P. 1
NOŢIUNI GENERALE DESPRE NAVĂ

NOŢIUNI GENERALE DESPRE NAVĂ

|Views: 72|Likes:
Published by Seb Saab
nava generalitati
nava generalitati

More info:

Published by: Seb Saab on Jul 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/26/2014

pdf

text

original

NOŢIUNI GENERALE DESPRE NAVĂ.

CLASIFICARE - sa defineasca corect nava si sa reprezinte grafic planurile de referinta - sa enumere si sa defineasca principalele dimensiuni si calitati ale navei - sa enumere si sa defineasca principalele instalatii ce deservesc nava - sa enumere si sa compare unitatile de masura - sa defineasca pe macheta principalele parti constructive ale navei - sa descrie partile componente ale arboradei, greementului si velatura navei; sa defineasca suprafata velica a navei - sa clasifice navele civile si militare si sa enunte destinatia si caracteristicile fiecarei nave - sa enunte organizarea navei ; sa enumere rolurile navei si sa explice continutul lor - sa enumere principalele acte normative si prevederile acestora privind protectia muncii în activitatile desfasurate la bordul navei 1.1. Nava: definitie, plane de referinta, principalele dimensiuni si calitati. Deplasamentul si tonajul. Principalele instalatii din dotare pentru deservirea navei. Registre de clasificare. Organisme, conventii, reglementari maritime internationale. Unitati de masura folosite în marina Nava este un corp plutitor, etans, de o constructie speciala, având forma, rezistenta structurala, calitati nautice si echipament care sa-i permita navigatia si utilizarea în siguranta pentru transportul de marfuri, pescuit oceanic, misiuni militare, cercetari stiintifice, lucrari tehnice ori pentru activitate portuara având un mijloc propriu de propulsie sau fiind remorcat de alta nava. Orice nava trebuie sa dispuna de certificat de constructie, de siguranta si nationalitate, eliberate de portul de înregistrare. Actele sunt în majoritate eliberate de societatea de clasificare, Registrul Naval Român, care supravegheaza constructia si exploatarea navei. La baza organizarii si desfasurarii activitatilor registrelor de clasificare stau regulile de clasificare, cu caracter national, pe care registrele le elaboreaza si le îmbunatatesc periodic. Simbolul fundamental al clasei, acordat de Registrul Naval Român (R.N.R.), atesta clasa pe care aceasta o acorda navei. Clasa acordata de R.N.R. unei nave indica faptul ca atât constructia propriuzisa a corpului, masinilor, instalatiilor si echipamentelor cât si semifabricatele si materialele utilizate satisfac prescriptiile regulilor aplicate în sensul respectiv. În cazul în care instalatia frigorifica are posibilitatea sa trateze intensiv o încarcatura neracita în prealabil, simbolul va fi X, iar daca instalatia frigorifica este destinata racirii si congelarii produselor piscicole preparate pe nava, simbolul va fi . Prin scurta prezentare, rezulta importanta certificatelor eliberate de R N R si care sta la baza stabilirii cotelor de asigurare ce ofera garantiile utilizatorilor asupra starii tehnice a navei. Calitatile nautice ale navei sunt determinate de forma si caracteristicile corpului navei. Toate corpurile de nava sunt simetrice în raport cu un singur plan, acest plan este longitudinal, si în conditii normale de plutire, pe apa linistita este vertical. Planul la care ne referim este numit plan verticallongitudinal sau plan diametral. Planul vertical-longitudinal sau planul diametral împarte nava în doua parti:  partea din dreapta pentru un observator care priveste în sensul normal de înaintare a navei si care poarta denumirea de bordul tribord Tb;  partea din stânga pentru un observator care priveste în sensul normal de înaintare a navei si care poarta denumirea de bordul tribord Bb. Planul vertical-transversal care trece prin jumatatea lungimii navei, împarte nava în doua parti:  sectorul prova, partea din fata a navei;  sectorul pupa, partea din spate a navei. Planul vertical transversal care trece prin jumatatea lungimii navei se numeste planul cuplului maestru. Prin termenul de cuplu maestru se întelege sectiunea transversal verticala care trece prin punctul unde nava are latimea maxima . Extremitatea anterioara în forma de pana pentru a despica mai usor apa poarta denumirea de prova (Pv), iar partea posterioara poarta denumirea de pupa (Pp). Intersectia planului diametral cu elementul de structura de la fundul navei denumit chila, formeaza linia chilei, iar în partea de sus a navei planul diametral intersecteaza puntea dupa linia puntii. Curbura liniei puntii se numeste selatura puntii.

numita etambou.6-linia etamboului.Intersectia planului diametral cu elementul de structura din prova navei denumit etrava. este linia etamboului. osatura navei (scheletul). Linia de plutire corespunzatoare pescajului stabilit de alegerea dimensiunilor principale ale navei formeaza linia de plutire de constructie (CWL).1 Fig. . 11sector prova tribord. formând scheletul sau osatura corpului si prin pereti longitudinali si transversali. bordajul navei. 14-sector pupa babord. este formata din totalitatea elementelor structurale longitudinale si transversale care îmbinate rigid între ele alcatuiesc scheletul rezistent al navei. peretii si suprastructura navei Corpul navei este o constructie compusa dintr-un învelis etans.linia de apa.4-linia chilei. Structura oricarui tip de nava include doua tipuri de elemente de osatura: longitudinale si transversale. . .sector prova babord.1 Partile componente ale corpului navei si planurile de referinta. .2. Planurile de referinta si elementele caracteristice sunt prevazute în Fig. Linia de plutire a navei la plina încarcare formeaza linia de plutire maxima. Intersectia suprafetei carenei cu planul de plutire formeaza linia de plutire. Osatura navei. 13-sector pupa tribord. peretii navei. bordajul. 3-linia puntii (selatura). 1.10. Osatura navei. Planul orizontal împarte corpul navei în doua parti: carena sau opera vie si partea emersa sau opera moarta. rigidizat în interior printr-un sistem de grinzi. puntile. iar intersectia planului diametral cu elementul de structura din pupa navei.12. Rigidizarea corpului este asigurata totodata de punti si suprastructuri. Corpul navei. partile principale ale structurii unui corp de nava putem spune ca sunt urmatoarele: . Deci.9-plan de plutire (linia de plutire). compartimentajul. 8-opera moarta. tipuri de corpuri. puntile navei. Osatura. . 1-plan longitudinal.7-operavie. chila (carlinga centrala). 2-plan transversal. suprastructurile navei.5-linia etravei. este linia etravei. Elementele de structura longitudinala sunt urmatoarele: .

Ofera avantajul unei rezistente structurale longitudinale marite si posibilitatea utilizarii acestui canal neîntrerupt pentru instalarea tubulaturilor de fund sau pentru balast. Chila (carlinga centrala) în functie de marimea si destinatia navei poate fi plata.. obisnuita în constructiile moderne. . . Fig. . . longitudinalele de punte. Pe chila plata.2). în continuarea chilei plate se monteaza filele de galbord. longitudinalele dublului fund. etamboul. longitudinalele de fund(carlingi laterale). .1). . De regula este folosita la navele de tonaj mijlociu si mic deoarece nefiind îmbinata direct cu varangele nu ofera suficienta rezistenta osaturii navelor mari. 4-fila de galbord. elemente componente ale învelisului bordajului. Chila plata. În prezent chila masiva o întâlnim la constructiile navelor vechi.1. 3-varanga. Constructiv este asemanatoare chilei plate. are doua asemenea grinzi distantate între ele. este dintr-o fila de tabla groasa instalata de la prova la pupa. . se monteaza o carlinga ce fixeaza varangele. Este folosita la navele cu dublu fund si pe navele petroliere cu masinile la pupa. se mai numeste si chila tunel. însa în loc de o carlinga centrala. este confectionata din bare de otel laminat sau fier forjat. de regula. Chila cheson (Fig.3). metalice de salvare. cheson sau masiva. pe centrul fundului navei. longitudinalele de bordaj. asa încât formeaza un canal continuu de aceeasi înaltime cu varangele. Chila plata (Fig. îmbinate cap la cap de la etrava la etambou. 2-carlinga. cotrachila. fiind însa mult utilizata la ambarcatiuni si la salupele. Chila masiva (Fig. Pe varange. etrava. de sectiune dreptunghiulara. 1-chila.

În prezent chila masiva o întâlnim la constructiile navelor vechi. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distante una de alta apropiate distantelor intercostale din sistemul transversal de osatura. montate între contrachila centrala si bordajul gurnei. Contrachila este element de structura longitudinala ce se monteaza deasupra varangelor. metalice de salvare. În situatia constructiilor cu chila plata. paralel si deasupra chilei. În situatia constructiilor cu chila plata. îmbinate cap la cap de la etrava la etambou. Sunt confectionate din table verticale.Contrachila este element de structura longitudinala ce se monteaza deasupra varangelor. contrachila se mai numeste si carlinga centrala. Chila masiva (Fig. De regula este folosita la navele de tonaj mijlociu si mic deoarece nefiind îmbinata direct cu varangele nu ofera suficienta rezistenta osaturii navelor mari. . de înaltimea carlingi centrale dar mai subtiri. de sectiune dreptunghiulara. sunt elemente de structura longitudinala. fiind însa mult utilizata la ambarcatiuni si la salupele. montate între contrachila centrala si bordajul gurnei. Sunt confectionate din table verticale. sunt elemente de structura longitudinala.3). Prin îmbinarea rigida cu varangele si chila da un plus de rezistenta întregului ansamblu. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distante una de alta apropiate distantelor intercostale din sistemul transversal de osatura. paralel si deasupra chilei. contrachila se mai numeste si carlinga centrala. este confectionata din bare de otel laminat sau fier forjat. Prin îmbinarea rigida cu varangele si chila da un plus de rezistenta întregului ansamblu. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleasi distante ca si longitudinalele de fund. de înaltimea carlingi centrale dar mai subtiri. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleasi distante ca si longitudinalele de fund.

Fig. 2-fila de galbord. . 1-chila.2 Chila cheson. 3-varanga.

1 si Fig. . Deschiderile în opera moarta sunt prezentate în Fig. Suprafata velica a navei În corpul navei. punti si pereti.1si Fig. deschideri practicate în opera vie a navei pentru inundarea anumitor compartimente. Deschideri în bordaj Deschiderile în bordaj se concep în functie de marimea si destinatia navei. Etambreul elicei. Deschideri în punti. 3-varanga. functie de zona de navigatie aprobata.2 dupa cum urmeaza: . greementul si velatura.Fig. deschidere practicata în sectorul pupa al navei pe unde trece axul cârmei. 2-fila de galbord. Prize de fund. Crapodina. deschideri practicate în opera vie a navei pentru evacuarea apei murdare si a rezidurilor. evacuarea realizându-se cu ajutorul pompelor. Sorburi de racire. deschideri practicate în opera vie a navei pentru aspiratia pompelor de racire ale motoarelor principale si auxiliare. . pereti si bordaj.R. ale condensatoarelor sau pentru circulatia apei de racire. Deschideri în opera vie. Inundarea se realizeaza cu ajutorul valvulei Kingston.2 dupa cum urmeaza: . drenajului din santina.N. Toate aceste deschideri fac obiectul unei examinari speciale a R. . pentru fiecare tip de nava în parte . 1. având forma si rezistenta structurala necesara nevoilor pentru care au fost practicate. Etambreul cârmei. Putem întâlni la nave. Orificiu pentru spada lochului. . . Arborada. Deschideri în opera moarta. deschideri atât în opera vie cât si în opera moarta. Orificiu pentru vibratorii sondei ultrason. . deschidere practicata în sectorul pupa al navei pe unde trece axul elicei. 1-chila. Deschiderile în opera vie sunt prezentate în Fig. Tunel pentru elicea prova (La navele cu elice prova). Scurgeri. orificiu practicat în prelungirea chilei catre pupa pentru fixarea axului cârmei. . din constructie sunt practicate diferite deschideri în bordaj.3. .3 Chila masiva.

Nari în bordaj. Porti în parapet. Sabordul în bordaj este des întâlnit la navele cu bordaj înalt (nave pentru transportul pasagerilor) practicat la nivelul puntilor pentru ambarcarea si debarcarea oamenilor. Narile pot fi simple sau cu tacheti. . deschise. de forma circulara sau ovala prin care sunt dirijate parâmele. 6-ureche în parapet. Deschideri la nava în opera vie si opera moarta (sector prova). . simple cu turnicheti. deschidere practicata în bordaj sau în suprastructuri. Hublou. de forma patrata sau dreptunghiulara. Sabordul practicat în parapet serveste la scurgerea apei adunata pe punte iar sabordul practicat în bordaj serveste pentru încarcarea-descarcarea materialelor usoare. 7-scurgere. 5-scurgere. 4-ureche în parapet cu somare si turnicheti. .. deschideri practicate în bordaj pentru dirijarea lantului ancorei. Pot fi închise. simple cu somar. Scurgeri. Sabord. În interior este prevazut cu obturator pentru întunecarea navei si etansare în cazul spargerii geamului. . de regula de forma circulara care serveste la iluminarea si aerisirea încaperilor. deschideri practicate în parapet în dreptul scarilor pentru intrare la bord. Fig. Urechi în parapet. .1. . 9-sabord. 3-nara în bordaj. deschidere practicata în parapet sau în bordaj. deschideri în bordaj pentru scurgerea apei de pe punti si a reziduurilor din diferite compartimente. 8-nara în parapet. 2-nara de parapet. deschideri practicate în parapet. . deschideri pentru dirijarea parâmelor. 1-tunel pentru elicea prova. Nari în parapet. cu somar si turnicheti.

5-scurgeri. La ambarcatiunile ce se construiesc pentru tribordul navei. la bordul navelor se numeroteaza de la prova la pupa. Barci si ambarcatiuni. 9-ureche în parapet cu somar si turnicheti.sa enumere mijloacele individuale si colective de salvare si sa explice modul de utilizare a acestora . Ambarcatiunile.Fig. 10-nara în bordaj.Dupa sistemul de propulsie: a) ambarcatiuni cu rame. MIJLOACE DE SALVARE . 4-sorb de racire.6+1. dopul de scurgere al apei se amplaseaza în dreapta chilei. 2-orificii pentru vibratorii sondei ultrason.1. capabil sa se deplaseze sub efectul unui mijloc de propulsie (rame. Inventarul barcilor. Deschideri la nava în opera vie si opera moarta (sector pupa). iar cele din babord în stânga chilei.sa defineasca. d) pui de 2 la 4 rame. sa compare barcile si ambarcatiunile. 6-etambreul elicei. Arborada si greementul ambarcatiunilor cu vele Generalitati Ambarcatiunea este un mijloc plutitor de dimensiuni mici. c) baleniere de 5 la 7 rame. numerele fara sot în tribord. sa clasifice si sa descrie barcile. 11-nara în parapet. CAPITOLUL 2 BĂRCI sI AMBARCAŢIUNI. Elemente caracteristice de constructie.2. 13-hublouri. 12-sabord în parapet. 14scurgeri. vele. destinat pentru pregatirea marinareasca a echipajelor.10+1.Ambarcatiuni de serviciu: a) barcaze de 14-20 rame. e) ambarcatiuni cu motor. . 7-carapodina. manele). definitie. 15-poarta în parapet. clasificare si descriere. 3-orificiu pentru spada lochului. motor. etc.sa cunoasca mijloacele de salvare din dotarea fregatei tip T22 2. iar cele cu sot în babord. 1-priza de fund. sa descrie inventarul barcilor . pentru salvarea echipajelor sau pentru transport persoane. materiale.8+1. 8-etambreul cârmei. elementele caracteristice de constructie. . b) ambarcatiuni de 4+1. f) salupe. Clasificarea ambarcatiunilor Ambarcatiunile se clasifica astfel: . 16-sabord în bordaj.

2) sa fie executat dintr-un material cu flotabilitate corespunzatoare. b) suprapus. e) cusaturilor(latin cu cusaturi). : . Saula trebuie fixata în patru puncte echidistante în jurul circumferintei colacului ca sa formeze patru bucle egale. b) ambarcatiuni cu opera vie în forma de V. destinatie. 3) sa poata sustine în apa dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel putin 14.Dupa forma operei moarte: a) ambarcatiuni cu pupa taiata. . d) caravelelor(latin exterior si diagonal interior). Colaci de salvare Caracteristicile colacilor de salvare: 1) sa aiba un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel putin 400 mm.5 mm în diametru si cu o lungime de cel putin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului. e) ambarcatiuni cu lest si coaste în forma de S. granule de pluta sau alte deseuri de materiale fara coeziune proprie sau prin compartimente cu aer a caror flotabilitate depinde de o insuflare prealabila. care din acestea este mai mare. 5) sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fast acoperit complet de flacara timp de 2 secunde. Mijloace individuale si colective de salvare. c) ambarcatiuni cu redan. Cerintele colacilor de salvare: 1) sa fie astfel amplasati încât sa poata fi imediat accesibili in ambele borduri ale navei si pe cât posibil pe toate puntile deschise care se extind pâna la bordajul navei. .b) ambarcatiuni cu vele. mod de utilizare sau functionare 1. 2. talas. c) din metal. e) ambarcatiuni cu motor si vele. clasificare. c) ambarcatiuni cu rame si vele. fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate. definitie. e) din mase plastice. 8) sa fie prevazut cu o saula de cel putin 9. care nu trebuie sa fie stuf.Dupa forma operei vii: a) ambarcatiuni cu opera vie rotunda. apare prove în V iar spre pupa rotunda. f) ambarcatiuni cu propulsie mecanica(actionata de manele). care dintre acestea este mai mare. c) diagonal. 7) daca se intentioneaza sa fie actionat mecanismul de decuplare rapida prevazut cu autodeclansarea semnalelor fumigene si cu autoaprinde a luminilor sa aiba fie o greutate suficienta pentru a actiona mecanismul de decuplare rapida.5 kg. fie o greutate de 4 kg. d) ambarcatiuni cu motor. f) ambarcatiuni cu opera vie mixta.2.5 kg. 4) sa aiba o greutate de cel putin 2. . b) ambarcatiuni cu pupa ascutita (baleniere).Dupa materialul de constructie: b) din lemn. f) din cauciuc. d) ambarcatiuni cu fundul plat. cel putin un colac de salvare va fi plasat in apropierea pupei. d) mixte (din lemn si metal). 6) sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea în apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m. .Dupa sistemul de constructie: a) latin. descriere.

sa poata fi purtata comod. .sa fie prevazute cu o sursa de energie care sa poata întretine arderea continuu cu o intensitate luminoasa de cel putin 2 candeli in toate directiile emisferei superioare sau sa emita sclipiri (descarcari stralucitoare) într-un ritm de cel putin 50 sclipiri pe minut.sa continue emiterea fumului când sunt scufundate complet în apa pentru o perioada de cel putin 10 secunde. .2) sa fie în asa fel fixati încât sa poata fi repede desprinsi si sa nu aiba nici un dispozitiv de fixare permanenta. care din valori este mai mare. Colacii de salvare cu lumini si cei cu lumini si semnale fumigene trebuie sa fie egal amplasati în ambele borduri ale navei si nu vor fi prevazuti cu saula de salvare plutitoare.sa permita persoanei care o poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4.sa nu fie scufundate pe mare agitata.sa aiba o rezistenta la rupere de cel putin 5 kN. având cel putin intensitatea luminoasa efectiva. fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate. 4) cel putin jumatate din numarul total de colaci de salvare vor fi prevazuti cu lumini cu autoaprindere. care dintre acestea este mai mare.sa poata arde continuu cu o intensitate luminoasa de cel putin 2 candeli in toate directiile emisferei superioare sau sa emita sclipiri (descarcari stralucitoare) într-un ritm de cel putin 50 sclipiri pe minut. . . care dintre acestea este mai mare. cu o lungime cel putin egala cu dublul înaltimii la care este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire in conditii de pescaj minim al unei nave sau de 30 m. 5) pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule în caracter latin numele navei si al portului de înregistrare a navei. . . corespunzatoare. 2) o vesta de salvare trebuie sa fie astfel confectionata încât: . adica sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea în apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire in conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m.sa nu arda de maniera exploziva si sa nu produca nici o flama în timpul emiterii semnalului fumigen. . . adica sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea in apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m. fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate. Cerinte pentru semnalele fumigene cu declansare automata ale colacilor de salvare: . Cerinte pentru luminile cu autoaprindere: . . Cel putin doi din acesti colaci de salvare vor fi de asemenea prevazuti cu semnale fumigene cu declansare automata care pot fi rapid aruncati de pe puntea de comanda. . . Cerinte pentru saulele de salvare plutitoare: . 2 Veste de salvare Cerinte generale pentru vestele de salvare: 1) o vesta de salvare nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde. .sa reziste la proba de soc.dupa demonstratie. având cel putin intensitatea luminoasa efectiva corespunzatoare pentru o perioada de cel putin 2 ore.sa nu poata fi stinse cu apa.sa emita un fum de o culoare foarte vizibila la un debit constant pentru o perioada de cel putin 15 minute când pluteste în apa calma. însa pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracata incorect. 3) în fiecare din bordurile navei se va prevedea cel putin câte un colac de salvare prevazut cu o saula de salvare plutitoare. sa permita unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fara a primi ajutor.sa poata fi purtata pe ambele fete sau numai pe o fata.sa fie anti-giratorii.5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze.sa poata rezista la proba de soc.sa aiba un diametru de cel putin 8 mm. .

sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie intr-una în care gura este deasupra apei. 7) sa fie umflata automat în imersiune.dupa demonstratie. sa fie prevazuta cu un dispozitiv care sa permita umflarea printr-o singura miscare manuala si sa poata fi umflata cu gura. în cel mult 5 secunde. 6) fiecare vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur.3) o vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca: .sa fie vizibila pe cât posibil pe un sector cât mai larg din emisfera superioara când este atasata la o vesta de salvare.sa permita persoanei care o poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4. Daca lumina vestei de salvare este o lumina cu sclipiri trebuie in plus trebuie sa: .aiba o sursa de energie care sa poata asigura o intensitate luminoasa de 0. 6) fiecare vesta de salvare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur. . asigurându-se câte o vesta de salvare pentru fiecare copil. 3. 8) în cazul pierderii flotabilitatii unuia din compartimente. . 4) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce. egal cu cel putin 10% din numarul de pasageri aflati la bord sau un numar mai mare. 4) o vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce.75 candeli. 3) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca: .sa nu fie dotata cu o lentila sau oglinda concava care sa concentreze razele. 2) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie astfel confectionata încât: .sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala. 5) o vesta de salvare trebuie sa permita persoanei care o poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare. în cel mult 5 secunde.aiba o intensitate luminoasa de cel putin 0.sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie intr-una în care gura este deasupra apei. Unele veste de salvare sunt prevazute cu lumini de semnalizare care trebuie sa: .sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala. Cerinte generale pentru veste de salvare gonflabile: O vesta de salvare a carei flotabilitate depinde de umflarea prealabila trebuie sa aiba cel putin doua compartimente separate si sa satisfaca cerintele: 1) o vesta de salvare gonflabila nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde.sa poata fi purtata comod. sa poata îndeplini toate cerintele de mai sus. sa permita unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fara a primi ajutor. .5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze.sa poata fi purtata pe ambele fete sau numai pe o fata. 5) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa permita persoanei care o poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare. . . . însa pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracata incorect. Se va prevedea o vesta de salvare pentru fiecare persoana aflata la bordul navei si in plus: 1) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru copii. .fie prevazuta cu un comutator actionat manual. sa emita un numar de cel putin 50 sclipiri pe minut având o intensitate luminoasa efectiva de cel putin 0. .75 candeli pentru o perioada de cel putin 8 ore. .75 candeli.

4 Costume hidrotermice Pentru fiecare persoana care face parte din echipajul barcii de urgenta. 2) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde. .5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze. tinând cont de orice îmbracaminte aferenta si de o vesta de salvare daca costumul hidrotermic trebuie purtat cu o vesta de salvare. 5 Costume hidrotermice prevazute cu vesta de salvare Cerinte generale pentru costumele hidrotermice prevazute cu vesta de salvare: 1) un costum hidrotermic prevazut cu o vesta de salvare nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde. astfel ca: . .dupa demonstratie.sa permita persoanei care î-l poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4. 5) un costum hidrotermic care prevazute cu vesta de salvare trebuie sa permita persoanei care î-l poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare. se vor lua masuri alternative care sa fie considerate satisfacatoare pentru Administratie. sa permita unei persoane sa-l îmbrace în timp de 2 minute fara a primi ajutor. masuri care pot include o crestere a numarului de veste de salvare prevazute la bord. .sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie într-una în care gura este deasupra apei. 3) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie astfel confectionat încât sa satisfaca cerintele unui costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare. în cel mult 5 secunde.sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fast acoperit de flacari pentru o perioada de 2 secunde. . Mâinile trebuie sa fie de asemenea acoperite daca costumul nu este prevazut cu mânusi. iar pozitia lor trebuie sa fie clar indicata. 6) un costum hidrotermic care satisface cerintele unei veste de salvare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur. .sa reduca la minimum intrarea aerului în partea inferioara a costumului cu ajutorul unui dispozitiv special. 6 Costume hidrotermice prevazute cu vesta de salvare gonflabila 1 Caracteristici generale pentru costume hidrotermice: 1) un costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba cel putin doua compartimente separate. . 3) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca: .2) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepartate ale ambarcatiunilor de salvare.sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala.pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracat incorect.sa acopere întreg corpul cu exceptia fetei. 3) vestele de salvare trebuie sa fie astfel amplasate încât sa fie imediat accesibile. vestele de salvare pot deveni pot deveni inaccesibile. . 2) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa fie astfel confectionata încât: . 4) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce.sa nu permita infiltrarea unei cantitati excesive de apa când persoana care poarta costumul sare în mare de la o înaltime de cel putin 4.sa poata fi despachetat si îmbracat fara ajutor în timp de 2 minute. 4) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepartate ale ambarcatiunilor de salvare. Daca prin amenajarile speciale ale navei. . .sa poata fi purtat comod. se va prevedea un costum hidrotermic de talie corespunzatoare. Cerinte generale pentru costumele hidrotermice: Costumul hidrotermic trebuie confectionat din materiale etanse la apa.5 m.

Mijloacele de protectie termica trebuie: . din punct de vedere al materialului din care sunt confectionate.sa poarte o mentiune indicând ca trebuie sa fie purtat împreuna cu o îmbracaminte calduroasa.sa acopere întreg corpul unei persoane care poarta o vesta de salvare.25 W/(m-K) si astfel realizat încât atunci când este folosit pentru a proteja o persoana. o protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada mai mult de 20C. dupa o saritura în apa de la o înaltime de 4. se pot clasifica în: a) parâme vegetale. d) parâme mixte. sa poata îndeplini toate conditiile de mai sus. fie un costum hidrotermic si o vesta de salvare. Parâmele folosite în marina. Parâme vegetale. 2 Cerintele privind caracteristicile termice pentru costumele hidrotermice 1) un costum hidrotermic confectionat dintr-un material care nu are calitati izolante proprii trebuie: . sa reduca pierderea de caldura a corpului atât prin convectie cât si prin evaporare. . daca costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vesta de salvare. sintetice si metalice. trebuie sa se poata întoarce din pozitia cu capul în jos în pozitia cu capul în sus în cel mult 5 secunde. 7 Mijloace de protectie termica Un mijloc de protectie termica va fi confectionat dintr-un material etans la apa. . daca costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vesta de salvare. clasificare. .sa functioneze satisfacator când temperatura aerului este cuprinsa în intervalul de la -300C la +200C. MACARALE. sa continue sa asigure persoanei care îl poarta. . structura. Definitie. dupa o saritura în apa de la o înaltime de 4.5 m. materiale de fabricatie. fara ajutor.sa poata fi despachetat si îmbracat usor.4) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila care este prevazut cu un dispozitiv de umflare automata în imersiune. întrebuintare. 3) costumul hidrotermic trebuie sa permita persoanei care îl poarta având mâinile acoperite. într-o ambarcatiune de salvare.sa fie confectionat astfel încât atunci când este purtat împreuna cu o îmbracaminte calduroasa si o vesta de salvare.1. CAPITOLUL 3 PARÂME.sa permita persoanei care îl poarta sa-1 dezbrace în apa în cel mult 2 minute daca î-l împiedica sa înoate. cu exceptia fetei. sa clasifice macaralele si palncurile si sa execute corect garnisirea unui palanc 3. dupa o scufundare timp de o ora în apa calma curgatoare la o temperatura de 50C. b) parâme metalice. c) parâme sintetice. Calculul rezistentei si greutatii parâmelor Generalitati-clasificare Parâmele sunt cabluri de sârma sau frânghii de lungimi si grosimi diferite. o protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada cu mai mult de 20C dupa o scufundare timp de 6 ore în apa calma si curgatoare la o temperatura cuprinsa intre 00C si 20C.5 m. trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv care sa permita umflarea printr-o singura miscare manuala si sa poata fi umflat si cu gura. 3 Cerinte de flotabilitate O persoana scufundata în apa dulce. 2) când un costum hidrotermic confectionat dintr-un material cu calitati izolante proprii este purtat fie simplu fie cu o vesta de salvare. . formate prin rasucirea sau împletirea unor fire vegetale. PALANCURI sa descrie modul de confectionare a parâmelor si sa clasifice parâmele sa descrie partile componente ale unei macarale. dupa o scufundare în apa la o temperatura de 50C pentru o perioada de 1 ora. el trebuie sa asigure persoanei care îl poarta. sa apuce un creion si sa scrie. Mâinile vor fi de asemenea acoperite daca mijlocul de protectie termica nu este prevazut cu mânusi. purtând fie un costum hidrotermic dotat cu vesta de salvare. 5) un costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie ca în cazul pierderii flotabilitatii unuia din compartimentele sale. conservare si mânuire la bordul navelor. sintetice sau metalice. având o conductibilitate termica nu mai mare de 0.

"Manual de marinarie " . M. salvari maritime" . Tataru . d) durata mare în serviciu."Comandantul de cursa lunga" A. III . Beziris."Manevra navei cu propulsie mecanica" .editura Marinei Militare."Dictionar de marina" . Bejan.I . Iurascu .note de curs.74 *** RNR *** COLREG -96 ."Salvare" ."Curs special de conventie. g) lucrari de matelotaj."Instalatii de punte la bordul navelor civile" *** Note de curs . 1981 F. Bontideanu . Teodoru . b) sa fie flexibila. remorcaje. 1990 P. II.note de curs Academia Navala "Mircea cel Batrân" ."Principii de constructie a navelor militare si civile" . 1989 M. c) parâme împletite.Din punct de vedere al modului de confectionare. vol. Academia Navala "Mircea cel Batrân" 1991 F.note de curs. vol. dar si de modul de întrebuintare si întretiner O parâma buna trebuie sa aiba urmatoarele calitati: a) rezistenta uniforma pe toata lungimea. dimensiuni si al modului de confectionare."Cautare si salvare" P. Calitatile parâmelor Calitatea unei parâme este asigurata de materia prima din care este confectionata."Manevra navei cu propulsie mecanica la fluviu" *** Instructiuni privind "Conventia Internationala a Ocrotirii Vietii Omenesti pe Mare" si Amendamentele din 1983 *** SOLAS . c) sa aiba suprafata neteda si regulata pe toata lungimea. Maier .note de curs Academia Navala "Mircea cel Batrân" V."Mecanica si constructia navei ". Gh. c) remorcaj maritim si fluvial.note de curs.etc.note de curs *** Note de curs elaborate de C. În functie de material.F. I. d) manipularea marfurilor si amararea lor. I.editura Tehnica Bucuresti. Iarca .editura Tehnica. Academia Navala "Mircea cel Batrân" 1990 A. 1977 Ov. II. b) parâme rasucite. Zamfir . parâmele sunt folosite pentru: a) manevre fixe si curente. III .N. Ionescu ."Ambarcatiuni" . vol. f) confectionarea velelor. b) instalatia de legare la cheu."Transportul maritim" .P. Galati. 1973 V."Navigatia si manevra navelor pe ape interioare" Adrian Petcu . se pot clasifica în: a) parâme simple."Manevre . Bartolos . Tataru .note de curs CERONAV.editura Tehnica.P."Pregatire marinareasca" . Academia Navala "Mircea cel Batrân" . Bujenita ."Parâme" . e) instalatia de ancorare a unor categorii de nave si ancorarea ambarcatiunilor. Bujenita . Bamboi . BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ B. interventie în caz de situatie critica" *** Note de curs . 1951 A. 1974 Gh.

*** *** *** RND Regulamentul serviciului la bordul navelor civile Documentatia fregatei tip T22 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->