FRUCTUL

DE LA FLOARE LA FRUCT

Dup fecundaie toate prile florii sufer numeroase transformri:

Petalele i staminele se vetejesc i cad Sepalele fie se reduc, fie cad i ele Stigmatul i stilul se vetejesc i se reduc.

Ovarul i celula-ou format i continu viaa, dar sufer i ele unele transformri. Celula-ou va da natere la embion iar ovarul se va transforma n fruct.

Seminele provin din ovule fecundate i fructele din ovarul ngroat

TIPURI DE FRUCTE

Fructele uscate se formeaz atunci cnd peretele ovarului devine tare. Pot fi de dou tipuri:

Care se deschid: fasole, mazre Care nu se deschid: floarea soarelui, gru, porumb.

Frutele crnoase se formeaz atunci cnd peretele ovarului devine suculent, bogat n substane de rezerv. Pot fi i ele de dou tipuri:

Care se deschid parial sau total: castan, nuc Care nu se deschid: cire, prun, ptlgea.

RSPNDIREA FRUCTELOR I SEMINELOR

Plantele fac fructe pentru a proteja seminele care se dezvolt n interiorul lor; Fructele ajut totodat la rspndirea seminelor de lng planta-mam; Rspndirea evit competiia pentru lumin, hran i sol, ntre plantele noi i planta-mam.

SEMINE CARE SE RSPNDESC PRIN DESCHIDEREA LIBER A FRUCTULUI

Mazre

Mac

Traista ciobanului

FRUCTE CU SEMINE CARE ZBOAR

Arar

Tei

Ppdie

FRUCTE AGTOARE

Ciulin

Castan

SEMINE REZISTENTE

 Plantele

cu flori care au seminele n ntregime nchise n fructul lor se numesc angiosperme.