NOŢIUNI GENERALE DESPRE NAVĂ.

CLASIFICARE - sa defineasca corect nava si sa reprezinte grafic planurile de referinta - sa enumere si sa defineasca principalele dimensiuni si calitati ale navei - sa enumere si sa defineasca principalele instalatii ce deservesc nava - sa enumere si sa compare unitatile de masura - sa defineasca pe macheta principalele parti constructive ale navei - sa descrie partile componente ale arboradei, greementului si velatura navei; sa defineasca suprafata velica a navei - sa clasifice navele civile si militare si sa enunte destinatia si caracteristicile fiecarei nave - sa enunte organizarea navei ; sa enumere rolurile navei si sa explice continutul lor - sa enumere principalele acte normative si prevederile acestora privind protectia muncii în activitatile desfasurate la bordul navei 1.1. Nava: definitie, plane de referinta, principalele dimensiuni si calitati. Deplasamentul si tonajul. Principalele instalatii din dotare pentru deservirea navei. Registre de clasificare. Organisme, conventii, reglementari maritime internationale. Unitati de masura folosite în marina Nava este un corp plutitor, etans, de o constructie speciala, având forma, rezistenta structurala, calitati nautice si echipament care sa-i permita navigatia si utilizarea în siguranta pentru transportul de marfuri, pescuit oceanic, misiuni militare, cercetari stiintifice, lucrari tehnice ori pentru activitate portuara având un mijloc propriu de propulsie sau fiind remorcat de alta nava. Orice nava trebuie sa dispuna de certificat de constructie, de siguranta si nationalitate, eliberate de portul de înregistrare. Actele sunt în majoritate eliberate de societatea de clasificare, Registrul Naval Român, care supravegheaza constructia si exploatarea navei. La baza organizarii si desfasurarii activitatilor registrelor de clasificare stau regulile de clasificare, cu caracter national, pe care registrele le elaboreaza si le îmbunatatesc periodic. Simbolul fundamental al clasei, acordat de Registrul Naval Român (R.N.R.), atesta clasa pe care aceasta o acorda navei. Clasa acordata de R.N.R. unei nave indica faptul ca atât constructia propriuzisa a corpului, masinilor, instalatiilor si echipamentelor cât si semifabricatele si materialele utilizate satisfac prescriptiile regulilor aplicate în sensul respectiv. În cazul în care instalatia frigorifica are posibilitatea sa trateze intensiv o încarcatura neracita în prealabil, simbolul va fi X, iar daca instalatia frigorifica este destinata racirii si congelarii produselor piscicole preparate pe nava, simbolul va fi . Prin scurta prezentare, rezulta importanta certificatelor eliberate de R N R si care sta la baza stabilirii cotelor de asigurare ce ofera garantiile utilizatorilor asupra starii tehnice a navei. Calitatile nautice ale navei sunt determinate de forma si caracteristicile corpului navei. Toate corpurile de nava sunt simetrice în raport cu un singur plan, acest plan este longitudinal, si în conditii normale de plutire, pe apa linistita este vertical. Planul la care ne referim este numit plan verticallongitudinal sau plan diametral. Planul vertical-longitudinal sau planul diametral împarte nava în doua parti:  partea din dreapta pentru un observator care priveste în sensul normal de înaintare a navei si care poarta denumirea de bordul tribord Tb;  partea din stânga pentru un observator care priveste în sensul normal de înaintare a navei si care poarta denumirea de bordul tribord Bb. Planul vertical-transversal care trece prin jumatatea lungimii navei, împarte nava în doua parti:  sectorul prova, partea din fata a navei;  sectorul pupa, partea din spate a navei. Planul vertical transversal care trece prin jumatatea lungimii navei se numeste planul cuplului maestru. Prin termenul de cuplu maestru se întelege sectiunea transversal verticala care trece prin punctul unde nava are latimea maxima . Extremitatea anterioara în forma de pana pentru a despica mai usor apa poarta denumirea de prova (Pv), iar partea posterioara poarta denumirea de pupa (Pp). Intersectia planului diametral cu elementul de structura de la fundul navei denumit chila, formeaza linia chilei, iar în partea de sus a navei planul diametral intersecteaza puntea dupa linia puntii. Curbura liniei puntii se numeste selatura puntii.

rigidizat în interior printr-un sistem de grinzi.12.7-operavie. Structura oricarui tip de nava include doua tipuri de elemente de osatura: longitudinale si transversale. puntile.linia de apa. bordajul navei. Deci. 1.1 Partile componente ale corpului navei si planurile de referinta. Elementele de structura longitudinala sunt urmatoarele: . Linia de plutire a navei la plina încarcare formeaza linia de plutire maxima. Planul orizontal împarte corpul navei în doua parti: carena sau opera vie si partea emersa sau opera moarta.1 Fig.sector prova babord. osatura navei (scheletul). 1-plan longitudinal. 8-opera moarta. tipuri de corpuri. peretii navei.10. 3-linia puntii (selatura). este linia etamboului. iar intersectia planului diametral cu elementul de structura din pupa navei. 2-plan transversal. bordajul. suprastructurile navei.2.6-linia etamboului.Intersectia planului diametral cu elementul de structura din prova navei denumit etrava. formând scheletul sau osatura corpului si prin pereti longitudinali si transversali. 13-sector pupa tribord. . compartimentajul. . 11sector prova tribord. . Intersectia suprafetei carenei cu planul de plutire formeaza linia de plutire. .9-plan de plutire (linia de plutire). partile principale ale structurii unui corp de nava putem spune ca sunt urmatoarele: . Osatura navei. 14-sector pupa babord.4-linia chilei. Osatura navei. puntile navei. este linia etravei. peretii si suprastructura navei Corpul navei este o constructie compusa dintr-un învelis etans. Osatura. Corpul navei. Rigidizarea corpului este asigurata totodata de punti si suprastructuri. . chila (carlinga centrala). Planurile de referinta si elementele caracteristice sunt prevazute în Fig. numita etambou.5-linia etravei. este formata din totalitatea elementelor structurale longitudinale si transversale care îmbinate rigid între ele alcatuiesc scheletul rezistent al navei. Linia de plutire corespunzatoare pescajului stabilit de alegerea dimensiunilor principale ale navei formeaza linia de plutire de constructie (CWL).

Fig. De regula este folosita la navele de tonaj mijlociu si mic deoarece nefiind îmbinata direct cu varangele nu ofera suficienta rezistenta osaturii navelor mari. însa în loc de o carlinga centrala. Chila masiva (Fig.3). . . de regula.1). se mai numeste si chila tunel. În prezent chila masiva o întâlnim la constructiile navelor vechi. Ofera avantajul unei rezistente structurale longitudinale marite si posibilitatea utilizarii acestui canal neîntrerupt pentru instalarea tubulaturilor de fund sau pentru balast. asa încât formeaza un canal continuu de aceeasi înaltime cu varangele. 2-carlinga. etamboul. are doua asemenea grinzi distantate între ele. de sectiune dreptunghiulara. obisnuita în constructiile moderne. . longitudinalele dublului fund.1. longitudinalele de bordaj. îmbinate cap la cap de la etrava la etambou. metalice de salvare. Chila plata (Fig. 3-varanga. etrava. 1-chila. . .2). 4-fila de galbord. cheson sau masiva. în continuarea chilei plate se monteaza filele de galbord. longitudinalele de punte.. Chila (carlinga centrala) în functie de marimea si destinatia navei poate fi plata. elemente componente ale învelisului bordajului. . longitudinalele de fund(carlingi laterale). fiind însa mult utilizata la ambarcatiuni si la salupele. Chila cheson (Fig. este dintr-o fila de tabla groasa instalata de la prova la pupa. pe centrul fundului navei. Este folosita la navele cu dublu fund si pe navele petroliere cu masinile la pupa. se monteaza o carlinga ce fixeaza varangele. cotrachila. Pe chila plata. . Constructiv este asemanatoare chilei plate. Chila plata. este confectionata din bare de otel laminat sau fier forjat. Pe varange.

montate între contrachila centrala si bordajul gurnei. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distante una de alta apropiate distantelor intercostale din sistemul transversal de osatura. Chila masiva (Fig. Prin îmbinarea rigida cu varangele si chila da un plus de rezistenta întregului ansamblu. În situatia constructiilor cu chila plata. paralel si deasupra chilei. În situatia constructiilor cu chila plata. Sunt confectionate din table verticale. de sectiune dreptunghiulara.Contrachila este element de structura longitudinala ce se monteaza deasupra varangelor. . este confectionata din bare de otel laminat sau fier forjat. contrachila se mai numeste si carlinga centrala. îmbinate cap la cap de la etrava la etambou. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. metalice de salvare. sunt elemente de structura longitudinala. paralel si deasupra chilei. Contrachila este element de structura longitudinala ce se monteaza deasupra varangelor. În prezent chila masiva o întâlnim la constructiile navelor vechi. montate între contrachila centrala si bordajul gurnei. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleasi distante ca si longitudinalele de fund.3). contrachila se mai numeste si carlinga centrala. Sunt confectionate din table verticale. Prin îmbinarea rigida cu varangele si chila da un plus de rezistenta întregului ansamblu. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleasi distante ca si longitudinalele de fund. sunt elemente de structura longitudinala. de înaltimea carlingi centrale dar mai subtiri. de înaltimea carlingi centrale dar mai subtiri. De regula este folosita la navele de tonaj mijlociu si mic deoarece nefiind îmbinata direct cu varangele nu ofera suficienta rezistenta osaturii navelor mari. fiind însa mult utilizata la ambarcatiuni si la salupele. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distante una de alta apropiate distantelor intercostale din sistemul transversal de osatura.

3-varanga.Fig. 2-fila de galbord. .2 Chila cheson. 1-chila.

drenajului din santina.1si Fig. Etambreul cârmei. deschideri practicate în opera vie a navei pentru evacuarea apei murdare si a rezidurilor. . 2-fila de galbord.R. punti si pereti. ale condensatoarelor sau pentru circulatia apei de racire. având forma si rezistenta structurala necesara nevoilor pentru care au fost practicate.Fig. 3-varanga.2 dupa cum urmeaza: . Deschideri în opera vie. pereti si bordaj. Etambreul elicei. din constructie sunt practicate diferite deschideri în bordaj.N. Orificiu pentru spada lochului.2 dupa cum urmeaza: . 1. Deschideri în opera moarta.3. Suprafata velica a navei În corpul navei. greementul si velatura. Tunel pentru elicea prova (La navele cu elice prova). deschidere practicata în sectorul pupa al navei pe unde trece axul elicei. . Putem întâlni la nave. Deschiderile în opera vie sunt prezentate în Fig. Deschideri în punti. . . deschideri practicate în opera vie a navei pentru aspiratia pompelor de racire ale motoarelor principale si auxiliare. deschideri practicate în opera vie a navei pentru inundarea anumitor compartimente. .1 si Fig. evacuarea realizându-se cu ajutorul pompelor. pentru fiecare tip de nava în parte . functie de zona de navigatie aprobata. . Deschiderile în opera moarta sunt prezentate în Fig. deschidere practicata în sectorul pupa al navei pe unde trece axul cârmei.3 Chila masiva. . orificiu practicat în prelungirea chilei catre pupa pentru fixarea axului cârmei. Sorburi de racire. . Arborada. Toate aceste deschideri fac obiectul unei examinari speciale a R. Orificiu pentru vibratorii sondei ultrason. 1-chila. Deschideri în bordaj Deschiderile în bordaj se concep în functie de marimea si destinatia navei. Crapodina. deschideri atât în opera vie cât si în opera moarta. Inundarea se realizeaza cu ajutorul valvulei Kingston. Prize de fund. Scurgeri.

În interior este prevazut cu obturator pentru întunecarea navei si etansare în cazul spargerii geamului.. 9-sabord. deschise. Scurgeri. 2-nara de parapet.1. simple cu turnicheti. . . 1-tunel pentru elicea prova. deschideri pentru dirijarea parâmelor. 3-nara în bordaj. cu somar si turnicheti. Porti în parapet. Deschideri la nava în opera vie si opera moarta (sector prova). Sabord. Nari în parapet. . deschidere practicata în bordaj sau în suprastructuri. 4-ureche în parapet cu somare si turnicheti. deschideri practicate în parapet. . Hublou. Pot fi închise. Sabordul practicat în parapet serveste la scurgerea apei adunata pe punte iar sabordul practicat în bordaj serveste pentru încarcarea-descarcarea materialelor usoare. 5-scurgere. deschideri practicate în bordaj pentru dirijarea lantului ancorei. 6-ureche în parapet. Urechi în parapet. de forma circulara sau ovala prin care sunt dirijate parâmele. simple cu somar. deschideri practicate în parapet în dreptul scarilor pentru intrare la bord. deschidere practicata în parapet sau în bordaj. 8-nara în parapet. deschideri în bordaj pentru scurgerea apei de pe punti si a reziduurilor din diferite compartimente. 7-scurgere. . de forma patrata sau dreptunghiulara. . Nari în bordaj. . de regula de forma circulara care serveste la iluminarea si aerisirea încaperilor. Fig. Sabordul în bordaj este des întâlnit la navele cu bordaj înalt (nave pentru transportul pasagerilor) practicat la nivelul puntilor pentru ambarcarea si debarcarea oamenilor. Narile pot fi simple sau cu tacheti.

9-ureche în parapet cu somar si turnicheti. dopul de scurgere al apei se amplaseaza în dreapta chilei. Barci si ambarcatiuni. f) salupe. 11-nara în parapet. Elemente caracteristice de constructie. 13-hublouri. iar cele cu sot în babord.sa defineasca. CAPITOLUL 2 BĂRCI sI AMBARCAŢIUNI. 16-sabord în bordaj. 12-sabord în parapet. La ambarcatiunile ce se construiesc pentru tribordul navei. . clasificare si descriere.sa enumere mijloacele individuale si colective de salvare si sa explice modul de utilizare a acestora . destinat pentru pregatirea marinareasca a echipajelor.2. materiale. elementele caracteristice de constructie. .Dupa sistemul de propulsie: a) ambarcatiuni cu rame. etc. 5-scurgeri. 7-carapodina. sa clasifice si sa descrie barcile. c) baleniere de 5 la 7 rame. numerele fara sot în tribord. la bordul navelor se numeroteaza de la prova la pupa. e) ambarcatiuni cu motor. 6-etambreul elicei. iar cele din babord în stânga chilei. Clasificarea ambarcatiunilor Ambarcatiunile se clasifica astfel: .10+1.6+1. 3-orificiu pentru spada lochului. b) ambarcatiuni de 4+1. 2-orificii pentru vibratorii sondei ultrason. vele. 8-etambreul cârmei. 14scurgeri. definitie. Arborada si greementul ambarcatiunilor cu vele Generalitati Ambarcatiunea este un mijloc plutitor de dimensiuni mici.sa cunoasca mijloacele de salvare din dotarea fregatei tip T22 2. motor. Ambarcatiunile. sa descrie inventarul barcilor . pentru salvarea echipajelor sau pentru transport persoane. capabil sa se deplaseze sub efectul unui mijloc de propulsie (rame. Deschideri la nava în opera vie si opera moarta (sector pupa).1. 15-poarta în parapet. manele).Fig. MIJLOACE DE SALVARE .8+1. Inventarul barcilor. d) pui de 2 la 4 rame. 4-sorb de racire. sa compare barcile si ambarcatiunile. 1-priza de fund. 10-nara în bordaj.Ambarcatiuni de serviciu: a) barcaze de 14-20 rame.

f) ambarcatiuni cu propulsie mecanica(actionata de manele). f) ambarcatiuni cu opera vie mixta. fie o greutate de 4 kg. d) ambarcatiuni cu fundul plat.Dupa forma operei moarte: a) ambarcatiuni cu pupa taiata. d) ambarcatiuni cu motor.5 kg. cel putin un colac de salvare va fi plasat in apropierea pupei. 2.2. 8) sa fie prevazut cu o saula de cel putin 9. . . Colaci de salvare Caracteristicile colacilor de salvare: 1) sa aiba un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel putin 400 mm. c) din metal. b) ambarcatiuni cu pupa ascutita (baleniere). . e) ambarcatiuni cu lest si coaste în forma de S. b) ambarcatiuni cu opera vie în forma de V.Dupa sistemul de constructie: a) latin. : . 5) sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fast acoperit complet de flacara timp de 2 secunde. .b) ambarcatiuni cu vele. e) ambarcatiuni cu motor si vele. mod de utilizare sau functionare 1. 6) sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea în apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m. b) suprapus. care dintre acestea este mai mare. d) caravelelor(latin exterior si diagonal interior). 2) sa fie executat dintr-un material cu flotabilitate corespunzatoare. e) cusaturilor(latin cu cusaturi). talas. granule de pluta sau alte deseuri de materiale fara coeziune proprie sau prin compartimente cu aer a caror flotabilitate depinde de o insuflare prealabila. c) diagonal.Dupa materialul de constructie: b) din lemn.5 kg. d) mixte (din lemn si metal). c) ambarcatiuni cu rame si vele. fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate. care nu trebuie sa fie stuf. e) din mase plastice. care din acestea este mai mare. definitie. c) ambarcatiuni cu redan. Mijloace individuale si colective de salvare. 3) sa poata sustine în apa dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel putin 14. descriere. apare prove în V iar spre pupa rotunda. Cerintele colacilor de salvare: 1) sa fie astfel amplasati încât sa poata fi imediat accesibili in ambele borduri ale navei si pe cât posibil pe toate puntile deschise care se extind pâna la bordajul navei. destinatie. f) din cauciuc. clasificare. Saula trebuie fixata în patru puncte echidistante în jurul circumferintei colacului ca sa formeze patru bucle egale.5 mm în diametru si cu o lungime de cel putin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului. 7) daca se intentioneaza sa fie actionat mecanismul de decuplare rapida prevazut cu autodeclansarea semnalelor fumigene si cu autoaprinde a luminilor sa aiba fie o greutate suficienta pentru a actiona mecanismul de decuplare rapida.Dupa forma operei vii: a) ambarcatiuni cu opera vie rotunda. 4) sa aiba o greutate de cel putin 2.

care dintre acestea este mai mare. .sa fie prevazute cu o sursa de energie care sa poata întretine arderea continuu cu o intensitate luminoasa de cel putin 2 candeli in toate directiile emisferei superioare sau sa emita sclipiri (descarcari stralucitoare) într-un ritm de cel putin 50 sclipiri pe minut. . . fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate. .2) sa fie în asa fel fixati încât sa poata fi repede desprinsi si sa nu aiba nici un dispozitiv de fixare permanenta. .sa nu poata fi stinse cu apa. 2 Veste de salvare Cerinte generale pentru vestele de salvare: 1) o vesta de salvare nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde. sa permita unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fara a primi ajutor. . .sa reziste la proba de soc. .sa aiba un diametru de cel putin 8 mm. corespunzatoare. având cel putin intensitatea luminoasa efectiva corespunzatoare pentru o perioada de cel putin 2 ore.dupa demonstratie. adica sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea in apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m. 2) o vesta de salvare trebuie sa fie astfel confectionata încât: . 3) în fiecare din bordurile navei se va prevedea cel putin câte un colac de salvare prevazut cu o saula de salvare plutitoare. Cel putin doi din acesti colaci de salvare vor fi de asemenea prevazuti cu semnale fumigene cu declansare automata care pot fi rapid aruncati de pe puntea de comanda. cu o lungime cel putin egala cu dublul înaltimii la care este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire in conditii de pescaj minim al unei nave sau de 30 m.sa poata arde continuu cu o intensitate luminoasa de cel putin 2 candeli in toate directiile emisferei superioare sau sa emita sclipiri (descarcari stralucitoare) într-un ritm de cel putin 50 sclipiri pe minut. care dintre acestea este mai mare. Colacii de salvare cu lumini si cei cu lumini si semnale fumigene trebuie sa fie egal amplasati în ambele borduri ale navei si nu vor fi prevazuti cu saula de salvare plutitoare.sa poata fi purtata pe ambele fete sau numai pe o fata. având cel putin intensitatea luminoasa efectiva. fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate.sa poata fi purtata comod.sa fie anti-giratorii.sa continue emiterea fumului când sunt scufundate complet în apa pentru o perioada de cel putin 10 secunde.5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze. . Cerinte pentru semnalele fumigene cu declansare automata ale colacilor de salvare: . Cerinte pentru saulele de salvare plutitoare: .sa emita un fum de o culoare foarte vizibila la un debit constant pentru o perioada de cel putin 15 minute când pluteste în apa calma.sa permita persoanei care o poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4. . . .sa poata rezista la proba de soc. 4) cel putin jumatate din numarul total de colaci de salvare vor fi prevazuti cu lumini cu autoaprindere. 5) pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule în caracter latin numele navei si al portului de înregistrare a navei.sa nu fie scufundate pe mare agitata.sa nu arda de maniera exploziva si sa nu produca nici o flama în timpul emiterii semnalului fumigen. . adica sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea în apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire in conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m.sa aiba o rezistenta la rupere de cel putin 5 kN. însa pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracata incorect. care din valori este mai mare. Cerinte pentru luminile cu autoaprindere: .

sa poata fi purtata pe ambele fete sau numai pe o fata.aiba o sursa de energie care sa poata asigura o intensitate luminoasa de 0.sa permita persoanei care o poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4.sa poata fi purtata comod. egal cu cel putin 10% din numarul de pasageri aflati la bord sau un numar mai mare. 8) în cazul pierderii flotabilitatii unuia din compartimente. sa poata îndeplini toate cerintele de mai sus. . Unele veste de salvare sunt prevazute cu lumini de semnalizare care trebuie sa: .aiba o intensitate luminoasa de cel putin 0. Daca lumina vestei de salvare este o lumina cu sclipiri trebuie in plus trebuie sa: . în cel mult 5 secunde. 5) o vesta de salvare trebuie sa permita persoanei care o poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare.sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala. în cel mult 5 secunde. . . sa emita un numar de cel putin 50 sclipiri pe minut având o intensitate luminoasa efectiva de cel putin 0.fie prevazuta cu un comutator actionat manual. . 6) fiecare vesta de salvare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur. 7) sa fie umflata automat în imersiune.75 candeli pentru o perioada de cel putin 8 ore. 3) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca: .sa fie vizibila pe cât posibil pe un sector cât mai larg din emisfera superioara când este atasata la o vesta de salvare.5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze. . Cerinte generale pentru veste de salvare gonflabile: O vesta de salvare a carei flotabilitate depinde de umflarea prealabila trebuie sa aiba cel putin doua compartimente separate si sa satisfaca cerintele: 1) o vesta de salvare gonflabila nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde. .sa nu fie dotata cu o lentila sau oglinda concava care sa concentreze razele.75 candeli. sa fie prevazuta cu un dispozitiv care sa permita umflarea printr-o singura miscare manuala si sa poata fi umflata cu gura.3) o vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca: . Se va prevedea o vesta de salvare pentru fiecare persoana aflata la bordul navei si in plus: 1) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru copii. 5) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa permita persoanei care o poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare.sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala. sa permita unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fara a primi ajutor. însa pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracata incorect. 2) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie astfel confectionata încât: . . 4) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce. 6) fiecare vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur.sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie intr-una în care gura este deasupra apei. . .75 candeli. 3. 4) o vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce.dupa demonstratie.sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie intr-una în care gura este deasupra apei. asigurându-se câte o vesta de salvare pentru fiecare copil.

2) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepartate ale ambarcatiunilor de salvare. se va prevedea un costum hidrotermic de talie corespunzatoare.sa poata fi despachetat si îmbracat fara ajutor în timp de 2 minute. 3) vestele de salvare trebuie sa fie astfel amplasate încât sa fie imediat accesibile. masuri care pot include o crestere a numarului de veste de salvare prevazute la bord.sa nu permita infiltrarea unei cantitati excesive de apa când persoana care poarta costumul sare în mare de la o înaltime de cel putin 4. 4) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce. 3) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie astfel confectionat încât sa satisfaca cerintele unui costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare. .pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracat incorect. 3) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca: . tinând cont de orice îmbracaminte aferenta si de o vesta de salvare daca costumul hidrotermic trebuie purtat cu o vesta de salvare. . 4 Costume hidrotermice Pentru fiecare persoana care face parte din echipajul barcii de urgenta. se vor lua masuri alternative care sa fie considerate satisfacatoare pentru Administratie.sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie într-una în care gura este deasupra apei. 2) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde. Daca prin amenajarile speciale ale navei. vestele de salvare pot deveni pot deveni inaccesibile.sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala. . . . 6 Costume hidrotermice prevazute cu vesta de salvare gonflabila 1 Caracteristici generale pentru costume hidrotermice: 1) un costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba cel putin doua compartimente separate. Cerinte generale pentru costumele hidrotermice: Costumul hidrotermic trebuie confectionat din materiale etanse la apa. 5 Costume hidrotermice prevazute cu vesta de salvare Cerinte generale pentru costumele hidrotermice prevazute cu vesta de salvare: 1) un costum hidrotermic prevazut cu o vesta de salvare nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde. 6) un costum hidrotermic care satisface cerintele unei veste de salvare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur.sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fast acoperit de flacari pentru o perioada de 2 secunde.5 m.sa permita persoanei care î-l poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4.sa reduca la minimum intrarea aerului în partea inferioara a costumului cu ajutorul unui dispozitiv special. . în cel mult 5 secunde. . 5) un costum hidrotermic care prevazute cu vesta de salvare trebuie sa permita persoanei care î-l poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare.sa acopere întreg corpul cu exceptia fetei.sa poata fi purtat comod. iar pozitia lor trebuie sa fie clar indicata. astfel ca: .dupa demonstratie. sa permita unei persoane sa-l îmbrace în timp de 2 minute fara a primi ajutor. Mâinile trebuie sa fie de asemenea acoperite daca costumul nu este prevazut cu mânusi. 2) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa fie astfel confectionata încât: . . .5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze. 4) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepartate ale ambarcatiunilor de salvare.

2 Cerintele privind caracteristicile termice pentru costumele hidrotermice 1) un costum hidrotermic confectionat dintr-un material care nu are calitati izolante proprii trebuie: . 2) când un costum hidrotermic confectionat dintr-un material cu calitati izolante proprii este purtat fie simplu fie cu o vesta de salvare. trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv care sa permita umflarea printr-o singura miscare manuala si sa poata fi umflat si cu gura. MACARALE.sa poarte o mentiune indicând ca trebuie sa fie purtat împreuna cu o îmbracaminte calduroasa. materiale de fabricatie. dupa o scufundare timp de o ora în apa calma curgatoare la o temperatura de 50C. PALANCURI sa descrie modul de confectionare a parâmelor si sa clasifice parâmele sa descrie partile componente ale unei macarale. Definitie.1. 3) costumul hidrotermic trebuie sa permita persoanei care îl poarta având mâinile acoperite. o protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada mai mult de 20C. purtând fie un costum hidrotermic dotat cu vesta de salvare. formate prin rasucirea sau împletirea unor fire vegetale. într-o ambarcatiune de salvare. o protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada cu mai mult de 20C dupa o scufundare timp de 6 ore în apa calma si curgatoare la o temperatura cuprinsa intre 00C si 20C. conservare si mânuire la bordul navelor. Parâme vegetale.5 m. . Mijloacele de protectie termica trebuie: . d) parâme mixte. se pot clasifica în: a) parâme vegetale. Parâmele folosite în marina. sa poata îndeplini toate conditiile de mai sus. cu exceptia fetei. daca costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vesta de salvare.sa permita persoanei care îl poarta sa-1 dezbrace în apa în cel mult 2 minute daca î-l împiedica sa înoate. sa clasifice macaralele si palncurile si sa execute corect garnisirea unui palanc 3. dupa o saritura în apa de la o înaltime de 4. daca costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vesta de salvare. b) parâme metalice. . c) parâme sintetice. . sintetice si metalice. sa continue sa asigure persoanei care îl poarta.sa acopere întreg corpul unei persoane care poarta o vesta de salvare.5 m.25 W/(m-K) si astfel realizat încât atunci când este folosit pentru a proteja o persoana. sintetice sau metalice.sa poata fi despachetat si îmbracat usor. Mâinile vor fi de asemenea acoperite daca mijlocul de protectie termica nu este prevazut cu mânusi. sa reduca pierderea de caldura a corpului atât prin convectie cât si prin evaporare. structura. el trebuie sa asigure persoanei care îl poarta. sa apuce un creion si sa scrie. având o conductibilitate termica nu mai mare de 0. fie un costum hidrotermic si o vesta de salvare. .sa fie confectionat astfel încât atunci când este purtat împreuna cu o îmbracaminte calduroasa si o vesta de salvare.sa functioneze satisfacator când temperatura aerului este cuprinsa în intervalul de la -300C la +200C. clasificare. fara ajutor. întrebuintare. trebuie sa se poata întoarce din pozitia cu capul în jos în pozitia cu capul în sus în cel mult 5 secunde. 7 Mijloace de protectie termica Un mijloc de protectie termica va fi confectionat dintr-un material etans la apa. 3 Cerinte de flotabilitate O persoana scufundata în apa dulce. dupa o saritura în apa de la o înaltime de 4. . CAPITOLUL 3 PARÂME. din punct de vedere al materialului din care sunt confectionate.4) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila care este prevazut cu un dispozitiv de umflare automata în imersiune. dupa o scufundare în apa la o temperatura de 50C pentru o perioada de 1 ora. 5) un costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie ca în cazul pierderii flotabilitatii unuia din compartimentele sale. Calculul rezistentei si greutatii parâmelor Generalitati-clasificare Parâmele sunt cabluri de sârma sau frânghii de lungimi si grosimi diferite.

dimensiuni si al modului de confectionare."Mecanica si constructia navei ". Teodoru . b) parâme rasucite. II. Bontideanu . Academia Navala "Mircea cel Batrân" . interventie în caz de situatie critica" *** Note de curs . Iarca ."Transportul maritim" .note de curs *** Note de curs elaborate de C."Instalatii de punte la bordul navelor civile" *** Note de curs . vol. Beziris. Bujenita ."Cautare si salvare" P. 1973 V. 1990 P. Bejan. Academia Navala "Mircea cel Batrân" 1990 A. II.I . g) lucrari de matelotaj. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ B. Tataru ."Dictionar de marina" . d) manipularea marfurilor si amararea lor. Bamboi . vol.P. remorcaje. Tataru . c) parâme împletite. 1981 F. Ionescu ."Parâme" . dar si de modul de întrebuintare si întretiner O parâma buna trebuie sa aiba urmatoarele calitati: a) rezistenta uniforma pe toata lungimea. e) instalatia de ancorare a unor categorii de nave si ancorarea ambarcatiunilor. Maier . Bujenita . b) sa fie flexibila.editura Tehnica.note de curs.N."Principii de constructie a navelor militare si civile" . Iurascu . Zamfir ."Curs special de conventie.74 *** RNR *** COLREG -96 . Calitatile parâmelor Calitatea unei parâme este asigurata de materia prima din care este confectionata. c) sa aiba suprafata neteda si regulata pe toata lungimea.P. În functie de material.note de curs."Comandantul de cursa lunga" A.note de curs. M.F. c) remorcaj maritim si fluvial. 1989 M. Gh. 1951 A. b) instalatia de legare la cheu. III .Din punct de vedere al modului de confectionare."Ambarcatiuni" ."Salvare" . Galati.editura Marinei Militare. salvari maritime" .editura Tehnica Bucuresti."Pregatire marinareasca" ."Navigatia si manevra navelor pe ape interioare" Adrian Petcu .note de curs CERONAV. f) confectionarea velelor."Manevra navei cu propulsie mecanica" . III ."Manevre . se pot clasifica în: a) parâme simple.etc. vol. I. 1974 Gh. Academia Navala "Mircea cel Batrân" 1991 F."Manevra navei cu propulsie mecanica la fluviu" *** Instructiuni privind "Conventia Internationala a Ocrotirii Vietii Omenesti pe Mare" si Amendamentele din 1983 *** SOLAS . I. parâmele sunt folosite pentru: a) manevre fixe si curente. Bartolos . d) durata mare în serviciu. 1977 Ov.note de curs Academia Navala "Mircea cel Batrân" V.note de curs Academia Navala "Mircea cel Batrân" ."Manual de marinarie " .editura Tehnica.

*** *** *** RND Regulamentul serviciului la bordul navelor civile Documentatia fregatei tip T22 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful