VITAMINE HIDROSOLUBILE

MOTTO:

„MEDICUS CURAT, NATURA SANAT”

HIPOCRAT „MEDICUL TRATEAZA, NATURA VINDECA”

2

MOTIVATIE
In aceasta lucrarea de diploma mi-am propus sa sistematizez cele mai recente date din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru metabolismul intermediar, stiut fiind faptul ca in afara de rolul vitaminic, aceste substante biologic active mai indeplinesc si importante functii coenzimatice. Pentru a avea un organism sanatos, omul trebuie, in primul rind sa-si furnizeze vitaminele necesare. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului, motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. Este greu de crezut cita influenta are alimentatia asupra starii generale de sanatate. Unele substante sunt chiar adevarate… in lupta cu virusii. Faptul ca o alimentatie corecta poate contribui la evitarea si tratarea unor boli si de asemenea la mentinerea unei stari generale optime a organismului nu este ceva nou – inca de acum 2500 de ani, Hipocrate a atras atentia asupra acestui lucru. Din pacate, in epoca moderna, mai ales dupa aparitia medicamentelor chimice, oamenii parca au uitat de rolul benefic pe care unele medicamente il pot juca in mentinerea sanatatii. Putini sunt cei care au ramas consecventi vechiului concept, potrivit caruia hrana sanatoasa inseamna viata lunga, lipsita de probleme majore de sanatate. In functie de etapa vietii pe care o traversam, unele dintre vitamine si minerale devin esentiale pentru pastrarea vitalitatii corpului, trebuie sa treaca pe primul plan. Mincati mai multe vitamine! Aceasta cerere pe care ne-o fac expertii nutritionisti se pare ca este deja invechita. Au trecut timpurile in care portia zilnica de vitamine era satisfacuta de vestitul mar. In prezent, specialistii ne sfatuiesc sa mincam zilnic carne slaba, peste, produse din cereale integrale, precum si doua portii de fructe ti trei portii de legume pe zi.

3

CUPRINS

1.

Scurt istoric despre vitamine………………………………………

5

2. 2.1. 2.2. 2.3.

Notiuni despre vitamine……………………………………………

6

Generalitati…………………………………………………………… 6 Rolul vitaminelor in organism………………………………………. 8

Clasificarea vitaminelor……………………………………………… 10

3. 3.1. 3.1.1. 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4. 3.1.5 3.1.6. 3.1.7 3.2. 3.3.

Vitamine hidrosolubile……………………………………………... Vitaminele B………………………………………………………… Vitamina B1………………………………………………………… Vitamina B2………………………………………………………… Vitamina B6…………………………………………………………. Vitamina B5…………………………………………………………. Vitamina B12……………………………………………………….. Vitamina B3(PP)…………………………………………………….. Alte vitamine din grupa B…………………………………………... Vitamina C…………………………………………………………. Vitamina PP……………………………………………………….. Concluzii……………………………………………………………. Bibliografie………………………………………………………….

11 12 13 16 17 19 24 30 38 40 46 48 50

4

1. SCURT ISTORIC DESPRE VITAMINE
Numeroase proprietati ale legumelor, fructelor si cerealelor se datoreaza constituentilor din care fac parte si vitaminele. A trecut putina vreme de cind, prin anul 1880, problemele alimentare erau abordate simplist. Organismul animal era asimilat cu soba pe care trebuie sa o umpli cu lemne pentru a obtine caldura. Dar, la sfirsitul secolului trecut, diversi creatori au observat ca administrind animalelor o alimentatie fara cele trei elemente energetice de baza, adica proteide, materii grase si zaharuri pure, avind sare si apa, acestea pierdeau in greutate si nu puteau sa se reproduca. A. Orain scria: „Pentru prima oara omul trebuie sa admita ca pentru a se alimenta, nu-i ajunge sa absoarba substante inerte, care produc sau degaja energie in organism, ca pentru a-si intretine viata, trebuie sa faca apel la viata si ca ucigindu-si alimentele, isi scurteaza considerabil existenta.‖ „Importanta biologica a vitaminelor‖, declara Guggenheim, „consta in functia lor de cofermenti, care le face in stare sa catalizeze procesele enzimatice ale tesuturilor vii. Viata normala nu poate fi mentinuta daca organismul viu nu primeste, ca factori de nutritie, vitaminele pe care nu le poate sintetiza.‖ Vitaminele se gasesc, mai mult sau mai putin numeroase si in cantitate mai mare sau mai mica in aproape toate vegetalele. Se cuvine sa ne convingem ca pentru cine isi variaza cit mai mult cu putinta hrana, rezervind un loc larg cruditatilor, „problema vitaminelor‖nu exista in realitate. „Alimentele naturale sunt totdeauna perfect echilibrate pentru speta careia ii convin‖, scrie A. Orain. Cu exceptia citorva cazuri particulare, nu exista riscuri serioase de hipervitaminoza. Vitaminele sintetice nu se pot substitui vitaminelor naturale. Anumite afectiuni care nau reactionat la doze importante de vitamine sintetice, au fost vindecate cu cantitati mai mici de vitamine naturale. De aceea avem motive sa ne temem ca administrarea unor cocteiluri vitaminice provenite din industrie – echilibrate in aparenta – poate sa nu duca la urma urmelor, decit la un dezechilibru adaugat celui pe care doream sa-l tratam.

5

prin faptul ca sunt secretati de glandele endocrine. va avea toate sansele sa atenueze sau sa vindece anumite maladii. bogata in cruditati. fie sub forma de provitamine. Intre vitamine si enzime exista o strinsa legatura. a echilibrului fiziologic. 2. dar care prin cronicitatea lor otavesc existenta. am fi in drept sa le speram. deoarece aproape fiecare vitamina este o componenta structurala a unei anumite enzime sau grup de enzime. Prin molecula lor nu elibereaza energie si nici nu furnizeaza material plastic. Dar nu este exclus. Sunt sintetizate de organism si de aceea trebuie furnizate prin alimentatie. inclusiv unele bacterii si sunt introduse in organismul uman prin alimentatie. insa prezenta lor este absolut necesara pentru desfasurarea proceselor metabolice generatoare de energie cit si a celor morfogenetice. 6 . majoritatea minore. care sunt forme premergatoare vitaminelor. ca vitaminele administrate sa fi avut o cu totul alta influenta. tinind seama de extrema si inca imprevizibila complexitate biologica. 1. binefaceri constante. binefaceri scontate pe care teoretic. iar in organism se transforma in vitamine. Cuvintul „vitamina‖ a fost introdus in 1912 de catre chimistul polonez Cazimir Funck care a denumit astfel o substanta cristalina izolata din taritele de orez. poate chiar negativa.Terapeutica vitaminica este intr-adevar departe de a obtine rezultate constante. in unele cazuri „s-a dat gres‖ prin eroare de diagostic sau prin neadoptarea dozelor prescrise. Vitaminele se deosebesc de hormoni care sunt biocatalizatori endogeni. elemente inregistrate cu vitamine utile in proportii echilibrate. majoritatea din surse exogene. fie ca atare. dar intre vitamine si hormoni exista o identitate de functie si chiar de structura chimica. GENERALITATI Vitaminele sunt substante organice. esentiale in cantitati mici pentru desfasurarea normala a functiilor metabolice ale organismului. Poate ca. Prin urmare. Vitaminele sunt considerate catalizatori exogeni deoarece sunt sintetizate numai de catre plante. din aceste motive fiind considerate biostimulatori si intrind in grupa substantelor active alaturi de enzime si hormoni. NOTIUNI DESPRE VITAMINE 2. care avea proprietatea de a vindeca polinevrita porumbeilor hraniti cu orez decorticat. intoarcerea la o alimentatie sanatoasa . cu o inteleapta utilizare a plantelor.

7 . nu numai in cazuri de avitaminoze tipice. A.001 1-2 50 – 100 - Vitaminele au dobindit o importanta considerabila In medicina moderna. majoritatea vitaminelor au fost izolate si structura lor a fost stabilita prin sinteze. D. in afara de vitamina B12 care se obtine prin procedee fermentative.01 1 1 Cantitati necesare In mg / zi Vitamina antipelagroasa ( Niacina.inozitol ) Colina Vitamina antiscorbutica ( acidul ascorbic ) Vitamina permeabilitatii ( Rutina ) 2 0. in continuare fiecare vitamina va fi descrisa in locul care i se cuvine. In acest scop servesc mai ales vitaminele C. unui om adult. prin sinteza. Factor PP. B12. Vitamine solubile in apa : B1 B2 Vitamina antineuritica ( Tiamina ) Vitamina cresterii ( Ribovlavina ) 1-3 1 1 -2 0. Vitamine solubile in grasimi : A D E K Vitamina antixeroftalmica( Axeroftol ) Vitamina antirahitica ( Calciferol ) Vitamina antisterilitatii ( Tocoferol) Vitamina antihemoragica ( Filochinona ) II.1 Vitamina Numirea si functiunea I.In prezent. fiind utilizate ca medicamente. potrivit structurii ei. K si nicotinamida. 15 amida acidului nicotinic ) B6 B12 H H` C P Vitamina antipelagroasa ( Piridoxina ) Acidul pantotenic Vitamina antianemica Acidul folic ( pteroilglutamic) Biotina ( Bios II ) Acid p – aminobenzoic Bios I ( mezo. B1.1. In tabelul urmator sunt mentionate principalele vitamine si cantitatile aproximative necesare zilnic. Tabel 2. de aceea. Intre vitamine nu exista nici o inrudire structurala. Acestea se fabrica in cantitati mari.

germeni de cereale. sub forma de medicamente. administrarea de inhibitori sau antagonisti vitaminici. Se aleg vitaminele necesare si dozele potrivite in functie de fenomenele carentiale manifestate. consum crescut in sarcina. reducind la normal procesele biochimice perturbate. iar aportul prea mare. tratarea unor suferinte fara legatura cu deficitul de vitamine. in scop profilactic si pentru indicatii specifice (cu rol tonic. in consecinta ele actioneaza numai in masura in care exista stari de hipovitaminoza sau avitaminoza. care au functii de biocatalizator in sinteza nucleoproteidelor. lactatie. drojdie de bere. De exemplu: in anemiile datorate deficitului in factori de maturare a eritrocitelor cu formarea megaloblastelor care se transforma in eritrocite. facind parte din diferite clase de substante organice. Cele mai multe vitamine nu au efecte farmacodinamice distincte de cele biochimice. produce hipervitaminoza. Alte indicatii. se folosesc: cianobalamina si acidul folic. Vitaminele se folosesc de obicei in hipovitaminoze sau avitaminoze.2. Denumirea de vitamine le-a 8 . 2. trofic. frunze. sunt mentionate la fiecare substanta. coji. in anumite conditii. deci ca adjuvant. corectoare metabolice). tulburari de absorbtie in boli cronice ale aparatului digestiv. ROLUL VITAMINELOR IN ORGANISM In mod obisnuit. Starile de hipovitaminoza si avitaminoza pot avea cauze multiple: alimentatie deficitara sau restrictiva. Se disting trei situatii cind se utilizeaza vitaminele: hipovitaminoze. perioade de crestere. organismul primeste cantitatea necesara de vitamine prin alimentatie. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica uneori destul de complicata. Lipsa partiala a uneia sau mai multor vitamine produce tulburari numite hipovitaminoze. in general cu eficienta redusa. pentru suplimentarea alimentatiei. infectii. Vitaminele se gasesc raspindite in diverse tesuturi animale si vegetale cum ar fi: ficat. Lipsa totala a vitaminelor produce fenomenul de avitaminoza. diminuarea biosintezei in organism. eforturi fizice.

9 .). si prin aceasta singele se incheaga normal. dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor. si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. respectiv calciferol. Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia. Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza. Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B. In organismul omului si al animalelor. iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza. care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. Vitamina Kl. grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini. Vitaminele din grupa K (antihemoragice). Se gaseste in "untura de peste". dind o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut . care se gaseste in foile verzi de lucerna. pelagra etc. iar sintetic vitamina D4. rupindu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie). In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3. Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra. Vitamine hidrosolubile. vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in singe. slabiciune. care formeaza impreuna cu vitamina D2. varza si de asemenea in ficat si muschi. se agraveaza cu timpul. Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. iar la adulti oasele devin fiabile. tulburari nervoase. spanac. Vitaminele D (antirahitice) regleaza continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos.fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectind prezenta lor indispensabila pentru viata. Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina. organismul este predispus la rahitism. La copiii rahitici oasele ramin moi si astfel se deformeaza usor. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari. Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. fie sub o forma premergatoare. datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. care. care se manifesta prin eczeme. castane. datorita decalcifierii organismului. Pelagra. Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca singerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. fie sub forma de vitamine. Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete. de provitamine. vitamina C si vitamina PP. grupa vitaminelor D. apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai.

D2. B1).B6). D4. D1.B2). Dupa rolul fiziologic ce-l indeplinsc in organism. K).D. laptele sucul de rosii (tomate). Dupa structura chimica se numesc : tiamida(vit. B1). azot.C. C). Nomenclatura vitaminelor se poate stabili dupa trei criterii:dupa nomenclatura veche. este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor. microbiologice si biologice. 2.B.E. Ea reflecta principii alimentare pentru buna functionare a 10 .K. Dupa solubilitatea vitaminelor in solventi organici sau in apa.acid paraaminobenzoic (vit. D3. dupa rolul fiziologic si dupa structura chimica. acid ascorbic (vit. Din aceasta grupa fac parte vitaminele B. Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici. A2. etc. care inseamna piele aspra.A1). Cluj si Iasi. Vitaminele A si D se gasesc an plante sub forma de provitamine.E.E). antirahitica (vit. din tara noastra. ficatul. CLASIFICAREA VITAMINELOR Denumirea de vitamine (amine vitale) data de C. C). Vitaminele liposolubile sunt substante solubile in grasimi.riblofavina (vit. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural.C. acestea se clasifica in vitamine liposolubile si vitamine hidrosolubile.piridoxina (vit. D). industria chimico-farmaceutica.K si F. antiscorbutica (vit. antisterilitatii (vit.In cadrul aceleeasi clase.).F. H). vitaminele se denumesc si cu ajutorul indicilor (A1. in solventi organici. neidentificindu-se structura moleculara). prin fabricile de la Bucuresti. R(extrasa din plante ieboase. desi unele vitamine nu contin in molecula lor importanta insemnata ce o au aceste organismului. Dupa nomenclatura veche vitaminele continua sa se denumeasca si in prezent cu ajutorul literelor mari din alfabetul latin (A.Funf acestei grupe de substante se mentine si in prezent. spanacul si drojdia de bere. Determinarea vitaminelor se face prin metode fizico-chimice. antiberiberi (vit. 3.Cuvintul de pelagra provine din limba italiana pelle agra. Astazi. si insolubili in apa . Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica.D.etc. vitaminele se denumesc astfel : vitamina antixeroftalmica (vit. antihemoragica (vit. Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea. D5 ).P(citrine). Din aceasta grupa fac parte vitaminele A.

Vitaminele se gasesc in cantitati mici in alimentele naturale. alaturi de enzime si hormoni se gasesc in organism in cantitate mica si contribuie la reglarea proceselor metabolice.Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici.in cantitati mici(B1.de obicei.Vitaminele sunt substante organice cu rol functional care se gasesc in cantitate mica in alimente si sunt indispensibile pentru cresterea si dezvoltarea normala a organismelor. ce constituie boli carentiale.acidul nicotic. grupul B s.sau avitaminoze. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural.boli care in cazuri grave se pot solda cu moartea.acid lipoic.Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca hipo.biotina.K. in doua grupe:vitamine hidrosolubile (solubile in apa).PP) si altele – in cantitati mai mari (B6.Lipsa sau insuficienta vitaminelor din organism determina tulburari metabolice si aparitia unor boli numite avitaminoze sau hipovitaminoze. Din grupul vitaminelor hidrosolubile fac parte vitaminele ―complexului B‖(tiamina. facand parte din diferite clase de substante organice.a.neidentificandu-se structura moleculara).B5.acidul ascorbic si bioflavonoidele.piridoxina.si vitaminele R(extrase din plante ierboase.si vitamine liposolubile care grupeaza vitaminele A.B8.3.B12. VITAMINE HIDROSOLUBILE Vitaminele.R si K.acidul folic.B12.acid folic).care grupeaza vitamina C si vitaminele din grupul B(B1.B6.Administrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de hipovitaminoze K .riboflavina.biotina.fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului. Vitaminelor hidrosolubile incluse in ―complexul B‖ le sunt comune urmatoarele insusiri caracteristice: 11 . Vitaminele se deosebesc intre ele prin structural lor chimica uneori destul de complicata.Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata.dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice pe tipul aminelor.PP).B2.B2.acidul pantotenic). Vitaminele se clasifica.Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine.D.

12 .- sunt constituenti naturali existenti in drojdia de bere.de aceea starile carentiale survin relative repede. VITAMINELE B Termenul de vitamina B a fost folosit la inceputul secolului nostru pentru a denumi factorul carential al bolii beri-beri . cereale si ficat sunt factori de crestere pentru bacterii.extras din orezul nedecorticat. fiind termolabile.desi simptomele pot fi caracteristice lipsei numai a uneia. reprezentind cofermentii acestora.carentele implica.depozitele din organism sunt mici si eliminarea se face renal. In prezent se stie ca nu este vorba despre o vitamina B ci despre un complex de vitamine B substante ce au urmatoarele particularitati comune: -provenienta (drojdia de bere). 1.cu usurinta. -rolul nutritional fundamental in activitatea metabolismului celular. Vitaminele hidrosolubile se distribuie in lichidul extracelular.cantitatea eliminate crescand o data cu doza. 3. Excesul acestor vitamine se elimina prin urina. in general. fapt pentru care la un aport alimentar insuficient semnele carentei apar foarte repede. in general.deficitul mai multora dintre acesti factori metabolici esentiali. termostabile. nu pot fi stocate in tesuturi.Nu sunt depozitate in organism in cantitati mari deci aportul frecvent este necesar.de multe ori. Spre deosebire de vitaminele liposolubile care.Supradozarea vitaminelor hidrosolubile nu are in generalconsecinte toxice. Organismul nu face. vitaminele hidrosolubile fiind. Functiile vitaminelor hidrosolubile sunt in general de a asista enzimele importante implicate in productia de energie din carbohidrati si grasimi. -solubilitatea in apa.ciuperci si mucegaiuri indeplinesc rolul de activatori sub numele de cofactori enzimatici in cadrul proceselor cu acelasi nume - majoritatea vitaminelor amintite se utilizeaza ca medicamente. O mare parte din vitamine intra in constitutia unor enzime.Sunt instabile in prezenta caldurii si procesul de preparare al hranei afecteaza cantitatea de vitamine disponibile din mancare. De asemenea ele se pot pierde prin transpiratii intense si repetate. se acumuleaza cu substante de rezerva.Deoarece parte din vitaminele B se gasesc in aceleasi alimente. rezerve cu aceste vitamine.

preparatele moderne cu absorbtie intestinala lenta . paraaminobenzoic (PABA). Toti acesti compusi vitaminici isi excercita efectele biochimice si fiziologice in mod sinergic. cum ar fi caderea si incaruntirea permatura a parului. Aneurina.Riboflavina vitamina B6 .Unele vitamine B sunt sintetizate de organism. matreata. Sunt preferate fiindca asigura o concentratie sangvina constanta pentru un timp mai indelungat. pot fi ameliorate doar prin asigurarea unui raport suficient de vitamine B. Complexul vitaminic B cuprinde toate vitaminele din grupa B. vita.Acid Pantotenic vitamina B4 .Acid Pangamic vitamina B5 . cereale sunt factori stimulatori pentru microorganisme sunt coenzime sau activatori ai proceselor enzimatice Din complexul B fac parte: vitamina B1 .Tiamina vitamina B2 . deshidratarea pielii. Este foarte putin cunoscut faptul ca unele simptome. a unor glande endocrine .Vitamina B se gasestein cantitati suficiente in alimentatia rationala si corect preparata . intervin in functiile sistemului nervos.Piridoxina vitamina B8 . ficat. friabilitatea unghiilor. Vitaminele din complexul B se grupeaza datorita anumitor proprietati comune: sunt solubile in apa se gasesc in drojdie de bere. VITAMINA B1 Sinonime: Tiamina. Cuprind un numar mare de vitamine care se deosebesc intre ele prin structura chimica si prin activitatea lor fiziologica. 1. lipidelor. Deoarece vitaminele complexului B sunt solubile in apa. la metabolismul glucidelor. fara a se utiliza sampoane sofisticate sau crème extrem de scumpe.Ciancobalomina vitamina B15 . colina si inozitol. Vitaminele B participa la procesele de oxidoreducere.Adenizin fosfat vitamina B12 . Betabion. 1. proteinelor.Adenina 3.mina H (biotina). intr-o strinsa interdependenta. bataxin 13 .

cu rol de coenzime. 14 . Vitamina B1 extrasa din alimente sau sintetizata de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subtire. Tiamina este necesara pentru functia normala a sistemului nervos si a aparatului cardiovascular. secretorii si de absorbtie digestiva. Prin resorbtia intestinala ajunge in singe sub fo a libera. Solubilitatea ei creste in mediu alcalin. Se elimina prin urina. incolore sau pulbere cristalina alba. enzima care intervine in degradarea acidului piruvic. usor solubil in apa si greu solubil in alcool. Particularitati biochimice si farmaco-dinamice: Intervine in metabolismul hidrocarbonatilor.A fost izolata in anul 1911 de Funk. Produc fenomene paralitice. neopiritiamina etc). gust slab amar. Particularitati farmacocinetice: Tiamina se absoarbe limitat din tubul digestiv (10-15 mg/zi). favorizind transmiterea influxului nervos si participa la formarea hormonului tireotreep si la inactivarea estrogenilor din ficat. oua etc). alcool. fecale. Windaus si Wiliam ii stabilesc in anul 1931 constitutia chimica. Intervine in sinteza acetil colinei. lapte. Cele mai mari cantitati de vitamina B1 se gasesc in drojdia de bere. cu miros caracteristic. din taritele de griu. Lipsa tiaminei este urmata de cresterea acidului piruvic in singe si urina. regleaza schimburile gazoase. E xcretia vitaminei B1 se face pe rm cale renala in cantitati de 50-250 micrograme. TPP. esterul profosforic al tiaminei (tiamin perofosfatul. Valori mai mici de 40 de micrograme indica carenta vitaminei B1. De asemenea. joaca un rol important in functiile sistemului nervos central si periferic si a glandelor endocrine. Particularitati fizico-chimice: Se foloseste clorhidratul de tiamina sub forma de cristale mici. Are un miros caracteristic si obisnuita este stabila la o temperatura. in coaja si germenii boabelor de griu. cu aparitia de polinevrite. Vitamina B1 intervine in procesele metabolice de baza ale organismului. lapte. Antivitamina B1 (piritiamina. Surse: in alimente de origine vegetala (cereale mai putin legume) si animala (carne. se depoziteaza in ficat si este metabolizata sub influenta tiaminozei. cocarboxiloza) fiind grupul prostetic al carboxilazei. Absorbtia si metabolismul. intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii. peste. peste 100 grade C se descompune.Vitamina B1 este numita si vitamina antiberiberica . Participa la procese generale de oxireducere. Vitamina B1 este solubila in apa. Favorizeaza depunerea gliorgenului in ficat si creste toleranta la glucide.

greturi.200 ug intre 2-6 luni .1 mg intre 10-18 ani .500 ug Prezentare: cutie cu 40 comprimate a 10 mg fiole de 1 ml a 10 si 25 mg fiole de 2 l a 100 mg Mod de administrare: adulti 30-100 mg/zi oral sau intramuscular copii 5-29 mg/zi 15 . Indicatii: hipovitaminoza B1 tulburari de absorbtie in boli gastrointestinale arsuri intestinale hipertiroidie nevralgii diabet alcoolism diete restrictive Contraindicatii: in intoleranta sau alergie la tiamina vitamina B1. iritabilitate iar in administrarea intravenoasa poate produce soc.1.800 ug intre 6-8 ani .4 mg in sarcina .100 ug in alaptare .1 mg intre 8-10 ani .700 ug intre 4-6 ani .3-1.500 ug intre 1-3 ani .5 mg peste 18 ani . solutie este incompatibila cu riboflavina Necesarul zilnic: intre 0-2 luni .600 ug intre 3-4 ani .1.400 ug intre 6-12 luni .Proprietati farmaco-toxicologice: Poate produce fenomene alergice. varsaturi.1.

greu solubila in apa si practic insolubila in alcool. Necesarul zilnic: .intre 0-2 luni . 1. lapte. Flavixin Vitamina B2 se mai numeste si vitamina hidrosolubila de crestere . oua. in metabolismul glucidelor. mercur). Particularitati fizico-chimice: Se prezinta sub forma de pulbere cristalina galbena. creier. Riboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma libera.intre 6 luni-2 ani 400 ug 500 ug 600 ug 16 . vitamina B2 poate produce dureri la locul injectiei. Lactoflavinum. solubila in apa si alcool. Intervine in procesele de oxireducere. Vitamina B2 a fost izolata pentru prima oara in anul 1933 si sintetizata de Kareer in 1935. Vitamina B2 poate fi sintetizata de unele bacterii. Ribovlavina intervine in procesul de crestere. absorbtia fiind diminuata in hepatita si ciroza.3. dupa care ajunge in ficat si rinichi. Absorbtia si metabolismul. Nu se depoziteaza in organism. 2. crustacee si unele vegetale (spanac. Particularitati farmacocinetice: Riboflavina prezinta absorbtie buna din tubul digestiv. foarte usor solubila in solutii alcaline. Surse: alimente de origine animala (lapte. splina). fecale. ficat. Particularitati biochmice si farmacodinamice: Derivatul fosforilat este grup prostetic al unor enzime flavoproteice. de mentinere a integritatii epiteliilor. De asemenea influenteaza absorbtia lichidelor din tubul digestiv care au actiune hipoglicemianta la normali si diabetici si protejeaza celula hepatica fata de substantele toxice. Bleflavin. pina la galben portocaliu. VITAMINA B2 Sinonime: Riboflavinum (DCI). salata verde. Proprietati farmaco-toxicologice: De obicei. Se depoziteaza putin in ficat si rinichi si se elimina prin urina. Este termostabila (rezista si la 120 de grade C). lipidelor in funtiile sistemului nervos. a aparatului vizual si are rol antitoxic (plumb. cu solubilitate crescuta in mediul alcalin. Eliberarea se face prin fecale si mai putin prin urina. rosii etc).intre 2-6 luni .

5-5 mg/zi 3. 17 . PIRIDOXOL.. 3. Vitamina B6 intervine in metabolismul substantelor organice si intra in compozitia unui mare numar de enzime cu functie de oxidoreducere. conjunctivite.2 mg 1. In organismul animal predomina piridoxamina.peste 18 ani . stomatite. 1. VITAMINA B6 Sinonime: PYRDOXINUM (DCI). BECILAN. enterocolite tulburari de crestere la copii insuficienta hepatica Prezentare: fiole de 1 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina fiole de 2 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina Mod de administrare: adulti: intramuscular 5-10 mg/zi copii: intramuscular 0.7 mg 1. glosite.intre 3-4 ani .6-1. HEXOBION Vitamina B6 cuprinde piridoxina. Sursele de obtinere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grupa. dermatite eczeme.1-1.intre 4-6 ani .intre 2-3 ani .intre 10-18 ani .in sarcina . Participa la biosinteza sfingozimei cu rol in metabolismul lipidelor. Absorbtia vitaminei B6 se realizeaza la nivelul intestinului sub forma libera si mai bine combinate cu proteine. piridoxalul si piridoxamina.8 mg 2 mg keratite.intre 6-10 ani .in perioada de lactatie Indicatii: hipo si avitaminoza B2 700 ug 800 ug 900 ug 1.5 mg 1. Regnul vegetal ofera o importanta sursa de vitamina B6.2-1. In mediu alcalin si acid sunt sensibile la lumina.

intervine in dezvoltarea celulelor tumorale si este slab sedativ al S...Eliminarea vitamine B6 se face in cea mai mare masura pe cale renala si scade cu virsta. somnolenta. greu solubil in alcool. …….1. tiamina. fara miros. cu gust usor acru.C.. Particularitati fizico-chimice: Clorhidratul de piridoxina se gaseste sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba.8 mg peste 18 ani ………. forma activa.2. Necesarul zilnic: intre 0-2 luni…….. intervenind in metabolismul proteic. riboflavina tulburari cutanate si ale mucoaselor anemii boala de iradiere 18 . miscarea nivelului plasmatic al acidului folic sau poate provoca somnolenta. usor solubil in apa. Piridoxalul intervine in hematopoeza avind efect favorabil in unele anemii.2 mg intre 10-18 ani ….5 mg Indicatii: in pelagra.4-1.900 ug intre 6-10 ani …….2.2 mg in sarcina……. Este factorul de crestere pentru microorganisme. Proprietati farmaco-toxicologice: Piridoxina poate produce fenomene de nevrita senzoriala. asociata cu vitamina Pp. Particularitati farmacocinetice: Piridoxina si piridoxamina se absorb digestiv si sunt transformate in piridoxalfosfat.300ug intre 6-12 luni ……400 ug intre 1-2 ani …….200 ug intre 2-6 luni…….700 ug intre 4-6 ani ………. 500 ug intre 2-3 ani ………600 ug intre 3-4 ani ………..5 mg in alaptare ………….1-1.N.. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Esterul fosforic al piridoxalului este coenzima a amino-acid-decarboxilozelor.

4.dimetilbutiric .15-0.alanina CH2 CH2 NH2 COOH .J. vitamina are o arie larga de raspandire. este dipeptida acidului  .Biochimistul Williams a izolat in 1938 acest acid din ficat si l-a sintetizat ulterior in laborator.C.Putin timp de la descoperirea sa.Williams si denumita dupa cuvantul grec ―pantos‖ – ―pretutindeni‖. cu  . zilnic sau la 2 zile copii: 0.25-0. CH3OH HOH2C C C COOH CH3H .50 g/zi injectabil: 0. 1.Contraindicatii: neoplasm gripa infectii alergie la piridoxina Prezentare: flacon cu 20 comprimate a 0.). CALCII PANTOTHENAS (D. I.I. C9H17NO5 ' . Vitamina B5. adulti: oral: 0.dihidroxi . sau I.25 g/zi.  . Este sintetizat de plante si de multe bacterii.25 g Mod de administrare. activitatea neuronala.  . confirmandu-i structura chimica. Este implicat in sinteza celulelor rosii. PANTOTENAT DE CALCIU Descoperita in anul 1933 de doctorul R.Este demn de amintit ca din 250 kg ficat Williams a reusit sa izoleze doar 3g acid pantotenic.1-0.25 (0.25 grame fiole de 5 ml cu 0.fiind omniprezenta in natura.20) g/zi in functie de virsta 3.M. acidul pantotenic a fost identificat in tesuturi ca facand parte dintr-o combinatie cu masa moleculara mica. . posologie: oral. metabolismul unor steroizi. dar abia in 1948 s-a 19 . producerea de anticorpi. VITAMINA B5 Sinonime: ACID PANTOTENIC.V. dar este necesar sa fie prezent in alimentatia vertebratelor.

Lipmann. la sobolanii si puii de gaina din organismul carora acest acid este absent partial sau total. formand acetil colina.Coenzima A se prescurteaza CoA (sau CoA-SH pentru a se evidenia gruparea tiol). se constata atrofia glandelor suprarenale si acromotrichie (gr. sau cu acidul oxalilacetic.Kaplan si F. oua si ficat. care a fost denumita coenzima A (A pentru acetil). lipsit de + gr.El a izolat. formand acidul citric. o forma ―activa‖ de acetate si a aratat ca ea este alcatuita dintr-un tioester al acidului acetic cu gruparea tiol (sulfhidril) a coenzimei A. tioesterii sunt agenti de acilare mai eficienti decat esterii similari. a.Mecanismul exact prin care coenzima A transporta gruparile acil a fost stabilit de catre biochimistul german F. OH CH2 CH3OH C CH C N CH2 CH2 CH3 O H Acidul pantotenic COOH Mentionam ca acidul pantotenic natural este enantiomerul dextrogir.O.Aceasta descoperire apartine lui N.care. ea poate aparea si ca urmare a actiunii acetil-CoA sintetazei asupra acetatului liber : ATP coenzima A acetat AMP acetil CoA pirofosfat Acetil CoA astfel formata poate apoi sa reactioneze enzimatic cu un acceptor de grupari acil. cu oxigen.descoperit aceasta combinatie. in acetilarile biologice si in sinteza acizilor grasi. conform reactiei : Acetil CoA colina colin acetilaza acetilcolina CoA SH In reactiile model neenzimatice. antipodul opus fiind inactive din punct de vedere fiziologic. In cantitati mai mari acest acid se afla mai ales in drojdia de bere. Lipsa acidului pantotenic se manifesra prin simptome variate in functie de specia animala. deoarece legatura tioester are o stabilizare de rezonanta mai mica decat legatura esterii. anterior. cum este colina. 20 . tarate de orez. in oxidarea enzimatica a piruvatului. din drojdie. aratasera ca anumite acetilizari enizimatice necesita o coenzima termostabila. Acetil-coenzima (acetil CoA) se formeaza in oxidarea enzimatica a piruvatului sau a acizilor grasi. Functia coenzimei A este de a transporta gruparile acil in oxidare enzimatica a acizilor grasi.Astfel.Lynen in 1951. lapte.

Ei mananca mai putin si realizeaza un aport redus de nutrienti esentiali.Ele se traduc printr-o oboseala. In cazul microorganismelor acidul pantotenic reprezinta un factor de crestere indispensabil. senzatie de arsura a extremitatilor. Vitamina B5 joaca un rol important in metabolismul energetic al celulelor (indispensabil degradarii celulelor. la primele animale si respective incetarea cresterii. Starile de carenta sunt exceptionale si nu se observa decat in caz de denutritie severa sau de nutritie parenterala (prin perfuzii) exclusiv si nesuplimentata in vitamina B5. carnati. paste. contribuie la dezvoltarea energiei provenite din glucide.De asemenea. cutanate (caderea parului.Asa se explica biosintetizarea acestui acid de catre numeroase exemplare din lumea bacteriilor. Reversibile.Deseori.a pieleii si a glandelor sporeste rezistenta la stres si contribuie la formarea unor hormoni anticorpi intervine in procesele de crestere.de 10 miligrame pentru adolescenti si pentru femei. tulburari digestive (greturi.De aceea. impreuna cu alte vitamine.khroma.diaree. etc.dureri). Mai ales oamenii de varsta a doua si a treia manifesta simptomele acestei carente. orez alb.printre proprietatile vitaminei B5 se numara urmatoarele : participa la mentinerea starii de sanatate a aparatului digestiv. in frigider sau in lada frigorifica : legume si fructe ambulate in cutii sau in pungi de plastic. aceste tulburari sunt tratate prin administrare medicamentoasa de vitamina B5.miscand 21 . ulceratii) si neurologice (dureri de cap. etc. prajituri. in prevenirea aparitiei dermatitelor (bolilor de piele). ouale. Acidul pantotenic are rol in metabolismul celular si. Aporturile nutritionale recomandate in vitamina B5 sunt de 3 pana la 8 miligrame pe zi pentru copii. cele mai bogate fiind drojdia de bere. culoare + gr. produsele lactate. rarierea penajului si si aparitia unor dermatite specifice la ultimile. feluri gata preparate.a ficatului si a epiteliilor stimuleaza activitatea diferitelor glande si sporeste productia de hormoni a suprarenalelor mentine starea de sanatate a nervilor. in metabolismul glucidelor si in utilizarea eficienta a colinei. aproximativ o treime dintre oamenii de varsta a doua si a treia nu au suficient acid pantotenic in sange.ei nu mai reusesc sa-si procure hrana proaspata si apeleaza la alimente care sunt depozitate timp indelungat pe rafturi.Vitamina B5 se gaseste in majoritatea alimentelor. cartofi prajiti.). O data cu administarea acidului pantotenic simptomele prezentate mai sus dispar.lipidelor si anumitor acizi aminati si sintezei acizilor grasi si colesterolului) si participa la formarea anumitor hormoni. par) sau leucotrichie (albirea parului). etc.carnea (mai ales ficatul si rinichii).grasimi si proteine. legumele uscate si pestele. thrix.Daca dimineata ei se trezesc din pat intepeniti.

1. scaderea rezistentei la infectii. Pentru a realiza un aport constant de vitamina B5.Hipovitaminoza pantotenica provoaca anemie. 0. necesarul zilnic de acid pantotenic (vitamina B5) se situeaza intre 5 si 10 miligrame.31 22 . la zahar.bratele si picioarele cu mare greutate si cu dureri. se recomanda sa ne hranim echilibrat.40 scrumbie. crampe musculare.90 cereale integrale……………………. paste si cartofi prajiti.. de altfel.. laptele matern contine concentratii foarte inalte de acid pantotenic. cefalee. 0. pot fi sintetizati si de flora intestinala... mergand pana la 5 miligrame pe litru. dulciuri.Eficacitatea sanogena a acestei vitamine sporeste prin administrarea concomitenta cu vitaminele B6. Continutul de vitamina B5 al unor alimente(mg) ficat………………………………. hipoglicemie. Oamenii care se confrunta cu situatii stresante ori fac mult efort fizic au nevoie de cantitati mari de acid pantotenic decat cei cu o viata calma si un program cotidian bine stabilit. tulburari sanguine si dermatologice. Pentru copii.. Necesarul zilnic de vitamina B5 O alimentatie normala asigura un aport zilnic de 5-20 mg acid pantotenic. greata. Pentru a acoperi necesarul de vitamina al noului nascut. este foarte probabil ca acest lucru sa se datoreze unui deficit de acid pantotenic. Gravidele si femeile aflate in perioada de alaptare necesita pana la 15 miligrame pe zi. 1. la care creierul si tesuturile se afla in plin proces de constituire. adolescenti si personae adulte.78 galbenus (de la un ou)……………… 0.40 lapte integral……………………….macrou………………….75 crabi………………………………… 0.70 tarate de grau…………………….. 0. tulburari de somn. etc. care. balonari.35 nuci………………………………… 0. ulcer duodenal. 1. 7... consumand alimente bogate in substante nutritive si renuntand.B9 si C. in oarecare proportie. 0. 2..63 vanat……………………………….85 pastrav…………………………….57 muschi file…………………………. pe cat posibil..82 seminte de floarea soarelui……….Nu se cunosc intoxicatii cu acid pantotenic.

castravetii acri. galbenusul de ou 7 mg la 100 g. substantele puternic alcaline dauneaza de asemenea vitamine – de pilda.fiind un remediu excelent pentru curele de slabire si in mentinerea formei maxime. mentinerea vitalitatii prevenirea inflamatiilor si rezistenta la stres reducerea depozitelor de grasime. Alimentele rafinate. este un aliat prestios in scaparea de kilograme. de exemplu otetul. prin aceasta. valorificarea lipidelor in organism vivacitate intelectuala.Drojdia contine 20 mg la 100g. prelucrarea industriala. este indicat sa mancam hrana proaspata. Vitamina B5 are rol in catabolismul glucidelor si lipidelor si. Prelucrarea termica. de pilda prin prajire. distruge vitamina B5. bicarbonatul de sodiu.25 mg si varza aproape 1 mg.Si acizii sub diferite forme. Vitamina B5 ajuta la depasirea mai usoara a situatiilor stresante. cum cunt orezul alb. etc. tarata 2..ea protejeaza inima.Doza zilnica recomandata de acid pantotenic (vitamina B5) este in jur de 5-15 mg. capacitate de concentrare stimularea circulatiei locale si intretinerea nervilor din extremitati piele sanatoasa si par bogat. nu mai contin decat cantitati neinsemnate de acid pantotenic. pastele. condimentele iuti. produsele de panificatie din faina alba.Totodata. mustarul iute. muraturile de orice fel. mareste capacitatea de concentrare. descompun molecula de vitamina. Utilitatea vitaminei B5 Acidul pantotenic (vitamina B5) este deosebit de important pentru : producerea de energie..Vitamina B5 este necesara pentru formarea hormonilor si pentru acetilcolina utilizata de creier pentru a preveni anumite tipuri de depresie. la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. etc. De asemenea. Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pig-mentarea parului. coacere. Simptomele deficitului sunt oboseala. stresul cronic si depresia. preparata cat mai sumar. Are un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice. combate inflamatiile in diferite zone ale corpului. actiunea vitaminei B5 previne imbatranirea premature si aparitia ridurilor. Este indispensabila functionarii normale a glandelor suprarenale. La randul lor. fierbere. in special atunci cand mancarurile se afla in contact prelungit cu otetul. ca si depozitarea indelungata dauneaza masiv acestei vitamine valoroase. De aceea. Particularitati biochimice si farmacodinamice: 23 .

COBIONE. Sunt semirele la actiunea oxidantilor. VITAMINA B12 Sinonime: CYANOCOBALAMINUM (D. Vitamina B12 are formula moleculara C68H90N14O14Pco si masa moleculara 1490±140.5 g substanta activa PANTENOL . de culoare rosie.V.M.copii: 0.adulti: 2-4/zi . Necesarul zilnic: 5-10 mg/zi Indicatii: stomatite glosite colite hepatite cronice dermatite arsuri injectat in doze mari.adulti: 0. Vitamina este hidrosolubila si joaca un rol in maturarea globulelor rosii plecand de la 24 . factor de acilare care intervine in sinteza acetilcolinei. RUBIVITAN Este indispensabila pentru viata omului si a animalelor. de unde si denumirea de ciancobalamina. Vitamina B12 este compusa din substante cristalizate.).comprimate a 500 mg care se sug Mod de administrare. Are o structura deosebit de complexa. I.5 g/zi .5 g/zi comprimate: . 5. stabile in aer si in mediu acid. colesterolului.25-0. fosfolipidelor. solubile in apa si alcool. hemoglobinei.I. DAVITA-MON B12. posologie: injectabil. . timp de 20 minute.copii: 1-3/zi 3. sau I.C. bazelor si acizilor puternici. prezentand o oarecare analogie structurala cu hemoglobina.fiole de 5 ml cu 0. Este unul dintre cei mai puternici factori antianemici cunoscuti.Este grupul prostetic al coenzimei A. stimuleaza mobilitatea gastro-intestinala Prezentare: PANTOTENAT DE CALCIU . 1. continand 4. Rezista la 120 de grade C.5% cobalt si radicalul cian. hormonilor steroizi.

Denumirea de cianocobamida deriva din structura sa moleculara intrucat contine gruparea cian(-C≡N). 250 tone namoluri culese zilnic. fapt pentru care este mai corecta denumirea de cianocobamida decat cea de cianocobalamina.. Absorbtia vitaminei B12 se realizeaza la nivelu mucoasei intestinale. factor anemic extrinsec. Ca element exotic (intre timp. splina. folosind cca. vitamina era extrasa din ficatul animal (cam patru tone de ficat prelucrat ofereau un gram de vitamina B12). Identificarea. bogat in acizi aminati si vitamine.. SINONIM: cianocobalamina. mai ales din colon. Vitamina B12 absorbita si retinuta la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza. Rezulta un lichid cu un miros si un aspect dezgustator. In 1952. Se mai numeste (pe langa cianocobalamina si cianocobamida) antianemica. muschi). in care avea loc un proces accentuat de . . stabilirea structurii si a activitatii biologice a vitaminei B12 a necesitat colaborarea mai multor grupe de specialisti o perioada mai indelungata de timp . asa incat nu mai aveti motive sa fiti ingrijorati). Biogeneza vitaminei B12 are loc sub actiunea a numeroase bacterii din sol si a bacteriilor intestinale. Miner Laboratories din Chicago au identificat o tehnica de izolare a vitaminei B12 din. izolarea. un atom de Co si grupari amidice. Prin anii 1950. fezandare / putrefactie. reconstituind prima faza a absorbtiei intestinale. tehnicile de izolare s-au mai perfectionat. vitamina antipernicioasa. bastinasii aveau obiceiul de a acumula pestii in mari recipiente. mentionam ca in Indochina. Factorul intrisec are rol de protectie in 25 .celulele-mama si in sinteza unor acizi grasi si anumitor acizi aminati. Vitamina B12 se gaseste mai putin in regnul vegetal si mai mult in alimentele de origine animala (ficat. cunoscut amatorilor de bucatarie chinezeasca. Denumirea de corinoida provine de la inelul porfirinic modificat din molecula sa numit inel corinic. Absorbtia si metabolismul. factorul proteinelor la animale etc. factor antipernicios. nici de atomul de Co si nici de ribonucleotida. ci numai in componenta gruparilor amidice. Principala sursa de vitamina B12 este sinteza microbiana. mocirla canalelor. creier.. imediat dupa descoperire. Numele de cianocobalamina nu este riguros stiintific deoarece nu contine grupare aminica libera sau legata de nucleul central (corinic). reusindu-se in cele din urma obtinerea acestei vitamine pe cale industriala. corinoida.. in prezenta unui factor intrisec produs de mucoasa gastrica si cu care alcatuiesc factorul antipernicios depozitat in ficat.

mucoasa bucala (glosita Hunter). sunt de 1 pana la 2 micrograme pe zi pentru copii. labilitate a starii de spirit. nevrita optica inflamatie a nervului optic. o carenta in vitamina B 12 nu este deloc rara la persoanele in varsta. senzatie de balonare. Ea este relativ stabila la caldura si la aer dar mai sensibila la lamina si la radiatiie ultraviolete precum si la acizi si baze. Vitamina are rol in hematopoeza si mai ales in eritropoeza. Carenta vitaminica afecteaza tesuturile in care se produc multiplicari celulare rapide. neuropsihiatrice (senzatie de arsura cutanata. diaree. poate rezulta deci fie. bolnavii prezentand inapetenta. de 4 micrograme pentru femeile gravide sau care alapteaza. UTILIZARE TERAPEUTICA 26 . apar primele semne ale carentei: oboseala generala. HIPERVITAMINOZA se manifesta prin aparitia unor stari alergice si prin hiperglobulie. in mod exceptional. Vitamina B12 se gaseste in toate produsele animale indeosebi in ficat. denumita factor intrinsec. aceasta carenta poate. sa mai provina dintr-o anomalie. varsaturi. Ea nu este posibila decat in prezenta unei glicoproteine secretate de stomac. Factorul intrisec activ fixeaza pina la 264 de micrograme vitamina B12\mg. care stocheaza vitamina B 12. Cea mai buna sursa este ficatul. depresie) si mucoase (limba depapilata). In sfarsit. pierderi de memorie. ouale. minime si usor de acoperit printr-o alimentatie echilibrata. laptele si derivatele lactate. mucoasa tubului digestiv. NECESITATI SI SURSE Aporturile nutritionale recomandate. De asemenea are o importanta deosebita in ce priveste cresterea. tulburari hematologice (anemie megaloblastica). Carenta in vitamina B12. dintr-o infectie cronica a intestinului subtire. precum boala lui Biermer. Cea mai importanta actiune a acestei vitamine este anemia pernicioasa de tip Biernner. dintr-o ablatie a prrtiunii terminate a intestinului subtire si. in mod exceptional.absorbtia intestinala prin formarea unor compusi de inactivare a vitaminelor B12. Sunt afectate: maduva hematoformatoare (apare anemia megaloblastica). prin aporturi alimentare insuficiente (regim vegetarian). In continuare. care nu este rara in tarile industrializate. dar si pestele. pierdere a apetitului. poate disimula o insuficienta de aport sau o tulburare a absorbtiei timp de 3 sau 4 ani. fie dintro gastrectomie (ablatie a stomacului) sau dintr-o o boala responsabila de o anomalie a secretiei de factor intrinsec. Ficatul. METABOLISM SI CARENTA Absorbtia intestinala a vitaminei B 12 are loc in ultima parte a intestinului subtire. unde intervin modificari ale trombocitelor sau chiar leziuni degenerative nervoase. de 3 micrograme pentru adolescenti sau pentru adulti. hematopoeza si functionarea celulei nervoase.

are culoare rosu-inchis si este solubila in apa. anemicii excretind zilnic cantitati de ciancobalamina egale cu oamenii normali (50-250 ug). Absorbtia este favoizata de Ph-ul alcalin. A fost obtinuta cristalizata. Ciancobalamina este absorbita total si rapid dupa administrarea subcutanata sau intramusculara. se elimina renal. Injectiile intravenoase cu unul dintre derivatii ei. de asemenea. desi baeriile saprofite sintetizeaza vitamina. Solutia apoasa are Ph=4-4. La omul normal se absoarbe in intestinul subtire 70-90% din ciancobalamina. fiind necesara pentru transformarea timinei in timidina. 27 . asemanatoare pigmentului eritrocitar si clorofilei. Particularitati fizico-chimice: Vitamina B12 are structura porfirica. hidroxocobalamina. In intestinul gros absorbtia este mai redusa.5. datorita opririi evolutiei maturarii hematiilor. iar in prezent se obtine din culturile de Streptomyces griseus. A fost obtinuta initial din ficat de bovina ( 25 mg dintr-o tona de ficat). Vitamina din alimente nu este distrusa in tubul digestiv. administrata in injectii intramusculare. creier si muschi. substanta care intra in structura acizilor nucleici. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Ciancobalamina este indispensabila procesului de maturare a eritrocitelor. Ciancobalamina. ca un subprodus la fabricarea streptomicinei. indeosebi). rinichi. de structura probabil mucoproteica. Este depozitata in ficat. dar contine cobalt (4%). Administrarea medicamentoasa de vitamina B 12 este contraindicata in rare cazuri (anumite cancere. sub forma nemodificata. s-ar absorbi numai sub forma unui complex cu factorul intrinsec. stomac. Vitamina B12 se gaseste in toate organele. este indicata in carenta corespunzatoare. sunt practicate in caz de intoxicatie cu cianura. numita si factor intrinsec. in doze mari ca analgezic.Vitamina B12. cind mucoasa gastrica este atrofiata sau cind exista leziuni intestinale importante. Administrarea orala a vitaminei B12 nu are efect in anemii. cu reactie neutra. mai ales in ficat. Ea este utilizata. Particularitati farmaco-cinetice: Pentru absorbitia este necesara prezenta asa numitului factor intrinsec secretat de mucoasa gastrica. prin filtrare glomerulala( 0.2 ug). Lipsa ei duce la hiperplazia megaloblastica a maduvei oaselor. Intervine in sinteza nucleoproteidelor.

aclorhidria histaminorefractara. Dispar tulburarile digestive. uremie sau primeste cloramfenicol. Se cunosc situatii cu consum crescut de vitamina B12. Absorbtia insuficienta a vitaminei B12 din intestin se intilneste in inflamatii. Concomitent se realizeaza valori normale pentru leucocite si trombocite. neoplasm gastric. De asemenea contribuie la troficitatea mucoasei digestive. Este cunoscuta ca un factor esential pentru crestere si nutritie. Carenta vitaminei B12 poate avea drept cauze tulburari de aport. de absorbtie. gastrita atrofica. capacitatea stomacului de a sintetiza factorul intrinsec. fiind esentiala in procesele de care depind integritatea functionala a fibrelor mielinice. Deficitul de vitamina B12 prin lipsa de aport se manifesta la persoanele cu dieta vegetariana severa. Reticulocitele apar in singe periferic in zilele 5-12. Vitamina B12 are actiune lipotropa si intervine in metabolismul proteic. ale integritatii fibrelor nervoase mielinice si ale celulelor epiteliale din tubul digestiv. insuficienta pancreatica. Efectele hematologice sunt primele car apar si anume. diminua astenia. dupa prima saptamina de tratament se obtin ameliorari evidente. Indicatii: Ciancobalamina este indicata in anemii megaloblastice. Rezultatele sunt mai slabe daca bolnavul are concomitent o infectie. de utilizare si de cresterea nevoilor si pierderilor. necesare sintezei metioninei din hemocisteina si transformarii glicolului in serina. tumori. absorbtia este diminuata la bolnavii cu insuficienta a formarii factorului intrinsec datorata unor suferinte gastrice ( gastrite toxice. prin favorizarea gruparilor metil labile. dupa citeva ore de la injectare.pentru unele microorganisme si pentru organisme superioare. In 4-8 saptamini eritrocitele circulante ajung la nivelul normal. unde are actiune majora. 28 . necesara pentru functionarea unor enzime. se observa la nivelul maduvei. Se obtine vindecarea clinica in citeva saptamini.Ciancobalamina intervine si in transformarea acidului folic in acid fotenic si prin aceasta contribuie la metilarea uracilului. Are actiune neurotropa. inclusiv cele localizate pe mucoasa linguala. de exemplu la bolnavii paralizati de diohzllobathrium latum. In formele obisnuite de anemie megaloblastica. lipsa ei producind glosita si gastrita atrofica. anorexia. Nu sunt influentate atrofia mucoasei gastrice. cu formarea timinei. Dupa 2-3 zile se restabileste hematopoeza normaloblastica. Are rol in mentinerea gruparilor sulfhidrice in forma redusa. Tratamentul de substitutie cu B12 trebuie continuat toata viata. iritarea stomacului) si gastrectomie. Semnele de hipovitaminoza B12 la om constau in tulburari ale hematopoezei. disbacterioze intestinale.

Datorita actiunii neurope. - Mod de administrare. La bolnavii cu complicatii ale S.fiole de 5 ml cu extract de ficat avind 50 ug ciancobalamina. senilitate Nu exista dovezi certe de eficacitate in multe cazuri dintre diagnosticurile mentionate. vitamina B12 produce efecte favorabile asupra tulburarilor nervoase din timpul anemiei megaloblastice.N.fiole de 2 ml solutie injectabila de extract de ficat avind 20 ug ciancobalamina. Cu cit tulburarile neurologice au aparut mai recent fata de aplicarea tratamentului cu vitamina B12. Contraindicatii: alergie la ciancobalamina bolnavi de astma poliglobulii neoplasm Reactii adverse: ciancobalamina poate produce reactii alergice: urticarie si chiar soc analfabetic. posologie: 29 . . insa nu se mai inregistreaza avansarea leziunilor. VITAMINA B12 . tulburarile sensibilitatii profunde din scleroza in plagi) hepatita cronica si ciroza nevralgii de trigemen anorexie intirziere in crestere sterilitate unele psihoze. Se obtin rezultate partiale in anemia datorata batricefalozei si in sindroamele de absorbtie intestinala. Ciancobalamina ar avea unele efecte si in afectiuni cu ar fi: neuropatii (polinevrita alcoolica si diabetica.fiole de 1 ml cu 50 ug sau 100 ug. Prezentare: ROMTRAT . NEOHEPAR ..Efectele ciancobalaminei sunt mai slabe in anemia megaloblastica din cursul sarcinii sau a copilariei.fiole de 2 ml cu extract de ficat avind 200 ug ciancobalamina. ameliorarea se obtine mai lent. cu atit se obtin rezultate mai bune.

lipsiti de aportul vitaminei B12 prin carne. In afectiuni neurologice si hepatice cronice se injecteaza 1 mg/zi sau la 2-3 zile. In cazurile grave de anemie megaloblastica cu tromboalopenie. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. VITAMINA B3(PP) Cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. existenta unei infectii sau a tulburarilor neurologice.Acidul nicotinic si amida apa. timp de 5-10 zile. Sunt absorbite la nivelul intestinului de unde patrund in singe. oral. necomplicate se administreaza zilnic 1 ug timp de 10 zile. zilnic. tranpiratie. calea orala nefiind recomandata in anemia megaloblastica.C. hemoragii.solubile in 30 .M. Absorbtia si metabolismul. infectii.termostabile.Calea de administrare obisnuita este injectabila I. 3. tulburari neurologice intense. 6. fecale. la formele medii.alcool. tratamentul se face in prima zi 100 ug vitamina B12 I. Doza de vitamina B12 este diferita in functie de intensitatea anemiei megaloblastice. alcool.. termostabile. clorpromazima.incolore. sau S. vitamina K solutie apoasa. incolore.M. In formele complicate se administreaza 30 ug/zi. Acidul nicotinic si amida nicotinica sunt substante cristaline. Vitamina B3 (PP) cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. nicotinica sunt substante cristaline. deoarece nu este posibila absorbtia. Incompatibilitati in solutie: Vitamina B12 este incompatibila in solutii cu acidid ascorbic. La acestia doza zilnica este de 1 ug. solubile in apa. solutii alcaline si reductoare. si 5 mg acid folic. La copii se administreaza 1-10 ug/zi. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. Aceasta cale poate fi folosita la vegetarieni. Se elimina prin urina. Tratamentul de intretinere se face cu doza de 30-100ug o data pe luna. iar in nevrite 1000 ug/zi. 1. Initial.

J.cu precadere in cele care necesita mentinerea sanatatii pielii si functiile specifice tractului gastrointestinal si ale sistemului nervos. Vitamina B3 se comporta ca o coenzima in multe dintre functiile biochimice. precum metabolismul lipidelor (grasimilor). dializabil. ca ea era asociata unei alimentatii cu amidon degradat si putea fi prevenita prin suplimentarea hranei cu carne.Goldberger a aratat ca boala nu era infectioasa.incepute in 1904.Harden si W.Deficienta in acid nicotic duce la bolile pelagra la om si limba neagra la caine.Acest cofactor. Warburg si W. cand biochimistii englezi A.De asemenea.Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv.Ea atenueaza riscul aparitiei unor tulburari cardiovasculare.Christian au izolat o alta coenzima.Organismul nostru poate produce niacinamida din triptofan.Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al gurii). fie prin interactiuni medicamentoase (unele antituberculoase si antiparkinsoniene).A. a sistemului nervos. amelioreaza circulatia sangelui – participa la metabolizarea proteinelor. rezulta fie prin aporturi alimentare insuficiente. glucidic. Carenta vitaminei B3.pe care au numit-o coenzima II. pelagra era endemica printre copii din sudul Statelor Unite.Aceasta substanta nutritiva este de asemenea implicata si in alte procese importante. Putin dupa aceea. la caldura si rezistenta la oxidare.Aceasta descoperire ia condus pe biochimistii americani C.crescand nivelul celui benefic(HDL) si scazand nivelul trigliceridelor din sange.pana in 1937. glucidelor si lipidelor.In 1934. ca urmare a unor studii de nutritie intreprinse in azile de orfani de catre Joseph Goldberger s-a stabilit ca aceasta boala era o boala de carenta alimentara.lipidic. factorul alimentar responsabil nu putea fi recunoscut. foarte asemanatoare cu coenzima I. precum si sintezei normale a unor hormoni (testosteron. doza zilnica recomandata fiind de 20 mg.Aceasta s-a realizat prin cercetari complet independente. dar acesta poate asigura doar o parte din necesarul de care avem nevoie. in 1933. ei au gasit ca ambele coenzime au drept nicotinamida. un aminoacid aflat in alimentele de origine animala. Vitamina B3 participa in metabolismul proteic . Vitamina B3 este stabila la lumina. ametelilor.amida acidului nicotinic. in Suedia.Totusi. protejeaza impotriva arterosclerozei. migrenei. previne aparitia diareei. modereaza tensiunea arteriala. normalizand functia suprarenalelor. mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor.a fost izolat de H.von Euler.insulina). numit initial coenzima sau coenzima I.La inceputul secolului 20.Young au descoperit ca pentru fermentatia alcoolica de catre extractele de drojdie este nevoie de un cofactor termostabil.Organismul nostru poate transforma de asemenea niacina in niacinamida. mineral.diminuand colesterolul daunator(LDL). descrisa sub termenul de pelagra.In 1915-1920.oua si lapte. ca fiind acidul nicotic.estrogeni.Elvehjem si 31 .

ouale. a limbii si a tesuturilor digestive favorizeaza circulatia cerebrala si coronariana scade tensiunea arteriala stimuleaza secretia gastrica si eliminarea bilei inlesneste asimilarea fierului .Woolley la identificarea. tomatele. ele nu manifesta nici o carenta atunci cand din alimentatie li se scoate acidul nicotinic.Luarea de doze mari de acid nicotic permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. de fapt. avocado.Daca insa continutul in triptofan al proteinelor alimentare este mic.Principalele surse alimentare bogate in vitamina B3 sunt : drojdiile alimentare si de bere. piersicile. un aminoacid. a acidului nicotinic drept factorul nutritional care previne limba neagra la caini si pelagra la om. nuci. painea integrala. arahidele. Pelagra este. ea este consecinta unei sume de carente in diferite vitamine si in acizii grasi esentiali. migdalele. Numele acidului nicotinic vine de la faptul ca el este un component al nicotinei. ciupercile proaspete.in deosebi din triptofan. conopida. De fapt. 32 . COOH N Acid nicotinic CONH2 N Nicotinamida Insuficienta de vitamina B3 provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos. De asemena.D. in 1937.al pielii. curmalele.W. participand activ la metabolismul proteinelor. carnea. in primul rand. dar. ficatul. pestele. Vitamina B3 constituie un factor important in hranire. rezultatul lipsei acidului nicotinic.Daca animalele sunt hranite din abundenta cu proteine bogate in triptofan.taratele de cereale. morcovul. nu se mai asigura cantitatea necesara pentru sinteza niacinei si astfel apar semnele de carenta. el mai este denumit si niacina fara vreo semnificatie speciala. deci la metabolismul general al organismului.glucidelor si lipidelor.un alcaloid toxic din tutun.plantele si majoritatea animalelor pot sintetiza acid nicotinic din alti precursori. leguminoasele. smochinele. niacina este esentiala pentru corp deoarece : este un factor antipelagros de prima importanta are actiune vasodilatatoare la nivelul pielii serveste la buna functionare a sistemului nervos central stimuleaza secretia gastrica mareste glicemia si scade nivelul colesterolului mentine sanatatea pielii. etc.

senzatie de rau general . cefalee. hipertensiune arteriala si ateroscleroza.Drojdia de bere este un mare furnizor de vitamina B3. niacina poate fi de ajutor si celor ce sufera de migrene. precum si oligoelementul crom. enterocolita. diferite psihoze.Vitamina B3 este indicata in pelagra.Surplusul este eliminate prin urina. tulburari circulatorii periferice.Datorita acestei actiuni de dilatare a vaselor. ameteli. broccoli. rosii si morcovi.Este binecunoscuta si ca actiunea vasodilatatoare a vitaminei B3. influenteaza sistemul nervos si activitatea unor glande cu secretie intrena. Rapiditatea cu care niacina poate elimina neplacerile si vindeca bolile este uimitoare – comparabile doar cu rezultatele fulgeratoare obtinute priin administrarea vitaminei C.De aceea. grau integral.6 miligrame pentru 1000 de kilocalorii consumate 33 . respective glucoza. este recomandabila gatirea lor in abur sau la cuptor. acnee. prurit. vitamina B3 dilata vasele de sange. stiut fiind ca porumbul contine cantitati infime de vitamina B3. alcoolism. respiratie dificila. iritabilitate. poate scadea valoarea colesterolului cu 22% si nivelul trigliceridelor cu 52%.Un studio efectuat in SUA a pus in evidenta faptul ca simpla administrare a niacinei.De asemenea. fara un alt tratament. trebuie sa ne asiguram in permanenta un aport indestulator. capabila sa asigure un nivel echilibrat al zaharului in sange. indigestii. Niacina mai are o functie deosebit de insemnata in cadrul metabolismului nostrum : ea reduce nivelul colesterolului. inlaturand tulburarile de circulatie la persoanele cu vasele sanguine ingustate.diaree.Totusi exista forme ale vitaminei B3 care nu sant absorbabile.Previne si vindeca pelagra. lactate si branzeturi. dermatita). Candva vitamina B3 a fost numita si ―vitamina antipelagroasa‖. herpes.deoarece era folosita la tratarea populatiei bolnave de pelagra din tarile unde alimentatia se baza in principal pe porumb. amestecandu-se legumele pentru ase pastra cat mai mult din continutul vitaminic.De asemenea. in diaree. intr-o combinatie adecvata. caracterizata prin tabloul simptotic a celor trei ―D‖ (dementa. copiii si adolescentii – intre 5 si 12 miligrame adultii – circa 6. Rolul si caracteristica vitaminei B3 Vitamina B3 se gaseste in carnea de vita. Necesarul zilnic de vitamina B3 Corpul nu-si poate face reserve de niacina. dar si alte vitamine ale complexului B. etc. degeraturi. intr-o forma asimilabila de catre organismul uman. oua. inflamatii bucale. contituie principala sursa de energie a organismului si singura forma de carbohidrat acceptata de neuronii creierului nostru. stres.Zaharul in sange. in peste. cartofi. afte. stari depresive. artrita. de porc. insomnii.Ea contine nu numai multa vitamina B3 si B2. porumb si produse din porumb.Deoarece vitamina B3 se pierde prin gatirea in apa a alimentelor care o contin.

8 cereale integrale. Totusi. 9. desi inca mai produce purpura si tulburari gastrointestinale. 1 ceasca ………………. Trebuie.la un nivel mai mare decat 1500 mg zilnic au fost raportate niveluri ridicate de enzime hepatice si toxicitate pentru ficat. 12.Luarea de doze mari de acid nicotic este categoric contraindicat in caz de ulcer gastroduodenal sau de diabet.2 inima.. inclusiv in cazul maladiei Raynaud si in claudicatie intermitenta. care deseori limiteaza utilizarea sa.2 34 .(IHN). Daca tratati probleme circulatori sau o scadere a nivelului de colesterol si de trigliceride.6 arahide. aceasta apare la unele persoane. totusi. 6. femeile gravide si mamele care alapteaza ar trebui sa suplimenteze cu cateva milligrame cantitatile indicate mai sus. care au utilizat mai mult de 4000 mg zilnic.3 pasare. 5. luate precautii. Exista cateva suplimente cu niacina in present pe piata. 100 grame …………… 35. 1 ceasca …………….2 ton.. Experimente efectuate pe pacienti umani..2 ficat. 7. care contine niacina plus inositol.. Cand se foloseste un nivel crescut de niacina IM. Niacina SR este conceputa sa elimine aceasta senzatie. Pe de alta parte.6 piersici uscate. Acestea include niacina cu reactie imediata(IM). Pentru pastarea unei sanatati generale bune. 100 grame …………………….in general subiectii incearca o senzatie de purpura. 100 grame ………………………. este mai usor tolerat de catre unii utilizatori.4 somon. mai ales in caz de insuficenta renala. 10. doza zilnica optima de baza pentru vitamina Eb (10% pana la 25% ar trebui sa fie niacina) este de 25-300 mg pentru barbate si femei. 8. se recomanda administrarea niacinei mai degraba decat a nicotinamidei..IHN sau ―flush-free‖ niacina este considerata complet sigura si fara nici un alt efect de purpura. 100 grame ……………………. ea este in general prost suportata. Luarea in doze mari de acid nicotic poate permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. dar. au aratat ca niacina IHN a fost evidentiata ca factor benefic in afectiunile circulatorii. 100 grame ………………………. Continutul de vitamina B3 al unor alimente(mg) drojdia de bere. deci. 100 grame ……………………. iar IM sau SR pot fi mai eficiente decat IHN in reducerea nivelului colesterolului si al LDL in sange.femeile – 13 pana la 15 miligrame barbatii – intre 15 si 20 miligrame Cei ce presteaza o munca grea. niacina cu actiune in timp(SR) si inoitol hexiancianat. Niacina si nicotinamida sunt disponibile intr-o gama larga de suplimente. o ceasca ……………………… 24.

3. 1 ceasca ………………. a lipoproteinelor cu densitate foarte scazuta (VLDL) si a trigliceridelor.8 cotlet de porc. Atunci cand niacina a fost administrata impreuna cu lovastatinul.7 mazare verde.Un numar impresionant de lucrari evidentiaza efectul niacinei in reducerea nivelului colesterolului ―bun‖. 100 grame ……………… 2.Un alt studiu a comparat eficacitatea niacinei cu aceea a clofibratului. palpitatii si spitalizari pentru boli cardiovasculare in toata perioada de trei ani a experimentului. niacina poate constitui un tratament in cazul multor pacienti ce prezinta un nivel marit al colesterolului. 3. 5. s-a constatat o eficienta si o siguranta sporita. atacuri de cord. Autorii acestor lucrari. a marit semnificativ nivelul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL sau colesterolului ―bun‖).precum si alti specialisti concluzioneaza ca. 4. datorita efectelor sale..De exemplu... un medicament prescris pe scara larga in scaderea nivelului colesterolului.. cercetatorii au administrat pacientilor simvastatin impreuna cu niacina obtinand rezultate remarcabile – aproape 70% mai putine decese. niacina fiind considerata mult mai eficienta – in cresterea nivelului colesterolului HDL si a apolipoproteinei A-1 – decat tratamenetul medicamentos. tinand cont de eficacitatea niacinei si de actiunea sa printr-un mecanism diferit fata de al medicamentelor utilizate in prezent.Alte lucrari evidentiaza difuzia extinsa a niacinei.. 35 ..Intr-un alt studiu.6 boabe de soia.De asemenea.Altii sugereaza o combinatie a niacinei cu medicamentele de reducere a nivelului colesterolului. 1 bucata ………………. intr-unul dintre studii.Optiunea utitlizarii ca medicamente folosite in aceasta afectiune prezinta serioase efecte secundare inclusiz o incidenta crescuta a cancerului gastrointestinal si o marire a riscului aparitiei unei afectiuni biliare.numeroase utilizari terapeutice ale niacinei (nu ale niacinamidei) sunt prescrise in tratamentul nivelului crescut al colesterolului. 1 bucata ………………. precum si costului si nivelului de toxicitate scazute. 1 ceasca …………………….cotlet de mile. chiar in doze crescute in conditii de siguranta – in tratamentul diabetului de tip 2 care deseori inregistreaza un nivel scazut de HDL.. Niacina a fost cu mult mai eficienta decat medicamentul in reducerea colesterolului limfatic.9 Functii si utilizari ale vitaminei B3 Boli cardiovasculare Datorita rolului sau in metabolismul lipidelor.1 migdale. in special in cresterea HDL. difuzia extinsa a niacinei a fost comparata cu efectul gemfibrozilului.

acestia sunt incantati de rezultate.Un studiu sugereaza ca o cauza majora a imbolnavirilor mentalein societatea de azi poate fi datorata nu numai carentei vitaminelor B si in special a niacinei. Deficienta severa de niacina constituie un factor major in dezvoltarea 36 . slabiciunea si pierderea memorei – toate acestea fiind disfunctionalitati ale sistemlui nervos. Niacina este in special utila in cazul persoanelor care au o predispozitie ereditara si rezistenta la nivelul crescut de colesterol. Probleme menstruale Doua studii despre utilizarea niacinei releva crampe menstruale la aproape 90% dintre subiecti.Astfel. In ambele lucrari.Studiile sugereaza ca niacianamida – ca si vitaminele E.B6 si pantotenatul de calciu – poate fi de asemenea utila in tratamentul epilepsiei. in timp ce celelalte nu. multi specialisti utilizeaza niacina si/sau niacinamida separate sau in combinatie cu alte medicamente in tratamentul afectiunilor mentale ca anxietatea. daca avem o cantitate suficienta de acizi grasi omega-3 pentru ca actiunea vitaminelor B sa fie mai eficienta. subiectilor cu varste cuprinse intre 14-44 de ani le-au fost administrate 100 mg de niacina de doua ori pe zi. acestea amplificand efectul niacinei. niacina este de asemenea. utilizata in tratamentul diferitelor probleme circulatorii.Eficacitatea terapiei a durat cateva luni chiar si dupa ce a fost interupt.Cercetatorii sugereaza ca acest fapt poate arata ca lipsa raspunsului la tratament indica necesitatea maririi dozei. Cancer Numeroase studii reliefeaza ca niacinamida este eficienta impotriva mai multor tipuri de substante cancerigene. confuzie si isterie. in forma de niacina este un vasodilatator – un agent menit sa relaxeze sis a largeasca vasele sanguine. Vitamina B3 mai are si alte functii in cadrul sistemlui cardiovascular.Femeile care au raspuns cel mai bine la tratament au inregistrat un ciclu normal.De exemplu.Astfel. Sistemul nervos Unele dintre simptomele de inceput ale carentei niacinice include irascibilitatea.depresia si chiar schizofrenia. aceasta substanta nutritive poate fi utila in prevenirea catorva forme de cancer. Intar-unul dintre studii au fost adaugate 60 mg de rutin si 300 mg de vitamina C.nervozitatea. Poate acest tratament ar fi mult mai eficient daca vom lua in considerare si alte substante nutritive.Niacina este extreme de eficienta in reducerea colesterolului si a trigliceridelor.Cand pacientii utilizeaza niacina si acestia se reintorc la medicii lor pentru examenele medicale. depresia. aceasta doza fiind majorata la doua pana la trei ore in timpul crampelor.Datorita importantei acestuia in sistemul nervos. dar si a acizilor grasi omega-3. impreuna cu anticonvulsivele. nelinistile.Aceste simptome pot fi urmate de lipsa orientarii.

Este nevoie de prudenta in cazul administrarii niacinei SR cu actiune in timp. poate si o oarecare stare de neliniste. In cazul persoanelor cu disfunctionalitati la nivelul ficatului. Pentru prevenirea acestui simptom al deficientei.diaree si dementa. chiar si sub monotorizare de specialitate. Utilitatea vitaminei B3 Niacina (vitamina B3) este deosebit de importanta pentru : respiratie celulara energie celulara metabolismul carbohidratilor. precum inositolul-hexancianat (IHN).Necesarul de vitamina B3 poate fi mai mare in randul persoanelor cu cancer. administarea niacinei dupa o masa sau dupa o aspirina poate duce la disparitia sau prevenirea inroselii fara a pierde efectele benefice. Toxicitate si efecte adverse Nu se cunosc efecte toxice ale acestei vitamine in doze de pana la 2 g (2000 mg). In cazul persoanelor sanatoase. persoanelor carora li se administreaza isoniazid si care l-au folosit in tratamentul tuberculozei. Carenta de niacina este de asemenea aproape comuna in randul persoanelor care au o dieta bazata in special pe porumb. femeilor care iau contraceptive orale si persoanelor cu deficiente proteice. Simptomele evidente de carenta a vitaminei B3 se manifesta in general in randul persoanelor alcoolice si in cazul celor malnutrite. par cea mai sigura varianta.pelagrei – boala caracterizata prin cei trei D : dermatita. deoarece administrarea dozelor crescute. terapia cu niacina necesita monotorizarea foarte atenta a unui medic. 37 . singurul efect advers al suplimentarii niacinice este o usoara purpura temporara.Noile forme. deoarece pot aparea tulburari ale functiei hepatice. Totusi. lipidelor si proteinelor metabolismul cerebral starea de spirit somn activitatea inimii controlul colesterolului muschi tesutul conjunctiv functionarea tubului digestiv. poate creea toxicitate hepatica. RDI pentru vitamina B3 este de 20 mg pentru femei si barbati. datorita faptului ca niacina din porumb este neabsorbabila.

Se mai numeste si biotina sau vitamina H. a clorurii de sodiu. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii. 7. o substanta hidrosolubila. Absorbtia vitaminei B4 se realizeaza la nivelul intestinului subtire. Copiii au nevoie de o cantitate de 50–90 mcg/zi. Sintetizarea vitaminei B4 de catre flora bacteriana intestinala este redusa la om. Ea alaturi de alte vitamine B. Doza zilnica recomandata: 0.Impreuna cu inozitolul (ambele substante sunt componente ale lecitinei) favorizeaza legarea acizilor grasi liberi. Avidina din oul crud intirzie absorbtia acestei vitamine. 38 . lipidelor. transpiratie. dar lumina. prin producerea leucopeniei si granulopeniei. glucidelor si lipidelor. fecale. care nu este distrusa la caldura sau umiditate.3. im-piedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali. concentratia cea mai mare de vitamina B4. Cea mai importanta sursa este drojdia de bere. intervine in functiile sistemului nervos cit si cele ale sistemului hematopoietic. 1. Alimentele (proaspete. in functiile suprarenalelorsi a proceselor cresterii. Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare. In singe. Vitamina B8 este sintetizata si in organism. Eliminarea vitaminei se face prin urina. Carenta vitaminei B4 modifica echilibrul leucocitar. Sportivii necesita cantitati mari din aceasta vitamina. ALTE VITAMINE DIN GRUPA B Vitamina B4 (adenina) are functii si indicatii terapeutice. Vitamina B7 este componenta a unor enzime care contribuie la metabo-lismul proteinelor. Ea are un rol important in metabolismul glucidelor. de preferinta) si flora intestinala furnizeaza dozele necesare organismului. Vitamina B8 sau H este indispensabila persoanelor cu unghii fragile si casante. mai putin cunoscute. fiind utilizata cu rezultate bune si prevenirea alopeciei(cheliei). Administrarea sulfamidelor si a antibioticelor creste consumul de vitamina B4. Impiedica incaruntirea si caderea parului. prevenind steatoza hepatica. dar in cantitati insuficiente. Contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism.3 mg (300 mcg). alcalinitatea si oxigenul o afecteaza. Surse: alimente din regnul animal si vegetal. este in hematii.

Vitamina B13 are structura chimica asemanatoare acidului azotic. Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantotetic. produsele lactate. Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. un virus sau o toxina misterioasa. Contribuie la dezvoltarea fizica. aminoacizilor. porumbul. laptele. biochimistul dr. cu rol in stimularea cresterii puilor. Ca urmare. — calmeaza durerile musculare. Roluri si caracteristici — ajuta la degradarea acizilor grasi.de memorare si de pastrare a echilibrului psihic. Vitamina B12 isi aduce apor-tul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos. melasa. in cantitate de 2 mg\zi acopera nevoile organismului. are rol in hematopoeza. Intervine in procesele enzimatice si. porcilor. Vitamina B15 (acidul panganic) se gaseste in alimente de origine animala. nucile. conopida. Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor. — impiedica incaruntirea prematura. Nu ar fi vorba despre o bacterie. — intervine in sinteza acizilor grasi si a proteinelor. Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat. galbenusul de ou.cunoscuta si sub numele de amigdalina (sau laetrile). in metabolismul glucidelor si acizilor grasi. Se face din ce in ce mai auzita opinia conform careia cancerul ar fi o boala cauzata de o deficienþa nutriþionala.Surse Carnea proaspata. activitatii cerebrale. Vitamina B10 contribuie la metabolismul fierului si la formarea hematiillor(globulele rosii). la cresterea poftei de mincare si a greutatii cor-porale. o noua vitamina pe care a denumit-o B17 . precum si in formarea globulelor rosii. deci. organele de vita. legumele si fructele crude (neprelucrate termic sau conservate) sunt necesare pentru aportul zilnic de biotina. este absolut indispensabila transmiterii influxului nervos si. Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor. Vitamina B10 are un rol important in sinteza proteinelor. este utila in profilaxia si tratamentul anemiei. ca si drojdia de bere. glucozei. Ernest Krebs a izolat. Din acesate motive. Vitamina B14 este extrasa din urina umana. cerealele integrale. amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare. 39 . componente esenti-ale ale membranei celulei nervoase. — are capacitatea de a produce hidratii de carbon din molecule. — stimuleaza cresterea parului si intarzie caderea acestuia. constituie un principiu component al complexului B. reintregind rezervele organismului. Dupa ani de cercetari. in 1950. Are si un efect calmant pronuntat.

consumul zilnic a 7-10 simburi de caise previne aparitia cancerului. Vitamina B PHOSPATE Sinonime: RIBOFLAVIN.actioneaza substitutiv in starile de deficit de riboflavina Indicatii: carente speciale si ale complexului B anemie hemeralopie conjunctivita tulburari de crestere crampe musculare stomatita seboree unele migrene Mod de administrare: injectii I. specific.fiole a 2 ml solutie apoasa injectabila. Are o importanta capitala pentru organism. CAROSCORBIS. Simburii de caise pe care ii mincam cu mare placere cind eram copii . semintele fructelor (mai putin citricele) contin aceasta substanta care le confera un gust amarui.). continind fosfat de sodiu 10 mg .actioneaza ca factor vitaminic cu functie de sistem oxido-reducator .cutie cu 5 bucati Actiune terapeutica: . Krebs.V. CANTAN.C. In general. 40 . 1 fiola zilnic Reactii adverse: .I. VITAMINA C Sinonime: ACIDUM ASCORBICUM (D. intervenind in procesele de oxido-reducere. Conform studiilor dr. sau vitamina anti-scorbutica. VITASCORBOL Este acidul ascorbic. CEBION.dureri la locul injectiei 3.ci pur si simplu despre absenta unei substante pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa: vitamina B17. 2. REDOXON.sunt cea mai bogata sursa naturala de vitamina B17. Are rol anti-infectios. tonifiant. FOSFAT Prezentare: .

etc. Scade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii. mercur.lamaia 065 . exista riscul aparitiei hipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara. economiseste vitaminele din complexul B. tegumentelor. Ratia zilnica este estimata insa. cerealele.napul 140 .varza 120 . Ca urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut.ardeiul 120 .conopida 060 . fracturile se vindeca mai greu. Vitamina C mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante chimice din mediul ambiant (plumb. cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina C. Vitamina C catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare). Mineralizarea scheletului este alterata. Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate. produsele zaharoase sunt lipsite de vitamina C. Singura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete. Fiind hidrosolubila si usor oxidabila. la actiunea oxigenului si a luminii.mararul 100 . la cca. gripa sau tuberculoza pulmonara.patrunjelul 200 . Efortul muscular.participa la detoxifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier. Produsele animale.spanacul 050 41 . S-a demonstrat ca 10 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului. pentru un adult normal. Gingiile sangereaza usor. 30 miligrame. protejeaza vitaminele A si E. unde productia de fructe este sezoniera. cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos. muschilor. In lipsa vitaminei C. frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina C. In Zonele cu clima temperata sau rece.portocala 060 .). benzen. de exemplu. substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar hemoragii la nivelul gingiilor. spontan sau la traumatisme minime. putand apare mai des. vitamina C se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor. etc. Exemple de vegetale (100 grame) ce contin vitamina C (miligrame): . dintii devin mobili si cad.

astfel. Solutia apoasa are PH=5. adminitrarea lor concomitena. participa la sinteza fibrelor de colagen. solubila in alcool si practic insolubila in uleiuri grase.5-7. Deficitul de vitamina C conduce la aparitia scorbutului. regenerarea tesuturilor. insa nu sunt vitamine propriu-zise. Creste si mentine randamen-tul fizic. Particularitati farmaco-cinetice: 42 . acidul ascorbic se gaseste sub forma de poliascorbat. Participa la activarea multor sisteme enzimatice si are un rol umportant in respiratia celulara. din acest motiv. Astazi se pot procura usor si in tara noastra produsele cu vitamina C obtinute din surse naturale. Acidul asorbic administrat in mod sustinut simuleaza sistemul imunitar si creste rezistenta organismului fati de bolile infecto-contagioase. bioflavonoidele mentin integritatea structurii interne a capilarelor. deoarece reduce durerea. care are un efect prelungit fata de de cel al acidului ascorbic simplu obtinut pe cale sintetica. facilitea-za absorbtia fierului si impreuna cu acidul folic si vitamina B12 stimuleaza maturarea globulelor rosii. In timpul suprasolicitarilor fizice creste necesarul de vitamina C si din aceasta cauza se recomanda sportivilor un consum crescut inainte de competitii. Are efect antistres. a cartilajelor si oaselor. La fel ca majoritatea vitaminelor. Organismul uman nu este capabil sa siontetizeze bioflavonoide si. Este usor solubila in apa. Aceasta grupa de substante este fregvent utilizata in accidentele sportive. previn formarea cataractei. Aceste substante sunt denumite uneori vitamina P. Scade colesterolul sangvin si protejeaza organismul fata de substantele cancerigene. vitamina C se descompune usor si este sensibila la lumina. prin efectul reducator. fiind preferata. Accelereaza vindecarea ranilor. Participa la sinteza acizilor biliari. Preparatele moderne de vitamina C contin si bioflavonoide. scad colesterolemia si. precum si la sinteza hormonilor corticosuprarenalieni. In preparatele de vitamina C din extracte naturale. El a fost primul care a reusit sa extraga din ardei vitamina C si pentru aceasta descoperire a fost distins cu Premiul Nobel. acestea sunt furnizate organismului doar prin aport alimentar. Particularitati fizico-chimice: Vitamina C se prezint sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba. La depozita-rea vitaminei C trebuie sa avem in vedere toate acestea. Bioflavonoidele favorizeaza absorbtia vitaminei C. caldura si vapori de apa.Vitamina C a fost descoperita de catre savantul maghiar Albert. Impreuna cu vitamina C. atenueaza efectele loviturilor. are efect hemostatic si amelioreaza simptomatologia hipocal-cemiei.

tesut conjunctiv si adipos. in mentinerea sub forma redusa a gruparilor SH enzimatice. responsabil de proprietatile vitaminice. are actiune antialergica. in formarea si mentinerea substantei fundamentale a tesutului conjunctiv. placenta si in concentratii mici in muschi. in metabolismul glucidic. concentratia fiind mai mare decit in hematii si ser. un sistem redox. corp galben. absorbtia fiind diminuata la cei cu hipoaciditate sau cu tranzit intestinal accelerat. Prin administrare in doze mari. Vitamina C nu este depozitata in organism.7-1 mg/100 ml in leucocite si plachete. Vitamina C intervine in metabolismul normal al tirozinei si fenil alaninei. cantitatile suplimentare eliminindu-se prin urina. Vitamina C favorizeaza absorbtia fierului din tubul digestiv si stimuleaza formarea hemoglobinei. intervenind in transformarea acidului folinic. scazind permeabilitatea si crescind rezistenta acestora. Administrarea ACTH-ului diminua acidul ascorbic din suprarenale. Se gaseste in concentratii mari in corticosuprarenala. fiind necesar un aport exogen continuu. Particularitati biochimice si farmacodinamice: In organism formeaza impreuna cu acidul dehidroascorbic. a substantei proteice din os si a substantei intracelulare din peretele capilarelor. Acidul ascorbic creste capacitatea de aparare a organismului fata de infectii prin accentuarea activitatii fagocitare a leucocitelor si stimularea proceselor imunologice. creste concentratia sanguina pina la pragul renal. Dozele mai mari de 500 mg cresc de 3-10 ori concentratia sanguina a tetraciclinelor administrate concomitent. Acidul ascorbic intervine ca transportor de hidrogen in oxido-reducerile biologice si in respiratia celulara. Necesarul zilnic: copii pina la 1 an intre 1-12 ani intre 12-14 ani intre 14-18 ani peste 18 ani in sarcina si lactatie 35 mg 40 mg 45 mg 55 mg 60 mg 60 mg 43 .acidul ascorbic se absoarbe bine prin tubul digestiv la persoanele sanatoase. stimuleaza formarea corticosteroizilor. favorizeaza depunerea calciului in oase contribuind a consolidarea fracturilor. Concentratia sanguina fiziologica este de 0.

05-1. si I. sarcina. adulti copii 0. surmenaj.M.Indicatii: profilaxia si tratamentul scorbutului. poate produce ameteli. Prezentare: flacon cu 40 comprimate a 50 mg flacon cu 20 comprimate a 200 mg tub cu 20 comprimate efervescente a 500 mg fiole de 2 si 5 ml cu 200 si respectiv 500 mg acid ascorbic Mod de administrare: oral.V. Reactii adverse: Uneori poate produce diaree. gingivite. infectii.1-1 g/zi 0. I. Contraindicatii: litiaza renala. poate favoriza precipitarea sulfamidelor in urina. iar injectarea rapida I. profilaxia racelii comune si a gripei. astenie de primavara. diateze hemoragice prin diminuarea rezistentei capilarelor. arsuri.V. plagi. chiar lipotimie. in functie de virsta Incompatibilitati in solutie: Vitamina C prezinta incompatibilitati in solutie cu: solutii alcaline oxidante solutii de saruri si minerale grele adrenalina aminofilina cloramfenicol hemisuscinat ciancobalamina dextran estrogenii conjugati 44 .30 g/zi. osteoporoza. stari de supraincarcare cu fier.

Vitamina P e puternic antioxidanta si. hemoragii la nou-nascuti etc. artrite ale membrelor. hemoragii retiniene. hipertensiune arteriala. 2. varice. artrita. in edeme. bioflavonoide citrice) Vitamina P hidrosolubila actioneaza concomitent si strans legat de vitamina C (actiune sinergica). asigurandu-i acesteia o perfecta absorbtie si utilizare si impiedicandu-i distrugerea prin oxidare. 5 ml continind o solutie apoasa de acid ascorbic in concentratie de 10% si fiole de 5 ml in concentratie de 5%. Aceasta vitamina intervine in mod esential in procesele energetice ale tesuturilor si in mentinerea permeabilitatii vaselor capilare. raceala. Vitamina P contribuie la 45 . Asociata cu vitamina C. in hemoragii scorbutice. ate-roscleroza. eczeme si arsuri. de unde si denumirea de factor de permeabilitate capilara. de asemenea. Vitamina P (vitamina C2. hemoragii ale capilarelor si ale viscerelor. ascite.fitomenadiona noradrenaina penicilina G sulfamide vitamina K in solutie apoasa Vitamina C+B complex prezinta incompatibilitati cu: aminofilina bicarbonat de sodiu cefalatina ciancobalamina cloramfenicol hemisuscinat eritromicina lactobrionat fenitoina hidrocortizon hemisuscinat hidroxizina nitrofurantoina penicilina G prometazina promazina tetraciclina sulfizoxazol vancomicina Vitamina C se prezinta in fiole incolore de 1. are un deosebit rol antiinfectios. afectiuni ale venelor. pleurezii. are rol important in fenomenele hemoragice. sangerarea gingiilor. inferioare.

precum si suplimente naturiste cu continut concentrat de extracte de palnte sau direct de vitamina P. VITAMINA PP Sinonime: NICOTINAIDUM (D. de asemenea. NICOBION Particularitati fizico-chimice: Vitamina Pp este amina acidului pirinic-3 carboxilic. 3. NIACINAMID. pentru fiecare 500 mg vitamina C fiind necesare minimum 100 mg complex C. Proprietati farmaco-toxicologice: Vitamina Pp produce vasodilatatie automata in jumatatea superioara a corpului. Carenta de vitamina P evidentiata indeosebi prin spargerea vaselor capilare (fragilitate capilara). diferite fructe si legume proaspete. In plus. Actioneaza trofic la nivelul sistemului nervos si tubului digestiv.). Necesarul zilnic de vitamina P este de 10-20 mg. influenteaza pozitiv cresterea procentului de calciu in sange. ceai de macese.intarirea peretilor vaselor capilare si la cresterea elasticitatii si rezistentei acestora. 3 . usor solubil in apa si alcool. NICOTIS AUREAMID.C. enzime. Mai poate produce greturi. se foloseste si acidul nicotinic care este convertit in organism la NAD si NADI. cu senzatie de caldura si prurit.I. Are. un rol benefic si prin ameliorarea hemoragiilor provocate de diferite cauze. protejeaza organismul de efectele secundare ale razelor X. ambele implicate in reactii de transfer electronic in lantul respirator. este eliberator de histamina. Se gaseste sub forma de cristale sau pulbere cristalina alba sau alb-galbui. timp indelungat. Necesarul zilnic: pina la 2 luni intre 6 luni si 3 ani intre 3-4 ani 7mg 8 mg 9 mg 46 . intervine in prevenirea contractarii gripei. care intervin in metabolismul glucidelor si lipidelor. eruptii si favorizeaza steatoza hepatica la doze mari. Particularitati farmacodinamice: Este un grup prostetic pentru codehidroze. precum si a tesutului conjunctiv. Se apreciaza ca sensibilitatea acestei vitamine la diferiti factori este asemanatoare cu cea a vitaminei C. se poate trata consumind suc de lamaie. BENICOT.

sau I. lent adulti: 6-100 mg/zi copii: 25-100 mg/zi Vitamina Pp se prezinta in fiole incolore de 1 ml continind o solutie apoasa de nicotinanida in concentratie de 3% si fiole de 2 ml in concentratie de 5%.M.fiole de 1 si 2 ml cu 30.ateroscleroza . I.sindrom hemoragic .tromboflebita .primele 3 luni de sarcina Prezentare: vitamina Pp: -flacon cu 40 comprimate a 0. precautii: .1 grame acid nicotinic . 11 mg 13-15 mg 17-20 mg 18 mg 15 mg 20 mg tulburari cutanate si mucoase stari de hiperlipoproteinemie enterocolite boala de iradiere pelagra unele migrene Contraindicatii. 47 .intre 4-6 ani intre 6-10 ani intre 10-18 ani peste 18 ani in sarcina in lactatie Indicatii.comprimate a 100 mg Mod de administrare: oral ( dupa mese in 2-3 prize). respectiv 100 mg acid nicotinic acid nicotinic .V.

Trebuie acordata o importanta deosebita vitaminelor. in doze mai mari sau mai mici. 2. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului.CONCLUZII Din cele prezentate anterior rezulta ca vitaminele au o mare importanta deoarece ajuta la vindecarea unor afectiuni acute sau cronice. dar multe sunt asimilate din fructe si legume. Scopul acestei lucrari a fost de a prezenta terapia cu vitamine in lumina conceptiilor etico-patogenice si a achizitiilor recente. Ca urmare a perfectionarii mijloacelor terapeutice si a diferitelor metode pentru asigurarea si supravegherea unor anumite doze. Din punct de vedere structural. Vitaminele sunt compusi organici sintetizati de plante si microorganisme dar care nu se sintetizeaza in organismul uman si al majoritatii mamiferelor. cu atit mai mult cu cit cercetarile continua si se vor descoperi noi vitamine carora trebuie sa se documenteze personalul farmaceutic. Pe parcursul elaborarii acestei lucrari s-a constatat ca vitaminele sunt folosite in aproape toate afectiunile. in prezent sunt evitate in marea majoritate accidentele. vitaminele alcatuiesc o clasa de compusi naturali extrem de heterogena. Pentru a avea un organism sanatos. omul trebuie in primul rind sa-ti furnizeze vitaminele necesare. cu efect direct sau indirect. motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. Un lucru important este acela ca ele se obtin pe cale industriala. singurul criteriu logic de clasificare fiind cel al solubilitatii lor in 48 . desi sunt naturale. Ele sunt absolut indispensabile desfasurarii normale a tuturor proceselor biochimice si fiziologice ce au loc in organismele mamiferelor. Studiul datelor din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru organismul uman si animal si implicarea acestora in derularea normala a diferitelor procese biochimice si fiziologice ne permite formularea urmatoarelor concluzii generale: 1.

lipidelor. Din aceasta cauza. jucind deci un rol esential in toate caile metabolice. 4. Din aceasta cauza organismul uman si cel animal au nevoie de un aport zilnic al acestor vitamine. 6. vitaminele hidrosolubile mai indeplinesc in organism si importante functii coenzimatice. proteinelor si ale celorlalte biomolecule. vitaminele hidrosolubile sunt implicate in toate procesele metabolice ale glucidelor. organismul nu primeste prin hrana cantitatile necesare. Prin rolul lor coenzimatic. 5. 49 . excesul fiind eliminat. Spre deosebire de vitaminele liposolubile. Vitaminele liposolubile au capacitatea de a se stoca in organismul animal in diferite organe atunci cind aportul nutritiv il depaseste in anumite momente pe cel zilnic necesar.solventi organici si grasimi (vitamine liposolubile) si respectiv in apa (vitamine hidrosolubile). aceste rezerve putind fi utilizate atunci cind. 3. In afara de rolul pur vitaminic. din diverse motive. hipovitaminozele si avitaminozele cauzate de aportul scazut sau absenta din alimente a vitaminelor hidrosolubile sunt insotite de serioase perturbari metabolice. cele hidrosolubile nu au capacitatea de a se acumula in organism.

Editura: Vladimed. editia a III-a.Terapia prin vitamine . revizuita si adaugita Denisa Mihele .Editia de buzunar Valeriu Rusu .BIBLIOGRAFIE *** Agenda Medicala 2009 . 2006 50 . Editura Niculescu 2003 Viorel Medvetki .Enciclopedia vitaminelor si a substantelor minerale. Editura Paralela 45.Biochimie clinica – editia a II-a Maude Bouchard .Dictionar medical. 2002 Shari Liberman – Biblia vitaminelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful