Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere 1. Introducere in contabilitatea clientilor. 1.1. Structura creantelor. 2. Contabilitatea decontarilor cu clientii.. 2.1. Contul 411 Clienti 2.2. Contul 418 Clienti facturi de intocmit.. 2.3. Contul 413 Efecte de primit 2.4. Contul 4118 Clienti incerti. 2.5. Contul 419 Clienti creditori ... 3. Aplicatii. 4. Studiu de caz. Anexe.. Bibliografie
pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag. pag.
2 3 6 8 8 13 15 16 18 20 29 36 41
I NTRODUCERE
Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si a creantelor unitatii patrimoniale, in relatiile acesteia cu : furnizorii, clientii, salariatii, bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale, bugetele locale, fondurile speciale, unitatile din cadrul grupului, asociatii, debitorii, creditorii, alte persoane fizice si juridice. Relaiile unitilor patrimoniale cu alte persoane juridice i fizice, conduc la creane i datorii. Cea mai mare parte a creanelor agenilor economici sunt legate direct de exploatare, adic din acel domeniu care face obiectul principal al funcionrii lor. Creanele fa de clieni rezult ca urmare a vnzrii produciei, respectiv realizrii lucrrilor i a serviciilor i au n contrapartid venituri din exploatare. Contabilitatea furnizorilor si a clientilor, precum si a celorlalte datorii si creante, se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica in parte. {n contabilitatea clientilor, se inregistreaza operatiunile patrimoniale privind livrarile de marfuri si produse, lucrarile executate si serviciile prestate, precum si alte operatiuni efectuate, de regula, pe baza contractelor incheiate cu acestia. Creanele inteprinderii fa de clienii ei i au izvorul n schimbul de consimmnt concretizat ntr-o comand ferm din partea clientului i acceptat de ctre productor sau avnd ca baz contractele ncheiate. Creanele devin certe, sigure, n momentul transferului de proprietate pentru vnzri i n momentul realizrii lor pentru lucrri i servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, n momentul livrri bunurilor, respectiv n momentul realizri lucrrilor sau prestaiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea. Efectele comerciale de primit reprezint drepturile de crean stabilite pe baz de cambii, bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri i alte efecte comerciale primite de la clieni n contul creanelor. Ele reprezint forme de credit comercial acordat de unitile patrimoniale terilor i instrumente de plat. Lucrarea de fata isi propune sa abordeze din perimetrul contabilitatii tertilor latura contabilitatii clientilor.
1. I NTRODUCERE
N CONTABILITATEA CLIENILOR
Relaiile unitilor patrimoniale cu alte persoane juridice i fizice, conduc la creane i datorii. Cea mai mare parte a creanelor agenilor economici sunt legate direct de exploatare, adic din acel domeniu care face obiectul principal al funcionrii lor. Creanele fa de clieni rezult ca urmare a vnzrii produciei, respectiv realizrii lucrrilor i a serviciilor i au n contrapartid venituri din exploatare. Creanele inteprinderi fa de clienii ei i au izvorul n schimbul de consimmnt concretizat ntr-o comand ferm din partea clientului i acceptat de ctre productor sau avnd ca baz contractele ncheiate. Creanele devin certe, sigure, n momentul transferului de proprietate pentru vnzri i n momentul realizrii lor pentru lucrri i servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, n momentul livrri bunurilor, respectiv n momentul realizri lucrrilor sau prestaiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea. Pe baza facturii, creanele se nregistreaz n contabilitate la valoarea de intrare n patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominal, adic cu totalul de plat adic valoarea sau preul negociat plus TVA care se va aplica doar operaiilor supuse impozitri. In cazul n care se acord reduceri comerciale, valoarea nominal este dat de netul comercial, la care se va aduga i TVA. n situaia n care se acord clienilor i reduceri financiare, valoarea nominal a creanei este dat tot de netul comercial, scontul acordat nregistrndu-se separat ca i o cheltuial financiar. Scontul va reduce valoarea creanei iniiale printr-o nregistrare ulterioar, cel mai adesea sconturile de decontare se acord a posterior printr-o factur de reducere. Creanele n devize se nregistreaz n contabilitate n lei, la cursul de schimb n vigoare la data efecturi operaiunilor. Diferenele de curs valutar, ntre data nregistrri creanelor n devize i data ncasri lor, se nregistreaz ca i venituri sau cheltuieli financiare, dup cum diferenele sunt favorabile sau nefavorabile. Dup perioada de timp la care se refer, creanele i datoriile se mpart n: creane i datorii pe termen scurt , cu perioad de decontare mai mic de un an; creane i datorii pe termen mediu, cu o perioad de decontare ntre 1-5 Ani; creane i datorii pe termen lung, cu o perioad de decontare mai mare de 5 ani. Creanele i datoriile pe termen lung i mediu se ncadreaz n categoria imobilizrilor financiare (titluri de participare, titluri imobilizate ale activitii de portofoliu, creane legate de participaii, mprumuturi acordate pe termen lung). Creanele pe termen scurt sunt generate de desfurarea activiti de exploatare i creanele asimilate, care au n contrapartid veniturile din exploatare i conturile fr inciden asupra contului de rezultate i cuprind: creane comerciale; creane din gestiunea titlurilor de plasament i alte titluri de valori reprezentnd componente ale trezoreriei; creane din decontri n cadrul grupului i cu asociaii, care mai sunt denumite i creane n afara grupului de exploatare. Pentru nregistrarea creanelor se folosesc conturi din clasa 4 Conturi de teri din care face parte i grupa de conturi: 41 Clieni i conturi asimilate.
Conturile de creante evidentiaza relatiile de decontare cu clientii si alte terte persoane privind creantele unitatii patrimoniale. Acestea au functie contabila de activ. {n debitul lor se inregistreaza crearea creantelor asupra tertilor privind bunurile v@ndute, efectele comerciale primite, avansurile si aconturile acordate, precum cele asupra actionarilor din operatiunile privind capitalul subscris si nevarsat. Se crediteaza la decontarea creantelor prin incasare sau anulare. Soldul conturilor este debitor si reprezinta creantele unitatii patrimoniale asupra tertelor persoane. Prin structura sa, sistemul de conturi se diferentiaza pe categorii de creante, iar in cadrul fiecarei categorii conturile analitice se creeaza pe fiecare persoana fizica sau juridica. De asemena, conturile analitice se grupeaza si pe termene de incasare iar creantele incerete sau in litigii sunt evidentiate distinct. Pe exemplul contului 411 Clienti, mecanismul de functionare a conturilor de creante se prezinta astfel:
70 Venituri din vanzari de produse, marfuri, servicii si alte activitati D C 5 Conturi de trezorerie
411 Clienti
Valoarea la pret de vanzare a produselor si marfurilor livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate pe baza de facturi
Exemple: 1) Se v@nd clientilor pe credit comercial produse finite in valoare de 200.000 lei pret de v@nzare. Operatia determina o crestere a creantei asupra clientilor (+A), inregistrata in debitul contului 411 Clienti, si o realizare a venitului din v@nzarea produselor (+P) evidentiata in creditul contului 701 Venituri din v@nzarea produselor finite, rezult@nd urmatoarea formula contabila: = 2) Din extrasul de cont primit de la banca rezulta incasarea clientului pentru valoarea de 190.000 lei. Operatia are ca efect cresterea disponibilului din contul de la banca, reflectata in debitul
5
411 Clienti
contului 512 Conturi curente la banci si, totodata, o micsorare a creantei asupra clientilor (-A), inregistrata in creditul contului 411 Clienti, astfel: = Reflectarea in forma sistematica a inregistrarilor cronologice de mai sus se prezinta astfel:
D 701 Venituri din vanzarea produselor finite C 200.000 (1) D 200.000 411 Clienti 190.000 (2) C D 5121 Conturi curente la banci C 190.000 5121 Conturi curente la banci 411 Clienti 190.000 lei
Pentru evaluarea creanelor i a datoriilor se folosesc trei metode sau reguli n funcie de factorul timp la care se refer.: valoarea de nscriere cu ocazia intrrii n patrimoniu a creanei sau a datoriei la valoarea curent sau contabil; valoarea de inventar sau valoarea bilanier. Evaluarea curent, prin aplicarea principiului nominalismului, dup care creanele sunt nscrise n contabilitate la valoarea lor nominal de rambursare, iar datoria la intrarea n patrimoniu la valoarea ei normal de rambursare. Eventualele diferene ce apar n timpul ncasri creanelor respectiv plilor datoriilor , vor fi evideniate n contabilitate n conturile de cheltuieli pentru diferenele nefavorabile, respectiv n conturile de venituri pentru diferenele favorabile. Evaluarea de inventar presupune evaluarea creanelor i a datoriilor la valoarea care se stabilete dup valoarea de utilitate, n funcie de loc i de preurile actualizate. Valoarea de inventar a creanelor tine seama de posibilitile concrete de ncasare i pot exista clieni n litigiu, debitori inceri, ale cror posibiliti de ncasare sunt incerte. Dac comparm valoarea de inventar cu valoarea contabil, putem avea trei situai: Egalitate Valoarea de inventar depete valoarea contabil, dar potrivit principiului prudenei dei putem ncasa mai mult aceast diferen nu o vom nregistra Valoarea de inventar este sub valoarea contabil Suntem nevoii s crem un provizion pentru depreciere. Evaluarea bilanier se face cu respectarea principiului fideliti. Creanele sunt nregistrate n contabilitate la valoarea lor nominal i din pruden se constituie un provizion pentru depreciere, atunci cnd apare o pierdere probabil. Dac sa constituit provizionul la valoarea curent atunci se va deduce provizionul. La creanele i datoriile exprimate n valut, evaluarea de bilan se face la cursul valutar existent. Diferenele de curs valutar se vor nregistra folosind conturile de diferene de conversie de activ i de pasiv. Aceste diferene la nceputului exerciiului urmtor se vor relua.
6
pe fiecare CEC, indicarea locului unde se efectueaz plata locul desemnat alturi de numele trasului; indicarea datei i a locului unde a fost emis cecul; semntura aceluia care emite cecul, trgtorul fiind acela care garanteaz plata. Warantul este recipisa primita de ctre posesorul unei mrfi depus ntr-un depozit, prin care garanteaz efectuarea unei pli. Dac nu efectueaz plata nu poate ridica marfa. Pn la scadena efectelor comerciale putnd interveni operaiuni de andosare i avalizare, legate de circulaia lor. Andosarea sau girarea reprezint scrierea pe versoul titlului de valoare, a documentului a obligaiei de plat a noului debitor, fa de creditor. Dac un client emite un bilet la ordin n care se stabilete Pltii suma de la data de persoanei. Dac acesta are nevoie de bani mai repede dect data stabilit prin ordinul de plat l va putea folosi ca instrument de plat dac face andosarea ordinului de plat. Dar pentru aceasta este necesar s existe o garanie a plii datoriei noului debitor ctre creditor i se face avalizarea. Avalizarea reprezint garania nscris pe cambie sau n afara acesteia de ctre o persoan fizic sau juridic care se angajaz s achite contravaloarea tranzaciei n cazul n care nici unul din ceilali debitori nu o face. Deci persoana care a avalizat cambia garanteaz pn la scaden . Avalizarea se poate face o singur dat iar andosarea de cte ori este posibil. Pentru tras datoria nregistrat n conturile Furnizori Efecte de plat nu poate fi modificat prin andosri i nici o nregistrare nu se face naintea decontri la scaden sau anulri efectelor. Trgtorul , beneficiarul iniial contabilizeaz andosarea. Decontarea efectelor comerciale se poate face prin ncasarea contravalori lor de ctre beneficiar direct de la client sau prin intermediul unei bnci, n care caz se suport o tax de scont pentru serviciile bancare. n acest caz bancherul cumpr efectele remitentului i pltete acestuia imediat suma cuvenit valoarea scontat, reinnd scontul dup relaia: Valoarea scontat = Valoarea nominal- Aigo unde Aigo = Scont + Comisionul variabil admisibil scontului n cadrul decontri efectelor comerciale poate interveni i situaia n care clientul pltete datoria nainte de scaden, iar furnizorul i acord un comision pentru ncasarea mai devreme a creanei. Avansurile acordate furnizorilor reprezint sumele pltite acestora de ctre clieni nainte de derularea tranzaciilor pentru livrri de bunuri, executri de lucrri i prestri de servicii. Creanele din reclamaii, pagube materiale create de teri i alte creane de orice fel nelegate de activitatea de exploatare propriu zis sunt asimilate activitilor financiare sau extraordinare i sunt nregistrate n contabilitate n categoria Debitorilor diveri.
2. C ONTABILITATEA
DECONTRILOR CU CLIENII
Evidena sumelor datorate de clieni interni i externi pentru livrri de produse, semifabricate, materiale, mrfuri etc ,lucrri executate sau prestri de servicii, sumele pltite de acetia ca acont sau decontate i cele rmase de plat, se ine cu ajutorul conturilor din grupa 41 Clieni i conturi asimilate Grupa 41 Clieni i conturi asimilate 411. CLIENI 413. EFECTE DE PRIMIT 4118. CLIENI INCERI SAU {N LITIGIU 418. CLIENI FACTURI DE NTOCMIT 419. CLIENI - CREDITORI
contravaloarea creanelor reactivate, prin creditul contului 754 Venituri din creane recuperate valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire facturate clienilor, prin creditul contului 419 Diferene de conversie cont de pasiv n creditul contului 411 Clieni se nregistreaz: valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire facturate clienilor , prin creditul conturilor: 512 Conturi curente la bnci 531 Casa contravaloarea efectelor comerciale acceptate i preluate n contul livrrilor sau prestaiilor fcute, prin debitul contului 413 Efecte de primit sume datorate de clieni ru platnici , dubioi sau cu care unitatea se afl n litigiu, prin debitul contului 4118 Clieni inceri contravaloarea bunurilor livrate, a lucrrilor executate i a serviciilor prestate, decontate pe seama avansurilor primite de la clieni prin debitul contului 419 Clieni creditori diferene nefavorabile de curs valutar stabilite la nchiderea exerciiului, aferente creanelor exprimate n devize, prin debitul contului 476 Diferene de conversie cont de activ reluarea la nceputul exerciiului a sumelor nregistrate n exerciiul precedent ca diferene favorabile de curs valutar , prin debitul contului 477 Diferene de conversie cont de pasiv diferene nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia ncasri creanelor exprimate n devize, prin debitul contului 665 Cheltuieli din diferene de curs valutar valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire , primite de la clieni , prin debitul contului 419 Clieni creditori valoarea sconturilor acordate clienilor, prin debitul contului 667 Cheltuieli privind sconturile acordate Soldul contului este debitor i reprezint sumele datorate de clieni, deci creane fa de acetia nencasate nc. n , mod obinuit livrarea este nsoit de factur, dar nu este tot timpul aa fiind i unele excepii. De acea , trebuiesc fcute eventualele regularizri care s in cont ntre decalajele existente ntre livrri i facturri. Livrrile efectuate sau lucrrile executate si serviciile prestate , inclusiv TVA aferent , pentru care nu s-au ntocmit facturi , dar a cror valoare este bine determinat, reprezint venituri ale perioadei n care s-au fcut aceste livrri i trebuie nregistrate la creane ntr-un cont distinct 418 Clieni facturi de ntocmit care este un cont de activ. Exemple de operaiuni cu contul 411 Clieni: 1. Creterea ( naterea ) creanelor:
10
a) la livrarea produselor, cu facturi % 411 Clienti = 701 Venituri din vanzarea produselor finite 4427 TVA colectata
b) la livrarea produselor fr facturi 418 Clienti-facturi de intocmit % = 701 Venituri din vanzarea produselor finite 4427 TVA colectata i ulterior la ntocmirea facturii 411 Clienti Regularizare TVA 4428 TVA neexigibila c) valoarea creanelor reactive 411 Clienti = 754 Venituri din creante
reactivate
d) valoare care circul n regim de restituire, facturate clienilor 411 Clienti 2. Scderea ( micorare ) creanelor a) cu sumele ncasate prin contul curent i prin cas 5121 Conturi la banci in lei 5311 Casa in lei" = = 411 Clienti 411 Clienti = 419 Clienti creditori
b) diferene de curs valutar aferente creanelor, exprimat n devize 665 Cheltuieli din diferente
de curs valutar
411 Clienti
11
c)
valoarea cecurilor cu limit de sume acceptate 5112 Cecuri de incasat = 411 Clienti
d) valoarea efectelor comerciale (cambii ) acceptate 413 Efecte de primit de la clienti = 411 Clienti
e) valoarea sconturilor acordate clienilor cu ocazia ncasrii clienilor 667 Cheltuieli privind sconturile
acordate
411 Clienti
f) valoarea clienilor inceri, insolvabili, dubioi i n litigii 4118 Clienti incerti = 411 Clienti
g) valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire, primite de la clieni 358 Ambalaje = 411 Clienti
3. Alte operaii cu contul 411- Clieni: a) Evidenierea unor vnzri de mrfuri, pe credit comercial, cu factur, pe piaa intern sau extern % 411 Clienti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata
b) Evidenierea diferenei dintre valoarea CIF i FOB a mrfurilor exportate, respectiv cheltuielile de asigurare i cele de transport extern. 411 Clienti = 708 Venituri din activitati diverse
c) Dobnda calculat de ncasat la mrfurile exportate pe credit comercial pe termen scurt i/sau mediu. 411 Clienti =
12
d) Comisionul cuvenit ntreprinderii de comer exterior, la facturarea mrfurilor exportate n comision. 411 Clienti = 704 Venituri din servicii prestate
e)
Valoarea cuvenit unitilor productoare din ar, nscrise n facturile pentru exportul de mrfuri n comision. 411 Clienti = 401 Furnizori
f) Reflectarea n contabilitatea furnizorului de bunuri la export a comisionului reinut de intermediar: - Facturarea bunurilor. 411 Clienti % = 704 Venituri din servicii prestate 4427 TVA colectata
- La ncasarea creanei comision 10% % 5121 Conturi la banci 622 Cheltuieli privind comisioanele = 411 Clienti
g) Evidenierea unor reduceri comerciale de preuri acordate ulterior facturrii (rabaturi, risturnuri, bonificaii, remize) la servicii, lucrri, livrrile de produse finite, semifabricate, mrfuri. % 704 Venituri din servicii prestate 4427 TVA colectata % 702 Venituri din vanzarea semifabricatelor = 4427 TVA colectata % 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata h) Sconturi acordate clienilor. 667 Cheltuieli privind sconturile acordate =
13
411 Clienti
411 Clienti
411 Clienti
411 Clienti
i) La agentul economic care a efectuat conversia creanelor n aciuni sau pri sociale cu valoarea acestor titluri obinute n urma conversiei (OG 10/97 pentru blocajul financiar). % 261 Titluri de participare detinute la filiale
din cadrul grupului 262 Titluri de participare detinute la filiale din afara grupului 503 Actiuni
411 Clienti
j)
Pentru diferenele ntre valoarea negociat a creanei i valoarea contabil a acestora - Cnd diferena este negativ 668 Alte cheltuieli financiare - Cnd diferena este pozitiv 5121 Conturi la banci in lei = 768 Alte venituri financiare = 411 Clienti
k) Taxa forfetar reinut din valoarea creanei vndute 668 Alte cheltuieli financiare = 411 Clienti
reluarea la nceputul anului a diferenelor nefavorabile de curs valutar nregistrate la nchiderea exerciiului precedent, prin creditul contului 476 Diferene de conversie - cont de activ . Contul 418 se crediteaz n momentul facturrii bunurilor livrate anterior sau a lucrrilor executate i serviciilor prestate anterior, prin debitul contului 411 Clieni precum i cu urmtoarele conturi: diferene nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia facturri, prin debitul contului 665 Cheltuieli di diferene de curs valutar diferene nefavorabile de curs valutar aferente creanelor n devize, ne facturate pn la nchiderea exerciiului financiar, prin debitul contului 476 Diferene de conversie cont de activ reluarea la nceputul anului a diferenelor favorabile de curs valutar nregistrate la finele anului precedent, prin debitul contului 477 Diferene de conversie cont de pasiv Soldul contului este debitor i reprezint valoarea bunurilor livrate , a serviciilor prestate sau a lucrrilor executate pentru care nu s-au ntocmit facturi. Dac se constat la sfritul; exerciiului c anumite creane fa de anumii clieni devin dubioase sau incerte, adic ncasarea lor n parte sau n totalitate este ndoielnic, innd cont de situaia financiar nesatisfctoare a debitorului, acestea se vor transfera din contul 411 Clieni n contul 4118 Clieni inceri . Creana se va transfera cu nivelul ei total, deci inclusiv cu cota ei de TVA. Exemple de operaiuni cu contul 418 Clieni facturi de ntocmit a) Creterea creanelor 1. Valoarea livrrilor de mrfuri % 418 Clienti-facturi de intocmit i la ntocmirea facturii 411 Clienti 4428 TVA neexigibila b) Micorarea creanelor 1. Cu valoarea facturilor ntocmite (pct.2) 411 Clienti = 418 Clienti-facturi de intocmit = = 418 Clienti-facturi de intocmit 4427 TVA colectata = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4427 TVA colectata
15
2. Diferenele nefavorabile de curs valutar aferente creanelor 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar = 418 Clienti-facturi de intocmit
16
2. Diferenele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit n devize 665 Cheltuieli din diferente de curs
valutar
3. Sumele ncasate de la clieni prin contul curent. 5121 Conturi la banci in lei = 413 Efecte de primit
reluarea la nceputul anului a sumelor nregistrate ca diferene favorabile de curs valutar, la nchiderea exerciiului anterior, prin debitul contului 477 Diferene de conversie - cont de pasiv creane ce se constat a fi definitiv nerecuperabile , scoase din activ prin debitul conturilor: 654 Pierderi din creane 4427 TVA colectat deoarece TVA a fost nregistrat la 4427 n momentul facturri i a fost decontat bugetului de stat n luna respectiv, la constatarea pierderi creanei se va diminua obligaia fa de buget prin debitarea contului 4427 diferene de curs valutar nefavorabile rezultate ca urmare a ncasri unor creane n devize, ce figurau ca incerte sau litigioase, prin debitul contului 665 Cheltuieli din diferene de curs valutar Soldul debitor reprezint sumele datorate de clieni dubioi, inceri sau cu care unitatea patrimonial se afl n litigiu. Concomitent cu constatarea caracterului incert al creanei i transferarea ei n contul 4118, aplicnd principiul prudenei, se va proceda la constituirea unui provizion pentru deprecierea creanelor, cu suma probabil a pierderilor. Nivelul acestui provizion se va stabili fr a lua n calcul TVA i se va aprecia pentru fiecare crean n parte innd cont de circumstane, provizionul constituit se va reflecta n contabilitate cu ajutorul contului 491 Provizioane pentru deprecierea creanelor clieni Exemple de operaiuni cu contul 4118 Clieni inceri a) Creterea creanelor 1. Clieni ri platnici, dubioi, etc. 4118 Clienti incerti b) Micorarea creanelor 1. Sumele ncasate prin contul curent i prin cas 5121 Conturi la banci in lei 5311 Casa in lei = = 4118 Clienti incerti 4118 Clienti incerti = 411 Clienti
2. Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferent % 654 Pierderi din creante 4427 TVA colectata = 4118 Clienti incerti
18
Exemple de operaiuni cu contul 419 Clieni-creditori: a) Creterea obligaiilor ( datoriilor ) 1. Sumele ncasate de la clieni (avans) prin contul curent sau prin cas 5121 Conturi la banci in lei 5311 Casa in lei = = 419 Clienti-creditori 419 Clienti-creditori
2. Valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire, facturate clienilor 411 Clienti = 419 Clienti-creditori
3. Diferenele nefavorabile de curs valutar aferente avansului n devize de la clieni, la nchiderea exerciiului 419 Clienti-creditori 476 Diferente de conversie-activ = 4. Reluarea diferenelor de curs valutar la nchiderea exerciiului 477 Diferente de conversie-pasiv b) Scderea obligaiilor ( datoriilor ) 1) Diferenele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor n devize de la clieni 419 Clienti-creditori = 765 Venituri din diferente de curs valutar = 419 Clienti-creditori
2) Diferenele favorabile de curs valutar la nchiderea exerciiului 419 Clienti-creditori = 477 Diferente de conversie-pasiv
3) Valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire, primite de la clieni 419 Clienti-creditori = 358 Ambalaje
4) Reluarea diferenelor nefavorabile de curs valutar 419 Clienti-creditori 476 Diferente de conversie-activ = 5) Valoarea ambalajelor care circul n sistem de restituire nerestituite de clieni. 419 Clienti-creditori =
20
3. A PLICATII
1.
S.C. GALAXY S.R.L. inregistreaza urmatoarele operatiuni: n data de 15.01.2005 produsele finite obinute in valoare de 50.000.000 lei se vnd cu facturi ce urmeaz a se definitiva ulterior ctre S.C. MEDIA S.R.L., plata fiind fcut prin efecte comerciale. %
59.500.000 lei 418 Clienti-facturi de intocmit 701 Venituri din vanzarea = prod. finite 50.000.000 lei 4428 TVA neexigibila 9.500.000 lei
Se definitiveaz factura:
59.500.000 lei 411 Clienti
59.500.000 lei
411 Clienti
59.500.000 lei
ncasarea efectelor:
59.500.000 lei 5121 Conturi la banci in lei
9.500.000 lei
n data de 15.02.2005 se vnd ctre S.C. SINGLE S.R.L. produsele reziduale rezultate n urma procesului de producie care au fost recondiionate plata fcnduse n numerar: %
1.785.000 lei 411 Clienti 703 Venituri din vanzarea prod. reziduale 1.500.000 lei = 427 TVA colectata 285.000 lei
{nregistrarea platii:
1.785.000 lei 5311 Casa in lei
=
21
411 Clienti
1.785.000 lei
n data de 16.02.2005 se descarc gestiunea pentru producia stocat care a fost valorificat
36.000.000 lei 711 Variatia stocurilor
% =
345 Produse finite 35.000.000 lei 346 Produse reziduale 1.000.000 lei
n data de 17.02.2005 se vnd ctre USAB animale i psri obinute din producie proprie cu factur: %
35.700.000 lei 411 Clienti
{nregistrarea platii:
35.700.000 lei 5121 Conturi la banci in lei
411 Clienti
35.700.000 lei
n data de 17.02.2005 se descarc gestiunea pentru animalele i psrile care au fost obinute din propria producie:
30.000.000 lei 711 Variatia stocurilor
n data de 20.02.2001 se executa lucrari si prestari de servicii pentru S.C. ALFA S.A.: %
11.900.000 lei 411 Clienti 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 10.000.000 lei = 4427 TVA colectata 1.900.000 lei
n data de 21.02.2005, in vederea executri unei lucrri SC TRONIC SRL depune un avans :
3.000.000 lei 5121 Conturi la banci in lei
= 3.000.000 lei
419 Clienti-creditori
Evidena facturii pentru lucrarea prestat pentru SC TRONIC SRL: 7.140.000 lei 411 Clienti
%
704 Venituri din lucrari executate
=
22
ncasarea facturii SC TRONIC SRL mai puin avansul care a fost ncasat:
%
3.000.000 lei 4.140.000 lei 419 Clienti-creditori 5121 Conturi la banci in lei
411 Clienti
7.140.000 lei
707 Venituri din vanzarea de marfuri 9.000.000 lei 4427 TVA colectata 1.710.000 lei
{n data de 22.02.2005 se inregistreaza descrcarea gestiunii pentru mrfurile care au fost vndute prin magazin: %
7.200.000 lei 1.800.000 lei 607 Cheltuieli privind marfurile 378 Diferente de pret la marfuri
371 Marfuri
9.000.000 lei
Se v@nd clientilor pe credit comercial produse finite in valoare de 2.000.000 lei (cost de productie), pretul de v@nzare fara TVA 3.000.000 lei. Se incaseaza contravaloarea produselor finite v@ndute. Sa se faca notele contabile corespunzatoare v@nzarii si incasarii produselor finite.
2.
=
23
2.000.000 lei
3. {n calitate de client SC ALFA SA depune la banca pe data de 04.02.2005 un ordin de plata in valoare de 2.300.000 lei reprezent@nd avansuri acordate furnizorilor. Pe data de 10.02.2005 SC ALFA se aprovizioneaza cu materii prime in valoare de 8.000.000 lei, TVA 19%; urm@nd ca pe data de 18.02.2005 sa achite datoria fata de furnizori. Sa se inregistreze plata avansului acordat furnizorului, cumpararea de materii prime si achitarea datoriei fata de furnizor. {n data de 04.02.2005 se inregistreaza plata avansului acordat furnizorului Formula contabila:
2.300.000 lei 409 Furnizori-debitori
2.300.000 lei
401 Furnizori
9.520.000 lei
4. O societate comerciala primeste de la un client un avans pentru livrarea de materii prime in valoare de 1.500.000 lei. Societatea vinde acestui client faina in valoare de 3.000.000 lei (costul de productie), la pretul de v@nzare fara TVA de 5.000.000 lei. Ulterior incaseaza contravaloarea facturii. Sa se inregistreze primirea avansului, v@nzarea produselor si incasarea contravalorii acestora. Avans primit de la clienti:
24
Formula contabila:
1.500.000 lei 5311 Casa in lei
1.500.000 lei
419 Clienti-creditori
3.000.000 lei
411 Clienti
5.950.000 lei
5. O societate comerciala efectueaza in cursul lunii ianuarie 2005, urmatoarele operatiuni: a) Aprovizionare cu materii prime, in suma de 50.000.000 lei, TVA 19%; b) Cumparare de marfuri, in suma de 30.000.000 lei, TVA 19%; c) Primirea facturii de energie electrica, in suma de 5.000.000 lei, TVA 19%; d) Plata furnizorului de materii prime din contul bancar al societatii; e) Plata in numerar a facturii de energie electrica; f) V@nzarea de marfuri unui client la pretul de v@nzare de 20.000.000 lei, TVA 19%; g) Plata din contul bancar a furnizorului de marfuri; h) {ncasarea contravalorii marfurilor v@ndute cu ordin de plata; i) V@nzarea de produse finite catre un client la pret de v@nzare negociat de 45.000.000 lei, TVA 19%; j) {ncasarea contravalorii produselor finite de la client.
25
Sa se faca inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de mai sus precum si regularizarea TVA. Rezolvare: Aprovizionare cu materii prime, in suma de 50.000.000 lei, TVA 19%; %
50.000.000 lei 9.500.000 lei 301 Materii prime 4426 TVA deductibila
401 Furnizori
59.500.000 lei
401 Furnizori
35.700.000 lei
401 Furnizori
5.950.000 lei
59.500.000 lei
401 Furnizori
59.500.000 lei
5.950.000 lei
401 Furnizori
5.950.000 lei
V@nzarea de marfuri unui client la pretul de v@nzare de 20.000.000 lei, TVA 19%; %
23.800.000 lei 411 Clienti
707 Venituri din vanzarea de marfuri 20.000.000 lei 4427 TVA colectata 3.800.000 lei
26
35.700.000 lei
401 Furnizori
35.700.000 lei
23.800.000 lei
411 Clienti
23.800.000 lei
V@nzarea de produse finite catre un client la pret de v@nzare negociat de 45.000.000 lei, TVA 19%; %
53.550.000 lei 411 Clienti
701 Venituri din vanzarea prod. finite 45.000.000 lei 4427 TVA colectata 8.550.000 lei
53.550.000 lei
411 Clienti
53.550.000 lei
Regularizare TVA - Total sume debitoare TVA deductibila 16.150.000 lei - Total sume creditoare TVA colectata 12.350.000 lei %
12.350.000 lei 4427 TVA colectata 3.800.000 lei 4424 TVA de recuperat 3.800.000 lei 4423 TVA de plata
6. O societate comerciala inregistreaza urmatoarele operatiuni: - 05.01.2005. Se obtin din procesul de productie produse finite in valoare de 18.000.000 lei cost de productie;
27
- 07.01.2005. Se vand 80% din produsele finite obtinute, la pretul de vanzare fara TVA de 20.000.000 lei; - 09.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate; - 11.01.2005. Prestari servicii catre clienti in valoare de 15.000.000 lei, TVA 19%; - 15.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea prestarilor de servicii; - 19.01.2005. Se vand restul de 20% produse finite la pretul de 5.200.000 lei, TVA 19%; - 24.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate; - 01.02.2005. Se achizitioneaza materii prime in valoare de 70.000.000 lei TVA 19%; - 03.02.2005. Se obtin din fabricatie produse finite in valoare de 36.000.000 lei, pret antecalculat; - 10.02.2005. Se expediaza clientilor produsele finite obtinute la pretul negociat de 50.000.000 lei, TVA 19%; - 15.02.2005. Se achita furnizorilor costul materiilor prime; - 20.02.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate. Sa se faca inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de mai sus. Rezolvare: 05.01.2005. Se obtin din procesul de productie produse finite in valoare de 18.000.000 lei cost de productie
18.000.000 lei 345 Produse finite
07.01.2005. Se vand 80% din produsele finite obtinute, la pretul de vanzare fara TVA de 20.000.000 lei %
23.800.000 lei 411 Clienti
701 Venituri din vanzarea prod. finite 20.000.000 lei 4427 TVA colectata 3.800.000 lei
411 Clienti
23.800.000 lei
11.01.2005. Prestari servicii catre clienti in valoare de 15.000.000 lei, TVA 19% %
17.850.000 lei 411 Clienti 704 Venituri din lucrari executate
411 Clienti
17.850.000 lei
19.01.2005. Se vand restul de 20% produse finite la pretul de 5.200.000 lei, TVA 19% %
6.188.000 lei 411 Clienti 701 Venituri din vanzarea prod. finite 5.200.000 lei 4427 TVA colectata 988.000 lei
6.188.000 lei
411 Clienti
6.188.000 lei
401 Furnizori
83.300.000 lei
03.02.2005. Se obtin din fabricatie produse finite in valoare de 36.000.000 lei, pret antecalculat
36.000.000 lei 345 Produse finite 29
10.02.2005. Se expediaza clientilor produsele finite obtinute la pretul negociat de 50.000.000 lei, TVA 19% %
59.500.000 lei 411 Clienti
701 Venituri din vanzarea prod. finite 50.000.000 lei 4427 TVA colectata 9. 500.000 lei
83.300.000 lei
401 Furnizori
83.300.000 lei
411 Clienti
59.500.000 lei
4. S TUDIU
DE CAZ
Prezentarea firmei S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L. a luat natere n 25.06.1998, ca urmare a asocierii a dou persoane, Badea Mircea i tefnescu Mihai, fiecare acionar vrsndu-i aportul subscris att n numerar ct i n natur. Unitatea activeaza in domeniul panificatiei. n anul 2004, societatea i-a mrit capitalul social cu nc 80.000.000 lei prin incorporarea de rezerve, fapt ce a dus la o cretere a cifrei de afaceri i ocuparea unor noi segmente de piaa. {n prezent unitatea promoveaz produsele de calitate superioar deservind un segment de piata semnificativ. Studiul de caz vizeaza operatiunile pe care firma le-a realizat in perioada 01.12.2004 31.12.2004, cu reflectarea acestora in contabilitate si prezentarea bilantului contabil la sf@rsitul anului.
30
Principalele date referitoare la societate S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L. Braila, Strada Primaverii Nr.2 Capital social 180.000.000 lei Numrul de nregistrare la registrul comerului J09/12845/1998 Numrul de nregistrare fiscal R 1834567 Telefon/Fax : 0239/456789 E-mail: sentius@yahoo.com
Monografie contabila
S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L. Braila prezinta pe data de 01.12.2004 urmatoarea situatie in patrimoniu : Mijloace fixe instalatii (dnf = 10 ani) Creante clienti Materii prime Produse finite Disponibil la banca Numerar in casierie 120.000.0 Capital social 00 Rezerve 50.000.00 Profit 0 Datorii furnizori 12.000.00 0 500.000 60.000.00 0 1.500.000 244.000. TOTAL PASIV 000 100.000.000 100.000.000 20.000.000 24.000.000
TOTAL ACTIV
244.000.000
Valoarea mijloacelor fixe de 120.000.000 lei rezulta din : - valoarea contabila de intrare 360.000.000 lei ; - amortizarea cumulata 240.000.000 lei ; Materiile prime sunt reprezentate: - faina 1.200 kg x 8.000 lei/kg = 9.600.000 lei - sare 800 kg x 3.000 lei/kg = 2.400.000 lei. Produsele finite sunt reprezentate de p@ine - 100 buc x 5000 lei/buc. {n cursul lunii decembrie au loc urmatoarele operatiuni economice :
31
1. Pe data de 02.12.2004 societatea comerciala cumpara faina 200 kg x 8.200 le/kg = 16.400.000 lei. 2. Pe data de 05.12.2004 se inregistreaza consum de materii prime: - 1.500 kg faina ; - 10 kg sare. 3. Pe data de 05.12.2004 se inregistreaza productia finita obtinuta: - 3.200 buc p@ine, costul de productie fiind de 5000 lei/buc. 4. Pe data de 05.12.2004 se inregistreaza v@nzarile de produse finite 3.300 buc p@ine la pretul de v@nzare fara TVA de 6.000 lei/buc. 5. Pe data de 07.12.2004 societatea cumpara faina 5.000 kg x 8.300 lei/kg = 41.500.000 lei. 6. Pe data de 09.12.2004 se achita furnizorilor suma de 30.000.000 lei. 7. Pe data de 10.12.2004 se incaseaza de la clienti suma de 45.000.000 lei. 8. Pe data de 15.12.2004 se majoreaza capitalul social prin incorporarea de rezerve a 80.000.000 lei. 9. Pe data de 23.12.2004 se inregistreaza : consum de materii prime : - faina 4.500 kg ; - sare 30 kg; obtinere de produse finite 10.000 p@ini, cost de productie 5.000 lei/buc. v@nzare de produse finite 9.800 p@ini la pretul de v@nzare fara TVA de 6.000 lei/buc. 10. Pe data de 27.12.2004 se inregistreaza factura de apa pe luna decembrie in valoare de 4.165.000 lei si de energie electrica in suma de 6.168.000 lei. 11. Pe data de 28.12.2004 se incaseaza de la clienti suma de 60.000.000 lei si se plateste furnizorilor suma de 45.000.000 lei. 12. Pe data de 29.12.2004 se inregistreaza obligatiile salariale in suma de 10.000.000 lei ; obligatiile unitatii legate de salarii sunt in suma de 10.000.000 lei, iar impozitul pe salarii este in suma de 2.000.000 lei. Se achita salariile prin casierie. 13. Pe data de 30.12.2004 se inregistreaza amortizarea mijloacelor fixe. 14. Se regularizeaza TVA, se inchid conturile de cheltuieli si venituri. 15. Se intocmeste bilantul contabil la sf@rsitul anului. Nota : Metoda de evaluare a stocurilor la iesire este FIFO. Cota de TVA este 19%.
32
Reflectarea operatiunilor in contabilitatea firmei prin REGISTRUL JURNAL: S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L. REGISTRU JURNAL Nr. Dat crt. a 1. 02.1 2 2. 05.1 2 Explicatia Cumparare materii prime Conturi D C % 401 301 4426 601 345 411 301 711 % 701 442 7 345 401 Sume (lei) D C 19.516.00 16.400.00 0 0 3.116.000 12.030.00 12.030.00 0 0 16.000.00 16.000.00 0 0 23.562.00 0 19.800.00 0 3.762.000 16.500.00 16.500.00 0 0 49.385.00 41.500.00 0 0 7.885.000 30.000.00 30.000.00 0 0 45.000.00 45.000.00 0 0 80.000.00 80.000.00 0 0 36.090.00 36.090.00 0 0 50.000.00 50.000.00 0 0
3. 4.
Consum materii prime - faina: 12.000.000 - sare: 30.000 05.1 Obtinere produse 2 finite 05.1 Vanzare produse 2 finite Descarcarea de gestiune Cumparare materii prime Plata furnizorilor Incasare creante clienti Majorare capital social Consum materii prime Obtinere produse finite
5.
07.1 2
6.
33
11 23.1 . 2
411
Descarcarea de gestiune Factura de apa si energie electrica Incasare creante clienti Plata furnizori Inregistrare salarii Obligatii legate de salarii pentru societate Retinere impozit pe salarii
69.972.00 0 58.800.00 0 11.172.00 0 49.000.00 49.000.00 0 0 10.353.00 8.700.000 0 1.653.000 60.000.00 60.000.00 0 0 45.000.00 45.000.00 0 0 10.000.00 10.000.00 0 0 3.500.000 3.500.000 2.000.000 2.000.000
17 29.1 . 2
Nr. Dat Conturi Explicatia crt. D C a 18 29.1 Ridicare numerar de 581 5121 . 2 la banca pentru plata salariilor 5311 581 19 29.1 . 2 20 30.1 . 2 Plata salariilor Inregistrarea amortizarii Am. anuala = 3.600.000 Am. lunara = 3.000.000 Regularizare TVA 421 681 5311 281
Sume (lei) D C 10.000.0 10.000.00 00 0 10.000.0 10.000.00 00 0 8.000.00 8.000.000 0 3.000.00 0 3.000.000
21 31.1 . 2
4427
% 4426 4423
14.934.0 00
12.654.00 0 2.280.000
34
121
74.560.0 00
% 701 711
78.600.0 00 500.000
828.742. 000
35
{ncheiata la 31.12.2004 Sim b. cont 1012 106 121 212 281 301 345 401 411 421 431 4423 4426 4427 444 5121 5311 581 601 605 641 645 681 701 711 Tota l Solduri initiale D C
0 360.000.000 12.000.000 500.000 50.000.000 60.000.000 1.500.000 484.000. 000 100.000.000 100.000.000 20.000.000 240.000.000 24.000.000 0 0 0 0 484.000. 000
Rulaje D
0 80.000.000 74.560.000 0 0 57.900.000 66.000.000 75.000.000 93.534.000 10.000.000 0 0 12.654.000 14.934.000 0 105.000.000 10.000.000 10.000.000 49.360.000 8.700.000 10.000.000 3.500.000 3.000.000 78.600.000 66.000.000 828.742. 000
C
80.000.000 0 79.100.000 0 3.000.000 49.360.000 65.500.000 79.254.000 105.000.000 10.000.000 3.500.000 2.280.000 12.654.000 14.934.000 2.000.000 85.000.000 8.000.000 10.000.000 49.360.000 8.700.000 10.000.000 3.500.000 3.000.000 78.600.000 66.000.000 828.742. 000
Solduri finale D C
0 360.000.000 20.540.000 1.000.000 38.534.000 80.000.000 3.500.000 503.574. 000
180.000.00 20.000.000 24.540.000 243.000.00 28.254.000 0 3.500.000 2.280.000 2.000.000 503.574 000
36
BILANT CONTABIL {ncheiat pe 31.12.2004 Posturi de Activ A. Active imobilizate (1+2+3) 1. Imobilizari necorporale 2. Imobilizari corporale (212-281) 3. Imobilizari financiare B. Active circulante (1+2+3) 1. Stocuri si productie in curs de executie - Materii prime (cont 301) - Produse finite (cont 345) - Alte stocuri 2. Creante - Clienti (cont 411) - Alte creante 3. Trezoreria - Disponibil la banca - Numerar in casierie - Alte disponibilitati C. Active de regularizare si asimilate D. Prime privind rambursarea obligatiunilor TOTAL ACTIV Posturi de pasiv A. Capitaluri proprii - Capital social - Rezerve - Rezultatul exercitiului (+ profit/ - pierdere) B. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli C. Obligatii - Furnizori (cont 401) - Datorii fiscale (cont 444+4423+431) D. Pasive de regularizare si asimilate TOTAL PASIV (A+B+C+D) Sume 117.000.000 0 117.000.000 0 143.574.000 21.540.000 20.540.000 1.000.000 0 38.534.000 38.534.000 0 83.500.000 80.000.000 3.500.000 0 0 0 260.574.000 Sume 224.540.000 180.000.000 20.000.000 24.540.000 0 36.034.000 28.254.000 7.780.000 0 260.574.000
Concluzii
Unitatea S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.
37
Din monografie se observ c: unitatea nregistreaz profit ca urmare a desfacerilor realizate; societatea colaboreaz cu mai multe firme n vederea comerului cu acestea; majorarea capitalului social asigura firmei stabilitate financiara; salariile si datoriile catre bugetul asigurarilor sociale si furnizori sunt platite in termene rezonabile.
A NEXE
38
Anexa nr. 1 aferenta studiului de caz reprezentand facturarea materiilor prime la 02.12.2004
Seria BRACA Nr. 9241852
Nr. ord. reg.com/an J09/5731/1994 Cod fiscal R3124514 Sediul Galati, str. Domneasca, nr. 6 Judetul Galati Contul 351122912410906 Banca B.C.R.. Suc. Galati
FACTURA FISCALA
Nr. facturii 9241852 Data (zi, luna,an) 02.12.2004 Nr. aviz insotire a marfii 011465
(daca este cazul)
Cod fiscal R1834567 Sediul Braila, str. Primaverii, nr. 2 Judetul Braila Contul 251100910110908 Banca B.R.D. G.S.G. Suc. Braila
U.M.
Cantitatea
2
kg
3
200
Avram George
39
Anexa nr. 2 aferenta studiului de caz reprezentand aviz de insotire a materiilor prime la 02.12.2004
Furnizor S.C. PANMIX S.A.
(denumire, forma juridica)
Nr. ord. reg.com/an J09/5731/1994 Cod fiscal R3124514 Sediul Galati, str. Domneasca, nr. 6 Judetul Galati Contul 351122912410906 Banca B.C.R.. Suc. Galati
Cod fiscal R1834567 Sediul Braila, str. Primaverii, nr. 2 Judetul Braila Contul 251100910110908 Banca B.R.D. G.S.G. Suc. Braila
Nr. crt. 0 1.
U.M. 2 kg
Total
16.400.000
Semnatura de primire
Date privind expeditia: Numele delegatului Popescu George B.I. seria G.X. nr. 723415 eliberat Pol. Braila Mijlocul de transport Auto nr. BR-01-CGA Expedierea s-a facut in prezenta noastra la data de 02.12.2004 ora 10:30 AM Semnaturile: Ionescu L. - Avram G.
Avram George
Anexa nr. 3 aferenta studiului de caz reprezentand facturarea materiilor prime la 07.12.2004
Seria BRACA Nr. 9241865
Nr. ord. reg.com/an J09/5731/1994 Cod fiscal R3124514 Sediul Galati, str. Domneasca, nr. 6 Judetul Galati Contul 351122912410906 Banca B.C.R.. Suc. Galati
FACTURA FISCALA
Nr. facturii 9241865 Data (zi, luna,an) 07.12.2004 Nr. aviz insotire a marfii 012311
(daca este cazul)
Cod fiscal R1834567 Sediul Braila, str. Primaverii, nr. 2 Judetul Braila Contul 251100910110908 Banca B.R.D. G.S.G. Suc. Braila
U.M.
Cantitatea
2
kg
3
5000
Avram George
37
Anexa nr. 4 aferenta studiului de caz reprezentand aviz de insotire a materiilor prime la 07.12.2004
Furnizor S.C. PANMIX S.A.
(denumire, forma juridica)
Nr. ord. reg.com/an J09/5731/1994 Cod fiscal R3124514 Sediul Galati, str. Domneasca, nr. 6 Judetul Galati Contul 351122912410906 Banca B.C.R.. Suc. Galati
Cod fiscal R1834567 Sediul Braila, str. Primaverii, nr. 2 Judetul Braila Contul 251100910110908 Banca B.R.D. G.S.G. Suc. Braila
Nr. crt. 0 1.
U.M. 2 kg
Total
41.500.000
Semnatura de primire
Date privind expeditia: Numele delegatului Popescu George B.I. seria G.X. nr. 723415 eliberat Pol. Braila Mijlocul de transport Auto nr. BR-01-BAF Expedierea s-a facut in prezenta noastra la data de 07.12.2004 ora 14:30 PM Semnaturile: Ionescu L. - Avram G.
Avram George
38
Anexa nr. 5 aferenta studiului de caz reprezentand bon de consum la data de 05.12.2004
Unitatea Produs, lucrare (comanda) S.C. SENTIUS PRODUCTION Paine S.R.L. Cod Cod Numar Data eliberarii predator primitor Ziua Luna Anul document 315 05 12 2004 Nr. Denumirea Cont crt. materialelor (inclusiv Cant. Cod sort., marca, profil, debitor creditor necesara dimensiune) 1. Faina 601 301 1500 2. Sare 601 301 10
U.M. kg kg
Total
Data si semnatura 05.12.2004 Eremia S. Sef compartiment Stan Ion Gestionar Avram George
Anexa nr. 6 aferenta studiului de caz reprezentand bon de consum la data de 23.12.2004
Unitatea Produs, lucrare (comanda) S.C. SENTIUS PRODUCTION Paine S.R.L. Cod Cod Numar Data eliberarii predator primitor Ziua Luna Anul document 315 23 12 2004 Nr. Denumirea Cont crt. materialelor (inclusiv Cant. Cod sort., marca, profil, debitor creditor necesara dimensiune) 1. Faina 601 301 4.500 2. Sare 601 301 30
U.M. kg kg
Total
Data si semnatura 23.12.2004 Eremia S. Sef compartiment Stan Ion Gestionar Avram George
39
BIBLIOGRAFIE
1. *** Legea contabiliti 82/91; 2. *** Regulamentul de aplicare a legii contabilitii; 3. Lefter Chirica Curs complet de contabilitate si fiscalitate vol IV, Ed. Economica 2001; 4. Ristea Mihai, Oprea Calin Contabilitate generala, Ed. Independenta Economica 2004; 5. Ristea Mihai Contabilitatea intreprinderii vol. I, Ed. Economica 2003.
40