Sunteți pe pagina 1din 43

UNIVERSITATEA TEHNIC ,,GHEORGHE ASACHI FACULTATEA DE TEXTILE PIELRIE I MANAGEMENT INDUSTRIAL

Iai 2011-

ETAPA I
Studiul de pia . Lansarea n fabrica ie a produsului Firma : S.C. Bibi S.A. Produs: biscuii

I.1. Descrierea produsului


Biscuitii sunt produse finoase obinute prin coacerea unui aluat afnat preparat din: fin, zahar, grasimi, oua, miere, glucoza, lapte, arome, afanatori chimici si biochimici si altele. Clasificarea sortimentelor de biscuiti dupa

criterii economice se face astfel: o biscuiti crackers realizati prin afanare biochimica si avand un continut de zahar de 5 - 6% de grasimi de 20 - 28%; o biscuiti glutenosi la care continutul de zahar reprezinta maximum 20%, iar cel de grasimi maximum 12%; o biscuiti zaharosi la care continutul de zahar reprezinta minimum 20%, iar cel de grasimi minimum 12%; o biscuiti umpluti la care doi sau mai multi biscuiti sunt uniti printrun strat de crema; o biscuiti glazurati obtinuti prin acoperirea totala sau partiala a biscuitilor simpli sau a celor umpluti.

I.2. Identificarea clien ilor poten iali


Pentru identificarea potenialilor clieni s-a formulat un chestionar urmrind necesitile acestora privind produs n scopul mbuntirii acestuia. Chestionarul conine un numr redus de ntrebri, adresate clienilor poteniali . Aceste ntrebri au caracter informativ i sunt confideniale . Data Locaia.. Nr.Chestionar CHESTIONAR Buna ziua! Numele meu este Drago Plmdeal i realizez o cercetare de piaa in scop didactic privind devoltarea pe piaa a margarinei. V rog s avei amabilitatea de a rspunde la cteva ntrebri cu meniunea c datele oferite de dumneavoastr vor fi confideniale. Suntei consummator de biscuii: Da Nu Nu rspund Pe o scar de la 1-5 cat de des consumai biscuii: Foarte rar 1 2 3 4 5 foarte des Ce tip de biscuii preferai : Biscuii crakers

Biscuii umplui Biscuii glazuroi Suntei fidel unei anumite firme: Da Nu Nu rspund Ce grad de ncredere avei n produsele noi: scazuta 1 2 3 4 5 ridicata Cumprai produse promoionale: Da Nu Nu rspund V mulumim pentru amabilitatea de a rspunde la aceste ntrebri.n continuare am dori s v adresam cateva ntebri de natur demografic. 1. n ce interval de varsta v ncadrai? sub 18 ani ntre 18 si 25 de ani ntre 25 si 30 de ani ntre 30 si 40 de ani ntre 40 si 50 de ani peste 50 de ani 2. n ce categorie de mai jos v ncadrai student salariat omer pensionar n urma studiului s-a hotrat lansarea produsului spre fabricaie.

I.3. Identificarea factorilor de succes pentru fabricarea produsului


Unul din factorii principali ai activitii este aprovizionarea cu materie prim calitativ i ieftin, ce va asigura un cost competitiv al produsului fabricat. Pentru aceasta se vor aprecia potenialii furnizori de materie prim, care se vor selecta n baza unor criterii calitate, pre, contracte de lung durat, seriozitate etc.

PUNCTE TARI Personal bine

PUNCTE SLABE Lipsa furnizorilor

OPORTUNITATI Facilitate

AMENINTARI Fluctuatia

pregatit Tehnologie moderna

fiscale Facilitati legislative

Costuri ridicate

Resurse financiare constante Capacitate mare de productie Calitatea produselor Cota de piata

Lipsa accesului la Cele mai bune Resurse naturale Lipsa resurselor publicitare

Parteneriat cu alte firme Vanzarea produselor Pe piata internationala Utilizarea fondurilor Europene

cursului valutar Cresterea pretului la utilitati Scumpirea carburantilor

Concurenta cu Alte firme

FACTORI CHEIE DE SUCCES

IMPORTANTA

Personal bine pregatiti Tehnologie moderna Calitatea produselor Materie prima ieftina Resurse financiare constante

1 2 3 4 5

I.4. Identificarea legturilor ntreprinderii cu mediu extern


Legturile ntreprinderii , seciei de producer a biscuiilor cu mediul extern sunt prezentate n tabele si figura 1 . Vom avea 2 tabele dup felul mediului direct sau indirect :

Tabelul nr.1
Mediul direct Clieni supermark eturi buticuri persoane fizice

Furnizori

Distribuitori

Piaa forei de munc

De materii prime De echipamente De utilaje De consumabile

Agentii de recrutare Agenii de plasare de persoane

Firme de transport

Tabelul nr.2
Mediul indirect
Mediul economic Bnci Bursa mrfurilor Curtea de conturi Camera de comer Mediul politic Mediul socio-cultural Mediul internaional Mediul tehnologic

Ministe rul sntaii OPC

Norme de etic Cultura oamenilor din zona respectiv

Colaborato
ri Conferi ne Consor ii

Echipamente Tehnologie Institute de cercetare

Figura 1

Marketuri

Bnci

O.P.C

S.C BIBI S.A

Clieni

Utilit i Furinizo ri

I.5. Proiectarea ac iunilor promo ionale


Din literatura de specialitate am ales ca aciuni promoionale promovarea prin: Reclame TV

Am ales reclamele TV deoarece dup cum bine tii posturile TV sunt cele mai vizionate i suntem siguri c ea va fi vizionat, i cu cteva artificii de grafic ele vor atrage atenia oamenilor ceea ce determin o promovare de calitate i nu n ultimul rnd mai muli poteniali clieni. Pliante pe care sunt imprimate cu imagini cu produsul Acestea sunt create pentru promovarea vizual i aspectual a produsului, o aciune important deoarece uni clieni in mult la aspectul produsului . Pancarte i afie promoionale n supermarketuri, buticuri, magazine Acestea sunt situate n astfel de locaii pentru a promova calitatea produsului i scopul scoaterii acestuia pe pia, aceste locuri fiind specifice produsului nostru deoarece ele folosesc produsele noastre, ce denot c acestea sunt de calitate.

Etapa II
Amplasarea si planul general al intreprinderii II.1. Determinarea amplasamentului intreprinderii n care va func iona sec ia de produc ie al polistirenului expandat
Consideram ca sectia va fi amplasata in intreprindere de profil alimentar din Romania. Consideram ca locatiile de amplasament sunt: V1 - Iasi V2 Vaslui V3 - Galati V4 - Constanta Consideram alegerea celui mai bun amplasament in functie de urmatoarele criterii: C1 - apropiere de sursa de materii prime C2 - gradul de poluare C3 - forta de munca calificata Analizand cele 4 variante de amplasare in functie de cele 3 criterii se intocmeste matricea aprecierilor calitative redata in tab.2.1

V1 (IASI) V2 (Vaslui ) V3 (Galati) V4 (Constanta)

C1(km) 10 67 100 150

C2(%) 20 7 17 15

C3 F.B S B B

Tabel 2.1. Matricea calificativelor Se va determina cu ajutorul matricei Electre care dintre cei 4 furnizori reprezinta cea mai avantajoasa alegere:

V1 V2 V3 V4 Kj

C1 1 0.59 0.35 0 0.3

C2 0 1 0.23 0.38 0.3 Tabel 2.2. Matricea unitatilor

C3 1 0 0.5 0.5 0.4

Se va trece la calculul matricei de concordanta: V1 V2 0.7 V3 0.7 0.6 V4 0.7 0.5 0.7

V1 V2 V3 V4 V1 V2 V3 V4

0.4 0.4 0.7 Tabel 2.3 Calculul matricei indicatorilor de discordanta: V1 V2 V3 1 0.23 1 0.5 0.65 0.77 1 0.62 0.35 Tabel 2.4 Se va calcula matricea diferentelor: V1 V2 V3 V4 -0.3 -0.7 -0.35 -0.7 -0.37 -0.22 0.32 0 0.32 0.22 0.45

0.3 0.3 0.3

V4 0.38 0.38 0.25

V1 V2 V3 V4

0.35 Tabel 2.5

Var. Optima 0.49 -0.48 -0.27 -0.57

Analizand cele patru variante din punct de vedere al celor trei criterii s-a constatat ca varianta optima de amplasare este V1-Iasi.

II.2. Amplasarea intreprinderii pe teritoriul localitatii

Sectia va fi amplasata pe platforma industrial din localitatea IASI deoarece aceasta solutie permite alimentarea facila cu energie electrica, termica, apa, deservire feroviara si rutiera , lucrari de canalizare.

II.3. Alegerea felului cladirilor


Pentru forma cladirii s-a ales litera T pentru ca satisface necesitatile procesului tehnologic si s-a optat pentru un sistem monobloc pe verticala considerand benefice urmatoarele avantaje : Folosirea terenului ramas pentru masinile de transport din dotare; Reducerea distantei de transport.

II.4. Proiectarea modului de extindere al cladirii


Avand in vedere faptul ca in proiectul intreprinderii sunt prevazute dezvoltari ulterioare,s-au precizat in planul general suprafete pentru o extindere a cladirii. Se propune o extindere in lungime astfel incat se permite o utilizare benefica a spatiului

Figura 2.1. Extinderea in lungime

II.5. Stabilirea relatiilor de dependent dintre diferitele compartimente si sectia proiectata


S 1.Sectia de prelucare a materiei prime S 2.Sectia de tratare a apei reziduale S 3.Sectia de procesare legume fructe D 1.Depozit de materie prima C.T.C. Utilaje de transport D 2.Depozit de combustibil

Cabinet medical medical Cabinet


SECII ANEXE

Cantin Cantin

Figura 2.2 Stabilirea relatiilor de dependenta dintre compartimente

--Vecinatate necesara

--Indiferent

Sec ia depoziteleor depoziteleor Sec ia

NTREPRINDEREA

SECII DE SERVIRE

Sec ia pentru pentru Sec ia transporturi transporturi

Secia energetic

Sec ia mecanic mecanic Sec ia


--Vecinatate preferabila

--Departare preferabila

SECII AUXILIARE

--Departare necesara

Secia de finisare

rcire Sec ia ia de de rcire Sec

Cabinet medical

Cantina

Legenda:

Sec ia de de coacere coacere Sec ia

aluat Sec ia de de modelare modelare aluat Sec ia


SECII DE BAZ

aluat Sec iade preulcrare preulcrare aluat Sec iade

II.7. Planul general al ntreprinderii


Preparare aluat Modelare aluat Coacere aluat

R cire i i finisare finisare R cire

Secia de ambalare

Secia de depozitar e

Ungere i i glazurare glazurare Ungere

SECIA DE PRODUCIE

Pavilion adminstrativ

Punct de transforma re a energiei

Cantina

Poart-intrare i

ETAPA III
Proiectarea managementului productiei
III.1. Justificarea necesit ii i oportunit ii tehnologiei adaptate
Justificarea trebuie realizat n funcie de numeroi factori ai criteriilor de alegere a unei instalaii tehnologice i a procesului de fabricaie. Aceti factori in seama de operaiile care se efectueaz pentru obinerea produsului finit dorit. Procesul de obinere a biscuiilor este un proces foarte complex care necesit o tehnologie de fabricaie care s nu prezinte nici un risc i o for de munc calificat. Operaiile de obinere a biscuiilor sunt: prelucrare, modelare aluat, coacere aluat, rcire si finisare acestea nu prezint riscuri i sunt uor de efectuat. Deoarece nu folosim substane toxice nu se folosesc procese care s necesite condiii speciale de lucru. Aceste criterii i factori sunt prezentate n tabelul de mai jos care a fost ntocmit pe baza urmtorului principiu: aspectele cele mai convenabile ale factorilor vor determina criterii
Nr. Crt . 1 1. Criterii Factori

2 Criterii Tehnologice:

3 -simplitatea procesului: faze i operaii tehnologice ct mai puine; -tehnologie cu consum ct mai sczut de energie; -regim de lucru: proces continuu, cu ntreruperi minime; -stabilitatea procesului: proces autoreglabil, uor de condus; - normele de consum :ct mai reduse ; - controlul calitii -siguran n exploatare: tehnologie care reduce la minim posibilitile de avarii; -tehnologie care ofera posibilitatea de perfecionare i modernizare n viitor; -calitate n conformitate cu normele existente; -depozitare: capacitate minim; -manipulare simpl i transport uor; - asigurarea cu materii prime i auxiliare 3

2.

Materii prime i auxiliare 2

3.

Utiliti

-ap: condiii de calitate ct mai accesibile i puin costisitoare n ce privete instalaia de tratare; -energia electric: putere instalat ct mai mic, fr variaii de sarcin, cu puine porniri i opriri; -cantitate rezultat ct mai mic; -s permit valorificare; -posibiliti de procurare ct mai economic ; -investiie economic ct mai mic; -montaj i ntreinere simpl; -durat de funcionare ct mai mare;

4.

Produse secundare Utilaje

5.

III.2. Proiectarea desf ur rii procesului de produc ie


Proiectarea desfurrii procesului de producie se realizeaz prin grafice i schema bloc i schema tehnologic, acestea fiind grafice de analiz general i grafice de analiz detaliat a procesului de fabricare a ampaniei. Realizarea graficului de analiz general urmrete doar succesiunea operaiilor de baz i a activitilor de control, reprezentndu-se punctele n care materialele prelucrate intr sau nu intr n proces. Pentru aceast reprezentare grafic se folosesc simboluri i reguli de reprezentare. Astfel transformrile se simbolizeaza printr-un cerc , iar activitile de control printr-un ptrat . Graficul de analiz detaliat a procesului de producie urmrete operaiile de transport, ateptare i depozitare i bineneles operaiile care au fost prezentate i n reprezentarea grafic general. Spre deosebire de graficul de analiz general care se ntocmete pentru un produs (proces), graficul de analiz detaliat se ntocmete cu referire la resursa uman, nregistrnd procesul raportat la activitatea executantului. Pentru aceast reprezentare grafic se va reprezenta activitatea de transport printr-o sgeat , ateptrile prin litera D, iar activitatea de depozitare printr-un triunghi . Figura nr 3.2 Graficul de analitz general a procesului de fabricare

Schema bloc

Instalaia de obinere a biscuiilor

Instalatia este formata din palnia de alimentare cu aluat (1), mai multe grupe de valturi (2), (3), (4) pentru laminarea aluatului, intre care foaia de aluat este deplasata cu transportoarele cu banda (5), (6), (7). Prin intermediul transportoarelor, aluatul laminat ajunge la peria rotativa (8) si la ventilatorul (9), care curata si usuca suprafata foii de aluat, reducand tendinta de lipire a acesteia de organele de lucru ale stantei. In continuare, aluatul ajunge in dreptul stantei (10) care face modelarea prin taiere si imprimare. Biscuitii astfel modelati sunt separati de foaia de aluat de dispozitivul (11) si raman in continuare pe banda, in timp de resturile sunt preluate de benzile transportoare (12) si (13) si se reintorc la prelucrare. Prin acest flux se realizeaza modelarea aluatului glutenos prin stantare. Adaptarea instalatiei pentru modelarea biscuitilor zaharosi se poate face in doua variante:

o prin aducerea aluatului in palnia de alimentare (14) a masinii de modelat prin trefilare (15); o prin modelarea cu forme rotative, in care caz aluatul este trecut prin masina (17) montata pe linie. Dupa zona din linie in care sunt montate echipamentele pentru cele trei variante de modelare, aluatul este deplasat cu transportorul (18), la dispozitivul (19) de ungere a suprafetei biscuitilor, dupa care cu banda de transfer (20) ajung la dispozitivul de presarare cu zahar (21). In final, aluatul modelat de agregat este introdus la coacere in cuptorul tunel.

III.3. Stabilirea structurii procesului de productie


Structura procesului de producie de obinere a biscuiilor este prezentat n tabelul urmtor:
N r. Crt . 1 . Procese de baza Felul procesului Caracterizare Concretizare

-asigur transformarea materiei prime n produs finit

-prelucrarea aluatului; -modelarea aluatului; -coacerea aluatului; -racirea ; -finisarea; -glazurare; -ungere; -ambalarea

2 . Procese auxiliare

-asigur desfurarea normal a proceselor de baza

-furnizarea energiei pentru desfurarea procesului de baz; -repararea utilajelor; -urmrirea, reglarea, msurarea i nregistrarea parametrilor tehnologici; -alimentarea instalaiei cu materii prime; -transport intern; -asigurarea calitii -depozitare; -valorificarea unei pri din produs;

3 . Procese de servire

-deservesc procesele 1 i 2 cu materii prime i utiliti

4 . anexe Procese

-asigur valorificarea deeurilor;

III.4. Caracterizarea procesului tehnologic


Caracterizarea procesului tehnologic de baz este realizat n tabelul urmtor :

N r. C rt. 1 2 3

Caracteristic

Valori

Felul procesului Tipul procesului Destinaia produselor Factori care influeneaz organizarea produciei

Proces discontinue Proces de mas

Produs intern Produs de export Natura materiei prime Natura procesului tehnologic For de munc calificat Natura produsului finit

ETAPA IV
Proiectarea asigur rii calit ii IV.1. Proiectarea obiectivelor compartimentelor de asigurarea a calit ii
n ntreprinderea realizat cel mai important secie este secia care asigur calitatea , unde se fac diferite prelucrri pentru a verifica calitatea produsului. Aceast secie este foarte important deoarece produsul dac nu este scos pe pia la calitatea cerut nu este procurat de ctre poteniali clieni, deci producia scade. Pentru a fi eficient, acesta trebuie s constate transformrile tehnologice produse i cile de influen are favorabile a acestora, n condi iile implicrii unui volum ct mai redus de efort uman i material. Astfel, obiectivele de ansamblu ale controlului de calitate pot fi: Realizarea controlului propriu-zis a produselor fabricate

mbuntirea nivelului calitativ al produsului Realizarea unor studii comparative cu alte produse Depistarea cauzelor i remedierea eventualelor defecte de prelucrare ce pot s apar n timpul procesului de fabricare

IV.2. Proiectarea atribu iilor compartimentului de asigurare a calit ii


Atribuiile compartimentului de asigurare a calitii sunt urmtoarele:

Monitorizarea tuturor informaiilor privitoare la calitate Controlul personalului ntreprinderii Controlul utilajelor i materiei prime Verificarea produsului obinut dup fiecare proces

Remedierea eventualelor greeli sau defeciuni ce modific calitatea produsului.

IV.3. Proiectarea atribu iilor conducerii tehnice a procesului de produc ie privind asigurarea calit ii
Atribuiile conducerii tehnice privind asigurarea calitii sunt: Asigurarea intrrii n secie numai a materiei prime corespunztoare Supravegherea angajailor Disciplin n munc Respectarea orei de munc Respectarea utilizrii utilajelor dup o anumit regul Respectarea reetei de producie a produsului dorit Respectarea condiiilor de lucru ntr-un proces

IV.4. Proiectarea atribu iilor a operatorilor chimi ti privind asigurarea calit ii


O parte din atribuiile operatorilor chimiti privind asigurarea calitii sunt : Respectarea cu strictee a disciplinei muncii i a disciplinei tehnologice Participarea obligatorie la cursurile de instruire organizat Respectarea reetei produsului dorit Raportarea ctre superiori a problemelor aprute Asigurarea integritii produselor n timpul manipulrii i depozitrii

ETAPA V
Proiectarea activit ilor auxiliare i de deservire
V.1. Proiectarea activit ii de reparti ie
n cadrul ntreprinderii BIBI n care se afl situat seciile de obinere a alcoolului, de obinere a esenelor, de obtinere a uleiului, activitile aukiliare i de servire se desfoar n cadrul seciilor mecanico-energetice, compartimentului depozite i transporturi. n vederea elaborrii organizrii activitii acestor compartimente am rezolvat urmtoarele probleme:

V.1.1. Elaborarea graficului ciclului de reparti ie


Elaborarea graficului ciclului de repartiie se face pornind de la ultima operaie capital. Se presupune c aceasta a avut loc n martie 2011.

GRAFICUL CICLULUI DE REPARTIII DENUMIRE UTILAJ Maini,util aje i instalaii pentru pregtirea obinerea i condiiona rea produselor DATA ULTIMEI Rk Martie 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 LUNA I F M RK RC1 RC2 Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt A M I Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt RC1 RK I A S Rt Rt Rt Rt Rt RC2 Rt RC1 RC2 O N D Rt Rt RC1 Rt Rt Rt Rt

RK=64000/720=89 luni RC2=16000/720=22 luni RC1=8000/720=11luni Rt=2000/720=3 luni

V.1.2. Elaborarea planului de repara ie


Pentru elaborarea planului de reparaie se parcurg urmtoarele etape: a) Identificarea datelor necesare din normative Considerm c ultimul Rk a avut loc n martie 2011. NORME TEHNICE DE REPARAIE

UTILAJ

DURATA DE SERVICIU -ANI-

NR. DE SCHIMBURI

CICLUL DE REPARTIIE

TIPURI DE STAIONARE DE REPARTIIE -ZILE1 2 5 10

COSTUL DE REPARTIIE DIN VALOAREA DE NLOCUIRE 0,5 8 18 38

Mai 32 ni,util aje i instal aii pentr u preg tire a obin erea i condi iona rea prod uselo

20 00

800 0

160 00

640 00

b) Calculul elementelor necesare elaborrii planului de reparaie A. Calculul numrului de reparaie de acelai fel dintr-un ciclu de reparaie ntr-un ciclu de reparaie cuprinde numai un Rk.
-

numrul de reparaii curente de gradul doi ( capitale ( ) notat cu n pentru utilaj: n= 1 )

) ntre dou reparaii

- durata ntre dou reparaii de capital (

- durata ntre dou reparaii curente de gradul II ( n1 =


-

-1=3 ) ntre dou

numrul de reparaii curente de gradul unu ( n2 = 1= 1=1 ) ntre dou -1=3

numrul de revizii tehnice ( n3 = -1 =

B. Structura ciclului de reparaie Structura ciclului de reparaie este prezentat n figura nr 5.A i tabelul 5.B UTILAJ NR INTERVENII Alte maini, utilaje i instalaii specifice pentru produse de parfumerie cosmetic i compoziie pentru parfumarea spunilor i produselor cosmetice 32 4 3 1

C. Costul reparaiilor Presupunem c valoarea de inventar, valoarea de cumprare a utilajului este Vi = 100.000 n aceste condiii costul reparaiilor va fi: C= X100000 = = 160000

RK

R C !

Rc
2

Rc
2

Rc
2

RK

2000 8000 16000 64000

Legend Rt Legend Rc1

V.1.3. Proiectarea obiectivelor activit ii de repara ie


Sistemul reparaiilor preventiv planificate prevede principalele obiective ce trebuie realizate de ctre compartimentul de ntreinere i reparaii. Din acestea menionm: - asigurarea meninerii utilajului n stare de funcionare o perioad mare de timp

R C !

evitarea uzurii excesive i a ieirii utilajului n mod accidental din funciune creterea timpului de funcionare a utilajului, fie prin mrirea durii dintre dou intrevenii tehnice, fie prin micorarea perioadei de timp de meninere a acestora n reparaii efectuarea activitilor de reparaie ale utilajelor cu cheltuieli ct mai reduse i de o calitate ct mai bun, prin creterea productivitii muncitorilor care excut aceste activiti modernizarea mainilor i utilajelor nvechite nlturarea defeciunilor unor piese, subansamble i readucerea utilajului la starea de funcionare

V.1.4. Proiectarea organiz rii activit ii de repara ii


Organizarea reparaiilor se face dup sistemul descentralizat i are urmtoarele avantaje i dezavantaje: Avantaje: - realizarea unei legturi active ntre seciile de producie i cele de reparaie - eficien ridicat pentru c au n dotare un numr mare de maini i utilaje - este uor de aplicat - costuri mici la nivel de secie - activitatea este subordonat efului de secie. Dezavantaje: - crete numrul personalului ocupat n aceast activitate - nu se asigur folosirea corespunztoare a forei munc.

V.2. Proiectarea transportului intern V.2.1. Proiectarea obiectivelor transportului intern


Dintre obiectivele organizrii rationale a transportului intern menionm: - compatibilitatea cu mediul nconjurtor - amplasarea raional a depozitelor - punerea n aplicare a unor metode de lucru eficiente pentru ncrcarea i descrcarea mrfurilor - distana relativ mic ntre zona de alimentare a materiilor prime i ntreprinderea - planuri n cazul n care transportul nu se poate efectua - reducerea gradului de poluare a transportului.

V.2.2. Proiectarea regulilor de baz ce trebuie respectate n organizarea transportului intern

a) Evitarea pierderilor i deteriorrilor pe parcursul transportului intern b) Neutilizarea muncitorilor direct productivi n transportul intern

V.2.3. Stabilirea transportului ce se realizeaz n ntreprindere


a) Transportul materialelor

Avnd n vedere specificul procesului tehnologic din cadrul ntreprinderii n care se afl secia de obinere a aluatului, transportul intern se realizeaz n special prin benzi.

Depozit produse finite

Depozit ambalaje

Secia de obinere a aluatului

Secia de finisare

V.3. Proiectarea activit ii de depozitare V.3.1. Proiectarea obiectivelor organiz ri depozit rii
n cadrul ntreprinderii unde este amplasat secia de obinere a uleiurilor vegetale este necesar s existe 3 zone de depozitare: o Zona de depozitare a materiilor prime o Zona de depozitare produs finit o Zona de depozitare ambalaje Zona de materii prime este format din: -zona de depozitare uleiurilor -zona de depozitare uleiurilorl de conentraie mare -zona de depozitare esenele si uleiurile penru margarin Zona de depozitare produse finite este compus din: -rezervor -pompa pentru abur Obiectivele pe care le urmrete firma n organizarea raional a depozitelor sunt: -s ocupe spaii cat mai mici -accesul uor la materiile din depozite -folosirea unor boxpalete

-ampalasarea raional a materialelor -pstrarea curaeniei -pstrarea materialelor n condiii de temperatur si presiune constante

V.3.2. Alegerea amplasamentului pentru depozit


Amplasarea depozitelor este n Etapa II 2.3

V.3.3. Proiectarea fluxului de materii din interiorul de depozite

primire depozitare

Expediie
inand cont de particularitile materialeleor vom avea urmtoarele 5 reguli privind depozitarea: -depozitarea biscuiiilor se va face cu grij deoarece se pot pot sfrmia -s se evite n limita posibilit i mutarea cutiilor cu produse de mai multe ori -s se evite ca nlimea unde sunt depozitate materialele sa fie prea mare -s se pstreze n condiii de temperatura normale

ETAPA VI
VI.1. Proiectarea fi ei de post pentru eful de sec ie
FISA POSTULUI

1. Denumirea postului: Sef sectie de obtinere a biscuitilor 2. Nume, prenume titular: 3. Cerinte:

a) Studiile necesare: tehnice superioare Studiile titularului de post: Facultatea de Inginerie Chimica b) Limitele de varsta:-minimum 25 ani -maximum 55 ani Varsta ocupantului 35 ani c) Experienta minima de specialitate: 2 ani Experienta titularului de post: 7 ani d) Valoare minima admisa pentru testul de: -competenta profesionala: 10 -compententa manageriala: 8 Valoarea testului sustinut de titular: -competenta profesionala: 10 -compententa manageriala: 9 e) Calitati fizice si morale- comportamentele detinute de titularul postului cerute de functie: - rezistenta fizica -dinamism -fermitate -onestitate -spirit de initiativa. 4. Relatii: a) Ierarhice- este subordonat directorului tehnic si de productie. -are in subordine adjunctul, sefii de schimb si sefii formatiilor de lucru. b) Functionale: cu serviciile Plan- Prognoza -Pregatire- Programare- Urmarirea Productiei -Asigurarea calitatii -Management -Marketing

-Aprovizionare -Resurse Umane. c) De control- cu CTC - Laboratoare d) De colaborare- cu sectiile de productie e) De reprezentare- cu liderul sindicat al sectiei si al societatii

5. Sarcini, compentente, responsabilitati:

Nr. crt. 1

Sarcini

Competente

Responsabilitati

Defalca sarcinile din Ia masurile tehnico- Raspunde de realizarea programul de organizatorice impuse pentru productiei in cantitate, productie pe formatii indeplinirea planului. calitatea si la termenele de lucru. stabilite prin program . Asigura incadrarea personalului in limitele planului de personal si salarizare si a programului de productie al sectiei. Urmareste si verifica decontarea Raspunde fata de CFG corecta a orelor prestate, a de corectitudinea calcularii tuturor drepturilor sumelor stabilite. banesti cuvenite personalului din sectie.

Executa lunar controlul Opreste inainte de efectuare Raspunde de cuvenit asupra toate operatiile nelegale, corectitudinea functiilor tehnico- neoportune sau neeconomice in operatiilor efectuate. economice din faza de angajare si plata, subordine conform respectiv de incasare. programului lunar stabilit. Asigura buna gospodarire a sectiei, elaborand pe baza obiectivelor, masurile organizatorice adecvate. Repartizeaza Ia masurile necesare pentru Raspunde de aplicarea utilizarea rationala a masinilor, masurilor in sectia pe agregatelor, mijloacelor materiale care o conduce. si banesti.

Testeaza

periodic

cunostintele Raspunde de asigurarea

muncitorii si personalul personalului din subordine in asistentei tehnice tehnico- productiv pe vederea repartizarii pe locuri de toate schimburile. locuri de munca si pe munca. schimburi conform programului stabilit. 6 Asigura conditiile necesare cresterii productivitatii muncii si reducerii costurilor de productie. Asigura introducerea normelor de munca, de consum de materii prime si materiale si energetice. Ia masuri pentru incadrarea in normele de consum de materii prime si materiale, aprovizionarea la timp a locurilor de munca cu materii prime, materiale Propune imbunatatirea normelor de munca existente conform situatiei existente si rezervelor de imbunatatire.

in

Raspunde de utilizarea rationala si eficienta a fortei de munca; de evitarea risipei, de inlaturarea neglijentei. Raspunde de modul de aplicare a normelor si de propunerile de perfectionare a lor. Raspunde de corecta aplicare a normelor de salarizare, de timp si de personal.

Negociaza in prezenta Propune cresterea salariilor, in factorilor competenti, functie de modul de salarizare, salariile cuvenite de timp si de personal. personalului din subordine. Stabileste continutul fisei postului conform ROF, acte normative acesteia sau prevederi legale pentru fiecare persoana din subordinea sa. Asigura respectarea disciplinei de munca si tehnologice conform documentelor tehnice, prevederile ROI si ROT, contractului individual de munca. Asigura perfectionarea pregatirii profesionale si de specialitate a personalului din subordine.

Ia masurile de difuzare a fisei de Raspunde de modul de post pentru toate persoanele din elaborare a fiselor de subordine si de cunoastere a post. continutului.

10

Ia masuri de sanctionaredisciplinare sau pecuniare- fata de cei care manifesta indisciplina tehnologica sau in munca.

Raspunde de modul in care a aplicat sanctiunile in fata controlului financiar de gestiune.

11

Face propuneri concrete privind persoanele care intra in cercurile de perfectionare sau reconversie profesionala, pe baza analizei activitatii individuale , cate si a

Controleaza si raspunde de cuprinderea in activitatile de perfectionare a intregului personal din

obiectivelor sectiei. 12 Asigura folosirea corecta si recuperarea tuturor materialelor si resurselor energetice. Sanctioneaza orice act de risipa si neglijenta, ia masuri pentru aprovizionarea ritmica a locurilor de munca cu materiale si resurse energetice.

subordine. Raspunde de respectarea consumurilor normate de materii prime, combustibil si energie si de recuperarea materialelor si resurselor energetice refolosite. Raspunde material de calitatea produselor livrate altor sectii sau beneficiarilor externi. Raspunde material si juridic de bunurile aflate in patrimonial sectiei. Raspunde de respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor.

13

Asigura nivelul calitativ Propune masuri de crestere a cerut prin nivelului calitatii. Ia masuri de documentatia eliminare a rebuturilor si tehnologica remanierilor. Asigura integritatea si gestionarea corecta a mijloacelor din dotarea sectiei. Controleaza gestionarea mijloacelor si inainteaza conducerii propuneri de concediere sau suspendare din functie a persoanelor care au sustras bunuri apartinand sectiei. Ia masuri pentru organizarea si pregatirea personalului in vederea stingerii incendiilor. Ia masuri pentru:

14

15

Asigura utilizarea cu randamente superioare si in conditii de deplina siguranta a masinilor, instalatiilor, utilajelor si suprafetelor.

Raspunde de dotarea fiecarui loc de munca cu -instruirea personalului privind instructiuni privind: corecta utilizare a utilajelor, instalatiilor, etc Exploatarea normala a masinilor, instalatiilor, -realizarea la termen a lucrarilor masurile ce trebuie luate de intretinere, reparatii si servicii in caz de avarii, tehnice pentru fondurile fixe; intreruperi si dereglari proceselor -cresterea indicelui de utilizare a ale tehnologice. utilajelor si instalatiilor. Ia masuri pt asigurarea pazei si Raspunde de efectuarea instructajelor periodice securitatii utilajelor . ale personalului pt Asigura evidenta avariilor si exploatarea si opririlor accidentale a masinilor si intretinere fondurilor instalatiilor. Face analize fixe. Raporteaza imediat periodice asupra opririlor catre ME aparitia neprevazute cu personalul din avariilor si opririlor

subordine. Ia masuri de evitare a accidentale la instalatiile aparitiei opririlor neprevazute. si utilajele de baza care depasesc competenta formatiei de intretinere a sectiei. 16 Asigura protectia muncii personalului din subordine si respecarea drepturilor de munca. Ia masuri pt protectia muncii si respectarea normelor de tehnica securitatii. Controleaza modul in care personalul este instruit pt respectarea NTS si a PSI. Ia masurile necesare pt exploatarea in conditii de deplina siguranta a instalatiilor, utilajelor si masinilor din dotare cu grad ridicat de pericol in exploatare. Raspunde potrivit legii de accidentele individuale sau colective produse in sectia sa. Raspunde de utilizarea instalatiilor, utilajelor si masinilor din dotare cu grad ridicat de pericol in exploatare.

VI.2. Proiectarea cerin elor necesare pentru meseria de operator tablonist


Pe baza consultrii literaturii de specialitate referitoare la cerinele profesionale de operator tablonist am ntocmit psihograma corespunztoare (tabelul nr. 6.2 ). Gradul de dezvoltare a trsaturilor recomandate este indicat prin trei nivele difereniale: important, neimportant si foarte important.

Psihograma profesiunii de operator tablonist Nr. crt. Cerine Nivel important Foarte neimportan important t 1 Acuitate vizual o 2 Acuitate o acustic 3 Acuitate o olfactiv 4 Acuitate o cromatic 5 Rapiditatea o raciilor 6 Fora o muscular

7 8 9 10

Abilitatea fizic Rezistena fizic Puterea de munca Capacitatea intelectual

o o o o

Pentru meseria de operator tablonist au nregistrat urmtoarele contraindicaii: -deficien vizual i auditiv; -daltonism; -alcoolism; -temperament i caracter neechilibrat; -nu are capacitate eficient de munc;

VI.3. Stabilirea pe baze analitice a tipului de odihn


Metoda de determinare analitica a timpului de odihn pornete de la faptul c atat stabilirea gradului de oboseal al executantului cat i stabilrea timpului necesar pentru odihn nu sunt posibile fr prezicerea anumitor grade i criterii pentru fiecare factor de oboseala n parte.n acest sens se stabilete pentru fiecare,individual valori ale timpului necesar de odihn, exprimat n procente din timpul productiv. Cotele procentuale sunt trecute in tabelul nr. 6.3

Nr.cr Factori de t. solicitare

Tabelul nr. 6.3 Grad de Durata solicitare de aciune

Efort prin solicitare static Efort prin solicitare neuropsihic Solcitare prin risc personal

mijlocie

24 min

Durata Cote % de de Tor aciune n % din timpul de munc 100 5

Puin complicat Foarte mare

12 min

20

0,5

45 min

80

7,5

5 6 7

ncordarea organelor de sim Frecvena mi crilor zgomot Efort prin solicitare dinamica iluminat

ridicat

19 min

100

moderat moderat <50 nensemn at -

12 min 12 min -

20 20 -

0,5 0,5 -

TOTAL Daca n 8 ore sunt 480 de minute, vom avea: 480...............100% x=480*5100=24 min X...................5

18%

VI.4. Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor


Graficul alternrii schimburilor pe o perioad de lun

Tabelul nr. 6.4 schimb ul A B C D Zilele lunii


L 1 2 3 1 M 1 2 3 1 M 1 2 3 1 J 1 2 3 1 V 1 2 3 1 S L 2 3 1 D 2 L 3 1 L 2 3 L 1 M 2 3 1 L M 2 3 1 1 J 2 3 1 1 V 2 3 1 1 S 2 L 1 3 D 2 1 L 3 L L 1 2 3 M 3 1 2 L M 3 1 2 1 J 3 1 2 1 V 3 1 2 1 S 3 1 L 2 D L 1 3 2 L 1 L 3 2 M 1 2 3 L M 1 2 3 1 J 1 2 3 1 V L 2 3 1 S 2 2 3 1 D 2 L 3 1 L 2 3 L 1 M 2 3 1 L M 2 3 1 1

Considerentele care au stat la baza alegerii acestei varainte sunt: Necesitatea unui al patrulea schimb care s permit desfurarea normal a lucrului n zilele cand celelalte schimburi au libere; Timpul de odihn la trecerea dintr-o tur in alta este aprozimativ constant, dup cum rezulta din tabelul nr. 6.5 Interval de timp la schimbarea de tur

Tabelul nr. 6.5 schimbu Nr. ore de odihn la schimbarea de l tur

Total ore

A B C D
-

I 48 48 24 40

II 48 24 48 24

III 24 48 48 48

IV 48 48 24 40

168 168 144 152

Pe rand fiecare schimb va ocupa poziia schimbului IV care majoritatea timpului dubleaz tura de diminea; Succesiunea de alternare a turelor este 1, 2, 3 i acordarea liberelor pentru schimb este n zilele de sambat , luni, duminic; Alernarea de la o tur la alta la schimbul IV se face fr variaii prea mari, schimbul ramanad minim 3 zile sa lucreze ntr-o tur.

VI.5. Proiectarea condi iilor de munc


Productivitatea muncii este n mare msur influenat i de condiiile de munc

Figura nr. 6.5 Structura conditiilor de munc

Condiii de munc

Condiii fizice

Condiii psihice

-microclimat -iluminat -cromatic -zgomot -colectiv sociabil folosin -vibraii condiiilor igenico-sanitare -praf

Condiii tehicoorganizatorice - ambiana muncii

Condiii igenicosanitare

Condiii de protecia muncii

-halat -mnui de unic -asigurarea

Pentru asigurarea unor condiii de munc corespunztor consultand literatura de specialitate am stabilit urmtoarele valori ale factorilor de ambian fizic i psihic Tabelul nr. 6. 5 a

Nr. crt 0 1

Factori

U.M

2 3

1 Micromat -temperatu -umiditate -viteza aerului -noxe Iluminat Cromatica funcional -perei -plafon -pardoseal -ui i pervazuri -mobilier

2 C % cm/s luxi

Valoare Hala industrial 3 24-25 40-60 15-40 Conf HPM General 300

Tablou de comand 4 18-20 40-60 15 Conf NPM General si local200-500 Alb Alb Gri nchis Bej inchis Maro

Albastri Alb Neagra Albastru i gri nchis maro

Cromatica pentru securitate -conducte

Zgomot

Db.

Apa- blue Gaze nocive galben cuncap de schelet 80 (pentru frecvena medie)

Pan la 80

VI.6. Proiectarea necesarului de for de munc


Pe baza schemei de amplasare a utilajelor n cadrulseciei putem calcula necesarul de for de munc i fondul de retribuire

Legenda simbolizrii locurilor i zonelor de munc Tabelul nr. 6.6 Locuri de munc Pentru brbai Funcii i studii Pentru femei Preferabil pot fi Funcii de execuie Preferabil pot fi nlocuii de femei nlocuii de brbai elementare

medii superioare Funcia de conducere medii superioare

Nr Sarcini . cr t 1 Deservirea 2 3 4 5 ntreinera Controlul i reparatul Controlul de calitate Gestiune

Repartizarea forei de munc Tabelul nr. 6. 6 a Sexul Studii Total element medii superioa are re B F T B F T B F T B F T B F 2 2 2 1 3 4 4 1 1 1 1 1 1 1 1 3 3 1 1 1 2 2 1 1 3 3 2 2 2 6 6 5 5 3 2

eviden Total

T B F T

2 9 2 11

1 3 5 8

2 2 2 4

5 14 9 23

Preparare aluat

Modelare aluat

Coacere

Schema repartizrii forei de munc Pavilion Schema nr. 6.6


administrativ

Secia de ambalare

Ungerei iglazurare glazurare Ungere

Punct de transform are a e ner

Rcire i i finisare finisare Rcire

Zona de depozitare

Cantina

Poart intrare-ieire

VI.7. Proiectarea organigramei sec iei de produc ie

ef de secie

Inginer chimist I

Inginer chimist II

Inginer A.M.C

Maistru I

Maistru II

Inginer C.T.C

Operator chimist

Operator calculatoare

Operator maini

Operator maini

VI.8. Proiectarea fondului de retribuire Tabelul nr. 6. 8 Funcie Nr. Muncitori Total Salar schimb pe muncitor lunar uri schimb i muncitor ef secie 1 1 1 2000RO N Inginer 2 2 2 1300RO chimist N Inginer 1 1 1 880RON C.T.C Inginer 1 1 1 870RON A.M.C Maitri 2 2 2 11OORO N Operator 2 2 2 950RON chimist Operator 1 1 1 1000RO calculatoa N re Operator 2 2 2 770RON maini TOTAL 2 2 12 8870RO N

Total salar lunar 2000RON 2600RON 880RON 870 RON 2200RON 1900 RON 2000RON

1540RON 13990RO N

ETAPA VII
VII. Proiectarea managementului ntreprinderii VII.1. Proiectarea misiunii ntreprinderii
Firma BIBI va fi o firm cu o producie divesrsificat, fiind o companie care va fi nou pe pia pentru satisfacerea nevoilor curente i viitoare ale clineiilor poteniali prin produsele de nalt calitate. ntreaga activitate a firmei este subordonat scopului major al asigurrii unor catiguri corecte si echitabile prin desfaurarea unor activiti profitabile i prin dezoltarea unei organizri eficiente orientate spre reducerea continu a costurilor.

VII.2. Proiectarea obiectivelor fundamentale


ntreprinderea BIBI este capabil de a aduce clipe minunate pentru fiecare zi , pentru fericirea fiecrei persoane. ntreprinderea i propune urmtoarele obiective: Creterea vanzrii; Lansarea unei noi game de biscuii; Crearea unor arome pentru biscuii noi decat cele existente; A crea, a dezvolta i a drui cat mai multe sortimente de produse; Campanii publicitare mai frecvente; Ambalaje inovate.

VII.3. Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate


Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate presupune urmtoarele domenii: Cercetare dezvoltare: Verificarea clienilor poteniali; nlturarea clienilor poteniali; Dezvoltarea unei secii noi de obinere a esenelor pentru parfumuri Cercetarea de pia s se realizeze o dat la 5 luni privind efectele produsului asupra consumatorului; Crearea unor secii noi de cercetare n laborator pentru verificarea unor componeni noi adugai adugai n produs. Producia: Materiile prime trebuie valorificate eficient in scopul obinerii unei productiviti mai ridicate; Producia realizat de angajai va influena salariul; Randamentul produciei este stabilit pentru fiecare zi, an, lun; Producia trebuie s creasc n urmtorii 2 ani;

Rebuturile sunt valorificare si uneori vandute. Departamentul comercial: Angajarea unor persone cu abiliti ridicate de convingere pentru promovarea produsului; Achiziionarea unor maini pentru livrarea la domiciliu; Oferirea unor magneti cu sigla firmei,unor pachete de biscuii; Meninerea unor clieni poteniali. Departamentul de resurse-umane: Angajarea unori persoane specializate n promovarea produselor; Realizarea unor perfecionari a angajailor;
Strategii de motivare a salariailor pentru munca depus.

VII.4. Alegerea unor metode de conducere


Metoda de conducere are ca obiective: -sistemul propriu de valori; n care managerul i asum deciziile i riscurile, acioneaz n direcia dezvoltrii psiho-profesionale a angajailor i a obinerii performanei financiare; -ncrederea n oameni prin care acest element favorizeaz formarea componilor i determinarea procesului de delegare cu consecine; -abilitate fa de influena mediului asupra activitailor desfurate i disponbilitatea pentru asumarea riscului Orice situaie de comunicare are loc ntr-un anumit context, unic i irepetabil.

VII.5. Proiectarea a cinci reguli de comunicare eficient dintre manageri i subordona i -tolernaa pentru ambiguitate;
-respectul ntre oameni; - comunicarea trebuie realizat n limita bunului sim; -arta managerului const n folosirea talentului conductorului n desfaurarea proceselor de management; -comunicarea verbala si nonverbal realizeaz o legatur ntre manager i subordonai creand un mediu propiciu de munc; -rbdare, toleran n situaii critice de munc

VII.6.Proiectarea a cinci reguli de motivarea a angaja ilor


1. Cadouri de srbtori (bonuri de mas, electrocasnice etc.) 2. Acordarea unor prime n cazul n care au realizat un randament ridicat (peste nivelul ateptarilor) 3. Ridicarea sau acordarea unei funcii mai nalte

4. Acordarea unor excursi 5. Crearea unor condiii de munc cat mai bune

VII.7. Proiectarea unui regulament de ordine interioar cu urm toarele capitole:


1. Accesul n ntreprindere: - se realizeaz pe baza unui card cu bare la ora fix stabilit n contract; - accesul se face pe poarta principal i intrarea n ntreprinedere este afiat cu ajutorul unor indicatoare; - accesul persoanelor este strict interzis - accesul cu animale este strict interzis - accesul n ntreprindere cu obiecte ascuite este stric interzis. 2.Organizarea tipului de lucru: - toi angajai trebuie s respecte timpul de lucru i s se adapteze tipului de lucru -pauza de mas este de 30 de minute itrebuie respectat - este interzis intrarea cu mancare n secii i la locul de munc - inut adecvat 3. Obligaiile angajatorilor -echipamentul de munc conform contractului individual de munc - informaiile confideniale privind activitatea i desfaurarea produciei -s respecte normele de munc - s realizeze periodic un set complet de analize - s nu consume buturi alcooloce n timpului de munc 4. Sanciuni disciplinare -suspendarea contractului individual de munc pentru o perioad determinat de timp - retrogradarea din funcie -reducerea salariului de baz pe o durat de 1-3 luni cu 5-10% -desfacerea disciplinar a contractului individual de munc

VII.8. Proiectarea unui contract individual de munc


CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA
Incheiat si inregistrat sub nr._____/_________ in registrul general de evidenta a salariatilor*) Partile contractului: Angajator, persoana juridica, _________________________________________ cu sediul in ________________, str. _____________________ nr._________, judetul/sectorul ______________, cod fiscal _____________, telefon __________, reprezentata legal prin ____________________ in calitate de __________________ si

Salariatul/salariata dl/dna _____________ domiciliat/domiciliata in localitatea ________________, str. __________________, nr. _______, judetul ____________ posesor/posesoare al/a buletinului/cartii de identitate/pasaportului seria ______, nr. __________, eliberat/eliberata de _________________, la data de ___________, CNP___________________, autorizaie de munc/permis de edere n scop de munc seria ________, nr. ___________ din data __________________ Am incheiat prezentul contract individual de munca in urmatoarele conditii asupra carora am convenit:

Obiectul contractului: _________________________________________


Durata contractului: nedeterminata, salariatul/salariata ______________________ urmand sa inceapa activitatea la data de ________________; determinata, de __________ luni pe perioada cuprinsa intre data de ________ si data de ________________/ pe perioada suspendarii contractului individual de munca al titularului de post. Locul de munca: 1. Activitatea se desfasoara la (secie/atelier/birou/serviciu/compartiment etc) __________________din sediul social/punct de lucru/alt loc de munc organizat al angajatorului_____________________________________________________ 2. In lipsa unui loc de munca fix salariatul va desfasura activitatea astfel: ___________________________________________________________________ Felul muncii: Functia/meseria ____________________ conform Clasificarii ocupatiilor din Romania Atributiile postului: Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca *) F.Criteriile de evaluare a activitii profesionale a salariatului: ________________________________________________________ Conditii de munca: 1. Activitatea se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991. 2. Activitatea prestat se desfoar n condiii normale/deosebite/speciale de munc, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificrile i completrile ulterioare. Durata muncii: 1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de ___ ore/zi,___ore/saptamana. Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ________(ore zi / ore noapte) Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern / contractului colectiv de munca aplicabil. 2. O fraciune de norm de _____ ore/zi, _____ ore/sptman_____________. a) Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ___ (ore zi/noapte) b) Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului colectiv de munca aplicabil. Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii consecintelor acestora.

Concediul: Durata concediului anual de odihna este de _______ zile lucratoare, in raport cu durata muncii (norma intreaga, fractiune de norma). De asemenea, beneficiaza de un concediu suplimentar de ________________. Salariul: 1. Salariul de baza lunar brut este de _______________lei. 2. Alte elemente constitutive: a) sporuri __________________ b) indemnizatii ______________ b1)prestaii suplimentare n bani________________________________________ b2)modalitatea prestaiilor suplimentare n natur__________________________ c) alte adaosuri ______________ 3. Orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite sau se platesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii. 4. Data/datele la care se plateste salariul este/sunt ________________ K. Drepturi si obligatii ale partilor privind securitatea si sanatatea in munca: a) echipament individual de protectie ______________________ b) echipament individual de lucru _________________________ c) materiale igienico-sanitare ____________________________ d) alimentatie de protectie ______________________________ e) alte drepturi si obligatii privind sanatatea si securitatea in munca ___________

L. Alte clauze:
perioada de prob este de ____________________ zile calendaristice; perioada de preaviz in cazul demisiei este de ____________ zile calendaristice, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de munca. perioada de preaviz n cazul demisiei este de ______ zile lucrtoare, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare sau Contractului colectiv de munca aplicabil. in cazul in care salariatul urmeaza sa-si desfasoare activitatea in strainatate, informatiilor prevazute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se vor regasi si in contractul individual de munca. alte clauze M. Drepturi si obligatii generale ale partilor: 1. Salariatul are in principal urmatoarele drepturi: dreptul la acces la formare profesional. dreptul la repaos zilnic si saptamanal. Dreptul la concediul de odihna annual. Dreptul la egalitate de sanse si de tratament. Dreptul la securitate si sanatate in munca. Dreptul la formare profesionala in conditiile actelor aditionale. a) Obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului. b) Obligatia de a respecta disciplina muncii. c) Obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu. d) Obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate. e) Obligatia de ra respecta secretul de serviciu.

3. Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi: a) Sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor. b) Sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu. c) Sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern. d) S stabileasc obiectivele de performan individual ale salariatului; 4. Angajatorului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii: a) S nmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munc, anterior nceperii activitii. a1) S acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de munc, din contractul colectiv de munc aplicabil i din lege. b) Sa asigure permanent conditiile termice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca. c) Sa informeze salariatul asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca. d) S elibereze, la cerere, un document care s ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea desfurat de acesta, durata activitii, salariul, vechimea n munc, n meserie i specialitate. e) Sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal al salariatului. N. Dispozitii finale: Prevederile prezentului contract individual de munca se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 53/2003 Codul muncii si al contractului colectiv de munca aplicabil incheiat la nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramuri/national, inregistrat sub nr. _____/________ la Inspectoratul teritorial de munc, Municipiului Bucureti / Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale. Orice modificare privind clauzele contractuale n timpul executrii contractului individual de munc impune incheierea unui act adiional la contract, conform dispoziiilor legale, cu excepia situaiilor n care o asemenea modificare este prevzut n mod expres de lege. Prezentul contract individual de munca sa incheiat in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte. O. Conflictele n legtur cu ncheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau ncetarea prezentului contract individual de munc sunt soluionate de instana judectoreasc competent material si teritorial, potrivit legii. Angajator, Salariat,

Semntura____________ Data____________________ _____________________ Reprezentant legal,

______________________

Pe data de ________________ prezentul contract nceteaz n temeiul art. _______ din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare n urma ndeplinirii procedurii legale.

Angajator,

________________________

VII.9. Proiectarea unui slogan pentru ntreprindere Cumpr biscuiii Bibi i nu vei regreta. VII.10. Stabilirea unei formule care s exprime eficen a muncii unui manager
Voin +plcere n ceea ce face unu manager =rezultat satisfctor