,

REVIITA LUNARA EDITATA DE C.C. AL U.T.C.

ANUL XV - NR.172 3/85
CONSTRUCTII PENTRU AMATORI
SUMAR
IN IN'TIMPINAREA FORUMULUI
TINEREI GENERATII ... . ... .. . .. pag. 2-3
Panou 80lar plan. cu elemente de
focallzare .
INITIERE I N
RAOIOELECTRONICA ........ . . . pag. 4-5
Amplificatoare
Capsule
AplicatII AO
Amplificator
ca-YO ..... . ........... . ........ 6-7
Emltiitor-receptor pe 10 GHz
ATELIER .. .... ...... .. . ... ....... pag. 8-9
Regulatar de tensiune
Orgii d. lumini
Alimentator cu dublA stabilizare
12 V/2 A
HI-FI .. ............... . .. . ..... pag. 10-11
VU-metru pentru A5-2050
Corector de ton
LA CEREREA CiTITORILOR . .. . . pag. 12- 13
AUTO-MOTO . ........ ... . . . . ... . pag. 14-15
Autoturi smele OLTCIT:
de alimentare de evacuare 8
motoarelor
Economlzor de ralant!
FOTOTEHNICA .......... . . . ... . peg. 16-17
Materiale fotosenslblle color per-
fectionate
Aparate fato cu program
CITITORII RECOMANDA .. . . ... pag. 18-19
Olp-metru
Pentru
Circuit de alarmare
TEHNiCA MODERNA . .. .... ... pag. 20-21
Sisteme cu microprocesoare
Televiziunea in culori
REVISTA REVISTELOR . . .... . . . pag. 22
Capaclme-tru
Declbelmetru
12/220 V
Control electronic
PUBLiCiTATE ......... .. ..... .. pag. 23

SERVICE ... . ......... .. . .. ...... pag. 24
Casetofonul Clarion PE 308
(CITITI IN PAG< 6)
'ADRESA TEHNIUM- BUCURESTI, SCiNTEII NR: 1, C OC 79784 o 0 PRETUL
') .'
OF. P T T R 33, SECTORUL 1, TELEFON 17 60 10, INT. 2059,1151 _ < 3 LEI
N NTMPINAREA rUXUMULUI
UINERATII
...
in contextul traducerII i n a Importantetor hotirhi ale Congr .. ulul al XIII I al p .e .R. ,1 al
Congrftulul al XIII al Uniunii Tineretului Comunla" 'nira generatie cu energII sportte, cu de-
pU,. responsabilitate pentru Infiptulrea oblecttvelor de dezvoltare economlCO-locIa" a RomnieI. Printr.
prlorltill1e vizate .e numiri $1 utlllzar pe o scari tot mal mar. a energiilor neconve .... lon.le. economllirea
materialelor ,1 materiilor prime, foloslr ,,, Iona&i a energiei. In ac_te pagini o vatareasi contrlbu-
11e datorati prolectantulul Fl orin de la Combinatul de Fibre Sintetice Sivln.,.U, lucrare ce a
de alUet , 1 o me,.. lune la concursul .. Modernlzarea loculr4e' '' l
PANOU SOLAR PLAN
CU ELEMENTE DE FOCALIZARE
Folosirea energiei sotare n scopuri
c ssnice (pentru pr-epararea apei celde
sau pentru. inclzit) a devenit tot mai
In acest SCOp const ructorul
amator a abordat
si mple ieftine care pot realiza direct
oon\lersi a a radh"iilor solare.
Elementul cel mai Important la astfel de
2
este captatarul. Gama captatea-
este se diversi-
fice. Pri n folosirea unor tehnologii
derne, a unor materiale cu de-
osebite. se sporirea randamen-
tulul captatorulul prin unei can-
cit mai mari din energi a de
la soare, pe. supraf . e ci t mal mici.
Dar construct or ul amator nu are
totdeauna posibilitat ea s ma-
teri ale de cea mal calitate, cu pro--
deosebite. nu poate folosi
se numai la
In continuare prezi nt construct i a unui
capta tor pl an cu element e de foealizare.
La acest tip de captat or. pe li efectul
de seri efectul da corp negru, mai in--
tarvlne efectul de focaliza re a razelor
solara. Focalizarea poate fi punctiform
sau Randament ul este superior
de t ipurile de captatoare
pl ana: materi alele folosita sint la nde-
m na tuturor nu probleme procu-
rarea lor.
TEHNIUM 3/1985
in figura 1 este prezentat, 1n ansamblu,
ca.ptatorul solar plan propus. EI se com--
pune din cinci
- cutia captatorulul;
- prlmu I geam;
- geamul cu elemente de focallzare;
- placa de

-
CUTIA CAPTATORUlUI
Cutia. prin ei, trebuie fie
rezistenta la atmosferici de tot
lut De asemenea, trebuie sa o etan-
pentru a nu permite umeze-
III sau altor factori atmosferici
in interi or, altfel randamentul cap--
tatorului ar mult.
Cut ia se din patru parti late-
rale partea din spate. Prin imbinarea
laterale se un
dreptunghi cu dimensiun i l e
1 700x700x120.
laterale se din
de tare, cu grosi mea de
15-20 mm, i ar partea din spate din pla-
caJ de 10 mm.
O o are izolarea
Se vor izola toate incheieturile.
toate fisurile, porii cu chit preparat
din ipsos aracel. Imbinarea cutiei se
faceACU sau cuie. Pe pere-
tele din spate, in interiorul cutiei, se fi-
'cite 5 suporturi pe latura mare
cte 2 pe latura (dimensiuni 1 detalii
i n figura 1 a; b). Pe aceste suporturi se va
fixa placa (schimbtorul de
. . Pe laterali , pe lat ura
mare. se pri nd, cu cuie sau hOI2$ uruburi,
suporturile pe care se geamul cu
elemente de foeallzare (detalii dimen-
siuni in figura 1 d) . Prin una din
l aterale se fac orificil prin care trec
conducta de alimentare conducta co-
lectoare. Tot interiorul cutiei se
i n negru mal.
PRIM,UL. GEAM
Acest geam este Indicat 3- 4
mm grosime. Geamul se pe 4 St-r
porturi (sdnduri de 8-10 mm grosime)
montate pe cei patru tntre geam
perete se o de 2- 3 mrJ1. In
acest se Introduce o sau
chi t elastic. A[tfe[ risCt)1 ca
prin se In final fixam
geamul, cu o de
marginea cutiei .
GEAMUL CU ELEMENTE CE FOCALI-
ZARE
Acest element din ansamblul
rului are rolul determinant in
randamentului panoului. la capta-
toarele plane clasice temperatura apei nu
40-.50C, la captatoarele cu
focalizare apa poate aj unge [a 70-00C.
o serie de i ncerciri am ajuns ta
concluzia focalizarea este cea
mal avantajoasa . Pentru unei
astfel de rl trebu le o su-
cu profilul prezentat in figura 1 e.
TEHNIUM 3/1915
Acest . profil . e poate realiza i n mai
multe moduri. Un mod ar fi lipirea unor
bare din pe suprafa(a unul geam de
3- 4 mm. eara trebuie 0 20-25.
Detalii de realizare Sint prezentate i n fi-
gura 2a este dificil de p{.ocura!
d i n de lipit pe geam, se
poate incerca realizarea unul astfel de
profil folosind folie di n plastic. Dar se im-
pun unele ri pentru fixarea ei. De-
talii de realizare sint , date in figura 2b.
Ideal ar fi ca aceste elemente sa fie
produse de o intreprindere speclalizal .
SCHIMBATORUl DE CALDURA
Se reafizeaza din OL de 1
mm. imbirVi rije se fac prin liplre cu cosi-
tor. Nu am folosit deoarece este

greu. In figura. se realizarea
de citeva indi-
catii i n acest sens.
IZOLATIA

Nu trebuie nici o pierdere de
caldu ra prin spatele capta-
toare. Pentru acest motiv iZOlalia
un rol important trebuie
Izolat ia are o gto-
sime de 5-8 mm. Putem folosi mi-
poliuretan, polistiren. Personal am
folosit pOlistiren. Acesta se ' in
cu o folie di 'l
1n ideea de a realizi'irea panoulul.
i ndic ordinea care este:
1. ramei la di mensiunile alese:
2. fixarea din spate;
3. fi,.;area pe peretele din spate, in [nte-
rior, a suporturilor de c.,..e se prinde
de
4. fixarea celor suporturi pe care se
geamul cu. elemente de focali-
- zare;
5. executarea de trecere a
de rece ,evil de
6. izolarea interiorului (Chltulrea flsurllor

7. izolallei;
8. vopsirea interiorulul i n negru mat:
9. fixar ea de cu
cuie sau de suporturi:
10. Izolarea treceri i celor tevi;
11. geamului cu elemente de
focaliza re reglarea op-
time pe de
prin ridicarea sau oobori rea
12. lateral1 a patru su-
porturi pe care se primul geam;
13. vopsirea suporturllor cu negru mat;
14. primului geam:
15. umplerea cu mastic a dint re
geam perete;
16. fixarea
17. acoperi rea exteriorului cutiei cu
straturi de grund apoi vopsirea cu
vopsea negru mat.
Dimensiunile sint Informative, ele pu-
tind fi adaptate. situatii (in special
geamului cu elementel e de
Fig. 2 b
'ocallzare. sau spati Ul unde ur-
meaza fie montat panoul). Mal multe
panouri legate intre ele formeaza baterii
de panouri . Ele se pot lega intre ele, fie
in serie, fie in paralel ; dispozitivele de ra-
oordare utilajele pentru stocat apa
sint cele clasice, cele cunoscute.
se vor face o serie de
(apa nu i ntre i n re-
zervorul de stocaj decit atunci cind are o
etc.). care duc in fi-
nal la o un randament sporit.

nele blocurilor pe cit in
mediu I rural.
iN CAZUl iN CARE !Ii: ClRCU.AJlA
APEI,
SOE ...... E NOOIRE !lE fOOMARE A U<U1 OOT A
UtEl NEAV\.AI
2
3
'11'1

(URMARE DIN TRECUT)

SAS34jTe084
GND .
APLICATII AO:
,
REDRESAREA
FAlA PRAG
Pentru negative de
Intrare redresorul o tensiune de
nuti . prin urmare, sumatorul
A0
2
ca un simplu inversar
cu unitar (A
v
= -1 = -Rel R.) .
la pulsuri pozitive
avind amplitudinea in modul
cu a celor negative din semnalul El_
In ansamblu, de semnalul
alternati v de Intrare. montajui se
deci ca un redreser bial-
de precizie cu ire pozi-
tiva. Pentru am ami ntit de preci-
zie. treoule subliniem aceasta
depinde de
care stabilesc i n tensiune
(R" R,. R, R,) . In plus, se mai
poate Impune Introducerea r89181ulul
de offset, care nu a fost figurat rn
schema .
Cu mici montalul
descris ooate fi transformat i ntr-un
convertor de pntcfzle c . J e.e. care
indice direct valoarea eficace 8
tensiunii alternative de intrare. T n
acest scop, tensiunea de tre-
buie intii lucru
ce se montind in paralel cu
Re un condensatar de 10-15 JlF (in
C I reprezentat punctat) . Se
valoarea medie a semna-
lului redresat este de
cea 1,11 ori mal decit valoarea
eficace a tensiunii alternative din
care S-8 cum se reamln-
condensat 1n figura 8. Ptln
urmare, sumatorul-Inversor-Integra-
tor AO, mai trebuie obligat
(URMARE DIN NR.TRECUn
amplifice in tensiune cu un de
cea 1,11 ori , lucru ce se
corectind valoarea lui Re de la
10 kO la 11,1 kO.
Cu PA741 , montajul
foarte bine in 1ntreaga
de pentru ten-
de Intrare mici (3ub 2-3 Ve')
Pentru tensiuni mai mari Ei. intrarea
trebuie cu un divizor
rezistiv calculat corespunzator.
O modalitate de obtinere a
redresoarelor este e-
xemplificata in figura 9. De data
aceasta, primul operational redre-
cu inversare amplifi-
care, ambele ale tensiunii
Ei, iar A0
2
este in de
comparator cu
Sa montaju-
lui , considernd Tntll po-
zitive ale semnalului de Intrare. Pri-
mul le pe
acestea ie astfel
dioda O, conduce. iar O
2
este blo-
cata . rn nodul D,-R
2
un puls
negativ egal in modul cu
Ei, iar in nodul D
2
-R
3
tensiune COrespunzator. ope-
rat ionalul al doilea semnal
negativ pe Intrarea lnversoare. res-
pectiv tensiune pe intrarea
nel nversoare; pri n urmare. el lu-
creaz ca amplificator Inversor cu
unitar in tensiune, A., = -1 =
-RJ R5' Ia El;iirea montajului
nindu-se pulsuri pozitive Identice cu
alternantele de intrare.
..
LM158/2581358/158A1258A/358A
MC1458/1558
S453211458
NE5321532A15530/553315535/5538
SE5321532A15530/S533/5535/5538
..

negati .... e ale semnalu-
lui de intrare sint redresate cu
inversare de AO,. rezultind
semnalul pozitiv in nodul D
2
-R
3

respectiv tensiune Tn nodul
D,-R,. AI doilea operational pri -
astfel tensiune pe Intra-
Ei
N
10
Ej
N
LM158/258/358/158A1258A1358A
MC145811558
S4532/1458
NE5321532A15530/553315535/5538
SE5321532A15530/5533/5535/ 5538
TDA1458
MC145811558
5A1458
NE5533/5535/5538
SE553315535/5538
rea Inversoare tensiune
pe intrarea neinversoare. dar ate-
de ori divizoru-
lui R7-Re. atenuare a fost
pentru 8 compensa
gul lui A02' care acum lucreaza ca
amplificator neinversor cu reSG1le.
+
+
Eo
CCYJ_
L
O
U
1
TEHNIUM
In
Am realizat acest amplificator de
putere i n vederea ra-
pide a diferitelor surse de semnal
AF cu nivel [edus - sute
de In acest scop, pe
reglaJ.ul de volum. am Intrcr
dus In etajul de preampllficare un
potentlometru (trimer) care permite
ajustarea i n tensiune, res-
pectiv adaptarea de in-
trare la nivelul sursei de semnal.
Schema de principiu - un com-
promis acceptabil intre tendinta de
simplificare calitatea -
este O a
mai multor montaje publicate in re-
vista almanahul "Tehnium" (revis-
tele 6/ 1982 , pa9. 10 9/ 1983, pag. 5
almanahurlle 1984, pag. 114,
1985, pag. 68) .
Utilizarea in etajul final a tranzis-
toarelor complementare T. - T
( B0135/ 60136, B0137/ 60138,
B0237/ 60238 etc.) , conectate cu
colectoarele in comun excitate in
baze de 'perechea T z
- T 3 (BC'197/ BC177, BC1721BC252
etc.), s'mplificatorulul o
simetrie, cu decBlaje egale pe cele
ramuri (cea 0,65 V) ,
les cu conditia imperecherII atente,
factorul fJ. a tranzistoarelor T.
- T
s
T
2
- In plus,
permite montarea lui T.
T
5
pe un radiator comun (nu am
exploatat acest avantaj , cum se
i n fotografle),
Prepolarizarea etajului final. pen-
tru distorsiunll or de tre-
cere la semnal mic. se face cu aju-
torul dlodelor cu siliciu 0
1
- O
2
(1N914. 1N4148 etc.) , alimentate
prin grupul Rr - R
S2
' Din trimerul
R
S2
se curentul de repaus
prin tranzistoarele finale la cca
15--20 mA.
Etajul de comand echipat cu T 1
(BC109, BC173, BC108 etc.) este
polarizat dln_ potentialul punctului
median M, fiind o reac-

2'N
OIF.
4lI.
,.3W
% 12kll 1011
0,,02 =2.1N4148
avind Av = 1+ R&fRs = 2. Prin
urmare, la montajului se
pulsuri pozitive egale In modul
cu alternantele negative El'
tn ansamblu, ci rcuitul se
ca un redresor cu
sale fiind,
desigur, determinate de precizia. re-
de cal itatea ampllflca-
toarelor folosite
de de
n
TEHNIUII 3/1185
tensiuni de decalaj etc.) .
rn figurile 10 este prezentatA
o de 8
rolul diodel
dIn bucla de fiInd
aici preluat de
emitor a unul tranzistor de tip npn,
respectiv pnp. a mai Intra in
detalii privind modul de
doar tranzistorul
este alimentat de la sursa dlferen-
Eo
1
lie de tip bootstrap (Ce - cu
foarte Din trimerul R
S1
se re-
si met ria punctului median rn
repaus, se aduce
punctului M de masa) la +lJ/ 2
= +6 V.
Cele reglaje din R
S1
R
S2
se de mai multe ori con-
secutiv, semnal qe intrare (mi-
nusul lui C
7
la Inti i, cu trime-
%Vcc (9 V pina l a 15 V) , prin
de colector de emitor
egale. Rl = R
2
. Acest aranjament
permite se obll Tn colector
semnal redresat pozitiv
(fig. 10), respectiv (fig. 11 ).
Cel doilea Tn con-
de repetor. a fost i ntrodus
pentru a reduce de
a montajuluI.
Semnalul alternativ Ei se
Tntre Intrarea nelnversoare a primu-
lui decI Im-
pedanta de intrare a montajului este
foarte mare (rn cazul eventualelor
de instabilitate. i n paralel
cu intrarea se' poate conecta o
de ordinul sutelor de I<i
loohml).
Gama de realizare a
redresoarelor mono sau
cu amplificatoare nu se
desigur. aici , dar
exemplele analizate au oferit
cltiorllor o imagine de
ansamblu. demonstrind utilitatea,
simplitatea acestor
aplicatII AO.
Pentru o mai tn
schemele prezentate nu &rau mal
rul R:$? aal la valoarea inse-
rlata. se din
R
SI
simetria punctului median M
(-U/ 2), Apoi din R'i2 se cu-
rentul de repaus - In emItorul lui T ...
sau .al lui T
5
- la 15-20 mA, Se ve-
rifica 'din nou si metria punctului me-
dian este cazul, se reiau
o ambele reglaje. Experi-
mental am o stabilita.te
a ambilor parametri.
Preamplificatorui (vezi "Tehnium"
nr, 9/ 1983) este realizat cu un ope-
{3A741 i n de
fiestor neinversor cu reglabil. Nu-
merotarea plnilor oorespunde capsu6ei
cu 2 x 7 terminale, Oivizorul care
polarizeaz stati c intrarea nelnver-
soare (R
1
- R
2
) este alimentat cu
tensiune suplimentar de
tre celula R3 - C
2
. de In-
trare este practic cu R
1
Il Ri =
31 kn, dar ea poate f i or
la o valoare montind in para-
lel cu bornele de intrare o
se un zgo-
mot de fond datorat para- o
zililor din mediul ambiant, se poate
conecta i n paralel cu intrarea un
condensator de 100-470 pf ,
in tenslur)8 este reglabil
aproximativ i n plaja 1- 100, dar nu
se a se valoarea
50, pentru care operalionalul 741
mai o de cca 20
k n Tinind cont de
tigul ampllficatorului (10-20), se
poate asigura o amplificare i n
tensiune de pina la 500-1 000, sufi-
cienta pentru redarea unor semnale
de i ntrare de ordinul
Montajul se de o
de 12 V/ O,5A. fIInd
echipat cu un difuzor de 4fl , mini-
mum 3 W,
figurat elementele circuitului de
compensare 8 oHsetului, condensa-
toarele de decuplare pe cele douA
(cite 22-100 nF intre
terminalele Vcc sau con-
densatoarele de i ntrare de
(pentru separarea eventualelor com-
ponente continue). acestea putind fi
sau nu i ntrOduse, de la caz' la caz, in \
de 8
montajului de
nute experimental. Atunci ci nd se
unor tensiuni
mi ci, compensat la offsetului este
obligatorie, ca decuplarea allmen-
i n plus, se Impune alegerea
unui tip (sau exemplar) de operal i o-
nal cu zgomot propriu redus.
Schemele prezentate au fost con-
cepute pentru alimentare diferen-
dar, cu de rt.-
g08re, ele pot fi transpuse pentru
tensiune (mai i n cazul
aparatelor de portabile. ,aII
mentate de la baterii) . Pentru e>c:em
plificare. i n figura , 2 s-a reluat
in confl
guralle neinversoare, cu pozi-

(CONTINUARE IN HA. VIITOR)
5
Microundele (frecvente intre 1
300 GHz) sint pentru omenire o pre-
care 0-8r
putea fi - iar pentru ro-
d/oematarll de ultrascurte un dome-
niu fascinant , un larg cimp de expe-
rimentAri
microunde o-af fi posibila
transmisia via satelit a programelor
TV. 8 convorbirilor telefonice inter-
continentale. a programelor educa-
tionale UNESCO etc.
Radioghidarea aeronsvelor pe
toate aeroporturile lumii se face pe
satelitii de explorare
8 planetei, meteo-
rologiei folosesc microundele.
microunde o-ar 1i fost posi-
aselenizarea LEM-ulull
Microundele 8U aplicatii in medi-
cina. se folosesc rn sistemele de
bazate pe efect Doppler,
de gatit cu microunde
domeniile de aplicare se extind pe
ce dispozitivele se
se devin tot mai
Ieftine, mal fiabile.
Dispozitivele active de microunde
au ajuns la preturi accesibile radlat1-
matorllar, ftlpt ce a permis perfor-
spectaculoase in domeniul
comunicatiilor de radioamatarl pe
frecvente din benzile SHF.
lata, ca exemplu. recordul mon-
dial pe 10 GHz care este de
1 663 km care a fost realizat intre
10SNY/ EA9 (XVI2l4.) II2lYLI din SI-
cili. (GY26c) .
Aadioamatorii din R.F.G. italia
snt recunoscuti ca mari pasionati fii
benzii de 10 GHz; la concursul
IARU U/ SHF din 1981. din 60 de
pe 25 nu
fost din DL 19 din 1.
Pentru a ma "experimenta" in

In9. SERGIIU IONESCU,
VOBAZO
pe foarte muri ,
am la inceput un radar
Doppler pentru care
pe frecventa de 9640 MHz
care a putut fi de participantii
la al doilea Simpozion nallonal al
radloamatorllor, care' S-8
la
cum se in benzile SHF
folosirea circuitelor cu constante
concentrate nu mai este
realizarea componente ale
unei de fi-
ind doar cu ajutorul circui-
telor cu constante distribuite (ghi-
duri de strip-uri). Baza unei
astfel de instalatii este oscilatorul
(oscilatoarele) care, indiferent
o de radloama-
tor sau tn componenta unei In-
7
3

{{!J
1 cavitate
2.dloda Gum
3 tija de sustmere 2
4. plston de ScurtCirCUit
4
6
DIN SIMPOZIO-
NULUI AL RADIO-
AMATORILOR
stalal" profesionale, trebuie inde-
conditii :
- stabilitate de
- zgomot propriu AM FM mi-
nim-
...:... acoperirea benzII de
dorite;
1. antena
2.
3 CIrcul ator
- se Introduc in cavitate mate-
riale compensatoare care-i schimba
caracteristicile in de tempe-

- se la cavitatea oscila-
4
6
5. modulator
6 oscllator local
mlXer
4 osci lator emlsle
F
6
Ig.
7
8


8
Q)
- fiabilitate.u corespunzato ..ue.
Deoarece in realizarea echiptt-
mentu/ui prezentat s-a folosit O
dioda Gunn. vom analiza in continU-
are pe scurt modul in care pot fi in-
depllnite expuse de un 05-
ei/ator echipat cu o astfel de dioda.
Efectul a fost descoperit in 1963 de
fizicianul al nume il poarta. pe
o de GaAs consta din upa-
pe foarte
mari din polarizarea jonctiunii in
sens direct in nega-
tiva a caracteristicii (fig. 1) .
Pentru realizarea oscilalorului,
intr-o cavitate paraleliplpedica sau
coaxiala se fixeaza dioda prin inter-
mediul unei IIje. Tija de
rol de AF.
Dioda poate fi plasata in diferite
puncte. dar experlment.al s-a stabilit
pentru obtinerea puterii max.ime.
este preferabil se pozitia
simetrica la I = a de
pistonul de acord (1) , (fig. 2).
in scopUl obtinerii unei cit mili
bune se mni
multe solutii
- se executa cavitatea dintr-un
material cu coeficient de di/atare
minim (de exemplu
toare o alta C(Jvltllte suplimentara de
a foarte mAre (fig. 3);
- se compensenza de
temperatura prin variatia tensiunii
de alimentare etc.
Pentru reducerea la minimum a
zgomotului propriu se cu
tensiunea de aU menta re se
alege punctul de pentru
un minim de zgomot FM
Sarcina cu CBre este os-
cilatorui este de asemenea impor-
in scopul reducerii zgomo-
tului produs de eventuale neadap-
se ridica factorul de calitate al
la o valoare cit mai mare.
Pentru obUnerea benzii de frec-
impuse se mal multe
tehnicI. dintre care ci-
teva.
Acordul mecanic se face brut,
prin modificarea pistonului
de scurtcircuilare. fin, prin Intro-
ducerea in cavitate 8 unui din
material dielectde (fig. 4).
Cuplajul tijei cu dioda II)
variatia de frecventa obti-
pentru deplasare
Acordul electronic se face prin in-
troducerea in cavitate B unei diode
varactor
TEHNIUM 3/1985
Experimental s-a stabilit fixarea
coaxial A 8 celor diode re-
zultate bune in majoritatea utilizeiri-
lor (1(. (fig. 5) .
AJlmentarea celor doua diode se
face prin conductoare separate i.n-
troduse in cavitate prin peretele mic.
Metoda este de neTnlocult la osci-
latoarele cu baleierea frecventei sau
PLL. Acordul magnetic se bazeaza
pe modificarea reactantel proprii. a
prin plasarea unei sfere din
material magnetic monocristalin
(YIG) .O din granat de ytriu
tier (00.5-1 mm), sub ac-
,
'lunea unul cimp magnetic, este
cu un circuit rezonant
de a mare, a carui proprie
de depinde de
cimpului.
Din cele expuse se desprind ci-
teva concluzii utile pentru realizarea
Cavitatea va trebui execu-
dintr-un material clt mal stabil
cu temperatura va fi prelucrate cu
maximum de 1ng(ljlre.
vor fi perfect plane clt mai bine
lustruite. pentru a se obtine un a cit
mai mare. Bineinteles, se Va arginta.
Se va acordul pe frecventa
Par/ea suoeriOilrJ a cavrfltii'

31
17
H4
150
- t!-

1--
f==-=-
,
... 1

10
11
TEHNIUM 3/1985
9
I
---- ---

Supar/Ii diode'.
28
la o a pistonului
de dioda cit mai apropiata de valoa-
rea I = o.
Se tensiunea de functio-
nare pentru un nivel minim al zgo-
motului (mici variatii in jurul valorii
de catalog, 0,1-0,2 V) . urmind a se
corecta frecventa din acordul fin.
Trecnd la examinarea
lor de realizare a unei Instalatii de
emiSie - voi prezenta su-
mar citava
rn figura 6 se prezlnla o schem
bloc, sa zicem Din pacate,
pentru noi nu prea sint de
realizare, fiind circul8
w
lorului , ce nu se poate co!:'-
strui de radioamotori (sau nu S8
poate fnca!).
O mult simplificata im-
introducerea diodei Gunn a
dlodei mixer in cavitate ca
in figura 7, dar pentru realizarea
unei " zero-beat" trebuie
valoarea osci-
latorului de la emisie la cu
valoarea frecventei intermediare:
Am incercat Idee,_ dar
nwsm ca prin variatia tensiunii
pe dioda Gunn un ecart de
28 MHz pentru 8 intra in banda de
10 m. Ar fi trebuit o varactor.
Atunci am recurs la varianta reallz8
w
adica am construit apa-
rate identice, avind frecvente deca-
late cu valoarea frecventei interme-
diare. ca in fIgura 8. ln care statia 1
este acordata pe 10 350 iar statia 2
pe 10250 MHz. frecvenlll interme-
fiind de 100 MHz.
Astfel la receptie pentru statia 1
mixajul 58 foce substractlv. 1:lr pen-
tru statia 2 adltiv. Sistemul
in duplex, dar folosind cele
aparate separat. unul ca emi-
celalalt ca receptor. se poate
stabili legatura cu o statie care
pe orice
Descrierea aparaturll r.aUzat.
Partea de SHF este constituita din
oscilatorul cu Gunn (tip
CXY11). tronsonul de ghid cuprin
w
zind dioda mixer (tip 0405) filtrul
antena horn.
10
Cavitate:J (fig. 9) fi fost realizata
din altlm, prin frozare.
rectificHre, luslruire Hpoi iugln-
tare. Cele se imbina
cu M4 urmrin_du-se per
w
fecta planeitate o buna stringere.
Se verifica npoi felul il'\. care cull-
pistonul scurtcircuitor in cavl:-
tale, deplaSArea fara
blocaje,
Se cit mai ingrijit cu pu-
dioda. cilindrii de ghidare a ti-
jei de suslinere IJ lIiel de acord
se fixeaza cu de alama
sticlotextolit.
Se strlnge diQCIn cu un M3;
pe acest se prevd o cosa o
pentru conectaren ten-
siunii de alimentare a diodei a
condensatorului de decuplare.
inainte de :J trece mai departe este
oportun verificam funcil.onarea
oscilatorulu. deocamdnta fara a-i
frecvent:l.
Pentru a pune in
ile de microunde vom folosi o dioda
de pentru microunde. pe
care o, direct la un
mllivoltm"etru de c.c.
Se alimenteaza oscilatorul cu 8 V,
preferabil dintr-o protejata , nu
inainte de a decupla dioda cu un
condensator de 22 nF (in caz con-
trar apar II pe
joase. care dioda) .
Curentul prin dIoda va trebui sa
fie de 180 - 200 mA. In
tii se plaseaza ,,sonda" Improvizata
in cazul ca oscilatorul"
vom constata tenSIU-
nii detectate.
G.hidul (fig 10) nu ne-
ccslbi comenteni. executia ingnpta
fiind in
(CONTINUARE IN NR. VIITOR'
7
T n cadrul sistemului de alimentare
cu energie a autoturisme-
lor dotate cu alternatoare. releul re-
gulator. in general , este compus din
trei regulatorul de ten-
siune, regulatorul de curent releul

Deoarece alternatorul asigura au
tolimitarea curentului de Iar
grupul redreser rolul
raleului conjunctor-dlsjunctor (evita-
rea curentului Invers) , releul regula-
tor n acest caz. doar re-
gulatorul oe tensiune.
Scopul unul regulatar de ten-
siune. indiferent pe ce principiu
functioneazA, este reglarea tensiunii
debitate, respectiv de control al cu-
rentului de a bateriel , in
de functionare sarcini
variabile. ale vitezei de rota-
pe a alternatorului etc.
Ceea ce este bine de este
faptul ca nivelul de a bat&-
este ional cu tensiunea
la bornele acesteia Deci regulatorul
de tensiune va i n perma-
tensiunea la bornele bateriei,
in 1unG1ie de aceasta variindu-se cu-
rentul de
r n cazul alternatoarelor, controlu"
curentului de se face prin
comanda curentului de
Valoarea curentului de incrcare
este de mai fae-
tari: starea de a baterlei .
sarcini diverse, variatii de
cel mai important, tensiunea
de lre a regulatorului.
T baterlel se face dlfdrlt
in perioade distincte. cum ar fi va ...
Astfel vara. ci nd are loc o
evaporare mai 8 electrolltu-
lui, este o tensiune de 1n-
de 13.5 V. Iarna, cind bate-
ria este solicitat mult. iar capacita-
tea ei scade cu aproape 40%. este
o valoare de 15 V.
in caietul de sarcini al autoturls-
mului Dacia 1300 este indicat ca
loare de /a sarcini
mari domeniul de tensiuni
13.7- 14.3 V.
Regulatorul de tensiune prezentat
ca element de comparare
amplificator de eroare un amplifi-
cator (AO) din seria 741 ,
alimentat la o de
siune.
S-a preferat acest circu it
numArului redus de piese costului'
r'?latlv de o cu
componente discrete.
In general . regulatorul de
este de tip P sau PD. Ia care
mea de aqlonare este .l.U,
abaterea tensiunii de o valoare
ca
Pentru AO intrarea neinversoare
este ca o frac-
din tensiunea de ire fiind
adusa - prin - pe Intrarea
inversoare cum
este mal sau
mai mare decit tenslu nea de refe-
la AO va rezulta o ten-
siune sau
foarte mari a AO rn bu-
deschisa . tensiune este
de ordinul 1- 10 mV. fiind de fapt
tensiunea de offset.
8
Ing. IOAN OAMOC.
ing. MIRCEA DRAGU,
Drabete-Turnu Severin
Pentru circuItul prezentat s-a con-
venit drept tensiunea
de 14.1 V, care o
a bateriei am vara. cit
iarna. Histerezisul necesar se va sta-
bili in jurul acestei valori. Practic.
tensiunea de i9$ ire ondula-
de maximum 2 mV la virf. i n
de
Etajul de putere in montaj
Darlington, di n tranzistoare
npn (2N30S5 BC108). poate co-
manda la 5 A.
Dioda O,. numita de des-
protectia tranzis-
torului final. ca un IImita-
tor de tensiune in cazul producerii
unor supratensluni in alter-
"sterulul prin intreruperea curentu-
lui in Ea trebuie su-
porte n sens valoarea ma-
a cu rentulul de ie.
Grupul A,-OZ tranzistorul pe
Intrarea nelnversoare a AO
ca un generator de curent, in
care curentul de este
constant prin fixarea
bazei la 6.2 V. Rl trebuie
aSigure curentul minim in zona
de ire. necesar diodei DZ
(lzmln = 5 mA) pornirea
corecta a . circuitului.
Fractiunea de tensiune la
Intrare este de dl-
vizorul de tensi une R
2
,R,! ,R
y
Acesta
se astfel ca e sa fie par-
curs de un curent extrem de mic in ,
cu curentul de
Grupul A3-Rv. notat n cu
r, trebuie asigure, parcurs de cu-
rentul prin di .... izorul de tensiune. o
tensiune egal cu cea a dlodel Ze-
ner.
741 este prota--
jal la scurtcircuit. este mon-
tarea A" pentru limitarea
puterii disipate.
Condensatoarele C
J
C.
o filtrare suplimentar&. 8 tensiunii de
alimentare a AO.
Termlstorul A
J

rea tensiunii cu variatiile de tempe-
AO este de tip LM741
(}.lA741), al carui domeniu de tempe-
in esta larg
(-S5C :-:-+125C); el un
foarte bun coeficient de ItJiriat le r.u
temperatura.
A , in emitorul
tranzistorului 1
1
, este pen-
tru compensarea curentului de emi-
tor la temperaturii .
Reglajul regulatorulul de tensi une
se face pe un banc de co-
ARAMA DCNE FILIP, Br av
+ 9V -
necUnd intre Irea de
(DF) o de 39 Il in
serie cu un ampermetru. Circuitul se
la o sursa de tensiune
12-16 V. Fixind tensiunea
de alimentare la valoarea de +14,1
V, se va ajusta semlreglabilul astfel
ca la valoare a tensiunii
rentul de citit la amperme-
tru. ai
mari a AO. histerezlsulln Jurul valo-
rii de 14,1 Veste Inseslzabil.
Circuitul se va realiza pe o
cu dimensiunile de 4Ox60. folo-
sindu-se disponibil al vechiu-
lui rEt9ulator de tensiune al automo-
bilulUI .
Este folosirea unul capac
din aluminiu pentru montarea tran-
zistorului final , izolat cu o de
a diodel de O, .
0+
(1 (2 +14,1V
O
25V J.. I '
Sint un timr electronist la J
prinderea de Autocamioane din Bra-
cum este firesc. imi
hranesc cu
Aceasta fiind deci pasiu nea mea.
vreau le ama-
tori din e.periment riie mele.
II
Re" -i4-r
ZZf1V
<V
TEHNIUM 3/1885
ALIMENTATOR
cu stabilizare
12V/2A
Alimentetarul din figura 1. de;; i
are o construC1ie complexa. cuprin-
zind stabilizatoare n serie, are
o mare utilitate n montajele preten-
ce necesita o sursa de curent
precisa stabila. Schema a fost
specIal conceputa pentru alirnenta-
rea unui tranSCBlver.
Ing. LI V I U ARCACIU BELLU,
VD4-.,SC 3 6 . Foc.eni
dm tranzistorul T3 i
R3. R4 si AS blocul tensiunii de
refennta. format din dioda stabiliza-
toare 05, rezistorul A2 condensa-
torul C3. R4 permite r&
glarea exacta a tensiunii la valoarea
de 18 V. Prestabilizatorui se alimen-
teaza de la tensiunea redresata de
24 V prin intermediul de
53. al condensatorului de
netezlre C1 al condensatorulUi de
oprire a de mari
tor de netezire C4 un condensator
de oprire a de
mari C5
Stabilizatorul are o constructie
cu cea a prestabiliza-
torului, cu deosebirea ca amphfica-
lorul de eroare este Cu
rol de compensator termic. este
format din tranzistoarele T6. T7
rezistoarele A7, RS. A10. A12.
Rezistorul semireglabil R11 permite
ajustarea tensiunii de ieiilre la valoa-
rea de 12 V La ie,; Ire se gasesc
CondensatoruJ de netezire C7. con-
densatorul de taiere a de
mari C8 S4
Alimentatorul este protejat de si-
astfel. Siguranta S1 prote-
Jeaza a transfor-
matorului. S2
secundara a transformatorului . sigu-
S3 puntea redresoare. sigu-
S4 prestabilizatorul stabili-
zatorul S5
5- 6 a transformatoruluL Nu s-au
utilizat Sisteme electronice de pro-
Alimentatorul este compus din
transformatorul de re(ea redreson.Jl ,
prestabilizatorul ce are rolul de a
curentului sta-
bllizatorul cu rol de micsorare a pul-
saliiler curentului de asigurare a
unei stabilitati ridicate a tensiunii de
ire la variatiile de temperatura .
C2 La ies !fea prestabilizatorului se
gasesc, de asemenea, un condensa- S3
.18V
Curentul electric de la de
220 V. prin intermediul comutatoru-
lui K al sigurantei de ie Sl
ajunge la primara (1-2)
a transformatoruluI . La infasurarea
(3-4) se culege o ten-
siune alternativa de 18 V. care va
trece prin ;52 V8 fi apli -
pur4ii redresoare formata din
dlodele 01 - 04, la iEI? irea se
va o tensiune continua de
24- 25 V. La suplimen-
tara (5-6) a transformatorului va fi
o tensiune alternativa de 12
V. ce va alimenta un bec de semna-
lizare L, prin intermediul unei sigu-
de proteetie, 85.
Prestabilizatorul se compune din
elementul de ex.ecut ie format din
tranzistoarele T1 , T2 rezistorul
A1. amplificalorul de eroare format
1 2 3 4 5
Pornind de la orga de lumini cu
LED-uri prezentata intr-unul din nu-
merele revistei .,Tehnlum'. am real i-
zat - cu mici artificii - o or9a de
lumini care mi-a dat satisfactii deo-
sebite. .
in primul rind. semnalul cules de
la liniara. a unei surse audio.
cu o amplitudine de 50-100 mVef.
este aplicat. prin intermediul ampli-
ficalorului realizat cu circuitul inte-
grat TBA790T, la intrarea orgii de
lumini printr-un transformator.
Transformatorul este de radioficare,
cu un raport minim de 1 :20, are
rolul de a separa galvanic orga de
amplificator de a realiza o adap-
tare a impedantelor. Primarul va
avea de 8- 10n. Prin po-
tentiometrele de 5-10 kU. semnalul
este selectat de celulele RC apli-
cat pe bazele tranzistoarelor. T ran-
zistorul deschis de componenta po-
zitIva a semnalului va comanda des-
chiderea triacului corespunzator. Se
pot utiliza tiristoare. respectin-
du-se Be-
curile se vor alege in de cu-
ii suportat i de triace sau tiris-
toare. De asemenea. de pe
se V8 dimensiona in de
consumul maxim de curent al intre-
gului montah Pentru allmentarea
amplificatorului a tranzistoarelor
din orga se va utiliza un alimentator
de 9 V. capabil debiteze un cu-
TEHNIUM 3/1985
6
n
T
'
-'U
Fi g. 4: 1 piulila; 2. gro-
wer; 3. pachet de tale (transfor
4. s urub distant ier; 5. in-
ritor; 6. amortizor din caucIuc;
7 perete de fixare; 8. plata
9. piulil;:.
7 8 9
de 200 mA.
1
Rc sint in jur de SOO n
(mal precis 45OU). astfel incit aSI-
gure Injectarea pe portile tnacelor
(tiristoarelor) a unui curent de 20
mA, pentru amorsarea
dcestora. In punctele cu se
pot conecta LED-uri, cite unul pe
fiecare canal. iar atunci valoarea r&
din colector va fi ajustata
spre 50 !l, cont de curen-
tul maxim admis de LED (20 mA).
La realizarea cablajului se va
acorda o importanta tra-
seului de 220 V se vor evita bu-
clele" mai ales pentru circuitul inte-
grat.
Atenlie! TBA 790 nu are proteetie
la scu rtci rcu it.
Dupa cum rezulta din schelllil .
orga este accesibila oricarui amator.
prin Simplitatea construqiei nu-
redus de piese. Schema am-
plificatorului audio este unele
valori putind fi corectate cu ajutorul
cataloagelor I.P .R.S. Dupa realizarea
amplificatorului, n locul primarului
de transformator se va conecta un
difuzor cu de 8H. Aplicin-
du-se la intrare un semnal ;;ludio de
cca 100 mV. in difuzor va rezulta o
putere de minimum 2 W.
conform schemei, orga
va corect la prima incer-
care.
.n
p .C" . c7
teqie. pentru a se putea obtine o re-
interna a stabllizatoruJul cit
mai mica, ceea ce duce la o mica
a tensiunii de Iesire la cu-
mari. Aezistenta a ali -
mentatorului este data de
mterna a stabilizatoruJui si are va-
loarea de 0.06 11. La un curent de 2
A. caderea de tensiu ne la ies Ire va fj
de 0.12 V
Alimentatorul se va construI pe o
placa de cirCUit imprimat reprezen-
tata in figura 2, sigurantele pun-
tea redresoare fiind montate pe o
placa prezentata in figura
3. Tranzistoarele de putere se vor
prinde pe radiatoare cu de
100 cm
2
. TranZistoarele T6 T7 din
amplificatorul este bine
s fie montate pe acela,; I radiator
peRtru egalizare termica. In acest
caz se va avea la izolarea elec-
dintre capsulele tranzistoarelor.
radIator, in caz contrar facindu-se
scurtcirCUit int re colectoarele tran
zistoarelor ce sint puse in legatura
cu capsulele
Avind in vedere faptul rezis-
tenta interna a alimentatoruiui este
fund;le de factorul de amplificare al
tranzistoarelor T4 . T5, Te T7 se
vor alege tranzistoare cu factor de
amplifIcare mare. Utilizarea de tran-
zistoare cu factor de amplificare mIC
pentru Tl . T2 $1 T3 nu are
prea mari asupra
mgntajului.
In cazul in care montajul se utili-
zeaza intr-un transceiver sau in alt
montaj in care
buna se recomanda
montarea transformator ului de ali-
mentare pe patru amortZoare ca i n
figura 4, pentru a diminua vlbraliile
mecanice ce se transmit In i ntregUl
sIstem Montarea se face introdu-
cind intii amortizorul n orificiul dm
peretele de fixare 1, dupa care se
introduc intaritorul 5. 4
ba 8 i 9. I zolatorul din
cauciuc va fi cu 0,5-1 mm mal
54
mare ded't intilritorui 5 pentru a aSI-
gura fixarea Daca este
mai mare. cauciucul . fiind prea pre-
sat, va permite trecerea de
la transformatorul 3 spre peretele de
fixare 7.
LISTA OE PIESE
Al. A6-10 kl!. A2 , A3, A7 A9. R10
- 1 k!1; R4. R11 - 1 kU; R5.
At2-22O n: A8 - 2,2 kile C 1 -
2200 .F/ 35 V, C4 - t OOO"FI25 V,
C7-1 OOO.FI 16 V: C2, C5, C8 - 0,1
.F: C3, C6 - 1 nF: S1 , SS - 0,3 A:
S2, 53. S4 - 2.5 A; 01 D2 -
RA22O: 03_ D4 - RA220R ; 05, D6
- P1.5V6Z. T1 , T4 - 2N3055: T2.
T5 - BOt35, 139, T3 - BC107, 171
T6, T7 - BCt08C, BC109C.
L-12V/ O,1 '" T, - 8 cm' (60 W).
1-2 = 1 540 de spire CuEm 0 0,4
mm; 3-4 = 126 de spire CuEm (2) 1
mm: 5-6 = 84 de spire CuEm 00.4
mm.
9
Propun posesorilor de amplifica-
toare de tip AS - 2050 un indicator
de nivel al puterii de vi rf realizat cu
circu i t e Integrat e d e tip
UAA1BO (de Siemens
sau R.D.G.) de LED-uri . cite 12
pe f iecare canal.
Ci rcui tul i ntegrat UAA180 este
destinat pent r u comanda aprinderii
succesive a 12 LED-uri i n fu nctie de
tensiunea de i ntrare pe pi-
nul 17. Ci rcui tul are pini i 3 16
pentru stabili rea tensiunil or de ref&-
respectiv Infe-
Circuit ul se la 12
V curent ul de 20 mA pen-
tru fiecare LED. apl'l nderea fiind
cu o i mper-
ceptibil pentru ochiul uman. Ci rcu-
i tul este prezentat in OI L cu
18 terminale.
Schema a i ndicatorului
(un canal) este in figura
1 Circuitul compus din R4, R5
di oda 03 formeaza divizorul de ten-
siune pentru tensiunea de
superioar.
Circuitul de intrare este format
dintr-un condensator de cuplaj C1
un redresor cu dublare de ten-
siune cu diodele 01 . 02. de 1ip
GA104 sau EFO. Condensatorul C2
Ing. AURELIAN MATEESCU
se incarca din tensiunea redresala
aplatizind virfurile de tensi une. Va-
loarea sa est e intre O,47,uF
1 ,uF. Nu se
peste valoare
pentru ca sa
puterea de vi rf de am-
plificat or. Di n R3 se t ensiu-
nea la care se aprinde pri-
siunaa de alimentare a etajelor fi-
nale alet' amplUicatorului. Conecta-
rea se face In paralel pe unul din
cele condensatoare electroli-
ti ce de 4 700 p.F legate la +36 V.
Deoarece la amplificatoarele de
puteri relativ mari se simte nevoia a
sau mal multe trepte pentru
VU-metrufui . in functie de
nivelul am verificat cu bune
rezultate etajul de intrare din fi-
gura 4. Pentru nivelul mi c al audi-
pentru care i ndi catorul nu ar lu-
cra tensiunii mici la intrare,
s-a prevazut treapta O,1xPnom . iar
pentru niveluri apropiate de puterea
treapta 1xPnom. De aJUe!.
amplificatoarele audio de perfor-
reQlajul in trepte al
puterii de lre, VU-me-
trulul fiind in cu
de putere
I n figura 5 este o va-
de montaj pentru L ED-uri cu
dreptunghi u lara (5x2,5
mm). t n tabel si nt cu prinse materia-
lele necesare pentru aceasta va-
$ uruburlle M3x30 se ampla-
1
'"
.L/ioAn C( IN 161Jia.
.... r:5.
ro 1 .c ,,--
l. il6AAIII- --
112 '.t C2 :r .. ..,. ,,. "7iA.
r T-,
F
-.... --
(7
t//1/l
18tl
echidistant. Ia capetele
de LED-uri la mijlocul
Pentru montajului . LED-o-
riie distan1 ierele 8 se vor lipi pe o
de banda adeziva. transpa-
renta . alinierea lor
perfecta. Distarllierele 7 8 se vor
vopsi i nai nte de montaj cu R 0-
TRING negru sau cu orice vop-
sea care nu ataca p.olistire-,
nul, pentru a fi evitate reflexllie
propagarea luminii prin plasticul
transparent. Pentru
distantierelor se poate utilIza mat&-
,0//'
..
:r::..J LELM
5
G
: t-'
I
I
9
:t..J
I
I

I
8
.t-'
I
-..
9 I
I
'"
H

I
I

mul LED, iar di n RS t ensiunea ma-
pentru LED-ul nr. 12. Curentul
maxim absorbit de la sursa pentru
ambele canale (L + R) este de circa
150 mA (atunci cind s nt aprinse
tOlte LED-urile) .
1
I

I
&,8,t JJ. R..
In figura 2 este dat circuitul inte-
grat UAA160 cu numerotarea pini-
lor.
in figura 3 est e schema
alimentatorului stabilizat ce livreaza
tensiunea de 12 V, Dlednd de la ten-
I

J
I

L E02
au!
,
.:f-----:L
... "1 ""4"
-'- _ '- ...... ..J-

CORECTOR DE
TON
cum am semnalul din
colectorul lui T, este antifazat
de cel din emitor. Prin Rl) tranzisto-
rul T
4
preia semnalul antifazat. of&-
rindu- I in emitor a-i schimba
faza. Deci semnalele la capetele
de reglat si nt anti-
fazate.
urmrim corecto-
rului in cazul i n care la intrare se
aplica un semnal con5iderat cu faza
zero de reglaj se
in Semnalele
de la capetele fiind
antifazate. tensiunea pe
cursoare este permanent nuia (ca
cum ar legata la
DeCI semnalul audi o trece
nemodificat prin R6 spre TA ire.
acum cazul in care
cursorul lui P
2
este actionat spre
emitorul lui T, . iar cel al lui P, spre
emitorul lui T
4
Modificarea semna-
lului la ire depinde de faza cu
care se intilnesc semnalele 1n baza
lui TA' Astfel , semnalul audio
prin Rs cu faza inalte
sosesc tot cu faza rr (fiind preluate
din emitorul lui T , cu faza zero
defazate de T 2) . iar joase
cu faza 217' , deci faza zero (fiind
preluate cu faza 'IT din emitorul lui T
4
defazate de T
3
) . Frecventele inalte
se compun in cu semnalul
audio, iar freeven1ele joase in anti-
la ira. ndu-se o ridicare
a inalte o atenuare a
joase.
Cerintele impuse corectoarelor de
ton depind. pe de o parte. de
obiective in care se face
iar pe de alta parte, de
factorul subiectiv, al auditoriului,
care in multe cazuri prefera un
reglaj nu tocmai corect. care nu
confera calitatea cea mai bu a
programului sonor Corectoarele
in mod special asupra
Joase (20-200 Hz)
asupra nalte (8000-
20 000 Hz) ale benzii
audibile (20- 20 000 Hz). alenund
sau ridicind nivelul acestor semnale
in vederea unei dinamici cit
mai apropiate de cea a programului
sonor " pe viu".
tipul utilizate in
cazul corectoarelor de tonalitate dis-
tingem corectoare cu circuite pasiva
corectoare cu circuite active. Co-
rectoarele de ton pasive
puternic semnalul, print r-o am-
plificare pericliti nd raportul sem-
naVzgomot (SI N) al ului audio.
Corectoarele de t on active s nt de
fapt filtre active care. print r-o retea
de selecti v. in
domeniile de sus-amintite.
Cel mai raspindit corect or activ este
cel cu seleetiva' de
P.J . Baxendall in 1952.
c&-i numele.
Materialul de fata p ropune con-
10
C R A C IUN MAR'AN
structorilor amatori realizarea unui
corector de ton activ cu efIcacitate
de cele prezentate. de
fapt un filtru activ in T .
DESCRI EREA SCHEMEI
Tranzistorul T, funqioneaza ca
defazor, oferind in colector semnalul
antifazat de cel din emitor.
Filtrele active s-au realizat cu ajuto-
rul tranzistoarelor T
2
Ta. Tranzis-
torul T 2 preia doar inalte
din spectrul audio filtru lui
trece-sus de la intrare
decuplarii a rezistentei Rg
din emUor). furnizindu-Ie pe
de
Tranzistorul Ta preia
joase fBtrului trece-jos R' l C
e
(punctul comun al Rl '
R
2
Ra fiind punct de mas fictiv in
alternativ lui C
2
) , furnizi ndu-
le pe de
R,A. Ampli f icarea acestor etaje dic-
eficacitatea corectorului. Tran-
zistorul T 4 realizeaza . repetorul pe
emi t or tampon ce i mpe-
permite aplicarea iei .
MOD DE
Pentru a modul de func-
de
ale semnalului aplicat la intrare.
__ ..:: Cc:ORECTCR DE TON
_ f-R_4 __
I R3 R6

..
TEHNIUM 3/1
IlS
6
5
'1>1: ToNA-LlT .... T ..
-5c. .
'b/IiSpRE 'PAATEI't
TEHNIUM 3/1985
rialul de la o cu grosi-
mea adecvata.
Montajul se poate experimenta
ou alte tipuri de LED-uri , pentru
care amatorul poate Imagina
ar!lnjamentul pe care il
In figura 6 este prezentat circuitul
i mprimat (scara 1:1) pentru
ambelor canale ale montajului. Se
utilizarea soclurllor pen-
tru circuitele integrate. Deoarece
este dificila procurarea soclurilor cu
18 terminale. am utilizat soclurl cu
14 terminale, iar pentru completare
am sectionat un soclu cu ajutorul
unei pinze de tratoraj am lefu It la
capete atit bucata cit soclul
intreg pir1il la distantei co-
recte i ntre terminale (2.54 mm) .
Utilizind componente de burtl ca--
litate, 'Verificata inainta de montare.
Indicatorul va fuoqiona perfect.
Principalele __ Ud tehnice
ele montajului sint
Consum: 5 mA (mana)
Tensiune alimentare: 25-30 V
Intrare: max. 1,5 V/ 33 kn
ira: max. 3 V
DistorsiunI: max. 0,5%
Raport semnal/ zgomot: 70 dB
Eficacitate: 20 Hz -26 dB
+24 dB
20 kHz-24 dB
+24 dB
LISTA DE MATERIALE:
R,-4.7 kO; R,-39 kO; R,-33 kO;
R,-lO kO; R,,4.7 kil; R. -47 kll;
R,-33 k!l: R,-1.2 kll; R.-12 kO;
R, o-150 k!l; R,,-15 kn; A,r-1,2
k!1; R.13-12 kO; R,,-47 kO: R,,,4.7
k!1; H,.-200 Il; C,-22pF/25 V;
C,-100pF/l0 V; C,-470 pF; C,-
4.7pF/l0 V; V; c,,-
O.lpF; C,-47pF/ l0 V; C.-l0pFl25
C,-10pF/15 V; C,.-1000pF/35
'P, P
2
-100 kO (duble, penttu ste-
reo);
T,. T,. T,-BC109; T,-BC107
BIBLIOGRAFIE:
Daniel Csabai - "Tehnica aonori-
zirll", Editura Bucurllfti.
1983.
II
MAGNETOFONUL
MARIN
CRAIOVA
Magnetofonul MC 712 " Dana"
este cu un cap magnetic
inregistrare-redare tip 51 AW 3.8
cu un cap magnetic de tip
S1 L 3,8,
Capul de capul de inre-
gistrare-redare AU-
TO-STOP sint montate pe un suport
comun. Reglarea lor. pentru
-8 face un contact corect cu banda,
se cu un de ca-
seta. Capetele magnetice fi inlo-
cuite schimbarea suportului co-
mun. Capul de este fixat de
suport prin M2, prin-
zind AU-
TO-STOP. Capul universal este fixat
IONESCU DORU
GIURGIU
Televizorul "National RK11 " poate
pe 110 V pe 220 V. Tre-
cerea de pe o tensiune pe alta se
face cu ajutorul a comuta-
toare. Pe 110 V redresorul
1n regim de dublare a tensiunii.
aveti numai comutatorul
pentru 110 V. pentru ca televizorul
sa lucreze pe 220 V. procedati in fe-
lul cu un ciocan de lipit n-
comutatorului
RECEPTORUL
MACOVEI DUMITRU -
CONSTANTA
Etajul UUS din receptorul "Festi-
va'" are montat tu bul 6H3n. in
acest loc nu poate fi utilizat un tub
echivalent . Tubul 6V11n are ca
echivalent pe ECH81. Cind aparatul
pe UM, UL US. acest tub
are rol de etaj
tor. Tn unc;lele ultrascurte acest etaj
se in amplificator pe 10. 7
cu doua M2. permitind re-
glarea in plan vertical.
Pozllia capului de se re-
in plan vertical. folosind
de diferite grosi mi,
montate intre suport cap. La ca-
put universal, in afara reglajului de
mai sus, se la regla-
rea . .azimutulul". in acest scop se
o etalon. Se mon-
teaz un voit metru la mufa de
(contactele 3. 2). Se banda eta-
lon pe de 10 000 Hz se
tensiunea de Prin
rotirea se
nerea punctului de maxim al tensiu-
nii de Se o

Caiet ServIce - Tehnoton
toate firele de conexiune.
Cit timp cositorul este topit de pe
introduceti in
ele un de chibrit ascutit ca se
orificiile pentru introduce-
rea noilor ce intreg
comutatorul a fost introdu-
noile pentru 220 V con-
form desenului alaturat
ca un bun contact. Numero-
tarea contactelor este in pa-
tru de bachelita. De
pentru 220 V toate filamentele snt
inseriare.
MHz. Tubul 6K4 este amplificator de
clnd sint recep110nate
emisiuni MA.
Functionarea Instabila poate fi de-
terminata in primul rind de oxlzii
pe contactele tamburului
pe lamelele de contact. Verificati
apoi tensiunile de alimentare ale tu-
burilor. oac intreruperile se succed
ntr-o trebuie veri-
ficate rezistoarele AS RlO.
NEAGU

Peglnl re.llzate de Ing .. ILIE MIHAESCU
ION
1 0 ""
Io-L(f Ol .
i o i0-..04
",,, ...oII
Jer fi er 0 /1
li
T0-3
17
G?J
17
17
>2.5
>::! ,S
TEHNIUM 3/'''5

0<1
AC 117
@Il


" ,
'"
T
r-
I
I
T I
[
"1
100
,
!

19
5101
.7
150
DUMITRU ION - Con-
stanta
Va un mod de folosire
a circuitului LM100 intr-un stabili-
TEHNI UM 3/1985
37 SO{il 042-10BII/Pv
zalor.
Acest alimentatar poate furniza
3 A la 10 V, La intrare se aplica o
tensiune radresata . cuprinsa intre 13
40 V.
LI
KEN
300
. DRAGOMIR AUREL

La magnetofonul "Telefunken
300" oscilatorul de pre-
magnetizare se creeaza in pozitia in-
registrare chiar din etajul final audio
prin contactele 28, 29. 30. Acestea
sint ultimele pe comutRtor.
Transformatorul L 102 este construit
ntr-o de ferita. Semnal pentru
premagnetizare se ia de la conden-
satarur C 133 se prin con-
densatorul trimer (10-40 pF) capu-
lui universal. Cl33 este defect ,
inceteaza
motorul este controlat cu un
oscilator (100 kHz) . Aici trebuie sa
tranzistoarele starea
condensatoarelor, care prin imbiuri-
nire pIerd din capacitate.
2N 5470 furnizeaza 1 W la 2 GHz
i 2 W la 1 GHz.
TA 7367 {urnizeaza 10 W la
400 MHz cu U(1 de 8 dB
l!!==-_1II::C'3 TA 7367
GANE AURELIAN
Galati
citeva din tranzIS-
toarele care tranzis-
toare de putere
ale fi rmei RCA:
TA 7403 se in OSCila-
toare, 700 mW la 2 GHz
100 mW la 3 GHz.
7403
TA 7411 debiteaza 2 W la
400 MHz cu un de 10 dB. La
1 GHz 2 W cu un
de 5 dB.
TA 7411
TA 7344 are IT = 700 MHz. Ia
400 MHz, emite 16 W. CII un
de 6 dB.
TA 7344
2N 5071 are un de 9 dB la
76 MHz, producind 24 W. Ca ampli-
ficator, banda 30-76 MHz,
produce 15 W.
2N 5071
2N 5108 are un de' 5 dB la
1 GHz pentru 1 W. La 1,68 GHz are
o putere de 0.3 W.
2N 510"8
13
AUIOIUHISMlll "OlTCIT"

DE ALIMENTARE DE EVACUARE
A MOTOA
Cr. Ing_ TRAIAN CANTA
(URMARE DIN NUMARUL TRECUT) .
d in regim de pornire la rece s e
aClioneaza. numai asupra primului
corp. Acest regim de funclionare se
numai atunci cind clapete
de aer 4 este in pozitia
Automat. si stem dA pirghii ,
se deschiderea cl apet e! de
23 a primului corp.
La pornirea la rece sis-
temul de mers normal al carburato-
ruluL Combustibilul este asplrat prin
jiclOrul principal 24. urca. prin tubul
ECONOMIZOR
deralanti
Nu de vreme, Facultat ea de
Tehnic di n cadrul Insti tu-
tului de Tehnic a
pus la punct un di spozi tiv
zor pe care 1-8 denumit " Corector
pneumatic al carburatorulul pentru
economisi rea combustibilulu' " (CO-
PEC), produs care a fost omologat
la centrala de Autotu-
ri sme Despre ce este vorba?
Se atunci cind se Impune
reducerea vitezei de rulaj ,
nea se prin eliberarea peda-
Iei de acceleratie - fie apoi fri -
nele sint sau nu. Rulajul
care este caracterizat de
mersul al vehiculului care
antreneazA " motorul Tn pe-
Cu clapeta obturatoare (de
accelera1le) a carburatorului
motorul i n regim de
mers In gol consumlnd com-
bustibil cu totul inutil. De fapt,
acum consumul este mal mare
decit la mersul normal la ralanli . de-
oarece, motorului fiind ridi-
cata., depresiunea importanta ce se
creeazA sub clapel a obturatoare so-
licita. intens sistemul de mers in gol
al carburatorului, debl tul de
combustibil apelat . Evident . paguba
este cu atit mai mare cu cit decele-
survi n mal frecvent, de aceea
in trafic urban risipa de combustibi l
de mersul in gol al
mot orul ul este mai
Acest regim intervi ne cu o pondere
atunci cind se circul a
in zone montane sau de deal. cu
pante lungi.
Se deci spe-
de a anula alimentarea cu
a car buratorului in timpul
mersului i n gol restabil ind
circui tul normal
acestui regim. tipuri de
astfel de dispozitive: unul cu co-
destul de com-
plicat scump, care tine
seama de variatia de Indife-
rent de regimul de restabi-
14
Dr.1n9. M . BTRATULAT
lind auto mat ali mentarea cu
8 sistemului de mers i n gol cind mo-
torul a aj uns la de ralanti. Un
alt ti p comanda vacuuma-
aceasta este mai sim-
pentru care au optat
constructorl i
corector COPEC este
de depresiunea din galeria
de admisiune. sub cla-
peta de chiar prin cana-
lui circuitului de mers in gol. Ele-
mentul al dispozi tivului n
constituie o manometrlci 1
(fig. 1), al cirei Interior este separat
de membrans 2 in camere:
una de 18. alta de exe-
cutie, 19. Prima este cu
$tutul 3 care se prin fur-
tunul 16 la o in de
T, 17; 3 se la corpul
capsulei prin garnitura de 4
cu pluli1a 5. Compartimentul de exe-
cutie 19 este prevAzut cu
7 13; primul . folosind pentru
fi xare contrapiulita 6, se
la. o pri za de aer f iltrat din
carburator, i n avalul filtru lui de aer:
al doilea se pri ntr-un
tub flexibil l a orificiul controlat de
de regl are a ralantiulul.
Prelu ngirea a camerei de
19 o
11 cu garnitura de i nchi -
dere 10. di n cauciuc,
care pe scaunul 9 al
acest ei a corpul ui capsulel. Su-
papa 11 este cu tija 12
prin care se la
membranei 2. In acest fel supapa
garnitura el accesul ae-
rul ui dinspre fi l trul de aer spre aV8-
lui clapet ei de
pentru reglajul ralan-
tiului este i nl ocuit cu un 15
cu dimensiuni. care pre-
in interior o i n
de T, cum fi gura;
vechiul arc se
introduce in racordul elastic 14.
Trebuie se mal retina echili-
de emulsie 1, unde. dupa ce s-a
emulsionat cu aerul intrat prin Jlc/o-
rul principal de aer 2.
prin canalul din difuzorul 3 in cen-
tratorul de amestec 6. Tn
de a matorului ,
amestecul fiind foarte bogat . in
functiune servomecanlsmul de
dezinecare 26. care asu-
pra clapetei de aer 4. astfel
amestecul aer-carburant.
9. 2. Carburatorul lutoturismulul
OLTCIT Club (28 CIC 4) .
Este un carburator vertical. inver-
sat, dublu corp in trepte, de aseme-
nea de tip COMPOUND (CO deschi-
dere a cl apetelor de ob-
turare a amesteculul).
constructive: clapeta de aer (de
sau de pornire) pe primul corp, asis-
tata de un serv,omecanism de
deznecare: supapa electromagne-
(etouHolr). pe circuitul de mers
in gol; frina de revenire la mersul in
gol (dispozitiv DASH-POT), returul
benzinei de la rezervor pe capac. si-
gilii pe de pe
de limitare 8 clapetei de ac-

Elementele constructive principale
elementele tarate ale earburatoru-
lui se dau in figu ra 6. dupK'cum ur-
brut membranei 2 este realizat de un
arc 6. introduS in 3, a cllrui
tensiune se poate regla prin rotirea

In canal izalia in de
T. 17, in care se vechiul
orificiu cali brat (duza) al slstem"llJi
de depoluare (sau o alta cu diame-
tr ul de 1,5 mm), racordu-
. do> J ;..
o:.r'V;-6Ycrr,l",
meaz: 1 - jiclor pentru mersul in
gol; 2 - jlclor de mers in gol . cu
(30); 3 - tub
emulsor. corpul I (P5); 4 - jiclor
principal de aer (automatlcitate) ,
corpul I (200 20); 5 - centrator de
amestec. corpul 1; 6 - difuzor. cor-
pul I (20 mm); 7 - injector pompa
(55 :1: 3); 8 - supapa de des-
(refulare) a pompel ; 9 - di-
fuzor. corpt.J1 II (21 mm) ; 10 - cen-
trator de amestec, corpul II; 11 - ji-
clor de progresivitate. corpul II (35):
12 - tub emulsor, corpul II (P5); 13
- j iclor principal de aer (automati-
citate) . corpul II (180 20); 14 -
canal pompa repriz; 15 - plutitor
dublu din plastic (11.4 2 9rame);
16 - cu bila de admisie a
combustibilului (1 , 8 mm); 17 -
cord alimentare cu benzina; 18 -
filtru benzina; 19 - filet at; 20
- membrana pompel de repriza; 21
- pirghie repriza; 22 - ji-
clor principal de combustibil. corpul
II (90 3): 23 - canal de amorsare;
24 - canal circuit progreslune; 25
- de {amorsare} a
pompei ; 26 - de accelera-
corpul 1; 27 - jiclor principal de
combustibil. corpul I (100 % 3) ; 28-
racord servomecanism de dezine-
riie 16 al dispozi t tvuiui prezentat. cei
al galeriei de admisiune cel care
conduce spre de plastic
i n de T a carburatorului.
De notat montajul dispozitivu-
lui la motor se face flxindu-I fie la
corpul carburatorului prin fi -
let at 7 8. cum se
in fi gura 2 (pentru aceasta
4 5 3
TEHNIUM 3/1985
care; 29 - electromagnetice
(etouffoir) ; 30 - canal a8r; 31 -
rub acces aer; 32 - econostal
(170) ; 33 - econostat; 34
- de aer; 35 canal; 36 -
progreslvitate; 37 - oriticii de
progreslune; 38 - clapeta de acce-
leratie, corpul II ; 39 - jlclor pneu-
matic de (40) ; 40 - ca-
nal economizor; 41 - jiclor econo-
mlzor; 42 - economizor.
Alte orificiul cali-
brat pentru retur la rezervor
(90) ; debitul pompe! de repriza (Ia o
actionare) , in cm
3
(0,8 :t O, 15) ;
chiderea clapetel de a dispoziti-
vului de pornire la rece (capsula im-
potriva inecrii la o depre-
slune de 350 mbari , 3,6 :t 0.2 mfTl).
Func110narea carburatorulul. In
carburatorului se dis-
ting circuite regimuri
de a - mers incet in
gol (ralanti) progresiune; b -
functionare n regim de accelerare;
c - mers normal; d -
la pornire la. rece.
a. Menul meet In gol ,1 prag,.-
alune
a. 1. Mersul Incet In gol. La func-
tlonarea carburatorului in acest re-
gim se disting trei cir-
cuite: de aer, de de ben-
cu ca constant. Circuitul de
.... cuprinde de intrare a
aerului 31 canalul de aer 30 care
n partea
(talpa) a carburatorulul. Circuitul de
benmi este format din jiclorol de
mers in gol 1, montat in serie cu ii-
este necesar ca in zona de grosime
mai. mare a corpului carburatorulul
se practice un orificiu filetat cu M
12); o alta de montaj o
racordul de ce
carburatorul de tubul gofrat al
filtrului de aer "git de
asigurind montajul in
acest caz cu o la in-
terior.
FUNf-"'N'. ' .:: '5 P.,Gl HEA
in cazul unui reglaj
tor, membrana 2 ( fig . 1) este soli-
pe dinspre camera 18 de
presiunea ce
in galeria de admisiune,
iar pe camerei
19 de presiunea La de-
presiunile moderate, care ' se produc
la deschi deri mari ale clapetei obtu-
ratoare a carburatorului, arcul 6
supapa 11 inchisa, astfel in-
cit sistemul de mers in gol
normal. Cind se reduce
brusc acceleratia prin Tnchidere
clapetei obturatoare, presiunea din
galeria de admlslune scade foarte
mult, astfel Tncit presiunea atmosfe-
ri ca supapa
11 . Tn acest caz. canallzatia de mers
in gol a carburatorului (vezi fig, 1)
este prin punerea i n
cu atmosfera pe traseul
oferit de 7 13, precum
de racordul 14. in acest fel, alimen-
tarea cu a motorulul se i n-
trerupe, pina cind, prin tu-
depresi unea din galerie
ajunge la o valoare att de ncit
arcul 6 supapa
11 .
De aceea reglajul dispozitivului
trebuie astfel realizat incit
se i n momentul
atingerii tura1iei "e ralantl.
nainte de reglarea dispozitivului
- montarea sa pe motor, evi-
dent - este necesara reglarea mer-
sului n gol. Acest reglaj se efectu-
exact ca in lipsa dispozitivu-
lui economizor. De aceea mai intii
se scoate racordul elastic 1, figura 2
(reper 14, fig. 1) de pe res-
pectiv al capsulel manometrioe se
ntr-o maniera oarecare
(eventual chiar cu vechiul
de reglaj devenit acum disponibil).
Acum carburatorul va functiona ca
inainte, cind nu era cu
economizorul vacuumatlc. Se
apoi motorul pina la tempera-
TEHNIUM 3/1985
clorul principal de 27 al pri -
mului corp, supapa electromagne-
29 de W.
CIt'cultul de benzina cu CO constant
este din jiei arul de
de ca constant 2. legat in paralel
cu ji clorul principal de benzina 27 al
primului corp un orificiu cal/brat
de aer Acest circuit in
ci rcuitul de aer prin
de aer 31.
8 . 2. Circuitul de progreslune ac-
atit in treapta I (corp 1) , cit
in treapta a II-a (corp II) a carbu-
ratoru tui.
Corpul 1. Amestecul carburant
ajunge in difuzor prin orificiile do
progresiune 37 in corespon-
denl cu clapeta de 38,
astfel o
a vitezei unghlulare a molorului,
plecind de la regimul de mers in
gol.
Corpul II. Circuitul de progresiune
al corpului II este compus din jiclo-
rul de 11 (neinecat), in pa-
ralel cu jicloarefe principale de ben-
un orificiu calibrat pentru
emulsie. Amestecul carburant debu-
deasupra ctapetei de obturare
15 a corpului II prin canalul 24.
Acest circuit permite o
a motorulul cind se trece
din treapta I in treapta a II-a a car-
burat9rului.
b. In regim de accelerare. Func-
carburatorulul in acest re-
gim este asiguratA de pompa
de re
intotdeauna asu-
[ura de regim se efectueaz regla-
jul de ralanti in conformitate cu
prescrip(iile uzinei constructoare. La
tut ul eli berat 13 se un
tub manometric (un Simplu tub de
sticla in de U. cu de
SOO mm. umplut Cu apa, de exem-
plu) Se de fixare 5
(fig. 1) se 3,
comprimind mult arcul 6. Apoi se
desface acest progresiv,
coloana de lichid a mano-
metrului. Cind acesta sesizeaza pu-
nerea in cu filtrul , se
o te rotirea se blocheaza $ tu-
tui 3 cu 5 in
In lipsa manometrului .. des-
se poate face J I artfeL In tim-
pul des faceri i 3 se sufla cu
gura aer prin 13, momentul
inchiderii supapei 11 fiind sesizat de
imposi bilitatea insuflarii aerului.
Verifi carea funqi onarii dispoziti-
vul ui se face motoru-
lui apoi ellberind brusc cl apeta de
accel erat le. In acest ultim moment
trebuie sa se constate deschi derea
supapei 1 1 c are trebuie sa se rain-
chida atunci cind a reatins
nivelul de ralanti .
regl are si verificare, racor-
dul 14 se se
la l oc pe ul 13. aceasta
operatie. daca roglajul s-a co-
rect, ralantiul trebuie s fie la fel ca
mai nainte, vreo modificare a
motorului sub aspectul
sau al nivelului de turat le.
[1' "ECTIUNI POSIBilE
Defectarea di spozitivului poate fi
prilejuita de pierderea su-
papei 10 s'au pe modificarea tensiu-
nii arcului 6 In primul c az
narea uniforma a mersului
in gol devine defectul se
prin i nlocuirea pastilei de
cauciuc 10 a supapei 11 eventual ,
rectificarea scaunului 9, Evident,
inainte de a interveni asupra disp<r
zitivului , trebuie existe certitudi-
nea ca originea defectiunii nu apar-
sistemului de aprindere. neetan-
unei supape din sistemul de
sau carburatorului
In cazul arcului, se
procedeaza la refacerea reglajului
tensiunii sale, cum s-a
Mai rar se poate produce defecta-
rea capsulei manometrice prin pier-
derea sau spargerea
membranei , care Impun inlo-
cuirea ei.
29
"
'1 I
28 27 26 25 24
c- -= -=.':. ----- - ---= = = ...:' ----=-- =--- -..:. -=--::"-"':---11
"
32 "
40 39
pra primului corp al carburatorului.
Circuitul pentru functionarea in re-
gim de este format din
pompa de cu 20,
canalul de amorsare 23. supapa de
incarcare (amorsare) a pompei 25,
supapa de (refulare) 8,
injectorul pompei de repriz 7 ca-
nalui 14.
La apasarea a pedalei de
prghia 21
asupra membranei pompei de re-
priz, supapa de amorsare 25 se n-
chide, supapa de refulare 8 se des-
chide in continuare benzina este
prin Injectorul 7 i n inte-
ri orul difuzorului 6.
c. Mersul nonnal
se disting circu-
Ite
celor doua corpuri . Corpul 1. Carbu-
rsntul trece din camera de nivel
constant. prin jiclorul principal de
27 al corpului 1. in pu,ul
emulsor. Aerul provenit din jiclo rul
principal de aer 4 trece prin orificiile
tubului emulsor 3, se cu
carburantul in continuare, prin
canalul difuzorului 6, n
centratorul de amestec 5. Corpul II.
Carburantul trece din camera de ni-
vel constant , prin jiclorul principal
de 22, n emulsor. Ae-
rul provenit din jiclorul principal de
;ler 13 trece prin orificiile tubului
emulsor 12, se amestec cu carbu-
rantul prin canalul difuzorului 9
ajunge in centratorul de amestec 10.
d. Pornirea la ree.
Sistemul de pornire la rece ac1i o-
Trebuie se in cazul
unor defectari ce nu pa'
fi reparate pe parcurs, rulajul poate
fi continuat se scoate racordul
14 de pe 13 se
acest racord. cum s-a mai men-
_ '
Pe baza efectu-
ate de institut s-a constatat ca mon-
tarea acestui dispozitiv (care se
poate face practic pe orice tip de
autovehi cul echipat cu motor cu
carburator) reduce consumul in tra-
fic urban cu 8 ,5 - 13%
1-1 ,2 V100 km). Iar in afara locali-
38 37 36
i'
,1
8
35
neaza numai asupra primului corp al
carburatorului. Acest regim de func-
se numai atunci
cind clapeta de Ber 34 este in pozi-
inchis. Printr-un sistem de pirghii
se automat deschiderea
clapetel de 38 a primului
corp. La pornirea la r&ce
sistemul de mers normal al carbura-
torului. Benzina prin jlclorul
principal de 27 prin tu-
bul emulsor 3, in care are loc emul-
si onarea cu aerul intrat (aspirat)
prin jielorul prinCipal de aer 4 de-
prin canalul din difuzorul 6
in centratorul de amestec 5. In
de funqionare a moto-
rului , amestecul este foarte bogat.
Din acest motiv, pentru a
amestecul. in functiune servo-
mecanismul de dezinecare care ac-
asupra clapetei de aer 34.
Acest circuit
carburatorului la pornirea la rece.
Circuitul de putere maxlmi. Func-
in regim de putere
a carburatorului este asigurata de
econostat economizor. Tn
regimul sarcinilor mari. amestecul
se pentru
a temporar o putere
Econostatul se alimenteaza din C8-
mera de nivel conslant prin interme-
diul canalului 39, j lc/orulul econos-
tat 32 in difuzorul cor-
pului II prin intermediul conductei
econostatului 33.
(CONTINUARE IN NR. VIITOR)
pe drum orizontal. cu
0,5 V100 km, scderea fiind mai
mare ci nd se coboara' trasee cu
pante prelungite. in plus, gradul de
poluare se reduce se
eficienta frinei de motor.
Trebuie se releve un nea-
juns, care poate interveni rula-
jul in regim de ralanti se men-
un timp prea indelungat; intr-o
astfel de coborirea excesiva
a regimului termic al motorului
poate periclita repunerea operativa
in stare de a motorului
cind regimul de rulaj o cere.
15
MATERIALE
fII T II SE NSIBI LE
I:IILIIK
caracteristici-
lor materialelor fotosensibile 8 fost
o preocupare a fabri-
un progres considerabil ba-
zat pe tehnologii structuri noi s-a
inregistrat in ultima perioada, cind
mai multe firme de prestigiu au lan-
sat citeva pelicule color de o calitate

Este vorba de peliculele Fujicolor
HRl600, FuJichrome 1600 Professio-
nal D. Fujichrome 400 Professional
O. Kodak Ektachrome 100,
Agfachrome CT64. Agfachrome
CT200, Agfacolor XR100, Agfacolor
XR200 Agfacolor XR400.
Aceste filme au in comun urmi-
toarele caracterlsUci:
- cristalele de de ar-
gint special structurate de

- utilizarea unor formator! de cu-
loare mai
grosimii emulsiilor foto-
sensibile;
- limitarea de culori pa-
razite prin utilizarea unor inhibitor.
de developare DIA (developer-Inhi-

In ciuda faptului ca aceste princi-
pii de realizare a noilor materiale fo-
tosensibile sint cunoscute. tehnolo-
giile de in sine ramin un
secret al producator.
inainte de a analiza mai detaliat.
in limita publicate. ca-
racteristicile se va face
o trecere n a mate-
..
Ing. v. CALINESCU
rlalelor fotosensibile nominalizate.
FuJlcolor HRl600 este un film ne-
gativ de sensibilitate foarte
respectiv 1600 ASA (33 DIN). cU
cristale de de argint du-
biu structurate. pe baza unui proce-
deu propriu. cunoscut ca Fuji DSG
(double-structured-grain). Filmul se
conform procesului
C41.
Fujlehrome 1600 ProfelOional D
este o de 1600
ASA. cu posibilitatea de a fi
unei de
3200 ASA (36 DIN). Developarea se
face in procesul PZ, special elaborat
de aplicat numai de labora-
toarele ' firmei) sau in procesul EG.
Fujlchrome 400 Professlonal O
este, de asemenea, pelicula rever-
siblla avind 400 ASA (27 DIN)
care poate fi cu trepte
de_ expunere (1600 ASA) .
Inlr-o cele trei filme
Fujl sint vindute la de
35 mm in casete cu 20, 24. 3G de
imagini, in functie de tip.
de depozitare a pelicu-
lelor Fujichrome sint relatv severe.
lor exclusiv in
frigider, de unde se scot scurt timp
inainte de folosire, care deve-
loparea se va face imediat. Aceste
respectivele mate-
riale au o stabilitate redusa 1n timp.
previzibil al inaltei
Kodak Ektachrome 100 este o pe-
de 100 ASA (21
lIPltRltTE: feTe
cu progrtlOl
Termenul "program" legat de ex-
punerea in unele aparate
folografice moderne. creeaza nedu-
meriri in rindul multor fotoamatori.
Vom incerca aspectele
acestui mod de functionare. care
de altfel nu numai
modelele recente, computerlzate,
dar unele aparate mai simple la
care nu se specifica in explicit
acest lucru.
Cuvintul .. program" in tehnica de
calcul .,ansamblu de in-
structiuni folosite de un calculot9r
pentru rezolvarea unei probleme". In
cazul fotografi ei problema este sta-
bilirea timpului de expunere 8
deschiderii diafragmei, in scopul
unei expuneri corecte a filmului in
orice condit" de iluminare a subiec-
tului. Tn plus, din totalitatea pereChi-
lor de valori posibile
16
Fiz. GH. SALUTA
l a o iluminare trebuie
aceea care un compromis
acceptabil pentru o claritate
a fotografiei (timp nu prea lung
diafragma nu prea deschisa). In-
structiunile sint introduse de
fabricant in microprocesorul sau
, sistemul mecanic al aparatului
a unuia
sau ambilor parametri in
de iluminare de sensibili-
tatea peliculei.
Pentru exemplificarea acestui
mod de lucru, prezentam progra-
mele care lucrei1lz aparatul
T 70. unul dintre cele mal recente
modele ale firmei Canon. Tn graficul
din figura 1. pe sint re-
prezentate valorile standard ale tim-
pilor de expunere, iar pe
diafragmele posibile la obiectivul
acestui aparat. Liniile oblice repre-
DIN), care in conditii de
are o redare
a culorilor de actualul
Ektachrome 64. Developarea se face
conform procesului E6.
Aglachrome CT 64 Agfachrome
CT 200 sint pelicule reversibile
avind sensibilitatea de 64 ASA (19
DIN) respecliv de 200 ASA (24
DIN). Developarea se face
procesul EG. Tipul CT64 se distinge
printr-o foarte fina o

Agfacolor XR100. Ag'acolor
XR200. Agfacolor XR400, avind sen-
sibilitatea de 100 ASA (21 DIN) , 200
ASA (24 DIN). respectiv 400 ASA
(27 DIN). sint filme negative. XA100
se prin granula1ie ex-
trafina o mare naturale1e in reda-
rea culorilor. XR200 are o lati-
tUdine de in special
pentru subexpuneri. XR400 are un
contrast ridicat este putin sensibil
la temperaturii de culoare a
luminii.
Oeveloparea pellculelor negatIve
se face in procesul G41.
vedem acum in ce consta
gresul major al ultimei de
filme
1 Crlstalele de de ar-
gint
Firma Kodak introduce in pelicu-
lele noi cristale foarte subtIri. cu su-
relativ mare, capabile astfel
de a un cit mai mare
din fotonii luminii care
i maginea. Aceste cristale. numite
cristale T. nu si'1t in sine o inventie.
ele formindu-se in mod natural
gasindu-se in toate emuJsiile foto-
sensibile. Meritul producatorului
consta in gasirea procedeelor teh-
nologice pnn care realizarea crista-
lelor T sa se efectueze controlat . Ia
dimenSiuni prestabilite de
sime minlmala.
Crislalele de halogenura proprii
noilor filme Fuji. de tip DSG. sint
profund dlfertte. dfSi prezinta carac-
teristic o mare in raport
cu grosimea Cristalele DSG sint
Cristale macle (respectiv alcatuite
prin alipirea a doua cristal e). pre-
zentind o structura dIn
i nterior spre exterior avi nd o
forma plramidal. partea mare fIind
orientata spre exterior
mare. permitind captarea unUI nu-
mar mare de totoni. este favorabila
slmsibilitatil . pe cind par tea
indicii de expunere, numere
cu Iluminarea subi ec-
tului. Reamintim indicele .,zero"
o astfel de iluminare ncit
pelicula de 21 DIN (100 ASA) esle
corect daca se folosesc dia-
fragma f/ l (teoretica) Si timpul de
expunere 1 Indicii pozitivi
1, 2. 3 .... 20 de 2,0
4. 8 .... 1 048 576 ori ale
ceea ce ale expu.:a-
nerii cu 1. 2. 3 .... 20 de trepte.
Pentru un anumit nivel de ilumi-
nare (deci un anumit indice de
expunere) se pot alege diverse pe-
rechi pentru ca ex-
punerea fie in grafic
mal mi ca (vi rful piramidei) este fa-
vorabil formarii unei granulat1i fine
in timpul developarii
Agfa apare ultima pe piata foto-
introducind cristale duble.
asemanatoare cu cele de t ip FUli.
dar de forma plata (tabu Iara) Struc-
tura interna a cristalelor duble Agta
este insa regulata. fiind favorabila
Inhibil orilOf de developare
Su prafala externa est e neu
ceea ce avanlajeaza senSIbilitatea
Tehnologia de realizare a acestor
crtstale permite controlul dimensiu-
nii lor. eliminind cristalel e prea mi ci
(daunatoare iei pri n f eno-
mene de difraqie) sau cele prea
mari (daunatoare Di-
mensiuni l e cristalelor sint reparti-
zate in apropierea unor valori opti-
male calculate Figura 1 prezinta
curba de repartitie a dimenSiunilor
cnstalelor tIP Agfa. procesul avi nd
caracter statistic.
2. Formatoril de culoare (compo-
nentele de culoare). Formarea culo-
rilor in straturtle monocrome ale pe-
liculelor color se face. dup cum se
stl8. prin dintre sub-
formatoare de culoare
aflate in emulsle o
de oXldare de re-
velatoare in timpul developar;i .
FormatOril de culoare sint sub-
organice. exist nd garpa re-
latiV larga de astfel de substante
susceptibile de a raspunde
cerute. Utilizarea unora sau altora
dintre aceste este depen-
denta de o multitudine de factori a
caror analiUi te atit sfera
acestui articol . cit si interesul foto-
grafilor legat de .regula de compor-
tarea matertaiuiui fotosensibil de
rezultatele-imagine obtenabile.
Producatorii de materiale fotosen-
sibile urmaresc prin folosirea unOr
formatori obtina o
serie de efecte pOZitive. respectiv'
- groslmli emulsiilor
monocrome pnn folosirea unor for-
matori fu rnizori de colorant i mal in-
I (astfel se creaza fenome-
nele de dlfuzie a luminii
i n
- asocierea formatorllor unor
molecule cit mai transparente pen-
tru a limita efectele difuziei a uti-
liza mai eficient energia totonilor
care alcatuiesc imaginea;
- limitarea la minimum a formarii
unor
aceasta i nseamna ca pentru un in-
dice dat. corespunzator unei anu-
mite linii Oblice. se poate lucra in
orice punct de pe oblica respectiva.
punct ii corespund doua
coordonate: diafragma timp; aces-
Ind iCii de
8 '0 11 12 13 t. IS 16 17 1 '9 "20
. "-1"-
1"-
1"-1"- "-
7 "-,,,-
"-'"
1"- "-

"-i"- '1'"
"'''-
"- "-1"-
!"- "-
..
1"-1"- "-;"-1"'-"-
. 1"-1"- "-1"-''0<
. ..,
l"-I" "-1" <f"-
,1"-
"- ' IX
n. 1""'-
"-
XI"- .x 1"-
1"-
"- "- "-"-
"-1"-1"- "-
"-1"-'''-
'"
"-'"

"-
"-
"-
1"-
"- "-
P\. 'i

1"-
"-
]-.;
1"-1"-
"- "'-
1""'- 1"- '..: 1""'-
1"-
'''- "-
'"
"- 22
"',

'!-,
'"
"-
1'"
1""'-

-
o

TImpul de expuner e ",-
Tt:HNIUM 3/11l15
- unui optim al selectivl-
colorantllor, evltindu-se un
efect excesv care duce la suprasa-
turarea culorilor monocrome (verde,
albastru, precum ia o Insu-
adaptabilitate la
de temperaturA de culoare.
Pentru utilizator, efectele folosirii
unor noi formatori de culoare se tra-
duc prin fenomene clare, singurele
care, de fapt, IntereseazA:
- redarea mai a
lor;
- redarea mal a culorilor
Tn zonele de
- eliminarea unor tente caracte-
riatice zonelor cu niveluri reduse de
Iluminare;
- evitarea culorilor
monocrome;
- latitudinll de a
materialelor fotosensiblle color;
- mlC$orarea etc.
3. InhlbUortl de de.elopare (DIA)
Inhibitorli de developare sint de
fapt formatori de culoare (compo-
nente de culoare) cu efect asupra
culorilor parazitare, ei avind
o - asupra
bastrulul verdelul.
o D,' l,D
Colorant li din film o
in
purpuriu azuriu, respectiv
cei din straturile sensibile la verde
Cum se culoarea pa-
raziti? Colorantul galben din primul
strat are rolui de a absorbi lumina
Practic, nu lumina al-
este de stratul gal-
ben; ceea ce cade pe stratul
sensibll teoretic la verde.
Acest al doilea strat este sensibil
la albastru ntr-o
ceea ce duce la formarea a doua
Imagini proprii. una cea corecti,
respunzatoare componentei verzi a
ImaginII , una parazitarli,
componentei rezidllale
albastre.
tea sint parametrii expuneriI. De
exemplu, pentru Indicele 10 putem
lucra cu 1/2. 1/22 .eu 1/4
f/ 16 sau ... 1/500 s cu f/1,4 Prin pro-
gram I se impune aparatului
lucreze cu valorile de la intersectia
oblicei 10 cu una din liniile groase.
Se poate opta intre:
- programul pentru obiectiv su-
perangular (linia din figura
1), cTnd aparatul alege In exemplul
dat 1/30-1/5,6;
- programul pentru obiectiv nor-
mal (linia TI co-

, .
1" "-1"-
""'''
'"
"-,, 1"
"L"-
"-
"" " "'" "
"l"
22

"- .. "-f'.-
1" "'1"-
'"
"-'"
"
"'''- "'''-
1"-
"-'"
'"
"-'"
"-
"-'"
"-1"-
'"
"-,,,
"
"-"
"
'"
" "" " ""
"-1"-'"


" "
'\1"
"
:">.

"-
1"-1"-
"-'"
"-
"'-'"
"-
"'''-
"-
'"
"-
"-'"
"-
"'-"
"
1"-
"-.
'" " "
","
"
"-,"
"-
1"- "
o
.'
-
TI!HNIUM 3/1985
strat protector
strat sensibil la
albastru
filtru galben
strat sensibil la
verde
strat separator
strat sensibil la
ro,u
s trat ant1halo
suport
grosimea peliculei (emulsiilor)
l1lII
strat protector
strat separator
filtru anti-tIV
2
atra t superior aena1 bil
la albaBtru(crietale mari)
strat interior seusibil.
la albsstru(criatale mici)
fil tru galben
strat separator
strat superior sensibil
la verde
strat inferior sensibil
la verde
strat separator
filtru rOQu
atrat superior sensibil
la ro,u
strat interior sensibil
la roou
strat separator
strat 00lorat
strat antihalo
normalA
CT 18
pelicull1 nouA
CT 64
suport
tona n.t."oN-bUI
.-nU\1
l,' 2,0 pa 1
Lucrurile se petrec in
ultimul strat sensibil la unde
se vor forma in azuriu O Imagine co-
recti componentei a
ImaginII una corespun-
unei componente reziduale
verzi. Intensitatea ImaginII parazitare
din stratul azuriu este mult mal
decit cea a Imaginii parazitare
din stratul purpuriu. Problema care
a8 pune in in a li-
mita de albastru in stratul
purpuriu.
colorantului gal-
ben este la prima vedere
doar la nivel teoretic, deoarece im-
plicit S9 fluxul luminos
celorlalte stra-
turi, fapt neavantajos din punctul de
respund valorile 1/60-114;
- programul pentru teleoblectiv
(linia efnd aparatul alege
1/250-1/2.
Tot in graficul din fIgura 1 se In-
domeniul de lucru al aparatului
pentru diverse de film.
prin "cotele" marcate in partea din
stinga-sus. Domeniul maxim (intre
IndicII 1 111) este pentru
pelicula de 21 DIN. Folosirea unor
filme mal sensibile do-
meniul de lucru spre mal
mari, dar la utilizarea pellculelor mal
"

"
'\1"
"" "
'\1"
"'" "
"-
"'''''
... "
."
",''-

"-
22
V ""

"-
"'" "'''' '"
"-
"-"
"-,"-
"-
"-"-
"'"
"- "-
'"
"-
"-'"
""
IX X
,
"'.
1"
,
I
,,"-1"-

'"
"-
""
"-
1"- "-,,
"-
'"
'"
"-
,,"-
"-
'"
." "'...., "-1"
i"- 1"
,
1"-1"
,
1"-
"
"-
1"-

"-1"
,
1"-
'"
"-
1"-
'"
"-
'"
o

-
vadere al sensibilitatiI.
Metoda in diminu-
area de colorant galben in
primul strat zonelor
purpuriu de densitate mare.
fenomen se a se
in stratul purpuriu. In al treilea strat,
corectlile nu mai stnt posibile, dar
ele sint oricum mal necesare,
dat fiind nivelul de Intensllate
al Imaginii parazite formata de colo-
rantul azuriu.
Dezideratul anterior expus se
tocmai prin
tarilor de culoare DIA care au un
efect Interlmagine, care are
loc perpendicular pe straturile de
emulsle dinspre monocromul azuriu
spre cel purpuriu de la cel purpu-
riu la cel galben.
Ca dezavantaj se
faptul cA prin intensificarea nepotri-
a se obtin
de culoare datorate potentArli exce-
siva a efectulul Interlmaglne. Astfel,
o developare la
proGes E6, duce la de cu-
loare, deoarece acest proces este
principial pentru o agltare
Acest fenomen nu
apare in cazul procesului C-41 Indi-
cat la cu conti-

sensibile domeniul se depla-
spre mal reduse.
Privind cu atentie fiecare din cele
trei programe reprezentate Tn grafle,
ele de fapt
rn mod automat ceea ce fotograful
face 1n majoritatea cu-
rente:
- la luminA foarte se
folosesc dlafragma cea mai TnchisA
timpul cel mal scurt de care dis-
pune aparatul;
- pe ce lumina scade, se
mal intii la dlafragma foarte
care duce la aberatii optice
din cauza
- o cu in continu-
are a luminII se deschide diafragma
simultan cu prelungirea timpului de
expunere inclinate ale
programelor). prelungire se
face Insi cu multA la tele-
obiective, unde subiectului
sau aparatului duce la Imagini
neclare este mult mal
la superangulare, unde efectele de
mai sus sTnt puternic atenuate.
Obiectivul normal un caz
Intermediar;
- cTnd s-a ajuns la un timp con-
siderat limitA pentru fotografierea
din minA (1/2 s la superangular,
1/8 s pentru obiectiv normal
Implementarea principiilor expuse
in a dus la realizarea unor
pelicule multistrat de deose-
de materialele fotosensibile
color Figura 2
structura noilor filme Agfa. Se re-
existenta a substraturi
pentru fiecare monocrom,
unor straturi filtru uv IA (contra
ultraviolete respectiv a
celor rn exces), unor
straturi Intermediare care sa limiteze
efectul de mlgrare a colorantilor
dintr-un strat rn allul.
Evident. procedeale tehnologice
sint mai complexe obtinerea unul
echilibru cromatic este mal dificila
se probleme mai
complexe privind .stabilitatea colo-
in timp, precum pastrarea
materialelor fotosenslbile fa-
plna la utilizare.
se pare au fost de-
judecind dupa noile aparitii
de materiale fotosensibile.
BIBLIOGRAFIE:
Chasseur d'images, ianuarie-fe-
bruarie 1984
Popular Photography, mai 1984
1/200 la teleoblectlv) diafragma a
fost la maximum, deci
cotul de jos al celor trei pro-
grame, aparatul numai
timpul de expunere, dar se impune
folosirea unui trepied sau altui spri-
Jin. ,
observAm modul de lucru
"program" este adecvat fotografillor
curente. cu caracter mal mult docu-
mentar. ln fotografia se ur-
deseori oblinerea unor
efecte deosebite prin olosirea unor
timpi sau dlafragme diferite de cete
fixate prin programele exemplificate
mai sus. De aceea utilizarea "pro-
gramului" este recomandata celor
de exponometrie, ori
In cazul sau fotogra-
fiei de reportaj, unde rapiditatea
este
Majoritatea aparatelor cu program
sInt cu alte
de lucru, automate sau manuale, pe
cele descrise anterior, tocmai
cu scopul de a da fotografului posi-
bilitatea de creatoare, de
din Doua asemenea
moduri sint expunerlle automate cu
prioritatea diafragmei cu priorita-
tea timpului de expunere. rn figura
2. pe un carola) Identic cu cel pre-
(CONTINUARE IN PAG 21)
17
OI Il-METRU
Praf. MIHAI
Prinlfe aparatele utilizate de (8-
dioamatori, grid-dip-ul un loc
important. Acesta este un oscllator
de inalta cu un
Instrument capabil sa mAsoare nive-
lul semnalului produs. Cind se cu-
pleaza bobina prid-dip-uIUi cu o
unul ci rcuit osci-
lant a de
este I cu cea a semnalului
produs de "aparat, un transfer
maxim de energie dintr-o in
oeala/t. care se traduce printr-o
scdere a curentului
de instrument. T n limbajul curent al
radioamatarilor, aceasta
brusca. se te "dip" .
Grid-dip-ul prezentat aici o
precizie foarte mare prin sensibilita-
tea j stabilitatea sa. Pe de
parte, el este prevazut cu o ire
pentru conectarea unul
tru exterior. Astfel elalonarea scalei
aparatului poate fi cu o preci-
zie
cum se vede in
circuitul contine doua
tranzistoare identice cu efect de
cimp (T, tranzistoare
bipolare (T2 T.). trei diode (dintre
care una este Zener) componen-
tele pasiva aferente.
Tranzistorul T , (de tipul TIS34 sau
echivalentl este montat ca oscilator
Col plUS and intrerupatorul K, este
inchis; cind K, este deschis. el func-
ca detector de inalta frec-
CV, .CV
2
sint cu aer montate pe ax.
in situa11B tn care nu dispunem de
un condensator variabil cu valonle
precizate in schema . poate fi utilizat
un altul . numai ca in aceasta situ-
caracteristicile bobinelor. cit
gamele de vor fi altele de-
tit cele in tabel
Semnalul ",ules de la poarta lui T,
este aplicat atit circuitului voltme-
trului. cit tranzistorului T
2
(de ti-
pul BSX26), care ca ampll-
ficator-adaptor pentru
trul exterior. Acesta se conecteaza
intre borna notata cu F masA.
Semnalul aplicat voltmetrului elec-
tronic este inti detectat cu ajutorul
diodelor O, O
2
(de tipul AA119
sau alt tip de diode detectoare)
ajunge la poarta lui T
J
la tranzis-
torul T" de tip pnp (AC 180) , folosit
pentru amplificarea 58.
Microampermetrul I este conectat
pe de o parte la sursa lui T 3 si pe de
alta parte la cursorul potentlometru-
lui P,. Cu ajutorul acestuia se poate
fsce "reglajul de zero" al instrumen-
tului de masura . Dioda Zener (orice
tip de Zener de 6 V) te
la unei tensiuni con-
stante la bornele lui P2 pentru ca
acest nu se modifice o
cu sursei de ali-
mentare (binei r(eles pi rit la o anu-
mita valoare
Ansamblul se ntr-o cu-
tie rigida. acesteia
pe de o pa(le stabilitatea
aparatului pe de parte dimi-
exterioare. Con-
densatorul variabil CV,-CV
2
a fost
fixat atit de circuitul imprimat, cit
de cutia aparatului. Bornele conden-
satorului au fost sudate direct la pri-
zele bobina L cu scopul de a mlc-
18
cit mai mult legaturile in
Din motiv un ter-
minal al condensatorulul CI este su-
dat el direct la CV
2

Prizele contactele snt izolate
cu teflon. material foarte Indicat
pentru a fi utilizat in frec-
Celelalte componente sint
montate II particulare,
cu tranzistoarelor cu efect
de cimp. pentru care este bine ca
inainte de montare sa se scurtclrcui-
teze terminalele (cu o sirmA de cu-
pru) pentru a evita distrugerea lor
prin cu sarcini electrosta-
tice.
L
I de S are o
de 0,1 mH. Acest
poate fi realizat cu mijloace
proprii . Se confeqioneaza din hirtie
un cilindru cu lungimea de 25 mm
dlametrul de 6 mm. Pentru
aceasta se tale un dreptunghi cu la-
turile 80 mml25 mm, se unge cu un
adeziv oarecare prin rasucire se
formeaza cilindrul ment lonat. Dupa
ce s-a uscat. se un
cu o bucata de hirtie biiata in mod
bucam. de
hirtie se te. Interiorul cllindrului
este umplut cu pulbere de ferita
dintr-o bara de Se
pun de adeziv
pentru a inchide acest capat se
bobineaza 85 de splre din sirma
CuEm cu diametrul de 0.15 mm. Se
o valoare de aproximativ
0,1 mH.
Alimenterea este asigurata de o
baterie de 9 V P
2

de tip miniatura. este prevazut cu un
intrerusEtor K
2
folosit pentru porni-
rea sau oprirea aparatului .
Cele 6 bobine acoperi gama de
de la 1,3 MHz la 150 MHz.
Caracteristicile lor sint date in tabel.
ce am verificat dac monta-
jul a fost realizat conform schemei
electrice. il punem in funqiune
nici o bobina Cursorul po-
tentiometrulul P
2
fiind la mijlocul
cursei , vom regla P
t
cind in-
strumentul indica . .zero" T nchldem
K, m O bobina oarecare;
montajul normal , ro-
tind P, acul instrumentulul va
ajunge la scalot .
Pentru a utiliza aparatul ca unda-
metru de este suficient
deschidem K"
cr8$ tem convenabil sensibilitatea cu
P, apropiem bobina aparatului
de o alta. parcursa de un curent de
frecvenla. Rotind butonul
c:ondensatorulu variabil, vom o
pentru care instrumentul
marcheaz.a un dip. Vom dti
pe scala aparatuluI.
Pentru a utiliza aparatul ca unda-
metru dinamic, vom inchide fntreru-
patorul K, vom apropia bobina L
de o alta unui circuit os-
cilsnt. Rotind butonul
rului variabil vom observa pentru o
anumiti le a acestuia o brusca
8 curentului de in-
strument. Pentru a avea O precizie
mai mare. vom depe rta in o bo-
bina de cealalt . astfel incit cuplajul
sa fie mal slab. de
a circuitului oscilant poate fi
citita pe scala aparatului .
Trebuie remarcat faptul ca, mane-
vn nd butonul condensatorului varia-
bil, acului instrumentulul
ea; este suficient sa retu-
sensibilitatea
P,) pentru a aduce acul Indicator in
Se remarca de ase-
menea pentru gamele inferioare
un dip mai slab; aceasta se
de a cupla bo-
bina cu factor de calitate mic.
Vom prezenta in continuare citeva
ale grid-<llp-ulul.
1. Millurarea Inctuct,ntel unei ba-
bine 10 Jnalti Pentru
aceasta trebuie sa dispunem de un
condensator cu capacitatea C cu-
noscuta. Se leaga. bobina necunos-
la bornele acestui condensator
cu ajutorul aparatului se
de !o a circuitu-
lui oscllant format. Formula lui
Thomson ne permite sa scriem;
de unde
f, = 1/2 rrlrc:c
L, = 1/4 rr' , . C
2. Milurarea unul
den ... tOf'. Metoda rmine in princi -
piu 1. numai ca de data
aceasta se una din bobi-
nele aparatului pentru care induc-
L este Se poate
scrie:
C, = 1/4 "' , L
posi-
intre anumite limite. In cazul
aparatului realizat. aceste limite sint
100 pF 2000 pF,
3. Determln.r. factorului de c.U-
tate pentru o boblni dati. Metoda
necesita un voltmetru electronic
care se conectem in paralel cu cir-
cuitul oscilant de testat. Se
grid-dlp-ul cu o convenabil
se .frecventa pina
se ob1ine o maxima la
voltmetrul electronic. Se
cuplajul pentru a se o lectura
precisi se frecventa fa in-
DZ

Se modifica pentru a se
la voltmetru o valoare de
70,7% din lectura (a ma-
ximumului). Se noteaza
cu f,. Se regleaza din nou
de data aceasta in sens
invers. pina ce pe voltmetru se ci-
70.7% din valoarea ma-
xima se
cu f
2
Factorul de calitate a al bobi-
nel poate fj calculat cu
O = f"l I 1, -1, 1
Este comod de a se cupla
grid-dlp-ul astfel incit sa se obtina
1 V pentru f
Q
; urmeaza sa
citim 0,707 V pentru 1, f,.
4. Localizarea unei oocU",U, Cu
intrerupatorul K, deschis. se apropie
grid-dip-ul de montajul care trebuie
analizat se cauta care
provoaca. un maxim pe instrumentul
1. Trecem K, in inchis de-
terminam cu precizie aceasta frec-
astfel sa
partea a oscilatlei pa-
razite. cit masuram
acesteia
5. ReglaJul unei antene. Cu ajuto-
rul grid-dip-ului este posibil re-
o antena. Pentru aceasta este
suficient bobina aparatu-
lui la aceasta din urma sa
frecventa ei de Vom fi
astfel asupra lungimii elec-
trice a anten8l.
nu este cuplam b0-
bina aparatului la antena (acces difi-
cil la centrul antenei) din
cauz este comod sa
grid-dlp-ul impreuna. cu un impe-
dan1metru de
doar citeva din lista lunga a
acestui util aparat.
TEHNIUM 3/1985
Este cunoscut faptul electro-
nica a cucerit un teren Important in
domeniul pasiunilor, in special in
rindurile tineretuluI. insa munca lor
este Tngreunata de lipsa unor scule
dispozitive ajutatoare.
In cele ce urmeaza propun spre
realizare un grip-flI un tester.
Cu ajutorul primului dispozitiv se
fac conexiuni temporare pentru
surtorl la orice terminal (rezistar,
tranzistor. circuit integrat etc.). eli-
minindu-se improvizate ce
se pot traduce prin sau
distrugerea elementelor testate, iar
cu testerul se pot verifica circuitele
imprimate lipirea elementelor
componente.
posibilitatilor limitate ale
amatorilor. am sa folosesc c1t
mai elemente care nece-
site de lucru
in figura 1 sint reprezentate ele-
mentele componente ale primului
dispozitiv.
Reperul 1 se din
de 0 3 mm sau din
de 0 3 mm, de exemplu de la
creioane le mecanice din (se
pot folosi mine metalice, dar
dimensional).
Reperele 2 3 se fac dintr-o bu-
de sTrma de arc, groasa de 0,5
mm.
Reperul 4 corpul unui
pix ce se in in
Reperele 5 6 se
din textollt sau orice alt material
Izolator electric.
Reperul 6 poate fi mal
simplu prin cu 0 7 scur-
tare la lungime de
textolit, in cazul in care nu se
un strung.
Reperul 7 reprezinta cordonul de
cu aparatul de iar
8 este o
in gaura din tljel 1 se li-
reperul 2 (Indicat este a se pili
arculttl ce trebuie lipit. apoi
Dispozitivul prezentat in figura 1
este format din circuitul integrat
CDB400HE trei tranzistoare. Tl.
T2, T3. de tipul BC107. BC10a.
BC109. respectiv AC1S1K.
Cu cite doua din
CDB400HE sint renliz<Jte cele doua
Sing. ANDREI PETRU.

se decapeaza cu Se Vfl lipi
cu cositor.
Se Introduce arcul 3 peste reperul
2. care impreuna se \lor intro-
duce in reperul 4. Se va pretensiona
arcul 3 prin apasarea tijei 1 Aproxi-
mativ 5-6 mm, care firul din
dreapta al reperulul 2 se va indoi
spre stTnga invers cind ele
vor veni aproximati\l paralele cu cor-
pul 4.
Cu un bine ascutit se vor
scurta cele doua fire. lasndu-se
aproximativ 2 mm pentru ca arcul 3
nu le mai poata trage inapoi (re-
comandabil ca arcul 3 S8 aiba peste
15 spire).
Se preseaza la maximum tija 1
cu ajutorul unei pensete. se
pe rind cele doua fire se
ca in figura
de ansamblu (pozi1ia
Astfel, prin UJel 1 cele
fire din arc se vor desface. Iar
cind de a incetat. ar-
cui 3 va obliga cele doua fire sa se
stringind in timp
un de trantistor sau un ter-
minal oarecare, ceea ce permite
efectuarea unor sau veri-
in conditii de securitate.
Din corpul 4 este
conlc. lucru foarte avantajos
pentru nu mai este necesara
rea reperulul 5. acesta
du-se prin presare. Rolul este
ca, atunci cind tinem intre degete
corpul 4 cu degetul mare
asupra butonului 6, impiedice
alunecarea ajute la realizarea
conexiunii
in al tllel 1 se
cordonul de care se
Introduce butonul 6. cordonul
prin gaura cordonul se ter-
cu o banana B necesara pen-
tru conexiunea la aparAtul de
sura
Banana poate fi in cu un
tester sau alt grip-fil. in functie de
multlvibratoare, comandate de tran-
corespunzator. T1 sau T2.
Semnalele provenite de la cele doua
multlvlbratoare sint amplificate de
trAnzistorul T3.
in normale. bazele celor
doua tranzistoare slnt legate lu
56
n
5
2
pljl
r- -'-- -
:(
....
20
30
1
_. __ . __
2
necesitatI. .
in figura 2 sint reprezentate schita
de execu11e li virfului 1 o sectiune
prin tester. rn acest caz doar reperul
1 se va la strung din
sau electrod de crom.
Corpul 3 este tot un pix din
tita Reperul 2 este cordonul
de cu Clparatul de masura,
Reperul 4 este capacul pixului
trebuie in functie de grosimen
cordonului.
\
5V
2
masa prin fire sub1;ri. L 1 L2.
Cele tranzistoare snt blocate,
iar potentialele ridicate din punctele
A B determina blocarea celor
multivibratoare. firul L 1
este intrerupt. tranzistorul T1 intra
in satura1ie coboara potentialul
punctului A la 0,3-0.6 V. ceea ce
determina amorsnrea oscilatiilor in
multivbrator amplificarea aces-
tora de catre T3. lucru se in-
timpla in cazul intreruperii firului
L2. Rbl Rb2 se aleg
pentru a aduce la cele
5
Se va lipi cordonul 2 in gaura re-
perului 1. dupa care se va presa vir-
ful 1 in pixului
Cordonul se ponte termina cu o
bannna sau alt reper de conexiune.
In incheiere, recomnnd utilizarea
corpurilor de pix de culori diferite
pentru fi urmari mai polarita-
tea. Se pot utiliZA alte piXUri in
constructia acestor scule. cu condi-
tia sa fie izolRtoare.
RO.VlEO BOARIU,
GeneralA Panalta.i.,
jud. Bata n'
LI
-5V
o
Frecventele celor doua multivibra-
toare vor fi diferite pentru o recu-

Dispozitivul poate fi folosit pentru
proteclia a sau doua feres-
tre. precum ca sesizor de incen-
diu. datorita arderii celor doua fire.
Alimentarea se poate face la doua
baterii de 4,5 V. legate in paralel,
sau de la un allmentator stabilizat
de 5 V. in figura 2 este prezentat
circuitul imprimat pe care a fost
realizat dispozltiv.ul.
... --.;;;;.....;;;;;;-------__ .;;:;.. ________________ J doua tranZIstoare in conditiile date. Bibliografie: Revista "Tehnium"
TEHNIUM 3/1985
19
Ing. CONSTANTIN OUMITRU,
Ing. MARIUS CIORICA,
Ing. BOGDAN CO.rOCARU
Modurile de Intrerupe,.. ale mlcro-
proce.orulul Z-BO
1, Scopul unul sistem eficient de
intreruperi este de a a
servi cit mai rapid dispozitivul care a
solicitat intreruperea.
Din momentul in care unitatea
(U.C.) a recunoscut cererea
de intrerupere, intr-un interval de
timp cit mal scurt u.e. sec-
de
- dispozitivului
care a 'Solicitat intreruperea;
- salvarea curente a U,C,
(salvarea registrelor de
lucru. registrelor de stare, contoru-
lui de progr'am);
- realizarea unui salt in program
la- adresa la care se rurina
de servire a dispozitivului care a so-
licitat intreruperea
Din momentul rutinei de
servlre, U.C. de

- refacerea u.e. (refacerea
registrelor de lucru,
contorului de program etc.);
- reintoarcerea in programul n-
trerupt la Imediat ur-
celei in care a fost accer;r
cererea de intrerupere.
Tn general, in cazul unui sistem de
dispozitive externe care
cereri de intrerupere U.C. se
o de a
i ntreruperilor.
2, Mlcroproceaorul Z-80 are
pe csre acceru.(.cereri de n-
trerupere: intrarea I NT Intrarea
NMI. .
de Intrerupere pe intrarea
INT pot fi mascate prin Intermediul
programului, In timp ce cererile de
Tntrerupere pe Intrarea NMi nu pot fi
mascatp prin program.
2.1. Intr.ruperl ml.eablle prin
program _
Intrarea INT (ca de altfel
20
rea NMI) este testata de Z-80 pe
frontul al impulsulul de
ceas ultimei T
din ultimul ciclu M al In-
(fig. 1) .
Cererea cULlntrerupere care apare
pe Intrarea INT este recunoscuti la
instrucliunii curente.
intreruperile au fost activate prin
program. Activarea Intreruperilor
prin program se utilizind
EI (Enable Interrupt).
Instructiunii EI , Z-80
nu o cerere de Tntrerupere
in pina ce nu va executa
Imediat
O de intrerupere pe Intra-
rea INT nu va ti
- intreruperile au fost dezacti-
vate prin program (prin executarea
unei OI - O/sabie Inter-
rupt);
- semnalul pe Intrarea BUSAEQ
este activ zero (de exemplu se soli
un acces direct la memorie -
O.M.A.).
Microprocesorul Z80 dis-
pozitivului extern
cererii de intrerupere, fortind
Ml IORa in zero logic. In acest
ciclu de a in-
treruperII, Z-80 automat
de WAIT (Tw), oferind lo-
gicii externe un Interval de timp su-
plimentar necesar
unei scheme de prioritate 8 intreru-
perilor tip "dalsy chaln".
Dispozitivul extern care a soli-
citat intreruperea com-
binatia semnalelor M1 = J"O'A() = ,,0 ..
drept o cerere din partea micropro-
cesorului de a plasa pe busul
de date vectorul lntrerupere.
Vectorul tntrerupere poate avea
trei forme, fn de modul de
la tntreruperl mascsblle al
microprocesorului. mod de
ales de utilizator prin Intermediul
programului.
A.,..lnzfnd numero .... or aoUcttlrl
prMnd popu .. rta,... con"ruc,111or ce
utlltZltazi forma neoonwn'k)Mlla de
.nergle. In curfnd .,. aplre. o ecttl"
apaclall revl .... TlHNIUM con ...
c,.Ui InteGral prtncl.,. ... or IIpurt de
gener.'OII,. de bIogez, ..... ti celor
c. domc al ... 1 con.",I...:1 ,1 II ulJ..
llaz ... " .. d. In ....... In goapodjrll
IndlvldUIIle. O'nlr.-un aum .. bogat fac
per.e malerla'. privind pectele
pr80Hce al. con.truc1UJor, IpOrira.
produc,,, de ttIoOa, defeqlunl-c .. -
,e-,..medlerl elc. etc. Numero ...
.chema ,1 fotografiI. ...,... compa ...
ttv. ,1 dat. co,..tructl.,. Iluat,._, d.
...... .,. .. o .. rI. d. con.trvctM Indl-
vktu'" 'atan" In cltYerM zone ...
IIrtL La d.pozf1l11 celor In ...... "
puei o lIati de adrft., unda .. pot
oll1lne Inforrnalfl aupllmente,.. deap,.
dH.... ,..Mztrl.
Cele trei moduri de la n-
treruperi afe microprocesorului Z-80
slnt denumite modulO, modul 1,
respectiv modul 2.
2. 1.1: ModulO este identic cu mo-
dul de la intreruperi al mi-
croprocesorului 8080A. Vectorul In-
trerupere plasat pe bus-ul de date
de dispozitivul care a solicitat lntre-
ruperea este Interpretat de cAtre
Z-8O drept un cod obiect de un byte
reprezentind prima ce.
a fi recu-
intreruperiI. In general.
de un byte plasatA pe
bus-ul de date va fi o
RSTI (RESTART).
RSTI (1 = 0,7) este cu o
CALL de un byte. De
exemplu, AST6 este
echivalentA cu unei in-
1
trerupere. DacA tabelul adreselor de
salt se Tn memoria RAM 8
sistemului, poate fi orlclnd modificat
de programator pentru a permite
servlrea perifericelor de diferite
tine.
Microprocesorului Z-8O li sTnt ne-
cesare 19 perioade de ceas din mo-
mentul intreruperII
plni rn momentul adresei
de salt la rudna de servire a intreru-
perII:
- 7 perioade de ceas pentru pre-
luarea vectorului intrerupere de la
dispozitivul extern;
- 6 perioade de ceas pentru sal-
varea contorului de program;
- 6 perioade de ceas pentru
nerea adresei tie salt la rutina de
servire a intreruperiI.
DupA aceasta Z-80 va executa o
"
IMTIIlt.I..4J,ec.ii



Wii'i'T

2
VIt"OIlU,"
rtT.e.A\J,. ... e.


I>L U.T
Poit"lut ce c,
?"III


J'


L.L
LL }
/"\1'\
" ..
....
CALL la adre.a 00 30 H.
2.1.2. In modul 1 de la in-
treruperi, Imediat ur-
unei intreru-
peri este drept o in-
RST 7 (salt la de
memorie 00 38 H). In acest mod de
nu este necesar ca dispozi-
tivul extern si plaseze vectorul in-
trerupere pe bUB-ul de date.
2.1.3. Modul 2 este cel mal puter-
nic mod de la intreruperI. In
acest mod tr;ebule creat in memorie
un tabel adresele de start
ale rutinelor de servi re a intreruperi
lor. Acest tabel poate fi plasat
oriunde in memoJia adresabilA. Ana-
log cu modulO, ce Z-80 recu-
intreruperea, dispozitivul ex-
tern care a solicitat Intreruperea pla-
pe bUB-ul de date vectorul in-
trerupere. Microprocesorul Z-80 va
combina registrului IV
(Interrupt Vector) cu vectorul
intrerupere furnizat de dispozitivul
extern, formind un polnter de 16
ce va Indica primul octet al adresei
de inceput a rutinei de servlre a Tn
treruperll respective (fig. 2). Regis-
trul IV trebuie cu valoarea
de programator prin Interme--
dlul LOI. A.
Tabelul adreselor de salt la rutf-
nele de servite 8 intreruperilor tre-
buie format de programator inainte
ca Z -80 accepte o cerere de Tn-
CALL la adresa de start
a rOtinel de servi re.
aplicarea unul
AESET, microprocesorul Z-8O
automat in modul O de la
intreruperi; fn timp. contlnu
tul registrului IVeste cu
00 H.
2. 2. Inlreruperl nemncabUe prin
program
O cerere de intrerupere care
apare pe intrarea Flm este
cutA Intotdeauna de
rul la cu
rente, Indiferent dacA intreruperile
sint actl'Ja18 sau nu prin program,
unei cereri de In-
trerupere pe Intrare deter-
efectuarea unul salt in
pram la adresa 00 66 H, Cererea de
Intrerupere nemascabllA prin pro-
gram este rezervata. pentru procese
Importante ce servlre Ime-
diati (de exemplu. detectarea unei
iminente cAderi a surselor de ali-
mentare). Acest mod de la
Tntrerup8f'1 este modulul
1, cu trei deosebiri:
- intreruperea nu este maBcabll6
prin program;
- se o tip
RESTART la adresa 00 66 H;
- la Tntr.ruperli,
microprocesorul Z-80 nu mal Inse-
cele stAri suplimentare
de WAIT (Twl.
TEHNIUM 31''''
CALITATEA RECEPTIEI EMISIUNILOR
SI COLOR
(URMARE DIN NR. TRECUT)
Toate sursele de utile sau
perturbatoare, pot fi localizate in
spatiu prin sens
poate li
pentru a favoriza sau atenua semna-
lele ce provin din diferite
Vom discuta la momentul potrivit
despre limitele de
utilizare a antenelor care folosesc
selectivitatea pentru protec-
semnalului util. De sint
de atenuare a perturbatorilor
pe mai mari de 15
G
de sensul de captare a semns-
lului util.
Gradul de perturbare al semnalu-
lui util depinde rn primul r1nd de in-
tensitatea perturbatorulul in raport
cu semnalul util. apoi de forma
spectrale cele
semnale, util perturbator. ca sem-
nale perturbatoare putem aminti pe
cele a cAror cade pe cana-
lui util sau adiacentele respective.
provenind de la alte stalll din
sau de peste hotare. Sint 'de
radlodlfuziune sau de radlocomuni-
c.1I ale produse principale
sau pot genera pertur-
TV pe o din jurul
lor. etc. Mai
sint diverse aite surse perturbatoare:
diferite servomotoare nedeparazi-
tate. oscilatoarele receptoarelor de
radio sau TV. diferite ustensile elec-
trice electronice. printre care
numeroase pentru copil.
Apropierea prea mare de
de transport tensiune. ce su-
efluvII permanente pre-
siunii electrostatice la ialele
mari ale liniilor de transport energie.
Desigur. efectul perturbatorllor
este mal redus in apropierea
TV din cauza diferen-
mari de nivel. Spre limitele zer
nel de serviciu efectele perturba-
toare sint mal Intense
deoarece scade nivelul semnalului
util.
SInt ci nd apropierea
prea mare de antena unei de
emisie se tntr-un deza-
vaMal. nivel ului prea mare
al cimpului sale.
In de aceasta. ex1stA pericolul
ca undele ,1 direct. nu
numai prin I n circuitele re-
ceptorUlui , sau prin linia de alimen-
tare, dacA nu 9fnt luate suficiente
mAsuri de ecranare ,1 filtrare.
Desigur. probleme1e legate de in-
fluentele negative asupra re-
producerii de televiziune stnt mult
mal numeroase vom reveni mal pe
larg asupra lor la momentul potrivit.
CImpul mtnlm _r .. __ le
DacA am presupune nu existA
fenomene exterioare perturbatoare.
minimA a cimpu-
lui rn zona de amplasare a
de este aproximativ expri-
matA de o deja amintitA:
e. ... 1', ... = 14 + 20 log" f'(MHz) (1)
rn curfnd va numArul 1/1985 al revistei trlmestriafe
MODELIBM-BUPLIMENT TEHNIUM. Din sumer: Primele nave cu
trlcolor, muntene de la 1845 Aviatori celebri avloantle lor:
Ic8r-Untv ..... 1 IcrobaUc de DP2, . O exo-
ticA din Mldagaacar Portavionui Automodel formula 1
.. R cu", prima lo'comotva In Romnia Tn 1872 MIG 25
- a 7 recorduri mondiale de altitudine.
SInt atractiv prezentate rubricile: .. Si construim
"Magazin tehnlco-apllcatlv", "Traditii etc.

TEHNIUM 3/11115
Ing. VICTOR BOLCAN
Formula are rn vedere acest
cimp este nedistorsionat, lipsit de
alte negative exterioare
presupune realizarea unei
de de ie de dimensiuni
medii; de asemenea, la un astfel
de cimp se va putea obtine o recep-
a.n. col or pe un televizor
cu o de zgomot propriu medie.
O .. rn de
te1evlZorului de
se pot mai favorabile
sau mai favorabile, la cimpuri
diferite de cele rezultate din formula
(11
n la un televizor
dat calitatea
semnalului care ajunge la barna de
a acestuia rn raport cu zgo-
motul propriu.
1 n zonel e Tn care cimpUl este mai
slab sau 88 manifestA preze.,.a unor
perturbatorl , este necesar se gi-
un amplasament al antenei
de rec8le Individuale sau colective
mal eficient (in dmp util mal ,
se antene de le
de dlrectlvltate mai bune.
se sisteme de de
<mal ales la co-
lective) cu mare cu mAsuri
suplJmentare de atenuare 8 nivelului
pert\.Jrbatorilor, dacA provin
de pe "",,suri mal
tate unghlular de canalului
util preferat. Atunci cind ceblul de
coborfre este prea lung. provocind o
atenuare: a semnalului,
zentat anterior, sfnt Ilustrate cu linie
respectiv continuA cele
moduri de expunere cu priori-
tate, cum sint realizate fa apara-
_tul T 70.
ln cazul de
fotograful impune o deschi-
dere a obiectivului (f/2,8 de
plu. cum este arAtat prin linia intre-
din figura 2) . iar aparatul rea-
automat timpul neCQsar pen-
tru expunerea (intre 2
t/1 000 s).
Expunerea cu priorita-
tea timpului este in figura 2
prin curba Fotograful
alege timpul dorit (1/30 s, cum este
exemplificat in desen), iar aparatul
dlafragma functie de nlve-
lui de iluminare {portlunea verticalA
a curbei). In plus - la apara-
tul menllonat - posibilitatea ca
aparatul sA modifice timpul de ex-
punere ales de fotograf, mArindu-1
cind Intensitatea luminii este prea
chiar ce diafragma a fost
la maximum, sau
du-I in cazul unei iluminAri prea
mari ce nu poate fi nu-
mai prin Tnchiderea la maximum a
diafragmeI. Aceste situatii sint
Ieprezentate prin zonele orizontale
ale curbei, din partea de Jos res-
pectiv, de sus a graficuluI. Putem
considera, prin extensie, aceste ul-
time moduri de lucru ca alte
"programe" ale aparatului. pe
lingA cele trei Ifustrate in figura 1.
Prin aceasta am apulzat prol-entarea
sa un amplificator de
plasat chiar fi'nga antena de
telealimentat prin cablul
coaxial de cobonre. Desigur, ampli-.
ficatorul de poate fi
de filtre adecvate pentru evitarea
piitrunderii reducerea
modulBtiei etc.
T n centrele aglomerate, dar citeo-
n locurile cu ciliva
se pot mult mai
bune de in i timp
mal convenabile din punct de ve-
dere tehnic economic daca. in
acest scop, se asociaza mai mul1i
Interesali .
Clt ta de antene co-
lective mari, atit la ceie existente cit
in modul cum ar trebui fie
acestea, se pun multe probleme de
tehnologie in prezent
foarte multe se au in vedere
vIItoare ale teh-
nicilor de transmisie receRie 8 te-
leviziunII terestre prin
Problema de ie n
semnalelor de televiziune constitui'"
la ora actuala o parte din
celor ce se ocupa cu
dezvoltarea urbana. Ele au fcut
fac obiectul a numerOl!.se dezbateri
tehnice In unele
s-au creat zone sau pentru
experimentarea noilor tehnici, avi n-
du-se in vedere scopul in perspec-
de a se ajunge la realizarea de
prin . car!! .se
primi transmite dl!ente Ir:
formall1 (televiziune terestra. teleVI-
ziune de pe radlodifuziune.
i nformalii scrise pe ecran, telefon
numeroase alte servicii la cerere) .
Da, ,, pentru realizarea acestor an-
sambluri informationale colective
mal mici sau mai marI slnt nume-
roase lucruri de pus la punct. dintre
care cea mal problem
este de evolutia a
tehnologiilor. a unor materiale. com-
ponente subansambluri radloelec-
tronlce (cabluri coaxlale in
variante. amplificatoare de antena
de cablu. antene de receptia cu
tiguri diagrame opti mizate cu
fiabilitate etc.).
RE IN NR. VIITOR)
tipurilor de expunere care
se folosesc in prezent Tn fotografie.
Tn cele de mal sus ne-am referit la
un aparat cu microprocesor. de ul-
unde denumirea
gram" este foarte nu UI-
au fost fabricate nume-
roase alte tipuri de fotoaparete mai
simple dar cu expunere
sau sem iau obti-
prin sisteme electromecanice
sau cu o electronica Terme-
nul "functionare dupA program"
poate fi extins asupra lor. n-
nu a precizat e.x-
plicit acest lucru.
prezentarea, cu scop exempliflcati ... ,
a unor asemenea "programe'"
- Orizont expo CR.S. A.) este un
aparat semlautomat la care fotogra-
ful transpune mecanic pe obiectiv
indicatIIle exponometrului , reglind
astfel parametrii expunerII pro-
gramul desenat cu linie intrerupta n
figura 3;
- SOkol 2 (U.RS.S.) lucreza au-
tomat. cu ptioritatea timpului de ex-
punere, dar il modificA pe acesta
este inadecvat (linia
continua din figura 3);
- Pentacon EJectra (R.D.G.' este
un aparat automat cu prioritate de
reglind timpul de expu-
nere in domeniul precizat prin
din figura 3. MenlionAm c
linie poate fi oriunde
intre valorile 2.8 13.5 afe diafrag-
mei.
21
I:APAI:IMETRU
instrumentul condensa-
toare pe 5 game de valori: 50 pF;
500 pF; 5000 pF; 50 nF 0.5 "F
Cu un circu it ",A709 se construiEfite
un multivibrator a se
modifica pe fiecare gama de ma-
sura . Semnalul de la multivibrator se
cupleaza la un voltmetru electronic
prin intermediul condensatorului su-
pus
rii se face cu un instrument de
50 p. A Cirruitul pA709 se poate io-
locul cu ROB709 produs iC.C E.
RADIO TELEVIZIA ELECTRONICA,
11/1984
DECI BEL -METRU
Cu acest instrument se pot face
masuratori de nivel ale semnalului
din gama de di rect
in dB.
Aparatul se la sursa de
semnal se regleaza Rl pina cind
acul instrumentului va indica o anu-
valoare. nivelul semna-
Iului, putem i
manevrind comutatorul gradat direct
in 1-3-6-10 dB (introducind ate-
mari) . ,b,cest instrument este util
amatorilor pentru verificri
de radioreceptoare.
RADIO, 12/1984
(6 /01rc<158
+VA +H
vrr, VT2 IfTJI26

.J..
22
Optimizarea instalat iei
electrice de aprindere la autotu-
risme poate fi IntroduCnd
Cteva componente electronice care
sa comande forma curentului prin
bobina de ie
Schema asigura un im-
puls de aprindere foarte bine con-
trolat, cu fronturi de des-
abrupte. 1 n mod obligatoriu
se va utiliza un tranzistor final ce
la tensiuni foarte mari
(BUX37) .
BObina de are cuplat
12/220 V
Alimentarea unor aparate cu ten-
siune de 220 V se poate face din
acumulator de 12 V.
Montajul are un generator
de unda dreptunghiulara cu circuitul
555. Semnalul este aplicat apoi cir-
cuitului 4013 (flip-flop) , care la rn-
dui sau un etaj Oarlington
de putere (in contratimp) . Sarcina
'IOA 13 (KP'OO6B"')
(NE 555, B 5550)
acestui etaj este un transformator.
Acest transformator calculat pen-
tru 30 VA are o i urare de 220 V
(sirma CuEm 0,25)
de 9 V CuEm 0,45) Nu-
marul de splre se in func-
de miez
RADIOTECHNIKA,
111985
2x2N2222 2x2N3055
1N2350 (B0182)
(KT819GM)
tarea se face cu 12 V.
contactul 15 la + B. iar contactul 1 TEHN,eKE NOV'NE,
la colectorul tranzistorului. Alimen- 3/1984
TEHNIUM 3/11185
NTllralNDIIIl
DI4r4RATAJ
ELECTRIC
DE
INSTALATII
I
O
L
-
O
J
O
O
-
I
IL
; - r-
1
!I
.... .... .....
MODERN - ECONOMIC - UTIL
VEIOZA cu VARIATOR
Recent a i ntrat n de serie la I.A.E.I.-Tltu noul model de cu variater de cu-
reni intrerupitor senzitiv. cum v-am mal informat. cititori, noua per-
mite dUJE a nivelului de asigurind astfel atit o utilizare a
energiei electrice. cit crearea unei placuta in locUIntA. Schema a va-
fiatarului , echipata cu triac. cuprinde un filtru adecvat-de antiparazitare. precum un comu-
tator electronic (circuit bistabil) cu un senzor exterior pentru comanda pornitr"oprit
prin simpla atingere cu mina
Veioza se livreaza ,cu dispozitive de prindere care permit. dupa montarea unor glo-
buri clasice sau moderne. ca in fotografie_
VARIATORUL DE
LUMINA
Realizat intr-o conceptie
avind la o electronicA
cu dispozitiv static de co-
Ctrlac), noul produs este
destinat economlslrll energiei elec-
trice prin adaptarea a
nivelului de iluminare la conditIIle
concrete din incApere_
In varianta ST - sub
(fotografia 1), variatorul esteConce-
put pentru a fi montat in locul clasi-
cuiul din perete, perm!-
reglarea gradului de
pe unul sau doua circuite (si
tan) _ de reglaj e e
cu lncorporat,
care la una din
cursei , ,.stingerea" a circu-
itului comandat_ Puterea de
regloj este de 300 W_
TEHNIUM 3/1985
2
Cea de-a doua varianta consllru<!!
(fotografia 2) , cu cor-
don pentru racordul la re-
precum cu prize. este
un aparat de sine cu multi-
ple intrebuln'Ari casnlce_ Una dintre
prizele sale este prin va-
riator - schema modernA
cu trlac put,re maxima de
reglaj, de 300 W. potentlometru
cu intrerupAtor_ Ea poate servi la all-
menta rea grad ata a unor consuma-
tori mici, la forma ten-
siunii de alimentare. Tn special a di-
verselor corpuri de lIumlnat_ Cea-
este furnlzTnd
tensiunea de 220 V c_s_ pen-
tru orice consumator dorit care nu
solicitA un curent mal mare de 10 A
In ambQle variante, schema varla-
torulul este prevzuta cu un circuit
eficient de antlparazitare. pentru in-
nedorite asu-
pra unor aparate electronice sensi-
bile care in
(receptoare radio, TV etc_)_
Pentru informllJlI .uplimen re prt-
vind produ .... LA.E.I.-ntu ,1 condi-
1111" d. lI .. ar., adrH"ll-vi la INTRE-
PRINDEREA DE APARATAJ ELEC-
TRIC DE TIlu, Slr_ Gi-
rU nr. 79, lud. OImbovtla, 100"lon
14 79 55, 'el.. 17228.
23
trecven,e npropiMEI poate provoca
pe un ecran un desen format din li-
nii (peste Imagine) ce se dep!;lseazS:
aleator: rlcesta este fenomenul nu-
mit maire
3UR DANIEL - Jud, CluJ
Fiecare circuit Integrat are modul
sau de conectare valori specifice
de polarizare. Vom publica scheme
cu TBA790T
DRAGOMIR DANIEL - Con"lan!a
::::II : ..... ::: TIrlstorul dv. fldmite un Curent de
.. 2 A la tensiune de 250 V.
IRIMIE - lud. Maromu-
rOf
BUDREGA NICOLAE - lud. Pra-
hova
instabilitatea imagi-
nii pot provenl din
de nlimenlflre
CRILIC FLORIN - Oradea
Consultllti rubrica HI-FI nlmn-
nnhul . Tehnlum" 1985.
GRASU VASILE - TIm ava
O buna pe
fiecare canal TV (in special IfI pri-
mele 12 C:lOale).
GNGHINA BOGDAN - Galati
Vom publica schema receptorului
"Carmen'
PASCU GHEORGHE - Bilcol
electronice incep cu
montaje simple. Nu va
aborda1' scheme In care nu puteti
identifica locul unde se cupleflza
tensiunea de lllimentAre.
SZASZ IOAN - lud. Bihor
Defectul din televizorul dv. ponte
fi depistat numai de un speclflllst In
locului.
ANDREI FELIX - Tulcea
Pentru transformntonrp.
la MiJgazintil Dlodf'l' din
CHICEA OVIOIU - Sibiu
Nu detinem date referitonre la cr-
cuitele Integrate care Intereseaz
CRISTIAN TREBA - la,1
Vom publica legaturile 111 circui-
tele intsgrtlte enumemte.
MARK lASZLO - lud. Harghlla
BDW 51 si 52 nu ilU eehil/alente.
DA 1180 se poate 1nlocul cu EFO.
La televizor dioda redre-
soare de IT.
FLORIN - AmirA,1I
Ca redlJll semnal stereo trebuie
sa fOlosi" doua flmplificatoflre.
Acestea nu se cupleflza intre ele,
dar pot folosi o sursa de
alimentare, VAloarea
lui este de 10 kU. in prospect
se indica 20 V tensil1ne de alimen-
tare, in
ce schemele lUAte din Alte
nu detinem dnte suplimen-
tare asupra lor
DUMITRESCU MARIUS - Plol .. 1I
Nu putem IdentifIca tipul circuite-
lor integrate desenlJte de dv. in scri-
soare.
Vom publiC<I scheme de' teleco-

MITRICA MIREL - Galati
Preamplificatorul cu JM 381 nu
este cu reglal tlutomnt al
amplificariI. EI o nmplificlJte
constfJnta in to.lta blmd;! nudio.
cum se specifica in text.
CHIFAR DANIEL - Rm. Vilcea
La se 2,5 W cu 10%
distorsiuni ntr-o de 4,5 kHz.
pe o de 4H.
DRATAR MARIUS - Clu/-Napoea
Nu datele solicitate.
VIOREL - Solc!o. Go-
latl
un amplificator pUblicDt
la rubriCA HI-FI (pentru stereo
doua). La televizor tuburile
electronice.
POPESCU GABRIEL - Bucure,ti
Interterent" a doua semnnle cu
2SC ASIlfLGi x 2 2SC C5tl(C))( 1
..
pornire, tiristorul se blo-
dAcii pe {mod un
semnal negativ. Tranzistorul roma-
nesc indlent este apt pentru
2A/200V,
RAzVAN ION - Bra,ov
Ae<:eptoarele superreactle sint n
destul de sensibile, dar AU
unele l"conveniente in ceea ce pri-
stabilitatea de frecvsnt.
Pentru undelor me-
dII lungi cele mal Indicate sint rA-
dioreceptoarele
Revista noastra a publicat astfel
de radioreceptoare
Foarte bune sint radiorecept08-
rele portabile care se gasesc in co-

STATINA MARIUS - Vaslui
La televizor mfll intii ten-
siunile de alimentare.
TARALUNGA FLAVIU - lud. Baciu
Ne vine greu sche-
mele publicate in diverse Re-
vista "Tohnium", In rubrica HI-FI. a
publicnt diverse preamplificatoare
pentru picup; alegeti din aceste
scheme.
Cablajul imprimat se
la frecvente ridfcale (sute de MHz).
La receptor montati in colector
15 kll.
COJOCARU ION - Bucur .. tt
Tntii de ce nu
magnetofonul pe piste
apoi 1ncercati trecerea pe 4 piste.
BLAGA GHEORGHE - Zoliu
cu Magazi nUl
"Dioda' din
LANCZ GYORGY - Br .. ov
Montalul a fost experimentat cu
piesele Indicate in schema. Nu
cLlm va. cu ..
VOICULESCU RADU - Or.dea
Utilizarea in alte scopuri decit
cele prezentate a tensiunilor din
montaj trebuie verificata. experimen-
tal.
Nu cum va un am-
plificator cu tranzistoare eu conce-
put de amatori Ru-
brica HI-FI literatura de speciali-
tate 'ia scheme experimentate
cu rezultate bune.
1. M.
elarion PE 308
NICULESCU DORIN - Bucur .. 11
Clarion PE 308 este prevazut a citi casete inreglstrate stereo pe 4 piste
folosit iri autoturisme.
cum se obserw.. nu are cap magnetic de nici
de introducere a acestei montate in primele etaje (1
2) sint cU BC109,
Put 41e pe fiecare canal este de 4 W.
M regulator electronic de
Ali enlar ee face din acumulatorul de 12 V prin de 3 A.

LEFT
! FOR
<1 il=-__ $PEAK("
:, 1'-----,- ... "''', .-,-,----0 , ..
..
... 0<," I
p. 002-01&-000 c
'" u
.
,
"':t woi,"':iiia:-noo-- """,:
{f't ',,0-0,"',
;
c .
It.., Uit "o.... 009-....!!!:. 001 ,..,',,'-... ",,"'==-t-Ji>
.
;0
,
, .
t. c.. o OA.. :
o.iA,l'" 1
I


It., .. ..
j
" kJl
.:
""'" J. .b MOTOR
'_IO. ... "-"
021 012-000
t=:i:'. '\" _ 1r .... ,.,
,T { .. , I
1" I.,J Sftol , ....
....

... i.OJ I

.'
'.0
, ',L....- ... " "'" .. d ...... J, .. ..
o C> ".-
L..-.... .. .... -;l:!;:;:: .. .:':.:i ... :..- ... __ ______ L ______ --l
J. "2 fI'. 210 t- 1".
J
Red.cto .... pf: Ing. IOAN ALBESCU
Re 1u'I F ... 8dI.: praf. OHEORGH8 uo.A
s.c...w NSpOftNbII de 1 .... lUI MIHAEscu
...-. .... ,. t ........, IL ALUAIIDRU IIAACI'I acu
Pr.z ....... art'-lIcl.",aflcl: ADRIAIII MATHSCU
"
S
l., ..
...... -
l'
c
.