transformate in piridoxalfosfat.N.300ug intre 6-12 luni ……400 ug intre 1-2 ani ……. intervine in dezvoltarea celulelor tumorale si este slab sedativ al S. riboflavina tulburari cutanate si ale mucoaselor anemii boala de iradiere 18 ..5 mg in alaptare …………. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Esterul fosforic al piridoxalului este coenzima a amino-acid-decarboxilozelor.2 mg intre 10-18 ani ….200 ug intre 2-6 luni…….700 ug intre 4-6 ani ………. Piridoxalul intervine in hematopoeza avind efect favorabil in unele anemii.Eliminarea vitamine B6 se face in cea mai mare masura pe cale renala si scade cu virsta.8 mg peste 18 ani ………. Particularitati fizico-chimice: Clorhidratul de piridoxina se gaseste sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba. usor solubil in apa. greu solubil in alcool.C.5 mg Indicatii: in pelagra. intervenind in metabolismul proteic. asociata cu vitamina Pp.. tiamina.4-1. somnolenta. fara miros.1.

). producerea de anticorpi.Putin timp de la descoperirea sa. cu  . Vitamina B5.V. sau I.Biochimistul Williams a izolat in 1938 acest acid din ficat si l-a sintetizat ulterior in laborator.Este demn de amintit ca din 250 kg ficat Williams a reusit sa izoleze doar 3g acid pantotenic.25 (0.J.25 g/zi. CH3OH HOH2C C C COOH CH3H .M.  . Este implicat in sinteza celulelor rosii. adulti: oral: 0.1-0. 1. PANTOTENAT DE CALCIU Descoperita in anul 1933 de doctorul R. activitatea neuronala. dar abia in 1948 s-a 19 .C.  .fiind omniprezenta in natura. zilnic sau la 2 zile copii: 0.Williams si denumita dupa cuvantul grec ―pantos‖ – ―pretutindeni‖. 4.Contraindicatii: neoplasm gripa infectii alergie la piridoxina Prezentare: flacon cu 20 comprimate a 0.25-0. .20) g/zi in functie de virsta 3. este dipeptida acidului  . dar este necesar sa fie prezent in alimentatia vertebratelor.25 grame fiole de 5 ml cu 0. Este sintetizat de plante si de multe bacterii.dihidroxi .25 g Mod de administrare. VITAMINA B5 Sinonime: ACID PANTOTENIC.I. acidul pantotenic a fost identificat in tesuturi ca facand parte dintr-o combinatie cu masa moleculara mica.15-0. posologie: oral. C9H17NO5 ' .dimetilbutiric . metabolismul unor steroizi. vitamina are o arie larga de raspandire. confirmandu-i structura chimica. I.alanina CH2 CH2 NH2 COOH .50 g/zi injectabil: 0. CALCII PANTOTHENAS (D.

aratasera ca anumite acetilizari enizimatice necesita o coenzima termostabila. se constata atrofia glandelor suprarenale si acromotrichie (gr. OH CH2 CH3OH C CH C N CH2 CH2 CH3 O H Acidul pantotenic COOH Mentionam ca acidul pantotenic natural este enantiomerul dextrogir.Coenzima A se prescurteaza CoA (sau CoA-SH pentru a se evidenia gruparea tiol). o forma ―activa‖ de acetate si a aratat ca ea este alcatuita dintr-un tioester al acidului acetic cu gruparea tiol (sulfhidril) a coenzimei A. lapte. formand acidul citric. la sobolanii si puii de gaina din organismul carora acest acid este absent partial sau total. In cantitati mai mari acest acid se afla mai ales in drojdia de bere. lipsit de + gr. antipodul opus fiind inactive din punct de vedere fiziologic.care.Mecanismul exact prin care coenzima A transporta gruparile acil a fost stabilit de catre biochimistul german F.O. cu oxigen. in acetilarile biologice si in sinteza acizilor grasi. 20 . din drojdie. ea poate aparea si ca urmare a actiunii acetil-CoA sintetazei asupra acetatului liber : ATP coenzima A acetat AMP acetil CoA pirofosfat Acetil CoA astfel formata poate apoi sa reactioneze enzimatic cu un acceptor de grupari acil. Acetil-coenzima (acetil CoA) se formeaza in oxidarea enzimatica a piruvatului sau a acizilor grasi. cum este colina.Kaplan si F. conform reactiei : Acetil CoA colina colin acetilaza acetilcolina CoA SH In reactiile model neenzimatice.El a izolat.Lynen in 1951. oua si ficat. tarate de orez. a. in oxidarea enzimatica a piruvatului.Astfel. deoarece legatura tioester are o stabilizare de rezonanta mai mica decat legatura esterii. tioesterii sunt agenti de acilare mai eficienti decat esterii similari. anterior. Lipsa acidului pantotenic se manifesra prin simptome variate in functie de specia animala. sau cu acidul oxalilacetic.descoperit aceasta combinatie.Aceasta descoperire apartine lui N. formand acetil colina.Lipmann. care a fost denumita coenzima A (A pentru acetil). Functia coenzimei A este de a transporta gruparile acil in oxidare enzimatica a acizilor grasi.

prajituri. contribuie la dezvoltarea energiei provenite din glucide.Daca dimineata ei se trezesc din pat intepeniti. la primele animale si respective incetarea cresterii. Aporturile nutritionale recomandate in vitamina B5 sunt de 3 pana la 8 miligrame pe zi pentru copii. in prevenirea aparitiei dermatitelor (bolilor de piele). senzatie de arsura a extremitatilor. In cazul microorganismelor acidul pantotenic reprezinta un factor de crestere indispensabil.de 10 miligrame pentru adolescenti si pentru femei.lipidelor si anumitor acizi aminati si sintezei acizilor grasi si colesterolului) si participa la formarea anumitor hormoni.miscand 21 . produsele lactate. etc. rarierea penajului si si aparitia unor dermatite specifice la ultimile.De asemenea. Reversibile. cele mai bogate fiind drojdia de bere. aceste tulburari sunt tratate prin administrare medicamentoasa de vitamina B5. carnati. thrix. aproximativ o treime dintre oamenii de varsta a doua si a treia nu au suficient acid pantotenic in sange.a pieleii si a glandelor sporeste rezistenta la stres si contribuie la formarea unor hormoni anticorpi intervine in procesele de crestere. in frigider sau in lada frigorifica : legume si fructe ambulate in cutii sau in pungi de plastic.ei nu mai reusesc sa-si procure hrana proaspata si apeleaza la alimente care sunt depozitate timp indelungat pe rafturi.Vitamina B5 se gaseste in majoritatea alimentelor. Starile de carenta sunt exceptionale si nu se observa decat in caz de denutritie severa sau de nutritie parenterala (prin perfuzii) exclusiv si nesuplimentata in vitamina B5.carnea (mai ales ficatul si rinichii). impreuna cu alte vitamine. ulceratii) si neurologice (dureri de cap.dureri). Acidul pantotenic are rol in metabolismul celular si.). in metabolismul glucidelor si in utilizarea eficienta a colinei.De aceea.Ele se traduc printr-o oboseala. Mai ales oamenii de varsta a doua si a treia manifesta simptomele acestei carente.Deseori.printre proprietatile vitaminei B5 se numara urmatoarele : participa la mentinerea starii de sanatate a aparatului digestiv.khroma.Ei mananca mai putin si realizeaza un aport redus de nutrienti esentiali.Asa se explica biosintetizarea acestui acid de catre numeroase exemplare din lumea bacteriilor. orez alb.a ficatului si a epiteliilor stimuleaza activitatea diferitelor glande si sporeste productia de hormoni a suprarenalelor mentine starea de sanatate a nervilor. paste. etc. cutanate (caderea parului. culoare + gr. par) sau leucotrichie (albirea parului). cartofi prajiti. O data cu administarea acidului pantotenic simptomele prezentate mai sus dispar.diaree. tulburari digestive (greturi. feluri gata preparate. ouale.grasimi si proteine. etc. legumele uscate si pestele. Vitamina B5 joaca un rol important in metabolismul energetic al celulelor (indispensabil degradarii celulelor.

laptele matern contine concentratii foarte inalte de acid pantotenic.Eficacitatea sanogena a acestei vitamine sporeste prin administrarea concomitenta cu vitaminele B6. 0.82 seminte de floarea soarelui………. pot fi sintetizati si de flora intestinala. greata. hipoglicemie. de altfel. la zahar. Pentru a realiza un aport constant de vitamina B5. Oamenii care se confrunta cu situatii stresante ori fac mult efort fizic au nevoie de cantitati mari de acid pantotenic decat cei cu o viata calma si un program cotidian bine stabilit. Necesarul zilnic de vitamina B5 O alimentatie normala asigura un aport zilnic de 5-20 mg acid pantotenic. 0. cefalee. 1.31 22 ..63 vanat………………………………. scaderea rezistentei la infectii. 2.75 crabi………………………………… 0. mergand pana la 5 miligrame pe litru. Continutul de vitamina B5 al unor alimente(mg) ficat………………………………. ulcer duodenal.. este foarte probabil ca acest lucru sa se datoreze unui deficit de acid pantotenic.. paste si cartofi prajiti..bratele si picioarele cu mare greutate si cu dureri.90 cereale integrale…………………….85 pastrav……………………………. adolescenti si personae adulte. care. in oarecare proportie. dulciuri.57 muschi file………………………….35 nuci………………………………… 0... la care creierul si tesuturile se afla in plin proces de constituire.78 galbenus (de la un ou)……………… 0. Pentru copii. pe cat posibil. necesarul zilnic de acid pantotenic (vitamina B5) se situeaza intre 5 si 10 miligrame. Pentru a acoperi necesarul de vitamina al noului nascut. tulburari de somn. 0.B9 si C. 1. balonari. crampe musculare.. se recomanda sa ne hranim echilibrat. 1..Hipovitaminoza pantotenica provoaca anemie.Nu se cunosc intoxicatii cu acid pantotenic.macrou…………………. consumand alimente bogate in substante nutritive si renuntand.70 tarate de grau…………………….40 scrumbie. Gravidele si femeile aflate in perioada de alaptare necesita pana la 15 miligrame pe zi.40 lapte integral………………………. tulburari sanguine si dermatologice. etc. 7. 0...

preparata cat mai sumar. castravetii acri. mustarul iute. etc. Simptomele deficitului sunt oboseala.Totodata. combate inflamatiile in diferite zone ale corpului. Este indispensabila functionarii normale a glandelor suprarenale. De aceea. De asemenea. la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. produsele de panificatie din faina alba.Si acizii sub diferite forme. bicarbonatul de sodiu. actiunea vitaminei B5 previne imbatranirea premature si aparitia ridurilor. distruge vitamina B5. ca si depozitarea indelungata dauneaza masiv acestei vitamine valoroase. mentinerea vitalitatii prevenirea inflamatiilor si rezistenta la stres reducerea depozitelor de grasime.. in special atunci cand mancarurile se afla in contact prelungit cu otetul.fiind un remediu excelent pentru curele de slabire si in mentinerea formei maxime.Drojdia contine 20 mg la 100g. prin aceasta.Vitamina B5 este necesara pentru formarea hormonilor si pentru acetilcolina utilizata de creier pentru a preveni anumite tipuri de depresie. Prelucrarea termica. tarata 2. coacere. este indicat sa mancam hrana proaspata. prelucrarea industriala. Vitamina B5 are rol in catabolismul glucidelor si lipidelor si. Are un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice. condimentele iuti. substantele puternic alcaline dauneaza de asemenea vitamine – de pilda. nu mai contin decat cantitati neinsemnate de acid pantotenic. etc.. mareste capacitatea de concentrare. La randul lor. stresul cronic si depresia. este un aliat prestios in scaparea de kilograme. cum cunt orezul alb.Doza zilnica recomandata de acid pantotenic (vitamina B5) este in jur de 5-15 mg. galbenusul de ou 7 mg la 100 g.ea protejeaza inima. Particularitati biochimice si farmacodinamice: 23 . Utilitatea vitaminei B5 Acidul pantotenic (vitamina B5) este deosebit de important pentru : producerea de energie. muraturile de orice fel. Vitamina B5 ajuta la depasirea mai usoara a situatiilor stresante. de pilda prin prajire.25 mg si varza aproape 1 mg. valorificarea lipidelor in organism vivacitate intelectuala. de exemplu otetul. descompun molecula de vitamina. Alimentele rafinate. pastele. capacitate de concentrare stimularea circulatiei locale si intretinerea nervilor din extremitati piele sanatoasa si par bogat. fierbere. Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pig-mentarea parului.

Vitamina este hidrosolubila si joaca un rol in maturarea globulelor rosii plecand de la 24 .5% cobalt si radicalul cian. posologie: injectabil. hemoglobinei.adulti: 2-4/zi . . bazelor si acizilor puternici.I.5 g/zi . 1. de culoare rosie. de unde si denumirea de ciancobalamina. Vitamina B12 are formula moleculara C68H90N14O14Pco si masa moleculara 1490±140. factor de acilare care intervine in sinteza acetilcolinei. sau I. Necesarul zilnic: 5-10 mg/zi Indicatii: stomatite glosite colite hepatite cronice dermatite arsuri injectat in doze mari. prezentand o oarecare analogie structurala cu hemoglobina. timp de 20 minute.M. fosfolipidelor. DAVITA-MON B12.adulti: 0. COBIONE. stabile in aer si in mediu acid. Este unul dintre cei mai puternici factori antianemici cunoscuti.fiole de 5 ml cu 0. I.5 g substanta activa PANTENOL .copii: 1-3/zi 3. Sunt semirele la actiunea oxidantilor. 5.25-0. RUBIVITAN Este indispensabila pentru viata omului si a animalelor. VITAMINA B12 Sinonime: CYANOCOBALAMINUM (D.5 g/zi comprimate: . continand 4.comprimate a 500 mg care se sug Mod de administrare. stimuleaza mobilitatea gastro-intestinala Prezentare: PANTOTENAT DE CALCIU .C. Are o structura deosebit de complexa.). solubile in apa si alcool.V.Este grupul prostetic al coenzimei A. hormonilor steroizi. Rezista la 120 de grade C. colesterolului.copii: 0. Vitamina B12 este compusa din substante cristalizate.

fapt pentru care este mai corecta denumirea de cianocobamida decat cea de cianocobalamina. SINONIM: cianocobalamina. Absorbtia vitaminei B12 se realizeaza la nivelu mucoasei intestinale. bastinasii aveau obiceiul de a acumula pestii in mari recipiente. creier. factor anemic extrinsec. Denumirea de cianocobamida deriva din structura sa moleculara intrucat contine gruparea cian(-C≡N). Principala sursa de vitamina B12 este sinteza microbiana. factorul proteinelor la animale etc. stabilirea structurii si a activitatii biologice a vitaminei B12 a necesitat colaborarea mai multor grupe de specialisti o perioada mai indelungata de timp . nici de atomul de Co si nici de ribonucleotida. . in prezenta unui factor intrisec produs de mucoasa gastrica si cu care alcatuiesc factorul antipernicios depozitat in ficat. imediat dupa descoperire. in care avea loc un proces accentuat de . Prin anii 1950. Rezulta un lichid cu un miros si un aspect dezgustator. Vitamina B12 se gaseste mai putin in regnul vegetal si mai mult in alimentele de origine animala (ficat... In 1952. vitamina antipernicioasa. Absorbtia si metabolismul. mentionam ca in Indochina. Factorul intrisec are rol de protectie in 25 . tehnicile de izolare s-au mai perfectionat. Identificarea. Biogeneza vitaminei B12 are loc sub actiunea a numeroase bacterii din sol si a bacteriilor intestinale. cunoscut amatorilor de bucatarie chinezeasca. Denumirea de corinoida provine de la inelul porfirinic modificat din molecula sa numit inel corinic. muschi). Se mai numeste (pe langa cianocobalamina si cianocobamida) antianemica. mai ales din colon. asa incat nu mai aveti motive sa fiti ingrijorati). un atom de Co si grupari amidice. 250 tone namoluri culese zilnic..celulele-mama si in sinteza unor acizi grasi si anumitor acizi aminati. Ca element exotic (intre timp. mocirla canalelor. Numele de cianocobalamina nu este riguros stiintific deoarece nu contine grupare aminica libera sau legata de nucleul central (corinic). izolarea. corinoida. Vitamina B12 absorbita si retinuta la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza. reusindu-se in cele din urma obtinerea acestei vitamine pe cale industriala. fezandare / putrefactie. factor antipernicios.. Miner Laboratories din Chicago au identificat o tehnica de izolare a vitaminei B12 din. splina. bogat in acizi aminati si vitamine. vitamina era extrasa din ficatul animal (cam patru tone de ficat prelucrat ofereau un gram de vitamina B12). ci numai in componenta gruparilor amidice. reconstituind prima faza a absorbtiei intestinale. folosind cca.

Ficatul. de 3 micrograme pentru adolescenti sau pentru adulti. Carenta in vitamina B12. pierdere a apetitului. In continuare. poate disimula o insuficienta de aport sau o tulburare a absorbtiei timp de 3 sau 4 ani. Vitamina B12 se gaseste in toate produsele animale indeosebi in ficat.absorbtia intestinala prin formarea unor compusi de inactivare a vitaminelor B12. minime si usor de acoperit printr-o alimentatie echilibrata. labilitate a starii de spirit. diaree. care nu este rara in tarile industrializate. poate rezulta deci fie. sunt de 1 pana la 2 micrograme pe zi pentru copii. bolnavii prezentand inapetenta. neuropsihiatrice (senzatie de arsura cutanata. dintr-o ablatie a prrtiunii terminate a intestinului subtire si. Cea mai buna sursa este ficatul. precum boala lui Biermer. sa mai provina dintr-o anomalie. Ea este relativ stabila la caldura si la aer dar mai sensibila la lamina si la radiatiie ultraviolete precum si la acizi si baze. ouale. Vitamina are rol in hematopoeza si mai ales in eritropoeza. Sunt afectate: maduva hematoformatoare (apare anemia megaloblastica). In sfarsit. mucoasa tubului digestiv. METABOLISM SI CARENTA Absorbtia intestinala a vitaminei B 12 are loc in ultima parte a intestinului subtire. aceasta carenta poate. denumita factor intrinsec. apar primele semne ale carentei: oboseala generala. laptele si derivatele lactate. HIPERVITAMINOZA se manifesta prin aparitia unor stari alergice si prin hiperglobulie. fie dintro gastrectomie (ablatie a stomacului) sau dintr-o o boala responsabila de o anomalie a secretiei de factor intrinsec. care stocheaza vitamina B 12. senzatie de balonare. pierderi de memorie. De asemenea are o importanta deosebita in ce priveste cresterea. UTILIZARE TERAPEUTICA 26 . dintr-o infectie cronica a intestinului subtire. in mod exceptional. Ea nu este posibila decat in prezenta unei glicoproteine secretate de stomac. nevrita optica inflamatie a nervului optic. in mod exceptional. de 4 micrograme pentru femeile gravide sau care alapteaza. unde intervin modificari ale trombocitelor sau chiar leziuni degenerative nervoase. dar si pestele. prin aporturi alimentare insuficiente (regim vegetarian). mucoasa bucala (glosita Hunter). Factorul intrisec activ fixeaza pina la 264 de micrograme vitamina B12\mg. Carenta vitaminica afecteaza tesuturile in care se produc multiplicari celulare rapide. hematopoeza si functionarea celulei nervoase. Cea mai importanta actiune a acestei vitamine este anemia pernicioasa de tip Biernner. tulburari hematologice (anemie megaloblastica). depresie) si mucoase (limba depapilata). o carenta in vitamina B 12 nu este deloc rara la persoanele in varsta. varsaturi. NECESITATI SI SURSE Aporturile nutritionale recomandate.

dar contine cobalt (4%). Intervine in sinteza nucleoproteidelor. asemanatoare pigmentului eritrocitar si clorofilei. de asemenea. Solutia apoasa are Ph=4-4. mai ales in ficat. anemicii excretind zilnic cantitati de ciancobalamina egale cu oamenii normali (50-250 ug). este indicata in carenta corespunzatoare. creier si muschi. iar in prezent se obtine din culturile de Streptomyces griseus. numita si factor intrinsec. Vitamina B12 se gaseste in toate organele. cu reactie neutra. de structura probabil mucoproteica. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Ciancobalamina este indispensabila procesului de maturare a eritrocitelor. Particularitati farmaco-cinetice: Pentru absorbitia este necesara prezenta asa numitului factor intrinsec secretat de mucoasa gastrica. cind mucoasa gastrica este atrofiata sau cind exista leziuni intestinale importante. Ciancobalamina. se elimina renal. stomac. substanta care intra in structura acizilor nucleici. in doze mari ca analgezic. In intestinul gros absorbtia este mai redusa. Lipsa ei duce la hiperplazia megaloblastica a maduvei oaselor. A fost obtinuta cristalizata. Injectiile intravenoase cu unul dintre derivatii ei. La omul normal se absoarbe in intestinul subtire 70-90% din ciancobalamina. Este depozitata in ficat. administrata in injectii intramusculare. are culoare rosu-inchis si este solubila in apa. indeosebi). Administrarea medicamentoasa de vitamina B 12 este contraindicata in rare cazuri (anumite cancere.Vitamina B12. 27 . hidroxocobalamina. Vitamina din alimente nu este distrusa in tubul digestiv. Ciancobalamina este absorbita total si rapid dupa administrarea subcutanata sau intramusculara. A fost obtinuta initial din ficat de bovina ( 25 mg dintr-o tona de ficat). Administrarea orala a vitaminei B12 nu are efect in anemii. sub forma nemodificata. Particularitati fizico-chimice: Vitamina B12 are structura porfirica. fiind necesara pentru transformarea timinei in timidina. datorita opririi evolutiei maturarii hematiilor. sunt practicate in caz de intoxicatie cu cianura.2 ug). s-ar absorbi numai sub forma unui complex cu factorul intrinsec. prin filtrare glomerulala( 0. Ea este utilizata.5. desi baeriile saprofite sintetizeaza vitamina. ca un subprodus la fabricarea streptomicinei. Absorbtia este favoizata de Ph-ul alcalin. rinichi.

28 . Este cunoscuta ca un factor esential pentru crestere si nutritie. Dispar tulburarile digestive. dupa citeva ore de la injectare. In 4-8 saptamini eritrocitele circulante ajung la nivelul normal.Ciancobalamina intervine si in transformarea acidului folic in acid fotenic si prin aceasta contribuie la metilarea uracilului. Se cunosc situatii cu consum crescut de vitamina B12. diminua astenia. uremie sau primeste cloramfenicol. insuficienta pancreatica. Semnele de hipovitaminoza B12 la om constau in tulburari ale hematopoezei. Nu sunt influentate atrofia mucoasei gastrice. unde are actiune majora. Absorbtia insuficienta a vitaminei B12 din intestin se intilneste in inflamatii. inclusiv cele localizate pe mucoasa linguala. Se obtine vindecarea clinica in citeva saptamini. Reticulocitele apar in singe periferic in zilele 5-12. de utilizare si de cresterea nevoilor si pierderilor. se observa la nivelul maduvei. Rezultatele sunt mai slabe daca bolnavul are concomitent o infectie. De asemenea contribuie la troficitatea mucoasei digestive. absorbtia este diminuata la bolnavii cu insuficienta a formarii factorului intrinsec datorata unor suferinte gastrice ( gastrite toxice. Vitamina B12 are actiune lipotropa si intervine in metabolismul proteic. iritarea stomacului) si gastrectomie. aclorhidria histaminorefractara. neoplasm gastric. de exemplu la bolnavii paralizati de diohzllobathrium latum. Are rol in mentinerea gruparilor sulfhidrice in forma redusa. fiind esentiala in procesele de care depind integritatea functionala a fibrelor mielinice. Efectele hematologice sunt primele car apar si anume. dupa prima saptamina de tratament se obtin ameliorari evidente. cu formarea timinei. tumori. necesare sintezei metioninei din hemocisteina si transformarii glicolului in serina. capacitatea stomacului de a sintetiza factorul intrinsec. disbacterioze intestinale. In formele obisnuite de anemie megaloblastica. Deficitul de vitamina B12 prin lipsa de aport se manifesta la persoanele cu dieta vegetariana severa. Concomitent se realizeaza valori normale pentru leucocite si trombocite. prin favorizarea gruparilor metil labile. Tratamentul de substitutie cu B12 trebuie continuat toata viata.pentru unele microorganisme si pentru organisme superioare. Carenta vitaminei B12 poate avea drept cauze tulburari de aport. de absorbtie. necesara pentru functionarea unor enzime. Are actiune neurotropa. lipsa ei producind glosita si gastrita atrofica. ale integritatii fibrelor nervoase mielinice si ale celulelor epiteliale din tubul digestiv. Dupa 2-3 zile se restabileste hematopoeza normaloblastica. Indicatii: Ciancobalamina este indicata in anemii megaloblastice. gastrita atrofica. anorexia.

fiole de 5 ml cu extract de ficat avind 50 ug ciancobalamina.Efectele ciancobalaminei sunt mai slabe in anemia megaloblastica din cursul sarcinii sau a copilariei.fiole de 1 ml cu 50 ug sau 100 ug.. La bolnavii cu complicatii ale S. NEOHEPAR .fiole de 2 ml cu extract de ficat avind 200 ug ciancobalamina. Cu cit tulburarile neurologice au aparut mai recent fata de aplicarea tratamentului cu vitamina B12. senilitate Nu exista dovezi certe de eficacitate in multe cazuri dintre diagnosticurile mentionate. VITAMINA B12 . tulburarile sensibilitatii profunde din scleroza in plagi) hepatita cronica si ciroza nevralgii de trigemen anorexie intirziere in crestere sterilitate unele psihoze. ameliorarea se obtine mai lent.N. - Mod de administrare. Contraindicatii: alergie la ciancobalamina bolnavi de astma poliglobulii neoplasm Reactii adverse: ciancobalamina poate produce reactii alergice: urticarie si chiar soc analfabetic. cu atit se obtin rezultate mai bune.fiole de 2 ml solutie injectabila de extract de ficat avind 20 ug ciancobalamina. posologie: 29 . insa nu se mai inregistreaza avansarea leziunilor. Prezentare: ROMTRAT . Datorita actiunii neurope. . Ciancobalamina ar avea unele efecte si in afectiuni cu ar fi: neuropatii (polinevrita alcoolica si diabetica. vitamina B12 produce efecte favorabile asupra tulburarilor nervoase din timpul anemiei megaloblastice. Se obtin rezultate partiale in anemia datorata batricefalozei si in sindroamele de absorbtie intestinala.

hemoragii.M. fecale. La acestia doza zilnica este de 1 ug.. Aceasta cale poate fi folosita la vegetarieni.C. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. lipsiti de aportul vitaminei B12 prin carne. La copii se administreaza 1-10 ug/zi. Doza de vitamina B12 este diferita in functie de intensitatea anemiei megaloblastice. tranpiratie. sau S. alcool. calea orala nefiind recomandata in anemia megaloblastica. Tratamentul de intretinere se face cu doza de 30-100ug o data pe luna. In afectiuni neurologice si hepatice cronice se injecteaza 1 mg/zi sau la 2-3 zile. Acidul nicotinic si amida nicotinica sunt substante cristaline.Acidul nicotinic si amida apa. In formele complicate se administreaza 30 ug/zi. zilnic. iar in nevrite 1000 ug/zi. Incompatibilitati in solutie: Vitamina B12 este incompatibila in solutii cu acidid ascorbic.alcool. 1. tulburari neurologice intense. deoarece nu este posibila absorbtia. Sunt absorbite la nivelul intestinului de unde patrund in singe. si 5 mg acid folic. la formele medii. Se elimina prin urina. 6.termostabile. Vitamina B3 (PP) cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. In cazurile grave de anemie megaloblastica cu tromboalopenie. solubile in apa. 3. termostabile. oral. VITAMINA B3(PP) Cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. existenta unei infectii sau a tulburarilor neurologice. Absorbtia si metabolismul.M. incolore. necomplicate se administreaza zilnic 1 ug timp de 10 zile. tratamentul se face in prima zi 100 ug vitamina B12 I. Initial. solutii alcaline si reductoare. nicotinica sunt substante cristaline. vitamina K solutie apoasa. clorpromazima.incolore.Calea de administrare obisnuita este injectabila I.solubile in 30 . infectii. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. timp de 5-10 zile.

Carenta vitaminei B3.diminuand colesterolul daunator(LDL).La inceputul secolului 20. migrenei. precum metabolismul lipidelor (grasimilor).In 1934. amelioreaza circulatia sangelui – participa la metabolizarea proteinelor.Organismul nostru poate produce niacinamida din triptofan.Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al gurii). descrisa sub termenul de pelagra.Deficienta in acid nicotic duce la bolile pelagra la om si limba neagra la caine. in Suedia.Young au descoperit ca pentru fermentatia alcoolica de catre extractele de drojdie este nevoie de un cofactor termostabil. glucidelor si lipidelor. rezulta fie prin aporturi alimentare insuficiente. mineral.A.amida acidului nicotinic.Aceasta substanta nutritiva este de asemenea implicata si in alte procese importante. modereaza tensiunea arteriala.oua si lapte. ca fiind acidul nicotic. Vitamina B3 se comporta ca o coenzima in multe dintre functiile biochimice. Warburg si W. ametelilor.Elvehjem si 31 .Harden si W. protejeaza impotriva arterosclerozei. la caldura si rezistenta la oxidare. previne aparitia diareei.Organismul nostru poate transforma de asemenea niacina in niacinamida. dar acesta poate asigura doar o parte din necesarul de care avem nevoie.pana in 1937.von Euler. foarte asemanatoare cu coenzima I.Goldberger a aratat ca boala nu era infectioasa. un aminoacid aflat in alimentele de origine animala.Aceasta descoperire ia condus pe biochimistii americani C. doza zilnica recomandata fiind de 20 mg.cu precadere in cele care necesita mentinerea sanatatii pielii si functiile specifice tractului gastrointestinal si ale sistemului nervos. ca urmare a unor studii de nutritie intreprinse in azile de orfani de catre Joseph Goldberger s-a stabilit ca aceasta boala era o boala de carenta alimentara.In 1915-1920. precum si sintezei normale a unor hormoni (testosteron. in 1933.Ea atenueaza riscul aparitiei unor tulburari cardiovasculare.Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv.incepute in 1904.J.estrogeni.pe care au numit-o coenzima II. ca ea era asociata unei alimentatii cu amidon degradat si putea fi prevenita prin suplimentarea hranei cu carne. Vitamina B3 este stabila la lumina. numit initial coenzima sau coenzima I.insulina). ei au gasit ca ambele coenzime au drept nicotinamida. glucidic.crescand nivelul celui benefic(HDL) si scazand nivelul trigliceridelor din sange.Acest cofactor. Putin dupa aceea.Christian au izolat o alta coenzima. a sistemului nervos. cand biochimistii englezi A. fie prin interactiuni medicamentoase (unele antituberculoase si antiparkinsoniene). pelagra era endemica printre copii din sudul Statelor Unite. mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor.Aceasta s-a realizat prin cercetari complet independente. Vitamina B3 participa in metabolismul proteic . normalizand functia suprarenalelor.De asemenea.a fost izolat de H.lipidic. dializabil.Totusi. factorul alimentar responsabil nu putea fi recunoscut.

taratele de cereale. participand activ la metabolismul proteinelor. nu se mai asigura cantitatea necesara pentru sinteza niacinei si astfel apar semnele de carenta. curmalele. morcovul. ouale. a acidului nicotinic drept factorul nutritional care previne limba neagra la caini si pelagra la om. De fapt. rezultatul lipsei acidului nicotinic. etc. de fapt. un aminoacid. ele nu manifesta nici o carenta atunci cand din alimentatie li se scoate acidul nicotinic. a limbii si a tesuturilor digestive favorizeaza circulatia cerebrala si coronariana scade tensiunea arteriala stimuleaza secretia gastrica si eliminarea bilei inlesneste asimilarea fierului . el mai este denumit si niacina fara vreo semnificatie speciala. painea integrala. Pelagra este.W. nuci. ficatul.un alcaloid toxic din tutun. avocado. arahidele. dar.al pielii. tomatele.Daca insa continutul in triptofan al proteinelor alimentare este mic.Daca animalele sunt hranite din abundenta cu proteine bogate in triptofan. 32 .glucidelor si lipidelor. leguminoasele. pestele. niacina este esentiala pentru corp deoarece : este un factor antipelagros de prima importanta are actiune vasodilatatoare la nivelul pielii serveste la buna functionare a sistemului nervos central stimuleaza secretia gastrica mareste glicemia si scade nivelul colesterolului mentine sanatatea pielii. migdalele. piersicile.Woolley la identificarea.Luarea de doze mari de acid nicotic permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol.plantele si majoritatea animalelor pot sintetiza acid nicotinic din alti precursori. deci la metabolismul general al organismului. ciupercile proaspete. smochinele. COOH N Acid nicotinic CONH2 N Nicotinamida Insuficienta de vitamina B3 provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos.D. in 1937. conopida.Principalele surse alimentare bogate in vitamina B3 sunt : drojdiile alimentare si de bere. carnea. De asemena. ea este consecinta unei sume de carente in diferite vitamine si in acizii grasi esentiali. in primul rand.in deosebi din triptofan. Vitamina B3 constituie un factor important in hranire. Numele acidului nicotinic vine de la faptul ca el este un component al nicotinei.

vitamina B3 dilata vasele de sange.De asemenea. in peste. inflamatii bucale. tulburari circulatorii periferice.Deoarece vitamina B3 se pierde prin gatirea in apa a alimentelor care o contin. respiratie dificila. stiut fiind ca porumbul contine cantitati infime de vitamina B3. capabila sa asigure un nivel echilibrat al zaharului in sange. iritabilitate. lactate si branzeturi. este recomandabila gatirea lor in abur sau la cuptor. inlaturand tulburarile de circulatie la persoanele cu vasele sanguine ingustate.Drojdia de bere este un mare furnizor de vitamina B3.De asemenea. Rolul si caracteristica vitaminei B3 Vitamina B3 se gaseste in carnea de vita. broccoli. afte.Un studio efectuat in SUA a pus in evidenta faptul ca simpla administrare a niacinei. Rapiditatea cu care niacina poate elimina neplacerile si vindeca bolile este uimitoare – comparabile doar cu rezultatele fulgeratoare obtinute priin administrarea vitaminei C.Surplusul este eliminate prin urina.Datorita acestei actiuni de dilatare a vaselor. cartofi. fara un alt tratament. hipertensiune arteriala si ateroscleroza. herpes.Este binecunoscuta si ca actiunea vasodilatatoare a vitaminei B3. stari depresive. etc. enterocolita. caracterizata prin tabloul simptotic a celor trei ―D‖ (dementa. insomnii. influenteaza sistemul nervos si activitatea unor glande cu secretie intrena. precum si oligoelementul crom.diaree. stres.6 miligrame pentru 1000 de kilocalorii consumate 33 . rosii si morcovi. respective glucoza.deoarece era folosita la tratarea populatiei bolnave de pelagra din tarile unde alimentatia se baza in principal pe porumb. senzatie de rau general .Ea contine nu numai multa vitamina B3 si B2. artrita. poate scadea valoarea colesterolului cu 22% si nivelul trigliceridelor cu 52%. dermatita). dar si alte vitamine ale complexului B. de porc. diferite psihoze. niacina poate fi de ajutor si celor ce sufera de migrene. porumb si produse din porumb. grau integral.Previne si vindeca pelagra.Totusi exista forme ale vitaminei B3 care nu sant absorbabile. alcoolism. prurit. Necesarul zilnic de vitamina B3 Corpul nu-si poate face reserve de niacina. contituie principala sursa de energie a organismului si singura forma de carbohidrat acceptata de neuronii creierului nostru. Niacina mai are o functie deosebit de insemnata in cadrul metabolismului nostrum : ea reduce nivelul colesterolului. trebuie sa ne asiguram in permanenta un aport indestulator. intr-o forma asimilabila de catre organismul uman. amestecandu-se legumele pentru ase pastra cat mai mult din continutul vitaminic. ameteli. cefalee. Candva vitamina B3 a fost numita si ―vitamina antipelagroasa‖. oua.De aceea. acnee. indigestii. intr-o combinatie adecvata.Vitamina B3 este indicata in pelagra. copiii si adolescentii – intre 5 si 12 miligrame adultii – circa 6.Zaharul in sange. degeraturi. in diaree.

Pe de alta parte. 1 ceasca ……………. ea este in general prost suportata. 7. care au utilizat mai mult de 4000 mg zilnic..6 arahide. 100 grame …………………….2 34 . care deseori limiteaza utilizarea sa. mai ales in caz de insuficenta renala. Pentru pastarea unei sanatati generale bune.2 ton.8 cereale integrale.4 somon. iar IM sau SR pot fi mai eficiente decat IHN in reducerea nivelului colesterolului si al LDL in sange. 1 ceasca ………………. Niacina SR este conceputa sa elimine aceasta senzatie. 12. femeile gravide si mamele care alapteaza ar trebui sa suplimenteze cu cateva milligrame cantitatile indicate mai sus.6 piersici uscate. au aratat ca niacina IHN a fost evidentiata ca factor benefic in afectiunile circulatorii. Trebuie. 100 grame ………………………. dar.(IHN). 100 grame …………… 35. 100 grame …………………….2 inima. 5..Luarea de doze mari de acid nicotic este categoric contraindicat in caz de ulcer gastroduodenal sau de diabet.. 10. Exista cateva suplimente cu niacina in present pe piata. desi inca mai produce purpura si tulburari gastrointestinale. Cand se foloseste un nivel crescut de niacina IM.la un nivel mai mare decat 1500 mg zilnic au fost raportate niveluri ridicate de enzime hepatice si toxicitate pentru ficat. 100 grame ……………………. niacina cu actiune in timp(SR) si inoitol hexiancianat. luate precautii. totusi.2 ficat.in general subiectii incearca o senzatie de purpura. Experimente efectuate pe pacienti umani.femeile – 13 pana la 15 miligrame barbatii – intre 15 si 20 miligrame Cei ce presteaza o munca grea. aceasta apare la unele persoane.IHN sau ―flush-free‖ niacina este considerata complet sigura si fara nici un alt efect de purpura. 6.. se recomanda administrarea niacinei mai degraba decat a nicotinamidei. Totusi.3 pasare. 100 grame ………………………. 8. Acestea include niacina cu reactie imediata(IM). este mai usor tolerat de catre unii utilizatori. o ceasca ……………………… 24. care contine niacina plus inositol.. Niacina si nicotinamida sunt disponibile intr-o gama larga de suplimente. deci. Luarea in doze mari de acid nicotic poate permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. Continutul de vitamina B3 al unor alimente(mg) drojdia de bere. Daca tratati probleme circulatori sau o scadere a nivelului de colesterol si de trigliceride. inclusiv in cazul maladiei Raynaud si in claudicatie intermitenta. doza zilnica optima de baza pentru vitamina Eb (10% pana la 25% ar trebui sa fie niacina) este de 25-300 mg pentru barbate si femei. 9.

a marit semnificativ nivelul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL sau colesterolului ―bun‖). 1 ceasca …………………….9 Functii si utilizari ale vitaminei B3 Boli cardiovasculare Datorita rolului sau in metabolismul lipidelor. 4..cotlet de mile. cercetatorii au administrat pacientilor simvastatin impreuna cu niacina obtinand rezultate remarcabile – aproape 70% mai putine decese. palpitatii si spitalizari pentru boli cardiovasculare in toata perioada de trei ani a experimentului. s-a constatat o eficienta si o siguranta sporita.Altii sugereaza o combinatie a niacinei cu medicamentele de reducere a nivelului colesterolului. precum si costului si nivelului de toxicitate scazute.1 migdale. 1 bucata ………………. Atunci cand niacina a fost administrata impreuna cu lovastatinul.8 cotlet de porc. intr-unul dintre studii. 1 ceasca ………………. atacuri de cord. datorita efectelor sale. 35 . a lipoproteinelor cu densitate foarte scazuta (VLDL) si a trigliceridelor...De asemenea. niacina fiind considerata mult mai eficienta – in cresterea nivelului colesterolului HDL si a apolipoproteinei A-1 – decat tratamenetul medicamentos.. 3.. niacina poate constitui un tratament in cazul multor pacienti ce prezinta un nivel marit al colesterolului. Niacina a fost cu mult mai eficienta decat medicamentul in reducerea colesterolului limfatic. 3. difuzia extinsa a niacinei a fost comparata cu efectul gemfibrozilului. 1 bucata ……………….Optiunea utitlizarii ca medicamente folosite in aceasta afectiune prezinta serioase efecte secundare inclusiz o incidenta crescuta a cancerului gastrointestinal si o marire a riscului aparitiei unei afectiuni biliare..Alte lucrari evidentiaza difuzia extinsa a niacinei. chiar in doze crescute in conditii de siguranta – in tratamentul diabetului de tip 2 care deseori inregistreaza un nivel scazut de HDL.precum si alti specialisti concluzioneaza ca.. un medicament prescris pe scara larga in scaderea nivelului colesterolului.Un numar impresionant de lucrari evidentiaza efectul niacinei in reducerea nivelului colesterolului ―bun‖.numeroase utilizari terapeutice ale niacinei (nu ale niacinamidei) sunt prescrise in tratamentul nivelului crescut al colesterolului. Autorii acestor lucrari. in special in cresterea HDL. tinand cont de eficacitatea niacinei si de actiunea sa printr-un mecanism diferit fata de al medicamentelor utilizate in prezent. 5.Intr-un alt studiu.7 mazare verde. 100 grame ……………… 2.De exemplu.6 boabe de soia.Un alt studiu a comparat eficacitatea niacinei cu aceea a clofibratului.

In ambele lucrari. nelinistile. Cancer Numeroase studii reliefeaza ca niacinamida este eficienta impotriva mai multor tipuri de substante cancerigene. Poate acest tratament ar fi mult mai eficient daca vom lua in considerare si alte substante nutritive. multi specialisti utilizeaza niacina si/sau niacinamida separate sau in combinatie cu alte medicamente in tratamentul afectiunilor mentale ca anxietatea.Studiile sugereaza ca niacianamida – ca si vitaminele E. Intar-unul dintre studii au fost adaugate 60 mg de rutin si 300 mg de vitamina C.Astfel. slabiciunea si pierderea memorei – toate acestea fiind disfunctionalitati ale sistemlui nervos. confuzie si isterie.De exemplu. dar si a acizilor grasi omega-3. aceasta doza fiind majorata la doua pana la trei ore in timpul crampelor. Probleme menstruale Doua studii despre utilizarea niacinei releva crampe menstruale la aproape 90% dintre subiecti. in forma de niacina este un vasodilatator – un agent menit sa relaxeze sis a largeasca vasele sanguine.Astfel. Deficienta severa de niacina constituie un factor major in dezvoltarea 36 .acestia sunt incantati de rezultate.nervozitatea. in timp ce celelalte nu.Cand pacientii utilizeaza niacina si acestia se reintorc la medicii lor pentru examenele medicale.depresia si chiar schizofrenia. acestea amplificand efectul niacinei. Vitamina B3 mai are si alte functii in cadrul sistemlui cardiovascular.B6 si pantotenatul de calciu – poate fi de asemenea utila in tratamentul epilepsiei.Datorita importantei acestuia in sistemul nervos. impreuna cu anticonvulsivele. utilizata in tratamentul diferitelor probleme circulatorii. aceasta substanta nutritive poate fi utila in prevenirea catorva forme de cancer.Cercetatorii sugereaza ca acest fapt poate arata ca lipsa raspunsului la tratament indica necesitatea maririi dozei. daca avem o cantitate suficienta de acizi grasi omega-3 pentru ca actiunea vitaminelor B sa fie mai eficienta.Aceste simptome pot fi urmate de lipsa orientarii. niacina este de asemenea. Sistemul nervos Unele dintre simptomele de inceput ale carentei niacinice include irascibilitatea.Niacina este extreme de eficienta in reducerea colesterolului si a trigliceridelor.Femeile care au raspuns cel mai bine la tratament au inregistrat un ciclu normal. depresia.Eficacitatea terapiei a durat cateva luni chiar si dupa ce a fost interupt. Niacina este in special utila in cazul persoanelor care au o predispozitie ereditara si rezistenta la nivelul crescut de colesterol.Un studiu sugereaza ca o cauza majora a imbolnavirilor mentalein societatea de azi poate fi datorata nu numai carentei vitaminelor B si in special a niacinei. subiectilor cu varste cuprinse intre 14-44 de ani le-au fost administrate 100 mg de niacina de doua ori pe zi.

deoarece pot aparea tulburari ale functiei hepatice. terapia cu niacina necesita monotorizarea foarte atenta a unui medic. 37 . singurul efect advers al suplimentarii niacinice este o usoara purpura temporara. deoarece administrarea dozelor crescute. persoanelor carora li se administreaza isoniazid si care l-au folosit in tratamentul tuberculozei. femeilor care iau contraceptive orale si persoanelor cu deficiente proteice. administarea niacinei dupa o masa sau dupa o aspirina poate duce la disparitia sau prevenirea inroselii fara a pierde efectele benefice.pelagrei – boala caracterizata prin cei trei D : dermatita. poate creea toxicitate hepatica. precum inositolul-hexancianat (IHN). In cazul persoanelor cu disfunctionalitati la nivelul ficatului. lipidelor si proteinelor metabolismul cerebral starea de spirit somn activitatea inimii controlul colesterolului muschi tesutul conjunctiv functionarea tubului digestiv. Utilitatea vitaminei B3 Niacina (vitamina B3) este deosebit de importanta pentru : respiratie celulara energie celulara metabolismul carbohidratilor. chiar si sub monotorizare de specialitate. Simptomele evidente de carenta a vitaminei B3 se manifesta in general in randul persoanelor alcoolice si in cazul celor malnutrite. Carenta de niacina este de asemenea aproape comuna in randul persoanelor care au o dieta bazata in special pe porumb.diaree si dementa. Toxicitate si efecte adverse Nu se cunosc efecte toxice ale acestei vitamine in doze de pana la 2 g (2000 mg). Pentru prevenirea acestui simptom al deficientei. RDI pentru vitamina B3 este de 20 mg pentru femei si barbati. datorita faptului ca niacina din porumb este neabsorbabila. Totusi.Necesarul de vitamina B3 poate fi mai mare in randul persoanelor cu cancer. In cazul persoanelor sanatoase. Este nevoie de prudenta in cazul administrarii niacinei SR cu actiune in timp. poate si o oarecare stare de neliniste. par cea mai sigura varianta.Noile forme.

1. dar in cantitati insuficiente. Ea alaturi de alte vitamine B. mai putin cunoscute. Avidina din oul crud intirzie absorbtia acestei vitamine. Vitamina B8 este sintetizata si in organism. Carenta vitaminei B4 modifica echilibrul leucocitar. transpiratie. in functiile suprarenalelorsi a proceselor cresterii. Eliminarea vitaminei se face prin urina. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii. im-piedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali. Copiii au nevoie de o cantitate de 50–90 mcg/zi.3.Impreuna cu inozitolul (ambele substante sunt componente ale lecitinei) favorizeaza legarea acizilor grasi liberi. intervine in functiile sistemului nervos cit si cele ale sistemului hematopoietic. Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare. Sportivii necesita cantitati mari din aceasta vitamina. 7. de preferinta) si flora intestinala furnizeaza dozele necesare organismului. Vitamina B7 este componenta a unor enzime care contribuie la metabo-lismul proteinelor. lipidelor. fecale. In singe. Absorbtia vitaminei B4 se realizeaza la nivelul intestinului subtire. Impiedica incaruntirea si caderea parului. Sintetizarea vitaminei B4 de catre flora bacteriana intestinala este redusa la om. Vitamina B8 sau H este indispensabila persoanelor cu unghii fragile si casante. care nu este distrusa la caldura sau umiditate. Cea mai importanta sursa este drojdia de bere. fiind utilizata cu rezultate bune si prevenirea alopeciei(cheliei). prevenind steatoza hepatica. Se mai numeste si biotina sau vitamina H. alcalinitatea si oxigenul o afecteaza. este in hematii.3 mg (300 mcg). Surse: alimente din regnul animal si vegetal. glucidelor si lipidelor. dar lumina. Administrarea sulfamidelor si a antibioticelor creste consumul de vitamina B4. Doza zilnica recomandata: 0. o substanta hidrosolubila. 38 . ALTE VITAMINE DIN GRUPA B Vitamina B4 (adenina) are functii si indicatii terapeutice. a clorurii de sodiu. Ea are un rol important in metabolismul glucidelor. Contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. Alimentele (proaspete. concentratia cea mai mare de vitamina B4. prin producerea leucopeniei si granulopeniei.

cunoscuta si sub numele de amigdalina (sau laetrile). Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantotetic. galbenusul de ou. organele de vita. activitatii cerebrale. Vitamina B15 (acidul panganic) se gaseste in alimente de origine animala. laptele. porumbul. legumele si fructele crude (neprelucrate termic sau conservate) sunt necesare pentru aportul zilnic de biotina. este utila in profilaxia si tratamentul anemiei. porcilor. Vitamina B13 are structura chimica asemanatoare acidului azotic.de memorare si de pastrare a echilibrului psihic. Se face din ce in ce mai auzita opinia conform careia cancerul ar fi o boala cauzata de o deficienþa nutriþionala. Contribuie la dezvoltarea fizica. Intervine in procesele enzimatice si. Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat. un virus sau o toxina misterioasa. Vitamina B10 are un rol important in sinteza proteinelor. precum si in formarea globulelor rosii. cu rol in stimularea cresterii puilor. ca si drojdia de bere. — intervine in sinteza acizilor grasi si a proteinelor. Vitamina B14 este extrasa din urina umana. este absolut indispensabila transmiterii influxului nervos si. Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor. in metabolismul glucidelor si acizilor grasi. aminoacizilor. nucile. Nu ar fi vorba despre o bacterie. Vitamina B12 isi aduce apor-tul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos. in 1950. biochimistul dr. cerealele integrale. componente esenti-ale ale membranei celulei nervoase. produsele lactate. melasa. Din acesate motive. — stimuleaza cresterea parului si intarzie caderea acestuia. deci. — are capacitatea de a produce hidratii de carbon din molecule. — calmeaza durerile musculare. conopida. constituie un principiu component al complexului B. Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. are rol in hematopoeza. Ca urmare. Are si un efect calmant pronuntat. Ernest Krebs a izolat.Surse Carnea proaspata. — impiedica incaruntirea prematura. amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare. la cresterea poftei de mincare si a greutatii cor-porale. reintregind rezervele organismului. o noua vitamina pe care a denumit-o B17 . in cantitate de 2 mg\zi acopera nevoile organismului. glucozei. Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor. Roluri si caracteristici — ajuta la degradarea acizilor grasi. Dupa ani de cercetari. Vitamina B10 contribuie la metabolismul fierului si la formarea hematiillor(globulele rosii). 39 .

tonifiant.dureri la locul injectiei 3. FOSFAT Prezentare: . 40 .C. 1 fiola zilnic Reactii adverse: . continind fosfat de sodiu 10 mg . semintele fructelor (mai putin citricele) contin aceasta substanta care le confera un gust amarui. intervenind in procesele de oxido-reducere. 2. REDOXON.actioneaza substitutiv in starile de deficit de riboflavina Indicatii: carente speciale si ale complexului B anemie hemeralopie conjunctivita tulburari de crestere crampe musculare stomatita seboree unele migrene Mod de administrare: injectii I.cutie cu 5 bucati Actiune terapeutica: . In general. consumul zilnic a 7-10 simburi de caise previne aparitia cancerului.V.sunt cea mai bogata sursa naturala de vitamina B17. Simburii de caise pe care ii mincam cu mare placere cind eram copii . Krebs. sau vitamina anti-scorbutica. CAROSCORBIS.fiole a 2 ml solutie apoasa injectabila. Vitamina B PHOSPATE Sinonime: RIBOFLAVIN. CEBION. Are rol anti-infectios.ci pur si simplu despre absenta unei substante pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa: vitamina B17.actioneaza ca factor vitaminic cu functie de sistem oxido-reducator . VITAMINA C Sinonime: ACIDUM ASCORBICUM (D. Conform studiilor dr. VITASCORBOL Este acidul ascorbic. Are o importanta capitala pentru organism. specific.I.). CANTAN.

In lipsa vitaminei C. gripa sau tuberculoza pulmonara. Scade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii.participa la detoxifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier.lamaia 065 . benzen. cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina C. de exemplu. Ratia zilnica este estimata insa. unde productia de fructe este sezoniera. economiseste vitaminele din complexul B.). substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar hemoragii la nivelul gingiilor.napul 140 . Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate. Gingiile sangereaza usor. Mineralizarea scheletului este alterata. Produsele animale.ardeiul 120 .spanacul 050 41 . tegumentelor. cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos. spontan sau la traumatisme minime. protejeaza vitaminele A si E. cerealele. Fiind hidrosolubila si usor oxidabila. Ca urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut. frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina C. Exemple de vegetale (100 grame) ce contin vitamina C (miligrame): . mercur. S-a demonstrat ca 10 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului. fracturile se vindeca mai greu. exista riscul aparitiei hipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara.conopida 060 . etc.portocala 060 . la actiunea oxigenului si a luminii. etc. la cca. Vitamina C mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante chimice din mediul ambiant (plumb. Efortul muscular.patrunjelul 200 . muschilor. pentru un adult normal. dintii devin mobili si cad. In Zonele cu clima temperata sau rece.mararul 100 . produsele zaharoase sunt lipsite de vitamina C.varza 120 . putand apare mai des. Vitamina C catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare). 30 miligrame. vitamina C se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor. Singura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete.

vitamina C se descompune usor si este sensibila la lumina. La fel ca majoritatea vitaminelor. bioflavonoidele mentin integritatea structurii interne a capilarelor. participa la sinteza fibrelor de colagen. adminitrarea lor concomitena. Aceste substante sunt denumite uneori vitamina P. are efect hemostatic si amelioreaza simptomatologia hipocal-cemiei. Participa la sinteza acizilor biliari. atenueaza efectele loviturilor.5-7. Preparatele moderne de vitamina C contin si bioflavonoide. Particularitati fizico-chimice: Vitamina C se prezint sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba. Organismul uman nu este capabil sa siontetizeze bioflavonoide si. Creste si mentine randamen-tul fizic. La depozita-rea vitaminei C trebuie sa avem in vedere toate acestea. precum si la sinteza hormonilor corticosuprarenalieni. deoarece reduce durerea. Impreuna cu vitamina C. prin efectul reducator. Participa la activarea multor sisteme enzimatice si are un rol umportant in respiratia celulara. In preparatele de vitamina C din extracte naturale. caldura si vapori de apa. Deficitul de vitamina C conduce la aparitia scorbutului. Bioflavonoidele favorizeaza absorbtia vitaminei C. Are efect antistres. acidul ascorbic se gaseste sub forma de poliascorbat. a cartilajelor si oaselor. scad colesterolemia si. Este usor solubila in apa. Accelereaza vindecarea ranilor. din acest motiv. In timpul suprasolicitarilor fizice creste necesarul de vitamina C si din aceasta cauza se recomanda sportivilor un consum crescut inainte de competitii. acestea sunt furnizate organismului doar prin aport alimentar. insa nu sunt vitamine propriu-zise. Particularitati farmaco-cinetice: 42 . facilitea-za absorbtia fierului si impreuna cu acidul folic si vitamina B12 stimuleaza maturarea globulelor rosii. Aceasta grupa de substante este fregvent utilizata in accidentele sportive. Acidul asorbic administrat in mod sustinut simuleaza sistemul imunitar si creste rezistenta organismului fati de bolile infecto-contagioase. care are un efect prelungit fata de de cel al acidului ascorbic simplu obtinut pe cale sintetica. El a fost primul care a reusit sa extraga din ardei vitamina C si pentru aceasta descoperire a fost distins cu Premiul Nobel. regenerarea tesuturilor. fiind preferata. astfel. Solutia apoasa are PH=5. Scade colesterolul sangvin si protejeaza organismul fata de substantele cancerigene. previn formarea cataractei. solubila in alcool si practic insolubila in uleiuri grase. Astazi se pot procura usor si in tara noastra produsele cu vitamina C obtinute din surse naturale.Vitamina C a fost descoperita de catre savantul maghiar Albert.

fiind necesar un aport exogen continuu. Administrarea ACTH-ului diminua acidul ascorbic din suprarenale. a substantei proteice din os si a substantei intracelulare din peretele capilarelor. Acidul ascorbic intervine ca transportor de hidrogen in oxido-reducerile biologice si in respiratia celulara. Dozele mai mari de 500 mg cresc de 3-10 ori concentratia sanguina a tetraciclinelor administrate concomitent. Vitamina C favorizeaza absorbtia fierului din tubul digestiv si stimuleaza formarea hemoglobinei. Necesarul zilnic: copii pina la 1 an intre 1-12 ani intre 12-14 ani intre 14-18 ani peste 18 ani in sarcina si lactatie 35 mg 40 mg 45 mg 55 mg 60 mg 60 mg 43 . Vitamina C nu este depozitata in organism. in formarea si mentinerea substantei fundamentale a tesutului conjunctiv. favorizeaza depunerea calciului in oase contribuind a consolidarea fracturilor.acidul ascorbic se absoarbe bine prin tubul digestiv la persoanele sanatoase. Se gaseste in concentratii mari in corticosuprarenala. Acidul ascorbic creste capacitatea de aparare a organismului fata de infectii prin accentuarea activitatii fagocitare a leucocitelor si stimularea proceselor imunologice. in metabolismul glucidic. scazind permeabilitatea si crescind rezistenta acestora. cantitatile suplimentare eliminindu-se prin urina. Particularitati biochimice si farmacodinamice: In organism formeaza impreuna cu acidul dehidroascorbic. Concentratia sanguina fiziologica este de 0. un sistem redox. corp galben.7-1 mg/100 ml in leucocite si plachete. creste concentratia sanguina pina la pragul renal. intervenind in transformarea acidului folinic. in mentinerea sub forma redusa a gruparilor SH enzimatice. concentratia fiind mai mare decit in hematii si ser. Vitamina C intervine in metabolismul normal al tirozinei si fenil alaninei. stimuleaza formarea corticosteroizilor. tesut conjunctiv si adipos. are actiune antialergica. responsabil de proprietatile vitaminice. Prin administrare in doze mari. placenta si in concentratii mici in muschi. absorbtia fiind diminuata la cei cu hipoaciditate sau cu tranzit intestinal accelerat.

V. plagi. stari de supraincarcare cu fier. osteoporoza. gingivite. sarcina. poate favoriza precipitarea sulfamidelor in urina.Indicatii: profilaxia si tratamentul scorbutului. I. astenie de primavara. Prezentare: flacon cu 40 comprimate a 50 mg flacon cu 20 comprimate a 200 mg tub cu 20 comprimate efervescente a 500 mg fiole de 2 si 5 ml cu 200 si respectiv 500 mg acid ascorbic Mod de administrare: oral.V. surmenaj. Contraindicatii: litiaza renala. adulti copii 0.30 g/zi. iar injectarea rapida I. Reactii adverse: Uneori poate produce diaree. poate produce ameteli.1-1 g/zi 0. profilaxia racelii comune si a gripei. si I. diateze hemoragice prin diminuarea rezistentei capilarelor. infectii. in functie de virsta Incompatibilitati in solutie: Vitamina C prezinta incompatibilitati in solutie cu: solutii alcaline oxidante solutii de saruri si minerale grele adrenalina aminofilina cloramfenicol hemisuscinat ciancobalamina dextran estrogenii conjugati 44 .05-1.M. chiar lipotimie. arsuri.

Vitamina P contribuie la 45 . artrite ale membrelor. bioflavonoide citrice) Vitamina P hidrosolubila actioneaza concomitent si strans legat de vitamina C (actiune sinergica). are rol important in fenomenele hemoragice. hemoragii ale capilarelor si ale viscerelor. Vitamina P (vitamina C2. hemoragii la nou-nascuti etc. in hemoragii scorbutice. Asociata cu vitamina C. artrita. hemoragii retiniene. Vitamina P e puternic antioxidanta si. 2. are un deosebit rol antiinfectios. de unde si denumirea de factor de permeabilitate capilara. asigurandu-i acesteia o perfecta absorbtie si utilizare si impiedicandu-i distrugerea prin oxidare. hipertensiune arteriala. eczeme si arsuri. Aceasta vitamina intervine in mod esential in procesele energetice ale tesuturilor si in mentinerea permeabilitatii vaselor capilare. afectiuni ale venelor. inferioare. ate-roscleroza. ascite. 5 ml continind o solutie apoasa de acid ascorbic in concentratie de 10% si fiole de 5 ml in concentratie de 5%. de asemenea. sangerarea gingiilor. in edeme.fitomenadiona noradrenaina penicilina G sulfamide vitamina K in solutie apoasa Vitamina C+B complex prezinta incompatibilitati cu: aminofilina bicarbonat de sodiu cefalatina ciancobalamina cloramfenicol hemisuscinat eritromicina lactobrionat fenitoina hidrocortizon hemisuscinat hidroxizina nitrofurantoina penicilina G prometazina promazina tetraciclina sulfizoxazol vancomicina Vitamina C se prezinta in fiole incolore de 1. pleurezii. varice. raceala.

este eliberator de histamina. Necesarul zilnic de vitamina P este de 10-20 mg. protejeaza organismul de efectele secundare ale razelor X. 3 .C.). In plus. 3. BENICOT. influenteaza pozitiv cresterea procentului de calciu in sange. Se apreciaza ca sensibilitatea acestei vitamine la diferiti factori este asemanatoare cu cea a vitaminei C. Mai poate produce greturi. NICOBION Particularitati fizico-chimice: Vitamina Pp este amina acidului pirinic-3 carboxilic. Particularitati farmacodinamice: Este un grup prostetic pentru codehidroze. NIACINAMID. timp indelungat. Proprietati farmaco-toxicologice: Vitamina Pp produce vasodilatatie automata in jumatatea superioara a corpului.I. pentru fiecare 500 mg vitamina C fiind necesare minimum 100 mg complex C. Necesarul zilnic: pina la 2 luni intre 6 luni si 3 ani intre 3-4 ani 7mg 8 mg 9 mg 46 . eruptii si favorizeaza steatoza hepatica la doze mari. Se gaseste sub forma de cristale sau pulbere cristalina alba sau alb-galbui. usor solubil in apa si alcool. cu senzatie de caldura si prurit. precum si a tesutului conjunctiv. enzime. care intervin in metabolismul glucidelor si lipidelor. diferite fructe si legume proaspete.intarirea peretilor vaselor capilare si la cresterea elasticitatii si rezistentei acestora. de asemenea. ceai de macese. se foloseste si acidul nicotinic care este convertit in organism la NAD si NADI. VITAMINA PP Sinonime: NICOTINAIDUM (D. un rol benefic si prin ameliorarea hemoragiilor provocate de diferite cauze. Are. Carenta de vitamina P evidentiata indeosebi prin spargerea vaselor capilare (fragilitate capilara). intervine in prevenirea contractarii gripei. se poate trata consumind suc de lamaie. Actioneaza trofic la nivelul sistemului nervos si tubului digestiv. precum si suplimente naturiste cu continut concentrat de extracte de palnte sau direct de vitamina P. ambele implicate in reactii de transfer electronic in lantul respirator. NICOTIS AUREAMID.

tromboflebita .ateroscleroza . respectiv 100 mg acid nicotinic acid nicotinic .fiole de 1 si 2 ml cu 30. I.M. sau I.primele 3 luni de sarcina Prezentare: vitamina Pp: -flacon cu 40 comprimate a 0.1 grame acid nicotinic .sindrom hemoragic . 47 .V.comprimate a 100 mg Mod de administrare: oral ( dupa mese in 2-3 prize). precautii: .intre 4-6 ani intre 6-10 ani intre 10-18 ani peste 18 ani in sarcina in lactatie Indicatii. lent adulti: 6-100 mg/zi copii: 25-100 mg/zi Vitamina Pp se prezinta in fiole incolore de 1 ml continind o solutie apoasa de nicotinanida in concentratie de 3% si fiole de 2 ml in concentratie de 5%. 11 mg 13-15 mg 17-20 mg 18 mg 15 mg 20 mg tulburari cutanate si mucoase stari de hiperlipoproteinemie enterocolite boala de iradiere pelagra unele migrene Contraindicatii.

Din punct de vedere structural. 2. Pe parcursul elaborarii acestei lucrari s-a constatat ca vitaminele sunt folosite in aproape toate afectiunile.CONCLUZII Din cele prezentate anterior rezulta ca vitaminele au o mare importanta deoarece ajuta la vindecarea unor afectiuni acute sau cronice. in prezent sunt evitate in marea majoritate accidentele. dar multe sunt asimilate din fructe si legume. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului. Ca urmare a perfectionarii mijloacelor terapeutice si a diferitelor metode pentru asigurarea si supravegherea unor anumite doze. Vitaminele sunt compusi organici sintetizati de plante si microorganisme dar care nu se sintetizeaza in organismul uman si al majoritatii mamiferelor. cu efect direct sau indirect. omul trebuie in primul rind sa-ti furnizeze vitaminele necesare. vitaminele alcatuiesc o clasa de compusi naturali extrem de heterogena. Un lucru important este acela ca ele se obtin pe cale industriala. Pentru a avea un organism sanatos. cu atit mai mult cu cit cercetarile continua si se vor descoperi noi vitamine carora trebuie sa se documenteze personalul farmaceutic. Trebuie acordata o importanta deosebita vitaminelor. desi sunt naturale. Scopul acestei lucrari a fost de a prezenta terapia cu vitamine in lumina conceptiilor etico-patogenice si a achizitiilor recente. motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. singurul criteriu logic de clasificare fiind cel al solubilitatii lor in 48 . Ele sunt absolut indispensabile desfasurarii normale a tuturor proceselor biochimice si fiziologice ce au loc in organismele mamiferelor. in doze mai mari sau mai mici. Studiul datelor din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru organismul uman si animal si implicarea acestora in derularea normala a diferitelor procese biochimice si fiziologice ne permite formularea urmatoarelor concluzii generale: 1.

5. Vitaminele liposolubile au capacitatea de a se stoca in organismul animal in diferite organe atunci cind aportul nutritiv il depaseste in anumite momente pe cel zilnic necesar. proteinelor si ale celorlalte biomolecule. hipovitaminozele si avitaminozele cauzate de aportul scazut sau absenta din alimente a vitaminelor hidrosolubile sunt insotite de serioase perturbari metabolice. jucind deci un rol esential in toate caile metabolice. aceste rezerve putind fi utilizate atunci cind. cele hidrosolubile nu au capacitatea de a se acumula in organism. 3. vitaminele hidrosolubile mai indeplinesc in organism si importante functii coenzimatice. Spre deosebire de vitaminele liposolubile. 49 . Prin rolul lor coenzimatic. vitaminele hidrosolubile sunt implicate in toate procesele metabolice ale glucidelor. din diverse motive. 6. 4. organismul nu primeste prin hrana cantitatile necesare. Din aceasta cauza organismul uman si cel animal au nevoie de un aport zilnic al acestor vitamine. excesul fiind eliminat. lipidelor. Din aceasta cauza. In afara de rolul pur vitaminic.solventi organici si grasimi (vitamine liposolubile) si respectiv in apa (vitamine hidrosolubile).

Editura Niculescu 2003 Viorel Medvetki . editia a III-a.Terapia prin vitamine . revizuita si adaugita Denisa Mihele . Editura: Vladimed.Dictionar medical. Editura Paralela 45. 2002 Shari Liberman – Biblia vitaminelor. 2006 50 .Editia de buzunar Valeriu Rusu .BIBLIOGRAFIE *** Agenda Medicala 2009 .Biochimie clinica – editia a II-a Maude Bouchard .Enciclopedia vitaminelor si a substantelor minerale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful