VITAMINE HIDROSOLUBILE

MOTTO:

„MEDICUS CURAT, NATURA SANAT”

HIPOCRAT „MEDICUL TRATEAZA, NATURA VINDECA”

2

MOTIVATIE
In aceasta lucrarea de diploma mi-am propus sa sistematizez cele mai recente date din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru metabolismul intermediar, stiut fiind faptul ca in afara de rolul vitaminic, aceste substante biologic active mai indeplinesc si importante functii coenzimatice. Pentru a avea un organism sanatos, omul trebuie, in primul rind sa-si furnizeze vitaminele necesare. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului, motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. Este greu de crezut cita influenta are alimentatia asupra starii generale de sanatate. Unele substante sunt chiar adevarate… in lupta cu virusii. Faptul ca o alimentatie corecta poate contribui la evitarea si tratarea unor boli si de asemenea la mentinerea unei stari generale optime a organismului nu este ceva nou – inca de acum 2500 de ani, Hipocrate a atras atentia asupra acestui lucru. Din pacate, in epoca moderna, mai ales dupa aparitia medicamentelor chimice, oamenii parca au uitat de rolul benefic pe care unele medicamente il pot juca in mentinerea sanatatii. Putini sunt cei care au ramas consecventi vechiului concept, potrivit caruia hrana sanatoasa inseamna viata lunga, lipsita de probleme majore de sanatate. In functie de etapa vietii pe care o traversam, unele dintre vitamine si minerale devin esentiale pentru pastrarea vitalitatii corpului, trebuie sa treaca pe primul plan. Mincati mai multe vitamine! Aceasta cerere pe care ne-o fac expertii nutritionisti se pare ca este deja invechita. Au trecut timpurile in care portia zilnica de vitamine era satisfacuta de vestitul mar. In prezent, specialistii ne sfatuiesc sa mincam zilnic carne slaba, peste, produse din cereale integrale, precum si doua portii de fructe ti trei portii de legume pe zi.

3

CUPRINS

1.

Scurt istoric despre vitamine………………………………………

5

2. 2.1. 2.2. 2.3.

Notiuni despre vitamine……………………………………………

6

Generalitati…………………………………………………………… 6 Rolul vitaminelor in organism………………………………………. 8

Clasificarea vitaminelor……………………………………………… 10

3. 3.1. 3.1.1. 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4. 3.1.5 3.1.6. 3.1.7 3.2. 3.3.

Vitamine hidrosolubile……………………………………………... Vitaminele B………………………………………………………… Vitamina B1………………………………………………………… Vitamina B2………………………………………………………… Vitamina B6…………………………………………………………. Vitamina B5…………………………………………………………. Vitamina B12……………………………………………………….. Vitamina B3(PP)…………………………………………………….. Alte vitamine din grupa B…………………………………………... Vitamina C…………………………………………………………. Vitamina PP……………………………………………………….. Concluzii……………………………………………………………. Bibliografie………………………………………………………….

11 12 13 16 17 19 24 30 38 40 46 48 50

4

1. SCURT ISTORIC DESPRE VITAMINE
Numeroase proprietati ale legumelor, fructelor si cerealelor se datoreaza constituentilor din care fac parte si vitaminele. A trecut putina vreme de cind, prin anul 1880, problemele alimentare erau abordate simplist. Organismul animal era asimilat cu soba pe care trebuie sa o umpli cu lemne pentru a obtine caldura. Dar, la sfirsitul secolului trecut, diversi creatori au observat ca administrind animalelor o alimentatie fara cele trei elemente energetice de baza, adica proteide, materii grase si zaharuri pure, avind sare si apa, acestea pierdeau in greutate si nu puteau sa se reproduca. A. Orain scria: „Pentru prima oara omul trebuie sa admita ca pentru a se alimenta, nu-i ajunge sa absoarba substante inerte, care produc sau degaja energie in organism, ca pentru a-si intretine viata, trebuie sa faca apel la viata si ca ucigindu-si alimentele, isi scurteaza considerabil existenta.‖ „Importanta biologica a vitaminelor‖, declara Guggenheim, „consta in functia lor de cofermenti, care le face in stare sa catalizeze procesele enzimatice ale tesuturilor vii. Viata normala nu poate fi mentinuta daca organismul viu nu primeste, ca factori de nutritie, vitaminele pe care nu le poate sintetiza.‖ Vitaminele se gasesc, mai mult sau mai putin numeroase si in cantitate mai mare sau mai mica in aproape toate vegetalele. Se cuvine sa ne convingem ca pentru cine isi variaza cit mai mult cu putinta hrana, rezervind un loc larg cruditatilor, „problema vitaminelor‖nu exista in realitate. „Alimentele naturale sunt totdeauna perfect echilibrate pentru speta careia ii convin‖, scrie A. Orain. Cu exceptia citorva cazuri particulare, nu exista riscuri serioase de hipervitaminoza. Vitaminele sintetice nu se pot substitui vitaminelor naturale. Anumite afectiuni care nau reactionat la doze importante de vitamine sintetice, au fost vindecate cu cantitati mai mici de vitamine naturale. De aceea avem motive sa ne temem ca administrarea unor cocteiluri vitaminice provenite din industrie – echilibrate in aparenta – poate sa nu duca la urma urmelor, decit la un dezechilibru adaugat celui pe care doream sa-l tratam.

5

Cuvintul „vitamina‖ a fost introdus in 1912 de catre chimistul polonez Cazimir Funck care a denumit astfel o substanta cristalina izolata din taritele de orez. binefaceri constante. iar in organism se transforma in vitamine. 2. poate chiar negativa. esentiale in cantitati mici pentru desfasurarea normala a functiilor metabolice ale organismului. bogata in cruditati. majoritatea din surse exogene. binefaceri scontate pe care teoretic. 6 . Vitaminele se deosebesc de hormoni care sunt biocatalizatori endogeni. 1. inclusiv unele bacterii si sunt introduse in organismul uman prin alimentatie. Prin molecula lor nu elibereaza energie si nici nu furnizeaza material plastic. fie sub forma de provitamine. Intre vitamine si enzime exista o strinsa legatura. prin faptul ca sunt secretati de glandele endocrine. va avea toate sansele sa atenueze sau sa vindece anumite maladii. GENERALITATI Vitaminele sunt substante organice. deoarece aproape fiecare vitamina este o componenta structurala a unei anumite enzime sau grup de enzime. dar intre vitamine si hormoni exista o identitate de functie si chiar de structura chimica. Sunt sintetizate de organism si de aceea trebuie furnizate prin alimentatie. dar care prin cronicitatea lor otavesc existenta. Vitaminele sunt considerate catalizatori exogeni deoarece sunt sintetizate numai de catre plante. elemente inregistrate cu vitamine utile in proportii echilibrate. Dar nu este exclus. intoarcerea la o alimentatie sanatoasa . NOTIUNI DESPRE VITAMINE 2. cu o inteleapta utilizare a plantelor. a echilibrului fiziologic. din aceste motive fiind considerate biostimulatori si intrind in grupa substantelor active alaturi de enzime si hormoni. fie ca atare.Terapeutica vitaminica este intr-adevar departe de a obtine rezultate constante. care avea proprietatea de a vindeca polinevrita porumbeilor hraniti cu orez decorticat. am fi in drept sa le speram. tinind seama de extrema si inca imprevizibila complexitate biologica. insa prezenta lor este absolut necesara pentru desfasurarea proceselor metabolice generatoare de energie cit si a celor morfogenetice. care sunt forme premergatoare vitaminelor. in unele cazuri „s-a dat gres‖ prin eroare de diagostic sau prin neadoptarea dozelor prescrise. majoritatea minore. Prin urmare. ca vitaminele administrate sa fi avut o cu totul alta influenta. Poate ca.

15 amida acidului nicotinic ) B6 B12 H H` C P Vitamina antipelagroasa ( Piridoxina ) Acidul pantotenic Vitamina antianemica Acidul folic ( pteroilglutamic) Biotina ( Bios II ) Acid p – aminobenzoic Bios I ( mezo. Intre vitamine nu exista nici o inrudire structurala. In acest scop servesc mai ales vitaminele C. majoritatea vitaminelor au fost izolate si structura lor a fost stabilita prin sinteze. prin sinteza.01 1 1 Cantitati necesare In mg / zi Vitamina antipelagroasa ( Niacina. fiind utilizate ca medicamente.1 Vitamina Numirea si functiunea I. K si nicotinamida.001 1-2 50 – 100 - Vitaminele au dobindit o importanta considerabila In medicina moderna. A. nu numai in cazuri de avitaminoze tipice. Tabel 2. Factor PP. in continuare fiecare vitamina va fi descrisa in locul care i se cuvine. unui om adult. potrivit structurii ei. de aceea.1. Vitamine solubile in apa : B1 B2 Vitamina antineuritica ( Tiamina ) Vitamina cresterii ( Ribovlavina ) 1-3 1 1 -2 0.In prezent. B12. B1. 7 . In tabelul urmator sunt mentionate principalele vitamine si cantitatile aproximative necesare zilnic. in afara de vitamina B12 care se obtine prin procedee fermentative. Vitamine solubile in grasimi : A D E K Vitamina antixeroftalmica( Axeroftol ) Vitamina antirahitica ( Calciferol ) Vitamina antisterilitatii ( Tocoferol) Vitamina antihemoragica ( Filochinona ) II. Acestea se fabrica in cantitati mari.inozitol ) Colina Vitamina antiscorbutica ( acidul ascorbic ) Vitamina permeabilitatii ( Rutina ) 2 0. D.

produce hipervitaminoza. coji. reducind la normal procesele biochimice perturbate. infectii. perioade de crestere. trofic. germeni de cereale. ROLUL VITAMINELOR IN ORGANISM In mod obisnuit. deci ca adjuvant. pentru suplimentarea alimentatiei. organismul primeste cantitatea necesara de vitamine prin alimentatie. in scop profilactic si pentru indicatii specifice (cu rol tonic. consum crescut in sarcina. in consecinta ele actioneaza numai in masura in care exista stari de hipovitaminoza sau avitaminoza. Se aleg vitaminele necesare si dozele potrivite in functie de fenomenele carentiale manifestate. drojdie de bere. frunze. diminuarea biosintezei in organism. Vitaminele se gasesc raspindite in diverse tesuturi animale si vegetale cum ar fi: ficat. Denumirea de vitamine le-a 8 . tratarea unor suferinte fara legatura cu deficitul de vitamine. sub forma de medicamente. se folosesc: cianobalamina si acidul folic. tulburari de absorbtie in boli cronice ale aparatului digestiv. administrarea de inhibitori sau antagonisti vitaminici. in general cu eficienta redusa. lactatie. Se disting trei situatii cind se utilizeaza vitaminele: hipovitaminoze. Cele mai multe vitamine nu au efecte farmacodinamice distincte de cele biochimice. in anumite conditii. De exemplu: in anemiile datorate deficitului in factori de maturare a eritrocitelor cu formarea megaloblastelor care se transforma in eritrocite. Lipsa totala a vitaminelor produce fenomenul de avitaminoza. Alte indicatii. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica uneori destul de complicata. facind parte din diferite clase de substante organice.2. Starile de hipovitaminoza si avitaminoza pot avea cauze multiple: alimentatie deficitara sau restrictiva. Lipsa partiala a uneia sau mai multor vitamine produce tulburari numite hipovitaminoze. sunt mentionate la fiecare substanta. 2. Vitaminele se folosesc de obicei in hipovitaminoze sau avitaminoze. corectoare metabolice). iar aportul prea mare. care au functii de biocatalizator in sinteza nucleoproteidelor. eforturi fizice.

Vitaminele din grupa K (antihemoragice). respectiv calciferol. Pelagra. Vitamine hidrosolubile. Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai. fie sub forma de vitamine. iar sintetic vitamina D4. datorita decalcifierii organismului. rupindu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie). Se gaseste in "untura de peste". care. organismul este predispus la rahitism. care formeaza impreuna cu vitamina D2. spanac. grupa vitaminelor D. Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). varza si de asemenea in ficat si muschi. datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B. si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia. care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca singerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra. slabiciune. se agraveaza cu timpul. care se manifesta prin eczeme. castane. fie sub o forma premergatoare. La copiii rahitici oasele ramin moi si astfel se deformeaza usor. grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini. iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza. vitamina C si vitamina PP.). iar la adulti oasele devin fiabile. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari. tulburari nervoase. Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in singe. de provitamine. dind o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut . Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete. dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor. In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3. Vitamina Kl. Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza. si prin aceasta singele se incheaga normal. Vitaminele D (antirahitice) regleaza continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos. pelagra etc. care se gaseste in foile verzi de lucerna. In organismul omului si al animalelor.fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectind prezenta lor indispensabila pentru viata. 9 . Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina.

antirahitica (vit.E). Ea reflecta principii alimentare pentru buna functionare a 10 . Dupa nomenclatura veche vitaminele continua sa se denumeasca si in prezent cu ajutorul literelor mari din alfabetul latin (A.K. H).K si F.C. vitaminele se denumesc si cu ajutorul indicilor (A1. antisterilitatii (vit. spanacul si drojdia de bere. D5 ). antiberiberi (vit.D. dupa rolul fiziologic si dupa structura chimica. C).riblofavina (vit. in solventi organici.piridoxina (vit. Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica. azot. Dupa rolul fiziologic ce-l indeplinsc in organism. Vitaminele A si D se gasesc an plante sub forma de provitamine.B6). etc. desi unele vitamine nu contin in molecula lor importanta insemnata ce o au aceste organismului.C. vitaminele se denumesc astfel : vitamina antixeroftalmica (vit. D). Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea.E. 2. neidentificindu-se structura moleculara).acid paraaminobenzoic (vit. R(extrasa din plante ieboase.etc. Astazi. D2.Funf acestei grupe de substante se mentine si in prezent. A2. Din aceasta grupa fac parte vitaminele B.E.A1). Vitaminele liposolubile sunt substante solubile in grasimi.). Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural. C). D3.Cuvintul de pelagra provine din limba italiana pelle agra. Nomenclatura vitaminelor se poate stabili dupa trei criterii:dupa nomenclatura veche.D. este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor. acestea se clasifica in vitamine liposolubile si vitamine hidrosolubile. D4. CLASIFICAREA VITAMINELOR Denumirea de vitamine (amine vitale) data de C. K). si insolubili in apa . microbiologice si biologice. acid ascorbic (vit. Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici. care inseamna piele aspra. Dupa solubilitatea vitaminelor in solventi organici sau in apa.P(citrine). Cluj si Iasi. din tara noastra. antihemoragica (vit.B. Determinarea vitaminelor se face prin metode fizico-chimice. ficatul. Dupa structura chimica se numesc : tiamida(vit.F. prin fabricile de la Bucuresti.In cadrul aceleeasi clase. B1). D1. B1). Din aceasta grupa fac parte vitaminele A. antiscorbutica (vit. laptele sucul de rosii (tomate).B2). 3. industria chimico-farmaceutica.

acidul nicotic.Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca hipo. Vitaminelor hidrosolubile incluse in ―complexul B‖ le sunt comune urmatoarele insusiri caracteristice: 11 .piridoxina.B12.acid folic).acid lipoic.care grupeaza vitamina C si vitaminele din grupul B(B1.acidul ascorbic si bioflavonoidele.Vitaminele sunt substante organice cu rol functional care se gasesc in cantitate mica in alimente si sunt indispensibile pentru cresterea si dezvoltarea normala a organismelor.B5.Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine.Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata. Din grupul vitaminelor hidrosolubile fac parte vitaminele ―complexului B‖(tiamina.Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici. VITAMINE HIDROSOLUBILE Vitaminele. Vitaminele se gasesc in cantitati mici in alimentele naturale.B8. facand parte din diferite clase de substante organice.K. grupul B s. Vitaminele se clasifica.PP) si altele – in cantitati mai mari (B6.acidul pantotenic).PP).boli care in cazuri grave se pot solda cu moartea. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structural lor chimica uneori destul de complicata.3. ce constituie boli carentiale.in cantitati mici(B1.si vitamine liposolubile care grupeaza vitaminele A.B12.riboflavina.B2. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural.sau avitaminoze.D.fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului.de obicei.si vitaminele R(extrase din plante ierboase.a.Lipsa sau insuficienta vitaminelor din organism determina tulburari metabolice si aparitia unor boli numite avitaminoze sau hipovitaminoze.dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice pe tipul aminelor.neidentificandu-se structura moleculara).B6.acidul folic.R si K. alaturi de enzime si hormoni se gasesc in organism in cantitate mica si contribuie la reglarea proceselor metabolice.B2. in doua grupe:vitamine hidrosolubile (solubile in apa).Administrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de hipovitaminoze K .biotina.biotina.

3. 1. -solubilitatea in apa. -rolul nutritional fundamental in activitatea metabolismului celular. Excesul acestor vitamine se elimina prin urina. in general. in general.Deoarece parte din vitaminele B se gasesc in aceleasi alimente.de aceea starile carentiale survin relative repede. VITAMINELE B Termenul de vitamina B a fost folosit la inceputul secolului nostru pentru a denumi factorul carential al bolii beri-beri .carentele implica.cu usurinta. In prezent se stie ca nu este vorba despre o vitamina B ci despre un complex de vitamine B substante ce au urmatoarele particularitati comune: -provenienta (drojdia de bere). reprezentind cofermentii acestora.deficitul mai multora dintre acesti factori metabolici esentiali. Functiile vitaminelor hidrosolubile sunt in general de a asista enzimele importante implicate in productia de energie din carbohidrati si grasimi. se acumuleaza cu substante de rezerva.ciuperci si mucegaiuri indeplinesc rolul de activatori sub numele de cofactori enzimatici in cadrul proceselor cu acelasi nume - majoritatea vitaminelor amintite se utilizeaza ca medicamente.Supradozarea vitaminelor hidrosolubile nu are in generalconsecinte toxice. De asemenea ele se pot pierde prin transpiratii intense si repetate.extras din orezul nedecorticat.de multe ori. rezerve cu aceste vitamine. vitaminele hidrosolubile fiind.cantitatea eliminate crescand o data cu doza.Sunt instabile in prezenta caldurii si procesul de preparare al hranei afecteaza cantitatea de vitamine disponibile din mancare. fiind termolabile. O mare parte din vitamine intra in constitutia unor enzime. Spre deosebire de vitaminele liposolubile care.- sunt constituenti naturali existenti in drojdia de bere. cereale si ficat sunt factori de crestere pentru bacterii. nu pot fi stocate in tesuturi.depozitele din organism sunt mici si eliminarea se face renal.desi simptomele pot fi caracteristice lipsei numai a uneia. fapt pentru care la un aport alimentar insuficient semnele carentei apar foarte repede.Nu sunt depozitate in organism in cantitati mari deci aportul frecvent este necesar. Vitaminele hidrosolubile se distribuie in lichidul extracelular. 12 . termostabile. Organismul nu face.

Sunt preferate fiindca asigura o concentratie sangvina constanta pentru un timp mai indelungat. intervin in functiile sistemului nervos. la metabolismul glucidelor. a unor glande endocrine . preparatele moderne cu absorbtie intestinala lenta . fara a se utiliza sampoane sofisticate sau crème extrem de scumpe.Acid Pantotenic vitamina B4 . colina si inozitol. Cuprind un numar mare de vitamine care se deosebesc intre ele prin structura chimica si prin activitatea lor fiziologica. Este foarte putin cunoscut faptul ca unele simptome. Deoarece vitaminele complexului B sunt solubile in apa.Riboflavina vitamina B6 . friabilitatea unghiilor. matreata.Ciancobalomina vitamina B15 . Vitaminele din complexul B se grupeaza datorita anumitor proprietati comune: sunt solubile in apa se gasesc in drojdie de bere. intr-o strinsa interdependenta.mina H (biotina).Unele vitamine B sunt sintetizate de organism. VITAMINA B1 Sinonime: Tiamina. cum ar fi caderea si incaruntirea permatura a parului. proteinelor. Toti acesti compusi vitaminici isi excercita efectele biochimice si fiziologice in mod sinergic.Adenizin fosfat vitamina B12 . deshidratarea pielii.Vitamina B se gasestein cantitati suficiente in alimentatia rationala si corect preparata . Betabion.Tiamina vitamina B2 . paraaminobenzoic (PABA). Complexul vitaminic B cuprinde toate vitaminele din grupa B. 1.Piridoxina vitamina B8 . lipidelor. Vitaminele B participa la procesele de oxidoreducere. bataxin 13 . vita. Aneurina. ficat.Acid Pangamic vitamina B5 . cereale sunt factori stimulatori pentru microorganisme sunt coenzime sau activatori ai proceselor enzimatice Din complexul B fac parte: vitamina B1 .Adenina 3. pot fi ameliorate doar prin asigurarea unui raport suficient de vitamine B. 1.

cu aparitia de polinevrite. secretorii si de absorbtie digestiva. Particularitati biochimice si farmaco-dinamice: Intervine in metabolismul hidrocarbonatilor. cocarboxiloza) fiind grupul prostetic al carboxilazei. intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii. E xcretia vitaminei B1 se face pe rm cale renala in cantitati de 50-250 micrograme. Windaus si Wiliam ii stabilesc in anul 1931 constitutia chimica. din taritele de griu. fecale. Produc fenomene paralitice. enzima care intervine in degradarea acidului piruvic. regleaza schimburile gazoase. usor solubil in apa si greu solubil in alcool. cu miros caracteristic. incolore sau pulbere cristalina alba. TPP.Vitamina B1 este numita si vitamina antiberiberica . 14 . esterul profosforic al tiaminei (tiamin perofosfatul. se depoziteaza in ficat si este metabolizata sub influenta tiaminozei. De asemenea. Vitamina B1 extrasa din alimente sau sintetizata de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subtire. favorizind transmiterea influxului nervos si participa la formarea hormonului tireotreep si la inactivarea estrogenilor din ficat. in coaja si germenii boabelor de griu. Particularitati fizico-chimice: Se foloseste clorhidratul de tiamina sub forma de cristale mici. Tiamina este necesara pentru functia normala a sistemului nervos si a aparatului cardiovascular. peste. Intervine in sinteza acetil colinei. peste 100 grade C se descompune. Prin resorbtia intestinala ajunge in singe sub fo a libera. Absorbtia si metabolismul. Solubilitatea ei creste in mediu alcalin. alcool. Antivitamina B1 (piritiamina. oua etc). Favorizeaza depunerea gliorgenului in ficat si creste toleranta la glucide. gust slab amar. neopiritiamina etc). Participa la procese generale de oxireducere. lapte. cu rol de coenzime.A fost izolata in anul 1911 de Funk. Vitamina B1 intervine in procesele metabolice de baza ale organismului. Se elimina prin urina. Are un miros caracteristic si obisnuita este stabila la o temperatura. lapte. Vitamina B1 este solubila in apa. joaca un rol important in functiile sistemului nervos central si periferic si a glandelor endocrine. Valori mai mici de 40 de micrograme indica carenta vitaminei B1. Cele mai mari cantitati de vitamina B1 se gasesc in drojdia de bere. Lipsa tiaminei este urmata de cresterea acidului piruvic in singe si urina. Surse: in alimente de origine vegetala (cereale mai putin legume) si animala (carne. Particularitati farmacocinetice: Tiamina se absoarbe limitat din tubul digestiv (10-15 mg/zi).

700 ug intre 4-6 ani .5 mg peste 18 ani .1 mg intre 8-10 ani .500 ug Prezentare: cutie cu 40 comprimate a 10 mg fiole de 1 ml a 10 si 25 mg fiole de 2 l a 100 mg Mod de administrare: adulti 30-100 mg/zi oral sau intramuscular copii 5-29 mg/zi 15 .1. varsaturi.800 ug intre 6-8 ani .1.100 ug in alaptare . iritabilitate iar in administrarea intravenoasa poate produce soc.3-1. solutie este incompatibila cu riboflavina Necesarul zilnic: intre 0-2 luni .400 ug intre 6-12 luni . Indicatii: hipovitaminoza B1 tulburari de absorbtie in boli gastrointestinale arsuri intestinale hipertiroidie nevralgii diabet alcoolism diete restrictive Contraindicatii: in intoleranta sau alergie la tiamina vitamina B1.4 mg in sarcina .500 ug intre 1-3 ani . greturi.600 ug intre 3-4 ani .Proprietati farmaco-toxicologice: Poate produce fenomene alergice.1.1 mg intre 10-18 ani .200 ug intre 2-6 luni .

creier. Lactoflavinum. Nu se depoziteaza in organism. Vitamina B2 poate fi sintetizata de unele bacterii. 1. De asemenea influenteaza absorbtia lichidelor din tubul digestiv care au actiune hipoglicemianta la normali si diabetici si protejeaza celula hepatica fata de substantele toxice. Riboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma libera. Particularitati fizico-chimice: Se prezinta sub forma de pulbere cristalina galbena. lapte. dupa care ajunge in ficat si rinichi. Eliberarea se face prin fecale si mai putin prin urina. Flavixin Vitamina B2 se mai numeste si vitamina hidrosolubila de crestere . Este termostabila (rezista si la 120 de grade C). 2. pina la galben portocaliu. greu solubila in apa si practic insolubila in alcool. lipidelor in funtiile sistemului nervos. solubila in apa si alcool. Vitamina B2 a fost izolata pentru prima oara in anul 1933 si sintetizata de Kareer in 1935. Se depoziteaza putin in ficat si rinichi si se elimina prin urina. oua. ficat.intre 0-2 luni . Absorbtia si metabolismul.3. crustacee si unele vegetale (spanac. Surse: alimente de origine animala (lapte. in metabolismul glucidelor. Particularitati biochmice si farmacodinamice: Derivatul fosforilat este grup prostetic al unor enzime flavoproteice. cu solubilitate crescuta in mediul alcalin. de mentinere a integritatii epiteliilor. VITAMINA B2 Sinonime: Riboflavinum (DCI). vitamina B2 poate produce dureri la locul injectiei. rosii etc). absorbtia fiind diminuata in hepatita si ciroza. Particularitati farmacocinetice: Riboflavina prezinta absorbtie buna din tubul digestiv. Intervine in procesele de oxireducere. Bleflavin. foarte usor solubila in solutii alcaline.intre 6 luni-2 ani 400 ug 500 ug 600 ug 16 . a aparatului vizual si are rol antitoxic (plumb.intre 2-6 luni . mercur). Necesarul zilnic: . Ribovlavina intervine in procesul de crestere. fecale. splina). salata verde. Proprietati farmaco-toxicologice: De obicei.

PIRIDOXOL.in sarcina .intre 10-18 ani . dermatite eczeme.7 mg 1.. Regnul vegetal ofera o importanta sursa de vitamina B6.2-1. 17 .intre 6-10 ani . Sursele de obtinere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grupa.2 mg 1.intre 3-4 ani .5-5 mg/zi 3.in perioada de lactatie Indicatii: hipo si avitaminoza B2 700 ug 800 ug 900 ug 1.5 mg 1. Participa la biosinteza sfingozimei cu rol in metabolismul lipidelor. Vitamina B6 intervine in metabolismul substantelor organice si intra in compozitia unui mare numar de enzime cu functie de oxidoreducere. glosite. stomatite. piridoxalul si piridoxamina.peste 18 ani . Absorbtia vitaminei B6 se realizeaza la nivelul intestinului sub forma libera si mai bine combinate cu proteine. In mediu alcalin si acid sunt sensibile la lumina.6-1. HEXOBION Vitamina B6 cuprinde piridoxina.8 mg 2 mg keratite.intre 2-3 ani . conjunctivite. VITAMINA B6 Sinonime: PYRDOXINUM (DCI). BECILAN. 3.intre 4-6 ani .1-1. In organismul animal predomina piridoxamina. 1. enterocolite tulburari de crestere la copii insuficienta hepatica Prezentare: fiole de 1 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina fiole de 2 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina Mod de administrare: adulti: intramuscular 5-10 mg/zi copii: intramuscular 0.

C.1.2 mg intre 10-18 ani ….5 mg in alaptare …………. fara miros.900 ug intre 6-10 ani …….2 mg in sarcina……. asociata cu vitamina Pp.1-1.2. usor solubil in apa. Particularitati fizico-chimice: Clorhidratul de piridoxina se gaseste sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba. tiamina. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Esterul fosforic al piridoxalului este coenzima a amino-acid-decarboxilozelor. intervine in dezvoltarea celulelor tumorale si este slab sedativ al S. Necesarul zilnic: intre 0-2 luni……. 500 ug intre 2-3 ani ………600 ug intre 3-4 ani ……….4-1. Este factorul de crestere pentru microorganisme..200 ug intre 2-6 luni…….. cu gust usor acru.300ug intre 6-12 luni ……400 ug intre 1-2 ani …….. Particularitati farmacocinetice: Piridoxina si piridoxamina se absorb digestiv si sunt transformate in piridoxalfosfat.Eliminarea vitamine B6 se face in cea mai mare masura pe cale renala si scade cu virsta.. somnolenta.. Proprietati farmaco-toxicologice: Piridoxina poate produce fenomene de nevrita senzoriala.5 mg Indicatii: in pelagra.N.2.. intervenind in metabolismul proteic. forma activa.8 mg peste 18 ani ………. miscarea nivelului plasmatic al acidului folic sau poate provoca somnolenta. Piridoxalul intervine in hematopoeza avind efect favorabil in unele anemii. riboflavina tulburari cutanate si ale mucoaselor anemii boala de iradiere 18 . ……. greu solubil in alcool.700 ug intre 4-6 ani ……….

zilnic sau la 2 zile copii: 0.15-0. Este implicat in sinteza celulelor rosii. 1. producerea de anticorpi. sau I.dihidroxi . .25-0.25 g Mod de administrare. VITAMINA B5 Sinonime: ACID PANTOTENIC. CALCII PANTOTHENAS (D. acidul pantotenic a fost identificat in tesuturi ca facand parte dintr-o combinatie cu masa moleculara mica.25 (0. este dipeptida acidului  .). dar abia in 1948 s-a 19 . adulti: oral: 0.fiind omniprezenta in natura.V.alanina CH2 CH2 NH2 COOH .M.J.25 g/zi.dimetilbutiric .Biochimistul Williams a izolat in 1938 acest acid din ficat si l-a sintetizat ulterior in laborator.25 grame fiole de 5 ml cu 0. 4.I.C.Este demn de amintit ca din 250 kg ficat Williams a reusit sa izoleze doar 3g acid pantotenic. PANTOTENAT DE CALCIU Descoperita in anul 1933 de doctorul R.50 g/zi injectabil: 0. Vitamina B5. CH3OH HOH2C C C COOH CH3H . vitamina are o arie larga de raspandire. Este sintetizat de plante si de multe bacterii. cu  . posologie: oral. confirmandu-i structura chimica.  .Contraindicatii: neoplasm gripa infectii alergie la piridoxina Prezentare: flacon cu 20 comprimate a 0.1-0. I. metabolismul unor steroizi.Putin timp de la descoperirea sa.Williams si denumita dupa cuvantul grec ―pantos‖ – ―pretutindeni‖. C9H17NO5 ' .  .20) g/zi in functie de virsta 3. dar este necesar sa fie prezent in alimentatia vertebratelor. activitatea neuronala.

Lipmann. lipsit de + gr. a. OH CH2 CH3OH C CH C N CH2 CH2 CH3 O H Acidul pantotenic COOH Mentionam ca acidul pantotenic natural este enantiomerul dextrogir. antipodul opus fiind inactive din punct de vedere fiziologic.Coenzima A se prescurteaza CoA (sau CoA-SH pentru a se evidenia gruparea tiol). Acetil-coenzima (acetil CoA) se formeaza in oxidarea enzimatica a piruvatului sau a acizilor grasi. cum este colina. formand acetil colina.Mecanismul exact prin care coenzima A transporta gruparile acil a fost stabilit de catre biochimistul german F. Lipsa acidului pantotenic se manifesra prin simptome variate in functie de specia animala.Aceasta descoperire apartine lui N.El a izolat. se constata atrofia glandelor suprarenale si acromotrichie (gr.Astfel.Kaplan si F. in acetilarile biologice si in sinteza acizilor grasi. 20 . tioesterii sunt agenti de acilare mai eficienti decat esterii similari.descoperit aceasta combinatie.O. In cantitati mai mari acest acid se afla mai ales in drojdia de bere.Lynen in 1951. deoarece legatura tioester are o stabilizare de rezonanta mai mica decat legatura esterii. sau cu acidul oxalilacetic.care. in oxidarea enzimatica a piruvatului. care a fost denumita coenzima A (A pentru acetil). conform reactiei : Acetil CoA colina colin acetilaza acetilcolina CoA SH In reactiile model neenzimatice. ea poate aparea si ca urmare a actiunii acetil-CoA sintetazei asupra acetatului liber : ATP coenzima A acetat AMP acetil CoA pirofosfat Acetil CoA astfel formata poate apoi sa reactioneze enzimatic cu un acceptor de grupari acil. cu oxigen. oua si ficat. o forma ―activa‖ de acetate si a aratat ca ea este alcatuita dintr-un tioester al acidului acetic cu gruparea tiol (sulfhidril) a coenzimei A. anterior. din drojdie. formand acidul citric. tarate de orez. aratasera ca anumite acetilizari enizimatice necesita o coenzima termostabila. la sobolanii si puii de gaina din organismul carora acest acid este absent partial sau total. Functia coenzimei A este de a transporta gruparile acil in oxidare enzimatica a acizilor grasi. lapte.

printre proprietatile vitaminei B5 se numara urmatoarele : participa la mentinerea starii de sanatate a aparatului digestiv. contribuie la dezvoltarea energiei provenite din glucide.De asemenea.Asa se explica biosintetizarea acestui acid de catre numeroase exemplare din lumea bacteriilor.Deseori. in prevenirea aparitiei dermatitelor (bolilor de piele).Ele se traduc printr-o oboseala. rarierea penajului si si aparitia unor dermatite specifice la ultimile.Daca dimineata ei se trezesc din pat intepeniti. tulburari digestive (greturi. ouale. Aporturile nutritionale recomandate in vitamina B5 sunt de 3 pana la 8 miligrame pe zi pentru copii. par) sau leucotrichie (albirea parului). carnati. senzatie de arsura a extremitatilor. la primele animale si respective incetarea cresterii.khroma.). impreuna cu alte vitamine. feluri gata preparate. orez alb. aceste tulburari sunt tratate prin administrare medicamentoasa de vitamina B5.de 10 miligrame pentru adolescenti si pentru femei.a pieleii si a glandelor sporeste rezistenta la stres si contribuie la formarea unor hormoni anticorpi intervine in procesele de crestere. cutanate (caderea parului. Reversibile.miscand 21 . prajituri.diaree. etc. Acidul pantotenic are rol in metabolismul celular si. produsele lactate. in metabolismul glucidelor si in utilizarea eficienta a colinei. legumele uscate si pestele. cele mai bogate fiind drojdia de bere. in frigider sau in lada frigorifica : legume si fructe ambulate in cutii sau in pungi de plastic. In cazul microorganismelor acidul pantotenic reprezinta un factor de crestere indispensabil. culoare + gr. aproximativ o treime dintre oamenii de varsta a doua si a treia nu au suficient acid pantotenic in sange.De aceea.grasimi si proteine. etc. O data cu administarea acidului pantotenic simptomele prezentate mai sus dispar. paste. Starile de carenta sunt exceptionale si nu se observa decat in caz de denutritie severa sau de nutritie parenterala (prin perfuzii) exclusiv si nesuplimentata in vitamina B5.lipidelor si anumitor acizi aminati si sintezei acizilor grasi si colesterolului) si participa la formarea anumitor hormoni.ei nu mai reusesc sa-si procure hrana proaspata si apeleaza la alimente care sunt depozitate timp indelungat pe rafturi. Vitamina B5 joaca un rol important in metabolismul energetic al celulelor (indispensabil degradarii celulelor.a ficatului si a epiteliilor stimuleaza activitatea diferitelor glande si sporeste productia de hormoni a suprarenalelor mentine starea de sanatate a nervilor.carnea (mai ales ficatul si rinichii). cartofi prajiti. thrix.Ei mananca mai putin si realizeaza un aport redus de nutrienti esentiali. etc.dureri). ulceratii) si neurologice (dureri de cap.Vitamina B5 se gaseste in majoritatea alimentelor. Mai ales oamenii de varsta a doua si a treia manifesta simptomele acestei carente.

in oarecare proportie.bratele si picioarele cu mare greutate si cu dureri.90 cereale integrale……………………. se recomanda sa ne hranim echilibrat.78 galbenus (de la un ou)……………… 0. 0.82 seminte de floarea soarelui………. este foarte probabil ca acest lucru sa se datoreze unui deficit de acid pantotenic.63 vanat………………………………. crampe musculare. 0. pe cat posibil. tulburari sanguine si dermatologice. 1.40 scrumbie. balonari. care.70 tarate de grau…………………….. hipoglicemie.57 muschi file…………………………. mergand pana la 5 miligrame pe litru. la care creierul si tesuturile se afla in plin proces de constituire. Pentru a acoperi necesarul de vitamina al noului nascut. ulcer duodenal. 1. Necesarul zilnic de vitamina B5 O alimentatie normala asigura un aport zilnic de 5-20 mg acid pantotenic.85 pastrav…………………………….35 nuci………………………………… 0. Oamenii care se confrunta cu situatii stresante ori fac mult efort fizic au nevoie de cantitati mari de acid pantotenic decat cei cu o viata calma si un program cotidian bine stabilit..31 22 . consumand alimente bogate in substante nutritive si renuntand. dulciuri. de altfel. la zahar. tulburari de somn. adolescenti si personae adulte. Gravidele si femeile aflate in perioada de alaptare necesita pana la 15 miligrame pe zi....75 crabi………………………………… 0. 0. 0. pot fi sintetizati si de flora intestinala..Hipovitaminoza pantotenica provoaca anemie.B9 si C. Pentru copii.Eficacitatea sanogena a acestei vitamine sporeste prin administrarea concomitenta cu vitaminele B6. cefalee. Pentru a realiza un aport constant de vitamina B5. 7. 1. 2. etc.Nu se cunosc intoxicatii cu acid pantotenic. laptele matern contine concentratii foarte inalte de acid pantotenic. paste si cartofi prajiti. necesarul zilnic de acid pantotenic (vitamina B5) se situeaza intre 5 si 10 miligrame. greata. Continutul de vitamina B5 al unor alimente(mg) ficat……………………………….macrou…………………. scaderea rezistentei la infectii....40 lapte integral………………………..

25 mg si varza aproape 1 mg. substantele puternic alcaline dauneaza de asemenea vitamine – de pilda. Prelucrarea termica. de pilda prin prajire. Este indispensabila functionarii normale a glandelor suprarenale. coacere. mareste capacitatea de concentrare.Si acizii sub diferite forme. stresul cronic si depresia. descompun molecula de vitamina. fierbere. ca si depozitarea indelungata dauneaza masiv acestei vitamine valoroase. pastele. produsele de panificatie din faina alba. La randul lor. etc. Particularitati biochimice si farmacodinamice: 23 . mentinerea vitalitatii prevenirea inflamatiilor si rezistenta la stres reducerea depozitelor de grasime. actiunea vitaminei B5 previne imbatranirea premature si aparitia ridurilor. etc. preparata cat mai sumar. Simptomele deficitului sunt oboseala. prelucrarea industriala.Doza zilnica recomandata de acid pantotenic (vitamina B5) este in jur de 5-15 mg. condimentele iuti. Vitamina B5 are rol in catabolismul glucidelor si lipidelor si. in special atunci cand mancarurile se afla in contact prelungit cu otetul..fiind un remediu excelent pentru curele de slabire si in mentinerea formei maxime. bicarbonatul de sodiu. tarata 2. distruge vitamina B5. Are un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice. Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pig-mentarea parului.Drojdia contine 20 mg la 100g. cum cunt orezul alb. la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. galbenusul de ou 7 mg la 100 g.Totodata. De aceea. Alimentele rafinate. castravetii acri. este un aliat prestios in scaparea de kilograme. muraturile de orice fel. De asemenea.. nu mai contin decat cantitati neinsemnate de acid pantotenic. combate inflamatiile in diferite zone ale corpului.ea protejeaza inima. mustarul iute. de exemplu otetul.Vitamina B5 este necesara pentru formarea hormonilor si pentru acetilcolina utilizata de creier pentru a preveni anumite tipuri de depresie. Utilitatea vitaminei B5 Acidul pantotenic (vitamina B5) este deosebit de important pentru : producerea de energie. prin aceasta. valorificarea lipidelor in organism vivacitate intelectuala. Vitamina B5 ajuta la depasirea mai usoara a situatiilor stresante. este indicat sa mancam hrana proaspata. capacitate de concentrare stimularea circulatiei locale si intretinerea nervilor din extremitati piele sanatoasa si par bogat.

1. timp de 20 minute. I. sau I.5% cobalt si radicalul cian. posologie: injectabil. continand 4. hemoglobinei.Este grupul prostetic al coenzimei A.M. DAVITA-MON B12. 5. bazelor si acizilor puternici.25-0. hormonilor steroizi.copii: 0.V. de unde si denumirea de ciancobalamina.adulti: 0. fosfolipidelor.fiole de 5 ml cu 0.C. Sunt semirele la actiunea oxidantilor. COBIONE.5 g/zi comprimate: . Vitamina B12 are formula moleculara C68H90N14O14Pco si masa moleculara 1490±140. factor de acilare care intervine in sinteza acetilcolinei. RUBIVITAN Este indispensabila pentru viata omului si a animalelor.comprimate a 500 mg care se sug Mod de administrare. Vitamina este hidrosolubila si joaca un rol in maturarea globulelor rosii plecand de la 24 .5 g/zi .I. Rezista la 120 de grade C. Are o structura deosebit de complexa. stimuleaza mobilitatea gastro-intestinala Prezentare: PANTOTENAT DE CALCIU . Necesarul zilnic: 5-10 mg/zi Indicatii: stomatite glosite colite hepatite cronice dermatite arsuri injectat in doze mari. prezentand o oarecare analogie structurala cu hemoglobina. VITAMINA B12 Sinonime: CYANOCOBALAMINUM (D.5 g substanta activa PANTENOL . stabile in aer si in mediu acid. . colesterolului. de culoare rosie. Este unul dintre cei mai puternici factori antianemici cunoscuti. Vitamina B12 este compusa din substante cristalizate.). solubile in apa si alcool.adulti: 2-4/zi .copii: 1-3/zi 3.

Vitamina B12 se gaseste mai putin in regnul vegetal si mai mult in alimentele de origine animala (ficat. Numele de cianocobalamina nu este riguros stiintific deoarece nu contine grupare aminica libera sau legata de nucleul central (corinic). folosind cca. 250 tone namoluri culese zilnic.. fapt pentru care este mai corecta denumirea de cianocobamida decat cea de cianocobalamina. imediat dupa descoperire. splina. Rezulta un lichid cu un miros si un aspect dezgustator. vitamina era extrasa din ficatul animal (cam patru tone de ficat prelucrat ofereau un gram de vitamina B12).celulele-mama si in sinteza unor acizi grasi si anumitor acizi aminati. Biogeneza vitaminei B12 are loc sub actiunea a numeroase bacterii din sol si a bacteriilor intestinale. izolarea. mocirla canalelor. Identificarea. Factorul intrisec are rol de protectie in 25 . reconstituind prima faza a absorbtiei intestinale. un atom de Co si grupari amidice. SINONIM: cianocobalamina. asa incat nu mai aveti motive sa fiti ingrijorati). factor antipernicios. Vitamina B12 absorbita si retinuta la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza. Prin anii 1950. Denumirea de cianocobamida deriva din structura sa moleculara intrucat contine gruparea cian(-C≡N). corinoida. Denumirea de corinoida provine de la inelul porfirinic modificat din molecula sa numit inel corinic. in care avea loc un proces accentuat de . Ca element exotic (intre timp.. ci numai in componenta gruparilor amidice. cunoscut amatorilor de bucatarie chinezeasca. nici de atomul de Co si nici de ribonucleotida. factor anemic extrinsec. Absorbtia vitaminei B12 se realizeaza la nivelu mucoasei intestinale.. Se mai numeste (pe langa cianocobalamina si cianocobamida) antianemica. stabilirea structurii si a activitatii biologice a vitaminei B12 a necesitat colaborarea mai multor grupe de specialisti o perioada mai indelungata de timp . in prezenta unui factor intrisec produs de mucoasa gastrica si cu care alcatuiesc factorul antipernicios depozitat in ficat. Principala sursa de vitamina B12 este sinteza microbiana. . tehnicile de izolare s-au mai perfectionat. vitamina antipernicioasa. fezandare / putrefactie. bastinasii aveau obiceiul de a acumula pestii in mari recipiente.. Absorbtia si metabolismul. reusindu-se in cele din urma obtinerea acestei vitamine pe cale industriala. mai ales din colon. factorul proteinelor la animale etc. mentionam ca in Indochina. Miner Laboratories din Chicago au identificat o tehnica de izolare a vitaminei B12 din. bogat in acizi aminati si vitamine. creier. muschi). In 1952.

tulburari hematologice (anemie megaloblastica). UTILIZARE TERAPEUTICA 26 . Cea mai importanta actiune a acestei vitamine este anemia pernicioasa de tip Biernner. varsaturi. care stocheaza vitamina B 12. in mod exceptional. De asemenea are o importanta deosebita in ce priveste cresterea. labilitate a starii de spirit. poate disimula o insuficienta de aport sau o tulburare a absorbtiei timp de 3 sau 4 ani. dintr-o infectie cronica a intestinului subtire. laptele si derivatele lactate. METABOLISM SI CARENTA Absorbtia intestinala a vitaminei B 12 are loc in ultima parte a intestinului subtire. neuropsihiatrice (senzatie de arsura cutanata. diaree. Carenta in vitamina B12. Ficatul. pierdere a apetitului. dintr-o ablatie a prrtiunii terminate a intestinului subtire si. depresie) si mucoase (limba depapilata). apar primele semne ale carentei: oboseala generala. mucoasa bucala (glosita Hunter). sa mai provina dintr-o anomalie. HIPERVITAMINOZA se manifesta prin aparitia unor stari alergice si prin hiperglobulie. Sunt afectate: maduva hematoformatoare (apare anemia megaloblastica). denumita factor intrinsec. in mod exceptional. hematopoeza si functionarea celulei nervoase. nevrita optica inflamatie a nervului optic. Ea este relativ stabila la caldura si la aer dar mai sensibila la lamina si la radiatiie ultraviolete precum si la acizi si baze. prin aporturi alimentare insuficiente (regim vegetarian). de 4 micrograme pentru femeile gravide sau care alapteaza. Ea nu este posibila decat in prezenta unei glicoproteine secretate de stomac. mucoasa tubului digestiv. Cea mai buna sursa este ficatul. de 3 micrograme pentru adolescenti sau pentru adulti. senzatie de balonare. Vitamina B12 se gaseste in toate produsele animale indeosebi in ficat. Factorul intrisec activ fixeaza pina la 264 de micrograme vitamina B12\mg. Vitamina are rol in hematopoeza si mai ales in eritropoeza. care nu este rara in tarile industrializate. dar si pestele. Carenta vitaminica afecteaza tesuturile in care se produc multiplicari celulare rapide. sunt de 1 pana la 2 micrograme pe zi pentru copii. ouale. pierderi de memorie. In continuare. bolnavii prezentand inapetenta. NECESITATI SI SURSE Aporturile nutritionale recomandate. fie dintro gastrectomie (ablatie a stomacului) sau dintr-o o boala responsabila de o anomalie a secretiei de factor intrinsec. In sfarsit. minime si usor de acoperit printr-o alimentatie echilibrata. poate rezulta deci fie.absorbtia intestinala prin formarea unor compusi de inactivare a vitaminelor B12. precum boala lui Biermer. o carenta in vitamina B 12 nu este deloc rara la persoanele in varsta. unde intervin modificari ale trombocitelor sau chiar leziuni degenerative nervoase. aceasta carenta poate.

ca un subprodus la fabricarea streptomicinei. mai ales in ficat. s-ar absorbi numai sub forma unui complex cu factorul intrinsec. hidroxocobalamina. de asemenea. Particularitati farmaco-cinetice: Pentru absorbitia este necesara prezenta asa numitului factor intrinsec secretat de mucoasa gastrica. Particularitati fizico-chimice: Vitamina B12 are structura porfirica. Solutia apoasa are Ph=4-4. este indicata in carenta corespunzatoare. datorita opririi evolutiei maturarii hematiilor. sunt practicate in caz de intoxicatie cu cianura.5. La omul normal se absoarbe in intestinul subtire 70-90% din ciancobalamina. in doze mari ca analgezic. prin filtrare glomerulala( 0. se elimina renal. iar in prezent se obtine din culturile de Streptomyces griseus. rinichi. 27 . Lipsa ei duce la hiperplazia megaloblastica a maduvei oaselor. In intestinul gros absorbtia este mai redusa. Vitamina din alimente nu este distrusa in tubul digestiv. anemicii excretind zilnic cantitati de ciancobalamina egale cu oamenii normali (50-250 ug). Absorbtia este favoizata de Ph-ul alcalin. A fost obtinuta cristalizata. fiind necesara pentru transformarea timinei in timidina. Ea este utilizata. Administrarea medicamentoasa de vitamina B 12 este contraindicata in rare cazuri (anumite cancere. sub forma nemodificata. asemanatoare pigmentului eritrocitar si clorofilei.Vitamina B12. Este depozitata in ficat.2 ug). cind mucoasa gastrica este atrofiata sau cind exista leziuni intestinale importante. dar contine cobalt (4%). de structura probabil mucoproteica. Injectiile intravenoase cu unul dintre derivatii ei. administrata in injectii intramusculare. creier si muschi. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Ciancobalamina este indispensabila procesului de maturare a eritrocitelor. desi baeriile saprofite sintetizeaza vitamina. Administrarea orala a vitaminei B12 nu are efect in anemii. Ciancobalamina este absorbita total si rapid dupa administrarea subcutanata sau intramusculara. Ciancobalamina. Vitamina B12 se gaseste in toate organele. A fost obtinuta initial din ficat de bovina ( 25 mg dintr-o tona de ficat). substanta care intra in structura acizilor nucleici. are culoare rosu-inchis si este solubila in apa. stomac. Intervine in sinteza nucleoproteidelor. numita si factor intrinsec. cu reactie neutra. indeosebi).

capacitatea stomacului de a sintetiza factorul intrinsec. Deficitul de vitamina B12 prin lipsa de aport se manifesta la persoanele cu dieta vegetariana severa. unde are actiune majora. de exemplu la bolnavii paralizati de diohzllobathrium latum. Semnele de hipovitaminoza B12 la om constau in tulburari ale hematopoezei. In 4-8 saptamini eritrocitele circulante ajung la nivelul normal. absorbtia este diminuata la bolnavii cu insuficienta a formarii factorului intrinsec datorata unor suferinte gastrice ( gastrite toxice.Ciancobalamina intervine si in transformarea acidului folic in acid fotenic si prin aceasta contribuie la metilarea uracilului. Are actiune neurotropa. gastrita atrofica. inclusiv cele localizate pe mucoasa linguala. Are rol in mentinerea gruparilor sulfhidrice in forma redusa. 28 . Indicatii: Ciancobalamina este indicata in anemii megaloblastice. Absorbtia insuficienta a vitaminei B12 din intestin se intilneste in inflamatii. se observa la nivelul maduvei. Se obtine vindecarea clinica in citeva saptamini. cu formarea timinei. Vitamina B12 are actiune lipotropa si intervine in metabolismul proteic. Dupa 2-3 zile se restabileste hematopoeza normaloblastica. Se cunosc situatii cu consum crescut de vitamina B12. Reticulocitele apar in singe periferic in zilele 5-12.pentru unele microorganisme si pentru organisme superioare. uremie sau primeste cloramfenicol. de absorbtie. lipsa ei producind glosita si gastrita atrofica. Concomitent se realizeaza valori normale pentru leucocite si trombocite. iritarea stomacului) si gastrectomie. neoplasm gastric. Efectele hematologice sunt primele car apar si anume. aclorhidria histaminorefractara. dupa prima saptamina de tratament se obtin ameliorari evidente. necesare sintezei metioninei din hemocisteina si transformarii glicolului in serina. Nu sunt influentate atrofia mucoasei gastrice. Este cunoscuta ca un factor esential pentru crestere si nutritie. insuficienta pancreatica. Dispar tulburarile digestive. Tratamentul de substitutie cu B12 trebuie continuat toata viata. diminua astenia. disbacterioze intestinale. In formele obisnuite de anemie megaloblastica. ale integritatii fibrelor nervoase mielinice si ale celulelor epiteliale din tubul digestiv. fiind esentiala in procesele de care depind integritatea functionala a fibrelor mielinice. prin favorizarea gruparilor metil labile. De asemenea contribuie la troficitatea mucoasei digestive. Carenta vitaminei B12 poate avea drept cauze tulburari de aport. necesara pentru functionarea unor enzime. anorexia. dupa citeva ore de la injectare. de utilizare si de cresterea nevoilor si pierderilor. tumori. Rezultatele sunt mai slabe daca bolnavul are concomitent o infectie.

La bolnavii cu complicatii ale S. tulburarile sensibilitatii profunde din scleroza in plagi) hepatita cronica si ciroza nevralgii de trigemen anorexie intirziere in crestere sterilitate unele psihoze.N. Ciancobalamina ar avea unele efecte si in afectiuni cu ar fi: neuropatii (polinevrita alcoolica si diabetica. Contraindicatii: alergie la ciancobalamina bolnavi de astma poliglobulii neoplasm Reactii adverse: ciancobalamina poate produce reactii alergice: urticarie si chiar soc analfabetic.Efectele ciancobalaminei sunt mai slabe in anemia megaloblastica din cursul sarcinii sau a copilariei. vitamina B12 produce efecte favorabile asupra tulburarilor nervoase din timpul anemiei megaloblastice. Datorita actiunii neurope. posologie: 29 . . VITAMINA B12 . insa nu se mai inregistreaza avansarea leziunilor. Cu cit tulburarile neurologice au aparut mai recent fata de aplicarea tratamentului cu vitamina B12.fiole de 2 ml solutie injectabila de extract de ficat avind 20 ug ciancobalamina. cu atit se obtin rezultate mai bune.. senilitate Nu exista dovezi certe de eficacitate in multe cazuri dintre diagnosticurile mentionate. ameliorarea se obtine mai lent. - Mod de administrare. Prezentare: ROMTRAT . Se obtin rezultate partiale in anemia datorata batricefalozei si in sindroamele de absorbtie intestinala.fiole de 2 ml cu extract de ficat avind 200 ug ciancobalamina.fiole de 1 ml cu 50 ug sau 100 ug. NEOHEPAR .fiole de 5 ml cu extract de ficat avind 50 ug ciancobalamina.

Absorbtia si metabolismul. zilnic. In cazurile grave de anemie megaloblastica cu tromboalopenie.incolore. In afectiuni neurologice si hepatice cronice se injecteaza 1 mg/zi sau la 2-3 zile. existenta unei infectii sau a tulburarilor neurologice. La acestia doza zilnica este de 1 ug. In formele complicate se administreaza 30 ug/zi.Acidul nicotinic si amida apa.M. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. fecale. La copii se administreaza 1-10 ug/zi. Initial. infectii. timp de 5-10 zile. calea orala nefiind recomandata in anemia megaloblastica. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. Se elimina prin urina.Calea de administrare obisnuita este injectabila I. vitamina K solutie apoasa. sau S. oral. la formele medii. Sunt absorbite la nivelul intestinului de unde patrund in singe. 3. alcool. solubile in apa.termostabile.solubile in 30 .alcool. 6. Tratamentul de intretinere se face cu doza de 30-100ug o data pe luna. Acidul nicotinic si amida nicotinica sunt substante cristaline. iar in nevrite 1000 ug/zi.C. si 5 mg acid folic. incolore. tulburari neurologice intense. nicotinica sunt substante cristaline. VITAMINA B3(PP) Cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic.M. 1. necomplicate se administreaza zilnic 1 ug timp de 10 zile.. Incompatibilitati in solutie: Vitamina B12 este incompatibila in solutii cu acidid ascorbic. tratamentul se face in prima zi 100 ug vitamina B12 I. deoarece nu este posibila absorbtia. clorpromazima. hemoragii. lipsiti de aportul vitaminei B12 prin carne. Aceasta cale poate fi folosita la vegetarieni. termostabile. tranpiratie. Vitamina B3 (PP) cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. solutii alcaline si reductoare. Doza de vitamina B12 este diferita in functie de intensitatea anemiei megaloblastice.

un aminoacid aflat in alimentele de origine animala. ametelilor. glucidic.Harden si W. in 1933. a sistemului nervos.oua si lapte. foarte asemanatoare cu coenzima I.lipidic. previne aparitia diareei. dar acesta poate asigura doar o parte din necesarul de care avem nevoie. ei au gasit ca ambele coenzime au drept nicotinamida.Goldberger a aratat ca boala nu era infectioasa.Deficienta in acid nicotic duce la bolile pelagra la om si limba neagra la caine.Christian au izolat o alta coenzima. ca fiind acidul nicotic. in Suedia.J.In 1934.Aceasta substanta nutritiva este de asemenea implicata si in alte procese importante.diminuand colesterolul daunator(LDL). dializabil.Acest cofactor. pelagra era endemica printre copii din sudul Statelor Unite.Aceasta descoperire ia condus pe biochimistii americani C. protejeaza impotriva arterosclerozei. amelioreaza circulatia sangelui – participa la metabolizarea proteinelor.Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv.Young au descoperit ca pentru fermentatia alcoolica de catre extractele de drojdie este nevoie de un cofactor termostabil.Totusi.a fost izolat de H.pana in 1937.incepute in 1904. migrenei.Organismul nostru poate transforma de asemenea niacina in niacinamida. rezulta fie prin aporturi alimentare insuficiente. Vitamina B3 este stabila la lumina.crescand nivelul celui benefic(HDL) si scazand nivelul trigliceridelor din sange. mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor. ca ea era asociata unei alimentatii cu amidon degradat si putea fi prevenita prin suplimentarea hranei cu carne.insulina). factorul alimentar responsabil nu putea fi recunoscut. descrisa sub termenul de pelagra. Vitamina B3 se comporta ca o coenzima in multe dintre functiile biochimice.estrogeni.A. fie prin interactiuni medicamentoase (unele antituberculoase si antiparkinsoniene). modereaza tensiunea arteriala.Organismul nostru poate produce niacinamida din triptofan. Carenta vitaminei B3. normalizand functia suprarenalelor. precum metabolismul lipidelor (grasimilor). doza zilnica recomandata fiind de 20 mg.von Euler. Putin dupa aceea. mineral. glucidelor si lipidelor.Elvehjem si 31 .Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al gurii).amida acidului nicotinic. Vitamina B3 participa in metabolismul proteic .Ea atenueaza riscul aparitiei unor tulburari cardiovasculare. cand biochimistii englezi A.cu precadere in cele care necesita mentinerea sanatatii pielii si functiile specifice tractului gastrointestinal si ale sistemului nervos.In 1915-1920. Warburg si W.pe care au numit-o coenzima II. numit initial coenzima sau coenzima I. ca urmare a unor studii de nutritie intreprinse in azile de orfani de catre Joseph Goldberger s-a stabilit ca aceasta boala era o boala de carenta alimentara.De asemenea.Aceasta s-a realizat prin cercetari complet independente. precum si sintezei normale a unor hormoni (testosteron.La inceputul secolului 20. la caldura si rezistenta la oxidare.

in 1937. a limbii si a tesuturilor digestive favorizeaza circulatia cerebrala si coronariana scade tensiunea arteriala stimuleaza secretia gastrica si eliminarea bilei inlesneste asimilarea fierului . leguminoasele.Daca insa continutul in triptofan al proteinelor alimentare este mic. etc. ciupercile proaspete. painea integrala.plantele si majoritatea animalelor pot sintetiza acid nicotinic din alti precursori.taratele de cereale. el mai este denumit si niacina fara vreo semnificatie speciala. ficatul.W. deci la metabolismul general al organismului. participand activ la metabolismul proteinelor. dar. Numele acidului nicotinic vine de la faptul ca el este un component al nicotinei. in primul rand. ea este consecinta unei sume de carente in diferite vitamine si in acizii grasi esentiali. un aminoacid. a acidului nicotinic drept factorul nutritional care previne limba neagra la caini si pelagra la om. piersicile. 32 .Luarea de doze mari de acid nicotic permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. arahidele. avocado.in deosebi din triptofan. nu se mai asigura cantitatea necesara pentru sinteza niacinei si astfel apar semnele de carenta. tomatele. ele nu manifesta nici o carenta atunci cand din alimentatie li se scoate acidul nicotinic. migdalele.Principalele surse alimentare bogate in vitamina B3 sunt : drojdiile alimentare si de bere. niacina este esentiala pentru corp deoarece : este un factor antipelagros de prima importanta are actiune vasodilatatoare la nivelul pielii serveste la buna functionare a sistemului nervos central stimuleaza secretia gastrica mareste glicemia si scade nivelul colesterolului mentine sanatatea pielii. Pelagra este. carnea. De fapt.D. morcovul.Woolley la identificarea.glucidelor si lipidelor. Vitamina B3 constituie un factor important in hranire. smochinele. nuci. pestele.Daca animalele sunt hranite din abundenta cu proteine bogate in triptofan. curmalele. ouale. de fapt.al pielii. COOH N Acid nicotinic CONH2 N Nicotinamida Insuficienta de vitamina B3 provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos. De asemena.un alcaloid toxic din tutun. rezultatul lipsei acidului nicotinic. conopida.

dar si alte vitamine ale complexului B.De asemenea. cartofi.Previne si vindeca pelagra. prurit. respective glucoza. trebuie sa ne asiguram in permanenta un aport indestulator. rosii si morcovi. este recomandabila gatirea lor in abur sau la cuptor. insomnii. broccoli. degeraturi. fara un alt tratament. in peste.De asemenea.Este binecunoscuta si ca actiunea vasodilatatoare a vitaminei B3. amestecandu-se legumele pentru ase pastra cat mai mult din continutul vitaminic. de porc. Necesarul zilnic de vitamina B3 Corpul nu-si poate face reserve de niacina. precum si oligoelementul crom. caracterizata prin tabloul simptotic a celor trei ―D‖ (dementa.De aceea. niacina poate fi de ajutor si celor ce sufera de migrene. dermatita). stari depresive.Drojdia de bere este un mare furnizor de vitamina B3. hipertensiune arteriala si ateroscleroza.Surplusul este eliminate prin urina. cefalee.Un studio efectuat in SUA a pus in evidenta faptul ca simpla administrare a niacinei. capabila sa asigure un nivel echilibrat al zaharului in sange. indigestii.Totusi exista forme ale vitaminei B3 care nu sant absorbabile. stres. contituie principala sursa de energie a organismului si singura forma de carbohidrat acceptata de neuronii creierului nostru. intr-o forma asimilabila de catre organismul uman. porumb si produse din porumb. respiratie dificila. diferite psihoze.diaree. lactate si branzeturi. Rapiditatea cu care niacina poate elimina neplacerile si vindeca bolile este uimitoare – comparabile doar cu rezultatele fulgeratoare obtinute priin administrarea vitaminei C. copiii si adolescentii – intre 5 si 12 miligrame adultii – circa 6. inlaturand tulburarile de circulatie la persoanele cu vasele sanguine ingustate. influenteaza sistemul nervos si activitatea unor glande cu secretie intrena. inflamatii bucale. poate scadea valoarea colesterolului cu 22% si nivelul trigliceridelor cu 52%. Candva vitamina B3 a fost numita si ―vitamina antipelagroasa‖.Zaharul in sange. Rolul si caracteristica vitaminei B3 Vitamina B3 se gaseste in carnea de vita. Niacina mai are o functie deosebit de insemnata in cadrul metabolismului nostrum : ea reduce nivelul colesterolului.Vitamina B3 este indicata in pelagra. tulburari circulatorii periferice. artrita. iritabilitate.6 miligrame pentru 1000 de kilocalorii consumate 33 . vitamina B3 dilata vasele de sange. acnee. stiut fiind ca porumbul contine cantitati infime de vitamina B3. intr-o combinatie adecvata.Datorita acestei actiuni de dilatare a vaselor.Ea contine nu numai multa vitamina B3 si B2. etc. in diaree. enterocolita. senzatie de rau general .Deoarece vitamina B3 se pierde prin gatirea in apa a alimentelor care o contin. oua. alcoolism. herpes. afte. ameteli. grau integral.deoarece era folosita la tratarea populatiei bolnave de pelagra din tarile unde alimentatia se baza in principal pe porumb.

Daca tratati probleme circulatori sau o scadere a nivelului de colesterol si de trigliceride.. o ceasca ……………………… 24. Niacina SR este conceputa sa elimine aceasta senzatie. niacina cu actiune in timp(SR) si inoitol hexiancianat. Niacina si nicotinamida sunt disponibile intr-o gama larga de suplimente. Acestea include niacina cu reactie imediata(IM).in general subiectii incearca o senzatie de purpura.2 ton. 100 grame ……………………. 100 grame ……………………. Exista cateva suplimente cu niacina in present pe piata.6 piersici uscate. 100 grame ……………………. 1 ceasca ……………. ea este in general prost suportata. desi inca mai produce purpura si tulburari gastrointestinale.3 pasare. 10. care deseori limiteaza utilizarea sa. au aratat ca niacina IHN a fost evidentiata ca factor benefic in afectiunile circulatorii.6 arahide. care contine niacina plus inositol..IHN sau ―flush-free‖ niacina este considerata complet sigura si fara nici un alt efect de purpura. totusi. Totusi.4 somon. Pentru pastarea unei sanatati generale bune. mai ales in caz de insuficenta renala. 5. Cand se foloseste un nivel crescut de niacina IM. luate precautii. dar.2 ficat.la un nivel mai mare decat 1500 mg zilnic au fost raportate niveluri ridicate de enzime hepatice si toxicitate pentru ficat.. deci. Continutul de vitamina B3 al unor alimente(mg) drojdia de bere.2 34 .femeile – 13 pana la 15 miligrame barbatii – intre 15 si 20 miligrame Cei ce presteaza o munca grea. 100 grame ………………………. 7. 100 grame …………… 35.Luarea de doze mari de acid nicotic este categoric contraindicat in caz de ulcer gastroduodenal sau de diabet. iar IM sau SR pot fi mai eficiente decat IHN in reducerea nivelului colesterolului si al LDL in sange. Trebuie. 1 ceasca ………………. 12. aceasta apare la unele persoane.. Experimente efectuate pe pacienti umani. este mai usor tolerat de catre unii utilizatori. se recomanda administrarea niacinei mai degraba decat a nicotinamidei. 9. 8. Pe de alta parte.. 100 grame ……………………….(IHN).8 cereale integrale. 6. femeile gravide si mamele care alapteaza ar trebui sa suplimenteze cu cateva milligrame cantitatile indicate mai sus. care au utilizat mai mult de 4000 mg zilnic. inclusiv in cazul maladiei Raynaud si in claudicatie intermitenta. Luarea in doze mari de acid nicotic poate permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. doza zilnica optima de baza pentru vitamina Eb (10% pana la 25% ar trebui sa fie niacina) este de 25-300 mg pentru barbate si femei.2 inima.

7 mazare verde.Optiunea utitlizarii ca medicamente folosite in aceasta afectiune prezinta serioase efecte secundare inclusiz o incidenta crescuta a cancerului gastrointestinal si o marire a riscului aparitiei unei afectiuni biliare.8 cotlet de porc.9 Functii si utilizari ale vitaminei B3 Boli cardiovasculare Datorita rolului sau in metabolismul lipidelor. chiar in doze crescute in conditii de siguranta – in tratamentul diabetului de tip 2 care deseori inregistreaza un nivel scazut de HDL.precum si alti specialisti concluzioneaza ca. atacuri de cord... 1 ceasca ……………………. 3. in special in cresterea HDL. intr-unul dintre studii. Atunci cand niacina a fost administrata impreuna cu lovastatinul. 35 .numeroase utilizari terapeutice ale niacinei (nu ale niacinamidei) sunt prescrise in tratamentul nivelului crescut al colesterolului.De exemplu. Autorii acestor lucrari. 1 bucata ………………. cercetatorii au administrat pacientilor simvastatin impreuna cu niacina obtinand rezultate remarcabile – aproape 70% mai putine decese. palpitatii si spitalizari pentru boli cardiovasculare in toata perioada de trei ani a experimentului.. precum si costului si nivelului de toxicitate scazute. un medicament prescris pe scara larga in scaderea nivelului colesterolului. a lipoproteinelor cu densitate foarte scazuta (VLDL) si a trigliceridelor. 1 ceasca ……………….Un alt studiu a comparat eficacitatea niacinei cu aceea a clofibratului. 1 bucata ……………….. difuzia extinsa a niacinei a fost comparata cu efectul gemfibrozilului.De asemenea. 5. a marit semnificativ nivelul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL sau colesterolului ―bun‖). tinand cont de eficacitatea niacinei si de actiunea sa printr-un mecanism diferit fata de al medicamentelor utilizate in prezent.1 migdale. niacina fiind considerata mult mai eficienta – in cresterea nivelului colesterolului HDL si a apolipoproteinei A-1 – decat tratamenetul medicamentos. Niacina a fost cu mult mai eficienta decat medicamentul in reducerea colesterolului limfatic... 4. s-a constatat o eficienta si o siguranta sporita. niacina poate constitui un tratament in cazul multor pacienti ce prezinta un nivel marit al colesterolului.Un numar impresionant de lucrari evidentiaza efectul niacinei in reducerea nivelului colesterolului ―bun‖.Altii sugereaza o combinatie a niacinei cu medicamentele de reducere a nivelului colesterolului.Alte lucrari evidentiaza difuzia extinsa a niacinei.Intr-un alt studiu..6 boabe de soia.cotlet de mile. datorita efectelor sale. 3. 100 grame ……………… 2.

depresia si chiar schizofrenia. aceasta doza fiind majorata la doua pana la trei ore in timpul crampelor.Un studiu sugereaza ca o cauza majora a imbolnavirilor mentalein societatea de azi poate fi datorata nu numai carentei vitaminelor B si in special a niacinei. In ambele lucrari.Eficacitatea terapiei a durat cateva luni chiar si dupa ce a fost interupt. Sistemul nervos Unele dintre simptomele de inceput ale carentei niacinice include irascibilitatea. niacina este de asemenea.Aceste simptome pot fi urmate de lipsa orientarii. Probleme menstruale Doua studii despre utilizarea niacinei releva crampe menstruale la aproape 90% dintre subiecti.Cercetatorii sugereaza ca acest fapt poate arata ca lipsa raspunsului la tratament indica necesitatea maririi dozei. slabiciunea si pierderea memorei – toate acestea fiind disfunctionalitati ale sistemlui nervos. Poate acest tratament ar fi mult mai eficient daca vom lua in considerare si alte substante nutritive. Vitamina B3 mai are si alte functii in cadrul sistemlui cardiovascular.Datorita importantei acestuia in sistemul nervos.nervozitatea. subiectilor cu varste cuprinse intre 14-44 de ani le-au fost administrate 100 mg de niacina de doua ori pe zi.De exemplu. Niacina este in special utila in cazul persoanelor care au o predispozitie ereditara si rezistenta la nivelul crescut de colesterol.B6 si pantotenatul de calciu – poate fi de asemenea utila in tratamentul epilepsiei. multi specialisti utilizeaza niacina si/sau niacinamida separate sau in combinatie cu alte medicamente in tratamentul afectiunilor mentale ca anxietatea. nelinistile. Cancer Numeroase studii reliefeaza ca niacinamida este eficienta impotriva mai multor tipuri de substante cancerigene.Niacina este extreme de eficienta in reducerea colesterolului si a trigliceridelor. daca avem o cantitate suficienta de acizi grasi omega-3 pentru ca actiunea vitaminelor B sa fie mai eficienta. Intar-unul dintre studii au fost adaugate 60 mg de rutin si 300 mg de vitamina C. aceasta substanta nutritive poate fi utila in prevenirea catorva forme de cancer.acestia sunt incantati de rezultate.Femeile care au raspuns cel mai bine la tratament au inregistrat un ciclu normal.Astfel. utilizata in tratamentul diferitelor probleme circulatorii.Cand pacientii utilizeaza niacina si acestia se reintorc la medicii lor pentru examenele medicale.Studiile sugereaza ca niacianamida – ca si vitaminele E.Astfel. acestea amplificand efectul niacinei. depresia. confuzie si isterie. dar si a acizilor grasi omega-3. Deficienta severa de niacina constituie un factor major in dezvoltarea 36 . impreuna cu anticonvulsivele. in timp ce celelalte nu. in forma de niacina este un vasodilatator – un agent menit sa relaxeze sis a largeasca vasele sanguine.

pelagrei – boala caracterizata prin cei trei D : dermatita. femeilor care iau contraceptive orale si persoanelor cu deficiente proteice.Necesarul de vitamina B3 poate fi mai mare in randul persoanelor cu cancer. persoanelor carora li se administreaza isoniazid si care l-au folosit in tratamentul tuberculozei. Totusi. lipidelor si proteinelor metabolismul cerebral starea de spirit somn activitatea inimii controlul colesterolului muschi tesutul conjunctiv functionarea tubului digestiv.Noile forme. 37 . In cazul persoanelor cu disfunctionalitati la nivelul ficatului. Simptomele evidente de carenta a vitaminei B3 se manifesta in general in randul persoanelor alcoolice si in cazul celor malnutrite. Carenta de niacina este de asemenea aproape comuna in randul persoanelor care au o dieta bazata in special pe porumb. datorita faptului ca niacina din porumb este neabsorbabila. singurul efect advers al suplimentarii niacinice este o usoara purpura temporara. Utilitatea vitaminei B3 Niacina (vitamina B3) este deosebit de importanta pentru : respiratie celulara energie celulara metabolismul carbohidratilor. poate si o oarecare stare de neliniste. In cazul persoanelor sanatoase. Toxicitate si efecte adverse Nu se cunosc efecte toxice ale acestei vitamine in doze de pana la 2 g (2000 mg).diaree si dementa. chiar si sub monotorizare de specialitate. par cea mai sigura varianta. terapia cu niacina necesita monotorizarea foarte atenta a unui medic. deoarece pot aparea tulburari ale functiei hepatice. precum inositolul-hexancianat (IHN). deoarece administrarea dozelor crescute. RDI pentru vitamina B3 este de 20 mg pentru femei si barbati. Este nevoie de prudenta in cazul administrarii niacinei SR cu actiune in timp. Pentru prevenirea acestui simptom al deficientei. administarea niacinei dupa o masa sau dupa o aspirina poate duce la disparitia sau prevenirea inroselii fara a pierde efectele benefice. poate creea toxicitate hepatica.

Alimentele (proaspete.3 mg (300 mcg). este in hematii. dar lumina. Ea alaturi de alte vitamine B. Administrarea sulfamidelor si a antibioticelor creste consumul de vitamina B4. care nu este distrusa la caldura sau umiditate. lipidelor. Contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. prevenind steatoza hepatica. glucidelor si lipidelor. Vitamina B8 este sintetizata si in organism. prin producerea leucopeniei si granulopeniei. 1. ALTE VITAMINE DIN GRUPA B Vitamina B4 (adenina) are functii si indicatii terapeutice. Sintetizarea vitaminei B4 de catre flora bacteriana intestinala este redusa la om. Absorbtia vitaminei B4 se realizeaza la nivelul intestinului subtire. Doza zilnica recomandata: 0. in functiile suprarenalelorsi a proceselor cresterii. intervine in functiile sistemului nervos cit si cele ale sistemului hematopoietic. Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare. Se mai numeste si biotina sau vitamina H. Impiedica incaruntirea si caderea parului. 7.3. transpiratie.Impreuna cu inozitolul (ambele substante sunt componente ale lecitinei) favorizeaza legarea acizilor grasi liberi. fecale. Avidina din oul crud intirzie absorbtia acestei vitamine. Vitamina B8 sau H este indispensabila persoanelor cu unghii fragile si casante. 38 . Ea are un rol important in metabolismul glucidelor. concentratia cea mai mare de vitamina B4. Vitamina B7 este componenta a unor enzime care contribuie la metabo-lismul proteinelor. alcalinitatea si oxigenul o afecteaza. Surse: alimente din regnul animal si vegetal. fiind utilizata cu rezultate bune si prevenirea alopeciei(cheliei). de preferinta) si flora intestinala furnizeaza dozele necesare organismului. Copiii au nevoie de o cantitate de 50–90 mcg/zi. mai putin cunoscute. Eliminarea vitaminei se face prin urina. Sportivii necesita cantitati mari din aceasta vitamina. In singe. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii. im-piedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali. Carenta vitaminei B4 modifica echilibrul leucocitar. o substanta hidrosolubila. a clorurii de sodiu. dar in cantitati insuficiente. Cea mai importanta sursa este drojdia de bere.

conopida. produsele lactate. Vitamina B10 are un rol important in sinteza proteinelor. nucile. melasa. Are si un efect calmant pronuntat. Dupa ani de cercetari. galbenusul de ou. reintregind rezervele organismului. cu rol in stimularea cresterii puilor. in metabolismul glucidelor si acizilor grasi. Contribuie la dezvoltarea fizica. legumele si fructele crude (neprelucrate termic sau conservate) sunt necesare pentru aportul zilnic de biotina. glucozei. — are capacitatea de a produce hidratii de carbon din molecule. Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat. Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantotetic. ca si drojdia de bere. constituie un principiu component al complexului B. un virus sau o toxina misterioasa. Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor. activitatii cerebrale. Se face din ce in ce mai auzita opinia conform careia cancerul ar fi o boala cauzata de o deficienþa nutriþionala. aminoacizilor. Nu ar fi vorba despre o bacterie. Roluri si caracteristici — ajuta la degradarea acizilor grasi. Vitamina B13 are structura chimica asemanatoare acidului azotic. Vitamina B12 isi aduce apor-tul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos. — calmeaza durerile musculare.de memorare si de pastrare a echilibrului psihic. deci. Vitamina B15 (acidul panganic) se gaseste in alimente de origine animala. Intervine in procesele enzimatice si.cunoscuta si sub numele de amigdalina (sau laetrile). Ca urmare. Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor. amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare. componente esenti-ale ale membranei celulei nervoase. cerealele integrale.Surse Carnea proaspata. are rol in hematopoeza. precum si in formarea globulelor rosii. in 1950. in cantitate de 2 mg\zi acopera nevoile organismului. Vitamina B10 contribuie la metabolismul fierului si la formarea hematiillor(globulele rosii). — impiedica incaruntirea prematura. porcilor. organele de vita. — stimuleaza cresterea parului si intarzie caderea acestuia. Din acesate motive. Vitamina B14 este extrasa din urina umana. Ernest Krebs a izolat. laptele. porumbul. este utila in profilaxia si tratamentul anemiei. — intervine in sinteza acizilor grasi si a proteinelor. biochimistul dr. la cresterea poftei de mincare si a greutatii cor-porale. 39 . este absolut indispensabila transmiterii influxului nervos si. o noua vitamina pe care a denumit-o B17 .

continind fosfat de sodiu 10 mg . In general. specific.ci pur si simplu despre absenta unei substante pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa: vitamina B17.cutie cu 5 bucati Actiune terapeutica: . VITAMINA C Sinonime: ACIDUM ASCORBICUM (D. Vitamina B PHOSPATE Sinonime: RIBOFLAVIN.C.fiole a 2 ml solutie apoasa injectabila.). consumul zilnic a 7-10 simburi de caise previne aparitia cancerului.actioneaza ca factor vitaminic cu functie de sistem oxido-reducator .actioneaza substitutiv in starile de deficit de riboflavina Indicatii: carente speciale si ale complexului B anemie hemeralopie conjunctivita tulburari de crestere crampe musculare stomatita seboree unele migrene Mod de administrare: injectii I. FOSFAT Prezentare: . CANTAN. 1 fiola zilnic Reactii adverse: . Are o importanta capitala pentru organism.dureri la locul injectiei 3. CEBION. tonifiant. sau vitamina anti-scorbutica.sunt cea mai bogata sursa naturala de vitamina B17. 2. VITASCORBOL Este acidul ascorbic.I. intervenind in procesele de oxido-reducere. Krebs. Are rol anti-infectios. Simburii de caise pe care ii mincam cu mare placere cind eram copii . 40 . REDOXON. semintele fructelor (mai putin citricele) contin aceasta substanta care le confera un gust amarui.V. CAROSCORBIS. Conform studiilor dr.

gripa sau tuberculoza pulmonara.lamaia 065 .participa la detoxifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier. In Zonele cu clima temperata sau rece. de exemplu.portocala 060 . In lipsa vitaminei C. 30 miligrame. produsele zaharoase sunt lipsite de vitamina C. Scade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii.napul 140 . fracturile se vindeca mai greu. dintii devin mobili si cad. frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina C. cerealele.ardeiul 120 . Fiind hidrosolubila si usor oxidabila. Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate. tegumentelor. muschilor. unde productia de fructe este sezoniera. protejeaza vitaminele A si E.varza 120 . cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina C. Mineralizarea scheletului este alterata. etc. spontan sau la traumatisme minime. Vitamina C mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante chimice din mediul ambiant (plumb. vitamina C se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor.).mararul 100 . Singura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete. pentru un adult normal. exista riscul aparitiei hipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara. S-a demonstrat ca 10 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului. Ca urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut.spanacul 050 41 .conopida 060 . la actiunea oxigenului si a luminii. Vitamina C catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare). etc. mercur. cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos. Produsele animale. la cca. Exemple de vegetale (100 grame) ce contin vitamina C (miligrame): . putand apare mai des. substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar hemoragii la nivelul gingiilor. Gingiile sangereaza usor. benzen. economiseste vitaminele din complexul B. Ratia zilnica este estimata insa. Efortul muscular.patrunjelul 200 .

Creste si mentine randamen-tul fizic. In timpul suprasolicitarilor fizice creste necesarul de vitamina C si din aceasta cauza se recomanda sportivilor un consum crescut inainte de competitii. atenueaza efectele loviturilor. Acidul asorbic administrat in mod sustinut simuleaza sistemul imunitar si creste rezistenta organismului fati de bolile infecto-contagioase.5-7. Aceste substante sunt denumite uneori vitamina P. Solutia apoasa are PH=5. bioflavonoidele mentin integritatea structurii interne a capilarelor. Are efect antistres. are efect hemostatic si amelioreaza simptomatologia hipocal-cemiei. Participa la activarea multor sisteme enzimatice si are un rol umportant in respiratia celulara. fiind preferata. Accelereaza vindecarea ranilor. participa la sinteza fibrelor de colagen. El a fost primul care a reusit sa extraga din ardei vitamina C si pentru aceasta descoperire a fost distins cu Premiul Nobel. La depozita-rea vitaminei C trebuie sa avem in vedere toate acestea. regenerarea tesuturilor. insa nu sunt vitamine propriu-zise. Participa la sinteza acizilor biliari. previn formarea cataractei. Particularitati farmaco-cinetice: 42 . Deficitul de vitamina C conduce la aparitia scorbutului. Astazi se pot procura usor si in tara noastra produsele cu vitamina C obtinute din surse naturale. vitamina C se descompune usor si este sensibila la lumina. acidul ascorbic se gaseste sub forma de poliascorbat. Aceasta grupa de substante este fregvent utilizata in accidentele sportive. precum si la sinteza hormonilor corticosuprarenalieni. La fel ca majoritatea vitaminelor. din acest motiv. Preparatele moderne de vitamina C contin si bioflavonoide. deoarece reduce durerea. Particularitati fizico-chimice: Vitamina C se prezint sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba. Organismul uman nu este capabil sa siontetizeze bioflavonoide si. Impreuna cu vitamina C. adminitrarea lor concomitena. scad colesterolemia si. Este usor solubila in apa. caldura si vapori de apa.Vitamina C a fost descoperita de catre savantul maghiar Albert. facilitea-za absorbtia fierului si impreuna cu acidul folic si vitamina B12 stimuleaza maturarea globulelor rosii. acestea sunt furnizate organismului doar prin aport alimentar. prin efectul reducator. Bioflavonoidele favorizeaza absorbtia vitaminei C. care are un efect prelungit fata de de cel al acidului ascorbic simplu obtinut pe cale sintetica. Scade colesterolul sangvin si protejeaza organismul fata de substantele cancerigene. solubila in alcool si practic insolubila in uleiuri grase. In preparatele de vitamina C din extracte naturale. astfel. a cartilajelor si oaselor.

corp galben.7-1 mg/100 ml in leucocite si plachete. scazind permeabilitatea si crescind rezistenta acestora. Se gaseste in concentratii mari in corticosuprarenala. in metabolismul glucidic. favorizeaza depunerea calciului in oase contribuind a consolidarea fracturilor. creste concentratia sanguina pina la pragul renal. Concentratia sanguina fiziologica este de 0. Particularitati biochimice si farmacodinamice: In organism formeaza impreuna cu acidul dehidroascorbic. Prin administrare in doze mari. Vitamina C favorizeaza absorbtia fierului din tubul digestiv si stimuleaza formarea hemoglobinei. placenta si in concentratii mici in muschi.acidul ascorbic se absoarbe bine prin tubul digestiv la persoanele sanatoase. cantitatile suplimentare eliminindu-se prin urina. Acidul ascorbic creste capacitatea de aparare a organismului fata de infectii prin accentuarea activitatii fagocitare a leucocitelor si stimularea proceselor imunologice. a substantei proteice din os si a substantei intracelulare din peretele capilarelor. Necesarul zilnic: copii pina la 1 an intre 1-12 ani intre 12-14 ani intre 14-18 ani peste 18 ani in sarcina si lactatie 35 mg 40 mg 45 mg 55 mg 60 mg 60 mg 43 . Vitamina C nu este depozitata in organism. stimuleaza formarea corticosteroizilor. un sistem redox. Dozele mai mari de 500 mg cresc de 3-10 ori concentratia sanguina a tetraciclinelor administrate concomitent. tesut conjunctiv si adipos. Acidul ascorbic intervine ca transportor de hidrogen in oxido-reducerile biologice si in respiratia celulara. in formarea si mentinerea substantei fundamentale a tesutului conjunctiv. fiind necesar un aport exogen continuu. intervenind in transformarea acidului folinic. Administrarea ACTH-ului diminua acidul ascorbic din suprarenale. are actiune antialergica. concentratia fiind mai mare decit in hematii si ser. Vitamina C intervine in metabolismul normal al tirozinei si fenil alaninei. in mentinerea sub forma redusa a gruparilor SH enzimatice. absorbtia fiind diminuata la cei cu hipoaciditate sau cu tranzit intestinal accelerat. responsabil de proprietatile vitaminice.

Prezentare: flacon cu 40 comprimate a 50 mg flacon cu 20 comprimate a 200 mg tub cu 20 comprimate efervescente a 500 mg fiole de 2 si 5 ml cu 200 si respectiv 500 mg acid ascorbic Mod de administrare: oral.Indicatii: profilaxia si tratamentul scorbutului. arsuri. sarcina.M. iar injectarea rapida I.1-1 g/zi 0. astenie de primavara.30 g/zi.05-1. si I. Contraindicatii: litiaza renala. osteoporoza. diateze hemoragice prin diminuarea rezistentei capilarelor. stari de supraincarcare cu fier. Reactii adverse: Uneori poate produce diaree. gingivite. profilaxia racelii comune si a gripei.V. surmenaj. poate produce ameteli. I. in functie de virsta Incompatibilitati in solutie: Vitamina C prezinta incompatibilitati in solutie cu: solutii alcaline oxidante solutii de saruri si minerale grele adrenalina aminofilina cloramfenicol hemisuscinat ciancobalamina dextran estrogenii conjugati 44 .V. poate favoriza precipitarea sulfamidelor in urina. adulti copii 0. plagi. chiar lipotimie. infectii.

de asemenea. in edeme. ate-roscleroza. in hemoragii scorbutice. de unde si denumirea de factor de permeabilitate capilara. inferioare. hipertensiune arteriala. afectiuni ale venelor. Asociata cu vitamina C. Aceasta vitamina intervine in mod esential in procesele energetice ale tesuturilor si in mentinerea permeabilitatii vaselor capilare. raceala. Vitamina P (vitamina C2. bioflavonoide citrice) Vitamina P hidrosolubila actioneaza concomitent si strans legat de vitamina C (actiune sinergica). artrite ale membrelor. 5 ml continind o solutie apoasa de acid ascorbic in concentratie de 10% si fiole de 5 ml in concentratie de 5%. 2. Vitamina P e puternic antioxidanta si.fitomenadiona noradrenaina penicilina G sulfamide vitamina K in solutie apoasa Vitamina C+B complex prezinta incompatibilitati cu: aminofilina bicarbonat de sodiu cefalatina ciancobalamina cloramfenicol hemisuscinat eritromicina lactobrionat fenitoina hidrocortizon hemisuscinat hidroxizina nitrofurantoina penicilina G prometazina promazina tetraciclina sulfizoxazol vancomicina Vitamina C se prezinta in fiole incolore de 1. Vitamina P contribuie la 45 . ascite. asigurandu-i acesteia o perfecta absorbtie si utilizare si impiedicandu-i distrugerea prin oxidare. hemoragii la nou-nascuti etc. hemoragii ale capilarelor si ale viscerelor. pleurezii. sangerarea gingiilor. are un deosebit rol antiinfectios. eczeme si arsuri. artrita. are rol important in fenomenele hemoragice. hemoragii retiniene. varice.

Proprietati farmaco-toxicologice: Vitamina Pp produce vasodilatatie automata in jumatatea superioara a corpului. care intervin in metabolismul glucidelor si lipidelor.C. Mai poate produce greturi. In plus. NIACINAMID. 3. Are. eruptii si favorizeaza steatoza hepatica la doze mari. ambele implicate in reactii de transfer electronic in lantul respirator. Se apreciaza ca sensibilitatea acestei vitamine la diferiti factori este asemanatoare cu cea a vitaminei C. precum si a tesutului conjunctiv. influenteaza pozitiv cresterea procentului de calciu in sange. VITAMINA PP Sinonime: NICOTINAIDUM (D. Se gaseste sub forma de cristale sau pulbere cristalina alba sau alb-galbui. ceai de macese. de asemenea. diferite fructe si legume proaspete.I. pentru fiecare 500 mg vitamina C fiind necesare minimum 100 mg complex C.). Carenta de vitamina P evidentiata indeosebi prin spargerea vaselor capilare (fragilitate capilara). timp indelungat. Necesarul zilnic: pina la 2 luni intre 6 luni si 3 ani intre 3-4 ani 7mg 8 mg 9 mg 46 . este eliberator de histamina. cu senzatie de caldura si prurit. precum si suplimente naturiste cu continut concentrat de extracte de palnte sau direct de vitamina P. usor solubil in apa si alcool. NICOTIS AUREAMID. BENICOT. enzime. se poate trata consumind suc de lamaie.intarirea peretilor vaselor capilare si la cresterea elasticitatii si rezistentei acestora. Actioneaza trofic la nivelul sistemului nervos si tubului digestiv. 3 . protejeaza organismul de efectele secundare ale razelor X. intervine in prevenirea contractarii gripei. Necesarul zilnic de vitamina P este de 10-20 mg. se foloseste si acidul nicotinic care este convertit in organism la NAD si NADI. NICOBION Particularitati fizico-chimice: Vitamina Pp este amina acidului pirinic-3 carboxilic. Particularitati farmacodinamice: Este un grup prostetic pentru codehidroze. un rol benefic si prin ameliorarea hemoragiilor provocate de diferite cauze.

fiole de 1 si 2 ml cu 30. precautii: . 11 mg 13-15 mg 17-20 mg 18 mg 15 mg 20 mg tulburari cutanate si mucoase stari de hiperlipoproteinemie enterocolite boala de iradiere pelagra unele migrene Contraindicatii.primele 3 luni de sarcina Prezentare: vitamina Pp: -flacon cu 40 comprimate a 0. lent adulti: 6-100 mg/zi copii: 25-100 mg/zi Vitamina Pp se prezinta in fiole incolore de 1 ml continind o solutie apoasa de nicotinanida in concentratie de 3% si fiole de 2 ml in concentratie de 5%.M.intre 4-6 ani intre 6-10 ani intre 10-18 ani peste 18 ani in sarcina in lactatie Indicatii. sau I. 47 .ateroscleroza .1 grame acid nicotinic .sindrom hemoragic . respectiv 100 mg acid nicotinic acid nicotinic .comprimate a 100 mg Mod de administrare: oral ( dupa mese in 2-3 prize).V. I.tromboflebita .

Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului. vitaminele alcatuiesc o clasa de compusi naturali extrem de heterogena. cu efect direct sau indirect. in prezent sunt evitate in marea majoritate accidentele. Vitaminele sunt compusi organici sintetizati de plante si microorganisme dar care nu se sintetizeaza in organismul uman si al majoritatii mamiferelor. Din punct de vedere structural. cu atit mai mult cu cit cercetarile continua si se vor descoperi noi vitamine carora trebuie sa se documenteze personalul farmaceutic. singurul criteriu logic de clasificare fiind cel al solubilitatii lor in 48 . motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. Studiul datelor din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru organismul uman si animal si implicarea acestora in derularea normala a diferitelor procese biochimice si fiziologice ne permite formularea urmatoarelor concluzii generale: 1. Scopul acestei lucrari a fost de a prezenta terapia cu vitamine in lumina conceptiilor etico-patogenice si a achizitiilor recente. Un lucru important este acela ca ele se obtin pe cale industriala.CONCLUZII Din cele prezentate anterior rezulta ca vitaminele au o mare importanta deoarece ajuta la vindecarea unor afectiuni acute sau cronice. omul trebuie in primul rind sa-ti furnizeze vitaminele necesare. 2. Pe parcursul elaborarii acestei lucrari s-a constatat ca vitaminele sunt folosite in aproape toate afectiunile. Pentru a avea un organism sanatos. in doze mai mari sau mai mici. Ca urmare a perfectionarii mijloacelor terapeutice si a diferitelor metode pentru asigurarea si supravegherea unor anumite doze. dar multe sunt asimilate din fructe si legume. Ele sunt absolut indispensabile desfasurarii normale a tuturor proceselor biochimice si fiziologice ce au loc in organismele mamiferelor. Trebuie acordata o importanta deosebita vitaminelor. desi sunt naturale.

Spre deosebire de vitaminele liposolubile. lipidelor. vitaminele hidrosolubile sunt implicate in toate procesele metabolice ale glucidelor. excesul fiind eliminat. Din aceasta cauza organismul uman si cel animal au nevoie de un aport zilnic al acestor vitamine. Vitaminele liposolubile au capacitatea de a se stoca in organismul animal in diferite organe atunci cind aportul nutritiv il depaseste in anumite momente pe cel zilnic necesar. Din aceasta cauza. jucind deci un rol esential in toate caile metabolice. 5.solventi organici si grasimi (vitamine liposolubile) si respectiv in apa (vitamine hidrosolubile). aceste rezerve putind fi utilizate atunci cind. 49 . 6. organismul nu primeste prin hrana cantitatile necesare. Prin rolul lor coenzimatic. hipovitaminozele si avitaminozele cauzate de aportul scazut sau absenta din alimente a vitaminelor hidrosolubile sunt insotite de serioase perturbari metabolice. vitaminele hidrosolubile mai indeplinesc in organism si importante functii coenzimatice. proteinelor si ale celorlalte biomolecule. In afara de rolul pur vitaminic. 3. cele hidrosolubile nu au capacitatea de a se acumula in organism. din diverse motive. 4.

Terapia prin vitamine . revizuita si adaugita Denisa Mihele . editia a III-a. Editura Niculescu 2003 Viorel Medvetki . 2006 50 .Biochimie clinica – editia a II-a Maude Bouchard . 2002 Shari Liberman – Biblia vitaminelor.Enciclopedia vitaminelor si a substantelor minerale. Editura Paralela 45. Editura: Vladimed.BIBLIOGRAFIE *** Agenda Medicala 2009 .Dictionar medical.Editia de buzunar Valeriu Rusu .