P. 1
vitamine-hidrosolubile

vitamine-hidrosolubile

|Views: 74|Likes:
Published by Mihai Mishu
complexul B si altele
complexul B si altele

More info:

Published by: Mihai Mishu on Mar 06, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/14/2013

pdf

text

original

VITAMINE HIDROSOLUBILE

MOTTO:

„MEDICUS CURAT, NATURA SANAT”

HIPOCRAT „MEDICUL TRATEAZA, NATURA VINDECA”

2

MOTIVATIE
In aceasta lucrarea de diploma mi-am propus sa sistematizez cele mai recente date din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru metabolismul intermediar, stiut fiind faptul ca in afara de rolul vitaminic, aceste substante biologic active mai indeplinesc si importante functii coenzimatice. Pentru a avea un organism sanatos, omul trebuie, in primul rind sa-si furnizeze vitaminele necesare. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului, motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. Este greu de crezut cita influenta are alimentatia asupra starii generale de sanatate. Unele substante sunt chiar adevarate… in lupta cu virusii. Faptul ca o alimentatie corecta poate contribui la evitarea si tratarea unor boli si de asemenea la mentinerea unei stari generale optime a organismului nu este ceva nou – inca de acum 2500 de ani, Hipocrate a atras atentia asupra acestui lucru. Din pacate, in epoca moderna, mai ales dupa aparitia medicamentelor chimice, oamenii parca au uitat de rolul benefic pe care unele medicamente il pot juca in mentinerea sanatatii. Putini sunt cei care au ramas consecventi vechiului concept, potrivit caruia hrana sanatoasa inseamna viata lunga, lipsita de probleme majore de sanatate. In functie de etapa vietii pe care o traversam, unele dintre vitamine si minerale devin esentiale pentru pastrarea vitalitatii corpului, trebuie sa treaca pe primul plan. Mincati mai multe vitamine! Aceasta cerere pe care ne-o fac expertii nutritionisti se pare ca este deja invechita. Au trecut timpurile in care portia zilnica de vitamine era satisfacuta de vestitul mar. In prezent, specialistii ne sfatuiesc sa mincam zilnic carne slaba, peste, produse din cereale integrale, precum si doua portii de fructe ti trei portii de legume pe zi.

3

CUPRINS

1.

Scurt istoric despre vitamine………………………………………

5

2. 2.1. 2.2. 2.3.

Notiuni despre vitamine……………………………………………

6

Generalitati…………………………………………………………… 6 Rolul vitaminelor in organism………………………………………. 8

Clasificarea vitaminelor……………………………………………… 10

3. 3.1. 3.1.1. 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4. 3.1.5 3.1.6. 3.1.7 3.2. 3.3.

Vitamine hidrosolubile……………………………………………... Vitaminele B………………………………………………………… Vitamina B1………………………………………………………… Vitamina B2………………………………………………………… Vitamina B6…………………………………………………………. Vitamina B5…………………………………………………………. Vitamina B12……………………………………………………….. Vitamina B3(PP)…………………………………………………….. Alte vitamine din grupa B…………………………………………... Vitamina C…………………………………………………………. Vitamina PP……………………………………………………….. Concluzii……………………………………………………………. Bibliografie………………………………………………………….

11 12 13 16 17 19 24 30 38 40 46 48 50

4

1. SCURT ISTORIC DESPRE VITAMINE
Numeroase proprietati ale legumelor, fructelor si cerealelor se datoreaza constituentilor din care fac parte si vitaminele. A trecut putina vreme de cind, prin anul 1880, problemele alimentare erau abordate simplist. Organismul animal era asimilat cu soba pe care trebuie sa o umpli cu lemne pentru a obtine caldura. Dar, la sfirsitul secolului trecut, diversi creatori au observat ca administrind animalelor o alimentatie fara cele trei elemente energetice de baza, adica proteide, materii grase si zaharuri pure, avind sare si apa, acestea pierdeau in greutate si nu puteau sa se reproduca. A. Orain scria: „Pentru prima oara omul trebuie sa admita ca pentru a se alimenta, nu-i ajunge sa absoarba substante inerte, care produc sau degaja energie in organism, ca pentru a-si intretine viata, trebuie sa faca apel la viata si ca ucigindu-si alimentele, isi scurteaza considerabil existenta.‖ „Importanta biologica a vitaminelor‖, declara Guggenheim, „consta in functia lor de cofermenti, care le face in stare sa catalizeze procesele enzimatice ale tesuturilor vii. Viata normala nu poate fi mentinuta daca organismul viu nu primeste, ca factori de nutritie, vitaminele pe care nu le poate sintetiza.‖ Vitaminele se gasesc, mai mult sau mai putin numeroase si in cantitate mai mare sau mai mica in aproape toate vegetalele. Se cuvine sa ne convingem ca pentru cine isi variaza cit mai mult cu putinta hrana, rezervind un loc larg cruditatilor, „problema vitaminelor‖nu exista in realitate. „Alimentele naturale sunt totdeauna perfect echilibrate pentru speta careia ii convin‖, scrie A. Orain. Cu exceptia citorva cazuri particulare, nu exista riscuri serioase de hipervitaminoza. Vitaminele sintetice nu se pot substitui vitaminelor naturale. Anumite afectiuni care nau reactionat la doze importante de vitamine sintetice, au fost vindecate cu cantitati mai mici de vitamine naturale. De aceea avem motive sa ne temem ca administrarea unor cocteiluri vitaminice provenite din industrie – echilibrate in aparenta – poate sa nu duca la urma urmelor, decit la un dezechilibru adaugat celui pe care doream sa-l tratam.

5

deoarece aproape fiecare vitamina este o componenta structurala a unei anumite enzime sau grup de enzime. Prin molecula lor nu elibereaza energie si nici nu furnizeaza material plastic. dar care prin cronicitatea lor otavesc existenta. NOTIUNI DESPRE VITAMINE 2. va avea toate sansele sa atenueze sau sa vindece anumite maladii. Vitaminele sunt considerate catalizatori exogeni deoarece sunt sintetizate numai de catre plante. GENERALITATI Vitaminele sunt substante organice. 1. Vitaminele se deosebesc de hormoni care sunt biocatalizatori endogeni. majoritatea minore. prin faptul ca sunt secretati de glandele endocrine. Cuvintul „vitamina‖ a fost introdus in 1912 de catre chimistul polonez Cazimir Funck care a denumit astfel o substanta cristalina izolata din taritele de orez. 6 . fie ca atare. care avea proprietatea de a vindeca polinevrita porumbeilor hraniti cu orez decorticat. iar in organism se transforma in vitamine. dar intre vitamine si hormoni exista o identitate de functie si chiar de structura chimica. inclusiv unele bacterii si sunt introduse in organismul uman prin alimentatie. cu o inteleapta utilizare a plantelor. din aceste motive fiind considerate biostimulatori si intrind in grupa substantelor active alaturi de enzime si hormoni. intoarcerea la o alimentatie sanatoasa . majoritatea din surse exogene. Dar nu este exclus. Intre vitamine si enzime exista o strinsa legatura. bogata in cruditati. a echilibrului fiziologic.Terapeutica vitaminica este intr-adevar departe de a obtine rezultate constante. fie sub forma de provitamine. insa prezenta lor este absolut necesara pentru desfasurarea proceselor metabolice generatoare de energie cit si a celor morfogenetice. 2. am fi in drept sa le speram. poate chiar negativa. binefaceri scontate pe care teoretic. binefaceri constante. tinind seama de extrema si inca imprevizibila complexitate biologica. Poate ca. Prin urmare. esentiale in cantitati mici pentru desfasurarea normala a functiilor metabolice ale organismului. elemente inregistrate cu vitamine utile in proportii echilibrate. Sunt sintetizate de organism si de aceea trebuie furnizate prin alimentatie. ca vitaminele administrate sa fi avut o cu totul alta influenta. in unele cazuri „s-a dat gres‖ prin eroare de diagostic sau prin neadoptarea dozelor prescrise. care sunt forme premergatoare vitaminelor.

1 Vitamina Numirea si functiunea I.In prezent. Intre vitamine nu exista nici o inrudire structurala. 15 amida acidului nicotinic ) B6 B12 H H` C P Vitamina antipelagroasa ( Piridoxina ) Acidul pantotenic Vitamina antianemica Acidul folic ( pteroilglutamic) Biotina ( Bios II ) Acid p – aminobenzoic Bios I ( mezo. B12.inozitol ) Colina Vitamina antiscorbutica ( acidul ascorbic ) Vitamina permeabilitatii ( Rutina ) 2 0. majoritatea vitaminelor au fost izolate si structura lor a fost stabilita prin sinteze. In acest scop servesc mai ales vitaminele C. In tabelul urmator sunt mentionate principalele vitamine si cantitatile aproximative necesare zilnic. prin sinteza. in continuare fiecare vitamina va fi descrisa in locul care i se cuvine. D. de aceea. fiind utilizate ca medicamente. nu numai in cazuri de avitaminoze tipice. Vitamine solubile in grasimi : A D E K Vitamina antixeroftalmica( Axeroftol ) Vitamina antirahitica ( Calciferol ) Vitamina antisterilitatii ( Tocoferol) Vitamina antihemoragica ( Filochinona ) II.001 1-2 50 – 100 - Vitaminele au dobindit o importanta considerabila In medicina moderna. A. potrivit structurii ei. Acestea se fabrica in cantitati mari. Factor PP.01 1 1 Cantitati necesare In mg / zi Vitamina antipelagroasa ( Niacina. in afara de vitamina B12 care se obtine prin procedee fermentative. unui om adult. B1. 7 . K si nicotinamida. Vitamine solubile in apa : B1 B2 Vitamina antineuritica ( Tiamina ) Vitamina cresterii ( Ribovlavina ) 1-3 1 1 -2 0. Tabel 2.1.

in general cu eficienta redusa.2. Cele mai multe vitamine nu au efecte farmacodinamice distincte de cele biochimice. produce hipervitaminoza. trofic. Lipsa totala a vitaminelor produce fenomenul de avitaminoza. frunze. Denumirea de vitamine le-a 8 . in scop profilactic si pentru indicatii specifice (cu rol tonic. lactatie. Vitaminele se folosesc de obicei in hipovitaminoze sau avitaminoze. Se aleg vitaminele necesare si dozele potrivite in functie de fenomenele carentiale manifestate. drojdie de bere. corectoare metabolice). 2. Starile de hipovitaminoza si avitaminoza pot avea cauze multiple: alimentatie deficitara sau restrictiva. De exemplu: in anemiile datorate deficitului in factori de maturare a eritrocitelor cu formarea megaloblastelor care se transforma in eritrocite. administrarea de inhibitori sau antagonisti vitaminici. se folosesc: cianobalamina si acidul folic. tulburari de absorbtie in boli cronice ale aparatului digestiv. consum crescut in sarcina. coji. reducind la normal procesele biochimice perturbate. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica uneori destul de complicata. perioade de crestere. infectii. pentru suplimentarea alimentatiei. Se disting trei situatii cind se utilizeaza vitaminele: hipovitaminoze. deci ca adjuvant. sub forma de medicamente. Alte indicatii. iar aportul prea mare. ROLUL VITAMINELOR IN ORGANISM In mod obisnuit. care au functii de biocatalizator in sinteza nucleoproteidelor. Vitaminele se gasesc raspindite in diverse tesuturi animale si vegetale cum ar fi: ficat. germeni de cereale. organismul primeste cantitatea necesara de vitamine prin alimentatie. Lipsa partiala a uneia sau mai multor vitamine produce tulburari numite hipovitaminoze. in anumite conditii. sunt mentionate la fiecare substanta. facind parte din diferite clase de substante organice. eforturi fizice. tratarea unor suferinte fara legatura cu deficitul de vitamine. in consecinta ele actioneaza numai in masura in care exista stari de hipovitaminoza sau avitaminoza. diminuarea biosintezei in organism.

grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini. si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca singerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. varza si de asemenea in ficat si muschi. de provitamine. organismul este predispus la rahitism. vitamina C si vitamina PP. dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor. 9 . Vitamine hidrosolubile. datorita decalcifierii organismului. Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia. Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari. respectiv calciferol. vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in singe. care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. Vitaminele D (antirahitice) regleaza continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos. Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina. Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete. Vitaminele din grupa K (antihemoragice). Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. care. spanac. La copiii rahitici oasele ramin moi si astfel se deformeaza usor. slabiciune. In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3.). iar la adulti oasele devin fiabile. Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza. care se gaseste in foile verzi de lucerna. apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai. Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). se agraveaza cu timpul. Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B.fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectind prezenta lor indispensabila pentru viata. care formeaza impreuna cu vitamina D2. castane. care se manifesta prin eczeme. Pelagra. iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza. fie sub o forma premergatoare. Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra. Se gaseste in "untura de peste". iar sintetic vitamina D4. In organismul omului si al animalelor. si prin aceasta singele se incheaga normal. dind o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut . fie sub forma de vitamine. datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. grupa vitaminelor D. Vitamina Kl. tulburari nervoase. rupindu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie). pelagra etc.

Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea.Funf acestei grupe de substante se mentine si in prezent.acid paraaminobenzoic (vit. H). Cluj si Iasi.). D3. antirahitica (vit. CLASIFICAREA VITAMINELOR Denumirea de vitamine (amine vitale) data de C. Determinarea vitaminelor se face prin metode fizico-chimice. B1).B. A2. din tara noastra. C). Dupa nomenclatura veche vitaminele continua sa se denumeasca si in prezent cu ajutorul literelor mari din alfabetul latin (A. acestea se clasifica in vitamine liposolubile si vitamine hidrosolubile. B1).In cadrul aceleeasi clase.piridoxina (vit. antiberiberi (vit. neidentificindu-se structura moleculara). D). D2.B2). Din aceasta grupa fac parte vitaminele B.K. industria chimico-farmaceutica.D. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural. antisterilitatii (vit. prin fabricile de la Bucuresti. Astazi. R(extrasa din plante ieboase. Vitaminele liposolubile sunt substante solubile in grasimi.Cuvintul de pelagra provine din limba italiana pelle agra. dupa rolul fiziologic si dupa structura chimica. D4. Vitaminele A si D se gasesc an plante sub forma de provitamine.A1). este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor. spanacul si drojdia de bere.P(citrine).E. antihemoragica (vit. Dupa rolul fiziologic ce-l indeplinsc in organism.D. D1.B6). Dupa solubilitatea vitaminelor in solventi organici sau in apa. Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica. etc.C. Ea reflecta principii alimentare pentru buna functionare a 10 . care inseamna piele aspra. 3. desi unele vitamine nu contin in molecula lor importanta insemnata ce o au aceste organismului.C. ficatul.E. Dupa structura chimica se numesc : tiamida(vit. azot. 2.riblofavina (vit. si insolubili in apa . vitaminele se denumesc astfel : vitamina antixeroftalmica (vit. microbiologice si biologice. laptele sucul de rosii (tomate). K).K si F. Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici. antiscorbutica (vit.etc. vitaminele se denumesc si cu ajutorul indicilor (A1. Din aceasta grupa fac parte vitaminele A. acid ascorbic (vit. Nomenclatura vitaminelor se poate stabili dupa trei criterii:dupa nomenclatura veche.F. D5 ). C).E). in solventi organici.

Vitaminele se deosebesc intre ele prin structural lor chimica uneori destul de complicata.Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca hipo.B2.acidul ascorbic si bioflavonoidele.a.Lipsa sau insuficienta vitaminelor din organism determina tulburari metabolice si aparitia unor boli numite avitaminoze sau hipovitaminoze. VITAMINE HIDROSOLUBILE Vitaminele.B6.fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului.D. Vitaminele se gasesc in cantitati mici in alimentele naturale.Administrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de hipovitaminoze K .B8. ce constituie boli carentiale.acid folic).B5.K.B12.PP) si altele – in cantitati mai mari (B6.3.PP).biotina.riboflavina.Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata.Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine.Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici.Vitaminele sunt substante organice cu rol functional care se gasesc in cantitate mica in alimente si sunt indispensibile pentru cresterea si dezvoltarea normala a organismelor.acidul pantotenic).care grupeaza vitamina C si vitaminele din grupul B(B1.dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice pe tipul aminelor.si vitamine liposolubile care grupeaza vitaminele A.B12. Vitaminele se clasifica.B2. alaturi de enzime si hormoni se gasesc in organism in cantitate mica si contribuie la reglarea proceselor metabolice. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural. Din grupul vitaminelor hidrosolubile fac parte vitaminele ―complexului B‖(tiamina. grupul B s.acidul folic.sau avitaminoze.in cantitati mici(B1.piridoxina. Vitaminelor hidrosolubile incluse in ―complexul B‖ le sunt comune urmatoarele insusiri caracteristice: 11 .si vitaminele R(extrase din plante ierboase.boli care in cazuri grave se pot solda cu moartea. in doua grupe:vitamine hidrosolubile (solubile in apa).de obicei. facand parte din diferite clase de substante organice.R si K.biotina.acidul nicotic.neidentificandu-se structura moleculara).acid lipoic.

cu usurinta. O mare parte din vitamine intra in constitutia unor enzime. 1.ciuperci si mucegaiuri indeplinesc rolul de activatori sub numele de cofactori enzimatici in cadrul proceselor cu acelasi nume - majoritatea vitaminelor amintite se utilizeaza ca medicamente. 3. in general.Deoarece parte din vitaminele B se gasesc in aceleasi alimente.Supradozarea vitaminelor hidrosolubile nu are in generalconsecinte toxice.de aceea starile carentiale survin relative repede.Sunt instabile in prezenta caldurii si procesul de preparare al hranei afecteaza cantitatea de vitamine disponibile din mancare. rezerve cu aceste vitamine.Nu sunt depozitate in organism in cantitati mari deci aportul frecvent este necesar. cereale si ficat sunt factori de crestere pentru bacterii. fiind termolabile. in general.deficitul mai multora dintre acesti factori metabolici esentiali. termostabile. Functiile vitaminelor hidrosolubile sunt in general de a asista enzimele importante implicate in productia de energie din carbohidrati si grasimi. Organismul nu face.desi simptomele pot fi caracteristice lipsei numai a uneia. reprezentind cofermentii acestora. -solubilitatea in apa. se acumuleaza cu substante de rezerva.depozitele din organism sunt mici si eliminarea se face renal.carentele implica.de multe ori. 12 . In prezent se stie ca nu este vorba despre o vitamina B ci despre un complex de vitamine B substante ce au urmatoarele particularitati comune: -provenienta (drojdia de bere). fapt pentru care la un aport alimentar insuficient semnele carentei apar foarte repede. -rolul nutritional fundamental in activitatea metabolismului celular.- sunt constituenti naturali existenti in drojdia de bere. nu pot fi stocate in tesuturi.cantitatea eliminate crescand o data cu doza. vitaminele hidrosolubile fiind.extras din orezul nedecorticat. De asemenea ele se pot pierde prin transpiratii intense si repetate. Vitaminele hidrosolubile se distribuie in lichidul extracelular. Spre deosebire de vitaminele liposolubile care. VITAMINELE B Termenul de vitamina B a fost folosit la inceputul secolului nostru pentru a denumi factorul carential al bolii beri-beri . Excesul acestor vitamine se elimina prin urina.

fara a se utiliza sampoane sofisticate sau crème extrem de scumpe. Aneurina. matreata. Vitaminele B participa la procesele de oxidoreducere.Acid Pangamic vitamina B5 . cereale sunt factori stimulatori pentru microorganisme sunt coenzime sau activatori ai proceselor enzimatice Din complexul B fac parte: vitamina B1 .Adenina 3. preparatele moderne cu absorbtie intestinala lenta .Ciancobalomina vitamina B15 . Deoarece vitaminele complexului B sunt solubile in apa. lipidelor. Betabion. friabilitatea unghiilor. la metabolismul glucidelor. Sunt preferate fiindca asigura o concentratie sangvina constanta pentru un timp mai indelungat. pot fi ameliorate doar prin asigurarea unui raport suficient de vitamine B. VITAMINA B1 Sinonime: Tiamina. vita. a unor glande endocrine .Piridoxina vitamina B8 .Vitamina B se gasestein cantitati suficiente in alimentatia rationala si corect preparata . paraaminobenzoic (PABA). proteinelor. Complexul vitaminic B cuprinde toate vitaminele din grupa B. colina si inozitol.Unele vitamine B sunt sintetizate de organism.Riboflavina vitamina B6 . deshidratarea pielii. 1. cum ar fi caderea si incaruntirea permatura a parului.Adenizin fosfat vitamina B12 .Tiamina vitamina B2 . ficat. Toti acesti compusi vitaminici isi excercita efectele biochimice si fiziologice in mod sinergic. 1. intervin in functiile sistemului nervos. Vitaminele din complexul B se grupeaza datorita anumitor proprietati comune: sunt solubile in apa se gasesc in drojdie de bere. Cuprind un numar mare de vitamine care se deosebesc intre ele prin structura chimica si prin activitatea lor fiziologica.Acid Pantotenic vitamina B4 . bataxin 13 .mina H (biotina). intr-o strinsa interdependenta. Este foarte putin cunoscut faptul ca unele simptome.

Windaus si Wiliam ii stabilesc in anul 1931 constitutia chimica. Cele mai mari cantitati de vitamina B1 se gasesc in drojdia de bere. Vitamina B1 extrasa din alimente sau sintetizata de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subtire.Vitamina B1 este numita si vitamina antiberiberica . enzima care intervine in degradarea acidului piruvic. Tiamina este necesara pentru functia normala a sistemului nervos si a aparatului cardiovascular. intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii. cu miros caracteristic.A fost izolata in anul 1911 de Funk. usor solubil in apa si greu solubil in alcool. favorizind transmiterea influxului nervos si participa la formarea hormonului tireotreep si la inactivarea estrogenilor din ficat. Antivitamina B1 (piritiamina. lapte. joaca un rol important in functiile sistemului nervos central si periferic si a glandelor endocrine. Prin resorbtia intestinala ajunge in singe sub fo a libera. lapte. Vitamina B1 intervine in procesele metabolice de baza ale organismului. Particularitati fizico-chimice: Se foloseste clorhidratul de tiamina sub forma de cristale mici. E xcretia vitaminei B1 se face pe rm cale renala in cantitati de 50-250 micrograme. cu aparitia de polinevrite. Solubilitatea ei creste in mediu alcalin. peste 100 grade C se descompune. TPP. peste. fecale. oua etc). Particularitati biochimice si farmaco-dinamice: Intervine in metabolismul hidrocarbonatilor. esterul profosforic al tiaminei (tiamin perofosfatul. Participa la procese generale de oxireducere. Particularitati farmacocinetice: Tiamina se absoarbe limitat din tubul digestiv (10-15 mg/zi). Valori mai mici de 40 de micrograme indica carenta vitaminei B1. alcool. din taritele de griu. Produc fenomene paralitice. Are un miros caracteristic si obisnuita este stabila la o temperatura. Vitamina B1 este solubila in apa. Surse: in alimente de origine vegetala (cereale mai putin legume) si animala (carne. neopiritiamina etc). in coaja si germenii boabelor de griu. incolore sau pulbere cristalina alba. secretorii si de absorbtie digestiva. Intervine in sinteza acetil colinei. cocarboxiloza) fiind grupul prostetic al carboxilazei. Absorbtia si metabolismul. De asemenea. Lipsa tiaminei este urmata de cresterea acidului piruvic in singe si urina. regleaza schimburile gazoase. cu rol de coenzime. gust slab amar. Favorizeaza depunerea gliorgenului in ficat si creste toleranta la glucide. Se elimina prin urina. 14 . se depoziteaza in ficat si este metabolizata sub influenta tiaminozei.

200 ug intre 2-6 luni .Proprietati farmaco-toxicologice: Poate produce fenomene alergice.500 ug intre 1-3 ani .700 ug intre 4-6 ani . iritabilitate iar in administrarea intravenoasa poate produce soc.1.4 mg in sarcina .1 mg intre 10-18 ani .500 ug Prezentare: cutie cu 40 comprimate a 10 mg fiole de 1 ml a 10 si 25 mg fiole de 2 l a 100 mg Mod de administrare: adulti 30-100 mg/zi oral sau intramuscular copii 5-29 mg/zi 15 .3-1. varsaturi.1 mg intre 8-10 ani .1.100 ug in alaptare .600 ug intre 3-4 ani .1.400 ug intre 6-12 luni .800 ug intre 6-8 ani . Indicatii: hipovitaminoza B1 tulburari de absorbtie in boli gastrointestinale arsuri intestinale hipertiroidie nevralgii diabet alcoolism diete restrictive Contraindicatii: in intoleranta sau alergie la tiamina vitamina B1.5 mg peste 18 ani . greturi. solutie este incompatibila cu riboflavina Necesarul zilnic: intre 0-2 luni .

3. pina la galben portocaliu. rosii etc). Vitamina B2 a fost izolata pentru prima oara in anul 1933 si sintetizata de Kareer in 1935. lipidelor in funtiile sistemului nervos. splina). crustacee si unele vegetale (spanac. Absorbtia si metabolismul. ficat. Este termostabila (rezista si la 120 de grade C). Particularitati farmacocinetice: Riboflavina prezinta absorbtie buna din tubul digestiv. Nu se depoziteaza in organism. Particularitati biochmice si farmacodinamice: Derivatul fosforilat este grup prostetic al unor enzime flavoproteice. Lactoflavinum. VITAMINA B2 Sinonime: Riboflavinum (DCI). creier. Vitamina B2 poate fi sintetizata de unele bacterii.intre 0-2 luni . fecale. Proprietati farmaco-toxicologice: De obicei. solubila in apa si alcool. vitamina B2 poate produce dureri la locul injectiei. Bleflavin. de mentinere a integritatii epiteliilor. foarte usor solubila in solutii alcaline. Surse: alimente de origine animala (lapte. 1. Se depoziteaza putin in ficat si rinichi si se elimina prin urina. lapte. Riboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma libera. Ribovlavina intervine in procesul de crestere. in metabolismul glucidelor. Particularitati fizico-chimice: Se prezinta sub forma de pulbere cristalina galbena. De asemenea influenteaza absorbtia lichidelor din tubul digestiv care au actiune hipoglicemianta la normali si diabetici si protejeaza celula hepatica fata de substantele toxice.intre 6 luni-2 ani 400 ug 500 ug 600 ug 16 . Eliberarea se face prin fecale si mai putin prin urina. Intervine in procesele de oxireducere. salata verde. oua. absorbtia fiind diminuata in hepatita si ciroza.intre 2-6 luni . dupa care ajunge in ficat si rinichi. mercur). cu solubilitate crescuta in mediul alcalin. Flavixin Vitamina B2 se mai numeste si vitamina hidrosolubila de crestere . a aparatului vizual si are rol antitoxic (plumb. 2. greu solubila in apa si practic insolubila in alcool. Necesarul zilnic: .

6-1.intre 10-18 ani . enterocolite tulburari de crestere la copii insuficienta hepatica Prezentare: fiole de 1 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina fiole de 2 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina Mod de administrare: adulti: intramuscular 5-10 mg/zi copii: intramuscular 0.in sarcina . stomatite. piridoxalul si piridoxamina. Participa la biosinteza sfingozimei cu rol in metabolismul lipidelor. In mediu alcalin si acid sunt sensibile la lumina.2-1.5 mg 1.2 mg 1. HEXOBION Vitamina B6 cuprinde piridoxina. dermatite eczeme.intre 6-10 ani . PIRIDOXOL. In organismul animal predomina piridoxamina. Regnul vegetal ofera o importanta sursa de vitamina B6.intre 2-3 ani . 17 .intre 3-4 ani .1-1.peste 18 ani . BECILAN.. Absorbtia vitaminei B6 se realizeaza la nivelul intestinului sub forma libera si mai bine combinate cu proteine. conjunctivite. 3.7 mg 1.in perioada de lactatie Indicatii: hipo si avitaminoza B2 700 ug 800 ug 900 ug 1. glosite. Sursele de obtinere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grupa.5-5 mg/zi 3. Vitamina B6 intervine in metabolismul substantelor organice si intra in compozitia unui mare numar de enzime cu functie de oxidoreducere.intre 4-6 ani . VITAMINA B6 Sinonime: PYRDOXINUM (DCI). 1.8 mg 2 mg keratite.

tiamina.C.5 mg in alaptare ………….300ug intre 6-12 luni ……400 ug intre 1-2 ani ……. Necesarul zilnic: intre 0-2 luni……. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Esterul fosforic al piridoxalului este coenzima a amino-acid-decarboxilozelor... intervine in dezvoltarea celulelor tumorale si este slab sedativ al S. Particularitati fizico-chimice: Clorhidratul de piridoxina se gaseste sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba..2. asociata cu vitamina Pp.2 mg in sarcina…….2. 500 ug intre 2-3 ani ………600 ug intre 3-4 ani ……….5 mg Indicatii: in pelagra.. fara miros.2 mg intre 10-18 ani ….900 ug intre 6-10 ani ……. riboflavina tulburari cutanate si ale mucoaselor anemii boala de iradiere 18 . Piridoxalul intervine in hematopoeza avind efect favorabil in unele anemii. Este factorul de crestere pentru microorganisme. cu gust usor acru. greu solubil in alcool. forma activa. usor solubil in apa. somnolenta. ……...N. Particularitati farmacocinetice: Piridoxina si piridoxamina se absorb digestiv si sunt transformate in piridoxalfosfat.200 ug intre 2-6 luni…….1.Eliminarea vitamine B6 se face in cea mai mare masura pe cale renala si scade cu virsta.4-1. Proprietati farmaco-toxicologice: Piridoxina poate produce fenomene de nevrita senzoriala. intervenind in metabolismul proteic.700 ug intre 4-6 ani ………. miscarea nivelului plasmatic al acidului folic sau poate provoca somnolenta.8 mg peste 18 ani ……….1-1.

zilnic sau la 2 zile copii: 0.25 (0. VITAMINA B5 Sinonime: ACID PANTOTENIC.1-0.  . cu  .I.50 g/zi injectabil: 0.Contraindicatii: neoplasm gripa infectii alergie la piridoxina Prezentare: flacon cu 20 comprimate a 0. 4.Putin timp de la descoperirea sa.15-0. .fiind omniprezenta in natura.J.25 g Mod de administrare. CH3OH HOH2C C C COOH CH3H . metabolismul unor steroizi.dihidroxi . este dipeptida acidului  .M.  .).25 grame fiole de 5 ml cu 0. Vitamina B5.dimetilbutiric .alanina CH2 CH2 NH2 COOH . confirmandu-i structura chimica. posologie: oral.25-0. vitamina are o arie larga de raspandire.C. adulti: oral: 0. sau I.V. dar abia in 1948 s-a 19 . acidul pantotenic a fost identificat in tesuturi ca facand parte dintr-o combinatie cu masa moleculara mica. producerea de anticorpi. Este sintetizat de plante si de multe bacterii. PANTOTENAT DE CALCIU Descoperita in anul 1933 de doctorul R.25 g/zi.20) g/zi in functie de virsta 3.Biochimistul Williams a izolat in 1938 acest acid din ficat si l-a sintetizat ulterior in laborator. C9H17NO5 ' .Williams si denumita dupa cuvantul grec ―pantos‖ – ―pretutindeni‖. CALCII PANTOTHENAS (D.Este demn de amintit ca din 250 kg ficat Williams a reusit sa izoleze doar 3g acid pantotenic. dar este necesar sa fie prezent in alimentatia vertebratelor. I. 1. activitatea neuronala. Este implicat in sinteza celulelor rosii.

se constata atrofia glandelor suprarenale si acromotrichie (gr. lapte. ea poate aparea si ca urmare a actiunii acetil-CoA sintetazei asupra acetatului liber : ATP coenzima A acetat AMP acetil CoA pirofosfat Acetil CoA astfel formata poate apoi sa reactioneze enzimatic cu un acceptor de grupari acil.Astfel. o forma ―activa‖ de acetate si a aratat ca ea este alcatuita dintr-un tioester al acidului acetic cu gruparea tiol (sulfhidril) a coenzimei A.El a izolat. Lipsa acidului pantotenic se manifesra prin simptome variate in functie de specia animala. conform reactiei : Acetil CoA colina colin acetilaza acetilcolina CoA SH In reactiile model neenzimatice.Mecanismul exact prin care coenzima A transporta gruparile acil a fost stabilit de catre biochimistul german F. din drojdie. oua si ficat.Aceasta descoperire apartine lui N. lipsit de + gr. antipodul opus fiind inactive din punct de vedere fiziologic. tarate de orez. 20 . tioesterii sunt agenti de acilare mai eficienti decat esterii similari.Lipmann. formand acidul citric. sau cu acidul oxalilacetic. aratasera ca anumite acetilizari enizimatice necesita o coenzima termostabila.care.Kaplan si F. care a fost denumita coenzima A (A pentru acetil). cu oxigen. OH CH2 CH3OH C CH C N CH2 CH2 CH3 O H Acidul pantotenic COOH Mentionam ca acidul pantotenic natural este enantiomerul dextrogir.Lynen in 1951. a. formand acetil colina. Acetil-coenzima (acetil CoA) se formeaza in oxidarea enzimatica a piruvatului sau a acizilor grasi. cum este colina. la sobolanii si puii de gaina din organismul carora acest acid este absent partial sau total. anterior. Functia coenzimei A este de a transporta gruparile acil in oxidare enzimatica a acizilor grasi. In cantitati mai mari acest acid se afla mai ales in drojdia de bere.O.Coenzima A se prescurteaza CoA (sau CoA-SH pentru a se evidenia gruparea tiol). in acetilarile biologice si in sinteza acizilor grasi. in oxidarea enzimatica a piruvatului.descoperit aceasta combinatie. deoarece legatura tioester are o stabilizare de rezonanta mai mica decat legatura esterii.

Ei mananca mai putin si realizeaza un aport redus de nutrienti esentiali.printre proprietatile vitaminei B5 se numara urmatoarele : participa la mentinerea starii de sanatate a aparatului digestiv. etc. impreuna cu alte vitamine. in frigider sau in lada frigorifica : legume si fructe ambulate in cutii sau in pungi de plastic. senzatie de arsura a extremitatilor.). cele mai bogate fiind drojdia de bere. legumele uscate si pestele. ulceratii) si neurologice (dureri de cap.Ele se traduc printr-o oboseala. Reversibile.De asemenea.Vitamina B5 se gaseste in majoritatea alimentelor.a ficatului si a epiteliilor stimuleaza activitatea diferitelor glande si sporeste productia de hormoni a suprarenalelor mentine starea de sanatate a nervilor. In cazul microorganismelor acidul pantotenic reprezinta un factor de crestere indispensabil. ouale. in metabolismul glucidelor si in utilizarea eficienta a colinei.ei nu mai reusesc sa-si procure hrana proaspata si apeleaza la alimente care sunt depozitate timp indelungat pe rafturi.grasimi si proteine.miscand 21 .de 10 miligrame pentru adolescenti si pentru femei. contribuie la dezvoltarea energiei provenite din glucide. etc. feluri gata preparate. cutanate (caderea parului.De aceea. prajituri. orez alb.Asa se explica biosintetizarea acestui acid de catre numeroase exemplare din lumea bacteriilor. produsele lactate. O data cu administarea acidului pantotenic simptomele prezentate mai sus dispar. etc.Deseori. tulburari digestive (greturi.diaree. aproximativ o treime dintre oamenii de varsta a doua si a treia nu au suficient acid pantotenic in sange. aceste tulburari sunt tratate prin administrare medicamentoasa de vitamina B5.lipidelor si anumitor acizi aminati si sintezei acizilor grasi si colesterolului) si participa la formarea anumitor hormoni. paste.Daca dimineata ei se trezesc din pat intepeniti. thrix. rarierea penajului si si aparitia unor dermatite specifice la ultimile.dureri). Starile de carenta sunt exceptionale si nu se observa decat in caz de denutritie severa sau de nutritie parenterala (prin perfuzii) exclusiv si nesuplimentata in vitamina B5.carnea (mai ales ficatul si rinichii). Mai ales oamenii de varsta a doua si a treia manifesta simptomele acestei carente. Acidul pantotenic are rol in metabolismul celular si. la primele animale si respective incetarea cresterii.khroma. cartofi prajiti. Aporturile nutritionale recomandate in vitamina B5 sunt de 3 pana la 8 miligrame pe zi pentru copii. culoare + gr. carnati. par) sau leucotrichie (albirea parului). Vitamina B5 joaca un rol important in metabolismul energetic al celulelor (indispensabil degradarii celulelor. in prevenirea aparitiei dermatitelor (bolilor de piele).a pieleii si a glandelor sporeste rezistenta la stres si contribuie la formarea unor hormoni anticorpi intervine in procesele de crestere.

0.57 muschi file…………………………. balonari.31 22 . in oarecare proportie.85 pastrav……………………………. se recomanda sa ne hranim echilibrat. Oamenii care se confrunta cu situatii stresante ori fac mult efort fizic au nevoie de cantitati mari de acid pantotenic decat cei cu o viata calma si un program cotidian bine stabilit. este foarte probabil ca acest lucru sa se datoreze unui deficit de acid pantotenic..Eficacitatea sanogena a acestei vitamine sporeste prin administrarea concomitenta cu vitaminele B6. tulburari sanguine si dermatologice. Gravidele si femeile aflate in perioada de alaptare necesita pana la 15 miligrame pe zi. hipoglicemie.40 lapte integral……………………….bratele si picioarele cu mare greutate si cu dureri... care. tulburari de somn. la care creierul si tesuturile se afla in plin proces de constituire.63 vanat………………………………. Necesarul zilnic de vitamina B5 O alimentatie normala asigura un aport zilnic de 5-20 mg acid pantotenic. Pentru a acoperi necesarul de vitamina al noului nascut. 7. 0. 1.70 tarate de grau……………………. 0. adolescenti si personae adulte.. 2.. crampe musculare. laptele matern contine concentratii foarte inalte de acid pantotenic.90 cereale integrale…………………….Nu se cunosc intoxicatii cu acid pantotenic. Pentru a realiza un aport constant de vitamina B5. 0. etc.macrou…………………. cefalee. paste si cartofi prajiti..B9 si C. Pentru copii. scaderea rezistentei la infectii. pe cat posibil.82 seminte de floarea soarelui………. de altfel. greata. 1. pot fi sintetizati si de flora intestinala..40 scrumbie. necesarul zilnic de acid pantotenic (vitamina B5) se situeaza intre 5 si 10 miligrame. mergand pana la 5 miligrame pe litru. Continutul de vitamina B5 al unor alimente(mg) ficat……………………………….Hipovitaminoza pantotenica provoaca anemie. ulcer duodenal.75 crabi………………………………… 0. 1.78 galbenus (de la un ou)……………… 0...35 nuci………………………………… 0. consumand alimente bogate in substante nutritive si renuntand. dulciuri.. la zahar.

stresul cronic si depresia. valorificarea lipidelor in organism vivacitate intelectuala. Utilitatea vitaminei B5 Acidul pantotenic (vitamina B5) este deosebit de important pentru : producerea de energie. castravetii acri. preparata cat mai sumar. fierbere.Si acizii sub diferite forme. substantele puternic alcaline dauneaza de asemenea vitamine – de pilda. de pilda prin prajire. De asemenea. produsele de panificatie din faina alba. de exemplu otetul. pastele.Doza zilnica recomandata de acid pantotenic (vitamina B5) este in jur de 5-15 mg.Totodata. nu mai contin decat cantitati neinsemnate de acid pantotenic. La randul lor. Are un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice.25 mg si varza aproape 1 mg. mareste capacitatea de concentrare.ea protejeaza inima.fiind un remediu excelent pentru curele de slabire si in mentinerea formei maxime. este un aliat prestios in scaparea de kilograme. combate inflamatiile in diferite zone ale corpului.. la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. etc. Vitamina B5 ajuta la depasirea mai usoara a situatiilor stresante. actiunea vitaminei B5 previne imbatranirea premature si aparitia ridurilor. in special atunci cand mancarurile se afla in contact prelungit cu otetul. cum cunt orezul alb. Alimentele rafinate. mentinerea vitalitatii prevenirea inflamatiilor si rezistenta la stres reducerea depozitelor de grasime. Particularitati biochimice si farmacodinamice: 23 . Simptomele deficitului sunt oboseala.. capacitate de concentrare stimularea circulatiei locale si intretinerea nervilor din extremitati piele sanatoasa si par bogat. Prelucrarea termica. Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pig-mentarea parului. descompun molecula de vitamina. Vitamina B5 are rol in catabolismul glucidelor si lipidelor si. bicarbonatul de sodiu. galbenusul de ou 7 mg la 100 g. muraturile de orice fel. tarata 2. distruge vitamina B5. ca si depozitarea indelungata dauneaza masiv acestei vitamine valoroase. etc. mustarul iute.Drojdia contine 20 mg la 100g. condimentele iuti. coacere. este indicat sa mancam hrana proaspata. prin aceasta.Vitamina B5 este necesara pentru formarea hormonilor si pentru acetilcolina utilizata de creier pentru a preveni anumite tipuri de depresie. De aceea. Este indispensabila functionarii normale a glandelor suprarenale. prelucrarea industriala.

DAVITA-MON B12. stabile in aer si in mediu acid. factor de acilare care intervine in sinteza acetilcolinei.5 g/zi . 5. stimuleaza mobilitatea gastro-intestinala Prezentare: PANTOTENAT DE CALCIU .M.5 g substanta activa PANTENOL .Este grupul prostetic al coenzimei A. Sunt semirele la actiunea oxidantilor. Rezista la 120 de grade C.comprimate a 500 mg care se sug Mod de administrare.adulti: 2-4/zi . de culoare rosie. sau I.copii: 0. colesterolului. fosfolipidelor. hormonilor steroizi.copii: 1-3/zi 3. RUBIVITAN Este indispensabila pentru viata omului si a animalelor. bazelor si acizilor puternici.5 g/zi comprimate: . I.V. Vitamina este hidrosolubila si joaca un rol in maturarea globulelor rosii plecand de la 24 . Este unul dintre cei mai puternici factori antianemici cunoscuti.).adulti: 0. Vitamina B12 este compusa din substante cristalizate. Vitamina B12 are formula moleculara C68H90N14O14Pco si masa moleculara 1490±140. hemoglobinei. de unde si denumirea de ciancobalamina. 1. solubile in apa si alcool. prezentand o oarecare analogie structurala cu hemoglobina.C. VITAMINA B12 Sinonime: CYANOCOBALAMINUM (D.I. Necesarul zilnic: 5-10 mg/zi Indicatii: stomatite glosite colite hepatite cronice dermatite arsuri injectat in doze mari. posologie: injectabil. . continand 4.25-0.5% cobalt si radicalul cian. COBIONE. timp de 20 minute. Are o structura deosebit de complexa.fiole de 5 ml cu 0.

mentionam ca in Indochina. asa incat nu mai aveti motive sa fiti ingrijorati).. factorul proteinelor la animale etc. imediat dupa descoperire. SINONIM: cianocobalamina. Identificarea. Denumirea de cianocobamida deriva din structura sa moleculara intrucat contine gruparea cian(-C≡N). folosind cca. corinoida. mai ales din colon. izolarea. Absorbtia si metabolismul. . Se mai numeste (pe langa cianocobalamina si cianocobamida) antianemica. ci numai in componenta gruparilor amidice. fapt pentru care este mai corecta denumirea de cianocobamida decat cea de cianocobalamina. un atom de Co si grupari amidice. muschi). In 1952.. cunoscut amatorilor de bucatarie chinezeasca. Vitamina B12 absorbita si retinuta la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza.. Miner Laboratories din Chicago au identificat o tehnica de izolare a vitaminei B12 din. tehnicile de izolare s-au mai perfectionat. creier. reusindu-se in cele din urma obtinerea acestei vitamine pe cale industriala. Denumirea de corinoida provine de la inelul porfirinic modificat din molecula sa numit inel corinic. splina. mocirla canalelor. vitamina antipernicioasa. Prin anii 1950. Vitamina B12 se gaseste mai putin in regnul vegetal si mai mult in alimentele de origine animala (ficat. Principala sursa de vitamina B12 este sinteza microbiana. bogat in acizi aminati si vitamine. Factorul intrisec are rol de protectie in 25 . Ca element exotic (intre timp. in prezenta unui factor intrisec produs de mucoasa gastrica si cu care alcatuiesc factorul antipernicios depozitat in ficat. Biogeneza vitaminei B12 are loc sub actiunea a numeroase bacterii din sol si a bacteriilor intestinale. in care avea loc un proces accentuat de . Rezulta un lichid cu un miros si un aspect dezgustator. fezandare / putrefactie. 250 tone namoluri culese zilnic. factor antipernicios. Numele de cianocobalamina nu este riguros stiintific deoarece nu contine grupare aminica libera sau legata de nucleul central (corinic).celulele-mama si in sinteza unor acizi grasi si anumitor acizi aminati. vitamina era extrasa din ficatul animal (cam patru tone de ficat prelucrat ofereau un gram de vitamina B12).. bastinasii aveau obiceiul de a acumula pestii in mari recipiente. reconstituind prima faza a absorbtiei intestinale. stabilirea structurii si a activitatii biologice a vitaminei B12 a necesitat colaborarea mai multor grupe de specialisti o perioada mai indelungata de timp . factor anemic extrinsec. nici de atomul de Co si nici de ribonucleotida. Absorbtia vitaminei B12 se realizeaza la nivelu mucoasei intestinale.

sa mai provina dintr-o anomalie. Ea este relativ stabila la caldura si la aer dar mai sensibila la lamina si la radiatiie ultraviolete precum si la acizi si baze. aceasta carenta poate. De asemenea are o importanta deosebita in ce priveste cresterea. UTILIZARE TERAPEUTICA 26 . in mod exceptional. nevrita optica inflamatie a nervului optic. mucoasa tubului digestiv. dar si pestele. HIPERVITAMINOZA se manifesta prin aparitia unor stari alergice si prin hiperglobulie. o carenta in vitamina B 12 nu este deloc rara la persoanele in varsta. denumita factor intrinsec. Sunt afectate: maduva hematoformatoare (apare anemia megaloblastica). hematopoeza si functionarea celulei nervoase. Vitamina B12 se gaseste in toate produsele animale indeosebi in ficat. poate disimula o insuficienta de aport sau o tulburare a absorbtiei timp de 3 sau 4 ani. de 3 micrograme pentru adolescenti sau pentru adulti. in mod exceptional. Vitamina are rol in hematopoeza si mai ales in eritropoeza. care stocheaza vitamina B 12. pierderi de memorie. dintr-o infectie cronica a intestinului subtire. minime si usor de acoperit printr-o alimentatie echilibrata. tulburari hematologice (anemie megaloblastica). Ficatul. In sfarsit. sunt de 1 pana la 2 micrograme pe zi pentru copii. Cea mai buna sursa este ficatul. ouale. pierdere a apetitului. diaree. Factorul intrisec activ fixeaza pina la 264 de micrograme vitamina B12\mg. senzatie de balonare. In continuare. Carenta in vitamina B12. neuropsihiatrice (senzatie de arsura cutanata. care nu este rara in tarile industrializate. bolnavii prezentand inapetenta. Cea mai importanta actiune a acestei vitamine este anemia pernicioasa de tip Biernner. apar primele semne ale carentei: oboseala generala. dintr-o ablatie a prrtiunii terminate a intestinului subtire si. depresie) si mucoase (limba depapilata). mucoasa bucala (glosita Hunter). poate rezulta deci fie. Ea nu este posibila decat in prezenta unei glicoproteine secretate de stomac. fie dintro gastrectomie (ablatie a stomacului) sau dintr-o o boala responsabila de o anomalie a secretiei de factor intrinsec. labilitate a starii de spirit. METABOLISM SI CARENTA Absorbtia intestinala a vitaminei B 12 are loc in ultima parte a intestinului subtire. de 4 micrograme pentru femeile gravide sau care alapteaza. varsaturi. Carenta vitaminica afecteaza tesuturile in care se produc multiplicari celulare rapide. unde intervin modificari ale trombocitelor sau chiar leziuni degenerative nervoase.absorbtia intestinala prin formarea unor compusi de inactivare a vitaminelor B12. precum boala lui Biermer. NECESITATI SI SURSE Aporturile nutritionale recomandate. prin aporturi alimentare insuficiente (regim vegetarian). laptele si derivatele lactate.

Este depozitata in ficat. substanta care intra in structura acizilor nucleici. Ciancobalamina este absorbita total si rapid dupa administrarea subcutanata sau intramusculara. 27 . asemanatoare pigmentului eritrocitar si clorofilei. rinichi. s-ar absorbi numai sub forma unui complex cu factorul intrinsec.2 ug). fiind necesara pentru transformarea timinei in timidina. numita si factor intrinsec. Solutia apoasa are Ph=4-4. Administrarea medicamentoasa de vitamina B 12 este contraindicata in rare cazuri (anumite cancere. indeosebi). cind mucoasa gastrica este atrofiata sau cind exista leziuni intestinale importante. A fost obtinuta initial din ficat de bovina ( 25 mg dintr-o tona de ficat).Vitamina B12. Injectiile intravenoase cu unul dintre derivatii ei. Vitamina B12 se gaseste in toate organele. ca un subprodus la fabricarea streptomicinei. Lipsa ei duce la hiperplazia megaloblastica a maduvei oaselor. Vitamina din alimente nu este distrusa in tubul digestiv. cu reactie neutra. iar in prezent se obtine din culturile de Streptomyces griseus. Ciancobalamina. dar contine cobalt (4%). datorita opririi evolutiei maturarii hematiilor. este indicata in carenta corespunzatoare. administrata in injectii intramusculare. mai ales in ficat. sunt practicate in caz de intoxicatie cu cianura. desi baeriile saprofite sintetizeaza vitamina. de structura probabil mucoproteica. Intervine in sinteza nucleoproteidelor. sub forma nemodificata. Particularitati farmaco-cinetice: Pentru absorbitia este necesara prezenta asa numitului factor intrinsec secretat de mucoasa gastrica. are culoare rosu-inchis si este solubila in apa. hidroxocobalamina. Administrarea orala a vitaminei B12 nu are efect in anemii.5. Ea este utilizata. anemicii excretind zilnic cantitati de ciancobalamina egale cu oamenii normali (50-250 ug). prin filtrare glomerulala( 0. Particularitati fizico-chimice: Vitamina B12 are structura porfirica. In intestinul gros absorbtia este mai redusa. La omul normal se absoarbe in intestinul subtire 70-90% din ciancobalamina. de asemenea. Absorbtia este favoizata de Ph-ul alcalin. stomac. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Ciancobalamina este indispensabila procesului de maturare a eritrocitelor. A fost obtinuta cristalizata. se elimina renal. creier si muschi. in doze mari ca analgezic.

de absorbtie. Se obtine vindecarea clinica in citeva saptamini. de exemplu la bolnavii paralizati de diohzllobathrium latum. uremie sau primeste cloramfenicol. Semnele de hipovitaminoza B12 la om constau in tulburari ale hematopoezei. 28 . Absorbtia insuficienta a vitaminei B12 din intestin se intilneste in inflamatii. dupa prima saptamina de tratament se obtin ameliorari evidente. unde are actiune majora. Are actiune neurotropa. necesare sintezei metioninei din hemocisteina si transformarii glicolului in serina. gastrita atrofica. Vitamina B12 are actiune lipotropa si intervine in metabolismul proteic. anorexia. Este cunoscuta ca un factor esential pentru crestere si nutritie. aclorhidria histaminorefractara. Indicatii: Ciancobalamina este indicata in anemii megaloblastice. cu formarea timinei. Nu sunt influentate atrofia mucoasei gastrice. absorbtia este diminuata la bolnavii cu insuficienta a formarii factorului intrinsec datorata unor suferinte gastrice ( gastrite toxice. In formele obisnuite de anemie megaloblastica.pentru unele microorganisme si pentru organisme superioare. iritarea stomacului) si gastrectomie. Are rol in mentinerea gruparilor sulfhidrice in forma redusa. insuficienta pancreatica. lipsa ei producind glosita si gastrita atrofica. Reticulocitele apar in singe periferic in zilele 5-12. capacitatea stomacului de a sintetiza factorul intrinsec. necesara pentru functionarea unor enzime. Tratamentul de substitutie cu B12 trebuie continuat toata viata. de utilizare si de cresterea nevoilor si pierderilor. neoplasm gastric. tumori. disbacterioze intestinale.Ciancobalamina intervine si in transformarea acidului folic in acid fotenic si prin aceasta contribuie la metilarea uracilului. Deficitul de vitamina B12 prin lipsa de aport se manifesta la persoanele cu dieta vegetariana severa. Dupa 2-3 zile se restabileste hematopoeza normaloblastica. In 4-8 saptamini eritrocitele circulante ajung la nivelul normal. De asemenea contribuie la troficitatea mucoasei digestive. dupa citeva ore de la injectare. Carenta vitaminei B12 poate avea drept cauze tulburari de aport. Se cunosc situatii cu consum crescut de vitamina B12. diminua astenia. Rezultatele sunt mai slabe daca bolnavul are concomitent o infectie. Efectele hematologice sunt primele car apar si anume. se observa la nivelul maduvei. Dispar tulburarile digestive. inclusiv cele localizate pe mucoasa linguala. fiind esentiala in procesele de care depind integritatea functionala a fibrelor mielinice. Concomitent se realizeaza valori normale pentru leucocite si trombocite. ale integritatii fibrelor nervoase mielinice si ale celulelor epiteliale din tubul digestiv. prin favorizarea gruparilor metil labile.

fiole de 2 ml solutie injectabila de extract de ficat avind 20 ug ciancobalamina.fiole de 5 ml cu extract de ficat avind 50 ug ciancobalamina. posologie: 29 . La bolnavii cu complicatii ale S. - Mod de administrare. Ciancobalamina ar avea unele efecte si in afectiuni cu ar fi: neuropatii (polinevrita alcoolica si diabetica.. senilitate Nu exista dovezi certe de eficacitate in multe cazuri dintre diagnosticurile mentionate.fiole de 1 ml cu 50 ug sau 100 ug. cu atit se obtin rezultate mai bune. Se obtin rezultate partiale in anemia datorata batricefalozei si in sindroamele de absorbtie intestinala. Contraindicatii: alergie la ciancobalamina bolnavi de astma poliglobulii neoplasm Reactii adverse: ciancobalamina poate produce reactii alergice: urticarie si chiar soc analfabetic. Prezentare: ROMTRAT .fiole de 2 ml cu extract de ficat avind 200 ug ciancobalamina.N. Cu cit tulburarile neurologice au aparut mai recent fata de aplicarea tratamentului cu vitamina B12. tulburarile sensibilitatii profunde din scleroza in plagi) hepatita cronica si ciroza nevralgii de trigemen anorexie intirziere in crestere sterilitate unele psihoze. insa nu se mai inregistreaza avansarea leziunilor.Efectele ciancobalaminei sunt mai slabe in anemia megaloblastica din cursul sarcinii sau a copilariei. vitamina B12 produce efecte favorabile asupra tulburarilor nervoase din timpul anemiei megaloblastice. ameliorarea se obtine mai lent. NEOHEPAR . Datorita actiunii neurope. . VITAMINA B12 .

timp de 5-10 zile. iar in nevrite 1000 ug/zi. 6. 3. lipsiti de aportul vitaminei B12 prin carne. zilnic. Se elimina prin urina. vitamina K solutie apoasa. termostabile.Calea de administrare obisnuita este injectabila I. Sunt absorbite la nivelul intestinului de unde patrund in singe. oral. clorpromazima.alcool. Incompatibilitati in solutie: Vitamina B12 este incompatibila in solutii cu acidid ascorbic.M. infectii. tranpiratie. la formele medii. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. tulburari neurologice intense. solubile in apa. existenta unei infectii sau a tulburarilor neurologice. necomplicate se administreaza zilnic 1 ug timp de 10 zile. fecale.C. In cazurile grave de anemie megaloblastica cu tromboalopenie. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. calea orala nefiind recomandata in anemia megaloblastica. hemoragii.. In afectiuni neurologice si hepatice cronice se injecteaza 1 mg/zi sau la 2-3 zile. La copii se administreaza 1-10 ug/zi. Vitamina B3 (PP) cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. deoarece nu este posibila absorbtia. Absorbtia si metabolismul. In formele complicate se administreaza 30 ug/zi. tratamentul se face in prima zi 100 ug vitamina B12 I. Acidul nicotinic si amida nicotinica sunt substante cristaline. 1. Doza de vitamina B12 este diferita in functie de intensitatea anemiei megaloblastice.M. si 5 mg acid folic. VITAMINA B3(PP) Cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. incolore. Aceasta cale poate fi folosita la vegetarieni.solubile in 30 . La acestia doza zilnica este de 1 ug. solutii alcaline si reductoare.incolore. Initial.termostabile. nicotinica sunt substante cristaline. Tratamentul de intretinere se face cu doza de 30-100ug o data pe luna. alcool.Acidul nicotinic si amida apa. sau S.

dar acesta poate asigura doar o parte din necesarul de care avem nevoie. ca ea era asociata unei alimentatii cu amidon degradat si putea fi prevenita prin suplimentarea hranei cu carne. rezulta fie prin aporturi alimentare insuficiente. Putin dupa aceea.Acest cofactor.Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al gurii).cu precadere in cele care necesita mentinerea sanatatii pielii si functiile specifice tractului gastrointestinal si ale sistemului nervos. pelagra era endemica printre copii din sudul Statelor Unite.De asemenea. glucidic. Vitamina B3 participa in metabolismul proteic .La inceputul secolului 20. dializabil.Aceasta substanta nutritiva este de asemenea implicata si in alte procese importante. in Suedia.amida acidului nicotinic. Warburg si W. Carenta vitaminei B3. protejeaza impotriva arterosclerozei.Harden si W. numit initial coenzima sau coenzima I. foarte asemanatoare cu coenzima I. ca urmare a unor studii de nutritie intreprinse in azile de orfani de catre Joseph Goldberger s-a stabilit ca aceasta boala era o boala de carenta alimentara.Aceasta s-a realizat prin cercetari complet independente.In 1934.Christian au izolat o alta coenzima. ca fiind acidul nicotic.estrogeni. Vitamina B3 se comporta ca o coenzima in multe dintre functiile biochimice. Vitamina B3 este stabila la lumina. mineral.Young au descoperit ca pentru fermentatia alcoolica de catre extractele de drojdie este nevoie de un cofactor termostabil. fie prin interactiuni medicamentoase (unele antituberculoase si antiparkinsoniene). factorul alimentar responsabil nu putea fi recunoscut.Ea atenueaza riscul aparitiei unor tulburari cardiovasculare.pana in 1937. precum si sintezei normale a unor hormoni (testosteron.von Euler.J.pe care au numit-o coenzima II. amelioreaza circulatia sangelui – participa la metabolizarea proteinelor. precum metabolismul lipidelor (grasimilor). migrenei. un aminoacid aflat in alimentele de origine animala. ei au gasit ca ambele coenzime au drept nicotinamida.Organismul nostru poate produce niacinamida din triptofan.Goldberger a aratat ca boala nu era infectioasa. la caldura si rezistenta la oxidare. previne aparitia diareei.Deficienta in acid nicotic duce la bolile pelagra la om si limba neagra la caine.incepute in 1904. cand biochimistii englezi A.In 1915-1920.crescand nivelul celui benefic(HDL) si scazand nivelul trigliceridelor din sange.Totusi.oua si lapte. normalizand functia suprarenalelor. mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor. ametelilor.insulina).Organismul nostru poate transforma de asemenea niacina in niacinamida.Elvehjem si 31 .diminuand colesterolul daunator(LDL). a sistemului nervos. doza zilnica recomandata fiind de 20 mg.lipidic. modereaza tensiunea arteriala. glucidelor si lipidelor. descrisa sub termenul de pelagra.Aceasta descoperire ia condus pe biochimistii americani C. in 1933.a fost izolat de H.A.Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv.

plantele si majoritatea animalelor pot sintetiza acid nicotinic din alti precursori. 32 . el mai este denumit si niacina fara vreo semnificatie speciala. participand activ la metabolismul proteinelor.in deosebi din triptofan. un aminoacid. a limbii si a tesuturilor digestive favorizeaza circulatia cerebrala si coronariana scade tensiunea arteriala stimuleaza secretia gastrica si eliminarea bilei inlesneste asimilarea fierului . leguminoasele. curmalele. ficatul. Numele acidului nicotinic vine de la faptul ca el este un component al nicotinei.un alcaloid toxic din tutun. deci la metabolismul general al organismului. COOH N Acid nicotinic CONH2 N Nicotinamida Insuficienta de vitamina B3 provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos. painea integrala. avocado. Pelagra este.W. conopida.glucidelor si lipidelor.D. nu se mai asigura cantitatea necesara pentru sinteza niacinei si astfel apar semnele de carenta. ciupercile proaspete. morcovul. piersicile. carnea. smochinele. migdalele. nuci. in primul rand.Woolley la identificarea.Daca animalele sunt hranite din abundenta cu proteine bogate in triptofan. rezultatul lipsei acidului nicotinic. De asemena.Luarea de doze mari de acid nicotic permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol.Principalele surse alimentare bogate in vitamina B3 sunt : drojdiile alimentare si de bere. pestele. tomatele. niacina este esentiala pentru corp deoarece : este un factor antipelagros de prima importanta are actiune vasodilatatoare la nivelul pielii serveste la buna functionare a sistemului nervos central stimuleaza secretia gastrica mareste glicemia si scade nivelul colesterolului mentine sanatatea pielii.Daca insa continutul in triptofan al proteinelor alimentare este mic.al pielii. a acidului nicotinic drept factorul nutritional care previne limba neagra la caini si pelagra la om. in 1937. ouale. dar. de fapt.taratele de cereale. arahidele. ea este consecinta unei sume de carente in diferite vitamine si in acizii grasi esentiali. Vitamina B3 constituie un factor important in hranire. De fapt. etc. ele nu manifesta nici o carenta atunci cand din alimentatie li se scoate acidul nicotinic.

insomnii.Este binecunoscuta si ca actiunea vasodilatatoare a vitaminei B3.Totusi exista forme ale vitaminei B3 care nu sant absorbabile. Rolul si caracteristica vitaminei B3 Vitamina B3 se gaseste in carnea de vita. caracterizata prin tabloul simptotic a celor trei ―D‖ (dementa.Drojdia de bere este un mare furnizor de vitamina B3. hipertensiune arteriala si ateroscleroza.diaree. Niacina mai are o functie deosebit de insemnata in cadrul metabolismului nostrum : ea reduce nivelul colesterolului. stari depresive. copiii si adolescentii – intre 5 si 12 miligrame adultii – circa 6. poate scadea valoarea colesterolului cu 22% si nivelul trigliceridelor cu 52%. intr-o combinatie adecvata. influenteaza sistemul nervos si activitatea unor glande cu secretie intrena.Previne si vindeca pelagra. etc. artrita. capabila sa asigure un nivel echilibrat al zaharului in sange. enterocolita. respective glucoza.Un studio efectuat in SUA a pus in evidenta faptul ca simpla administrare a niacinei. Necesarul zilnic de vitamina B3 Corpul nu-si poate face reserve de niacina. precum si oligoelementul crom.De asemenea. prurit. in diaree. de porc. stiut fiind ca porumbul contine cantitati infime de vitamina B3. afte. herpes. vitamina B3 dilata vasele de sange. tulburari circulatorii periferice. diferite psihoze. rosii si morcovi. trebuie sa ne asiguram in permanenta un aport indestulator.Surplusul este eliminate prin urina.De aceea. intr-o forma asimilabila de catre organismul uman.Datorita acestei actiuni de dilatare a vaselor. grau integral. Rapiditatea cu care niacina poate elimina neplacerile si vindeca bolile este uimitoare – comparabile doar cu rezultatele fulgeratoare obtinute priin administrarea vitaminei C. cartofi. lactate si branzeturi. dermatita). acnee. in peste. dar si alte vitamine ale complexului B. iritabilitate. Candva vitamina B3 a fost numita si ―vitamina antipelagroasa‖. alcoolism. indigestii. stres.deoarece era folosita la tratarea populatiei bolnave de pelagra din tarile unde alimentatia se baza in principal pe porumb. degeraturi. niacina poate fi de ajutor si celor ce sufera de migrene. broccoli. fara un alt tratament. amestecandu-se legumele pentru ase pastra cat mai mult din continutul vitaminic. senzatie de rau general .Vitamina B3 este indicata in pelagra. este recomandabila gatirea lor in abur sau la cuptor.Zaharul in sange.6 miligrame pentru 1000 de kilocalorii consumate 33 . respiratie dificila. porumb si produse din porumb. ameteli. contituie principala sursa de energie a organismului si singura forma de carbohidrat acceptata de neuronii creierului nostru.Ea contine nu numai multa vitamina B3 si B2. cefalee.Deoarece vitamina B3 se pierde prin gatirea in apa a alimentelor care o contin.De asemenea. oua. inlaturand tulburarile de circulatie la persoanele cu vasele sanguine ingustate. inflamatii bucale.

3 pasare. Experimente efectuate pe pacienti umani.6 piersici uscate. dar. mai ales in caz de insuficenta renala.2 inima. 100 grame ………………………. 10. 6. 9.6 arahide. care au utilizat mai mult de 4000 mg zilnic. 7.la un nivel mai mare decat 1500 mg zilnic au fost raportate niveluri ridicate de enzime hepatice si toxicitate pentru ficat. 1 ceasca …………….8 cereale integrale. aceasta apare la unele persoane.Luarea de doze mari de acid nicotic este categoric contraindicat in caz de ulcer gastroduodenal sau de diabet. 100 grame ………………………. Acestea include niacina cu reactie imediata(IM). desi inca mai produce purpura si tulburari gastrointestinale.2 34 . Exista cateva suplimente cu niacina in present pe piata. deci. Pentru pastarea unei sanatati generale bune. iar IM sau SR pot fi mai eficiente decat IHN in reducerea nivelului colesterolului si al LDL in sange. 100 grame ……………………. Niacina si nicotinamida sunt disponibile intr-o gama larga de suplimente. Pe de alta parte. Niacina SR este conceputa sa elimine aceasta senzatie. Luarea in doze mari de acid nicotic poate permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol.(IHN). este mai usor tolerat de catre unii utilizatori.4 somon.IHN sau ―flush-free‖ niacina este considerata complet sigura si fara nici un alt efect de purpura. care contine niacina plus inositol.. luate precautii. niacina cu actiune in timp(SR) si inoitol hexiancianat. ea este in general prost suportata.. Cand se foloseste un nivel crescut de niacina IM.2 ton. se recomanda administrarea niacinei mai degraba decat a nicotinamidei. totusi. 100 grame …………… 35. 100 grame ……………………. care deseori limiteaza utilizarea sa. 5. 1 ceasca ……………….2 ficat. au aratat ca niacina IHN a fost evidentiata ca factor benefic in afectiunile circulatorii. doza zilnica optima de baza pentru vitamina Eb (10% pana la 25% ar trebui sa fie niacina) este de 25-300 mg pentru barbate si femei. Daca tratati probleme circulatori sau o scadere a nivelului de colesterol si de trigliceride. femeile gravide si mamele care alapteaza ar trebui sa suplimenteze cu cateva milligrame cantitatile indicate mai sus. 8. inclusiv in cazul maladiei Raynaud si in claudicatie intermitenta. Continutul de vitamina B3 al unor alimente(mg) drojdia de bere. 100 grame ……………………. o ceasca ……………………… 24. Trebuie. Totusi.femeile – 13 pana la 15 miligrame barbatii – intre 15 si 20 miligrame Cei ce presteaza o munca grea.. 12.in general subiectii incearca o senzatie de purpura...

niacina poate constitui un tratament in cazul multor pacienti ce prezinta un nivel marit al colesterolului. 5. 35 .. precum si costului si nivelului de toxicitate scazute. tinand cont de eficacitatea niacinei si de actiunea sa printr-un mecanism diferit fata de al medicamentelor utilizate in prezent.6 boabe de soia. un medicament prescris pe scara larga in scaderea nivelului colesterolului.. 3.precum si alti specialisti concluzioneaza ca. datorita efectelor sale.cotlet de mile. in special in cresterea HDL. Atunci cand niacina a fost administrata impreuna cu lovastatinul.8 cotlet de porc.numeroase utilizari terapeutice ale niacinei (nu ale niacinamidei) sunt prescrise in tratamentul nivelului crescut al colesterolului.Un alt studiu a comparat eficacitatea niacinei cu aceea a clofibratului.7 mazare verde. 3. 1 ceasca ……………………. a marit semnificativ nivelul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL sau colesterolului ―bun‖).Optiunea utitlizarii ca medicamente folosite in aceasta afectiune prezinta serioase efecte secundare inclusiz o incidenta crescuta a cancerului gastrointestinal si o marire a riscului aparitiei unei afectiuni biliare. 1 ceasca ………………..De asemenea.. 100 grame ……………… 2. niacina fiind considerata mult mai eficienta – in cresterea nivelului colesterolului HDL si a apolipoproteinei A-1 – decat tratamenetul medicamentos. 1 bucata ………………. intr-unul dintre studii. atacuri de cord.Altii sugereaza o combinatie a niacinei cu medicamentele de reducere a nivelului colesterolului. s-a constatat o eficienta si o siguranta sporita. 4. 1 bucata ……………….Intr-un alt studiu.. cercetatorii au administrat pacientilor simvastatin impreuna cu niacina obtinand rezultate remarcabile – aproape 70% mai putine decese.Alte lucrari evidentiaza difuzia extinsa a niacinei. chiar in doze crescute in conditii de siguranta – in tratamentul diabetului de tip 2 care deseori inregistreaza un nivel scazut de HDL..De exemplu. Autorii acestor lucrari.1 migdale. difuzia extinsa a niacinei a fost comparata cu efectul gemfibrozilului. palpitatii si spitalizari pentru boli cardiovasculare in toata perioada de trei ani a experimentului. Niacina a fost cu mult mai eficienta decat medicamentul in reducerea colesterolului limfatic.. a lipoproteinelor cu densitate foarte scazuta (VLDL) si a trigliceridelor.9 Functii si utilizari ale vitaminei B3 Boli cardiovasculare Datorita rolului sau in metabolismul lipidelor.Un numar impresionant de lucrari evidentiaza efectul niacinei in reducerea nivelului colesterolului ―bun‖.

Un studiu sugereaza ca o cauza majora a imbolnavirilor mentalein societatea de azi poate fi datorata nu numai carentei vitaminelor B si in special a niacinei. subiectilor cu varste cuprinse intre 14-44 de ani le-au fost administrate 100 mg de niacina de doua ori pe zi. slabiciunea si pierderea memorei – toate acestea fiind disfunctionalitati ale sistemlui nervos.Eficacitatea terapiei a durat cateva luni chiar si dupa ce a fost interupt. confuzie si isterie.Astfel. multi specialisti utilizeaza niacina si/sau niacinamida separate sau in combinatie cu alte medicamente in tratamentul afectiunilor mentale ca anxietatea.Cand pacientii utilizeaza niacina si acestia se reintorc la medicii lor pentru examenele medicale. daca avem o cantitate suficienta de acizi grasi omega-3 pentru ca actiunea vitaminelor B sa fie mai eficienta. nelinistile. aceasta doza fiind majorata la doua pana la trei ore in timpul crampelor.depresia si chiar schizofrenia. niacina este de asemenea. depresia. Deficienta severa de niacina constituie un factor major in dezvoltarea 36 . Poate acest tratament ar fi mult mai eficient daca vom lua in considerare si alte substante nutritive.nervozitatea. utilizata in tratamentul diferitelor probleme circulatorii.Studiile sugereaza ca niacianamida – ca si vitaminele E. aceasta substanta nutritive poate fi utila in prevenirea catorva forme de cancer.Aceste simptome pot fi urmate de lipsa orientarii. acestea amplificand efectul niacinei.B6 si pantotenatul de calciu – poate fi de asemenea utila in tratamentul epilepsiei. Cancer Numeroase studii reliefeaza ca niacinamida este eficienta impotriva mai multor tipuri de substante cancerigene. Vitamina B3 mai are si alte functii in cadrul sistemlui cardiovascular.Niacina este extreme de eficienta in reducerea colesterolului si a trigliceridelor.De exemplu. In ambele lucrari. in timp ce celelalte nu. in forma de niacina este un vasodilatator – un agent menit sa relaxeze sis a largeasca vasele sanguine.Datorita importantei acestuia in sistemul nervos. impreuna cu anticonvulsivele. dar si a acizilor grasi omega-3. Intar-unul dintre studii au fost adaugate 60 mg de rutin si 300 mg de vitamina C.acestia sunt incantati de rezultate.Femeile care au raspuns cel mai bine la tratament au inregistrat un ciclu normal. Probleme menstruale Doua studii despre utilizarea niacinei releva crampe menstruale la aproape 90% dintre subiecti. Niacina este in special utila in cazul persoanelor care au o predispozitie ereditara si rezistenta la nivelul crescut de colesterol. Sistemul nervos Unele dintre simptomele de inceput ale carentei niacinice include irascibilitatea.Cercetatorii sugereaza ca acest fapt poate arata ca lipsa raspunsului la tratament indica necesitatea maririi dozei.Astfel.

precum inositolul-hexancianat (IHN). In cazul persoanelor sanatoase. deoarece administrarea dozelor crescute. Pentru prevenirea acestui simptom al deficientei. Carenta de niacina este de asemenea aproape comuna in randul persoanelor care au o dieta bazata in special pe porumb. Utilitatea vitaminei B3 Niacina (vitamina B3) este deosebit de importanta pentru : respiratie celulara energie celulara metabolismul carbohidratilor. Totusi. terapia cu niacina necesita monotorizarea foarte atenta a unui medic. 37 . RDI pentru vitamina B3 este de 20 mg pentru femei si barbati. poate creea toxicitate hepatica. femeilor care iau contraceptive orale si persoanelor cu deficiente proteice. Toxicitate si efecte adverse Nu se cunosc efecte toxice ale acestei vitamine in doze de pana la 2 g (2000 mg). chiar si sub monotorizare de specialitate. lipidelor si proteinelor metabolismul cerebral starea de spirit somn activitatea inimii controlul colesterolului muschi tesutul conjunctiv functionarea tubului digestiv. poate si o oarecare stare de neliniste. deoarece pot aparea tulburari ale functiei hepatice.Necesarul de vitamina B3 poate fi mai mare in randul persoanelor cu cancer.Noile forme. Este nevoie de prudenta in cazul administrarii niacinei SR cu actiune in timp. par cea mai sigura varianta. singurul efect advers al suplimentarii niacinice este o usoara purpura temporara.diaree si dementa. administarea niacinei dupa o masa sau dupa o aspirina poate duce la disparitia sau prevenirea inroselii fara a pierde efectele benefice.pelagrei – boala caracterizata prin cei trei D : dermatita. persoanelor carora li se administreaza isoniazid si care l-au folosit in tratamentul tuberculozei. Simptomele evidente de carenta a vitaminei B3 se manifesta in general in randul persoanelor alcoolice si in cazul celor malnutrite. In cazul persoanelor cu disfunctionalitati la nivelul ficatului. datorita faptului ca niacina din porumb este neabsorbabila.

1. glucidelor si lipidelor. 7. care nu este distrusa la caldura sau umiditate. transpiratie. Vitamina B7 este componenta a unor enzime care contribuie la metabo-lismul proteinelor. in functiile suprarenalelorsi a proceselor cresterii. Sportivii necesita cantitati mari din aceasta vitamina. Ea are un rol important in metabolismul glucidelor. Se mai numeste si biotina sau vitamina H. o substanta hidrosolubila. de preferinta) si flora intestinala furnizeaza dozele necesare organismului. Alimentele (proaspete. Administrarea sulfamidelor si a antibioticelor creste consumul de vitamina B4. Contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. fecale. Surse: alimente din regnul animal si vegetal. intervine in functiile sistemului nervos cit si cele ale sistemului hematopoietic. In singe. dar lumina. Carenta vitaminei B4 modifica echilibrul leucocitar. este in hematii. alcalinitatea si oxigenul o afecteaza.Impreuna cu inozitolul (ambele substante sunt componente ale lecitinei) favorizeaza legarea acizilor grasi liberi. Avidina din oul crud intirzie absorbtia acestei vitamine. mai putin cunoscute. dar in cantitati insuficiente. Vitamina B8 este sintetizata si in organism. 38 .3 mg (300 mcg). concentratia cea mai mare de vitamina B4. prin producerea leucopeniei si granulopeniei. Ea alaturi de alte vitamine B. Vitamina B8 sau H este indispensabila persoanelor cu unghii fragile si casante. Doza zilnica recomandata: 0. lipidelor. im-piedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali. fiind utilizata cu rezultate bune si prevenirea alopeciei(cheliei). ALTE VITAMINE DIN GRUPA B Vitamina B4 (adenina) are functii si indicatii terapeutice. Copiii au nevoie de o cantitate de 50–90 mcg/zi. Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare. Absorbtia vitaminei B4 se realizeaza la nivelul intestinului subtire. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii. Impiedica incaruntirea si caderea parului. Cea mai importanta sursa este drojdia de bere. prevenind steatoza hepatica. Sintetizarea vitaminei B4 de catre flora bacteriana intestinala este redusa la om.3. a clorurii de sodiu. Eliminarea vitaminei se face prin urina.

Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. organele de vita. porcilor. — intervine in sinteza acizilor grasi si a proteinelor. — impiedica incaruntirea prematura. conopida. in 1950.Surse Carnea proaspata. Ernest Krebs a izolat. Are si un efect calmant pronuntat. biochimistul dr. Roluri si caracteristici — ajuta la degradarea acizilor grasi. Vitamina B15 (acidul panganic) se gaseste in alimente de origine animala. activitatii cerebrale. la cresterea poftei de mincare si a greutatii cor-porale. — stimuleaza cresterea parului si intarzie caderea acestuia. componente esenti-ale ale membranei celulei nervoase. in metabolismul glucidelor si acizilor grasi. Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat. Din acesate motive. o noua vitamina pe care a denumit-o B17 . Se face din ce in ce mai auzita opinia conform careia cancerul ar fi o boala cauzata de o deficienþa nutriþionala. — are capacitatea de a produce hidratii de carbon din molecule. porumbul. reintregind rezervele organismului. Vitamina B12 isi aduce apor-tul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos. cu rol in stimularea cresterii puilor. amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare. aminoacizilor. Vitamina B10 are un rol important in sinteza proteinelor.de memorare si de pastrare a echilibrului psihic.cunoscuta si sub numele de amigdalina (sau laetrile). Intervine in procesele enzimatice si. Vitamina B14 este extrasa din urina umana. in cantitate de 2 mg\zi acopera nevoile organismului. cerealele integrale. Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor. este utila in profilaxia si tratamentul anemiei. Dupa ani de cercetari. Vitamina B10 contribuie la metabolismul fierului si la formarea hematiillor(globulele rosii). laptele. melasa. Ca urmare. Contribuie la dezvoltarea fizica. deci. — calmeaza durerile musculare. este absolut indispensabila transmiterii influxului nervos si. Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor. are rol in hematopoeza. Vitamina B13 are structura chimica asemanatoare acidului azotic. Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantotetic. Nu ar fi vorba despre o bacterie. nucile. legumele si fructele crude (neprelucrate termic sau conservate) sunt necesare pentru aportul zilnic de biotina. constituie un principiu component al complexului B. galbenusul de ou. glucozei. 39 . produsele lactate. precum si in formarea globulelor rosii. ca si drojdia de bere. un virus sau o toxina misterioasa.

REDOXON. 40 . CANTAN. CEBION.). Conform studiilor dr. CAROSCORBIS. Vitamina B PHOSPATE Sinonime: RIBOFLAVIN. Are rol anti-infectios.fiole a 2 ml solutie apoasa injectabila.actioneaza substitutiv in starile de deficit de riboflavina Indicatii: carente speciale si ale complexului B anemie hemeralopie conjunctivita tulburari de crestere crampe musculare stomatita seboree unele migrene Mod de administrare: injectii I.dureri la locul injectiei 3.sunt cea mai bogata sursa naturala de vitamina B17. 1 fiola zilnic Reactii adverse: .C.actioneaza ca factor vitaminic cu functie de sistem oxido-reducator .I. intervenind in procesele de oxido-reducere. VITASCORBOL Este acidul ascorbic. FOSFAT Prezentare: .V.ci pur si simplu despre absenta unei substante pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa: vitamina B17. tonifiant. continind fosfat de sodiu 10 mg . Simburii de caise pe care ii mincam cu mare placere cind eram copii . VITAMINA C Sinonime: ACIDUM ASCORBICUM (D. Krebs. In general. 2. specific. semintele fructelor (mai putin citricele) contin aceasta substanta care le confera un gust amarui. Are o importanta capitala pentru organism. sau vitamina anti-scorbutica. consumul zilnic a 7-10 simburi de caise previne aparitia cancerului.cutie cu 5 bucati Actiune terapeutica: .

spontan sau la traumatisme minime. etc. Exemple de vegetale (100 grame) ce contin vitamina C (miligrame): .participa la detoxifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier. cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina C. economiseste vitaminele din complexul B.napul 140 .varza 120 . Scade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii. S-a demonstrat ca 10 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului. substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar hemoragii la nivelul gingiilor. Efortul muscular. mercur. cerealele. Vitamina C mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante chimice din mediul ambiant (plumb. vitamina C se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor. Singura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete.patrunjelul 200 . cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos.portocala 060 . Fiind hidrosolubila si usor oxidabila. protejeaza vitaminele A si E.conopida 060 . tegumentelor. exista riscul aparitiei hipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara. fracturile se vindeca mai greu. de exemplu. Ratia zilnica este estimata insa.). Ca urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut. etc. dintii devin mobili si cad. benzen. la actiunea oxigenului si a luminii.spanacul 050 41 . Mineralizarea scheletului este alterata. putand apare mai des. gripa sau tuberculoza pulmonara.ardeiul 120 . unde productia de fructe este sezoniera. Produsele animale. Vitamina C catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare). frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina C. Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate. produsele zaharoase sunt lipsite de vitamina C. In lipsa vitaminei C. pentru un adult normal. 30 miligrame.mararul 100 . la cca.lamaia 065 . muschilor. Gingiile sangereaza usor. In Zonele cu clima temperata sau rece.

vitamina C se descompune usor si este sensibila la lumina. In timpul suprasolicitarilor fizice creste necesarul de vitamina C si din aceasta cauza se recomanda sportivilor un consum crescut inainte de competitii. Deficitul de vitamina C conduce la aparitia scorbutului. insa nu sunt vitamine propriu-zise. participa la sinteza fibrelor de colagen. atenueaza efectele loviturilor. acestea sunt furnizate organismului doar prin aport alimentar. Participa la activarea multor sisteme enzimatice si are un rol umportant in respiratia celulara. Particularitati farmaco-cinetice: 42 . regenerarea tesuturilor. scad colesterolemia si. are efect hemostatic si amelioreaza simptomatologia hipocal-cemiei. previn formarea cataractei. Aceasta grupa de substante este fregvent utilizata in accidentele sportive. Impreuna cu vitamina C. acidul ascorbic se gaseste sub forma de poliascorbat. din acest motiv. a cartilajelor si oaselor. Acidul asorbic administrat in mod sustinut simuleaza sistemul imunitar si creste rezistenta organismului fati de bolile infecto-contagioase. Scade colesterolul sangvin si protejeaza organismul fata de substantele cancerigene. La depozita-rea vitaminei C trebuie sa avem in vedere toate acestea. Preparatele moderne de vitamina C contin si bioflavonoide. fiind preferata. care are un efect prelungit fata de de cel al acidului ascorbic simplu obtinut pe cale sintetica. Particularitati fizico-chimice: Vitamina C se prezint sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba. El a fost primul care a reusit sa extraga din ardei vitamina C si pentru aceasta descoperire a fost distins cu Premiul Nobel. Participa la sinteza acizilor biliari. Creste si mentine randamen-tul fizic. precum si la sinteza hormonilor corticosuprarenalieni. Bioflavonoidele favorizeaza absorbtia vitaminei C. Solutia apoasa are PH=5. solubila in alcool si practic insolubila in uleiuri grase. prin efectul reducator. astfel. Aceste substante sunt denumite uneori vitamina P. Este usor solubila in apa. La fel ca majoritatea vitaminelor. caldura si vapori de apa. facilitea-za absorbtia fierului si impreuna cu acidul folic si vitamina B12 stimuleaza maturarea globulelor rosii. Accelereaza vindecarea ranilor. In preparatele de vitamina C din extracte naturale.Vitamina C a fost descoperita de catre savantul maghiar Albert. bioflavonoidele mentin integritatea structurii interne a capilarelor. adminitrarea lor concomitena. Are efect antistres. Organismul uman nu este capabil sa siontetizeze bioflavonoide si. deoarece reduce durerea.5-7. Astazi se pot procura usor si in tara noastra produsele cu vitamina C obtinute din surse naturale.

Se gaseste in concentratii mari in corticosuprarenala. stimuleaza formarea corticosteroizilor. Particularitati biochimice si farmacodinamice: In organism formeaza impreuna cu acidul dehidroascorbic. absorbtia fiind diminuata la cei cu hipoaciditate sau cu tranzit intestinal accelerat. cantitatile suplimentare eliminindu-se prin urina. tesut conjunctiv si adipos. Administrarea ACTH-ului diminua acidul ascorbic din suprarenale. favorizeaza depunerea calciului in oase contribuind a consolidarea fracturilor. fiind necesar un aport exogen continuu. corp galben. a substantei proteice din os si a substantei intracelulare din peretele capilarelor. Dozele mai mari de 500 mg cresc de 3-10 ori concentratia sanguina a tetraciclinelor administrate concomitent. Concentratia sanguina fiziologica este de 0. creste concentratia sanguina pina la pragul renal. Vitamina C nu este depozitata in organism. responsabil de proprietatile vitaminice. Vitamina C intervine in metabolismul normal al tirozinei si fenil alaninei. Acidul ascorbic creste capacitatea de aparare a organismului fata de infectii prin accentuarea activitatii fagocitare a leucocitelor si stimularea proceselor imunologice. in mentinerea sub forma redusa a gruparilor SH enzimatice. intervenind in transformarea acidului folinic. concentratia fiind mai mare decit in hematii si ser. placenta si in concentratii mici in muschi. Vitamina C favorizeaza absorbtia fierului din tubul digestiv si stimuleaza formarea hemoglobinei. Prin administrare in doze mari.acidul ascorbic se absoarbe bine prin tubul digestiv la persoanele sanatoase. in formarea si mentinerea substantei fundamentale a tesutului conjunctiv. un sistem redox. Acidul ascorbic intervine ca transportor de hidrogen in oxido-reducerile biologice si in respiratia celulara. Necesarul zilnic: copii pina la 1 an intre 1-12 ani intre 12-14 ani intre 14-18 ani peste 18 ani in sarcina si lactatie 35 mg 40 mg 45 mg 55 mg 60 mg 60 mg 43 . scazind permeabilitatea si crescind rezistenta acestora. in metabolismul glucidic.7-1 mg/100 ml in leucocite si plachete. are actiune antialergica.

in functie de virsta Incompatibilitati in solutie: Vitamina C prezinta incompatibilitati in solutie cu: solutii alcaline oxidante solutii de saruri si minerale grele adrenalina aminofilina cloramfenicol hemisuscinat ciancobalamina dextran estrogenii conjugati 44 . si I.M. adulti copii 0. chiar lipotimie. iar injectarea rapida I. profilaxia racelii comune si a gripei.05-1. arsuri. surmenaj. Prezentare: flacon cu 40 comprimate a 50 mg flacon cu 20 comprimate a 200 mg tub cu 20 comprimate efervescente a 500 mg fiole de 2 si 5 ml cu 200 si respectiv 500 mg acid ascorbic Mod de administrare: oral. sarcina.V.30 g/zi. I.1-1 g/zi 0. stari de supraincarcare cu fier. poate favoriza precipitarea sulfamidelor in urina. Contraindicatii: litiaza renala. gingivite. infectii. diateze hemoragice prin diminuarea rezistentei capilarelor.Indicatii: profilaxia si tratamentul scorbutului. plagi. osteoporoza.V. astenie de primavara. Reactii adverse: Uneori poate produce diaree. poate produce ameteli.

Vitamina P contribuie la 45 . hemoragii la nou-nascuti etc. varice. sangerarea gingiilor. asigurandu-i acesteia o perfecta absorbtie si utilizare si impiedicandu-i distrugerea prin oxidare. eczeme si arsuri. raceala. de asemenea. bioflavonoide citrice) Vitamina P hidrosolubila actioneaza concomitent si strans legat de vitamina C (actiune sinergica). de unde si denumirea de factor de permeabilitate capilara. in edeme. 2. artrite ale membrelor. 5 ml continind o solutie apoasa de acid ascorbic in concentratie de 10% si fiole de 5 ml in concentratie de 5%. hemoragii retiniene. hipertensiune arteriala. are rol important in fenomenele hemoragice. pleurezii. Aceasta vitamina intervine in mod esential in procesele energetice ale tesuturilor si in mentinerea permeabilitatii vaselor capilare. Asociata cu vitamina C. inferioare. ascite. ate-roscleroza. are un deosebit rol antiinfectios. Vitamina P e puternic antioxidanta si.fitomenadiona noradrenaina penicilina G sulfamide vitamina K in solutie apoasa Vitamina C+B complex prezinta incompatibilitati cu: aminofilina bicarbonat de sodiu cefalatina ciancobalamina cloramfenicol hemisuscinat eritromicina lactobrionat fenitoina hidrocortizon hemisuscinat hidroxizina nitrofurantoina penicilina G prometazina promazina tetraciclina sulfizoxazol vancomicina Vitamina C se prezinta in fiole incolore de 1. artrita. afectiuni ale venelor. hemoragii ale capilarelor si ale viscerelor. Vitamina P (vitamina C2. in hemoragii scorbutice.

influenteaza pozitiv cresterea procentului de calciu in sange. diferite fructe si legume proaspete. 3 . VITAMINA PP Sinonime: NICOTINAIDUM (D. intervine in prevenirea contractarii gripei. un rol benefic si prin ameliorarea hemoragiilor provocate de diferite cauze. Are. Se apreciaza ca sensibilitatea acestei vitamine la diferiti factori este asemanatoare cu cea a vitaminei C. Proprietati farmaco-toxicologice: Vitamina Pp produce vasodilatatie automata in jumatatea superioara a corpului. BENICOT. precum si suplimente naturiste cu continut concentrat de extracte de palnte sau direct de vitamina P. In plus. pentru fiecare 500 mg vitamina C fiind necesare minimum 100 mg complex C. eruptii si favorizeaza steatoza hepatica la doze mari.intarirea peretilor vaselor capilare si la cresterea elasticitatii si rezistentei acestora. NICOTIS AUREAMID. 3. cu senzatie de caldura si prurit.I. NICOBION Particularitati fizico-chimice: Vitamina Pp este amina acidului pirinic-3 carboxilic. ambele implicate in reactii de transfer electronic in lantul respirator. Particularitati farmacodinamice: Este un grup prostetic pentru codehidroze. de asemenea.C. se foloseste si acidul nicotinic care este convertit in organism la NAD si NADI. protejeaza organismul de efectele secundare ale razelor X. ceai de macese. enzime. Necesarul zilnic de vitamina P este de 10-20 mg. care intervin in metabolismul glucidelor si lipidelor. Necesarul zilnic: pina la 2 luni intre 6 luni si 3 ani intre 3-4 ani 7mg 8 mg 9 mg 46 . este eliberator de histamina. usor solubil in apa si alcool. Carenta de vitamina P evidentiata indeosebi prin spargerea vaselor capilare (fragilitate capilara). precum si a tesutului conjunctiv.). Se gaseste sub forma de cristale sau pulbere cristalina alba sau alb-galbui. NIACINAMID. se poate trata consumind suc de lamaie. timp indelungat. Mai poate produce greturi. Actioneaza trofic la nivelul sistemului nervos si tubului digestiv.

primele 3 luni de sarcina Prezentare: vitamina Pp: -flacon cu 40 comprimate a 0. sau I.sindrom hemoragic .fiole de 1 si 2 ml cu 30. respectiv 100 mg acid nicotinic acid nicotinic .1 grame acid nicotinic . 47 .tromboflebita .comprimate a 100 mg Mod de administrare: oral ( dupa mese in 2-3 prize). 11 mg 13-15 mg 17-20 mg 18 mg 15 mg 20 mg tulburari cutanate si mucoase stari de hiperlipoproteinemie enterocolite boala de iradiere pelagra unele migrene Contraindicatii.ateroscleroza . lent adulti: 6-100 mg/zi copii: 25-100 mg/zi Vitamina Pp se prezinta in fiole incolore de 1 ml continind o solutie apoasa de nicotinanida in concentratie de 3% si fiole de 2 ml in concentratie de 5%. precautii: .M. I.V.intre 4-6 ani intre 6-10 ani intre 10-18 ani peste 18 ani in sarcina in lactatie Indicatii.

cu efect direct sau indirect. singurul criteriu logic de clasificare fiind cel al solubilitatii lor in 48 . Trebuie acordata o importanta deosebita vitaminelor. Ele sunt absolut indispensabile desfasurarii normale a tuturor proceselor biochimice si fiziologice ce au loc in organismele mamiferelor. Pentru a avea un organism sanatos. in prezent sunt evitate in marea majoritate accidentele. omul trebuie in primul rind sa-ti furnizeze vitaminele necesare. Studiul datelor din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru organismul uman si animal si implicarea acestora in derularea normala a diferitelor procese biochimice si fiziologice ne permite formularea urmatoarelor concluzii generale: 1. 2. cu atit mai mult cu cit cercetarile continua si se vor descoperi noi vitamine carora trebuie sa se documenteze personalul farmaceutic. Un lucru important este acela ca ele se obtin pe cale industriala. Vitaminele sunt compusi organici sintetizati de plante si microorganisme dar care nu se sintetizeaza in organismul uman si al majoritatii mamiferelor. Din punct de vedere structural.CONCLUZII Din cele prezentate anterior rezulta ca vitaminele au o mare importanta deoarece ajuta la vindecarea unor afectiuni acute sau cronice. Ca urmare a perfectionarii mijloacelor terapeutice si a diferitelor metode pentru asigurarea si supravegherea unor anumite doze. Pe parcursul elaborarii acestei lucrari s-a constatat ca vitaminele sunt folosite in aproape toate afectiunile. in doze mai mari sau mai mici. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului. vitaminele alcatuiesc o clasa de compusi naturali extrem de heterogena. desi sunt naturale. Scopul acestei lucrari a fost de a prezenta terapia cu vitamine in lumina conceptiilor etico-patogenice si a achizitiilor recente. dar multe sunt asimilate din fructe si legume. motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente.

6. Prin rolul lor coenzimatic. hipovitaminozele si avitaminozele cauzate de aportul scazut sau absenta din alimente a vitaminelor hidrosolubile sunt insotite de serioase perturbari metabolice. excesul fiind eliminat. vitaminele hidrosolubile mai indeplinesc in organism si importante functii coenzimatice. cele hidrosolubile nu au capacitatea de a se acumula in organism. vitaminele hidrosolubile sunt implicate in toate procesele metabolice ale glucidelor. Vitaminele liposolubile au capacitatea de a se stoca in organismul animal in diferite organe atunci cind aportul nutritiv il depaseste in anumite momente pe cel zilnic necesar. 49 . lipidelor. organismul nu primeste prin hrana cantitatile necesare. Din aceasta cauza organismul uman si cel animal au nevoie de un aport zilnic al acestor vitamine. Din aceasta cauza. din diverse motive. Spre deosebire de vitaminele liposolubile. 4. proteinelor si ale celorlalte biomolecule. aceste rezerve putind fi utilizate atunci cind. 5.solventi organici si grasimi (vitamine liposolubile) si respectiv in apa (vitamine hidrosolubile). 3. jucind deci un rol esential in toate caile metabolice. In afara de rolul pur vitaminic.

Editura Paralela 45. editia a III-a.Editia de buzunar Valeriu Rusu .BIBLIOGRAFIE *** Agenda Medicala 2009 .Enciclopedia vitaminelor si a substantelor minerale. 2002 Shari Liberman – Biblia vitaminelor.Dictionar medical. 2006 50 .Biochimie clinica – editia a II-a Maude Bouchard . Editura: Vladimed. revizuita si adaugita Denisa Mihele .Terapia prin vitamine . Editura Niculescu 2003 Viorel Medvetki .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->