SUPERSTIII I CREDINE FALSE, "BBISME", CONCEPII CARE AU DOAR APARENT LEGATUR CU CREDINA, PRACTICI INVENTATE I "TEOLOGIE BBEASC"

"Vai vou, crturarilor i fariseilor farnici! C dai zeciuial din izm, din mrar i din chimen, dar ai lsat prile mai grele ale Legii: judecata, mila i credina; pe acestea trebuia s le facei i pe acelea s nu le lsai. Cluze oarbe care strecurai narul i nghiii cmila!"(Matei 23 ; 23-24) DE MULTE ORI FEMEILE CREDINCIOASE SE NVA UNA PE ALTA (N MOD GREIT), N LOC S SE DUC LA PREOT S-L NTREBE, DUP CUVNTUL MNTUITORULUI: "DUCEI-V I ARTAI-V PREOILOR" (LUCA 17;14) I ASTFEL IA NATERE FALSA TRADIIE, DIN MULT PRERE PERSONAL, CARE DE FAPT ESTE DE INSPIRAIE SATANIC. FALSELE NVTURI APAR SUB FORM DE NTREBRI SAU ENUNURI CARE SUNT EXPUSE ALTURI DE NVTURILE ADEVRATE. DE ASEMENEA EXISTA DIFERITE NTREBRI REFERITOARE LA CREDINE FALSE ALTURI DE CARE SE AFL RSPUNSUL CUPRINZND NVTURA ADEVRAT. 1. Despre slujba Sfetaniei i despre agheasm 2. Despre biseric i slujbele care se svresc n ea 3. Despre srbtori 4. Despre natere i Taina Sfntului Botez 5. Despre Taina Sfintei mprtanii 6. Despre Taina Sfintei Cununii 7. Despre Taina Sfntului Maslu 8. Despre post 9. Despre rugciune 10. Despre nmormntare i pomenirea morilor 11. Diverse

1. NVTTURI CORECTE SI NVTTURI GRESITE DESPRE AGHEASM SI SLUJBA SFESTANIEI

---Cine si in ce conditii poate inmulti Agheasma Mare, Mica si Sfantul Mir? Agheasma Mare nu trebuie sa o inmulteasca nimeni decat preotul. Agheasma Mica nu se poate inmulti. ---Cum si cand se foloseste agheasma de la Izvorul Tamaduirii? Agheasma de la Izvorul Tamaduirii, de la sfintirea caselor sau a fantanilor, a troitelor si oricand se mai face peste an, se stie ca aceasta este agheasma mica si se poate lua dupa anafora. ---Ce se face cu agheasma care a prins miros? Agheasma care este stricata se toarna intr-un loc curat, sau la radacina unui pom. ---CE ESTE SFESTANIA (AGHEASMA MICA)? CARE SUNT CELE NECESARE PENTRU ACEASTA? Este slujba de sfintire a apei care se poate face atat in biserica sau in alte locuri, cat si in casele noastre. Pentru aceasta avem nevoie de: un vas cu apa curata, un mnunchi de busuioc sau alta planta cu care preotul sa stropeasca prin casa, 3 lumanari asezate intr-un vas sub care puneti o hartie ca sa nu curga ceara pe fata de masa, tamaier cu jar sau carbune special, tamaie, un pomelnic cu cei ai casei, un prosop cu care sa se stearga pe maini preotul. Nu puneti busuiocul in vasul cu apa pt. ca se face ceai de busuioc, nu agheasma. Daca cumva raman resturi de busuioc in agheasma, strecurati-o deoarece e posibil sa se mputa de la acele resturi. Cu agheasma ramasa mai stropiti prin casa (si prin curte daca aveti) si gustati din ea dimineata pe nemancate, dupa ce luati anafura si daca noaptea nu v-ati impreunat cu sotul. Nu este necesara faina la acesta slujba. ---S punem usturoi sau busuioc lng agheasm ca sa nu se strice. Mntuitorul Iisus Hristos ntreba: "Dac sarea se va strica cu ce se va mai sra?" (Matei 5;13). Nu se va strica niciodat pentru c aa a fost fcut de Dumnezeu. La fel i agheasma, fiind sfinit de Dumnezeu, nu se va mai strica n condiii normale. De aceea nu e nevoie s se pun lng ea usturoi sau busuioc, sau alte plante (scaiei, flori etc.). ---Dac strngem agheasma mare mai muli ani la rnd, agheasma devine foarte puternic. Sfnta Agheasm este una si aceeai n fiecare an i la orice Sf. Biseric. ---Este pcat s fie fcut sfetania casei seara. Trebuie fcuta pn n orele 12. 2

Un cretin fierbinte n credin face trei curenii n fiecare din cele patru posturi mari ale anului: a) Curenie de praf, mizerie n toata casa; b)Curenie de duhuri rele cuibrite n cas, prin sfetanie; c) curenie n suflet prin mrturisirea pcatelor pe care le-am mai fcut de la ultima spovedanie ncoace. Sfetania casei trebuie fcut de patru ori sau cel puin o data pe an. Sfetania casei este o slujb prin care se cere lui Dumnezeu s fie alungate puterile potrivnice i s vin binecuvntarea Sa peste casa aceea prin rugciunile fcute de preot. Ori o rugciune se poate face oricnd, dimineaa, la prnz, seara sau noaptea. ---In caz de necesitate (rau, frica, ganduri necurate, tulburare, suparare), in timpul zilei, ce se poate lua? Daca persoana nu a mancat, poate lua anafura, agheasma mica, iar daca a mancat sa se unga cu ulei de la Sf. Maslu sau agheasma pe frunte, sa se afume cu tarnoseala (tarnoseala este o bucatica de panza imbibata in ceara topita luata de la sfintirea unei biserici), sa aprinda tamaie. ---Daca vreun animal de pe langa casa se imbolnaveste, il putem unge cu sfintenii, si cu ce anume? Crestinii pot stropi cu agheasma vitele sau grajdurilor vitelor, cat si in casele in care locuiesc. --- Ce se face cu Agheasma de la Sfestanie? nti trebuie s o strecurm foarte bine dac are n ea resturi de busuioc, deoarece chiar si o smnt sau o frunzulit de busuioc poate altera un litru-doi de agheasm. n cazul n care nu o putem strecura bine sau n cazul n care observm c este galben la culoare, avnd si gust de ceai de busuioc, se recomand s n-o pstrm mai mult de o sptmn deoarece se va strica. Timp de 7 zile dup Sfestanie, trebuie s stropim casa si curtea cu agheasm. Este bine s si gustm n fiecare dimineat din agheasm, dar lum nti anafor si apoi bem agheasm deoarece este Agheasm Mic. Putem gusta din agheasm si putem stropi casa nu numai 7 zile dup Sfestanie, ci chiar si dup cele 7 zile. --- Cand se bea Agheasma Mare? Agheasma Mare se bea de la Boboteaza pana in ziua in care este scris pe calendar "Odovania praznicului Botezului Domnului", adica data de 14 ianuarie. In restul anului nu se bea Agheasma Mare decat doar daca, atunci cand ne-am spovedit, nu am primit dezlegare la Sfanta Impartasanie. Insa chiar si atunci Agheasma Mare ne-o da preotul. De mentionat ca la stropit putem folosi Agheasma Mare in tot timpul anului.

2. INVATATURI CORECTE SI INVATATURI GRESITE DESPRE SFANTA BISERICA SI SLUJBELE SAVARSITE IN ACEASTA ---Cum si cand se foloseste tarnoseala? Tarnoseala este o bucatica de panza imbibata in ceara topita luata de la sfintirea unei biserici. Se aprinde o lumanare, se fac rugaciuni in casa bantuita de duhuri necurate, se aprinde apoi acea panza sfintita si se face cruce cu ea arzand la tocurile de la usi si ferestre si se merge in toate camerele. Se pot afuma si hainele pe care le poarta. Este mai bine (dar nu obligatoriu) sa se faca acestea miercurea si vinerea in post. ---Ne putem inchina cand trecem pe langa o biserica catolica? Da, ne putem inchina. ---Cum sa procedam cu mergerea la Biserica atunci cand venim din schimbul trei (dupa noapte )? De la caz la caz, dupa putere si dragoste, dupa credinta si vointa si dupa cat de obositi ne simtim. ---Se fac metanii in biserica? Cand? In biserica se fac numai inchinaciuni, cu plecaciuni, in afara de anumite zile din Postul Mare, cand trebuie sa faca toata lumea. Metanii se fac in tot cursul anului acasa, iar in perioadele de la Craciun pana la Boboteaza si de la Inviere pana la Duminica Tomii nu se fac metanii. ---S nu clcm pragul bisericii pentru c este acolo o candela care arde. Cnd vii la biserica s nu calci pragul bisericii c in prag sunt sfinte moate. De fric s nu calce pragul bisericii, unii nu vin la biseric. La spovedanie, preoii de odinioar ntrebau pe credincioi dac au clcat pragul bisericii, n sensul "dac s-au dus la biseric". De asemenea, bisericile vechi aveau uile scunde i dac puneai piciorul pe prag, riscai s dai cu capul de pragul de sus. De aceea se pea peste prag, cu capul plecat. Dac plecarea capului era i "spiritual", cel ce pea peste prag se ntorcea acas ca vameul din pilda cu vameul i fariseul, spus de Hristos (Luca 18;11-14). Sfintele Moate nu stau n prag, ci se afl pe Sfnta Mas, ntr-un buzunra al Sfntului Antimis. ---Dac nu ai haine noi nu ai voie s vii la biseric de Pati. ntr-o parabol a Mntuitorului, un oaspete este dat afar de la mas pentru c nu avea veminte alese. Aici Mntuitorul voia s arate c n mpria cerurilor nu vom intra oricum, dar nu la mbrcminte se referea EI, ci la suflet. Se spune c un oaspete a fost dat afar de la mas i s-a ntors cu haine noi, dar n loc s mnnce, el a nceput s pun mncarea pe haine, spunnd c a fost primit la mas nu pentru el, ci pentru haine. Iubii credincioi, splai-v hainele - chiar cele vechi - splai-v trupul, DAR MAI ALES SUFLETUL, i venii s-L primii pe Hristos cu cntarea: "HRISTOS A INVIAT !". 4

---Dac vrei s blestemi pe cineva care i-a fcut ru trebuie s mergi la Biserica Neagr" si s-i fac preotul o "slujb ntoars". n toat ara, nu exist Biserica Neagr, afar numai de cea din Brasov. i apoi preoii nu fac "slujbe ntoarse", nu blestem, ci se roag s vin binecuvntarea lui Dumnezeu peste toat lumea. (Am aflat, spre surprinderea mea, c "slujba ntoars" ar nsemna ca preotul s se roage mbrcat cu vemintele pe dos, la miezul nopii, cu lumnrile ntoarse cu capul n jos i s blesteme pe cel care a fcut rul). ---n decursul fiecrui an trebuie s treci neaparat de 3 ori prin Sfntul Altar dac vrei s te mntuieti (brbat sau femeie). Brbaii nu au voie s treac prin Sfntul Altar dect n caz de nevoie i numai cu binecuvntarea preotului slujitor. Femeile nici mcar att. Ele pot trece prin Sfntul Altar numai atunci cnd se sfinete sau se resfinete o Biseric i numai cu binecuvntarea arhiereului care slujete atunci. Se trece numai o singura dat, cci o data ne-am i botezat, i mai trebuie tiut c nu cel ce trece prin altarul Bisericii se va mntui, ci cel care prin credin va intra n Altarul Ceresc unde slujesc Sfinii ngeri. ---Mireasa trebuie s poarte la slujba de Cununie o ppu n sn ca s-i mearg bine n csnicie. Nu conteaz ce are mireasa cu ea sau pe ea pentru a-i merge bine. Ba mai mult, punnd o ppu n sn este o practica vrjitoreasc, iar aceasta l mnie pe Dumnezeu. Mireasa care este credincioas i are suflet bun nu trebuie s poarte nimic n sn i-i va fi bine pentru c ngerul lui Dumnezeu o va ocroti. Mireasa care este necredincioas i are suflet ru orice ar purta, tot ru i va merge n csnicie. ---La sfritul Sfintei Liturghii, cnd preotul zice "Cu fric de Dumnezeu, cu credin i cu dragoste s v apropiai", trebuie s faci trei pai ctre preot ca s te mntuieti. Aceste cuvinte sfinte se rostesc de ctre preot adresndu-se celor pregtii pentru a primi Sfnta mprtanie (post, spovedanie i s aib binecuvntarea preotului duhovnic de a se mprti). Ceilali nu se pot apropia de Sfntul Potir (adic nu se pot mprti). Deci, nu prin cei trei pai ne mntuim, ci prin Sfintele Taine (Spovedania, mprtania i celelalte). ---Dac treci de trei ori prin Sfntul Altar cnd se face sfinirea sau resfinirea unei Biserici este ca i cnd te-ai boteza. Cu alte cuvinte dac treci de trei ori prin coala de oferi este ca i cnd ai avea carnet, daca treci de trei ori prin slile unei faculti, este ca i cnd ai avea diploma de licen. Botezul este o Sfnta Tain care nu se poate nlocui cu o alt lucrare a Sfintei Biserici. Trecerea prin Sfntul Altar este un prilej (pentru unii poate unic) de a vedea locul unde preotul slujete Sfnta Liturghie, adic Sfnta Mas, petera Betleemului (proscomidiarul) i Crucea rstignirii dar acest lucru nu mntuiete pe nimeni. Se umple de bucurie 5

duhovniceasc i va fi rspltit de Dumnezeu pentru credina cu care a trecut prin faa Sfintei Mese. ---Putem trece in pomelnicul de la Sfanta Liturghie pe cei sinucisi, necredinciosi, necununati ? Ce putem face pentru ei ? Se pot plati pomelnice anuale? Nu se trec la pomelnicul de la Sf. Liturghie cei sinucisi si nici cei care traiesc necununati sau in desfranari. Se pot trece la acatiste, paraclise, parastase fara Liturghie. Se poate da un pomelnic anual, dar sa nu uitam sa-i spunem preotului care este situatia. ---Cand si cine poate sa cada la Sfintele Daruri? Caderea la Sf. Daruri este tot un obicei si este falsa aceasta practica cu atingerea de vesmintele preotului, arhiereului, diaconului si cu pasitul preotului peste oameni. Caci multi care s-au culcat pe jos au pricinuit ispita preotului de s-a impiedicat si a varsat Sf. Daruri, facand mai mare pacatul. Deci, nu se recomanda ca sa treaca preotul peste ei cu Sf. Daruri. ---Cand si cine poate cere ca preotul sa se dezbrace pe el ? Dezbracarea preotului pe bolnavi, sau inchipuirea inteparii cu Sf. Copie nu este un rau si se recomanda bolnavilor. ---Putem participa la Sf. Liturghie daca suntem certati cu cineva ? Mntuitorul Iisus Hristos spune in Sf. Evanghelie de la Matei ca nu e bine sa fim certati cu cineva cand mergem la biserica si ducem darul nostru la altar. Asta nu inseamna ca trebuie sa stam asa certati si nici sa nu ne ducem la biserica. Adica sa punem peste un rau, alt rau. Cel mai bine este sa mergem la biserica dar sa avem in gand sa ne impacam si sa ne cerem iertare cat mai repede cu putinta.

3. NVTTURI CORECTE SI NVTTURI GRESITE DESPRE SRBTORI SI OBICEIURI POPULARE NECRESTINE LEGATE DE ELE

---De cand si pana cand trebuie tinuta o zi de sarbatoare? Sarbatoarea incepe din ajunul ei, de la vecernie, toata noaptea, utrenia, liturghia si pana la miezul noptii din ziua de sarbatoare. ---Cum trebuie crestinul sa se pregateasca sufleteste si trupeste pentru sarbatori?

In primul rand conteaza si sarbatoarea, cat este de mare; daca e vorba de impartasanie se face o pregatire mai serioasa. Sa nu se impreuneze sotul cu sotia atat in ziua sarbatorii, cat si in ajunul ei. ---Cand, din diferite motive nu putem lipsi de la serviciu in zilele de sarbatoare si duminici, ce putem face in schimb pentru suflet? Ce sa facem cu castigul din acele zile? Cel mai bine este sa se evite pe cat este cu putinta de a calca legea sarbatorilor si a zilei Domnului, adica Sfanta Duminica . Iar, cand nu se poate, castigul din acele zile sa-l folosim numai pentru milostenii la cei saraci. Daca se poate sa plecam din timpul programului putin pana la biserica, sa mergem. Daca nu, nu. ---In ajunul Bobotezei se pot spala rufe? Se poate face baie? Dar dupa Boboteaza? Cate zile tine sarbatoarea Bobotezei? Nicaieri in sfintele canoane nu se interzice sa spalam rufe sau sa facem baie atat inainte de Boboteaza, cat si dupa sarbatoarea Bobotezei. Aceasta sarbatoare tine o zi, pe 6 ianuarie. Agheasma Mare se ia in ziua de Boboteaza si 8 zile dupa aceasta, ultima zi fiind cea in dreptul careia scrie pe calendar Odovania praznicului Botezului Domnului. Este bine (dar nu obligatoriu) sa ajunam in ziua de 5 ianuarie (daca nu cade sambata sau duminica ). ---Cate zile se praznuieste sarbatoarea Rusaliilor? In sarbatoarea Rusaliilor intra: Duminica Rusaliilor si lunea, care este cinstita ca sarbatoarea Sfintei Treimi. Nu martile si joile pe care le tin babele necredincioase caci acestea sunt obiceiuri paganesti. ---In ziua de Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul este bine sa se taie cu cutitul (paine sau alte alimente)? Dar sa se manance mancaruri de culoare rosie? Sa se stie ca in aceasta zi se tine post si, cine poate, chiar ajunare (daca nu cade sambata sau duminica). Iar celelalte, adica sa nu se taie paine sau alimente, nu trebuie tinute, pentru ca sunt rataciri. La fel si obiceiul babesc de a nu manca mancaruri de culoare rosie. ---Cine trebuie sa pregateasca Pastele? E bine a plati pentru Paste? Cate zile la rand se ia Pasti ( pasca ) ? Pastele se pregateste la fel ca aluatul de prescura, de catre persoanele amintite la facerea prescurilor. Platirea Pastelui este o inventie popeasca. Pastele se ia numai in cele 3 zile ale sarbatorii Invierii sau chiar toat Sptmna Luminat. ---In noaptea de Pasti se duce cocos la biserica ? Acesta este un obicei popesc, care poate provoca multa dezordine in biserica in timpul slujbei, tulburand rugaciunea crestinilor prin cantatul sau. ---In noaptea de Pasti se impart 24 de batiste pentru vami, 1-2 lumanari aprinse pentru vii si morti ? 7

Acesta este obicei babesc. ---In Ajunul Craciunului se fac scutecele Domnului, turtele de post cu coliva. E un obicei bun ? Acesta este un obicei bun si se poate face . ---CE SUNT SARBATORILE CU CRUCE NEAGRA? CE PUTEM FACE SI CE NU PUTEM FACE IN ACESTE ZILE? Sarbatorile cu cruce neagra nu este obligatoriu sa le tinem asa cum avem porunca sa le tinem pe cele cu cruce rosie. Ele sunt zile obisnuite. Crucea neagra vrea sa ne arate ca este vorba de un sfnt mai important. Daca avem totusi evlavie si ne-a ajutat vreodata unul din acesti sfinti cu cruce neagra, iar noi vrem sa tinem ziua lui ca pe o sarbatoare cu cruce rosie, nu e nici o greseala. Ba chiar e bine. ---Dac nu ai haine noi nu ai voie s vii la biseric de Pati. ntr-o parabol a Mntuitorului, un oaspete este dat afar de la mas pentru c nu avea veminte alese. Aici Mntuitorul voia s arate c n mpria cerurilor nu vom intra oricum, dar nu la mbrcminte se referea EI, ci la suflet. Se spune c un oaspete a fost dat afar de la mas i s-a ntors cu haine noi, dar n loc s mnnce, el a nceput s pun mncarea pe haine, spunnd c a fost primit la mas nu pentru el, ci pentru haine. Iubii credincioi, splai-v hainele - chiar cele vechi - splai-v trupul, DAR MAI ALES SUFLETUL, i venii s-L primii pe Hristos cu cntarea: "HRISTOS A INVIAT !". ---A doua i a noua mari dup Pati este mare srbtoare. Ce fel de srbtoare? Nu este adevrat! Cum este oare posibil s credem aa ceva? Aa este i cu srbtorile de tipul: lunea ciorilor, marea viermilor; miercurea strmbii; joia iepelor. n care calendar ai vzut dumneavoastr asemenea srbtori? ---Dac munceti n srbtori ca: Iuda, Vrtolomeu, Precupu, Prcovu, d piatr (grindin) i trsnete. n calendar nu exist asemenea srbtori, nici cu cruce roie, nici cu cruce neagr, dar oamenii le in. Mai bine lucreaz duminica i n schimb in aa zisele srbtori (Iuda, Vrtolomeu, Precupu, Prcovu). Vorba romneasc: "Scump la tre i ieftin la fin", adic dm importan zilelor fr valoare, i nesocotim Duminica. Iar dac Domnul vrea s ne pedepseasc cu piatr sau grindin, o poate face oricnd vrea EI. Iar cnd lucreaz n Sfnta zi de Duminica se scuza aa: Pe lng-o sarbatorea I Cte o chiotorea (Adic ne iart Dumnezeu dac muncim duminica). Nu este adevrat. Porunca a patra nu poate fi clcat cu astfel de scuze: "Pentru c cine va pzi toat legea, dar va grei ntr-o singur porunc, s-a fcut vinovat fa de toate poruncile" (Iacov 2;10). ---La o sptmn dup Sf. Ilie este sora Sf. Ilie. Sfntul Ilie nu a avut nici o sor. Aa ceva nu scrie nicieri. 8

---La nou joi dup Pati s nu se mearg la munc. Nici Biserica, nici Sfnta Tradiie nu ndreptesc i nici nu amintesc acest lucru. Acest lucru nu s-a pomenit nici n credina iudaic, nici n cea cretin. i atunci se nate clar o ntrebare la care s rspundei dumneavoastr: cei care au inventat aceasta srbtoare sunt cei lenei sau cei gospodari? ---De nlarea Sfintei Cruci nu trebuie s mnnci ceva n form de cruce (colac, prescur), nici nuci (pentru c au form de cruce n miez) i nici usturoi pentru c are inim n el. n orice zi ar cdea, data de 14 septembrie este zi de post si tinerea postului este cea care conteaz n ziua aceasta, dac ne referim la mncare. Mai conteaz si credina cu care ntmpini aceasta srbtoare i ce fapte bune faci n ziua aceea. De fapt aceast scorneal cu ce nu trebuie mncat vine sigur de la persoane care nici nu merg la biseric n acea zi de srbtoare. ---Exist srbtoarea numit Ilie Palie? Ilie Palie nu a existat ca persoan i deci nu exist aceast srbtoare. Este o nscocire. Daca ar fi existat aceast srbtoare ar fi fost scris cu cruce roie pe calendarul ortodox. Pare a fi chiar o batjocorire a numelui Sf. Ilie prin adugarea unui cuvnt care rimeaz. ---Exist srbtoarea numit Foca? n calendarul ortodox pe data de 23 iulie este srbtoarea aducerii moatelor Sf. Mare Mucenic Foca. Probabil la acest sfnt se refer srbtoarea aceasta. Acest sfnt ns nu este trecut cu cruce roie n calendarul ortodox, deci e o srbtoare pe care nu avem datoria s o inem. Este un obicei specific zonei Moldovei. ---Este pcat s splm rufe n Sptmna Luminat? Nu este nici un pcat dac splm rufe n Sptmna Luminat n zilele de miercuri, joi i smbt. n celelalte zile din aceast sptmn, adic luni, mari i vineri, este pcat s speli rufe deoarece luni i mari nc este srbtoarea Sfintei nvieri a Domnului nostru Iisus Hristos, iar vineri este srbtoarea Izvorului Tmduirii. Deci n Sptmna Luminat putem spla rufe doar n 3 dintre zilele acestei sptmni. ---Este pcat s facem baie sau s ne splm la cap n duminici i srbtori, adic n toate zilele nsemnate cu cruce roie pe calendarul bisericesc? Nu este specificat clar nicaieri in invatatura de credinta a Bisericii daca e pacat sau nu. Cel putin eu nu am gasit pana acum. Daca insa legam lucrurile, duminica si sarbatoarea sunt zile in care trebuie sa ne ingrijim mai mult de suflet, iar de trup doar cu strictul necesar. Asa se face ca trebuie sa evitam orice grija lumeasca deosebita cum este si baia. Facand asa nu avem indoiala ca o fi sau n-o fi pacat ce am facut noi. La fel se pune problema si pentru spalatul la cap. ---Vinerea este pcat s facem baie sau s ne splm la cap? 9

Vinerea desigur c avem voie si sa facem baie, si sa ne spalam, si sa coasem, deoarece nu e sarbatoare. Doar in sarbatorile cu cruce rosie si in duminici nu e bine sa facem din acestea si nici un fel de treburi deoarece zilele acestea sunt pentru grijile sufletesti si nu pentru cele ale trupului.

4. NVTTURI CORECTE SI NVTTURI GRESITE DESPRE NASTERE, BOTEZ SI DESPRE COPIII MICI SI MAMELE LOR ---Copilul, pana la botez, poate fi uns sau atins cu sfintenie ? Copilul, pana la botez poate fi uns pe frunte cu apa sfintita pe care o face preotul la ziua intai dupa nastere, cu altceva nimic; la fel si mama lauza. ---De la cate zile se poate boteza copilul ? Botezul copilului ar fi bine sa se faca la 40 de zile. Daca pruncul este in primejdie de moarte se poate chiar din prima zi. ---E bine sa se boteze copilul cu doua nume ? Nu e bine sa se puna doua nume la botez copiilor, sau sa se puna nume necrestinesti, lumesti. Ci sa se puna nume de sfinti sau sfinte ca sa poata praznui si sa aiba copilul un patron, un ocrotitor. --- Ce este cristelnia? Cristelnia este vasul din metal in care se face Sfantul Botez. ---La botez se pun bani in cristelnita ? Nu se pun bani in cristelnita si nici altceva in afara de untdelemn sfintit, pe care-l pune preotul. ---Cand se ia mirul dupa botez, in aceeasi zi sau a doua zi? Ce se pune in scaldatoarea de la luarea mirului? Mirul se ia a doua zi si nu se pune nimic in scaldatoare, pentru ca sunt obiceiuri babesti. ---Duminica se poate scalda copilul ? Copilul se poate scalda oricand. ---Cnd se nate un copil, s i se pun ursitorile. Din netiin oamenii au pus evenimentele din viaa lor pe seama "sorii", a "scrisei", dar nc de la creaie, Dumnezeu l-a nzestrat pe om cu DEMNITATE i LIBERTATE. 10

Deci omul fiind o fiin liber (liber de a face ce vrea: binele sau rul) nseamn c nu exist "scris", "soart" sau "predestinare" cum i mai spun unii. Spre exemplu dac Dumnezeu i-ar fi hotrt prin ursitori unei femei s fac 15 avorturi n viaa sa, nu ar mai avea de ce s o judece i s o osndeasc, deoarece femeia i-ar spune: "Doamne, de ce s m judeci, c doar Tu mi-ai hotrt s fac cele 15 avorturi!". Sau dac un om czut n patima beiei (unii i zic n mod greit darul beiei) ar omor pe cineva, la fel i acesta i-ar spune: "Doamne, nc de la natere Tu mi-ai hotrt prin ursitori beia i crima. AADAR NU M POI OSNDI!" Aa cum oamenii nu pot hotr dac s rsar sau nu mine soarele, tot aa nu pot hotr nici ursitorile drumul pe care va merge n via noul nscut. Altfel i punem la ursitori o minge i ajunge mare fotbalist, i punem Codul Penal i ajunge procuror, i punem un bisturiu i ajunge medic, i punem un pistol cu apa i ajunge general, i punem un engolpion i o cruce, i ajunge mitropolit. Atenie: n Moldova i n Ardeal nu se pun ursitori. Deci nu punei ursitori la copii, ci puneile n suflet, din fraged pruncie, mrgritarul cel mai de pre: CREDINA CRETIN ORTODOX. ---La primul nscut din familie, chiar dac este botezat, s nu i se trag clopotul daca moare, cci vor muri toi ceilali care se vor nate dup el. Ce moarta se simte lumea de astzi pentru ca nu mai nviaz cu fiecare Liturghie! Clopotul este un obiect bisericesc nevinovat care anuna evenimentele deosebit de importante din viaa noastr. El ne anun orele de rugciune, clipa cea mare a nvierii Domnului, sau n fiecare duminic ne cheam la Sfnta Liturghie. Deci, clopotul nu prevestete moartea tuturor celorlali care se vor mai nate n neamul celui ce a murit, ci totdeauna cheam cretinii la rugciune pentru mntuirea sufletului celui ce a murit. ---E bine ca sa botezam la tigani sau la cei care nu merg la biserica ? E mai bine sa ne ferim a boteza la tigani, zlatari sau alte natii, dar la romani increstinati care nu merg la biserica se poate boteza --Taierea motului este o datina sau o taina; daca se face si ce reprezinta ? Aceasta nu este o taina, ci o datina batraneasca si un prilej de veselie intre neamuri. Nu are nici o legatura cu credinta. ---In cazul in care a pierdut sarcina, mama trebuie sa respecte toate randuielile de lauzie? In acest caz lauza trebuie sa respecte toate datinile lauziei, dar sa spuna preotului ca a pierdut sarcina, pentru a i se citi o rugaciune speciala. ---Exista in unele locuri obiceiul, dat de unii preoti drept canon, pentru ispasirea pacatului avortului, anume de a boteza copii, iar la botez sa aprinda atatea lumanari si sa foloseasca atatea crsme, cate avorturi are. Este bun acest obicei ? 11

A increstina copii este bine si se poate face aceasta milostenie. Aprinderea mai multor lumanari si folosirea mai multor crasme este un obicei pe care nu-l gasim nicaieri in cartile sfinte. Este o inventie. Dar, ca la orice pacat, pentru a fi iertati de Dumnezeu in primul rand trebuie pocainta si hotararea de a nu mai face astfel de pacate. ---ESTE CORECT A SE REPETA BOTEZUL? Dupa cuvantul Sfantului Apostol Pavel care zice "un Domn, o credinta, un botez" (Efeseni 1;5) nu, pentru ca pacatul stramosesc nu se poate repeta si atunci savarsirea unei alte Taine a Botezului in numele Sfintei Treimi ar fi inutila. Pacatele personale savarsite dupa Botez se iarta printr-o alta Sfanta Taina, cea a Spovedaniei, care se mai numeste si "al doilea Botez". Botezul se poate repeta si este strict necesara repetarea lui daca nu a fost savarsit in numele Sfintei Treimi. Orice Botez este considerat valabil doar daca a fost savarsit in numele Sfintei Treimi. In acest caz, daca un credincios apartinand Bisericilor RomanoCatolica, Calvina sau Lutherana, ori altor culte neoprotestante care savarsesc Botezul in numele Sfintei Treimi, trece la ortodoxie, acestuia i se administreaza doar Taina Mirungerii. Precum este imposibil ca un om sa primeasca de doua ori preotia, asa este imposibil ca acelasi om sa fie din nou botezat (acela care a fost corect botezat ). ---ESTE CORECT BOTEZUL PRIN STROPIRE ? Nu. Pentru cei botezati la varsta maturitatii, se pot folosi vase mari. Exceptional, oamenilor batrani si bolnavi li se poate face Botezul stand in pat si turnand apa peste ei de trei ori, ca si cum s-ar afunda in apa, pentru ca Sfantul Apostol Pavel vorbeste despre "baia nasterii celei de-a doua" (Tit 3;5). ---COPIII MORTI SE BOTEAZA ? DAR CEI LEPADATI SAU AVORTATI ? Sfintele Taine, acele lucrari sfinte si sfintitoare, se administreaza doar persoanelor vii pentru ca acestea sa-si poata exprima vointa lor in raport cu lucrarea Tainei. Chiar daca la botez credinta e marturisita de nasi, vointa copilului nefiind capabila atunci pentru un asemenea act, botezul nu se poate administra copiilor morti. "S-a hotarat sa nu se dea Euharistia trupurilor moarte, caci scris este: <Luati, mancati> (Matei 26;26), dar trupurile mortilor nu pot lua si nici manca" (canonul 83 al sinodului al VI-lea ecumenic). "Presbiterii sa nu boteze din nestiinta pe cei care au murit deja..."(canonul 18 al sinodului de la Cartagina). "Daca copilul moare nebotezat din neglijenta parintilor sai, parintii se inlatura de la Impartasanie pe trei ani, mancand in acesti trei ani mancare uscata si sa se roage, ca sa capete milostivire" (canonul 37 al Sfantului Ioan Postitorul). Asa expun canoanele aceasta problema. Deci parintii unui prunc mort nebotezat trebuie sa marturiseasca in scaunul Spovedaniei, tinand cont de sfatul preotului duhovnic. Referitor la copiii avortati, in Moldova exista chiar un obicei de a boteza acesti copii in ziua Sfantului Ioan Botezatorul (7 ianuarie). Este chiar o bataie de joc fata de Taina Sfantului Botez! Aceasta inseamna de fapt o Taina savarsita fara prezenta primitorului, adica a celui asupra caruia actioneaza harul celor 7 Sfinte Taine. Un slujitor care face o astfel de slujba nu este decat un fur de cele sfinte. Daca Biserica ar fi gasit necesara o asa practica, ar fi existat o slujba sau un ritual care sa faca exceptie de la slujba obisnuita a Botezului. Ori, asa ceva nu exista. Exista insa o "randuiala" foarte ciudata: stropirea unui mormant cu apa sfintita si rostirea 12

formulei botezului. Insa niciodata botezul unui mormant nu poate fi unul si acelasi cu botezul unui prunc viu! Iar referitor la pruncii avortati botezul lor e chiar un paradox: incercarea de a sfinti o crima. Avortul este de fapt ucidere, caci stiinta a dovedit existenta unei fiinte vii imediat dupa momentul fecundatiei, iar Sfantul Vasile cel Mare a spus: "Femeile care-si omoara copilul in pantece prin mestesugire se supun canonisirii ucigasilor" (canonul 2). Deci se cuvine ca atat femeia care a savarsit pacatul, cat si sotul sau sa-si marturiseasca pacatele, ascultand sfaturile duhovnicului. ---COPIII EPILEPTICI SUNT CEI CARORA NU LI S-AU CITIT LA BOTEZ RUGACIUNILE DE EXORCIZARE (LEPADARILE) ? Bineinteles ca nu, deoarece efectul Botezului nu este conditionat de citirea sau necitirea exorcismelor. Se stie ca un botez savarsit in graba, prin rostirea doar a formulei botezului, este valabil la fel ca un botez la care s-a oficiat toata slujba. Insa si citirea exorcismelor isi are rostul ei : inlaturarea celui rau. Din acest motiv recitirea exorcismelor pentru copilul epileptic mai poate fi ingaduita; repetarea Botezului insa nu. Insa si aceasta repetare a exorcismelor pune multe semne de intrebare, deoarece impotriva celui rau avem alte slujbe (exemplu Molitvele Sfantului Vasile cel Mare ). ---DACA SE BOTEAZA MAI MULTI PRUNCI LA ACEEASI SLUJBA A BOTEZULUI, DOAR PRIMUL ESTE CEL BOTEZAT DEPLIN ? Categoric nu. Puterea sfintitoare a apei ramane aceeasi pentru toate persoanele care s-ar cufunda in ea. Ea ramane apa sfintita chiar si dupa savarsirea Botezului, dar pentru ca in ea s-au cufundat pruncii, nu se consuma, ci se varsa intr-un loc curat, special amenajat numit umivalnita. Validitatea Botezului mai multor copii in aceeasi apa este atestata si de practica veche a Bisericii, de a boteza multimi de catehumeni in bazine special amenajate. Ce s-ar face oare un preot care boteaza, spre exemplu, un orfelinat intreg ? ---BOTEZUL SE FACE CU APA CALDA SAU RECE ? In toata istoria crestinismului nu este mentionat nici un caz in care s-a folosit apa calda. Crestinii de azi insa, mai ales pe timpul iernii, dintr-o slabiciune a credintei lor si necunoasterea lucrarii Botezului, obisnuiesc sa ceara apa calda. Desi grija lor este oarecum justificata, totusi ea devine exagerata. Nu se cunosc cazuri de copii care sa se fi imbolnavit in urma Botezului. ---ESTE BINE CA MAMA SI TATAL SA PARTICIPE LA BOTEZUL PROPRIULUI SAU COPIL? In toate canoanele Bisericii Ortodoxe nu se gaseste nicaieri interdictie asupra parintilor de a participa la Botezul propriului prunc. Raspunsul este insa urmatorul, si vom vedea si de ce: daca botezul se face pana la a 40-a zi de la nastere, mama nu poate intra in biserica; daca Botezul se face dupa cele 40 de zile de la nastere, mama poate participa la slujba, insa cu conditia ca mai inainte sa i se fi citit "Rugaciunile care se citesc dupa 40 de zile femeii care a nascut". In ceea ce-l priveste pe tat, el nu are nici o restrictie de a nu participa la botezul propriului copil. 13

In zilele noastre se neglijeaza foarte mult randuiala femeii dupa nastere in cele legate de biserica. Exista astfel "Randuiala in ziua intai la femeia lauza", apoi in a 8-a zi de la nastere "Rugaciunile la femeia lauza" si "Rugaciune la insemnarea pruncului", iar in ziua a 40-a slujba mai sus mentionata. De asemenea dupa randuielile canonice, in conditii normale pruncul trebuia botezat in ziua a 7-a de la nastere (canonul 37 al Sfantului Ioan Postitorul), sau mai tarziu (secolul al XI-lea), cel mult in a 40-a zi. Se interzicea depasirea acestui termen. Acest obicei, ca mama sa nu participe la Botezul pruncului sau s-a pastrat din aceste vremuri. In vremurile actuale ele insa nu se mai respecta si, cum am aratat mai sus, mama poate sa participe la slujba dupa ce i s-a oficiat randuiala la 40 de zile, dar si celelalte randuieli, nu toate deodata, ci fiecare la timpul ei. ---CE ESTE "RANDUIALA IN ZIUA INTAI LA FEMEIA LAUZA"? Este o sfintire mica si speciala a apei, legata direct de aceasta zi. Cineva din membrii familiei sau moasa (nu doar moasa, cum se obisnuieste in unele locuri) vine la preot cu putina apa intr-un vas. Preotul o sfinteste si din ea gusta lauza si se stropeste ea si pruncul. Se mai obisnuieste ca din aceasta apa sa se toarne in baia (scaldatoarea) pruncului. La ziua intai se face deci sfintirea apei de catre preot , pe care o poate folosi lauza in loc de alte sfintenii pentru ea si pentru copil. este o slujb special, care dureaz foarte putin, 3-4 minute doar. ---CARE ESTE RANDUIALA IN ZIUA A 8-A? "Rugaciunile la femeia lauza" sunt molitve de curatire pentru mama si celelalte femei care s-au atins de ea. Cu acest prilej preotul stropeste casa cu apa sfintita si insemneaza pe prunc la frunte, la gura si la inima, binecuvantandu-l. "Rugaciunea la insemnarea pruncului" este pentru punerea numelui. Din nefericire aceasta randuiala nu se pastreaza dect pe alocuri, mama si pruncul rezumandu-se, in cel mai fericit caz, sa vina la biserica sa i se citeasca aceasta randuiala, ceea ce este partial bine deoarece nu se stropeste casa cu apa sfintita si mama nu are voie sa intre in biserica. Pe de alta parte, mama poate fi inca slabita si acest efort ii poate dauna. La 8 zile, i se citesc mamei de catre preot rugaciunile speciale. In cartea de slujbe numita Molitfenic, este scris ca preotul trebuie sa mearga la casa lauzei si sa citeasca aceste rugaciuni. Nu am vazut nicaieri sa se respecte aceasta randuiala. Majoritatea femeilor care au nascut fie sar peste aceasta molitfa de 8 zile, fie vin la biserica la 20 de zile dupa nastere cerand sa li se citeasca "jumatate de molitfa". Cel mai bine este sa respectam ceea ce se spune in Molitfelnic, adica la 8 zile dupa nastere, sa chemam preotul acasa pentru a ne citi respectivele rugaciuni. ---CUM SE PROCEDEAZA IN ZIUA A 40-A? Pruncul e adus la biserica chiar de mama lui, care trebuie sa fie insotita si de nas, prilej cu care preotul citeste doua rugaciuni pentru curatirea mamei si trei pentru prunc, dupa care il imbisericeste, dandu-l nasului. Dac copilul nu a fost botezat pn atunci, i se poate face atunci aceast Sfnt Tain. 14

---CARE

ESTE

ROSTUL

NASULUI

LA BOTEZ ?

Nasul (nasa) isi asuma raspunderea unei bune educatii spirituale pe care o va da copilului. De aceea persoana care joaca rolul de nas marturiseste credinta in locul pruncului. Se cuvine deci ca nasul sa fie un crestin ortodox capabil sa asigure o buna educatie crestina pentru copilul in locul caruia a marturisit credinta. Daca dupa Botez intervin niste relatii reci si distante intre nasi si familia celui botezat, aceasta e o mare greseala : intre nasi si fini, atat de cununie, cat si de botez, exista rudenia spirituala de gradul I, intocmai ca intre parinti si fii si apropierea sufleteasca e mai mult decat necesara. ---ESTE ADEVARAT CA MAMA NU TREBUIE SA IASA DIN CASA PANA IN ZIUA A 40-A DUPA NASTERE ? Desigur ca nu. Nicaieri in Canoanele Bisericii si nici in istoria ei nu gasim prevederi referitoare la asa ceva. Problema insa trebuie pusa altfel: dupa nastere femeia este slabita si se recomanda repaosul si odihna chiar la pat daca e cazul, si nicidecum efortul fizic. De aceea se mai zice si ca, pana la 40 de zile, femeia care a nascut nu are voie sa faca nici una din treburile casei. Deci problema se pune mai mult din punct de vedere medical si nu religios. ---CE TREBUIE SA FACA FEMEIA CARE A NASCUT PRUNCUL MORT ? Trebuie sa mearga la biserica pentru ca preotul sa-i citesca rugaciunile corespunzatoare, in pridvorul bisericii, dupa care poate intra in biserica. De asemenea trebuie sa-si marturiseasca si acest pacat la Spovedanie, deoarece se socoteste a se fi intamplat asa din cauza pacatelor parintilor. ---ESTE ADEVARAT CA, IN CAZ DE URGENTA, ORICINE POATE BOTEZA ? Surprinzator, raspunsul este da. Oricine care este la randul sau botezat, deci este crestin ortodox, poate boteza pruncul muribund. Daca timpul ingaduie este de preferinta ca cel care boteaza sa fie un crestin cu o viata mai imbunatatita si sa fie barbat. Daca nu, chiar si parintii copilului il pot boteza. Important e ca cel care boteaza sa rosteasca formula Botezului : "Se boteaza robul ( roaba ) lui Dumnezeu ... in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh". Daca nu exista conditii de afundare a pruncului, se poate boteza si prin stropire in chipul crucii. Iar daca pruncul traieste, printii trebuie s-i spun preotului ce a facut, si-i face Taina Botezului. ---SE FAC BOTEZURI IN POST ? Fireste ca da. Cum s-ar putea ca un copil sa moara nebotezat din cauza ca este post ? Botezul se poate savarsi in orice zi din an. Slujba Botezului nu are nici o legatura cu postul. Discutabila este insa petrecerea care se obisnuieste a se face in ziua botezului, aceasta intr-adevar neputandu-se face in post. --- Ce este crma? Ce se face cu ea? Crasma este o panza alba pe care nasa o tine pe maini pentru a primi de la preot copilul, dupa ce este cufundat in cristelnita. Ea simbolizeaza curatia sufletului pruncului celui nou 15

botezat. Nasa infasoara copilul mai intai cu aceasta crasma, dupa ce i se face copilului si Taina Mirungerii. Copilul va ramane infasurat in aceasta panza pana a doua zi cand i se face baie. --- Cat timp sta infasurat in crasma copilul? Copilul va ramane infasurat in aceasta panza pana a doua zi cand i se face baie. ---LA BOTEZ, NASUL (NASA) TREBUIE SA SE INFASOARE CU CRASMA (PANZA ALBA) COPILULUI? Nu, acesta este un obicei babesc si trebuie inlaturat. ---Dup ce s-a nscut copilul, ca s fie ferit de ru pn la botez, s i se pun sub ptu o mtur i un spun sau s i se lege usturoi la gt. Dac diavolul ar fugi de mtur i de spun, n-ar mai fi nevoie de post i rugciune, de biserici i de slujbe religioase. Ne-am lega fiecare cte o mtur i un usturoi de gt, un spun n buzunar i gata, ar fugi toi dracii, n-am mai avea ispite. Dar nu e aa! Iisus spunea: "Acest neam de demoni nu iese dect numai cu rugciune i cu post" (Matei 17;21). ---CopiluI cnd se nate este deja cu apte pcate. De ce apte i nu nou, de ce nou i nu dou, ca n jocul cu portocalele? Noi tim c ne natem doar cu pcatul lui Adam - NEASCULTAREA - datorit cruia vom i muri trupete. ntrebat despre copilul nscut orb Iisus a spus: "Nici el n-a pctuit, nici prinii lui, ci s-a nscut aa ca s se arate prin el slava lui Dumnezeu" (Ioan 9;3). ---Dac moaa nu este curat la botez, copilul trebuie dus la vrjitoare. Nu poi ti de la natere cum va fi moaa la botez. i apoi, ce s cutm la vrjitoare, cnd n Vechiul Testament vrjitoarele erau omorte cu pietre: "Pe vrjitori s nu-i lsai s triasc!" (Exod 22;18) i tot acolo Dumnezeu prin proorocul Isaia ne ceart: "Ce caut poporul meu la ghicitori, vrjitori, descnttori i s vorbeasc cu morii, nu se cade oare s alerge la Dumnezeul su?" (Isaia 8;19). ---Femeia gravida nu are voie s intre n Biseric. Nu este adevrat. Iisus a oprit s intre n Templu (respectiv n Biserica de astzi) pe cel care este nempcat cu aproapele sau. "Dac i vei aduce darul tu n altar i acolo i vei aduce aminte c fratele tu are ceva mpotriva ta, Ias darul tu acolo naintea altarului i mergi nti i mpac-te cu fratele tu i apoi venind, adu darul tu" (Matei 5;23-24). O femeie gravid nseamn binecuvntarea lui Dumnezeu peste ea i peste familia ei i tocmai acum are ea mai mare nevoie sa intre n Biseric att pentru ea ct i pentru "darul lui Dumnezeu" ce-l poarta n pntece. Oare Fecioara Maria dup Buna Vestire nu a mai mers la rugciune? Ba da! ---Nu este bine s-i cumperi copilului haine nainte de a se nate. 16

Este o superstiie i se spunea aa fiindc nu se putea ti ce va fi copilul: parte brbteasc sau parte femeiasc. ---Femeia gravida s nu se uite la pisic deoarece va nate copilul pros. Zicala romneasc "Ce semeni aceea rsare" este adevrat. Dup ce ai semnat poi da cu orice, nu va iei din gru secar sau invers. Starea sufleteasc a femeii se va ntipri n sufletul noului nscut. Fii buni i vei avea copii buni! ---S nu-i tai copilului unghiile cnd este mic pentru c apoi cnd se va face mare va fi ho. Dac nu tiem unghiile copilului cnd este mic, s-ar putea s se zgrie pe fa, se poate lovi cu unghiile n ochi, i atunci vom regreta faptul c plecm urechea la nvturile greite ale unora. Obiceiurile nu se motenesc, ci se nva, Iisus spunea c sluga va face ce vede stpnul fcnd, iar copilul va face ce fac prinii. Sunt i alte cauze care duc la ndeletniciri rele, dar ferii copiii de ele. Trupete, splai-i, tiai-le unghiile i nu se va ntmpla nimic ru, ba din contr vor fi mai sntoi. Cel mai mult conteaz dac-i cretem n credina ortodox, dac i mprtim la fiecare 40 de zile pn la 7 ani, iar dup vrsta de 7 ani, spovedanie i mprtanie cel puin de patru ori pe an. Duminica s mearg la biseric, s posteasc mcar miercurea i vinerea, s se roage n fiecare diminea i sear, s-i ferim de televizor. ---Cnd copilul este mic i este bolnav, pentru a se vindeca trebuie vndut pe geam i s-i pun alt nume pentru a nu-l recunoate bolile; dac nu este rscumprat pe lumea cealalt nu mai este al prinilor. Acest obicei nu numai c nu are nici un fel de legtur cu Sfnta Tradiie Ortodox, dar ne i intrig prin aceste poveti. ---S nu speli lenjeria copilului dup asfinit c este pcat. ntr-adevr exist un verset n Biblie care spune aa: "Trebuie s fac, pn ce este ziu, lucrrile celui ce M-a trimis pe Mine; cci vine noaptea, cnd nimeni nu poate sa lucreze" (loan 9;4), ns aceste cuvinte se refer la via i moarte, la lucrarea spre mntuirea sufletului pe care trebuie s o fac fiecare credincios ct timp este viu. Copilul trebuie inut curat, deci nu conteaz la ce or din zi i spal micua lui lenjeria (doar s nu fie cruce roie n calendar). Conteaz doar, daca ncepnd cu vrsta de 7 ani, mama lui l duce la spovedanie i mprtanie cel puin n cele 4 posturi mari ale anului pentru a-i spla astfel "cmaa sufletului". ---Ce se face cu prul pe care l tunde preotul de la noul botezat? Aceasta este scris n carte (Molitfelnic) la rnduiala slujbei Botezului: prul tuns de la copilul nou botezat se pune in cristelni (vasul n care s-a fcut Botezul). --- Cate lumanari trebuie sa aiba nasii la botez? 17

O singura lumanare pentru fiecare copil botezat. --- Ce trebuie sa duca nasii la biserica pentru botez? Lumanarea, crasma, faa, un prosop i un spun, iar in unele locuri i putin ulei. ---Ce trebuie sa duca parintii la biserica pentru botez? Certificatul de nastere al copilului si... copilul. ---Cine trebuie sa tina copilul in brate? Nasul daca este un baiat sau nasa daca este fetita? Nu e obligatoriu ca nasul sa tina doar baiat si nasa doar fata. Se poate si invers. Nu este o regula. Oricum este nevoie de ambii soti nasi deoarece cel care tine copilul nu poate tine si lumanarea.

5. NVTTURI CORECTE SI NVTTURI GRESITE DESPRE TAINA SFINTEI MPRTSANII

---Ce se ia dupa Sfanta Impartasanie: anafora, agheasma mare, mica sau vin? Dupa Sfanta Impartasanie se ia anafora, iar dupa aceea putin vin ca sa se clateasca gura si sa se inghita toata Sfanta Impartasanie. ---Ce se ia inainte de Sfanta Impartasanie? In ziua in care ne impartasim nu trebuie sa mancam si nici sa bem nimic. ---Femeile se pot impartasi in perioada ciclului lunar ? Femeile, in perioada ciclului lunar nu au voie sa se atinga de nimic sfintit, dar daca se afla cineva pe patul de moarte, nu se mai tine cont de asta si se poate spovedi si se poate impartasi. ---Cand preotul te dezleaga pentru Sf. Imprtasanie, iar canoanele te opresc, cum procedam ? Cand preotul te dezleaga sa te impartasesti, iar canoanele si constiinta ta te opresc, sa nu te impartasesti, pentru ca Sf. Apostol Pavel zice: "Sa se cerceteze omul pe sine si numai asa sa manance din paine si sa bea din pahar". Aceasta este o problema spinoasa, caci se intampla de multe ori sa se marturiseasca crestini care fac pacate mari cum ar fi betia, curvia, mandria, ferirea de a face copii, fumatul etc., la preoti care fac si ei astfel de 18

pacate, iar acestia sa le spuna ca nu-i pacat si sa le dea si dezlegare la Sfanta Impartasanie! Nicidecum sa nu ne impartasim, desi am putea sa o facem pentru ca avem dezlegare, ci sa cautam un duhovnic fara pacate mari, nu pentru ca ar avea mai mult har, cum zic unii, ci pentru ca sa ne sfatuiasca mai bine. ---Cum procedam cu resturile de mancare pe care le scoatem din gura dupa ce ne-am impartasit, si cate zile tinem aceasta regula ? Resturile scoase din gura dupa ce ne-am impartasit se ard in foc. Aceasta regula se pastreaza o zi. Putem insa evita in acea zi sa mancam de exemplu peste. ---Cate zile minimum trebuie sa tinem post sufletesc si trupesc, inainte de Sf. Impartasanie ? Minimum trei zile, afara de bolnavi, care nu pot decat o zi sau deloc. A se face insa diferenta intre impartasirea in timpul posturilor si cea in dulce. Daca ne impartasim in post, trebuie sa postim atat inainte, cat si dupa ce ne-am impartasit, adica sa tinem tot postul. Exceptie fac, bineinteles, bolnavii si batranii, recomandabil cu dezlegarea duhovnicului, nu de capul lor. ---Dupa Sf. Impartasanie, in ziua aceea se poate sta in genunchi, se pot face metanii ? Dupa Sf. Impartasanie, in ziua aceea nu se sta in genunchi, nu se fac metanii, ci se fac numai inchinaciuni cu plecaciuni. ---Daca dupa ora 24 am mancat, am baut apa si apoi am dormit, dimineata ne putem impartasi ? Dimineata nu ne putem impartasi pentru ca acest lucru arata neglijenta, lipsa de evlavie si nepasare. ---Daca in noaptea dinaintea Sf. Impartasanii, crestinul a avut un vis desfranat se mai poate impartasi ? Nu se poate pentru ca in acest caz este necuratie. ---Cum trebuie sa ne prezentam in biserica, trupeste, cand vrem sa ne impartasim ? (partea femeiasca ) Cine vrea sa se impartaseasca fara sa se osandeasca sa nu vina la impartasit fardata, cu rochii stramte, scurte, despicate, in pantaloni, cu palarii, cu fel de fel de zorzoane, cu capul gol, rujate, cu unghiile vopsite; daca vin astfel arata necredinta, nepasarea de cele sfinte. ---CAT DE DES SE POT IMPARTASI CREDINCIOSII ? Astazi in ortodoxie exista pareri si practici diferite privind administrarea deasa sau rara a Sfintei Euharistii. Trebuie subliniat de la inceput ca efectele Sfintei Impartasanii nu depind insa de numarul de impartasiri, ci de pregatirea noastra sufleteasca cu care o 19

primim. Traditia bisericeasca si Sfintii Parinti evidentiaza adesea regula aplicata totdeauna in Biserica Ortodoxa care nu indica nimanui sa vina la impartasire fara pregatirea necesara din care un loc de frunte il ocupa Taina Spovedaniei, prin care se face curatirea sufletului. Iata un exemplu in acest sens. Sfantul Ioan Gura de Aur in "Omilia a XVII-a catre Evrei, ne spune: "Multi se impartasesc cu aceasta jertfa o data pe an, multi de doua, altii mai des si catre toti acestia se indreapta cuvantul nostru. Dar nu numai catre cei de fata, ci si catre cei ce sunt in pustietati, caci acestia fac acest lucru o data pe an si, de mai multe ori, la doi ani. Deci care trebuie laudati ? Nu voi lauda nici pe cei ce se impartasesc o data, nici pe ce de mai multe ori, ci numai pe cei ce se impartasesc cu constiinta curata si a caror viata este neprihanita. Pe unii ca acestia totdeauna ii vom lauda, iar cei ce nu sunt curati, sa nu se apropie de Sfanta Impartasanie fiindca acestia primesc asupra lor judecata si osanda... Tu te desfatezi la masa duhovniceasca, si apoi iarasi iti intinezi gura cu noroi? Crezi ca iti ajung patruzeci de zile spre a te curati de pacatele comise timp indelungat si dupa o saptamana iarasi te intorci la cele de mai inainte?... Spune-mi daca vindecandu-te in patruzeci de zile de boala indelungata si apoi iarasi inapoindu-te la mancarurile care au pricinuit boala, nu ai pierdut atata osteneala de mai inainte?" De la toate acestea si pana la situatia jalnica si impotriva firii la care s-a ajuns in zilele noastre, ca la Sfanta Liturghie sa nu se impartaseasca nimeni dintre credinciosi, este o cale lunga. Cat de nefiresc suna cuvintele preotului: "Cu frica de Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste sa va apropiati !" atunci cand sunt rostite in gol, pentru ca nimeni nu se va mai apropia de Sfanta Impartasanie ci, mai rau, in unele locuri, toti credinciosii din biserica vor face un pas-doi inainte, facand dezordine, zgomot si inghesuindu-se ! Prin aceasta se desfiinteaza chiar scopul principal al Sfintei Liturghii: preschimbarea darurilor de paine si vin in Trupul si Sangele Mantuitorului, apoi impartasirea credinciosilor cu ele. Nu se poate concepe Sfanta Liturghie fara impartasirea credinciosilor, lucru aratat in practica Bisericii primare, cand impartasirea duminicala era o regula comuna. Canonul 9 apostolic spune: "Toti credinciosii care intra in biserica si asculta Scripturile, dar nu raman la slujba si la Sfanta Impartasanie, aceia trebuie sa se afuriseasca". Iata deci ca Impartasania avea un caracter obligatoriu, dar observam ca dorinta de impartasire scazuse, deoarece credinciosii nu puteau fi pregatiti de fiecare data. Asa se face ca Biserica a instituit anafora pentru a-i tine pe credinciosi in legatura cu Sfantul Altar (a nu se intelege ca anafora ar fi echivalenta cu Sfanta Impartasanie ). De-a lungul veacurilor, nu s-au fixat perioade anume in care sa se impartaseasca credinciosii, ci a fost lasata la libera voie a credinciosilor, in functie de dorinta si pregatirea lor. Porunca a 4-a bisericeasca spune ca suntem datori sa ne impartasim de 4 ori pe an in cele 4 posturi, sau macar o data pe an, in postul Sfintelor Pasti. Aceasta nu inseamna ca impartasirea mai deasa este interzisa, ci porunca arata doar momentele care sunt obligatorii. Mai trebuie sa mentionam ceea ce ne invata Sfantul Simeon arhiepiscopul Tesalonicului in secolul al XV-lea, care recomanda dar nu obliga impartasirea deasa, spunand ca acei care iubesc pe Domnul "sa nu depaseasca 40 de zile" fara a se impartasi. Aceasta iarasi nu inseamna ca cineva ar fi oprit inainte de acest termen, deoarece in continuare Sfantul Simeon zice: "de se va putea, credinciosii sa se apropie de Impartasanie in toate duminicile, si mai ales cei batrani si bolnavi, pentru ca aceasta este viata si tarie". Asadar credinciosii se pot impartasi nu doar in timpul posturilor, ci in orice timp, daca simt nevoia si se pregatesc prin Spovedanie. Si nu in ultimul rand trebuie sa se tina cont de cuvintele Sfantului Apostol Pavel: "Ori de cate ori veti manca aceasta 20

paine si veti bea acest pahar, moartea Domnului vestiti pana ce va veni. Astfel oricine va manca painea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie, va fi vinovat fata de Trupul si Sangele Domnului. Sa se cerceteze insa omul pe sine si numai asa sa manance din paine si sa bea din pahar. Caci cel ce mananca si bea cu nevrednicie, osanda isi mananca si bea, nesocotind trupul Domnului. De aceea multi dintre voi sunt neputinciosi si bolnavi si multi au murit"(I Corinteni 11;26-30). Impartasania stim cu totii ca este sfintenia cea mai mare, unirea noastra cu Dumnezeu care este foc mistuitor, si trebuie sa facem o cat mai buna pregatire si curatenie sufleteasca si trupeasca caci nu putem primi aceasta Taina oricum. De aceea nu pot spune tuturor la fel. Cei casatoriti, mai greu se pot pregati. Tineretul cu greutatile lui, cei mai in varsta cu altfel de greutati. Unii se pot vaita de o neputinta, altii de alta neputinta. E bine, foarte bine sa se poata impartasi omul cat mai des, dar nu fara pregatire corespunzatoare. Nu conteaza deasa sau rara impartasire, ci pregatirea cu care o primim. Calugarii si maicile care stau in manastire si in biserica si tot nu se incumeta sa se impartaseasca mai des. Unii pot de 4 ori pe an, altii de 8 ori pe an, altii numai o data. A se face diferenta intre Spovedanie care poate fi fara Impartasanie, in timp ce invers nu poate fi (Impartasanie fara Spovedanie). ---CAND SE CUVINE SA SE IMPARTASEASCA CREDINCIOSII ? In primul rand trebuie amintit ca nu este obligatoriu sa asteptam venirea unui post pentru a ne impartasi, ci o putem face ori de cate ori simtim nevoia si vrednicia. Apoi, pentru ca postul e un mijloc in plus pentru primirea Sfintei Euharistii, in mod normal ar trebui sa ne impartasim la sfarsitul postului, pentru a simti din plin bucuria sarbatorii care incheie fiecare din cele 4 posturi. Nicieri ns nici un preot nu ar avea cum s spovedeasc pe toti credinciosii n 1-2 zile. Obiceiul de a posti doar in prima si ultima saptamana nu este valabil ca regula generala. Durata si felul postirii sunt de competenta duhovnicului, el acordand dezlegarea de la caz la caz. Deci in primul rand trebuie sa tinem cont de sfatul duhovnicului si sa postim fiecare cat si cum putem. Atentie insa! Neputinta de a posti este una, lipsa de vointa este alta! Neputinta poate fi din cauza unei boli, a aparatului digestiv (mai ales a stomacului), a sangelui (exemplu anemie) sau din cauza batranetii; lipsa vointei, a dorintei de abtinere, stapanirea poftei de bucate gustoase este cu totul altceva. ---CREDINCIOSII AU VOIE SA SARUTE ICOANE SAU MANA PREOTULUI DUPA CE AU PRIMIT SFANTA EUHARISTIE ? Impartasirea cu Sfintele Taine reprezinta arvuna vietii vesnice si antidotul nemuririi, asa cum frumos ne invata Sfintii Parinti. Insa ea este si foc care arde pe cei nevrednici. De aici a aparut grija de a o pastra cu sfintenie. Astfel, unii credinciosi nu mai saruta nimic din cele sfinte, nici mana preotului si mustra pe cei care fac acest lucru, deranjand vizibil atmosfera din biserica. O asemenea practica nu e corecta. Impartasania nu ramane pe buze, ci se inghite. De aceea e binevenit obiceiul de a primi, dupa Impartasanie, anafora si chiar un pic de vin, 21

acestea pentru ca din Impartasanie sa nu ramana nimic afara. Apoi icoanele nu sunt lucruri care sa intineze sau sa anuleze efectul Sfintei Impartasanii, ci sunt obiecte sfinte, care mereu aduc binecuvantare si sfintire. Asemenea si mana preotului trebuie sarutata dupa fiecare Sfanta Liturghie, la momentul miruitului, caci este acea dreapta care binecuvinteaza si sfinteste, prin care lucreaza harul Duhului Sfant, iar preotul se impartaseste la fiecare Sfanta Liturghie si este purtator de Hristos dupa fiecare Sfanta Liturghie. Tot in legatura cu impartasirea se pune problema daca avem voie sa ne sarutam parintii, copiii, rudele si cunostintele. Imbratisarea sau sarutarea lor nu pericliteaza efectele Impartasirii. In ce priveste sarutul cu nuante erotice, acolo apare pacatul. Acest fel de sarut face rau oricand, nu doar dupa impartasire, mai ales in vremurile noastre, cand este la moda si se practica intr-un stil respingator. ---ESTE ADEVARAT CA, DACA DORMIM IN ZIUA IN CARE NE-AM IMPARTASIT, VIN DIAVOLII SI FURA SFNTA MPRTSANIE? Aceasta este o conceptie deja aberanta. Cel impartasit devine purtator de Hristos. Somnul ca odihna este randuit de la Dumnezeu. Diavolii nicidecum nu se pot atinge de efectele Sfintei Euharistii, unul dintre efecte fiind sporirea in viata duhovniceasca si in lupta cu raul. Daca diavolii ne pot ispiti chiar si imediat dupa ce ne-am impartasit, Trupului si Sangelui lui Hristos pe care le-am inghitit nu le pot aduce nici o stricaciune. Si cum ar putea oare diavolii sa-L afecteze direct pe Hristos Cel in chipul painii si al vinului? Se spune ca singurul loc din aceasta lume unde nu poate patrunde diavolul niciodata este Sfantul Potir, unde se afla Insusi Mantuitorul Hristos coborat intre noi oamenii. Important este sa citim rugaciunile de multumire din canonul care trebuie citit cand ne impartasim. ---DACA DIN GRESEALA, SPALANDU-NE PE DINTI, AM INGHITIT APA, NE MAI PUTEM IMPARTASI IN ACEA ZI ? Canonul 6 al Sfantului Timotei al Alexandriei zice : "Intrebare : Daca cineva ajunand spre a se impartasi, spalandu-si gura a inghitit apa nevrand, se cuvine a se impartasi ? Raspuns : Da, caci satana afland prilej de a-l opri de la impartasire, mai des va face aceasta". Raspunsul ne este dat clar de Sfantul Timotei. Se intelege insa ca doar daca inghitim accidental o gura de apa si nu mancare sau alt lichid. Totusi, pentru a nu avea nici o indoiala, e bine sa ne spalam pe dinti seara inainte de a ne impartasi, evitand astfel sa mai numaram daca am inghitit doar o gura si nu o gura si jumatate de apa ! ---ESTE CORECTA ADMINISTRAREA SFINTEI IMPARTASANII LA PERSOANELE INCONSTIENTE ? Primirea Sfintei Impartasanii este strans legata de Spovedanie chiar si pe patul mortii. Cel care e inconstient nu mai poate face aceasta. De asemenea este legata si de vointa persoanei respective. Impartasania pe patul de moarte nu se refuza niciodata, cu conditia insa ca muribundul sa o ceara. Chiar daca a cerut Impartasania inainte de a fi inconstient, nu poate fi impartasit un muribund, deoarece devenind inconstient nu poate 22

marturisi pacatele. Preotul trebuie sa fie cu luare-aminte la impartasirea muribunzilor inconstienti, pentru a nu comite chiar un sacrilegiu. Cel inconstient este ca si mort, iar canonul 83 al sinodului 6 Trulan spune: "Nimeni sa nu dea Euharistia trupurilor moarte, caci scris este: <Luati, mancati> ( Matei 26 ; 26 ), insa trupurile mortilor nu pot sa ia, nici sa manance". Apoi Taina nu lucreaza de la sine si nu produce efecte fara voinata si efortul celui care o primeste. Chiar daca muribundul a fost unul din bunii credinciosi, dar este inconstient, nu se cade sa-i administram Sfanta Impartasanie, pentru ca vointa lipseste. Poate ca de la ultima Spovedanie, respectivul crestin a savarsit pacate pe care nici preotul, nici membrii familiei nu le stiu si nici cel in cauza nu le poate spune. Si, chiar de le-ar sti, marturisirea pacatelor si primirea Sfintei Euharistii nu se face prin intermediari, ci este un act de vointa si raspundere personala. Membrii familiei trebuie in acest caz mustrati pentru lipsa de grija fata de cel in cauza si pentru neglijarea celor sfinte. Impartasirea nu trebuie lasata niciodata in ultima clipa a vietii. Ea nu trebuie sa se dea niciodata spre moarte, ci spre viata. ---SE POATE CUNOASTE EVOLUTIA STARII MURIBUNDULUI DUPA FELUL CUM "CADE" SFANTA IMPARTASANIE N LINGURIT? Se spune adesea ca, daca Impartasania sta pe varful linguritei, cel in cauza nu mai are mult de trait, iar daca sta spre coada linguritei va mai trai. Asemenea si daca Impartasania pluteste, cel in cauza va trai, iar daca se lasa la fundul linguritei, va muri. Aceste interpretari nu au absolut nici un temei, ci sunt influente provenite din vrajitorie. Se stie ca Impartasania pentru bolnavi se pregateste o data pe an, in Joia Patimilor, la Sfanta Liturghie, si apoi se sfarama si se usuca marti in Saptamana Luminata. Cand se impartasesc bolnavii, se pun cateva faramituri intr-o lingurita, peste care se toarna vin, agheasma sau apa curata pentru a putea fi inghitita. Daca Impartasania va fi tinuta mai mult timp sau faramiturile vor fi mai mari, ele vor cadea la fundul linguritei. Daca dimpotriva vor fi mai mici sau se vor administra repede, vor pluti. De asemenea daca se toarna vin cu sticla in lingurita, faramiturile de Sfanta Impartasanie vor fi impinse in functie de locul de pe lingurita in care se tine sticla. Sau daca faramiturile sunt adaugate in lingurita dupa ce s-a turnat vinul, atunci vor sta in locul in care au fost puse. Aceste interpretari sunt rodul imaginatiei si sunt foarte amagitoare, Dumnezeu fiind Stapanul vietii si al mortii si doar El stiind clipa si ceasul mortii. Deci nu se cuvine sa facem ghicitorie cu Sfanta Impartasanie. ---ESTE CORECT SA NE IMPARTASIM PENTRU CEI MORTI NEIMPARTASITI, TINAND IN MANA LUMANARI PENTRU EI? Din punct de vedere liturgic, aceasta practica este o inovatie, caci nu este mentionata in nici o carte de cult. Din punct de vedere dogmatic, respectam principiul conform caruia Sfintele Taine se administreaza doar persoanelor vii. Simpla rostire a numelui celor decedati nu inseamna si impartasirea lor, sufletele lor imateriale neputandu-se impartasi cu ceva material, asa cum este Sfanta Euharistie. Mai exista obiceiul ca, pe langa rostirea numelui celor morti, persoana care se impartaseste vine cu una sau mai multe lumanari in plus la impartasire sau chiar roaga pe preot sa rosteasca si numele celor decedati. 23

Obiceiul este neintemeiat, asa cum am amintit mai sus si din cauza lipsei vointei persoanei, si din cauza lipsei Spovedaniei. Apoi, cei care au murit nespovediti sunt in mare majoritate persoane care au fost certate cu Biserica. A considera ca putem lua Impartasania pentru persoane care n-au facut pocainta si nicicum n-o mai pot face, nu inseamna decat sa desconsideram Sfanta Taina a Spovedaniei. Ceea ce putem face pentru cei raposati este doar rugaciunea si milostenia, concretizate in slujbele pentru morti si "datul de pomana". Daca in momentul in care ne apropiem sa primim Sf. Impartasanie, o alta persoana vine la noi si ne mai da una sau mai multe lumanari, sa refuzam a le primi deoarece ei o fac cu credinta ca ne putem impartasi noi pentru cei morti neimpartasiti dintre rudeniile si cunostintele lor, lucru imposibil dupa cum am vazut mai sus. ---CE IMPORTANTA ARE ROSTIREA DE CATRE PREOT, LA POMENIREA UNUI MORT, A CUVINTELOR "NESPOVEDIT, NEIMPARTASIT SI FARA LUMINA" ? Se mai folosesc si expresii ca "nepregatit", "negrijit" sau "fara lumina". In Ardeal, acest obicei nu exista decat extrem de rar. Eram in anul 1994 la schitul Posaga din judetul Alba. Un crestin scria toate pomelnicele oamenilor. Cand i-am dictat nume de morti la care am adaugat, nestiutor fiind pe atunci, si aceste expresii, s-a oprit si ma privea mirat, apoi a explicat ca n-a mai auzit asa ceva. La pomenirea raposatilor insa nu conteaza aceste adaosuri, ci rugaciunea pentru ei si milostenia. Dumnezeu ii stie ca au murit nepregatiti si nu este necesar sa-L mai avertizam inca o data asupra acestui fapt. ---S nu mprtim un om bolnav deoarece va muri. Dimpotriv! Cu att mai mult trebuie mprtit cel bolnav, pentru a nu pleca nepregtit spre scaunul de judecat. Iisus spunea: "Cel ce mnnc trupul Meu i bea sngele Meu are via venic i Eu l voi nvia n ziua cea de apoi" (loan 6;54). Cel nemprtit, chiar dac triete este deja mort pentru Dumnezeu: "tiu faptele tale, c ai nume, c trieti, dar eti mort" (Apocalipsa 3;1). ---Oricine se mprtete n Joia Mare din Sptmna Patimilor rmne mprtit tot anul. Nu conteaz ziua n care te-ai mprtit, ci modul cum ai luat Sf. Trup i Sf. Snge al Mntuitorului: "Oricine va mnca pinea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie, osnd i mnnc i bea, nesocotind trupul Domnului" (1 Corinteni 11;2729). Aceasta afirmaie o folosesc greit spre justificare cretinii care vin la Sfnta Biseric DIN PATI N PATI. ns porunca a patra bisericeasc spune aa: sa ne spovedim i sa ne mprtim cel puin n cele patru posturi mari ale anului i ori de cte ori ne simim contiina ncrcat. Un lucru trebuie bine tiut, acela de a nu lua Sfnta mprtanie fr sa ne fi spovedit pentru ca: "Oricine va mnca pinea aceasta i va bea paharul Domnului cu nevrednicie, va fi vinovat fa de Trupul i Sngele Domnului. De aceea muli dintre voi sunt neputincioi i bolnavi i muli au murit" ( 1 Corinteni 11; 27,30). S nu mai spunem c exist credincioi care vin, iau Sfintele Pati (Pasca) i consider c au luat 24

mprtanie. Este mare diferen ntre Sfintele Pati (pine i vin sfinite prin rugciunea preotului) i Sfnta mprtanie care este nsui Trupul i Sngele Domnului Iisus Hristos. ---Dac te mprteti este pcat s calci pe iarb verde. Scorneala! A clca pe iarba verde nu este pcat. Cel ce s-a mprtit nu trebuie s fac ru nimnui. Daca privim n urma noastr la iarba pe care am clcat-o vom observa ca ea se ridica la loc. Ar trebui s nelegem aceste cuvinte cu clcatul ierbii n sensul ca nimnui nu e bine s-i faci ru. S-a comparat cu firul de iarb pentru c el este cel mai mic (comparativ cu copacii, copceii, arbutii etc). Iat ce le va spune Hristos unora la nfricoata Judecat: "Adevrat zic vou: ntruct nu ai fcut unuia dintre acetia prea mici, nici Mie nu Mi-ai fcut" (Matei 25;45). ---S-au mecherit i mprtanie) praf. preoii tia i ne dau precestanie (Sfnta

Pentru a nu exista aceste vorbe spuse din netiin, preotul trebuie sa le explice enoriailor si ce este cu Sfnta mprtanie folosit n cazurile de urgen. Ea se sfinete n Joia cea Mare (ziua Cinei celei de Tain a lui Iisus Hristos cu Sfinii Apostoli) i se pstreaz tot anul pentru cazuri de urgen (de grijanie) sau pentru bolnavii netransportabili. Se tie c Sfnta Liturghie nu se poate face oricnd, dar nici omul nu trebuie s moar nemprtait i atunci aceast mprtanie de rezerv nu este o mecherie a preoilor, ci o practic a Sfintei Biserici din totdeauna. Dumnezeu s-i ierte pe cei care vorbesc aa ceva! ---La Sfanta Impartasanie trebuie sa tinem copilul in mana dreapta? Nu exista nici o porunca, canon etc. care sa ne oblige sa tinem copilul la Impartasanie in mana dreapta sau cu capul pe mana dreapta. Copilul se tine cu amblele maini si cu capul pe mana dreapta deoarece daca punem copilul cu capul pe mana stanga, i vine pe dos preotului sa-i dea Sfanta Impartasanie. De aceea trebuie sa-l punem cu capul pe mana dreapta. ---Este pacat sa mancam de dulce dupa ce ne-am impartasit in acea zi?

Daca mai este inca post, desigur ca nu-i bine. Daca insa postul s-a terminat, putem manca de dulce. De exemplu dac suntem in postul Adormirii Maicii Domnului care tine intre 01 si 15 august si ne impartasim pe 6 august de Schimbarea la Fata, trebuie sa continuam postul. Dar daca ne impartasim pe 15 august de Adormirea Maicii Domnului, putem manca de dulce.

25

6. INVATATURI CORECTE SI INVATATURI GRESITE DESPRE TAINA SFINTEI CUNUNII (CSTORII) ---Cei necununati pot folosi vreo sfintenie si ce anume ? Cei necununati nu pot folosi nici o sfintenie, decat dupa ce se spovedesc si se cununa. ---Se pot trece pe pomelnic la vii persoane necununate la biserica? Despre cei care traiesc in pacate grele, deci si cei necununati (care traiesc in curvie), se zice ca nu prea e bine sa-i pomenim la Sf. Liturghie, desi nu stim noi exact pentru ca unii au fost pomeniti si la Sf. Liturghie si au fost ajutati iar altora dimpotriva, le-a fost mai rau dupa ce au fost pomeniti la Sf. Liturghie. In unele manastiri exista permanent o maica sau un calugar care explica oamenilor ca e bine sa se pomeneasca cei prea pacatosi doar la Acatiste si Psaltire, iar ceilalti si la Sfanta Liturghie. Astfel separa pomelnicele, la Sf. Liturghie pomenindu-se cei care nu traiesc in pacate grele, iar cei foarte pacatosi se pomenesc doar la Acatiste si Psaltire. In bisericile de mir este imposibil sa se faca asa deoarece majoritatea pomelnicelor se primesc de catre preoti in timpul slujbei, cand nu se poate realiza un dialog cu crestinii, acestia in majoritate necunoscand aspectul impartirii celor trecuti pe pomelnic in functie de starea lor de pacatosenie. Asa se face ca aici ajung sa fie pomeniti la Sf. Liturghie si cei necununati. Problema aceasta e sabie cu doua taisuri. Unii spun ca fiind pacatosi, au mai mare nevoie de rugaciune si noi avem datoria sa ne rugam pentru aproapele nostru. Altii zic ca fiecare Sfanta Liturghie inseamna o impartasire indirecta cu Trupul si Sangele Domnului a tuturor celor care sunt pomeniti si cei foarte pacatosi impartasindu-se cu nevrednicie, vor pati rau, dupa cum ne zice Sf. Apostol Pavel in Epistola Intai catre Corinteni la capitolul al 11 - lea. Ambele variante fiind la fel de reale, ramane doar ca mila lui Dumnezeu sa aleaga. Cea mai buna varianta ar fi insa SA NU MAI TRAIM IN PACATE GRELE! Din experienta personala, va pot spune ca eu am procedat astfel: am pomenit la Sfanta Liturghie pe cei care aveau parere de rau si ar fi vrut sa se lase de pacatele mari, iar pe cei care traiau nepasatori in pacate, precum porcul in noroi, nu i-am pomenit. Alegerea am facut-o in masura in care am cunoscut problemele crestinilor. ---Cei care au trait necununati la biserica, ce pot face pentru mortii lor ? Pentru cei ce au trait necununati la biserica si unul din dansii a murit, cel ramas face spovedanie curata, cu hotararea sa duca viata curata si poate sa faca toata randuiala cu rugaciuni si pocainta, iar cei care sunt in viata si le-a murit din neam: mama, tata, copil sau alte rude, se spovedesc, se cununa si apoi pot face randuielile celor morti, altfel nu au voie sa se atinga de pomana. ---Cei care sunt rudenii, se pot casatori ? In primul rand nu este voie sa se casatoreasca rudenii, iar cei care au facut-o si au copii, sa se hotarasca sa traiasca in curatie, daca vor sa le fie bine, daca nu pot, sa se desparta. 26

Nu au voie sa se casatoreasca rudeniile pana la gradul al 6-lea (in cazul rudeniei prin cuscrie) sau al 7-lea (in cazul rudeniei de sange). --- Ce rol au naii de Cununie i ce condiii trebuie s ndeplineasc? Ca i la Taina Sfntului Botez, tinerii sau mirii, care urmeaz a se cununa, sunt nsoii de nai sau de nuni. Naii asist pe finii lor att la logodn, ct i la cununie i se implic sau particip activ la svrirea acestor dou slujbe ndeplinind mpreun cu preotul anumite gesturi sau acte liturgice, ntre care punerea inelelor n degetele mirilor, la logodn, i punerea i luarea cununiilor de pe capetele mirilor, la cununie. De asemenea, ei in lumnrile de o parte i de alta a mirilor. Aceste lumnri sunt un simbol al luminii sau cii celei adevrate pe care trebuie s mearg viitorii soi, naii angajndu-se s le fie garani sau chezai ai seriozitii i triniciei vieii de familie pe care cei doi tineri o ncep. Aadar, naii nu au numai un rol estetic sau ntregitor al decorului care nsoete slujba cununiei religioase. Ei nu sunt simpli asisteni aa cum sunt ceilali nuntai, ci ei sunt sau devin din acel moment prinii sufleteti sau spirituali ai finilor. Aa cum fiecare se nate din prinii trupeti, apoi se renate spiritual prin Botez, asistat de prinii sufleteti, adic de nai, la fel i la cununie, cnd se nate i se formeaz un nou i unic trup, care este trupul familiei, avem nevoie de prini spirituali care sunt naii sau nunii. Avnd n vedere aceast calitate deosebit a nailor i rspunderea lor pentru buna cluzire a viitorilor soi, tradiia bisericeasc cere ca naii s ndeplineasc anumite caliti sau condiii. n primul rnd, ei trebuie s fie ortodoci. Rnduielile canonice mai vechi i mai noi cer cu insisten ca naii s nu fie de alt confesiune i aceasta pentru faptul c buna cluzire a finilor trebuie fcut n spiritul tradiiei i credinei ortodoxe. n Regulamentul de procedur al instanelor disciplinare si de judecat din Biserica Ortodox Romn, articolul 47, se precizeaz c "clericii sunt obligai s nu oficieze slujba cununiei dect ntre ortodoci, asistai de nuni ortodoci". De aceea, asistena mirilor la cununie de ctre nai de confesiune catolic sau protestant nu este ngduit. Cu att mai mult, acetia nu pot fi de alt religie, adic de exemplu de religie musulman. n al doilea rnd, este bine i recomandabil ca naii sau nunii s fie mai n vrst dect mirii, pentru a avea mai mult autoritate n faa lor i mai mult experien de via, din care s mprteasc i viitorilor soi. Naii trebuie s fie i din punct de vedere al vrstei ca nite prini ai tinerilor soi. Obiceiul ca mirii s fie asistai de nai de aceeai vrst sau chiar mai tineri, nu este recomandabil, pentru c prin aceasta se diminueaz seriozitatea instituiei niei, devenind o simpl formalitate. De aceea, obiceiul ca naii de botez s fie i de cununie, respectat nc n mediul rural, este foarte sntos. Cnd naii sunt mai n vrst dect finii, i respectul fa de ei este mai mare. Ct privete persoanele care pot s ndeplineasc calitatea de nai, acestea pot fi i rude apropiate: frai, surori, veri i cumnai. Prinii nu pot fi naii propriilor lor copii. De asemenea, ca i n cazul Botezului, clugrii nu pot ndeplini calitatea de nai, deoarece, trind departe de lume, nu se pot ocupa de educaia i ndrumarea religioas a finilor.

27

n al treilea rnd, naii trebuie s fie cununai i cu via moral exemplar. Nu este recomandat ca naii s fie tineri necstorii, pentru c nu se poate angaja i garanta seriozitatea noului cuplu, neputnd fi un exemplu de urmat. De asemenea, nu este de dorit ca naii s fie mam i fiu sau tat i fiic, ci cuplu cstorit. Ct privete viaa moral exemplar a nailor, aceasta trebuie s fie condiia esenial a vieii lor. Finii trebuie s vad n tot ceea ce fac naii un exemplu de urmat. n privina aceasta, Sfntul Simeon al Tesalonicului precizeaz c nunii care asist la unirea celor doi tineri in locul de prini i nvtori. De aceea trebuie s fie ortodoci i iubitori de Dumnezeu. Obiceiul practicat n Moldova i mai ales n Bucovina, ca la cununie s fie mai multe perechi de nai, nu este recomandat. Nia de cununie, ca i nia de botez creeaz rudenia spiritual sau religioas care este respectat ca atare n Biserica Ortodox Romn, n Biserica Ortodox Srb i o parte din Biserica Bulgar. n Bisericile de limb greac i celelalte de limb slav, rudenia spiritual a niei de cununie nu este socotit la fel ca i cea de la Botez. n legtur cu practica niei de cununie, a dori s amintesc un obicei care trebuie reactualizat i anume datoria de a sruta mna nailor att n momentul svririi Cununiei, ct i n viaa civil. Dac lum n serios aceast instituie a niei i-i dm greutatea pe care Biserica i-o d din totdeauna, i dac socotim pe nai ca pe prinii spirituali, atunci semnul vzut al respectului fa de ei este srutarea minii. Dintr-un modernism exagerat i ru neles s-a renunat la un strvechi i frumos obicei romnesc, care trebuie adus n actualitate. --- Ce este Logodna? Logodna este slujba prin care mirii fagaduiesc unul catre altul ca se vor cununa. De obicei se savarseste deodata cu Taina Cununiei, dar se poate savarsi si separat. Logodna este cunoscuta in popor sub numele de "jumatate de Cununie", denumire falsa insa. In canonul 98 al sinodului al 6-lea Trulan, se zice: "Cel ce ia spre nsoire de cstorie pe femeia logodit cu altul, trind nc logodnicul, s fie pus sub nvinuire de adulter". Acest canon este intarit de Sf. Ioan Postitorul in canonul al 22-lea. Iar Sf. Vasile cel Mare tot in canonul al 22-lea spune ca, daca cineva rapeste o femeie logodita deja cu altul, rapitorul sa nu fie primit la pocainta decat daca fecioara rapita a fost slobozita sa se intoarca la logodnicul sau. Din aceste prescriptiuni canonice rezulta deci ca logodna consfintita prin slujba bisericeasca are in mod indiscutabil putere de casatorie. In caz de desfacere a logodnei, casatoria viitoare a fiecarui logodnic este socotita ca a doua nunta. Logodna era socotita si asimilat in multe privine cu cstoria, cci se ncheia prin facerea promisiunii reciproce de cstorie a celor ce se logodeau. Biserica a considerat totdeauna i actul logodnei ca avnd o importan asemntoare cu acela al cstoriei i de aceea a supus i logodna aproape aceluiai regim ca i cstoria. Se nelege deci c n cazul acesta, pedepsele prevzute pentru cei care stric logodna erau asemntoare cu acelea pentru cei care stric o cstorie. Pn astzi Biserica trateaz logodna cu aceeai severitate, i asimilnd logodna cu cstoria, nu permite hirotonia acelor candidai care la intrarea n cler au fost logodii 28

bisericete i apoi au stricat logodna, considerndu-i ca i cnd ar fi divorai i nengduindu-Ie s se cstoreasc cu o alt persoan, dac vor s devin clerici, pentru c aceast cstorie se socotete ca a doua. De la faptul ca Logodna echivaleaz cu Cununia exceptie face impreunarea sotilor, care nu este permisa decat dupa slujba Sfintei Taine a Cununiei. Aceasta deoarece cei doi soti devin una de-abia dupa ce primesc harul care-i uneste, ceea ce se petrece numai si numai prin Taina Cununiei. --- Este ntemeiat obiceiul de a nu se svri cununii n luna mai? Cnd se fac i cnd nu se fac cununii? nainte de a rspunde la ntrebarea adresat, socotesc necesar s fac unele precizri legate de cuvintele care sunt ntrebuinate pentru a defini legtura dintre brbat i femeie n cadrul vieii de familie i pentru a stabili care este sensul lor corect ca i noiunile pe care Ie exprim. Precizrile acestea sunt necesare pentru c, n limbajul obinuit, cuvintele care exprim aceste noiuni sunt ntrebuinate greit, producnd confuzie. Pentru a defini unirea brbatului cu femeia n viaa de familie, se ntrebuineaz de regul trei termeni: cununie, nunt, cstorie, fiecare avnd un sens aparte care ns, de multe ori, se ntrebuineaz necorespunztor. Greita lor ntrebuinare pornete de la faptul c se confund, de cele mai multe ori, aspectul religios al unirii brbatului cu femeia cu cel civil. n practica din ara noastr se obinuiete ca mai nti s se fac sau s se ncheie cstoria civil, adic actul juridic prin care cei doi parteneri i exprim liberul consimmnt n faa oficiului de stare civil i prin care ei devin so i soie. Cstoria efectuat la oficiul de stare civil este aceea care creeaz n faa legilor efecte juridice legate de datoriile soilor ntre ei i fa de copii, motenire i altele. Spre deosebire de acest act civil care se i numete cstorie civil, se obinuiete s se spun actului religios svrit n Biseric, cstorie religioas, ceea ce este incorect, fiindc acolo avem de-a face cu o Sfnt Tain prin care se binecuvnteaz i se sfinete legtura brbatului cu femeia. Ea nu se mai numete cstorie, ci Taina Cununiei sau Taina Nunii, prin care se creeaz asupra celor doi soi efecte harice sau sfinitoare. Termenul de nunt, n limbajul obinuit, are sensul sau se refer mai ales la petrecerea legat de momentul cstoriei i al cununiei, dac avem n vedere c, n marea majoritate a cazurilor, cstoria civil se ncheie legat de cea religioas. De aceea, dac ne referim la ntrebarea de fa, ea are n vedere mai ales cununia sau slujba ori Taina Nunii, svrit n biseric. n legtur cu aceast problem trebuie s spunem c exist o tradiie, foarte respectat de altfel, c n luna mai nu este bine s se fac nuni, cununii sau cstorii, nelegnd prin aceasta i cstoria civil, i slujba religioas, i petrecerea legat de aceste evenimente. Practica este destul de rspndit i respectat, invocndu-se doar simplul motiv c asemenea cstorii svrite n luna mai nu dureaz sau "nu in", adic se desfac sau se destram. Pe ce se bazeaz aceast restricie i dac este ndreptit? Din punct de vedere teologic sau bisericesc, nu este nici un fel de referire la o asemenea practic. Nu ntlnim n canoanele bisericeti nici un fel de aluzie mcar la aa ceva. Conform poruncii a IX-a a Bisericii, exist zile precise n care nu se fac nuni n timpul unui 29

an bisericesc. Aceste zile sunt legate de perioade importante din anul bisericesc, care se refer fie la zilele de post, fie la marile praznice mprteti. Aa, de pild, nu se fac nuni n urmtoarele zile din timpul anului bisericesc: 1. n cele patru posturi de peste an, adic Postul Patelui, care ncepe cu apte sptmni nainte de aceast srbtoare, Postul Crciunului (15 noiembrie - 24 decembrie), Postul Sfinilor Apostoli, variabil de la an la an, adic de la Duminica tuturor sfinilor pn n ziua srbtorii. S-a pstrat ca un fel de pogormnt special ngduina de a se face nuni n Postul Crciunului, pn Ia Sfntul Nicolae (6 decembrie), ns numai cu dezlegarea sau dispensa acordat de episcopul locului, n cazuri de excepie i fr petrecerea legat de cstorie, i ntr-un cadru mult mai sobru i mai auster. De asemenea, este ngduit uneori n cazuri de excepie logodna n dou din zilele postului Patelui i anume de ziua Bunei Vestiri (25 martie), dac aceasta nu cade n Sptmna Patimilor i n Duminica Floriilor. 2. n toate zilele de miercuri i vineri din timpul anului, fiind zile sptmnale de post. 3. n zilele de 14 septembrie, care este ziua nlrii Sfintei Cruci, i 29 august, care este srbtoarea Tierii Capului Sfntului Ioan Boteztorul, prznuite totdeauna cu post, indiferent de ziua din sptmn n care cade. 4. n sptmna brnzei, adic cu apte zile nainte de postul Patelui, numit i sptmna aib, fiind socotit ca perioad de pregtire pentru post. 5. n Sptmna Luminat, adic ntre Pati i Duminica Tomii, n Duminica Rusaliilor, n ajunul i n ziua tuturor praznicelor mprteti i n perioada cuprins ntre Crciun i Boboteaz (25 decembrie - 6 ianuarie). De obicei, aceste zile sunt menionate clar n calendarul bisericesc din fiecare an. Biserica interzice svrirea cununiilor n perioadele i zilele de post, pentru c bucuria, petrecerile i ospeele care au loc cu aceast ocazie nu se potrivesc cu atmosfera de pocin, nfrnare i sobrietate pe care ne-o cere postul. A face nuni n aceste zile nseamn a sfida, dac nu chiar a batjocori rnduielile bisericeti aezate n vederea desvririi noastre morale. De aceea se i spune c nunile oficiate n timpul posturilor nu dureaz, ca un fel de pedeaps a lui Dumnezeu i plat pentru nesocotirea rnduielilor sfinte. Chiar dac dobndim dispens sau dezlegare de la episcop s facem nunt n asemenea perioade, este bine s nu le oficiem. Neglijarea i sfidarea lui Dumnezeu i a rnduielilor sfinte nu rmn niciodat fr rsplat. De asemenea, Biserica a interzis svrirea cununiei n zilele de praznice mprteti, n ajunul lor sau n perioade legate de ele, pentru ca bucuria duhovniceasc a respectivelor srbtori s nu fie umbrit sau micorat de cea lumeasc a petrecerii legate de srbtoarea cstoriei. Ct privete petrecerea legat de nunt, trebuie s spunem c ea este ngduit n limitele bunei-cuviine i ale msurii. Ea face parte din bucuria de familie i din tradiia curat romneasc. Acuzaia adus de sectani i uneori i de unii cretini ortodoci mai rigoriti, c la petrecerea de nunt se consum vin, este nentemeiat. Nunta este un prilej de 30

bucurie i de comuniune sufleteasc i nicidecum de destrblare. S nu uitm c nsui Mntuitorul a luat parte la o asemenea bucurie sufleteasc, unde a fost chemat cu mama i ucenicii Si i c a transformat apa n vin, pentru c acesta se terminase. EI nu a interzis nici atunci i nici alt dat consumarea de vin, iar rnduielile noastre bisericeti, canonice i liturgice nu cuprind asemenea restricie. Iat, aadar, care sunt msurile pe care le impune Biserica n privina cununiei sau nunii. Obiceiul de a nu se svri nuni n luna mai apare bizar i de neneles. Nu exist nici un temei teologic, canonic sau liturgic care s ne opreasc de la svrirea nunii n aceast perioad. De aceea o putem svri fr nici un fel de team de pedeaps sau nerealizare. S ne ferim s svrim nunta n perioadele stabilite de Biseric, pentru motivele serioase pe care le-am vzut i nu ntr-o perioad care s-a impus mai degrab ca o superstiie dect ca o tradiie sntoas. --- Este ngduit a se svri cununia unei persoane vii cu una decedat? ntre abaterile cele mai grave pe care un preot le poate svri este i oficierea slujbei cununiei unei persoane decedate cu una vie. i aceasta se poate ntmpla datorit ignoranei att a svritorului, ct mai ales a celor care solicit o asemenea slujb. Este vorba de persoane, so i soie cununai civil, care au trit, fr s li se oficieze i slujba religioas. Din punct de vedere religios, teologic i canonic, aceste persoane se consider c au trit n concubinaj, cstoria civil fiind un contract laic care creeaz doar efecte juridice, pe cnd cstoria religioas, Taina Nunii sau Cununia, este aceea care creeaz efecte harice, adic sfinete i binecuvnteaz legtura dintre brbat i femeie n vederea naterii de prunci, ajutorului reciproc i a satisfacerii, n graniele legale, a impulsurilor fireti. Pentru a nu fi vinovat de acest pcat al concubinajului, soul rmas n via, de cele mai multe ori la imboldul familiei, cere preotului s-l cunune cu cel mort, pentru a fi considerai naintea lui Dumnezeu, una, aa cum au trit toat viaa, i pentru a li se ierta, prin aceasta, pcatul convieuirii n frdelege. Ce trebuie s fac preotul cnd i se solicit svrirea unei asemenea slujbe? Din capul locului trebuie s spunem c aa ceva nu se poate svri n nici un caz, sub nici un pretext i cu nici o justificare. A svri aa ceva nseamn o profanare a celor sfinte. Aceasta, pentru c n asemenea situaie opereaz un principiu dogmatic de netrecut i anume: Sfintele Taine nu se svresc dect persoanelor vii. Ele presupun o angajare sufleteasc contient i liber a persoanei asupra creia se svrete Taina pentru c efectul Tainei depinde, n aceast situaie, de voina primitorului. Taina nu lucreaz forat asupra persoanei, dac aceasta nu vrea s o primeasc. Ca i n cazul Botezului maturilor, al Spovedaniei, al mprtirii, Maslului i Hirotoniei, acestea nu pot produce efecte dac primitorul nu vrea s le primeasc. Ori, n cazul decedatului, acesta nu-i poate exprima consimmntul i credina. De aceea, Taina nu i se poate administra. Pe de alt parte, cstoria sau cununia unei persoane vii cu una moart presupune una dintre cere mai penibile situaii. Moartea este unul din momentele de tristee i de durere care nu se potrivete cu nimic atmosferei de bucurie pe care o presupune cununia. i atunci, ce se triete n asemenea situaie, bucuria sau durerea? De aceea socotim c nici mcar nu se poate concepe aa ceva. Moartea fireasc a fiecruia, survenit mai devreme 31

sau mai trziu, devine ceva macabru prin asocierea ei cu un moment de bucurie cum este cununia. Nu mi-am putut imagina niciodat ce parte de slujb ar putea fi pus i care omis, fiindc toate sunt solemne i mree. S ncununezi un cadavru i s-i cni: "Isaie, dnuiete" mi se pare cea mai cumplit btaie de joc de cele sfinte. De aceea, nu trebuie s gndim c este posibil aa ceva, iar dac vreun preot ar ndrzni pentru scopuri pecuniare, cci altele nu pot fi, s svreasc o asemenea lucrare, trebuie exemplar pedepsit. Ceea ce trebuie s fac slujitorii Bisericii n asemenea situaii este s le spun un cuvnt de nvtur n care s sublinieze gravitatea abaterii pe care ar svri-o dac ar accepta oficierea slujbei. De asemenea, s sublinieze gravitatea pcatului desfrnrii, sub forma concubinajului, evideniind necesitatea spovedaniei i a cinei celui viu, ca i obligativitatea rugciunii pentru cel rposat. Apoi, o asemenea situaie poate fi un semnal de alarm pentru a veghea ca asemenea cazuri s nu se mai repete, fcnd o catehizare sistematic n care s atace i o asemenea tem. --- Ce este cununia de argint (aur, platin) i care este rnduiala dup care se svrete? Exist obiceiul destul de rspndit, dar nu generalizat, ca soii care s-au cununat religios, dup o perioad de 25 de ani de mpreun-vieuire, s marcheze acest eveniment de familie printr-o ceremonie religioas cunoscut sub denumirea foarte ndtinat, dar improprie, de cununia de argint. Aceeai ceremonie svrit la 50 de ani de cstorie poart numele de cununia de aur, iar la mplinirea vrstei de 75 de ani de cstorie situaie destul de rar - ea se numete cununia de platin. Ceremonia, indiferent c este vorba de cea de argint, aur sau platin, poart greit denumirea de cununie, fiindc n realitate nu este o slujb a Tainei Sfintei Cununii, ci o slujb de mulumire care nu are nimic comun cu rnduiala Sfintei Cununii. Aa cum prevd rnduielile canonice i tipiconale, Taina Sfintei Cununii nu se mai readministreaz acelorai soi, niciodat, n prima ei form, ci numai dac acetia divoreaz i se recstoresc cu alte persoane care nu au mai fost cununate religios, deci crora nu li s-a oficiat slujba Cununiei. Dac ei se recstoresc dup divor, li se oficiaz slujba de la a doua nunt. Fiind vorba deci de o slujb de mulumire, la aceast ceremonie nu folosim nici cununiile, nici paharul cu vin i pine, aa cum nu se face nici nconjurarea mesei pe care este aezat Sfnta Evanghelie, alturi de Sfnta Cruce i lumnri. Pentru ceremonie folosim doar inelele care vor fi de argint, aur sau platin, dup cum este vorba de una din cele trei ceremonii. Rnduiala ei se svrete exact ca n crile de cult amintite, cu unele mici adaptri la situaia prezent i anume la ectenia mare de la nceputul slujbei se adaug i cererea aceasta de mulumire: "Pentru binefacerile ce au fost asupra robilor lui Dumnezeu (numele) n timpul celor 25 (50 sau 75) de ani de mpreun-vieuire. Aceast cerere se adaug i la ectenia ntreit de dup Sfnta Evanghelie, ca i la rugciunea de mulumire de la sfritul slujbei.

32

Pentru a marca evenimentul srbtorit, se obinuiete ca s se aeze n degetele srbtoriilor pentru care se oficiaz slujba inele de argint, aur sau platin. Din indicaia pe care o cuprinde Molitfelnicul, reiese c inelele se pun n degetele inelare ale celor pentru care se svrete slujba de mulumire, dup ce se face cu ele semnul Sfintei Cruci pe Sfnta Evanghelie, cu formula urmtoare: Se binecuvnteaz robul lui Dumnezeu (N) cu roaba lui Dumnezeu (N), n numele Tatlui i al Fiului i al Sfntului Duh, Amin (de trei ori). De asemenea, se menioneaz c se obinuiete ca punerea inelelor s se fac nainte de Rugciunea de mulumire, naii schimbndu-le ca la logodn. ---Cate cununii sunt admise ? Prima cununie este adevarata binecuvantare, este Sfanta Taina, a doua si a treia sunt ingaduite. A patra este pacat mare. De mentionat este faptul ca inca de la inceputurile crestinismului se admitea a doua casatorie, dar numai in conditii speciale, iar a treia casatorie era mentionata ca o extrema. Iata ce spune Sf. Vasile cel Mare in canonul al 4-lea: "In privinta celor ce se casatoresc a treia oara si a celor ce se casatoresc mai de multe ori, am hotarat acelasi canon, care este corespunzator si pentru cei ce se casatoresc a doua oara; adica pentru cei ce se casatoresc a doua oara, un an; altii insa au hotarat doi ani; iar pe cei ce se casatoresc a treia oara ii afurisesc pe trei, de multe ori si pe patru ani. Si pe una ca aceasta o numesc nu nunta, ci poligamie, ba mai curand desfranare, ce se pedepseste; pentru aceea si Domnul a zis samaritencei, care schimbase cinci barbati: "Pe care-l ai acum nu-ti este barbat" (Ioan 4, 18). Pentru ca cei ce au trecut peste limita nuntii a doua nu mai sunt vrednici sa se numeasca cu numirea de barbat, sau de sotie. Apoi in privinta celor ce se casatoresc a treia oara am primit obiceiul de afurisire pe cinci ani, nu din vreun canon, ci din urmarea celor primite mai inainte. Dar nu trebuie a-i opri pe ei cu totul de la Biserica, ci a-i invrednici de ascultare, doi ori trei ani; si dupa aceea sa li se dea voie sa stea impreuna, iar de la impartasirea Sfintei Taine celei bune sa fie tinuti departe, si atunci cand vor arata vreun rod de pocainta, sa se aseze la locul impartasirii". In canonul 50 Sf. Vasile zice ca "Pentru a treia casatorie nu este lege; drept aceea nunta a treia nu se aproba de lege. Deci pe unele ca acestea le privim ca pe niste intinaciuni ale Bisericii; dar nu le supunem osandirilor publice, ca pe unele ce sunt mai tolerabile decat desfraul deschis." Iar in canonul 87, Sf. Vasile cel Mare zice: Eu deci mrturisesc fiecruia, care m consult asupra cstoriei, c "va trece chipul lumii acesteia i timpul este scurt, ca i cei ce au femei s fie ca i cum nu ar avea" (I Cor. 7, 29). Iar dac-mi va rspunde cineva aceasta: "Cretei i v nmulii" (Facere 1, 18) rd c el nu face deosebire ntre timpurile legiferrilor. Nunta a doua este remediu mpotriva desfrului, dar nu mijloc de ncurajare pentru necumptare. "Dar dac nu se nfrneaz, cstoreasc-se" (I Cor. 7, 9) zice, iar nu i cstorindu-se, s fac frdelege. Sfantul Vasile deci considera ca adevarata casatorie, numai prima casatorie. Pe a doua o tolereaza insa ca o indulgenta fata de slabiciunea omeneasca. In aceste canoane, Sfantul 33

Vasile are in vedere insa pe cei ce contracteaza o a treia sau a patra casatorie. Intrucat, pentru cei ce se casatoresc a doua oara s-a fixat prin canonul 1 Laodiceea, o epitimie de un an sau doi, dupa felul pocaintei, Sfantul Vasile in canonul 50 zice ca a treia casatorie este interzisa de lege; iar pentru cei ce din necesitate sau din alt motiv oarecare incheie o astfel de casatorie, el prescrie o epitimie de cinci ani. Observam totusi in canonul 50 ca Sf. Vasile cel Mare manifesta toleranta pentru a treia casatorie, desi in canonul al 4-lea o numeste "poligamie, ba mai curand desfranare", iar in canonul 50 o numise "intinaciune a Bisericii". Cand vine vorba de casatoria a patra, in canonul 80, Sf. Vasile cel Mare considera casatoria a patra ca pe un pacat mai mare ca desfraul si ca o fapta animalica. In privinta acesteia nu mai mainifesta nici macar toleranta, ca la casatoria a treia. Aceasta invatatura a Sfantului Vasile era doctrina intregii Biserici in acele timpuri. De remarcat ca in veacul al 10-lea insusi imparatul Leon Filozoful, care a consfintit aceasta randuiala prin Novela 90, a incalcat-o, contractand a patra casatorie. Imparatul calcand doctrina Bisericii, autoritatea bisericeasca a fost nevoita sa se ocupe din nou de problema, dand raspuns oficial, canonic, la intrebarea: "De cite ori poate sa se admita incheierea casatoriei pentru o persoana ramasa vaduva?" Imparatul Leon Filozoful a pierdut in timp de cativa ani doua sotii. Nevoit sa se casatoreasca a treia oara, in acelasi an i-a murit si a treia sotie. Imparatul fiind inca tanar si neavand mostenitori legali voia sa se casatoreasca a patra oara cu o femeie cu care avea deja un copil nelegitim. Nicolae I, patriarhul Constantinopolului n-a voit sa binecuvnteze aceasta casatorie, motivand ca este potrivnica dispozitiilor canonice ale Bisericii. Intrucat, din porunca imparatului, acesta a fost cununat de un preot, patriarhul a exclus pe imparat din Biserica, iar pe preotul respectiv l-a caterisit. Ofensat, imparatul a dispus ca patriarhul sa fie exilat si la un sinod din 908, format din adepti ai imparatului, patriarhul a fost caterisit si s-a ales un alt patriarh (Eutimiu), iar casatoria imparatului a fost declarata legala. Faptul acesta a produs mare tulburare in Biserica. Murind Leon la 912, urmasul sau la tron imparatul Alexandru a convocat de ndata un sinod care a reintegrat an scaun pe patriarhul Nicolae, care cu greu a linistit spiritele. Patriarhul Nicolae, pe vremea imparatilor Constantin al 7-lea si Roman I, la anul 920 a convocat un sinod care a condamnat tot ceea ce s-a hotarat la sinodul din 908 impotriva prescriptiilor canonice ale Bisericii si s-a emis un Tomos Unionis", ramas celebru in istoria dreptului bisericesc, adica actul de unire si impacare a Bisericii cu Statul. Acest Tomos contine urmatoarele dispozitii canonice: dupa o cuvenita introducere, se imparte in sapte canoane. Primele trei se refera la chestiunea pentru care s-a convocat acest sinod. In canonul 1 se spune ca de atunci incepand nimenea nu mai are voie sa incheie a patra casatorie, iar daca face acest lucru, casatoria aceasta nu se va mai recunoaste, si nu numai ca respectivul se desparte de orice comuniune cu Biserica, ci i se interzice si intrarea in Biserica, pana cand ramane in astfel de legatura ilegala. Canonul 2 vorbeste despre casatoria a treia, si spune ca in genere si aceasta casatorie trebuie privita ca interzisa, admitandu-se exceptii numai in cazuri determinate. In privinta casatoriei a treia, canonul dispune in special urmatoarele: a) daca cineva este de 40 de ani si fara copii, si doreste sa se casatoreasca a treia oara, acela cinci ani de zile nu poate sa se cuminece; b) daca cineva este de 40 de ani si are copii, aceluia ai este interzis sa se casatoreasca a treia oara; - c) daca cineva este de 30 de ani si are copii din primele casatorii, si totusi 34

doreste sa se casatoreasca a treia oara, acela sa se opreasca pentru patru ani de la cuminecatura; - d) daca cineva este de 30 de ani si nu are copii, aceluia i se poate permite casatoria a treia, dar i se da si epitimie. In canonul al treilea se prescrie epitimie de sapte ani, ca si pentru casatoria prima si a doua, daca se dovedeste ca cineva a rapit sotia, sau daca inainte de casatorie a avut relatii sexuale. In acest canon se mai adauga si ca preotul care da Sfanta Cuminecatura (Impartasanie) cuiva impotriva dispozitiei cuprinse in acel canon, din acel moment isi pierde si el slujba sa si cade si el sub epitimie de sapte ani. Aceste trei canoane se cuprind in acest tomos, care s-a confirmat de imparatii mentionati, si s-a promulgat si ca lege de stat. Dar nici aceasta hotarare nu a multumit pe cei ce tineau riguros la sfintele canoane, deoarece ei vedeau in aceasta slabiciune fata de puterea de stat, in urma dispozitiei despre casatoria a treia si combateau totodata aceasta hotarare. Abia pe vremea imparatilor Vasile al 2-lea si Constantin al 8-lea si a patriarhului Sisinius, s-au linistit lucrurile. La anul 997, sa adus in fata marelui sinod tomosul, confirmandu-se in chip solemn, si adaugandu-i-se inca patru canoane. Dintre aceste canoane: in canonul 1 (4) se anatematizeaza cei ce indraznesc sa introduca inovatiuni in doctrina bisericeasca; canonul 2 (5) anatematizeaza pe cei ce acuza Biserica de slabiciune, fiindca imparatul Leon a recunoscut acea casatorie a patra pentru pacea bisericeasca; canonul 3 (6), anatematizeaza pe cei ce indraznesc sa spuna ca Sfanta Biserica nu ar fi pastrat curata si nealterata doctrina predanisita, si canonul 4 (7) anatematizeaza pe cei ce indraznesc sa nu primeasca vreunul dintre sfintele canoane, care au fost date mai inainte si care au fost primite de Biserica intreaga. Dupa aceea au incetat tulburarile din Biserica si Tomosul a fost primit si recunoscut de catre toti, si dispozitiile cuprinse intr-insul au ramas in vigoare in intreaga Biserica Ortodoxa pana in ziua de azi. n vremurile noastre, lucrurile s-au schimbat puin, fr ns a afecta rostul i semnificaia Cununiei. Mai nti legtura dintre un brbat i o femeie capt caracter oficial prin cstorie civil, care creeaz efecte juridice. Spre deosebire de cstoria civil, cununia sau nunta creeaz i efecte harice sau sfinitoare. Prin cununie sau nunt se sfinete de fapt cstoria, nct putem spune c din punct de vedere religios, o cstorie nu este deplin fr cununie sau nunt sau fr binecuvntarea Bisericii. n unele state ortodoxe, cum este Grecia, slujba cununiei creeaz efecte juridice. Legtura aceasta dintre brbat i femeie este conceput, dup nvtura Bisericii, ca indisolubil, ea putnd fi ntrerupt doar prin moartea fizic i prin moartea moral care se produce prin svrirea adulterului de ctre unul din soi. Acesta a fost singurul motiv pentru care biserica a admis la nceput divorul, pe temeiul celor nvate de Mntuitorul Hristos nsui: "Oricine va lsa pe femeia sa, n afar de vina de desfrnare, i va lua alta, svrete adulter, iar cine s-a nsurat cu cea lsat svrete adulter" (Matei 19;9). Mai trziu, ea a admis i alte motive de divort care se deosebesc de cele luate n considerare de ctre legile de stat, anume: 1) motive care produc moartea religioas: apostazia, erezia, nia de botez sau primirea n brae la botez a propriului fiu;

35

2) motive care produc moartea moral: alienaia incurabil, crima, avortul, atentatul la viaa soului, pcate foarte mari (pcate strigtoare la cer): adulter, silirea la acte imorale, refuzul convieuirii conjugale, prsirea domiciliului); 3) motive care produc moartea civil: anularea unei cstorii prin hotrre judectoreasc, clugrirea i alegerea ca episcop. Pentru aceste motive canonice de divor, pn n 1865, judecata o fcea la noi Biserica prin instanele sale judectoreti numite dicasterii. De la aceast dat ele au ncetat s mai existe, judecarea cazurilor de divor i pronunarea acestuia revenind instanelor civile. Divorul civil ns produce numai efecte juridice, nu i efecte harice sau sacramentale. De aceea, o cstorie desfcut prin divor civil continu s rmn valabil din punct de vedere haric, pentru c "ceea ce Dumnezeu a unit omul s nu se despart" (Matei 19;6). Pentru a fi socotit desfcut i din punct de vedere religios, s-a instituit aa-numitul "divor religios sau bisericesc", care are la baz hotrrea ierarhului locului, n baza cererii prezentate de cei n cauz, n urma declarrii divorului civil. Declararea divorului bisericesc este numai de competena episcopului, i nu a altor organe administrative, conform Statutului pentru Organizarea i funcionarea Bisericii Ortodoxe Romne, unde se spune c episcopul "acord dispense bisericeti de cstorie i desface cstoria bisericeasc, dup ce s-a pronunat divorul de ctre judectoria civil" (art. 90, al.1). Pronunarea divorului bisericesc are deci menirea de a separa i din punct de vedere haric pe cei doi foti soi, chiar dac el nu este un act sacramental sau o rnduial expres de slujb, care ar retrage binecuvntarea i sfinirea cstoriei. Prin actul care se ntocmete pentru declararea divorului bisericesc numit "carte de desprire", semnat de episcop, cstoria religioas se declar desfcut. Divorul bisericesc nu este aadar numai un act administrativ de cancelarie, ci, prin aprobarea lui de ctre episcop i prin semnarea crii de desprire, cstoria este desfcut i din punct de vedere religios. Aceasta aduce dup sine posibilitatea ca persoanele divorate religios s se poat recstori cu alte persoane sau ntre ele. Ceea ce nu se anuleaz prin divorul bisericesc este rudenia sau legturile de nrudire create prin cstoria fotilor soi divorai, relaii care nu se terg, ci continu s creeze impedimente la cstorie, ca i cnd cstoria nu ar fi fost desprit. De aceea, rudele rezultate din prima cstorie nu se pot cstori dect n limita ngduinei pe care o acord gradul de rudenie respectiv. Din pcate, ns, acest divor bisericesc nu s-a mai solicitat i nu s-a mai practicat n Biserica noastr, unde s-a luat ca normativ doar divorul civil. Revenirea la starea normal a vieii religioase impune cu necesitate reintroducerea divorului religios acolo unde se produce cel civil, pentru c n funcie de cel religios administrm sau nu soilor desprii i recstorii slujba cununiei. De aceea, dac doi soi s-au desprit civil i au cerut i divor bisericesc, ei sunt socotii liberi s se cstoreasc cu alte persoane sau ntre ei. n cazul n care se cstoresc cu persoane care au mai fost cstorite i divorate, civil i religios, li se administreaz cea de-a doua nunt. Dac se recstoresc fr s fi avut declarat divorul religios, atunci nu li se mai administreaz slujba cununiei, fiindc ei reintr n starea creat de prima cununie, stare care nu a fost desfiinat prin vremelnica lor desprire i nici prin divorul civil care nu creeaz efecte harice sau sacramentale. De aceea, chiar dac o cer, cununia nu mai trebuie administrat. Sfinenia vieii de familie se recapt, n cazul acesta, prin Taina Sfintei Spovedanii i prin mprtirea cu Trupul i Sngele Domnului, n urma canonisirii, pentru pcatele svrite eventual n perioada despririi sau vieuirii lor 36

separate. naintea lui Dumnezeu i a Bisericii, soii desprii numai prin divor civil sunt considerai a fi n unitatea pe care o creeaz cununia. Atenia preotului trebuie sporit pentru a nu comite greeala repetrii unei Taine care i-a creat efectul la prima svrire. La rndul lor, credincioii trebuie s aib curajul s mrturiseasc preotului starea n care se afl, pentru a nu-l lsa pe preot s greeasc. Necunoaterea tuturor parohienilor, obiceiul de a se cstori la alte biserici dect la cele parohiale, uneori graba sau lipsa de interes a preotului n oficierea Tainei Cununiei, ne fac s greim, svrind un act care poate fi socotit drept sacrilegiu, nerespectnd nvtura canoanelor i practica tradiional a Bisericii n svrirea Tainei Cununiei, lund de baz doar actul de stare civil n care nu ni se face nici un fel de specificare dac soii se afl la prima, la doua sau la a treia cstorie. Oricum, problema divorului religios trebuie privit cu mare atenie i reactivat n viaa bisericeasc pentru a nu oficia, n lipsa lui, cununii care nu ar trebui svrite i care ar nsemna binecuvntarea sau sfinirea concubinajului, a bigamiei sau a trigamiei. Mai este demn de mentionat ca numai prima Cununie este Sfnt Tain; Cununia a doua si a treia nu mai sunt Sfinte Taine, ci fac parte din categoria sfintelor slujbe numite Ierugii. Ierugiile sunt slujbe care se savarsesc la diferite trebuinte din viata crestinului. Prin urmare, in conformitate cu aceasta, dupa dreptul canonic al Bisericii Ortodoxe, casatoria a patra este cu totul interzisa iar casatoria a treia este permisa numai in cazuri exceptionale, si anume numai cu incuviintarea episcopului competent. S-a obinuit ns in vremurile noastre ca aceasta randuiala privitoare la a doua si a treia casatorie sa se incalce tot mai des, iar preotii sunt pusi in imposibilitatea de a o combate, mai ales in localitatile mari, unde preotul nu are posibilitatea de a obtine informatii sigure despre casatoriile anterioare ale crestinilor, singura sursa de informare fiind crestinii si sinceritatea acestora. Cretinii trebuie s rspund sincer la ntrebrile puse de preot, privitoare la aceste amnunte, pentru c de vor mini, nu pe preot l vor mini, ci pe Dumnezeu. De asemenea cretinii trebuie s tie c a patra nunt sau cununie religioas nu este ngduit, iar clericul care ndrznete s o oficieze cu bun tiin cade sub incidena canoanelor bisericeti, care, n astfel de cazuri, prevd pedepsirea cu caterisirea. La fel i cretinii care ascund preotului adevrul c sunt la a patra cununie, greesc de moarte. --- Cnd se svrete slujba Sfintei Taine a Cununiei i cnd se svrete slujba celei de-a doua Cununii? Cnd slujba se svrete persoanelor care nu au mai fost cununate, se urmeaz rnduiala logodnei i a cununiei aa cum o prescriu crile de slujb numite Molitfelnic sau Agheasmatar, indiferent dac cei care solicit slujba sunt tineri sau mai n vrst. Tot aceeai rnduial se svrete i n cazurile n care unul dintre miri (indiferent care) a mai fost cununat sau logodit. Dac ns amndoi mirii au mai fost cununai sau dac unul din miri a fost cununat iar cellalt mire doar logodit, atunci li se oficiaz o rnduial deosebit de slujb, numit nunta a doua. Ea este socotit un pogormnt pentru neputina i 37

slbiciunea firii omeneti. Slujba este mai scurt i mai puin solemn, rugciunile avnd un caracter penitenial. Aceeai rnduial se oficiaz i la nunta a treia. --- Daca doi tineri se impreuna unul cu altul inainte de Cununie, iar dupa aceea se vor cununa, fac ei pacatul curviei? Da, sunt curvari. Orice relatie sexuala intre doua persoane necununate se cheama desfranare. Tinerii trebuie sa fie feciorelnici atunci cand li se svrete Taina Cununiei. ---Care sunt zilele cand sotii nu trebuie sa aiba relatii intre ei ? Sotii trebuie sa se pazeasca in cele patru posturi de peste an, miercurile si vinerile, sambetele si duminicile, Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul (29 august), Inaltarea Sf. Cruci (14 sept.), sarbatorile de la Inviere pana la Duminica Tomii, (Saptamana Luminata), de la Craciun pana la Boboteaza si toate sarbatorile din cursul anului. --- Am fost la printele cutare i nu a vrut s m cunune fr certificatul de cstorie civil. A procedat corect? Preotul a procedat aa conform Statutului pentru Organizarea i funcionarea Bisericii Ortodoxe Romne ca nici un preot s nu svreasc vreo cununie fr s i se fi prezentat de ctre miri certificatul de cstorie civil. Cstoria civil este important i necesar pentru c prin ea se exprim consimmntul celor doi parteneri de a se cstori, lipsa acestuia constituind un impediment fundamental la ncheierea cstoriei. ---Printe d-mi cheile s deschid eu biserica, s se mrite i fata mea. Aceasta este o practic vrjitoreasc. S nu confundm deschiderea uilor bisericii cu deschiderea mpriei cerurilor. Rugciunea este singura cheie care poate deschide porile mpriei cerurilor i poate aduce mplinirea dorinelor. Rugai-v la Dumnezeu cu credin si duh curat si EI v va auzi. ---Printe, dai-mi cheile bisericii s le spl ca s se mrite fata mea. Aceasta este o practic vrjitoreasc. Poi s speli nu numai cheile bisericii, ci i uile, chiar i cununiile, i tot nu vei face nimic pentru c nu ai de ce s le speli, fiindc ele sunt curate. n mod sigur ar trebui splat sufletul fetei: prin post, rugciune, mers la biseric n fiecare duminic, spovedanie, mprtanie, fapte bune, milostenie etc .. --Dac vrei s i se cstoreasc biatul sau fata trebuie s mergi la un preot s spele cununiile i copilul respectiv s bea acea ap. Ca s se dezlege cununiile trebuie sa mearg persoana n cauza la 9 biserici, dar nu n zig-zag ci numai n cerc sau n linie dreapt. Aceasta este o practic vrjitoreasc. Dezlegarea cununiilor frmnt pe muli tineri, n general fete. ntr-adevr sunt vrjitori care leag, dar pentru aceasta sunt rugciuni de dezlegare. Nu mersul n cerc sau linie dreapt spre o biseric le dezleag cununiile, ci mai bine mergei la preot s v citeasc rugciuni din Molitfelnic. Dac avei credin, este de ajuns, dac nu, putei colinda toat ara i nu vei face nimic. 38

---S spele limba clopotului i s bea acea ap ca sa se dezlege cununiile. Aceasta este o practic vrjitoreasc. Nu splatul obiectelor - clopot, chei, cununii - v va ajuta s se cstoreasc copiii, ci credina. Dac bei apa din splatul limbii clopotului, s-ar putea chiar s v mbolnvii ru, aceasta fiind coclit i plin de praf i de microbi i apoi s ajungei pe paturile spitalului. ---Printe, am venit la biseric s-mi facei i mie ap de dragoste. Parinte, v rog s-mi dai i mie ap de cununii. Aa ceva nu s-a fcut i nu se va face niciodat n Biseric Ortodox. Aceste ape le fac vrjitoarele cu invocarea diavolului (duhului blii) ntre orele 12 i 2 noaptea i apoi s te ii, necazuri n casele unde este dus aceast ap. ---La nunt se aga cutii goale de conserve dup maini ca s alunge duhurile rele. Acele cutii le agau copiii neastmprai, pentru ca atunci cnd trecea maina, s atrag atenia c acolo se ntemeia o nou familie sau poate o fceau doar pentru distracie. ---Mirele trebuie sa treac peste pragul casei cu mireasa n brae, pentru c n prag stau duhurile rele. Trecnd-o peste prag sunt alungate duhurile rele. Superstiie! n lemnul pragului casei nu se slluiesc duhuri rele, aa cum nu se slluiesc nici n copacii pdurilor, nici n giurgiuvelele geamurilor ... ---Nu este bine s se cunune doi frai n acelai an cci vor divora. Oare este mai bine ca unul sa se cunune cu soia, iar celalalt sa triasc cu viitoarea lui soie n pcatul adulterului (desfrnare), dect s primeasc binecuvntarea lui Dumnezeu? Multe perechi de frai s-au cununat religios n acelai an i au fost fericii i binecuvntai pn la adnci btrnei. Cei care spun ca au euat n csnicie aducnd argumentul de mai sus nu cunosc adevratele cauze. Nu timpul cnd se cunun oamenii conteaz, ci sentimentele: Credina i Iubirea sau Obiceiul i Interesul. Aa cum avem doua mini, tot aa i mirii trebuie sa aib deja primite n ziua nunii cele doua binecuvntri: a prinilor (cuscrilor) i a preotului duhovnic. Deosebit de important este ca nainte cu cteva zile de cununia religioasa, indiferent ca au greit sau nu trupete pn atunci (fericii cei ce n-au greit), ginerele i mireasa sa se spovedeasc i s se mprteasc i odat cu ei s fac acelai lucru i naii lor. ---Pentru a se cstori o fat, trebuie s mearg la un preot s-i treac apa prin cununii. Aceasta este o practic vrjitoreasc. Cununiile cuiva nu se pot lega sau dezlega prin lucrri pmnteti. Apa trecuta prin cununii nu are nici o putere. Sfatul pentru cele care vor s se cstoreasc este s o fac din iubire curata, respectnd poruncile lui Dumnezeu.

39

---Ce se face cu batista pe care preotul o ia de la cununie (cea cu care au fost legai cei doi miri)? Aceasta e un obicei i nu se gsete n rnduiala slujbei Cununiei. La fel este i obiceiul aezrii pe spatele mirilor a unei buci de pnz. Nu o pnz sau o batist i unete pe cei doi miri, ci harul lui Dumnezeu e cel care consfinete legtura lor. --- Este bine s se spovedeasc mirii nainte de Cununie? Dac mirii nu se spovedesc regulat n toate cele 4 posturi, este foarte bine i de mare ajutor pentru ei s se spovedeasc mcar nainte de Cununie, mai ales dac au trit unul cu altul pn la cununie. Timpul trit mpreun, fr cununie religioas, se consider ca o perioad de desfrnare i de svrire a altor pcate care trebuie spovedite. Atitudinea duhovnicilor care nu au ngduit celor care au trit unul cu altul, s primeasc Sfnta mprtanie, rmnnd doar cu spovedania i cu eventuala canonisire primit, este corect.

7. NVTTURI CORECTE SI NVTTURI GRESITE DESPRE TAINA SFNTULUI MASLU

---In ce consta Sf. Maslu, cine poate cere aceasta slujba, cand si cate; cu bani proprii, cu bani de adunat? Sf. Maslu este o taina, din cele 7 taine ale bisericii noastre Ortodoxe. Taina aceasta se face de catre 7 preoti, 3 sau doi. Se face in zilele de post, miercurea si vinerea, sau in cele 4 posturi. La slujba aceasta pot lua parte bolnavi, neputinciosi si chiar cei care sunt sanatosi. Este bine ca participantii sanatosi sa fie persoane care se spovedesc regulat in toate cele 4 posturi. Sf. Maslu are puterea dumnezeiasca de a insanatosi pe cei bolnavi si puterea de a ierta pacatele si de aceea se recomanda si celor sanatosi, ca sa fie feriti de chinurile vremelnice si vesnice. Pentru bolnavi se recomanda 1,3,7,9 masluri, de la caz la caz. Iar despre banii la maslu, e bine sa-si plateasca fiecare datoria. Nu este mai bine primita slujba daca se aduna bani de la alti crestini, ci dimpotriva. Doar in cazul in care sunt bolnavi saraci nu e rau sa fie adunati bani pentru a plati pe slujitori. Din punct de vedere al harului pe care il are, si un singur preot poate savarsi Sfantul Maslu. Exista insa randuiala pastrata din traditie ca sa fie cel putin doi preoti la savarsirea acestei Sfinte Taine si este bine sa se pastreze aceasta traditie. Asa indica si cartea care contine randuiala acestei slujbe, Molitfelnicul. ---Ce se face cu untdelemnul de la Sfantul Maslu ? Din untdelemnul de la Sfantul Maslu si din faina Sfantul Maslu se fac turtele care se coc fara drojdie, nu se prajesc si se consuma dimineata, pe nemancate, deodata cu anafora. Din ulei se poate pune si in candela. 40

---Deschiderea cartii, ce semnificatie are, cine poate cere si cand? Deschiderea cartilor este o inventie a celor mai lacomi popi, ca sa cstige bani, unii deschid psaltirea, altii pravila, altii Evanghelia, dupa interesul celor ce vin la preot, ca sa determine lumea sa vina la ei. Este vrajitorie cu cele sfinte! Aceasta deoarece preotii care o practic o folosesc cu scopul de a ghici celor care "deschid cartea". Exact cum o ghicitoare ar folosi pentru ghicit crtile de joc sau bobii sau altceva, tot asa si preotul foloseste cartea deschis, fcnd legtura ntre problema celui care a deschis cartea si ntelesul textului care se afl n locul unde s-a deschis cartea. Foarte mult gresesc si cei care se duc la acesti preoti. Paziti-va, ca sa nu suparati pe Duhul Sfant, ca in loc de bine va fi rau. Exist ns la sfrsitul slujbei Sf. Maslu un moment n care cineva dintre credinciosi (de obicei cel mai bolnav) deschide Sf. Evanghelie, dup care preotul o aseaz pe capul lui si citeste o rugciune. Totul ns se mrgineste aici. Preotul nu spune nimic despre trecutul, prezentul sau viitorul crestinului care a deschis Sf. Evanghelie. Semnificatia acestui gest se aude n rugciunea pe care preotul o citeste atunci cnd Sf. Evanghelie se afl pe capul celui care a deschis-o. n aceast rugciune, preotul zice: "nu pun mna mea cea pctoas peste capul celui ce a venit la tine cu credint, ci pun mna Ta cea puternic si tare, ce se afl n aceast Sfnt Evanghelie...". ---Este adevart c, unui om bolnav, sa nu-i facem Sf. Maslu deoarece moare? Dumnezeu spune: "Eu nu vreau moartea pctosului, ci s se ntoarc i s fie viu". (Iezechiel 33;11). Sf. Maslu nu este o rugciune pentru moarte, ci o Sfnt Tain, iar Sfintele Taine sunt slujbe spre folosul si ajutorul celor vii. Este cineva bolnav ntre voi? S cheme preoii Bisericii i s se roage pentru el, ungndu-l cu untdelemn n numele Domnului. i rugciunea credinei va mntui pe cel bolnav i Domnul I va ridica, i de va fi fcut pcate se vor ierta lui" (Iacov 5;13-15). Sf. Maslu este slujba pentru vindecare i pentru iertarea pcatelor celor crora li se face. Slujbe ale cror efect sa fie moartea celor crora li se fac, nu exista n rnduiala Bisericii Ortodoxe. Aceast concepie este deci greit total. ---In caz de necesitate (rau, frica, ganduri necurate, tulburare, suparare), in timpul zilei, ce se poate lua? Daca persoana nu a mancat, poate lua anafura, agheasma mica, iar daca a mancat sa se unga cu ulei de la Sf. Maslu sau agheasma pe frunte, sa se afume cu tarnoseala (tarnoseala = bucatica de panza imbibata in ceara topita luata de la sfintirea unei biserici), sa aprinda tamaie.

41

8. NVTTURI CORECTE SI NVTTURI GRESITE DESPRE POSTURI SI ZILELE DE POST

---Care sunt cele 12 vineri din an care se tin; ce semnificatie au? Cartea cu cele 12 vineri din an este o carte apocrifa, nu este recunoscuta de sfintele sinoade si nu trebuie luata in serios. Oricare ar fi ziua de vineri in care postim, postul nostru este bine primit de Dumnezeu. ---Vasele care au fost folosite la mancare de dulce, se pot folosi la mancare de post? Vasele care au fost folosite la mancarea de dulce se spala bine si se pot folosi la mancarea de post, in afara de lingurile de lemn, care trebuie sa fie deosebite (schimbate). ---Exista Postul Maicii Domnului de 12 zile pe an afara de 1-14 august ? Afara de postul pe care il stim de la 1 la 14 august , nu exista alt post al Maicii Domnului. Cine a scornit postul acesta, in care intra sambetele si duminicile si chiar unele sarbatori, acela nu a fost crestin ortodox, pentru ca in sambete si duminici nu se ajuneaza, si cine ajuneaza sambata si duminica si in sarbatori calca canoanele si in loc de fapta buna se socoteste pacat. ---Copiii, de la ce varsta sa tina post, posturi intregi, miercurea si vinerea ? E bine sa se obisnuiasca copiii cu postul de mici, dar tot asa, de la caz la caz; nu putem sa impunem celor bolnavi, mai anemici, rahitici, pentru care mancarea este un medicament. ---Femeile insarcinate au voie sa manance de dulce in post ? Femeile fie insarcinate, fie lauze sau alaptand au dezlegare sa manance de toate, pentru intarirea pruncului si sanatate. ---Tinem post in deplasari de serviciu, armata, spitale sau statiuni ? In acest caz faceti tot ce se poate ca sa tineti miercurile si vinerile; cei din statiuni si spitale pot posti numai daca nu sunt anemici si daca nu fac un tratament mai tare, mai greu, care necesita hrana. Iar cei din armata, concentrati, acestia mananca ce li se da. Trebuie sa evitam pe cat se poate sa avem bilet la statiune in timpul posturilor. ---Ce dezlegari sunt in posturi ? Doar cele mentionate pe calendarul crestin ortodox cumparat de la biserica. ---Postul iart pcatele.

42

Postul nu iart pcatele, ci le iart Hristos prin preot n Duhul Sfnt. Postul face parte din curia trupeasc, iar iertarea pcatelor din curia sufleteasc. Cine nu ine post la tineree va ine regim la btrnee! ---Mai pcat este s pofteti mncarea de dulce n zi de post, dect s o mnnci. Aceste vorbe circul mult prin popor i mare pcat fac cei ce le rostesc oprindu-i pe alii de a posti. Sa lum un exemplu: dac dou persoane poftesc a jefui o banc, nimeni nu-i poate pedepsi. Dac ns au fcut-o, vor primi n mod sigur ani grei de pucrie. La fel este i n cazul nostru: a pofti la mncruri este numai ispit; a mnca de dulce n post nseamn clcarea rnduielilor postului. ns aceste vorbe (mai pcat este s pofteti dect s bagi n gur), vin de la cuvintele Mntuitorului cu referire la adulter (curvie): "Ai auzit c s-a zis celor de demult: s nu svreti adulter). Eu ns v spun vou c oricine se uit la femeie, poftind-o, a i svrit adulter cu ea n inima lui "(Matei 5;27-28). ---Lunea este postul Maicii Domnului. Nu exist nicieri scris c lunea este postul Maicii Domnului. Conform cu porunca a doua a Sfintei Biserici Ortodoxe zilele de post rnduite sunt miercurea i vinerea, pentru ca miercuri a fost vndut i vineri a fost rstignit Domnul nostru Iisus Hristos. Postul de luni este facultativ i deci va fi inut numai de acei cretini care au anumite necazuri, pentru mplinirea unor dorine sau alungarea ispitelor. Cel mai bine ar fi dac l-ar ine dumnealor cu binecuvntarea preotului duhovnic, cci altfel pot cdea n pcatul mndriei i i-au pierdut astfel toat plata. Cei care au corpul (organismul) sanatos pot posti. Postul de lunea nu este obligatoriu cum e cel de miercuri si vineri. Este insa de folos. ---Este pacat sa mancam de dulce dupa ce ne-am impartasit in acea zi? Daca mai este inca post, desigur ca nu-i bine. Daca insa postul s-a terminat, putem manca de dulce. De exemplu dac suntem in postul Adormirii Maicii Domnului care tine intre 01 si 15 august si ne impartasim pe 6 august de Schimbarea la Fata, trebuie sa continuam postul. Dar daca ne impartasim pe 15 august de Adormirea Maicii Domnului, putem manca de dulce. ---Putem face pomana de dulce in posturi sau in zilele de post? Nu, nicidecum. Asa ceva nu se mai numeste pomana, ci chiar este pacat.

43

9. NVTTURI CORECTE SI NVTTURI GRESITE DESPRE RUGCIUNE

---Cand suntem tulburati de ganduri, griji, patimi la rugaciune, trebuie sa ne oprim sau sa continuam rugaciunea ? Sa certam la rugaciune pe diavolul pentru ganduri ? Daca ne trezim noaptea, putem face rugaciuni in pat? Nu trebuie sa ne oprim, caci tocmai aceasta vrea diavolul, ci sa continuam rugaciunile, rugand pe Dumnezeu sa ne izbaveasca de cel rau. Daca nu se poate face rugaciune altfel, e bine si in pat, cu smerenie si credinta (in cazul bolnavilor, mai ales). ---Cand se citeste Psaltirea si cine o poate citi ? Psaltirea se poate citi pe toata perioada anului, in afara de perioada de la Craciun la Boboteaza si de la Inviere la Duminica Tomii. Unii recomanda ca Psaltirea sa nu se citeasca in sambete si duminici. O poate citi oricine, dar se recomanda spovedanie buna, sa se fereasca de pacate si sa duca o viata duhovniceasca. Celor care stau incurcati in unele patimi, dracii au puterea sa le faca suparari. Asa ca se recomanda multa curatie sufleteasca si trupeasca; si nu cantitate, psalmi la numar, ci calitate, adica traire si simtire in smerenie. --Rugaciunea se combina cu inchinaciuni, metanii sau se face separat ? Rugaciunea trebuie, in primul rand sa fie facuta in liniste, ca sa fie simtita, iar metaniile se fac dupa rugaciune, fie de seara sau dimineata. Dupa fiecare metanie este bine sa se zica o rugaciune scurta: Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatosul sau Prea Sfanta Treime, milostiva fii mie pacatosului!. Metanii poti face in tot timpul cand ai posibilitate si liniste. ---Putem cere la rugaciune boala ? In cazuri deosebite, de neintelegere cu trupul, daca nu putem birui anumite patimi si daca avem evlavie se poate cere boala, dar cand vine boala sa nu cartim. E bine insa sa cerem altceva, ca nu suntem chiar asa de tari sa rabdam boala fara sa cartim. Aceasta este o metoda extrema de a scapa de pacate. Si nu cumva dupa ce ne vindecam, facem din nou pacate? ---Cum trebuie sa avem tinuta la rugaciune ? Pozitia, zicem in gand sau cu voce tare , in soapta, cu mainile la piept, la pantece, sau ridicate; de unul singur sau mai multi? Imbracamintea pentru rugaciune trebuie sa fie cuviincioasa, pentru femei fusta, rochie, sa nu fie transparenta, pe cap cu basmaluta, iar barbatii nu in pantaloni scurti, maiou. Rugaciunea se poate face de unul singur sau mai multi, in familie. Rugaciunea se poate face in gand sau cu voce tare, si in soapta, dupa cum e locul si cazul. Sa alegem modul in care ne putem concentra mai bine la rugaciune. Mana stanga se tine la piept iar cu dreapta se face semnul crucii si inchinaciuni. Cand esti singur poti sa stai si cu mainile ridicate la rugaciune. 44

---Daca ne sculam noaptea si vrem sa facem rugaciune trebuie sa ne spalam pe fata si pe maini ? Daca ne sculam noaptea si vrem sa facem rugaciune, e bine sa ne spalam pe fata ca sa alungam mai bine somnul. ---S nu te nchini pe negur sau dup ce se las ntunericul. Acestea sunt lucruri fr nici o legtur cu rugciunea. Ct de frumos i explic Iisus Hristos femeii samarinence c trebuie s ne nchinm "n duh i adevr" (Ioan 4;20-24). ---Dup rugciunea de sear nu mai ai voie sa iei din camera c nu mai este valabil rugciunea. Vecernia este rugciunea de sear i dup ea mergem acas. Oare nu au valoare rugciunile Vecerniei? Nu este adevrat. Facei rugciunea oricnd - nainte sau dup ieirea din cas, i dac v vei ruga cu credin rugciunile dumneavoastr vor fi primite de Dumnezeu. --- Ce este otpustul? Otpustul este partea de incheiere a oricarei slujbe. E de 2 feluri: mic si mare. Ceea ce este scris in unele carti la sfarsitul acatistelor de exemplu, este valabil atunci cand acatistul este citit in biserica de catre preot. Cand citim acasa, nu e nevoie sa facem otpustul. Mai putem sa zicem in incheierea rugaciunii asa: Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ne si ne mantuieste pe noi, amin! (de altfel acestea sunt cuvintele asa-numitului otpust mic). Nu este insa obligatoriu sa zicem, dar este bine.

10. DESPRE NMORMNTRI I POMENIREA MORTILOR, DESPRE OBICEIURI POPULARE GRESITE LEGATE DE ACESTEA

---Exista vreo randuiala de inmormantare sau pomeni, care se pot face de cand suntem in viata ? Cei vii pot face fapte bune, pomenile celor morti, etc. Grija cea mai mare pe care trebuie sa o avem este sa ne gaseasca moartea cat mai pregatiti, fara pacate, caci degeaba vom plati la o suta de biserici si manastiri si daca moartea ne gaseste in pacate grele, pierdem mantuirea. Mantuirea nu se cumpara cu bani. ---Cate zile de la inmormantare se cara apa, de ce, unde si cate zile se tamaiaza ? Aceste obiceiuri crestinesti intra tot in fapta milosteniei si e bine sa se faca pana la 6 saptamani (40 de zile); se cara apa la persoane neputincioase, la familii cu copii multi, apa 45

pentru consum. Tamaierea se face ca un prinos de mila si dragoste pentru cei morti. Avand in vedere insa ca in vremurile noastre apa este la robinet in tot mai multe case, acest obicei poate sa nu se mai tina. ---E bine sa participam la inmormantarea celor care si-au luat viata singuri (sinucigasi, spanzurati, otraviti, taiati )? Dar sa primim de pomana de la ei ? Ce se poate face pentru mantuirea lor ? Exista unele traditii la poporul roman in ceea ce priveste sinucigasii. Unele traditii zic ca e bine sa mergem la inmormantarea lor, a celor ce si-au luat viata singuri dar nu trebuie sa luam de pomana de la cei care dau pentru ei. Alte traditii spun ca pana la 7 ani nu se pot trece nici in pomelnic; dupa ce au implinit 7 ani se face slujba inmormantarii, cu toata randuiala cuvenita. Asa s-a obisnuit n unele zone ale trii noastre si dac vreun preot ncearc s schimbe acestea, ntmpin mari piedici din partea oamenilor. De ce ar fi necesar schimbarea? Deoarece Sfintele Canoane spun c cei care s-au sinucis se duc la cimitir fr preot; doar acolo la cimitir vine preotul si i cnt "Sfinte Dumnezeule" cnd este bgat mortul n groap. Tot Sfintele Canoane spun s nu li se fac pomeni si nu trebuie s participe nimeni la nmormntarea lor, iar dac li se d de poman s nu primim pomana. Ei nu se trec niciodat pe pomelnic si nu trebuie s li se fac pomenile deoarece ei nu au nici o sans s mai fie scosi din iad. Asa nvat Sfintele Canoane si putem fi mai siguri c n acestea se spune adevrul, si nu n traditia poporului romn. ---Dar la cei care au murit de moarte naprasnica (cutremur, inec, calcati de tren, de masina ) cum procedam, ce se face pentru mantuirea lor ? La acestia se procedeaza ca la un mort obisnuit , pentru ca ei nu s-au omorat singuri . ---Cei care au trait necununati la biserica, ce pot face pentru mortii lor ? Pentru cei ce au trait necununati la biserica si unul din dansii a murit, cel ramas face spovedanie curata, cu hotararea sa duca viata curata si poate sa faca toata randuiala cu rugaciuni si pocainta, iar cei care sunt in viata si le-a murit din neam: mama, tata, copil sau alte rude, se spovedesc, se cununa si apoi pot face randuielile celor morti, altfel nu au voie sa se atinga de pomana. ---Se dau 24 de metri de panza pentru a fi platite vamile ? Vamile se platesc ? Cum ? Acesta este tot obicei babesc. Vamile nu se platesc in acest fel, ci se platesc cu pocainta si cu Spovedania. ---Daca inainte de a cunoaste credinta am furat ceva si persoana traieste sau a murit, cum procedam ? Daca pagubasul traieste sa-i dea lui sub o forma oarecare, pe masura valorii lucrului furat, daca nu traieste sa-i dea familiei, daca nu are cui sa-l faca milostenie . 46

---Daca un om moare plin de pacate, nespovedit, nepregatit, si moare in ziua de Pasti, in Saptamana Luminata, merge in Rai ? Dar daca moare in Saptamana Patimilor, merge in iad ? Acestea sunt vorbe babesti si nu trebuie crezute. Numai Dumnezeu stie acestesa. ---ESTE CORECTA ADMINISTRAREA SFINTEI IMPARTASANII LA PERSOANELE INCONSTIENTE ? Primirea Sfintei Impartasanii este strans legata de Spovedanie chiar si pe patul mortii. Cel care e inconstient nu mai poate face aceasta. De asemenea este legata si de vointa persoanei respective. Impartasania pe patul de moarte nu se refuza niciodata, cu conditia insa ca muribundul sa o ceara. Chiar daca a cerut Impartasania inainte de a fi inconstient, nu poate fi impartasit un muribund, deoarece devenind inconstient nu poate marturisi pacatele. Preotul trebuie sa fie cu luare-aminte la impartasirea muribunzilor inconstienti, pentru a nu comite chiar un sacrilegiu. Cel inconstient este ca si mort, iar canonul 83 al sinodului 6 Trulan spune: "Nimeni sa nu dea Euharistia trupurilor moarte, caci scris este: <Luati, mancati> ( Matei 26 ; 26 ), insa trupurile mortilor nu pot sa ia, nici sa manance". Apoi Taina nu lucreaza de la sine si nu produce efecte fara voinata si efortul celui care o primeste. Chiar daca muribundul a fost unul din bunii credinciosi, dar este inconstient, nu se cade sa-i administram Sfanta Impartasanie, pentru ca vointa lipseste. Poate ca de la ultima Spovedanie, respectivul crestin a savarsit pacate pe care nici preotul, nici membrii familiei nu le stiu si nici cel in cauza nu le poate spune. Si, chiar de le-ar sti, marturisirea pacatelor si primirea Sfintei Euharistii nu se face prin intermediari, ci este un act de vointa si raspundere personala. Membrii familiei trebuie in acest caz mustrati pentru lipsa de grija fata de cel in cauza si pentru neglijarea celor sfinte. Impartasirea nu trebuie lasata niciodata in ultima clipa a vietii. Ea nu trebuie sa se dea niciodata spre moarte, ci spre viata. ---SE POATE CUNOASTE EVOLUTIA STARII MURIBUNDULUI DUPA FELUL CUM "CADE" SFANTA IMPARTASANIE ? Se spune adesea ca, daca Impartasania sta pe varful linguritei, cel in cauza nu mai are mult de trait, iar daca sta spre coada linguritei va mai trai. Asemenea si daca Impartasania pluteste, cel in cauza va trai, iar daca se lasa la fundul linguritei, va muri. Aceste interpretari nu au absolut nici un temei, ci sunt influente provenite din vrajitorie. Se stie ca Impartasania pentru bolnavi se pregateste o data pe an, in Joia Patimilor, la Sfanta Liturghie, si apoi se sfarama si se usuca marti in Saptamana Luminata. Cand se impartasesc bolnavii, se pun cateva faramituri intr-o lingurita, peste care se toarna vin, agheasma sau apa curata pentru a putea fi inghitita. Daca Impartasania va fi tinuta mai mult timp sau faramiturile vor fi mai mari, ele vor cadea la fundul linguritei. Daca dimpotriva vor fi mai mici sau se vor administra repede, vor pluti. De asemenea daca se toarna vin cu sticla in lingurita, faramiturile de Sfanta Impartasanie vor fi impinse in functie de locul de pe lingurita in care se tine sticla. Sau daca faramiturile sunt adaugate in lingurita dupa ce s-a turnat vinul, atunci vor sta in locul in care au fost puse. Aceste interpretari sunt rodul imaginatiei si sunt foarte amagitoare, Dumnezeu fiind 47

Stapanul vietii si al mortii si doar El stiind clipa si ceasul mortii. Deci nu se cuvine sa facem ghicitorie cu Sfanta Impartasanie. ---ESTE CORECT SA NE IMPARTASIM PENTRU CEI MORTI NEIMPARTASITI? Din punct de vedere liturgic, aceasta practica este o inovatie, caci nu este mentionata in nici o carte de cult. Din punct de vedere dogmatic, respectam principiul conform caruia Sfintele Taine se administreaza doar persoanelor vii. Simpla rostire a numelui celor decedati nu inseamna si impartasirea lor, sufletele lor imateriale neputandu-se impartasi cu ceva material, asa cum este Sfanta Euharistie. Mai exista obiceiul ca, pe langa rostirea numelui celor morti, persoana care se impartaseste vine cu una sau mai multe lumanari in plus la impartasire sau chiar roaga pe preot sa rosteasca si numele celor decedati. Obiceiul este neintemeiat, asa cum am amintit mai sus si din cauza lipsei vointei persoanei, si din cauza lipsei Spovedaniei. Apoi, cei care au murit nespovediti sunt in mare majoritate persoane care au fost certate cu Biserica. A considera ca putem lua Impartasania pentru persoane care n-au facut pocainta si nicicum n-o mai pot face, nu inseamna decat sa desconsideram Sfanta Taina a Spovedaniei. Ceea ce putem face pentru cei raposati este doar rugaciunea si milostenia, concretizate in slujbele pentru morti si "datul de pomana". ---CE IMPORTANTA ARE ROSTIREA DE CATRE PREOT, LA POMENIREA UNUI MORT, A CUVINTELOR "NESPOVEDIT, NEIMPARTASIT SI FARA LUMINA" ? Se mai folosesc si expresii ca "nepregatit", "negrijit" sau "fara lumina". In Ardeal, acest obicei nu exista decat extrem de rar. Eram in anul 1994 la schitul Posaga din judetul Alba. Un crestin scria toate pomelnicele oamenilor. Cand i-am dictat nume de morti la care am adaugat, nestiutor fiind pe atunci, si aceste expresii, s-a oprit si ma privea mirat, apoi a explicat ca n-a mai auzit asa ceva. La pomenirea raposatilor insa nu conteaza aceste adaosuri, ci rugaciunea pentru ei si milostenia. Dumnezeu ii stie ca au murit nepregatiti si nu este necesar sa-L mai avertizam inca o data asupra acestui fapt. ---Dac i-a murit cineva, n primele 3 zile este pcat s mergi la cimitir. Pe cei dragi i vizitezi ct mai des. Mergnd zilnic la mormnt, i vei arta iubirea fa de cel plecat din snul familiei. Cnd spunea Iisus s lase morii s-i ngroape morii, se referea la starea sufleteasc a acelora. ---Cel care moare duminica este iertat, pentru c ziua de duminic este sfnt. Nu timpul cnd moare omul conteaz, ci ct de pregtit este pentru ntlnirea cu Hristos, adic, s fie spovedit i mprtit. Dreptul poate muri oricnd, cci va ajunge n rai, iar cel pctos n iad, chiar dac moare n ziua de Pati. 48

---Dup sptmna luminat, urmeaz chipurile sptmna neagr n care nu se fac parastase. Culoarea neagr, la noi, este asociat cu necazul i patima. Sptmna neagr e sptmna patimilor. Atunci, nu rugciunile pentru cei mori sunt interzise, ci distraciile i petrecerile. ---Trebuie pusa ln n tron sub cel mort ca s se ncurce sufletul i s nu se fac strigoi. S se pun 4 fuse n cele 4 coluri ale cociugului ca s nu se fac mortul strigoi. Trebuie msurat sau legat sub form de cruce sicriul sau corpul mortului cu o sfoara iar sfoara ngropata sub pragul casei. Mortul trebuie pzit s nu treac pisica peste el sau pe sub el, c se face strigoi. Am citit Sf. Scriptur de mai multe ori i multe alte cri i nu am gsit nimic scris despre strigoi. Sunt multe poveti cu astfel de personaje, dar rmn poveti i nu se vor adeveri niciodat, aa cum nici zmeii sau feii frumoi cu stea n frunte nu au fost vzui de nimeni: "Iar de basmele cele lumeti i bbeti, ferete-te i deprinde-te cu dreapta credin" (1 Timotei 4;7). ---S nu primeti poman de la femeia care n-a nscut copii. Naterea de prunci este un dar de la Dumnezeu. Ca i n cazul postului, cum spunea Sf. Ap. Pavel "cel ce mnnc s nu-l osndeasc pe cel ce nu mnnc, iar cel ce nu mnnc s nu-l defimeze pe cel ce mnnc", primii de la oricine cci i darurile voastre vor fi primite! ---S nu atingi mortul cu mna stng. Dar cu mna dreapt avem voie s-l atingem? ---Dup ce te ntorci de la nmormntare te speli pe mini i arunci de trei ori cu apa peste umr, n spate. Este foarte bine s te speli cnd vii de la orice lucrare, chiar i de la mort, dar nu are rost s arunci ap napoi peste umr, c n mod sigur mortul a fost acoperit cu pmnt i nu vine dup tine, iar dac e s vin moartea n-o poi alunga cu cteva picturi de ap. ---Dac ii lumnarea cuiva care moare, cad pcatele lui asupra ta. Lumnarea este semnul jertfei. O lumnare bine lucrat nu scoate fum, nu picur cear, ci se transform toat n lumin. Lumina este forma superioar de existen a materiei. De aceea Dumnezeu a fcut mai nti lumina. innd lumnarea cuiva este ca i cum I-ai cluzi. Aa l cluzeti la Sf. Botez spre viaa n Hristos, la Cununie spre o via de familie binecuvntat de Dumnezeu i la nmormntare spre mpria cerurilor. Pe vremea Sfntul Apostol Pavel unii se botezau pentru cei mori. Asta nu nseamn c le luau ei pcatele.

49

---S se pun o cruce acolo unde a murit un om n afara locuinei (n cmp, pe marginea oselei, pe marginea apei). n toate timpurile i n toate credinele a existat convingerea ca este via dup moarte (nemurirea sufletului). De aceea locurile unde erau depuse trupurile moarte se marcau printr-un semn. Faraonii i-au nlat nc din viaa piramide, necretinii puneau la cpti cate o piatr mai mare, iar cretinii au pus "Semnul Fiului Omului", adic crucea. Acest semn sfnt se pune la mormnt pentru a atrage atenia oamenilor sa nu profaneze acel loc, s nu mprtie osemintele care se vor ridica din morminte la porunca lui Dumnezeu: "Domnul ns mi-a zis: proorocete asupra oaselor acestora i le zi: oase uscate ascultai cuvntul Domnului! Voi pune pe voi vine i carne va crete pe voi; v voi acoperi cu piele, voi face s intre n voi duh i vei nvia i vei ti c Eu sunt Domnul" (Iezechel 37;4-6). ns crucea pus acolo unde a ieit sufletul nu are nici un rost pentru ca acolo nu a rmas nimic: trupul a fost dus la cimitir i pus ntr-un mormnt, iar sufletul a fost luat de ngeri i dus la cer n faa Dreptului Judector. Crucea este un semn cretinesc. Ea nu-l mntuiete pe cel care o are i nici nu-l osndete pe cei ce nu o are. ---Dac unul dintre soi a murit i s-au blestemat ntre ei trebuie dezlegai prin rugciuni i n acelai timp trebuie trecut un cal alb peste mormntul celui decedat. n crile de slujb (Molitfelnic i Agheasmatar) exist rugciuni de dezlegare de blesteme, dar ele nu sunt condiionate de prezena vreunui animal. i apoi ce s-ar face laponii i eschimoii care nu au cai? ---Dac moare un copil, cnd l scot din cas, prinii trebuie s trag napoi de sicriu i s zic: Noi nu te lsm pe tine s pleci; tu las-ne pe noi s nu ne iei cu tine! Cei ndurerai de pierderea celor dragi, trag de cociug nu pentru ca le este frica s nu moar i ei, ci din prere de ru c pierd o fiin mult iubit. Chiar dac zic ceva sau nu zic, cel mort nu poate hotr nimic, fiindc Stpnul morii i al vieii este Dumnezeu. ---Dac moare un copil pn la vrsta de 7 ani s nu-i dai lumnri sa le duc morilor ti pentru c el nu tie cum s le dea. n primul rnd oamenii ar trebui s tie ca mortul nu duce lumnrile noastre morilor notri pe numele crora le-am aprins, ci acetia primesc de la Dumnezeu mngiere. ---Dac a murit fr lumnare s nu-i faci poman dect smbta. Unde scrie aa ceva? Acesta este tot o "teologie bbeasc" fr nici un temei n Biblie sau n Sfnta Tradiie. n general pomenile se fac smbta pentru c atunci Domnul Iisus Hristos a fost n mormnt cu trupul. De multe ori auzim spunndu-se despre cineva care a murit: "Maic, a murit cu lumnarea aprins, a plecat cu lumina, s-a mntuit." "Dar cum a murit maic: spovedit, mprtit?" ,,O, nu maic! Ct m-am rugat eu de el i n-a vrut n ruptul capului s se spovedeasc i s se mprteasc, ca nu-i suferea pe popi". "Dar la Biserica a fost Duminica? N-a clcat sta pragul Bisericii dect la Botez, la Cununie i 50

acum, la moarte pentru ultima data". "Dar pcate a fcut n via?". "Maic, apte hotare umbla; i-au plcut mult beia i femeile". lat, oamenii trebuie s tie c este bineplcut s aprindem lumnarea. Dar lumnarea este doar UN SIMBOL (al luminii dumnezeieti) i O JERTF (fiindc dai nite bani pe ea). Dac are lumnare cnd moare nu neaprat se mntuiete, iar dac moare fr lumnare nu neaprat se osndete (mai ales dac a avut o viata aleas, cretineasc). Ziua n care se face pomana nu are nici cea mai mica importan. Pomana trebuie fcut dup puterea materiala i din tot sufletul. ---La mort s te duci neaparat cu dou lumnri, una pentru mort i una pentru nger. Lumnarea simbolizeaz lumina adevrului i a sfineniei, care este Dumnezeu, i ne arat cum trebuie s fie viaa oricrui cretin. Lumnarea poate avea i alte semnificaii. Atunci cnd se aprinde la citirea Sfintei Evanghelii simbolizeaz lumina adevrului care a strbtut ntunericul necredinei. La Botez se aprinde pentru luminarea sufletului celui botezat care vine de la ntuneric la lumin, fcndu-se fiu al luminii lui Hristos. La cununie cele doua lumnri pe care le in naii simbolizeaz pe cei doi Sfini Arhangheli, Mihail i Gavriil. La moarte, lumnarea simbolizeaz lumina pe care dorim s o aib pe calea veniciei. Mortului s-i ducem o lumnare dar ngerului nu, fiindc el nu are nici un pcat (dac ar avea pcat ar fi diavol). ---Niciodat seara i n ziua de luni sa nu dai nimic din cas c nu mai ai spor toata sptmna. S nu dai bani sau sa nu mprumui pe cineva cu bani n ziua de luni. Oare, aa s fie? Unde scrie c nu trebuie s facem fapte bune lunea? Zgrcenia este un pcat care i stpnete pe muli i atunci au gsit diverse justificri: s nu dai niciodat din casa seara, nici n zi de srbtoare, nici lunea ca-i merge ru toata sptmna, nici marea ca sunt trei ceasuri rele etc. Ori porunca lui Dumnezeu este aceasta: "Celui ce cere de la tine, d-i; i de la cel ce voiete s se mprumute de la tine, nu ntoarce faa ta" (Matei 5;24); "mparte pinea ta cu cel flmnd, adpostete n casa ta pe cel srman, pe cel gol mbrac-l i nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Daca dai pinea ta celui flmnd i tu saturi sufletul amrt, lumina ta va rsri n ntuneric i bezna ta va fi ca miezul zilei" (Isaia 58;7-10). S nu uitm c: MAI MARE FERICIRE ESTE A DA DECT A LUA. ---De cte ori trebuie s se trag clopotele daca avem un mort brbat sau daca avem mort o femeie? Nu este scris nimic n cri la rnduiala slujbei nmormntrii referitor la de cate ori s se trag clopotul la mori, sau s se diferenieze btile clopotului n funcie de sexul mortului. Acestea sunt credine false. ---Putem face pomana de dulce in posturi sau in zilele de post? Nu, nicidecum. Asa ceva nu se mai numeste pomana, ci chiar este pacat. 51

--- Daca dam ceva de pomana, este obligatoriu sa facem cruce peste acel lucru sau acea mancare? Nu este obligatoriu sa facem cruce deoarece milostenia noastra e primita si fara a fi insotita de anumite gesturi. --- Ce este ruperea unei cununi deasupra mortului? Acest ritual are drept scop ruperea cununiei dintre so i soie, pentru ca cel rmas n via s se poat cstori. Practica aceasta nu are nici un temei religios, dovedete lipsa de credin i afecteaz direct nvtura despre Taina Sf. Cununii. --- DE CE EXIST TRUPURI CARE NU PUTREZESC? Mai nti trebuie s spunem c, trupurile care nu putrezesc pot fi de dou feluri. Exist trupuri care nu numai c nu putrezesc, dar devin izvortoare de miresme i chiar de mir; acestea sunt trupurile unor sfini care prin vieuirea lor au fost cinstii de Dumnezeu. Astfel de trupuri cretinii le numesc sfinte moate, i se cinstesc dup cuviin. Dar exist i trupuri care nu putrezesc din pricina fie a unor blesteme fie a unor pcate grele care au rmas nespovedite. Dac se descoper prin voie dumnezeiasc astfel de cazuri, preoii bisericii, fac slujbe de dezlegare pentru sufletul celui rposat. --- CE RITUALURI PGNETI SE MAI PRACTIC LEGAT DE SLUJBA NMORMNTRII? - Pzirea ca mortul s nu se fac strigoi -- prin mpungerea n inim a unei epue i/sau prin nchiderea pisicilor din cas pe toat perioada ct st mortul n cas. - Ruperea legturilor de la picioarele mortului -- pentru ca acesta s poat pi pe lumea cealalt. - Conducerea pe ultimul drum cu fanfar i orchestr -- pentru a crea o atmosfer pompoas i fastuoas. - Punerea diferitelor obiecte in buzunarul mortului (ac, a, bani etc) -- pentru ca s aib pe lumea cealalt. - Trecerea cocoului i a ginii peste groap -- pentru izgonirea duhurilor rele. - ngroparea morilor in cavouri -- pentru a face din locul lor de veci o adevrat capodoper. - Ducerea la altar a unui coco alb -- ca jertf pentru cei ce mor nemprtii. - Pregtirea praznicului n zile de post cu mncare de frupt -- zicnd c mortul nu mai postete. 52

Toate aceste practici enumerate mai sus reprezint abateri grave de la credina ortodox i trebuiesc nlturate pentru c denatureaz nvtura de credin a Sfintei noastre Biserici. --- ESTE CORECT EXPRIMAREA "A TRECUT N NEFIIN"? Aceast exprimare nu este corect deoarece cuvntul nefiin este echivalent cu ideea de inexisten, neant. Noi tim c sufletul omului este scnteie dumnezeiasc care nu moare niciodat. --- CARE POMENI SUNT PRIMITE NAINTEA LUI DUMNEZEU? Nu sunt primite pomenirile celor care triesc n pcate grave, celor certai, i celor care fac pomana din bani furai. --- DE CE SECTARII SPUN CA NOI NU MAI PUTEM I NU MAI SUNTEM DATORI S NE RUGM PENTRU CEI ADORMITI? ntr-adevr, sectarii exclud posibilitatea interveniei celor vii pentru cei mori, spunnd c Dumnezeu va judeca pe fiecare n parte, invocnd textul din 2 Corinteni 5,10 "Pentru c toi trebuie s ne nfim naintea scaunului de judecat a Lui Hristos, ca s ia fiecare dup cele ce a fcut prin trup, ori bine ori ru." C Dumnezeu va rsplti fiecruia dup faptele lui este foarte adevrat, dar c posibilitatea de a ne ruga pentru cei mori este exclus nu poate fi adevrat. Cum putem argumenta acest lucru? Noi vedem c n Sfnta Scriptur se pune mare pre pe rugciunea unora pentru alii: "V ndemn deci, nainte de toate, s facei cereri, rugciuni, mijlociri, mulumiri, pentru toi oamenii;"(1 Timotei 2,1) iar la Iacov 5,16 se spune: "Mrturisii-v deci unuia altuia pcatele i v rugai unul pentru altul, ca s v vindecai c mult poate rugciunea struitoare a dreptului. " Deci, dac rugciunile noastre folosesc celor vii, cum dar s nu foloseasc i celor mori de vreme ce sufletele lor triesc? --- N VECHIUL TESTAMENT SE FOLOSEAU RUGCIUNILE DE MIJLOCIRE PENTRU CEI ADORMII? Da, i n Vechiul Testament avem mrturii de rugciune pentru cei adormii. Astfel, la Macabei cartea a doua "Drept aceea sfnt i cucernic gnd a fost, c a adus jertf de curie pentru cei mori, ca s se slobozeasc de pcat. (2 Macabei 42-46), iar Proorocul Baruh spune: "Doamne Atotiitorule, Dumnezeul lui Israel, auzi rugciunea celor ce au murit."(3, 4-5).

53

11. DIVERSE NVTTURI CORECTE SI NVTTURI GRESITE

---Se mantuiesc cei care nu cred in Sfanta Treime ? Nu se mantuiesc, pentru ca toata temelia credintei noastre este Dumnezeu in Trei Fete preaslavit: Tatal, Fiul si Duhul Sfant. Asa vedem ca de la inceputul credintei, Dumnezeu Tatal S-a sfatuit cu Fiul si cu Duhul Sfant, zicand asa: Sa facem om dupa chipul si asemanarea Noastra! (Facere 1; 26). Si in toate lucrurile cele mai importante Sfanta Treime lucreaza impreuna. ---De ce nu se mantuiesc sectantii? Iata de ce nu se mantuiesc sectantii: intai, pentru ca ei au devenit hulitori ai Duhului Sfant, necinstind pe Sfanta Treime, in diferite feluri. Pentru ca, odata ce au lepadat Sfintele Taine, Soboarele ecumenice si Crezul, inseamna ca au lepadat toata invatatura Mantuitorului, iar ca dovada este faptul ca la nici o secta nu s-a ajuns la marimea sfinteniei, ca sa se faca vreun sfant. Nici chiar pe Maica Domnului n-o considera sfanta si nu o preacinstesc. Deci, sunt destule motive pentru care ei nu se mantuiesc. ---Cine sunt urmasii Apostolilor? Urmasii Apostolilor sunt: arhiereii, preotii si diaconii. Acestia sunt autoritatea bisericeasca, pe care i-a lasat Domnul Hristos sa conduca Biserica pana la sfarsitul veacurilor ! Numai acestia se pot numi Apostoli, purtatori ai Duhului Sfant si propovaduitori ai Evangheliei. Fiecare treapta din Taina aceasta a Preotiei are rolul ei. Prima treapta este diaconia si are si rolul de propovaduire, dupa cum au avut si cei sapte diaconi de la inceputul crestinismului; si ei se numesc apostoli, pentru ca si ei au primit Duhul Sfant prin punerea mainilor arhieresti. Apoi preotia si arhieria. ---Daca vreun animal de pe langa casa se imbolnaveste, il putem unge cu sfintenii, si cu ce anume? Crestinii pot stropi cu agheasma vitele sau grajdurilor vitelor, cat si in casele in care locuiesc. ---Prescurile, cine poate sa le faca si in ce conditii le fac? Desi nu este precizat nicaieri in mod clar, prescurile este bine sa le faca femei mai in varsta si vaduve, si daca nu se gaseste poate sa le faca si una tanara, dar sa fie spovedita si impartasita. Aluatul se face din faina apa, drojdie si sare, altceva nimic pentru prescurile de la altar. NU se unge tava in care se coc cu ulei. Pentru artosul de la litie, din ajunul sarbatorilor, se poate adauga untdelemn, anason, chimen zahar, iar in zilele de dulce se poate face ca si cozonacul. Iar pistornicul este deja sfintit prin forma lui de cruce si numele Domnului Iisus Hristos sculptat.

54

---Cei ce au purtat baiere sau alte obiecte descantate, ce pot face pentru ispasirea acestor pacate? In primul rand sa se faca spovedanie buna, ascultand sfaturile preotului. ---Ce este deochiul? Se descanta? Ce rugaciuni se fac? Deochiul este o ispita de la diavolul, prin care nadajduieste sa-l faca pe om sa greseasca cu ceva inaintea lui Dumnezeu, adica sa-l faca sa mearga la descantece. In cazul acesta se poate spune rugaciunea Tatal nostru. Daca deochiul se repeta, trebuie sa mergem la preot si sa-i cerem sa ne citeasca rugaciunea speciala. ---Florile din Vinerea Mare, florile de la Sfintele Moaste, de la hramuri, salcia de la Florii, frunzele de nuc de la Rusalii cand se usuca, ce facem cu ele ? Acestea se ard pe o vatra curata. ---Cand si daca se cere scoaterea particelelor si ce reprezinta? Particelele se scot pentru anumite probleme: necazuri, boala, castigarea celor de trebuinta si folos, dar si pentru multumire. Desi in cartea de slujbe (Liturghier) se spune ca particelele nu se dau credinciosilor, parintele Argatu dadea credinciosilor aceste particele, dar le spunea ca se pot manca doar dupa ce au postit minimum 24 de ore. ---La metanii se saruta pamantul sau se face semnul Sfintei Cruci cu degetele pe pamant? La metanii nu se saruta pamantul si nici nu se face semnul Sfintei Cruci cu degetele pe pamant. Este un obicei fara rost, scornit de babe care nu cunosc credinta. In schimb se atinge pamantul cu fruntea. ---Putem sa ne cumparam singuri icoane? Ne putem inchina si la icoane nesfintite, sa le tinem ca tablouri? Cum procedam cu icoanele catolice? Icoanele se pot sfinti cu Agheasma Mare? Dupa Sfanta Impartasanie este interzisa sarutarea icoanelor, mana preotului? Icoanele le putem sterge de praf si cum? E bine ca fiecare crestin sa aiba ambitia sa cumpere singur icoanele sau macar una sa fie cumparata de el, sa le tina la rasarit, chiar daca nu sunt sfintite; iar cand se face o sfestanie roaga preotul sa sfinteasca si icoanele. Iar cele catolice, care sunt mai mult tablouri, le putem pune pe peretii ceilalti. Dupa Sfanta Impartasanie, in ziua aceea nu este bine sa sarutam icoanele, mana preotului, decat daca s-a intamplat cumva sa fi mancat sau baut ceva dupa ce ne-am impartasit. Nu insa o inghititura-doua, cum este anafora luata dupa ce ne impartasim sau gura de vin bauta uneori, ci asa incat toata Sfanta Impartasanie sa se fi dus de pe buzele si din gura noastra. Sarutarea altor persoane nu este recomandata. Icoanele, e bine sa se stearga de praf cu o carpa moale, curata, pe care o intrebuintati numai pentru stergerea prafului de pe lucrurile sfinte, icoane, cruci, sticle cu agheasma, cutiile cu anafora, iar persoana care sterge sa fie curata in zilele acelea.

55

---Ce se intelege prin desfranare trupeasca, dar sufleteasca? Ce inseamna desfranare, preadesfranare, onanie, sodomie, gomorie, malahie, zoofilie ? Desfranarea si curvia sunt acelasi pacat. Curvia este atunci cand omul nu-si infraneaza trupul si inainte de cununia la biserica cade in pacatul acesta. Preacurvia se numeste atunci cand unul dintre cei doi e casatorit, sau amandoi care fac pacatul sunt casatoriti fiecare. Onania sau malahia poate fi si acelasi pacat. Onanie vine de la o persoana din Vechiul Testament care se chema Onan. Acesta isi varsa samanta afara, ca sa nu faca copii. Pacatul acesta este foarte practicat in ziua de astazi, cu ajutorul prezervativului sau fara. Trebuie stiut ca fara voia omului se intampla periodic la tineret ca in somn sa aiba scurgere, fie printr-un vis, fie ca a baut lichide multe sau a privit reviste sau filme erotice. Cand se intampla spontan, fara interventia omului nu se socoteste pacat; se face pocainta, se zice Psalmul 50, se fac metanii si se curateste de pacat. Dar cand intervine omul sa provoace acest pacat se numeste onanie sau malahie sau masturbare si aceasta se canoniseste 40 de zile nu are voie sa se impartaseasca si sa faca pocainta cu metanii. Pacatele sodomiei si gomoriei se faceau in cele doua cetati pe care le-a ars Dumnezeu cu foc, Sodoma si Gomora. Oamenii traiau unii cu altii, barbat cu barbat, femeie cu femeie, sau barbat cu femeie intrebuintand dosul sau gura. Unii se amestecau cu animalele de tot felul (zoofilie). Desfranare sufleteasca facem atunci cand am parasit pe Dumnezeu si ne lipim sufletul de lume si de politica. ---In cazuri de nedreptatire, putem apela la tribunal, la judecata ? E bine sa se evite lucrurile acestea, pentru ca se ajunge la cheltuiala si la mai multe pacate, dar daca sunt cazuri grave trebuie descurcate de autoritati. ---Daca un sectar ne ofera o Biblie sau alte carti de-ale lor, le primim ? Nu le primim. ---CE ESTE ACEEA INCHINACIUNE? Daca dupa ce am facut semnul crucii ne plecam trupul inainte, pana ce mana ajunge la pamant, am savarsit o inchinaciune sau metanie mica. ---CUM SUNT ACELEA METANII (MTNII)? Daca dupa ce am facut semnul crucii cadem in genunchi, plecandu-ne apoi capul pana la pamant, am savarsit o metanie mare. Acest gest este semnul supunerii noastre totale catre Dumnezeu, semnul infrangerii mandriei cugetului nostru si al caintei pentru pacatele noastre. In privinta zilelor in care se face aceasta slujba, exista obiceiuri care difera de la o zona la alta. Este bine insa ca Sfestania sa se faca in post sau in zi de post, cat si in zi de duminica si sarbatoare. ---CE ESTE SFINTIREA CASEI? CAND SE FACE ACEASTA?

56

Sfintirea casei se face atunci cand cineva se muta intr-o casa, fie ca e constructie noua sau nu. Se face intai slujba Agheasmei celei mici (Sfestania). Pentru sfintirea casei este nevoie de un pahar sau 1 litru de ulei si un bat de chibrit infasurat la un capat cu vata sau un bat din acela pentru urechi. Cu ele preotul face semnul Sfintei Cruci pe peretii camerelor. Din uleiul ramas puteti pune atat in mancare, cat si in candela. Nu este necesara faina la acesta slujba. ---IN ZILELE DE VINERI PUTEM SPALA? In aceste zile putem spala. Obligatoriu este in aceste zile postul, atat cel de mancare, cat si cel trupesc, adica nu trebuie sa se impreuneze sotii. Sa nu spalam si sa nu coasem sau sa nu lucram in zilele de miercuri si vineri face parte din capitolul "de la babe citire". Este bine sa nu va luati dupa ce zice unul si altul, ci doar dupa ceea ce gasiti scris in carti. ---Dac ai avorturi i vrei s i se ierte, s te mprteasc preotul peste un mormnt proaspt prin urechile unei foarfeci ruginite. Aceasta este Preoii nu fac aa ceva niciodat, cci nici nu este Sfnt Tain, ci vrjitorie curat. Sfnta mprtanie nu se d prin urechi de foarfeci ruginite, sau peste morminte, ci n Sfnta Biseric, eventual la patul bolnavului. ---Cnd te mui la cas nou, dac nu ai coco nu este bine. Trebuie s-i cumperi coco pentru c acesta cnd cnt alung dracii din curte. Nu-i adevrat. Cocoul este cu treaba lui i dracii cu treaba lor. Ce poate fi mai important pentru o cas nou dect binecuvntarea lui Dumnezeu, sfetania, care trebuie fcut cel puin o dat pe an. Dar cei care se mut ntr-un apartament nou, unde vor tine cocosul? ---S nu te uii noaptea n oglind. Uitatul n oglind nu are nici n clin nici n mnec cu problemele i necazurile din via. Nu ni se schimb viaa datorit unui gest nevinovat. Nu ne merge ru de la un astfel de gest, ci din pricina pcatelor noastre ne merge ru uneori. Mntuirea noastr depinde de faptele fcute fa de Dumnezeu i semenii notri, fapte dup care vom fi judecai. ---Este pcat mare s pierzi metaniile de la mn. Metaniile n sine nu au nici o valoare sau putere spiritual. Ele sunt obiecte care ne amintesc de rugciunea: "Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiete-m pe mine, pctosul(a)". Dac le-am pierdut, nu-i nimic; s nu ne pierdem credina sau sufletul, pentru c Iisus spunea: "Ce poate da omul n schimb pentru sufletul su" (Matei 8;34-38). ---Dac-i cade un fir de pr din cap nu trebuie aruncat deoarece Mntuitorul a spus c toate firele de pr din cap sunt numrate i ca atare trebuie puse n sicriu sub cap pentru c Mntuitorul ne va ntreba de ele la ziua judecii. Iisus spunea: "Iar dac ochiul tu te smintete, scoate-l i arunc-l c e mai de folos s ajungi fr un ochi n rai, dect cu amndoi n iad" (Matei 18;8-9). La judecata de apoi, 57

Iisus nu ne va ntreba de firele de pr, ci de faptele noastre bune sau rele. De fapt, nu ne va ntreba nimic, cci: "Sfinii vor judeca lumea" (1 Corinteni 6;2), ne vor alege dup faptele noastre, cum despart pstorii caprele de oi. Nu pierdei timpul adunnd firele de pr, mai bine "adunai fapte bune", aprindei candela, tmiai i amintii-v unde ai pus cartea de rugciuni i Psaltirea. ---Lumnrile trebuie tmiate nainte de a fi aprinse. Lumnarea este un simbol i o jertf, (simbolizeaz lumina dumnezeiasc pe care o dorim i n viaa aceasta, i n viaa viitoare i este i o jertf adus lui Dumnezeu). Se tmie icoanele, se tmie prin cas, dar n-am mai pomenit s tmiem lumnrile. ---Copiii pn la vrsta de doi ani nu au voie sa vad animalele ca s nu se fac animale. Omul s-a nscut om i om va muri. Copiii de la ar se nasc i cresc ntre animale i nu pesc nimic. nsui Iisus s-a nscut n peter nconjurat de animale, a cltorit pn la 2 ani cu asinul i nu s-a ntmplat nimic ru. Ori credei c-L inea Fecioara Maria legat la ochi !?! (Luca 2;6-12; Matei 2;13-15). ---Femeia gravida s nu se uite la pisic deoarece va nate copilul pros. Zicala romneasc "Ce semeni aceea rsare" este adevrat. Dup ce ai semnat poi da cu orice, nu va iei din gru secar sau invers. Starea sufleteasc a femeii se va ntipri n sufletul noului nscut. Fii buni i vei avea copii buni! ---S nu-i tai copilului unghiile cnd este mic pentru c apoi cnd se va face mare va fi ho. Dac nu tiem unghiile copilului cnd este mic, s-ar putea s se zgrie pe fa, se poate lovi cu unghiile n ochi, i atunci vom regreta faptul c plecm urechea la nvturile greite ale unora. Obiceiurile nu se motenesc, ci se nva, Iisus spunea c sluga va face ce vede stpnul fcnd, iar copilul va face ce fac prinii. Sunt i alte cauze care duc la ndeletniciri rele, dar ferii copiii de ele. Trupete, splai-i, tiai-le unghiile i nu se va ntmpla nimic ru, ba din contr vor fi mai sntoi. Cel mai mult conteaz dac-i cretem n credina ortodox, dac i mprtim la fiecare 40 de zile pn la 7 ani, iar dup vrsta de 7 ani, spovedanie i mprtanie cel puin de patru ori pe an. Duminica s mearg la biseric, s posteasc mcar miercurea i vinerea, s se roage n fiecare diminea i sear, s-i ferim de televizor. ---n Sptmna Patimilor nu avem voie s splm. Dac am putea s priveghem toat sptmna ar fi foarte bine. Dar, pentru c trebuie s mncm, trebuie s i muncim, ne i murdrim, deci trebuie s splm chiar i n aceast sptmn.

58

---Dac se stric vreun aparat electronic din cas trebuie fcute descntece cu ceap. Duhurile rele intr doar n suflete i nu n obiecte sau n legume. Obiectele nu au suflet, iar cel ce se ceart cu un obiect sau cu orice lucru nensufleit, cu sine se ceart cci este nendemnatic sau neatent n folosirea lor. ---Dac ai fcut avort sau desfrnare, numai dup 25 de ani de la svrirea pcatului mai ai voie s mergi la mnstire. Dup svrirea unui asemenea pcat, mergi ct mai repede la un preot duhovnic i dup spovedanie el i va da un canon dup gravitatea pcatului, fiindc nu toi bolnavii se vindec lund acelai medicament. Este o minciun sfruntat c nu mai ai voie s mergi la mnstire, fiindc aa cum spitalul este pentru bolnavi, tot aa Bisericile i Sfintele Mnstiri sunt pentru pocina celor pctoi. Dac mergei la mnstire, Dumnezeu "v va numra paii", adic va fi mult bucurie n cer i n sufletul dumneavoastr. ---S nu duci gunoiul din casa lunea i nici dup ce se Ias ntunericul. Pe vremea Mntuitorului zilele nu aveau nume, ci se numrau (ntia, a doua, a treia, etc). ntr-o singur zi era oprit munca, n ziua Domnului. Anumite persoane au adugat unele restricii, pentru c nu aveau dumnealor chef s fac acea lucrare lunea sau mai pe nserat. ---Cnd copilul este mic i este bolnav, pentru a se vindeca trebuie vndut pe geam i s-i pun alt nume pentru a nu-l recunoate bolile; dac nu este rscumprat pe lumea cealalt nu mai este al prinilor. Acest obicei nu numai c nu are nici un fel de legtur cu Sfnta Tradiie Ortodox, dar ne i intrig prin aceste "poveti la un pahar". ---N-ai voie s-i zici unui animal "sracul de el" c apoi pe lumea cealalt l mnnci. Mai bine l-am mnca pe lumea aceasta, pentru c acolo sufletul nu mai mnnc i nu mai bea. ---Dac tai unghiile unui btrn i le lai n cas nseamn c lai srcie. O, nu, nu-i adevrat, nu lai n cas srcie, ci eventual mizerie. ---Dac vrei s blestemi pe cineva care i-a fcut ru trebuie s mergi la Biserica Neagr" si s-i fac preotul o "slujb ntoars". n toat ara, nu exist Biserica Neagr, afar numai de cea din Braov. i apoi preoii nu fac "slujbe ntoarse", nu blestem, ci se roag s vin binecuvntarea lui Dumnezeu peste toat lumea. (Am aflat, spre surprinderea mea, c "slujba ntoars" ar nsemna ca preotul s se roage mbrcat cu vemintele pe dos, la miezul nopii, cu lumnrile ntoarse cu capul n jos i s blesteme pe cel care a fcut rul). 59

---Daca bate grindina trebuie s bgm talismanul sub streain i acesta va sparge grindina. Dac vine un cutremur trebuie s bgm talismanul sub streain. Talisman, prin definiie, nseamn un obiect sau o carte considerat de ctre superstiioi ca fiind nzestrat cu o for magic, supranatural i avnd puterea de a da ajutor celor care l poart. Oare poate avea o carte puterea lui Dumnezeu? Oare ne-a botezat talismanul, ne-a cununat talismanul, ne iart pcatele talismanul, ne mprtete talismanul? Nu, ci doar Hristos, prin preot n Duhul Sfnt. Talismanul este o carte ca oricare alta, fr nici o putere. Mai sfnt este Biblia, i tot se cutremur casele n care ea se afl. Se d prea mult importan unei cri lipsit de orice adevr. ---n candela se pune ulei numai dintr-o sticl nenceput. n candel se pune ulei curat din orice sticl, nceput sau nenceput, dup cum n Sfnta Biseric punem din aceeai sticl pn o terminm. Nu uleiul conteaz. Moise nu spune nimic despre aceasta. ---Este pcat s dai flori duminica. Dac suntem invitai la o nunt Duminica i ducem un buchet de flori tinerilor cstorii, pctuim oare? Dac mergem Duminica n vizit la o familie, cu un buchet de flori n mn, pctuim oare? Dac ducem Duminica la Sf. Liturghie flori pentru a fi puse n biseric, pctuim oare? ... Categoric nu. Aceasta e curat superstiie. ---Cnd i iese preotul n cale i merge ru. Dac-i iese doctorul n cale te i mbolnveti? Dac-i iese frizerul n cale i cade prul din cap? Dac-i iese mecanicul n cale i se stric maina? .. i atunci cnd i iese preotul n cale cum o s-i mearg ru? Roag-te lui Dumnezeu s nu te ntlneti cu diavolul. Dac i iese preotul n cale bucur-te c ai ocazia s-l ntrebi ceva sau s-i mrturiseti ceva. De fapt celor buni i nelepi poate s le ias i Satana n cale c tot bine le merge, iar celor ri poate s le ias i Dumnezeu n cale c tot ru le merge. ---Cnd i taie pisica drumul i merge ru (trebuie s faci nu tiu ci pai napoi). Pisica e un biet animal fr raiune i care traverseaz drumul pentru c se ntoarce probabil de la vntoarea de oareci. Nu tie c ntlnete un superstiios, c s-ar ntoarce din cale! Aa c mai de grab se ntoarce superstiiosul (s nu supere pisica), netiind c animalele nu au putere spiritual, nu sunt duhuri i nu pot influena viaa oamenilor. ---Femeia gravida nu are voie s intre n Biseric. Nu este adevrat. Iisus a oprit s intre n Templu (respectiv n Biserica de astzi) pe cel care este nempcat cu aproapele sau. "Dac i vei aduce darul tu n altar i acolo i vei aduce aminte c fratele tu are ceva mpotriva ta, Ias darul tu acolo naintea altarului i mergi nti i mpac-te cu fratele tu i apoi venind, adu darul tu" (Matei 5;23-24). O femeie gravid nseamn binecuvntarea lui Dumnezeu peste ea i peste familia ei i tocmai acum are ea mai mare nevoie sa intre n Biseric att pentru ea ct i pentru "darul 60

lui Dumnezeu" ce-l poarta n pntece. Oare Fecioara Maria dup Buna Vestire nu a mai mers la rugciune? Ba da! ---La mas (n timp ce mnnci), nu ai voie s citeti pentru c i mnnci minile. Nu este adevrat, ns putem spune c fiecare lucru trebuie s-l faci la timpul lui. Cel nelept va citi atunci cnd este vremea cititului, iar mesei i va acorda atenia cuvenita pentru o dieta sntoasa. Cel fr de minte va face mai multe lucruri deodat: citete, mnnc, se leagn pe scaun, privete la televizorul instalat la buctrie, este atent i la discuiile altora... i de fapt nu face nimic, adic "i-a mncat minile". ---Niciodat seara i n ziua de luni sa nu dai nimic din cas c nu mai ai spor toata sptmna. S nu dai bani sau sa nu mprumui pe cineva cu bani n ziua de luni. Oare, aa s fie? Unde scrie c nu trebuie s facem fapte bune lunea? Zgrcenia este un pcat care i stpnete pe muli i atunci au gsit diverse justificri: s nu dai niciodat din casa seara, nici n zi de srbtoare, nici lunea ca-i merge ru toata sptmna, nici marea ca sunt trei ceasuri rele etc. Ori porunca lui Dumnezeu este aceasta: "Celui ce cere de la tine, d-i; i de la cel ce voiete s se mprumute de la tine, nu ntoarce faa ta" (Matei 5;24); "mparte pinea ta cu cel flmnd, adpostete n casa ta pe cel srman, pe cel gol mbrac-l i nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Daca dai pinea ta celui flmnd i tu saturi sufletul amrt, lumina ta va rsri n ntuneric i bezna ta va fi ca miezul zilei" (Isaia 58;7-10). S nu uitm c: MAI MARE FERICIRE ESTE A DA DECT A LUA. ---S pori mereu ceva pe dos (maioul, osetele, cmaa) ca s nu se lipeasc farmecele de tine. Farmecele sunt lucrarea vrjitoarelor. Ele exist, dar citind din Vechiul Testament Cartea lui Iov, putem nelege c Satana poate face ru, ns numai cu ngduial i numai ct i ngduie Dumnezeu: "Atunci Domnul a zis ctre Satan: "Iat, tot ce are el (Iov) este n puterea ta; numai asupra lui s nu ntinzi mna ta. i Satan a pierit din faa lui Dumnezeu"(Iov 1;12). Deci farmecele sunt lucruri ale lui Satan i ele nu se vor apropia niciodat de omul cel bun i corect, iar de cel ce face ru se vor lipi chiar de ar avea toate hainele mbrcate pe dos, aa cum rezult i din cuvintele Sfntului Apostol Pavel n epistola ctre Romani: "Fii nelepi spre bine (facei numai bine) i nevinovai la ru (s nu facei nimnui nici un ru). Iar Dumnezeul pcii va zdrobi repede sub picioarele voastre pe Satana" (adic, nu-i va ngdui diavolului s v fac ru, chiar dac cineva v face farmece) (Romani 16;19). ---Nu este bine s-i cumperi copilului haine nainte de a se nate. Este o superstiie i se spunea aa fiindc nu se putea ti ce va fi copilul: parte brbteasc sau parte femeiasc. ---Nu trebuie s te ntorci din drum c nu-i merge bine. 61

Prima calitate a memoriei este uitarea, i de fapt este un dar deosebit pe care l avem de la Dumnezeu. Dac n-am uita, n-am putea s primi noi informaii n creierul nostru. De foarte multe ori uitarea este o binecuvntare, ca n cazul n care ne moare cineva drag. Dac plecnd la pia ai uitat portofelul cu bani, trebuie s te ntorci s-l iei, altfel nu vei putea cumpra nimic. Numai c ntorcndu-te s-l iei, s umbli cu grij, cci dac rscoleti toate plin de nervi sigur vei pi multe necazuri. ntr-o zi de duminic am plecat spre biseric. Pe drum mi-am amintit c am uitat ceva. Mam ntors i am luat. Apoi din nou, n acelai loc mi-am dat seama c mai uitasem ceva. Mam ntors iari din drum. Creznd acum c am luat totul, culmea, n acelai loc mi-am adus aminte c uitasem nc ceva. M-am ntors din nou i ce credei? n cas mirosea a ars. Cnd m uit mai bine, uitasem fierul de clcat n priz. Deci, uitarea nu a fost un ghinion, ci binecuvntare, lucrarea lui Dumnezeu care mi-a ajutat s nu gsesc la ntoarcere casa fcut scrum. ---Vinerea s nu tai via. Se spune ca Iisus este "strugurele cel copt din care curge vinul care mntuiete lumea". Vinerea a fost ziua n care Dumnezeu Iisus Hristos S-a adus pe Sine jertf n faa lui Dumnezeu Tatl i i-a vrsat scumpul Su snge prin jertfa de pe cruce, splnd pcatele neamului omenesc. Dar s nu amestecm cele lumeti cu cele sfinte. Vinerea (dac nu este cruce roie n calendar) este o zi obinuit de lucru i nu-i nici un pcat s tai via. ---Pn la Dumnezeu te omoar (sau te mnnc) sfinii. Aceasta este o vorb nu numai greit, dar chiar duneaz Sfintei noastre credine. Se bazeaz aceast zical pe versetul: "Au nu tii c sfinii vor judeca lumea?" (1 Corinteni 6;2). Dar dup cum se observ sfinii vor judeca lumea, ns n-au omort i nici nu vor omor pe nimeni, ba dimpotriv se roag, mijlocesc la Dumnezeu nencetat pentru mntuirea noastr, fiind "casnici ai lui Dumnezeu". ---Dac ai un singur brad n curte, s-l tai ca s nu rmi singur. Alta pcleal. ntr-o zi vei rmne singur sau va rmne singur, cum o vrea Dumnezeu. Bradul din curte sa nu-l tai, pentru c plantele i mai ales arborii nu ne pot influena viaa dect n msura n care le folosim n tratamente naturale (seminele, coaja, rdcinile, etc). Cum poate acest brad sa ne aduc ru n familie, cnd Iisus spune: "Nici un fir din prul capului vostru nu va cdea fr tirea lui Dumnezeu". BRADUL N POPOR ESTE SIMBOLUL VIEII VENICE. ---Dac omori un obolan, 7 ani ai ghinion. Conform cu versetul biblic: "Cretei i v nmulii i umplei pmntul i-l supunei; i stpnii peste petii mrii, peste psrile cerului, peste toate animalele ce se mic pe pmnt i peste tot pmntul" (Facerea1;28), omul este stpn peste toate vietile pmntului. Toi cei cu suflet bun nu vor ucide prea uor sau chiar deloc nici mcar o furnic, iar cei ri vor face aceasta din plcere. Nu este bine! Dar duntorii i putem omor fr a avea pedeaps (ct despre cei 7 ani de ghinion, nici vorb s fie adevrat, nu este nici o legtur ntre obolan i ghinion). 62

---Pomul vieii nu ai voie s-l ii n cas pentru c atia oameni i vor muri din familie, ci puiori i ies pe tulpina. Pomul vieii a fost doar n rai. Orice alt plant cu acest nume nu are nici o influen asupra vieii noastre. ---La sfritul Sfintei Liturghii, cnd preotul zice "Cu fric de Dumnezeu, cu credin i cu dragoste s v apropiai", trebuie s faci trei pai ctre preot ca s te mntuieti. Aceste cuvinte sfinte se rostesc de ctre preot adresndu-se celor pregtii pentru a primi Sfnta mprtanie (post, spovedanie i s aib binecuvntarea preotului duhovnic de a se mprti). Ceilali nu se pot apropia de Sfntul Potir (adic nu se pot mprti). Deci, nu prin cei trei pai ne mntuim, ci prin Sfintele Taine (Spovedania, mprtania i celelalte). ---Ce se face cu anafora uscata, mucegaita? Anafora, Sfantul Pasti ramase, sau alte sfintenii se ard; cenusa se arunca la un loc curat sau pe apa curgatoare. Mai putem sa ingropam acestea, cu atentie insa sa nu fie dezgropate de animale. Nu se face altceva cu ele. Nu se arunca la chiuveta deoarece ajunge in loc necurat (canalizarea). --- Cand si cum se ia anafora? Anafora se ia in fiecare zi dimineata, numai pe nemancate. In duminici si sarbatori este bine sa mergem la biserica nemancati si anafura sa o luam la sfarsitul slujbei. In cazul in care suntem bolnavi si nu putem sta nemancati la Sf. Liturghie, putem lua anafora acasa si in duminici si sarbatori, dupa care mancam si mergem mancati la biserica. Aceasta insa trebuie sa fie o exceptie. ---Putem sa mancam anafora acasa cu supa sau alta mancare ca si cum ar fi in loc de paine? Nu, nu e bine sa amestecam anafora cu mancarea. Anafora se ia inainte de a manca sau bea ceva. ---Nu este bine s iei anafura acas, este mare pcat. Anafura este o pine binecuvntat n timpul Sfintei Liturghii, iar agheasma este ap sfinit. De aceea se mnnc nti anafura i apoi se bea agheasma. Dac agheasma o lum acas i nu este pcat, cu att mai mult putem lua anafura. ---Se poate aprinde o singur lumnare pentru mai multe persoane sau doar o singur lumnare i o singur persoan? Nu este menionat clar n nici una din crile de cult, dar cred c cel mai bine e lumnarea i persoana. 63

--- Ce este otpustul? Otpustul este partea de incheiere a oricarei slujbe. E de 2 feluri: mic si mare. Ceea ce este scris in unele carti la sfarsitul acatistelor de exemplu, este valabil atunci cand acatistul este citit in biserica de catre preot. Cand citim acasa, nu e nevoie sa facem otpustul. Mai putem sa zicem in incheierea rugaciunii asa: Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluieste-ne si ne mantuieste pe noi, amin! (de altfel acestea sunt cuvintele asa-numitului otpust mic). Nu este insa obligatoriu sa zicem, dar este bine.

AM NCERCAT S ADUN AICI TOATE NTREBRILE CARE MI LE-AU PUS CRETINII, CT I MAI ALES NIMICURILE INUTE DE CTRE EI CA FIIND LUCRURI MARI. ACEAST PAGIN SE COMPLETEAZ PE MSUR CE MAI AJUNG LA URECHILE MELE DIFERITE SUPERSTIII I PE MSUR CE MAI CONSTAT C NU SE TIU UNELE NVTURI ELEMENTARE PENTRU UN CRETIN ORTODOX.

http://www.parohiamacin4.org/superstitii_credinte_desarte.htm

64