NOŢIUNI GENERALE DESPRE NAVĂ.

CLASIFICARE - sa defineasca corect nava si sa reprezinte grafic planurile de referinta - sa enumere si sa defineasca principalele dimensiuni si calitati ale navei - sa enumere si sa defineasca principalele instalatii ce deservesc nava - sa enumere si sa compare unitatile de masura - sa defineasca pe macheta principalele parti constructive ale navei - sa descrie partile componente ale arboradei, greementului si velatura navei; sa defineasca suprafata velica a navei - sa clasifice navele civile si militare si sa enunte destinatia si caracteristicile fiecarei nave - sa enunte organizarea navei ; sa enumere rolurile navei si sa explice continutul lor - sa enumere principalele acte normative si prevederile acestora privind protectia muncii în activitatile desfasurate la bordul navei 1.1. Nava: definitie, plane de referinta, principalele dimensiuni si calitati. Deplasamentul si tonajul. Principalele instalatii din dotare pentru deservirea navei. Registre de clasificare. Organisme, conventii, reglementari maritime internationale. Unitati de masura folosite în marina Nava este un corp plutitor, etans, de o constructie speciala, având forma, rezistenta structurala, calitati nautice si echipament care sa-i permita navigatia si utilizarea în siguranta pentru transportul de marfuri, pescuit oceanic, misiuni militare, cercetari stiintifice, lucrari tehnice ori pentru activitate portuara având un mijloc propriu de propulsie sau fiind remorcat de alta nava. Orice nava trebuie sa dispuna de certificat de constructie, de siguranta si nationalitate, eliberate de portul de înregistrare. Actele sunt în majoritate eliberate de societatea de clasificare, Registrul Naval Român, care supravegheaza constructia si exploatarea navei. La baza organizarii si desfasurarii activitatilor registrelor de clasificare stau regulile de clasificare, cu caracter national, pe care registrele le elaboreaza si le îmbunatatesc periodic. Simbolul fundamental al clasei, acordat de Registrul Naval Român (R.N.R.), atesta clasa pe care aceasta o acorda navei. Clasa acordata de R.N.R. unei nave indica faptul ca atât constructia propriuzisa a corpului, masinilor, instalatiilor si echipamentelor cât si semifabricatele si materialele utilizate satisfac prescriptiile regulilor aplicate în sensul respectiv. În cazul în care instalatia frigorifica are posibilitatea sa trateze intensiv o încarcatura neracita în prealabil, simbolul va fi X, iar daca instalatia frigorifica este destinata racirii si congelarii produselor piscicole preparate pe nava, simbolul va fi . Prin scurta prezentare, rezulta importanta certificatelor eliberate de R N R si care sta la baza stabilirii cotelor de asigurare ce ofera garantiile utilizatorilor asupra starii tehnice a navei. Calitatile nautice ale navei sunt determinate de forma si caracteristicile corpului navei. Toate corpurile de nava sunt simetrice în raport cu un singur plan, acest plan este longitudinal, si în conditii normale de plutire, pe apa linistita este vertical. Planul la care ne referim este numit plan verticallongitudinal sau plan diametral. Planul vertical-longitudinal sau planul diametral împarte nava în doua parti:  partea din dreapta pentru un observator care priveste în sensul normal de înaintare a navei si care poarta denumirea de bordul tribord Tb;  partea din stânga pentru un observator care priveste în sensul normal de înaintare a navei si care poarta denumirea de bordul tribord Bb. Planul vertical-transversal care trece prin jumatatea lungimii navei, împarte nava în doua parti:  sectorul prova, partea din fata a navei;  sectorul pupa, partea din spate a navei. Planul vertical transversal care trece prin jumatatea lungimii navei se numeste planul cuplului maestru. Prin termenul de cuplu maestru se întelege sectiunea transversal verticala care trece prin punctul unde nava are latimea maxima . Extremitatea anterioara în forma de pana pentru a despica mai usor apa poarta denumirea de prova (Pv), iar partea posterioara poarta denumirea de pupa (Pp). Intersectia planului diametral cu elementul de structura de la fundul navei denumit chila, formeaza linia chilei, iar în partea de sus a navei planul diametral intersecteaza puntea dupa linia puntii. Curbura liniei puntii se numeste selatura puntii.

2-plan transversal. este linia etamboului. este linia etravei. . 14-sector pupa babord. Linia de plutire a navei la plina încarcare formeaza linia de plutire maxima. puntile navei. compartimentajul. Intersectia suprafetei carenei cu planul de plutire formeaza linia de plutire. rigidizat în interior printr-un sistem de grinzi.1 Partile componente ale corpului navei si planurile de referinta. 11sector prova tribord.2. Osatura.5-linia etravei.Intersectia planului diametral cu elementul de structura din prova navei denumit etrava.1 Fig. 3-linia puntii (selatura).7-operavie. Planul orizontal împarte corpul navei în doua parti: carena sau opera vie si partea emersa sau opera moarta. 13-sector pupa tribord. peretii navei. Corpul navei. Planurile de referinta si elementele caracteristice sunt prevazute în Fig. formând scheletul sau osatura corpului si prin pereti longitudinali si transversali. Rigidizarea corpului este asigurata totodata de punti si suprastructuri. numita etambou. suprastructurile navei. Osatura navei. . bordajul navei. 1-plan longitudinal.4-linia chilei. chila (carlinga centrala). Elementele de structura longitudinala sunt urmatoarele: . 8-opera moarta. .sector prova babord. Linia de plutire corespunzatoare pescajului stabilit de alegerea dimensiunilor principale ale navei formeaza linia de plutire de constructie (CWL).10. osatura navei (scheletul). Structura oricarui tip de nava include doua tipuri de elemente de osatura: longitudinale si transversale. . peretii si suprastructura navei Corpul navei este o constructie compusa dintr-un învelis etans. Osatura navei. este formata din totalitatea elementelor structurale longitudinale si transversale care îmbinate rigid între ele alcatuiesc scheletul rezistent al navei. . bordajul. iar intersectia planului diametral cu elementul de structura din pupa navei.linia de apa. partile principale ale structurii unui corp de nava putem spune ca sunt urmatoarele: .12. 1. puntile.9-plan de plutire (linia de plutire).6-linia etamboului. tipuri de corpuri. Deci.

se mai numeste si chila tunel. în continuarea chilei plate se monteaza filele de galbord. fiind însa mult utilizata la ambarcatiuni si la salupele. este confectionata din bare de otel laminat sau fier forjat. Constructiv este asemanatoare chilei plate. asa încât formeaza un canal continuu de aceeasi înaltime cu varangele. etrava.1). de sectiune dreptunghiulara. 3-varanga. Fig. În prezent chila masiva o întâlnim la constructiile navelor vechi. are doua asemenea grinzi distantate între ele. Chila (carlinga centrala) în functie de marimea si destinatia navei poate fi plata. longitudinalele de fund(carlingi laterale). pe centrul fundului navei.. . longitudinalele de punte. . se monteaza o carlinga ce fixeaza varangele. Chila plata. 1-chila. Chila masiva (Fig.1. obisnuita în constructiile moderne. Chila cheson (Fig. de regula. Pe varange. . este dintr-o fila de tabla groasa instalata de la prova la pupa. însa în loc de o carlinga centrala. De regula este folosita la navele de tonaj mijlociu si mic deoarece nefiind îmbinata direct cu varangele nu ofera suficienta rezistenta osaturii navelor mari. Pe chila plata. cotrachila. . cheson sau masiva. . Chila plata (Fig. Este folosita la navele cu dublu fund si pe navele petroliere cu masinile la pupa. etamboul. 2-carlinga. îmbinate cap la cap de la etrava la etambou. longitudinalele de bordaj. 4-fila de galbord.2). .3). longitudinalele dublului fund. metalice de salvare. Ofera avantajul unei rezistente structurale longitudinale marite si posibilitatea utilizarii acestui canal neîntrerupt pentru instalarea tubulaturilor de fund sau pentru balast. elemente componente ale învelisului bordajului. .

Chila masiva (Fig. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleasi distante ca si longitudinalele de fund. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale.3). Sunt confectionate din table verticale. contrachila se mai numeste si carlinga centrala. contrachila se mai numeste si carlinga centrala. paralel si deasupra chilei. îmbinate cap la cap de la etrava la etambou. de sectiune dreptunghiulara. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distante una de alta apropiate distantelor intercostale din sistemul transversal de osatura. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distante una de alta apropiate distantelor intercostale din sistemul transversal de osatura. paralel si deasupra chilei. . Prin îmbinarea rigida cu varangele si chila da un plus de rezistenta întregului ansamblu. Contrachila este element de structura longitudinala ce se monteaza deasupra varangelor. montate între contrachila centrala si bordajul gurnei.Contrachila este element de structura longitudinala ce se monteaza deasupra varangelor. este confectionata din bare de otel laminat sau fier forjat. montate între contrachila centrala si bordajul gurnei. În prezent chila masiva o întâlnim la constructiile navelor vechi. de înaltimea carlingi centrale dar mai subtiri. fiind însa mult utilizata la ambarcatiuni si la salupele. Prin îmbinarea rigida cu varangele si chila da un plus de rezistenta întregului ansamblu. sunt elemente de structura longitudinala. sunt elemente de structura longitudinala. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. metalice de salvare. De regula este folosita la navele de tonaj mijlociu si mic deoarece nefiind îmbinata direct cu varangele nu ofera suficienta rezistenta osaturii navelor mari. de înaltimea carlingi centrale dar mai subtiri. În situatia constructiilor cu chila plata. În situatia constructiilor cu chila plata. Sunt confectionate din table verticale. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleasi distante ca si longitudinalele de fund.

3-varanga. 2-fila de galbord. . 1-chila.Fig.2 Chila cheson.

deschideri practicate în opera vie a navei pentru aspiratia pompelor de racire ale motoarelor principale si auxiliare. . Orificiu pentru vibratorii sondei ultrason. Crapodina. punti si pereti. . deschidere practicata în sectorul pupa al navei pe unde trece axul cârmei. . deschideri practicate în opera vie a navei pentru evacuarea apei murdare si a rezidurilor.R. evacuarea realizându-se cu ajutorul pompelor.Fig.3 Chila masiva. Suprafata velica a navei În corpul navei. Etambreul elicei. greementul si velatura. 3-varanga. Orificiu pentru spada lochului. drenajului din santina.2 dupa cum urmeaza: . ale condensatoarelor sau pentru circulatia apei de racire. având forma si rezistenta structurala necesara nevoilor pentru care au fost practicate. Prize de fund. orificiu practicat în prelungirea chilei catre pupa pentru fixarea axului cârmei. . Arborada.1 si Fig. Etambreul cârmei. deschideri practicate în opera vie a navei pentru inundarea anumitor compartimente. Toate aceste deschideri fac obiectul unei examinari speciale a R. .1si Fig. pereti si bordaj. . deschideri atât în opera vie cât si în opera moarta. functie de zona de navigatie aprobata. Putem întâlni la nave. Scurgeri. Deschideri în opera vie. 2-fila de galbord. . pentru fiecare tip de nava în parte . deschidere practicata în sectorul pupa al navei pe unde trece axul elicei.N. din constructie sunt practicate diferite deschideri în bordaj. Tunel pentru elicea prova (La navele cu elice prova). 1-chila. Deschideri în opera moarta.3. 1. Deschiderile în opera vie sunt prezentate în Fig. Sorburi de racire.2 dupa cum urmeaza: . Deschiderile în opera moarta sunt prezentate în Fig. . Inundarea se realizeaza cu ajutorul valvulei Kingston. Deschideri în bordaj Deschiderile în bordaj se concep în functie de marimea si destinatia navei. Deschideri în punti.

4-ureche în parapet cu somare si turnicheti. deschidere practicata în parapet sau în bordaj. Scurgeri. Sabord. . . de regula de forma circulara care serveste la iluminarea si aerisirea încaperilor. Nari în bordaj. de forma patrata sau dreptunghiulara. deschidere practicata în bordaj sau în suprastructuri. deschideri în bordaj pentru scurgerea apei de pe punti si a reziduurilor din diferite compartimente. Narile pot fi simple sau cu tacheti. deschideri pentru dirijarea parâmelor.1. deschideri practicate în parapet. 7-scurgere. 9-sabord. . deschideri practicate în parapet în dreptul scarilor pentru intrare la bord. . 5-scurgere. Urechi în parapet. . cu somar si turnicheti.. . 6-ureche în parapet. . 3-nara în bordaj. Fig. deschideri practicate în bordaj pentru dirijarea lantului ancorei. În interior este prevazut cu obturator pentru întunecarea navei si etansare în cazul spargerii geamului. de forma circulara sau ovala prin care sunt dirijate parâmele. simple cu somar. Sabordul în bordaj este des întâlnit la navele cu bordaj înalt (nave pentru transportul pasagerilor) practicat la nivelul puntilor pentru ambarcarea si debarcarea oamenilor. 8-nara în parapet. Deschideri la nava în opera vie si opera moarta (sector prova). deschise. simple cu turnicheti. Sabordul practicat în parapet serveste la scurgerea apei adunata pe punte iar sabordul practicat în bordaj serveste pentru încarcarea-descarcarea materialelor usoare. Hublou. Porti în parapet. Pot fi închise. Nari în parapet. 2-nara de parapet. 1-tunel pentru elicea prova.

sa defineasca. 2-orificii pentru vibratorii sondei ultrason. CAPITOLUL 2 BĂRCI sI AMBARCAŢIUNI.sa enumere mijloacele individuale si colective de salvare si sa explice modul de utilizare a acestora . e) ambarcatiuni cu motor.Dupa sistemul de propulsie: a) ambarcatiuni cu rame. 10-nara în bordaj. dopul de scurgere al apei se amplaseaza în dreapta chilei. etc. pentru salvarea echipajelor sau pentru transport persoane. manele).6+1.2. Clasificarea ambarcatiunilor Ambarcatiunile se clasifica astfel: . Elemente caracteristice de constructie. f) salupe. capabil sa se deplaseze sub efectul unui mijloc de propulsie (rame. 9-ureche în parapet cu somar si turnicheti. . Arborada si greementul ambarcatiunilor cu vele Generalitati Ambarcatiunea este un mijloc plutitor de dimensiuni mici.1. 8-etambreul cârmei. numerele fara sot în tribord. iar cele cu sot în babord. 12-sabord în parapet. definitie. 7-carapodina. vele. Ambarcatiunile. 5-scurgeri. 6-etambreul elicei. iar cele din babord în stânga chilei. Deschideri la nava în opera vie si opera moarta (sector pupa).8+1. 15-poarta în parapet. 4-sorb de racire. destinat pentru pregatirea marinareasca a echipajelor.Fig. 16-sabord în bordaj. Barci si ambarcatiuni. b) ambarcatiuni de 4+1.sa cunoasca mijloacele de salvare din dotarea fregatei tip T22 2. c) baleniere de 5 la 7 rame. d) pui de 2 la 4 rame. elementele caracteristice de constructie. clasificare si descriere. la bordul navelor se numeroteaza de la prova la pupa.Ambarcatiuni de serviciu: a) barcaze de 14-20 rame. 1-priza de fund. materiale. 3-orificiu pentru spada lochului. Inventarul barcilor. sa descrie inventarul barcilor .10+1. motor. sa clasifice si sa descrie barcile. . La ambarcatiunile ce se construiesc pentru tribordul navei. 11-nara în parapet. MIJLOACE DE SALVARE . 13-hublouri. 14scurgeri. sa compare barcile si ambarcatiunile.

. care nu trebuie sa fie stuf. f) ambarcatiuni cu opera vie mixta. 4) sa aiba o greutate de cel putin 2. c) diagonal. e) ambarcatiuni cu lest si coaste în forma de S. d) mixte (din lemn si metal). b) suprapus. Colaci de salvare Caracteristicile colacilor de salvare: 1) sa aiba un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel putin 400 mm. c) din metal. granule de pluta sau alte deseuri de materiale fara coeziune proprie sau prin compartimente cu aer a caror flotabilitate depinde de o insuflare prealabila. d) ambarcatiuni cu motor. fie o greutate de 4 kg. 8) sa fie prevazut cu o saula de cel putin 9.5 kg. care dintre acestea este mai mare. talas. e) ambarcatiuni cu motor si vele. c) ambarcatiuni cu rame si vele. d) caravelelor(latin exterior si diagonal interior). 2. 5) sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fast acoperit complet de flacara timp de 2 secunde.Dupa forma operei moarte: a) ambarcatiuni cu pupa taiata. c) ambarcatiuni cu redan. b) ambarcatiuni cu pupa ascutita (baleniere).Dupa forma operei vii: a) ambarcatiuni cu opera vie rotunda.2. Cerintele colacilor de salvare: 1) sa fie astfel amplasati încât sa poata fi imediat accesibili in ambele borduri ale navei si pe cât posibil pe toate puntile deschise care se extind pâna la bordajul navei. clasificare. mod de utilizare sau functionare 1. b) ambarcatiuni cu opera vie în forma de V. apare prove în V iar spre pupa rotunda.5 kg. e) cusaturilor(latin cu cusaturi). 3) sa poata sustine în apa dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel putin 14.b) ambarcatiuni cu vele. descriere. 2) sa fie executat dintr-un material cu flotabilitate corespunzatoare. .Dupa materialul de constructie: b) din lemn. Saula trebuie fixata în patru puncte echidistante în jurul circumferintei colacului ca sa formeze patru bucle egale. 7) daca se intentioneaza sa fie actionat mecanismul de decuplare rapida prevazut cu autodeclansarea semnalelor fumigene si cu autoaprinde a luminilor sa aiba fie o greutate suficienta pentru a actiona mecanismul de decuplare rapida. f) ambarcatiuni cu propulsie mecanica(actionata de manele). 6) sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea în apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m. destinatie. definitie. Mijloace individuale si colective de salvare. : .Dupa sistemul de constructie: a) latin. cel putin un colac de salvare va fi plasat in apropierea pupei. .5 mm în diametru si cu o lungime de cel putin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului. e) din mase plastice. d) ambarcatiuni cu fundul plat. fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate. care din acestea este mai mare. . f) din cauciuc.

sa poata fi purtata pe ambele fete sau numai pe o fata. Cerinte pentru luminile cu autoaprindere: . 2 Veste de salvare Cerinte generale pentru vestele de salvare: 1) o vesta de salvare nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde.sa poata fi purtata comod. .sa aiba un diametru de cel putin 8 mm. . . având cel putin intensitatea luminoasa efectiva. . . Cerinte pentru semnalele fumigene cu declansare automata ale colacilor de salvare: . . însa pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracata incorect.5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze.2) sa fie în asa fel fixati încât sa poata fi repede desprinsi si sa nu aiba nici un dispozitiv de fixare permanenta. . corespunzatoare. .sa nu arda de maniera exploziva si sa nu produca nici o flama în timpul emiterii semnalului fumigen.sa nu fie scufundate pe mare agitata.sa fie anti-giratorii. care dintre acestea este mai mare. . 4) cel putin jumatate din numarul total de colaci de salvare vor fi prevazuti cu lumini cu autoaprindere.sa poata rezista la proba de soc. Cerinte pentru saulele de salvare plutitoare: .sa emita un fum de o culoare foarte vizibila la un debit constant pentru o perioada de cel putin 15 minute când pluteste în apa calma. care din valori este mai mare. fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate.sa permita persoanei care o poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4.sa fie prevazute cu o sursa de energie care sa poata întretine arderea continuu cu o intensitate luminoasa de cel putin 2 candeli in toate directiile emisferei superioare sau sa emita sclipiri (descarcari stralucitoare) într-un ritm de cel putin 50 sclipiri pe minut. având cel putin intensitatea luminoasa efectiva corespunzatoare pentru o perioada de cel putin 2 ore.sa poata arde continuu cu o intensitate luminoasa de cel putin 2 candeli in toate directiile emisferei superioare sau sa emita sclipiri (descarcari stralucitoare) într-un ritm de cel putin 50 sclipiri pe minut. 3) în fiecare din bordurile navei se va prevedea cel putin câte un colac de salvare prevazut cu o saula de salvare plutitoare. . sa permita unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fara a primi ajutor. Cel putin doi din acesti colaci de salvare vor fi de asemenea prevazuti cu semnale fumigene cu declansare automata care pot fi rapid aruncati de pe puntea de comanda. .sa reziste la proba de soc. . . adica sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea in apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m. 5) pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule în caracter latin numele navei si al portului de înregistrare a navei. care dintre acestea este mai mare.sa continue emiterea fumului când sunt scufundate complet în apa pentru o perioada de cel putin 10 secunde.dupa demonstratie. fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate. Colacii de salvare cu lumini si cei cu lumini si semnale fumigene trebuie sa fie egal amplasati în ambele borduri ale navei si nu vor fi prevazuti cu saula de salvare plutitoare.sa nu poata fi stinse cu apa.sa aiba o rezistenta la rupere de cel putin 5 kN. adica sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea în apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire in conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m. 2) o vesta de salvare trebuie sa fie astfel confectionata încât: . cu o lungime cel putin egala cu dublul înaltimii la care este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire in conditii de pescaj minim al unei nave sau de 30 m.

3) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca: . egal cu cel putin 10% din numarul de pasageri aflati la bord sau un numar mai mare.75 candeli pentru o perioada de cel putin 8 ore. .aiba o intensitate luminoasa de cel putin 0. .sa poata fi purtata comod. . 6) fiecare vesta de salvare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur. Daca lumina vestei de salvare este o lumina cu sclipiri trebuie in plus trebuie sa: . sa poata îndeplini toate cerintele de mai sus.dupa demonstratie. Se va prevedea o vesta de salvare pentru fiecare persoana aflata la bordul navei si in plus: 1) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru copii. însa pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracata incorect.fie prevazuta cu un comutator actionat manual.sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala.3) o vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca: . sa emita un numar de cel putin 50 sclipiri pe minut având o intensitate luminoasa efectiva de cel putin 0.sa poata fi purtata pe ambele fete sau numai pe o fata.sa permita persoanei care o poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4. . 6) fiecare vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur.sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie intr-una în care gura este deasupra apei. sa fie prevazuta cu un dispozitiv care sa permita umflarea printr-o singura miscare manuala si sa poata fi umflata cu gura. 5) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa permita persoanei care o poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare. sa permita unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fara a primi ajutor.sa nu fie dotata cu o lentila sau oglinda concava care sa concentreze razele. . 7) sa fie umflata automat în imersiune.5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze.aiba o sursa de energie care sa poata asigura o intensitate luminoasa de 0.75 candeli. 4) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce. Cerinte generale pentru veste de salvare gonflabile: O vesta de salvare a carei flotabilitate depinde de umflarea prealabila trebuie sa aiba cel putin doua compartimente separate si sa satisfaca cerintele: 1) o vesta de salvare gonflabila nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde. 8) în cazul pierderii flotabilitatii unuia din compartimente. . . Unele veste de salvare sunt prevazute cu lumini de semnalizare care trebuie sa: . 3. în cel mult 5 secunde. 5) o vesta de salvare trebuie sa permita persoanei care o poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare. .75 candeli. 2) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie astfel confectionata încât: .sa fie vizibila pe cât posibil pe un sector cât mai larg din emisfera superioara când este atasata la o vesta de salvare. asigurându-se câte o vesta de salvare pentru fiecare copil. 4) o vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce.sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala. în cel mult 5 secunde. .sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie intr-una în care gura este deasupra apei.

sa nu permita infiltrarea unei cantitati excesive de apa când persoana care poarta costumul sare în mare de la o înaltime de cel putin 4. se vor lua masuri alternative care sa fie considerate satisfacatoare pentru Administratie.5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze.sa permita persoanei care î-l poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4. . sa permita unei persoane sa-l îmbrace în timp de 2 minute fara a primi ajutor. 6) un costum hidrotermic care satisface cerintele unei veste de salvare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur. Daca prin amenajarile speciale ale navei. .sa poata fi purtat comod. vestele de salvare pot deveni pot deveni inaccesibile. se va prevedea un costum hidrotermic de talie corespunzatoare.pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracat incorect. 4 Costume hidrotermice Pentru fiecare persoana care face parte din echipajul barcii de urgenta. Mâinile trebuie sa fie de asemenea acoperite daca costumul nu este prevazut cu mânusi. 3) vestele de salvare trebuie sa fie astfel amplasate încât sa fie imediat accesibile.sa acopere întreg corpul cu exceptia fetei. 3) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca: .sa poata fi despachetat si îmbracat fara ajutor în timp de 2 minute. .5 m. . 2) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde.sa reduca la minimum intrarea aerului în partea inferioara a costumului cu ajutorul unui dispozitiv special. 5) un costum hidrotermic care prevazute cu vesta de salvare trebuie sa permita persoanei care î-l poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare. astfel ca: . tinând cont de orice îmbracaminte aferenta si de o vesta de salvare daca costumul hidrotermic trebuie purtat cu o vesta de salvare. .2) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepartate ale ambarcatiunilor de salvare. 2) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa fie astfel confectionata încât: . 5 Costume hidrotermice prevazute cu vesta de salvare Cerinte generale pentru costumele hidrotermice prevazute cu vesta de salvare: 1) un costum hidrotermic prevazut cu o vesta de salvare nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde. . iar pozitia lor trebuie sa fie clar indicata.sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala. .dupa demonstratie. 4) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce. 6 Costume hidrotermice prevazute cu vesta de salvare gonflabila 1 Caracteristici generale pentru costume hidrotermice: 1) un costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba cel putin doua compartimente separate. . în cel mult 5 secunde. masuri care pot include o crestere a numarului de veste de salvare prevazute la bord. . 3) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie astfel confectionat încât sa satisfaca cerintele unui costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare. 4) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepartate ale ambarcatiunilor de salvare.sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fast acoperit de flacari pentru o perioada de 2 secunde. Cerinte generale pentru costumele hidrotermice: Costumul hidrotermic trebuie confectionat din materiale etanse la apa.sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie într-una în care gura este deasupra apei.

fie un costum hidrotermic si o vesta de salvare. PALANCURI sa descrie modul de confectionare a parâmelor si sa clasifice parâmele sa descrie partile componente ale unei macarale. . 2) când un costum hidrotermic confectionat dintr-un material cu calitati izolante proprii este purtat fie simplu fie cu o vesta de salvare. 7 Mijloace de protectie termica Un mijloc de protectie termica va fi confectionat dintr-un material etans la apa. Mijloacele de protectie termica trebuie: .sa poarte o mentiune indicând ca trebuie sa fie purtat împreuna cu o îmbracaminte calduroasa.4) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila care este prevazut cu un dispozitiv de umflare automata în imersiune. el trebuie sa asigure persoanei care îl poarta. purtând fie un costum hidrotermic dotat cu vesta de salvare. o protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada mai mult de 20C. Calculul rezistentei si greutatii parâmelor Generalitati-clasificare Parâmele sunt cabluri de sârma sau frânghii de lungimi si grosimi diferite. Mâinile vor fi de asemenea acoperite daca mijlocul de protectie termica nu este prevazut cu mânusi. . se pot clasifica în: a) parâme vegetale. sintetice si metalice. dupa o saritura în apa de la o înaltime de 4. .5 m. b) parâme metalice. . dupa o scufundare în apa la o temperatura de 50C pentru o perioada de 1 ora. 3) costumul hidrotermic trebuie sa permita persoanei care îl poarta având mâinile acoperite. întrebuintare. structura. o protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada cu mai mult de 20C dupa o scufundare timp de 6 ore în apa calma si curgatoare la o temperatura cuprinsa intre 00C si 20C. sa clasifice macaralele si palncurile si sa execute corect garnisirea unui palanc 3.sa fie confectionat astfel încât atunci când este purtat împreuna cu o îmbracaminte calduroasa si o vesta de salvare. trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv care sa permita umflarea printr-o singura miscare manuala si sa poata fi umflat si cu gura.5 m. sa apuce un creion si sa scrie. 3 Cerinte de flotabilitate O persoana scufundata în apa dulce. din punct de vedere al materialului din care sunt confectionate. Parâmele folosite în marina. fara ajutor.sa functioneze satisfacator când temperatura aerului este cuprinsa în intervalul de la -300C la +200C. având o conductibilitate termica nu mai mare de 0. într-o ambarcatiune de salvare. c) parâme sintetice. sa poata îndeplini toate conditiile de mai sus. materiale de fabricatie. dupa o saritura în apa de la o înaltime de 4. . CAPITOLUL 3 PARÂME. d) parâme mixte. Parâme vegetale. sa reduca pierderea de caldura a corpului atât prin convectie cât si prin evaporare. sa continue sa asigure persoanei care îl poarta. daca costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vesta de salvare.25 W/(m-K) si astfel realizat încât atunci când este folosit pentru a proteja o persoana. sintetice sau metalice.sa acopere întreg corpul unei persoane care poarta o vesta de salvare.sa permita persoanei care îl poarta sa-1 dezbrace în apa în cel mult 2 minute daca î-l împiedica sa înoate.1. cu exceptia fetei. clasificare. daca costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vesta de salvare. conservare si mânuire la bordul navelor. trebuie sa se poata întoarce din pozitia cu capul în jos în pozitia cu capul în sus în cel mult 5 secunde. dupa o scufundare timp de o ora în apa calma curgatoare la o temperatura de 50C. 5) un costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie ca în cazul pierderii flotabilitatii unuia din compartimentele sale. formate prin rasucirea sau împletirea unor fire vegetale. MACARALE.sa poata fi despachetat si îmbracat usor. Definitie. 2 Cerintele privind caracteristicile termice pentru costumele hidrotermice 1) un costum hidrotermic confectionat dintr-un material care nu are calitati izolante proprii trebuie: .

d) durata mare în serviciu. b) sa fie flexibila. d) manipularea marfurilor si amararea lor.editura Tehnica Bucuresti."Mecanica si constructia navei ". e) instalatia de ancorare a unor categorii de nave si ancorarea ambarcatiunilor.note de curs Academia Navala "Mircea cel Batrân" . Zamfir ."Principii de constructie a navelor militare si civile" . Iarca . II. c) sa aiba suprafata neteda si regulata pe toata lungimea.note de curs. Tataru . dimensiuni si al modului de confectionare. 1951 A. salvari maritime" . vol. Ionescu . vol. Bartolos . b) instalatia de legare la cheu."Cautare si salvare" P. se pot clasifica în: a) parâme simple. 1990 P. Iurascu .F."Instalatii de punte la bordul navelor civile" *** Note de curs .note de curs Academia Navala "Mircea cel Batrân" V. III . 1973 V. Calitatile parâmelor Calitatea unei parâme este asigurata de materia prima din care este confectionata. Teodoru . c) parâme împletite."Parâme" ."Ambarcatiuni" ."Salvare" . dar si de modul de întrebuintare si întretiner O parâma buna trebuie sa aiba urmatoarele calitati: a) rezistenta uniforma pe toata lungimea. Beziris."Curs special de conventie. I. parâmele sunt folosite pentru: a) manevre fixe si curente."Transportul maritim" . 1981 F. Tataru . Maier . BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ B. Galati."Manevra navei cu propulsie mecanica" .note de curs. vol.N. II."Comandantul de cursa lunga" A.74 *** RNR *** COLREG -96 .P.note de curs CERONAV."Dictionar de marina" . În functie de material. Bontideanu . b) parâme rasucite.P. 1977 Ov.I . I.Din punct de vedere al modului de confectionare. interventie în caz de situatie critica" *** Note de curs . Academia Navala "Mircea cel Batrân" . g) lucrari de matelotaj. Gh."Manevre .note de curs *** Note de curs elaborate de C."Pregatire marinareasca" . Academia Navala "Mircea cel Batrân" 1991 F. 1989 M."Manevra navei cu propulsie mecanica la fluviu" *** Instructiuni privind "Conventia Internationala a Ocrotirii Vietii Omenesti pe Mare" si Amendamentele din 1983 *** SOLAS . M. 1974 Gh. f) confectionarea velelor. Bejan."Navigatia si manevra navelor pe ape interioare" Adrian Petcu .editura Tehnica. Bujenita ."Manual de marinarie " .etc. Academia Navala "Mircea cel Batrân" 1990 A.note de curs. Bamboi .editura Tehnica.editura Marinei Militare. Bujenita . III . c) remorcaj maritim si fluvial. remorcaje.

*** *** *** RND Regulamentul serviciului la bordul navelor civile Documentatia fregatei tip T22 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful