Teste de autoevaluare 1. Patrimoniul familiei si al exploatatiei se confunda, n cazul (1 p): a. asociatiilor familiale b. societatilor agricole c.

societatilor comerciale agricole pe actiuni d. exploatatiilor familiale e. societatilor comerciale agricole create pe baza de initiativa privata 2. Profitul, ca finalitate a activitatii, este un atribut esential al existentei (1 p): a. ntreprinderii agricole b. gospodariei agricole de semisubzistenta c. oricarui tip de unitate agricola d. asociatiei familiale e. exploatatiei agricole familiale, fara caracter comercial 3. Pe baza unor ntelegeri verbale sau scrise, fara alte formalitati juridice, se pot constitui (1 p): a. societatile agricole b. exploatatiile familiale c. societatile comerciale agricole pe actiuni d. asociatiile simple (familiale) e. societatile comerciale agricole bazate pe initiativa privata 4. Partile sociale subscrise de fiecare membru se ntlnesc n cazul nfiintarii (1 p): a. exploatatiei agricole familiale comerciale b. societatii agricole c. asociatiei familiale d. societatii comerciale agricole pe actiuni e. oricarui tip de exploatatie agricola 5. Din punct de vedere managerial, ca un sistem monocentrist integrator se manifesta (1 p): a. exploatatia agricola familiala b. societatea agricola c. asociatia familiala d. societatea comerciala agricola pe actiuni e. a + c 6. Orice tip de unitate din agricultura noastra exercita, n totalitate, urmatoarele functiuni ale ntreprinderii (1 p): a. de cercetare - dezvoltare b. comerciala c. de productie

d. financiar-contabila e. de personal
y (y x output-uri, x input-uri ), exprimata v aloric, trebuie sa fie n toate cazurile (1 p): a. s> 1 b. s<1 c. 0 < s < 1 d.1 < s < 2 e. s 2 8. Exploatatia agricola este un sistem complex deoarece (1p): a. obtine mai multe produse de calitate dife rita b. utilizeaza o multitudine de resurse de natura umana, materiala, financiara, alaturi de cele naturale c. urmareste sa obtina un profit ct mai mare d. executa lucrari agricole variate, utiliznd att energia mecanica, ct si pe cea biologica a animalelor de munca si a oamenilor e. efectueaza cheltuieli de productie n structura diversa si n volum mare 9. Exploatatia agricola este un sistem (2 p): 1. complex, determinat de particularitatile activitatilor agricole, de alocarea si combinarea mai multor factori, de necesitatea mbinarii ramurilor 2. programat, n cazul tuturor exploatatiilor, acestea desfasurndu-si activitatea pe baza de programe formalizate, optimizate si adaptate cerintelor pietei produselor agricole 3. adaptiv, mai cu seama n cazul celor cu caract er comercial 4. de productie att n cultura plantelor, ct si n cresterea animalelor 5. tehnico-material, dar si biologic, utiliznd mijloace tehnice dar si organisme vii plante si animale 6. nchis, trasatura regasita la toate tipurile si formele de exploatatii 7. decizional, cuprinznd organisme si posturi manageriale, n care se iau decizii cu fundamentare stiintifica 8. a carui transmitanta este supraunitara, pentru toate exploatatiile, indiferent de unitatile de masura naturale sau valorice, n care se exprima input-urile si output-urile a 2,4,8; b 1,2,3; c 4,6,7; d 1,3,5; e 5,6,7.

7. Functionalitatea

sistemului exploatatie agricola, s =

Teste de autoevaluare 1. Cu prilejul organizarii structurale a societatilor comerciale agricole pe actiuni, atentia celor ce exercita managementul acestora va fi focalizata spre (1 p): a. indicatorii prin care se exprima marimea si dimensiunea societatilor comerciale b. sistemul de legaturi dintre componentele structurale si impactul lor asupra functionarii fiecareia si a sistemului societate comerciala c. stabilirea gradului de intensivitate al culturilor la care se va recurge n noul ciclu managerial d. organizarea si utilizarea componentelor fizice ale capitalului fix al societatii comerciale e. crearea unui regim rational de munca pentru componentii societatii comerciale agricole 2. Asigurarea de informatii necesare actelor si proceselor decizionale dintro societate comerciala agricola pe actiuni revine unor subdiviziuni (compartimente) ale acesteia, cum ar fi cele (0,5 p): a. de executie b. ajutatoare c. functionale d. ierarhice e. situate la nivelul managementului superior al societatii comerciale 3. Obtinerea produselor agricole ntr -o societate comerciala pe actiuni are loc n urmatoarele subdiviziuni (compartimente ale acesteia (0,5) a. de executie (operationale) b. functionale c. ajutatoare d. complementare e. de servire 4. n procesul de organizare structurala a unei societati comerciale agricole pe actiuni se va tine seama de influenta unor variabile organizationale, cum ar fi : (1 p): a. relatiile de complementaritate dintre ramurile de productie si productiile prevazute a se obtine b. structura fortei de munca dupa vrsta si dupa nivelul de formare profesionala c. sfera atributiilor, componentelor si responsabilitatilor societatii comerciale d. dimensiunea si forma solelor pe care se amplaseaza culturile

e. marimea si structura capitalului de exploatatie 5. Subdiviziunea organizatorica de productie predominanta n societatile comerciale agricole pe actiuni se regaseste sub forma de (0,5 p): a. compartiment functional b. ferma c. sector de servire d. compartiment de coordonare e. sector ajutator 6. n relatiile sale cu societatea comerciala de care apartine ferma vegetala nu are (1 p): a. gestiune limitata b. program de productie c. buget de venituri si cheltuieli d. dreptul sa desfasoare activitati cu institutiile financiare, sa achizitioneze factori de productie si sa recurga la desfasurarea produselor e. o anumita autonomie n gestionarea resurselor si n organizarea proceselor de productie 7. n calitate de componenta a organizarii structurale a societatii comerciale agricole pe actiuni, sectorul mecanic are rol (0,5 p): a. de executie b. de servire c. functional d. de coordonare e. de exercitare a managementului societatii 8. Un rol important n demersul ntreprins pentru perfectionarea structurii organizatorice a unei societati comerciale agricole pe actiuni l au (1 p): a. tipul de structura organizatorica b. complexitatea organigramei prin intermediul careia este formalizata structura organizatorica c. analiza structurii existente si formularea diagnosticului structural d. metodele dupa care se desfasoara procesele de munca e. manifestarea relatiilor de subordonare ierarhica si a celor de cooperare 9. Organizarea structurala a unei societati comerciale agricole pe actiuni are drept continut crearea unor subsisteme (subdiviziuni) ale sale, avnd rol (2 p): 1. social 2. de executie (operationale) 3. att de executie, ct si de servire 4. de servire

5. de exercitare a managementului 6. de stabilire a proportiilor dintre diferitele componente ale domeniului de activitate 7. functional 8. numai de a crea conditiile necesare adaptarii societatii la mediul ambiant n care si desfasoara activitatea a 1,2,8; b 2,4,7; c 5,7,8; d 3,6,7; e 2,6,8. 10. Diversitatea structurii organizatorice a societatilor agricole comerciale pe actiuni este generata de influenta unor variabile organizationale, cum ar fi (2 p): 1. structura culturilor, n calitate de componenta a sistemului de productie practicat n societatile comerciale 2. caracteristicile subsistemului relational constituit n societatile comerciale 3. dimensiunea societatilor comerciale 4. relatiile dintre ramurile existente n structura de productie a societatilor comerciale 5. complexitatea productiei, profilul si specializarea societatilor comerciale 6. exercitarea relatiilor de subordonare ierarhica n societatile comerciale 7. caracteristicile procesului tehnologic 8. flexibilitatea asigurata structurii organizator ice, necesara adaptarii societatilor comerciale la mediu la ambiant a 1,2,3; b 2,4,6; c 3,5,7; d 4,6,8; e 1,3,5;

g. Care sunt metodele statistice de studiere a dimensiunii exploatatiilor agricole si care este continutul lor ?
Teste de autoevaluare 1. Sub aspect economic, prezinta interes o anume dimensiune a exploatatiei agricole, apta sa ofere (1 p): a. un subsistem informational performant b. conditii pentru punerea n valoare a celorlalte resurse existente si un anumit nivel al veniturilor c. un mediu favorabil cresterii calificarii fortei de munca d. solutii de raspuns la problemele ridicate de alocarea si combinarea factorilor de productie e. flexibilitatea componentelor programului de productie 2. Dimensiunea unei exploatatii agricole, indiferent de tipul si forma acesteia, este redata prin (0,5 p): a. volumul productiei obtinute b. suprafata de teren sau numarul de animale aflate n crestere si n exploatare c. aparatul tehnic de productie si forta de munca utilizata d. marimea profitului brut obtinut din activitatea de exploatare e. suprafata de teren sau numarul de animale detinute si, n sens larg, si prin aparatul tehnic de productie si forta de munca utilizata 3.Conditiile dimensionale ale exploatatiilor agricole familiale au fost generate de (0,5 p ): a. fertilitatea diferita a terenurilor arabile pe care le detin n proprietate sau n exploatare b. capitalizarea redusa a acestor exploatatii c. reconstituirea si constituirea proprietatii private asupra pamntului, n urma aplicarii Legii fondului funciar (18/1991) d. structura fondului funciar pe categorii de folosinta e. slaba nzestrare cu mijloace tehnice a acestor exploatatii 4.Structurile dimensionale ntlnite n cazul exploatatiilor agricole din tara noastra variaza n functie de (1 p): a. tipul de exploatatie b. nivelul cunostintelor generale si de specialitate ale producatorilor c. forma exploatatiei

d. randamentul echipamentelor tehnice utilizate pentru desfasurarea unor procese de munca e. tipul de exploatatii si chiar de forma acesteia 5.Dimensiunile existente apar ca fiind date, urmare a unor prevederi legale, n cazul (1 p): a. societatilor agricole b. asociatiilor familiale c. societatilor comerciale agricole pe actiuni d. exploatatiilor agricole familiale e. societatilor agricole si ale exploatatiilor de subzistenta 6.O modalitate prin care poate creste dimensiunea unei exploatatii agricole familiale, ceea ce contribuie la asigurarea viabilitatii ei din punct de vedere economic, o reprezinta (0,5 p): a. schimbarea proportiilor ntre categoriile de folosinta ale terenului agricol detinut de exploatatie b. mbunatatirea fertilitatii terenului arabil pe care l are n exploatare c. arendarea de noi terenuri, pornind de la prevederile reglementarilor legale n vigoare d. modificarea structurii factorilor de productie alocati si combinati n exploatatia agricola e. cresterea gradului de utilizare a mijloacelor tehnice de care dispune 7.Gruparea exploatatiilor agricole n vederea studierii dimensiunii lor, presupune ca acestea sa (1 p): a. utilizeze forta de munca cu aceeasi structura n functie de vrsta b. aiba aceeasi specializare c. se caracterizeze prin acelasi nivel al indicatorilor de rezultate d. fie constituite n acelasi timp e. dispuna de acelasi capital circulant 8. Intervalul de grupare ales rational, n cazul studiilor privind dimensiunea exploatatiilor agricole, trebuie sa asigure (1 p): a. ierarhizarea culturilor n functie de eficienta lor economica b. alocarea si combinarea optima a factorilor de productie administrati diferitelor culturi c. deosebiri n nivelul indicatorilor de rezultate si de eficienta economica, care caracterizeaza exploatatiile agricole supuse gruparii d. performante economice ridicate pentru toate exploatatiile agricole asupra carora se efectueaza studiul

e. respectarea principiilor de combinare a ramurilor n exploatatiile agricole 9.Intervalul de dimensiune optima este ales n functie de cel mai mare nivel al mediilor partiale pentru indicatorii de rezultate si de eficienta si/sau nivelul minim pentru indicatorii de eficienta indirecti, n cazul aplicarii urmatoarelor metode n studiul dimensiunii exploatatiilor agricole (1,5 p): a. metoda variantelor b. programarea liniara c. metoda rangurilor d. metoda seriilor paralele interdependente e. metoda distantelor normate 10.Marimea unei exploatatii agricole este influentata de o serie de elemente, precum (2 p): 1. suprafata pe care o are n exploatare sau numarul de animale crescute 2. durata ciclului de productie al diferitelor culturi 3. modalitatile prin care se determina necesitatile de forta de munca ale exploatatiei agricole 4. nivelul de intensivitate al ramurilor de productie si/sau al culturilor practicate n exploatatii 5. metodele utilizate pentru organizarea proceselor de munca 6. managementul exercitat n fiecare exploatatie si modul de gestionare a factorilor de productie 7. randamentele mijloacelor tehnice pe care le are n exploatare 8. organizarea structurala a exploatatiei agricole a 1,2,8; b 2,4,5; c 1,4,6; d 2,5,7; e 6,7,8.

9. Ce rol are si cum se elaboreaza balan ta furajera ? 10. n ce consta rolul, care sunt componentele unui program operativ si cum se stabilesc ele ? Teste de autoevaluare
1. Urmatoarele elemente nu sun componente ale unei strategii a exploatatiei agricole (o,5 p) : a. alegerea domeniul de activitate b. fixarea unui anumit numar de obiective c. utilizarea competentelor distinctive d. subsistemul lucrarilor de reglare continute de o tehnologie e. asigurarea resurselor 2. Surprinderea evolutiei viitoare reale a unui fenomen cu ajutorul prognozelor depinde, n principal, de (o,5 p): a. mediul economic n care functioneaza unitatea b. gradul n care factorii de productie sunt substituibili c. nivelul de dezvoltare pe care l nregistreaza agricultura d. metoda de prognozare utilizata e. succesiunea lucrarilor agricole executate pe durata ciclului de productie al culturilor cu care are legatura fenomenul prognozat

3.Prognozarea nivelului productiei medii la hectar se poate face recurgnd la diferite metode, cum ar fi (0,5 p): a. programarea liniara b. metoda distantelor normate c. ajustarea seriei de timp a productiei medii cu ajutorul unor functii matematice d. metoda distributiva a programarii liniare e. matricea de cstig 4.Programul productiei vegetale nu are n componenta elemente, cum sunt cele de mai jos (0,5 p): a. structura culturilor pentru care opteaza exploatatia agricola b. productia medie la hectar a fiecarei culturi din structura c. productia totala ce urmeaza a se obtine de la fiecare cultura d. asigurarea factorilor de productie necesari pentru culturile din structura e. viteza zilnica de lucru pe feluri de agregate care executa diversele lucrari din teologia culturilor 5.Pentru elaborarea programului de monta si fatari se iau n considerare (1 p): a. sporul mediu zilnic de crestere n greutate a tineretului b. numarul de zile de fur ajare care revin unui efectiv si necesarul anual de furaje al acestuia c. prolificitatea si indicele de natalitate d. nivelul cheltuielilor de productie, al veniturilor si al profitului rezultate n urma exploatarii unui efectiv de animale e. sursele de acoperire a necesarului de furaje 6.Programarea evolutiei (miscarii) efectivelor de animale nu se bazeaza pe cunoasterea unor elemente, cum ar fi (1 p): 1. specia si categoria de animale 2. programul de monta si fatari 3. efectivele din fiecare specie, pe categorii de vrsta, de sex si destinatie (reproductie sau ngrasare) 4. necesarul de furaje si elaborarea balantei furajere 5. intrarile de animale, cu indicarea surselor de provenienta 7.Elaborarea programului de productie al unei exploatatii agricole are drept premise (3 p): 1.climatul relational format ntre componentii exploatatiei 2. perspectivele profesionale ale celor care lucreaza n exploatatie 3. asigurarea de informatii referitoare la cunoasterea cererii fata de diferite produse agricole

4. cunoasterea me todelor dupa care se efectueaza procesele de munca n exploatatie 5. succesiunea n care se desfasoara lucrarile agricole 6. estimarea, sub aspect cantitativ si calitativ, a resurselor de productie de care dispune exploatatia si a celor pe care si le poa te achizitiona 7. raportul n care se afla diferiti factori cu volumul productiei ce urmeaza a se obtine 8. analiza rezultatelor de productie din anul precedent a 1,4,8; b 3,6,8; c 3,5,7; d - 2,5,8; e 1,3,7. 8.Programarea obtinerii productiei de lapte de vaca, la nivelul unui an calendaristic, presupune cunoasterea urmatoarelor elemente ( 3 p): 1. efectivul de vaci, pe luni de lactatie, existent la nceputul anului pentru care se elaboreaza programul 2. numarul de vaci montate, pe luni, ncepnd cu luna mai a anului pentru care se elaboreaza programul 3. durata perioade de lactatie specifica vacilor de lapte 4. necesarul de furaje, calculat pe luni ale anului 5. modul n care se efectueaza monta 6. numarul de vaci care se vor reforma n cursul anului 7. prolificitatea vacilor de lapte 8. durata perioadei dintre doua monte consecutive a 6,7,8; b 2,3,4; c 1,3,6; d 4,5,7; e 1,2,3.

Teste de autoevaluare
1. Structura de productie a unei exploatatii agricole nu trebuie privita ca o simpla alaturare de ramuri, deoarece (1 p): a. ramurile permit obtinerea unor produse agricole diverse b. gestionarea obtinerii unui produs este dependenta de existenta altor ramuri de productie c. ramurile au durate diferite ale ciclurilor de productie d. sunt componente ale capitalului fix, care executa lucrari numai la o ramura e. ramurile reactioneaza, prin sporuri de productie, n mod diferentiat la aplicarea irigatiilor 2. Decizia de alegere a structurii de productie a unei exploatatii agricole se bazeaza ,n principal, pe (1 p): a. utilizarea rationala a fortei de munca n decursul unui an agricol b. nzestrarea tehnica de care dispune exploatatia c. semnalele emise de piata produselor agricole d. abundenta resurselor materiale aflate la dispozitia celor care exercita managementul exploatatiei e. utilizarea deplina a resurselor funciare ale exploatatiei 3. Diversificarea structurii de productie a unei exploatatii agricole este solicitata de factori, precum (1 p): a. adaptarea stricta a structurii la diferitele conditii existente n exploatatie b. accentuarea specializarii exploatatiei c. atenuarea caracterului sezonier al productiei agricole d. proportionarea rationala a dimensiunii ramurilor e. practicarea, de catre unele exploatatii a agriculturii cu timp partial 4. Specializarea unei exploatatii agricole are drept avantaje (1 p): a. reducerea caracterului sezonier al productiei agricole b. utilizarea mai eficienta a componentelor capitalului fix c. asigurarea omogenitatii procesului de productie d. marirea vitezei de rotatie a capitalului circulant e. atenuarea unor efecte ale riscului si ale incertitudinii 5. n directia diversificarii structurii de productie a unei exploatatii agricole actioneaza urmatoarele relatii dintre ramuri (1 p): a. de concurenta b. de complementaritate c. de substituire d. de conditionare

e. b + d 6. Dezvoltarea preponderenta a unei ramuri sau chiar a unei culturi, a unei specii sau a unei categorii de animale este specifica (1 p): a. structurii de productie complexe b. fixarii profilului unei exploatatii agricole c. diversificarii structurii de productie d. specializarii exploatatiei agricole e. mbinarii ramurilor vegetale cu cele ale cresterii animalelor 7. Dupa cerintele fata de factorii de productie utilizati ramurile dintro exploatatie agricola pot fi (2 p): 1. cu activitate quasi continua 2. de prelucrare a unor produse agricole sau neagricole 3. concurente 4. ajutatoare 5. de baza 6. complementare 7. nsotitoare 8. n relatii de conditionare a 1,3,4; b 2,5,6; c 3,6,8; d 5,7,8; e 1,3,7. 8. Pentru optimizarea combinarii ramurilor de productie ntr-o exploatatie agricola se poate recurge la metode, cum sunt (2 p): 1. functiile de productie 2. metoda distributiva a programarii liniare 3. programarea liniara 4. metoda potentialelor 5. calculul direct 6. matricea de cstig 7. graficul de desfasurare a lucrarilor 8. metoda variantelor a 5,6,8; b 2,3,4; c 3,6,8; d 3,5,8; e 1,5,7;

maximul tehnic, respectiv, optimul economic, n cazul functiei de o singura variabila independenta ? 8. Cum se determina cantitatile din cei doi factori, care se combina si care definesc maximul tehnic si optimul economic n cazul functiei de doua variabile independente? Teste de autoevaluare
1. Printr-un element care concura la un rezultat se desemneaza (0,5 p): a. resursa de productie b. un principiu de combinare a ramurilor de productie n exploatatiile agricole c. un factor, n general d. dimensiunea exploatatiei agricole e. performanta economica a unei culturi 2. Dupa raportul n care se afla cu volumul productiei , factorii de productie pot fi (0,5 p): a. n complementaritate perfecta b. nereproductibili c. variabili d. perfect substituibili e. ficsi si variabili 3. Ireversibilitate se ntlneste n cazul factorilor de productie (0,5 p): a. sociali b. aflati n quasi complementaritate c. reproductibili

4.

5.

6.

7.

d. ficsi e. polivalenti Substituirea factorilor de productie, cnd aceasta este, desigur, posibila, influenteaza ( 1 p): a. relatiile dintre ramurile de productie existente ntr-o exploatatie agricola b. tipul de functie ales pentru prognozarea nivelului productiei medii la hectar c. costurile la care se obtine produsul caruia se administreaza factorii respectivi d. tehnologia aplicata culturii de la care se obtine produsul e. alegerea domeniul de activitate al unei exploatatii agricole Cu ajutorul functiei tehnice de producti e, aplicata la studiul alocarii factorilor, se pot determina (1 p): a. profitul maxim pe unitatea care produce b. nivelul admis al cheltuielilor de productie pe hectar sau pe cap de animal c. costul unitar al produsului d. nivelul maxim al productiei, care se poate obtine la hectar sau pe cap de animal e. efectele combinarii ramurilor asupra economiei exploatatiei agricole Elasticitatea productiei, utilizata n analiza functiilor de productie, este redata prin (1,5 p): a. raportul dintre productia fizica totala pe unitatea care produce si cantitatea de factori de productie alocata b. cresterea sau descresterea productiei cnd factorul utilizat sporeste cu o unitate c. raportul dintre cresterea relativa a productiei si ce a factorului de productie alocat d. variatia productiei fizice medii pe unitatea de factor n anul i fata de anul i 1 e. prin raportul dintre pretul produsului si cel al factorului alocat Anumiti factori de productie utilizati n exploatatiile agricole sunt considerati variabili, n raport cu (1 p): a. relatiile de complementaritate n care se afla cu alti factori b. substituibilitate care le este specifica c. volumul productiei pentru a carei obtinere se aplica d. marimea costului marginal pe care l determina alocarea lor suplimentara

e. pretul previzibil al achizitionarii lor 8. n functie de modul de realizare a substituirii lor, factorii de productie pot fi (2 p): 1. n relatii de conditionare 2. ireversibili 3. variabili 4. n quasi complementaritate 5. n raporturi de concurenta perfecta 6. polivalenti 7. n complementaritate perfecta 8. n relatii de buna substituire a 2,5,6; b 1,4,8; c 5,6,7; d 4,7,8; e 2,7,8. 9. n analiza functiilor de productie se recurge la urmatoarele elemente ( 2 p): 1. productia fizica totala rezultata de la cultura la care se administreaza factorul variabil 2. volumul cheltuielilor de productie aferente culturii la care se studiaza modificarea productiei n functie de nivelul de alocare a factorului variabil 3. productia fizica totala pe unitatea care produce 4. profitul rezultat n urma aplicarii factorului variabil 5. productivitatea fizica marginala 6. costul marginal al produsului obtinut de la cultura avuta n vedere 7. productia fizica medie pe unitatea de factor 8. profitul suplimentar obtinut n urma aplicarii factorului variabil a 1,3,4; b 3,5,7; c 2,4,6; d 5,7,8; e 1,2,6.

Teste de autoevaluare
1. Structura suprafetei agricole pe categorii de folosinta s-a format sub influenta unor factori (0,5 p): a. naturali b. endogeni c. ireversibili d. naturali, dar si economici e. substituibili 2. Cea mai mare parte din suprafata agricola face obiectul (0,5p): a. proprietati mixte b. altor drepturi reale c. proprietatii private a persoanelor fizice si juridice d. domeniului public e. proprietatii private a statului 3. Gradul de pretabilitate al unui teren pentru o folosinta si de favorabilitate pentru diverse culturi se stabileste prin (0,5 p): a. lucrari ameliorative aplicate solului b. efectuarea lucrarilor agricole potrivit recomandarilor stiintifice c. studii de bonitare (evaluare relativa a pamntului) d. practicarea unor sisteme de agricultura ecologica e. aplicarea de ngrasaminte chimice n combinare cu cele naturale (organice) 4. Cu ajutorul rezultatelor studiilor de bonitare a terenurilor agricole se gasesc solutii, n principal, pentru urmatoarele componente ale organizarii teritoriului unei exploatatii agricole (1 p): a. amplasarea si dimensiunea retelei de drumuri agricole b. stabilirea dimensiunilor solelor unui asolament c. organizarea teritoriilor ocupate cu pasuni si fnete naturale d. amplasarea si dimensionarea categoriilor de folosinta e. organizar ea terenurilor ocupate cu plantatii pomicole si viticole 5. Organizarea asolamentului are o serie de consecinte pozitive, cum ar fi (1 p): a. stabilirea succesiunii lucrarilor agricole efectuate la fiecare cultura b. scurtarea ciclului de productie n cazul tuturor culturilor practicate de exploatatia agricola, care organizeaza asolamentul c. eliminarea efectului negativ al diferitilor factori limitativi ai productiei d. stabilirea lungimii retelei de drumuri generale e. amplasarea categoriilor de folosinta

6. Urmatoarele elemente nu sunt componente ale activitatii de proiectarea solelor cuprinse n asolamentul organizat de o exploatatie agricola (0,5 p): a. alegerea formei solelor b. stabilirea dimensiunilor solelor c. orientarea solelor n raport de relieful specific exploatatiei agricole d. combinarea ramurilor productiei vegetale e. amplasarea solelor n raport de limitele obligate 7. Specificul obtinerii produselor pomicole si viticole, ca si injectarea lor pe diferite filiere de valorificare presupun (1 p): a. mbunatatirea structurii de soi a plantatiilor existente b. existenta unor constructii pentru sortarea si pastrarea temporara a produselor c. amplasarea plantatiilor n bazine pomicole si viticole consacrate d. reducerea impactului poluant al tehnologiilor asupra mediului natural e. ncheierea procesului de privatizare a societatilor comerciale pe actiuni, din domeniul pomiculturii si al viticulturii 8. Efectele de natura economica ale retelei de drumuri a unei exploatatii agricole se regasesc n cele finale ale acesteia, mai degraba (1 p): a. n mod direct b. prin cuantificare imediata c. prin propagare d. prin evidentiere distincta e. a + c 9.Organizarea ternului arabil are drept componente principale (2p): 1. fixarea numarului de asolamente 2. determinarea productiei potentiale la hectar a fiecarei culturi 3. trasarea retelei de drumuri generale 4. arendarea de teren agricol, pornind de la reglementarile legale n vigoare 5. organizarea suprafetelor asolamentelor 6. exercitarea controlului asupra modului de efectuare si a calitatii lucrarilor agricole 7. trasarea retelei de drumuri de exploatare 8. delimitarea categoriilor de folosinta ale terenului agricol pe baza studiilor de bonitare a 1,2,3; b 3,5,7; c 1,5,7; d 6,7,8; e 2,4,7.

10.Efectele tehnice si economice ale organizarii teritoriului se regasesc, ntre altele, sub forma (2 p): 1. cresterii randamentelor agregatelor pe schimb 2. maririi numarului de lucrari care se efectueaza la o cultura 3. amnarii efectuarii unor lucrari agricole 4. reducerii consumului de carburanti pentru desfasurarea lucrarilor solicitate de tehnologiile culturilor 5. recoltarii la timp a produselor agricole 6. rationalizarii nivelului cheltuielilor pe hectar - lucrare 7. introducerii mai multor culturi n asolament 8. trecerii la tehnologii care raspund, n mai mare masura, criteriilor ecologice a 3,6,7; b 1,4,6; c 4,6,7; d 4,5,8; e 2,5,6.

3. n ce consta organizarea muncii, care este rolul ei si caror cerinte trebuie sa raspunda ? 4. Prin ce se exprima eficienta organizarii muncii ? 5. Care sunt componentele procesului de munca si prin ce se caracterizeaza ele ? 6. Care este structura timpului de munca ? Teste de autoevaluare
1. Cunoasterea disponibilitatilor si a necesitatilor de forta de munca ale unei exploatatii agricole si studierea conditiilor de utilizare a acesteia permit sa se aprecieze (1 p): a. tipul si forma exploatatiei agricole b. gradul de intensivitate al sistemului de productie si nivelul productivitatii muncii c. succesiunea, n timp si n spatiu, a lucrarilor agricole d. relatiile de dependenta dintre ramurile cresterii animalelor si cele ale cultivarii plantelor e. caracterul sezonier al unor activitati agricole 2. Necesitatile de forta de munca ale unei exploatatii agricole depind de (1 p): a. stilul de management practicat n exploatatie b. raportul dintre capitalul fix si cel circulant c. rotatia n timp si n spatiu a culturilor d. structura de productie practicata n exploatatie

3.

4.

5.

6.

7.

e. structura, dupa vrsta, a membrilor familiei, care reprezinta ajutorul familial la care recurge seful exploatatiei Organizarea muncii ntr-o exploatatie agricola vizeaza si unele aspecte sociale, cum ar fi (1 p): a. utilizarea eficienta a resurselor uma ne b. coordonarea eforturilor umane pentru ncadrarea n perioada optima de efectuare a lucrarilor agricole c. usurarea muncii lucratorilor, asigurnd nzestrarea tehnica necesara desfasurarii lucrarilor agricole d. evitarea pierderilor de timp e. modificarea succesiunii executarii unor lucrari Cnd conditiile permit, se recurge la diferite forme de organizare a muncii, cum ar fi (1 p): a. ferma vegetala sau zootehnica, specializata sau mixta b. echipa, stabilindu-i-se structura pe profesii si pe calificari c. asociatia familiala, creata prin simpla ntelegere d. societatea agricola (asociatie cu personalitate juridica) e. societate comerciala agricola creata pe baza de initiativa privata Din punct de vedere sociologic, organizarea muncii are legatura cu (1 p): a. organizarea structurala a exploatatiei agricole b. bazele teoretice ale alocarii factorilor de productie c. disponibilitatile si necesitatile de forta de munca d. teoria grupurilor e. raportul dintre output-uri si input-uri Pentru calcularea necesitatilor de forta de munca ale unei exploatatii agricole, punctul de pornire l reprezinta (1 p): a. tehnologiile (fisele tehnologice) culturilor practicate n exploatatie b. cunoasterea factorilor care determina succesiunea lucrarilor c. rotatia culturilor n asolament d. perioadele de efectuare a lucrarilor e. productia la hectar a fiecarei culturi din structura de productie practicata de exploatatie Gradul de utilizare a timpului de munca (Kt), lund n considerare fondul de timp efectiv lucrat (F e) si fondul de timp disponibil (F d), poate fi (1 p): a. Kt < 0 b. K t > 100% c. 0 K t 100%

d. 100 % < K t 200% e. K t > 200% 8. n cazul unei exploatatii agricole economia de timp de munca ( t ) pe unitate de produs este un indicator al eficientei (1 p): a. organizarii ei structurale b. structurii de productie pe care o practica c. organizarea muncii d. sistemul de productie practicat e. combinarii factorilor de productie 9. Desfasurarea muncii n echipa, cnd executare lucrarilor favorizeaza acest lucru, asigura (2 p) : 1. continuitatea proceselor de munca 2. usurarea efortului depus de executantii lucrarilor 3. un raport optim ntre forta de munca si componentele capitalului fix utilizate n productie 4. reducerea timpului pentru executarea lucrarilor 5. cresterea nivelului de ndemnare a fortei de munca 6. aplicarea diviziunii si cooperarii n munca 7. organizarea rationala a locului de munca 8. formarea profesionala a lucrarilor a 1,3,6; b 3,4,5; c 2,4,6; d 6,7,8; e 1,4,6.

6. n ce consta continutul sistemului de irigare si care sunt efectele economice ale utilizarii irigatiilor ? 7. Ce rol au si care sunt consecintele economice ale lucrarilor solului, de ntretinere a culturilor, de recoltare si transport al produselor ? Teste de autoevaluare
1. Sisteme de productie n cultura plantelor este reprezentat prin maniera n care ntreprinzatorul /managerul (1 p): a. aloca factorii de productie b. alege structura culturilor c. executa lucrarile agricole d. utilizeaza capitalul fix si pe cel circulant e. combina produsele, factorii si diversele masuri de natura tehnica si economica 2. Prin sistemul de productie practicat n cultura plantelor trebuie sa se asigure, n principal (1 p): a. o structura optima a culturilor practicate b. o alocare optima a factorilor de productie c. rezultatele economice dorite d. b + c e. a + b + c 3. Asigurarea functionarii corespunzatoare a sistemului de productie n cultura plantelor poate avea loc (1 p): a. prin alocari de capital

4.

5.

6.

7.

b. prin recurgerea la masuri pentru care efortul banesc este redus sau inexistent c. numai prin alocari de capital d. att prin alocari de capital, ct si prin recurgerea la masuri pentru care efortul banesc este redus sau inexistent e. numai prin recurgerea la masuri pentru care efortul banesc este redus sau inexistent n cazul unui sistem de productie din cultura plantelor, solul si clima influenteaza, printre altele (1 p) : a. alegerea structurii culturilor b. succesiunea lucrarilor c. dimensiunea si forma solelor d. repartizarea parcelelor pe formatii de lucru e. relatiile dintre ramurile de productie n conditiile n care culturile din sistemul de productie sunt irigate, corelatia dintre productia la hectar a fiecareia si norma de irigare la unitatea de suprafata se surprinde recurgnd la (1 p): a. metoda variantelor b. programarea liniara c. teoria grafurilor d. functia de productie monofactoriala e. metoda extrapolarii Lucrarile de ntretinere, ca sistem de prevenire a abaterilor al tehnologiei, au impact puternic asupra (1 p): a. densitatii plantelor la unitatea de suprafata b. calitatii lucrarilor de baza ale solului c. randamentului la hectar si a calitatii productiei d. alegerii structurii culturilor e. cerintelor unor culturi fata de cele carora le succed n rotatie Factorii care influenteaza alegerea sistemului de productie n cultura plantelor sunt (2 p): 1. naturali 2. toti substituibili 3. economici si organizatorici 4. toti reproductibili 5. sociali 6. toti n complementaritate perfecta 7. numai endogeni 8. numai exogeni a 5,6,7; b 2,3,4; c 1,5,8; d 1,3,5; e 2,4,5.

9. Dupa nivelul de alocare a factorilor, sistemul de productie din cultura plantelor poate fi (2 p): 1. bazat pe policultura 2. intensiv 3. bazat pe monocultura 4. mixt 5. semiintesiv 6. programat 7. practicat n cmp deschis 8. extensiv a 1,3,5; b 2,3,4; c 6,7,8; d 2,5,8; e 1,4,8.

Teste de autoevaluare
1. Sistemul de productie n cresterea animalelor este reprezentat prin (1 p): a. alocarea la nivel optim a furajelor b. desfasurarea corespunzatoare a lucrarilor de ntretinere a animalelor c. combinarea convenabila dintre factorii de productie si produsele de origine animala, care urmeaza a se obtine d. ameliorarea continua a raselor de animale e. sporirea efectivelor de animale 2. Structura efectivului de animale, pe categorii de vrsta, are rol n ceea ce priveste (1 p): a. reproductia efectivului b. alegerea sistemului de productie c. ierarhizarea culturilor furajere d. prolificitatea animalelor e. decizia referitoare la numarul de animale, care vor fi supuse ngrasarii ntr-un ciclu de productie 3. Sistemul de reproductie a animalelor nu influenteaza (1 p): a. asigurarea efectivului de animale crescute ntr-o exploatatie agricola b. perpetuarea speciei respective c. ponderea diferitelor furaje n ratia administrata animalelor d. obtinerea produsilor si a produselor e. cresterea numarului de animale pe care le va detine exploatatia agricola 4. Marimea efectivului de animale are legatura directa cu (1 p): a. dimensiunea exploatatiei b. felul furajelor consumate c. structura efectivului de animale d. numarul de animale aflate n ngrijirea unui lucrator e. modul n care se efectueaza monta 5. Sistemul de alimentatie a animalelor nu are inf luenta asupra (1 p): a. sporirii productiei b. starii de sanatate a animalelor c. indicilor de fertilitate, de fecunditate, de prolificitate d. continutului n substante nutritive al furajelor

e. sporul de crestere n greutate nregistrat la diferite categorii de animale 6. Marimea ratiei de hrana administrata animalelor se coreleaza, n principal, cu (1 p): a. sistemul de ntretinere practicat n exploatatia agricola b. tipul de alimentatie specific speciei sau categoriei de animale c. productia care urmeaza a se obtine de la fiecare animal din efectiv d. modul n care se administreaza furajele e. structura culturilor furajere la care recurge exploatatia agricola 7. Componentele (subsistemele) principale ale sistemului de productie n cresterea animalelor sunt (2 p): 1. structura culturilor furajere 2. subsistemul de ntretinere 3. ratia furajera zilnica 4. structura efectivelor de animale 5. modalitatile de asigurare a furajelor 6. dimensiunea efectivelor de animale 7. aportul productiei secundare din cultura plantelor la cresterea resurselor furajere ale exploatatiei agricole 8. relatiile dintre ramurile cresterii animalelor si cele ale cultivarii pantelor a 1,2,7; b 2,4,6; c 4,6,8; d 5,6,7; e 3,4,5. 8. Sistemul de reproductie a animalelor, n calitate de componenta a sistemului de productie, are influenta asupra (2 p): 1. randamentului pe cap de animal 2. conditiile de ntretinere animalelor 3. asigurarii structurii si dimensiunii efectivelor 4. rezultatelor biologice, perpetuarea speciei 5. alegerii surselor de asigurare a furaje lor 6. calcularii necesarului de furaje, cuprinsa n balanta furajera 7. obtinerii produselor 8. intensivitatii sistemului de productie practicat n exploatatia agricola crescatoare de animale a 1,2,3; b 3,4,6; c 3,4,7; d 6,7,8; e 2,4,5.

exploatatiile familiale ? 4. De ce este necesara si care sunt directii de actiune pentru ameliorarea sistemului de productie din exploatatiile familiale ? Teste de autoevaluare
1. Delimitarea riguroasa a celor doua sisteme de productie - din cultura plantelor si, respectiv, din cresterea animalelor -, n exploatatiile agricole familiale de mici dimensiuni, este dificila datorita (1 p): a. lipsei traditiei n cultivarea plantelor si n cresterea animalelor b. preocuparilor variate, a numarului mic de animale crescute, a scopului urmarit de producatori, cu accent pe consumul din productia proprie c. diferentei dintre necesitatile si disponibilitatile de forta de munca ale exploatatiei d. utilizarii unor cantitati reduse de factori de productie e. relatiilor dintre ramura de baza si cele ajutatoare existente n sistemele de productie 2. Alegerea unui sistem de productie, n cazul exploatatiilor familiale, nu poate fi separata, n principal, de (1 p): a. cresterea gradului de mecanizare a lucrarilor agricole b. preturile mijloacelor tehnice utilizate c. familie, cu caracteristicile sale: dimensiune, vrsta, interese si obiective ale sale d. alocarea optima a factorilor de productie e. dependenta dintre productie si factorii administrati

3. Un element de baza n luarea deciziei referitoare la alegerea sistemului de productie, care urmeaza a fi practicat n exploatatia familiala, l constituie(1 p) : a. relatiile dintre membrii familiei b. suportul logistic al productiei c. relatiile cu beneficiarii si cu furnizorii d. familia, ca entitate sociala e. nivelul cheltuielilor generate de ntretinerea familiei 4. Alaturi de restrictiile interne si/sau externe, alegerea sistemului de productie, ntr-o exploatatie agricola familiala, este influentata, de o maniera hotartoare, de (1 p): a. obiectivele familiei b. autoritatea sefului exploatatiei c. posibilitatile de utilizare a unor mijloace tehnice proprii sau nchiriate d. raportul dintre capitalul fix si cel variabil e. ritmicitatea obtinerii produselor agricole 5. n alegerea sistemului de productie, exploatatiile agricole familiale din tara noastra, par a avea ca obiectiv, n marea lor majoritate, n principal (1 p): a. asigurarea unui anumit nivel de prelevari private b. satisfacerea consumului propriu c. cresterea nzestrarii tehnice d. marirea capitalului social e. extinderea relatiilor cu beneficiarii si cu furnizorii 6. Culturile practicate si speciile sau categoriile de animale crescute tin de urmatoarele elemente, care determina deosebirile dintre sistemele de productie(1 p): a. economice b. structurale, nu att ca numar, ci, mai cu seama, n ceea ce priveste felul lor c. financiare d. sociale e. psihologice 7. Elementele de intensificare patrund mai ncet n sistemele de productie practicate n exploatatiile agricole familiale, datorita (1 p): a. potentialului productiv diferit al terenurilor detinute b. insuficientei mijloacelor financiare de care dispun c. faptului ca, sefii exploatatiilor nu detin informatii privind preturile factorilor de productie

d. raporturilor de dependenta dintre productia animala si productia vegetala e. inexistentei asolamentelor si a rotatiei culturilor 8. Prelucrarea unor cantitati de produse agricole n exploatatiile familiale se poate explica prin(1 p): a. existenta unor excedente la toate produsele agric ole b. tehnologiile de prelucrare avansate, pe care le utilizeaza aceste exploatatii c. asigurarea a ct mai multe produse agroalimentare din exploatatii, pentru consumul alimentar propriu al familiei d. existenta unor standarde de calitate ale produselor alimentare, elaborate, n mod special, pentru aceste exploatatii e. necesitatea recurgerii la microintegrare 9. Ameliorarea sistemelor de productie din exploatatiile agricole familiale poate avea n vedere (2 p): 1. tehnologiile practicate 2. mbunatatirea structurii produselor 3. fructificarea mai buna a mijloacelor financiare pe care le detin 4. translarea activitatilor, care nu sunt strict agricole, spre agentii economici din aval 5. concentrarea proprietatii funciare, efectuarea de investitii 6. reducerea ponderii populatiei active ocupate n agricultura 7. perfectionarea organizarii muncii 8. optimizarea structurii culturilor a 2,3,4; b - 1,4,8; c 1,2,5; d - 4,5,6; e 5,6,7;

analizei rezultatelor de productie si economice obtinute pe o exploatatie agricola si care este continutul fiecaruia ? 5. Care sunt etape le analizei diagnostic efectuata asupra rezultatelor unei exploatatii agricole si la ce servesc concluziile obtinute n urma desfasurarii ei ? Teste de autoevaluare
1. Masurarea performantelor economice ale unei exploatatii agricole tine de urmatoarele functii ale managementului(1 p): a. previziune b. organizare c. comanda d. coordonare e. control evaluare 2. Complexitatea procesului de masurare a performantelor economice ale exploatatiilor agricole este data de elemente, precum (1 p): a. dimensiunea fizica redusa a exploatatiilor agricole b. preponderenta muncii manuale n gospodariile familiale c. existenta a numeroase tipuri si forme de exploatatii, inexistenta, n foarte multe cazuri, a unei evidente contabile minime, calitatea variata a produselor d. distributia neuniforma a exploatatiilor pe zone natural economice e. existenta unor relatii de dependenta dintre exploatatiile agricole si procesatorii industriali

3. n masurarea performantelor economice ale exploatatiilor agricole, veniturile, cifra de afacer i, valoarea adaugata, profitul brut si net se determina, mai degraba, n cazul (2 p): a. exploatatiilor agricole familiale, societatilor agricole comerciale pe actiuni, societatilor comerciale agricole bazate pe initiativa privata b. asociatiilor familiale, societatilor agricole, societatilor comerciale agricole pe actiuni cu capital total sau partial de stat c. societatilor agricole comerciale pe actiuni, societatilor comerciale agricole bazate pe initiativa privata, societatilor agricole d. exploatatiilor agricole de subzistenta, asociatiilor familiale, societatilor agricole comerciale pe actiuni e. exploatatiilor agricole familiale, asociatiilor familiale, societatilor comerciale agricole pe actiuni 4. Cu ajutorul unor elemente de iesire (venituri, cifra de afaceri, profit etc.) si a unor elemente de intrare se determina o serie de indicatori si rate, care evidentiaza situatia patrimonial-financiara, mai cu seama, n(1 p): a. asociatii familiale b. unitati agricole de subzistenta c. societati comerciale agricole pe actiuni d. asociatii si exploatatii familiale e. exploatatii familiale si societati agricole 5. n situatia exploatatiilor agricole familiale, sintetizarea rezultatelor obtinute, asa dupa cum arata experienta din agricultura UE, se poate face calculnd (1 p): a. profitul net b. cifra de afaceri c. marja bruta d. testul acid e. securitatea financiara 6. n cazul exploatatiilor agricole familiale, marja bruta poate ajuta la alegerea (1 p): a. fortei de munca care va fi utilizata b. tipurilor de tractoare si masini agricole n ecesare pentru aplicarea tehnologiilor culturilor c. structurii domeniului de activitate (structurii de productie) d. succesiunii n desfasurarea lucrarilor agricole e. modalitatilor de administrare a factorilor de productie

7. Complexitatea masurarii rezultatelor si a stabilirii cu exactitate a nivelului performantelor economice ale exploatatiilor agricole este generata de factori, precum (3 p); 1. desfasurarea sezoniera a productiei agricole 2. existenta a numeroase tipuri si forme de exploatatii 3. manifestarea riscului natural 4. necesitatea atingerii standardelor solicitate de aderarea la UE 5. inexistenta, n cazul multor exploatatii, a unei contabilitati minime 6. calificarea profesionala redusa a producatorilor agricoli 7. varietatea mare a calitatii produselor agricole 8. implicarea puterii publice n activitatile din agricultura a - 2,3,4; b 2,5,7; c 6,7,8; d - 1,2,3; e 4,5,8