NOŢIUNI GENERALE DESPRE NAVĂ.

CLASIFICARE - sa defineasca corect nava si sa reprezinte grafic planurile de referinta - sa enumere si sa defineasca principalele dimensiuni si calitati ale navei - sa enumere si sa defineasca principalele instalatii ce deservesc nava - sa enumere si sa compare unitatile de masura - sa defineasca pe macheta principalele parti constructive ale navei - sa descrie partile componente ale arboradei, greementului si velatura navei; sa defineasca suprafata velica a navei - sa clasifice navele civile si militare si sa enunte destinatia si caracteristicile fiecarei nave - sa enunte organizarea navei ; sa enumere rolurile navei si sa explice continutul lor - sa enumere principalele acte normative si prevederile acestora privind protectia muncii în activitatile desfasurate la bordul navei 1.1. Nava: definitie, plane de referinta, principalele dimensiuni si calitati. Deplasamentul si tonajul. Principalele instalatii din dotare pentru deservirea navei. Registre de clasificare. Organisme, conventii, reglementari maritime internationale. Unitati de masura folosite în marina Nava este un corp plutitor, etans, de o constructie speciala, având forma, rezistenta structurala, calitati nautice si echipament care sa-i permita navigatia si utilizarea în siguranta pentru transportul de marfuri, pescuit oceanic, misiuni militare, cercetari stiintifice, lucrari tehnice ori pentru activitate portuara având un mijloc propriu de propulsie sau fiind remorcat de alta nava. Orice nava trebuie sa dispuna de certificat de constructie, de siguranta si nationalitate, eliberate de portul de înregistrare. Actele sunt în majoritate eliberate de societatea de clasificare, Registrul Naval Român, care supravegheaza constructia si exploatarea navei. La baza organizarii si desfasurarii activitatilor registrelor de clasificare stau regulile de clasificare, cu caracter national, pe care registrele le elaboreaza si le îmbunatatesc periodic. Simbolul fundamental al clasei, acordat de Registrul Naval Român (R.N.R.), atesta clasa pe care aceasta o acorda navei. Clasa acordata de R.N.R. unei nave indica faptul ca atât constructia propriuzisa a corpului, masinilor, instalatiilor si echipamentelor cât si semifabricatele si materialele utilizate satisfac prescriptiile regulilor aplicate în sensul respectiv. În cazul în care instalatia frigorifica are posibilitatea sa trateze intensiv o încarcatura neracita în prealabil, simbolul va fi X, iar daca instalatia frigorifica este destinata racirii si congelarii produselor piscicole preparate pe nava, simbolul va fi . Prin scurta prezentare, rezulta importanta certificatelor eliberate de R N R si care sta la baza stabilirii cotelor de asigurare ce ofera garantiile utilizatorilor asupra starii tehnice a navei. Calitatile nautice ale navei sunt determinate de forma si caracteristicile corpului navei. Toate corpurile de nava sunt simetrice în raport cu un singur plan, acest plan este longitudinal, si în conditii normale de plutire, pe apa linistita este vertical. Planul la care ne referim este numit plan verticallongitudinal sau plan diametral. Planul vertical-longitudinal sau planul diametral împarte nava în doua parti:  partea din dreapta pentru un observator care priveste în sensul normal de înaintare a navei si care poarta denumirea de bordul tribord Tb;  partea din stânga pentru un observator care priveste în sensul normal de înaintare a navei si care poarta denumirea de bordul tribord Bb. Planul vertical-transversal care trece prin jumatatea lungimii navei, împarte nava în doua parti:  sectorul prova, partea din fata a navei;  sectorul pupa, partea din spate a navei. Planul vertical transversal care trece prin jumatatea lungimii navei se numeste planul cuplului maestru. Prin termenul de cuplu maestru se întelege sectiunea transversal verticala care trece prin punctul unde nava are latimea maxima . Extremitatea anterioara în forma de pana pentru a despica mai usor apa poarta denumirea de prova (Pv), iar partea posterioara poarta denumirea de pupa (Pp). Intersectia planului diametral cu elementul de structura de la fundul navei denumit chila, formeaza linia chilei, iar în partea de sus a navei planul diametral intersecteaza puntea dupa linia puntii. Curbura liniei puntii se numeste selatura puntii.

Planurile de referinta si elementele caracteristice sunt prevazute în Fig. Rigidizarea corpului este asigurata totodata de punti si suprastructuri. 3-linia puntii (selatura). numita etambou. . puntile. Intersectia suprafetei carenei cu planul de plutire formeaza linia de plutire. 2-plan transversal. rigidizat în interior printr-un sistem de grinzi. este linia etamboului. compartimentajul. . Structura oricarui tip de nava include doua tipuri de elemente de osatura: longitudinale si transversale. Planul orizontal împarte corpul navei în doua parti: carena sau opera vie si partea emersa sau opera moarta. osatura navei (scheletul).12. suprastructurile navei. chila (carlinga centrala). Osatura navei. partile principale ale structurii unui corp de nava putem spune ca sunt urmatoarele: . iar intersectia planului diametral cu elementul de structura din pupa navei. tipuri de corpuri. este linia etravei. peretii navei. .Intersectia planului diametral cu elementul de structura din prova navei denumit etrava.7-operavie.4-linia chilei.sector prova babord. bordajul navei. bordajul.linia de apa. peretii si suprastructura navei Corpul navei este o constructie compusa dintr-un învelis etans. 11sector prova tribord.10. Linia de plutire corespunzatoare pescajului stabilit de alegerea dimensiunilor principale ale navei formeaza linia de plutire de constructie (CWL). formând scheletul sau osatura corpului si prin pereti longitudinali si transversali. 1-plan longitudinal. 1. . este formata din totalitatea elementelor structurale longitudinale si transversale care îmbinate rigid între ele alcatuiesc scheletul rezistent al navei. 8-opera moarta. Osatura navei. 13-sector pupa tribord. 14-sector pupa babord. Deci. Osatura.9-plan de plutire (linia de plutire). Corpul navei.1 Partile componente ale corpului navei si planurile de referinta.5-linia etravei.2. puntile navei.6-linia etamboului. Linia de plutire a navei la plina încarcare formeaza linia de plutire maxima.1 Fig. . Elementele de structura longitudinala sunt urmatoarele: .

longitudinalele dublului fund. 4-fila de galbord. Constructiv este asemanatoare chilei plate. de regula. longitudinalele de fund(carlingi laterale). etrava. longitudinalele de bordaj. cheson sau masiva. asa încât formeaza un canal continuu de aceeasi înaltime cu varangele. Chila plata. . Chila masiva (Fig. longitudinalele de punte. este confectionata din bare de otel laminat sau fier forjat. De regula este folosita la navele de tonaj mijlociu si mic deoarece nefiind îmbinata direct cu varangele nu ofera suficienta rezistenta osaturii navelor mari. . pe centrul fundului navei. de sectiune dreptunghiulara. Pe varange. Pe chila plata. .2).. . se mai numeste si chila tunel. Ofera avantajul unei rezistente structurale longitudinale marite si posibilitatea utilizarii acestui canal neîntrerupt pentru instalarea tubulaturilor de fund sau pentru balast. etamboul.1). Este folosita la navele cu dublu fund si pe navele petroliere cu masinile la pupa. 1-chila. . obisnuita în constructiile moderne. Chila cheson (Fig. Chila (carlinga centrala) în functie de marimea si destinatia navei poate fi plata.1. se monteaza o carlinga ce fixeaza varangele. însa în loc de o carlinga centrala. În prezent chila masiva o întâlnim la constructiile navelor vechi.3). are doua asemenea grinzi distantate între ele. îmbinate cap la cap de la etrava la etambou. . elemente componente ale învelisului bordajului. metalice de salvare. 3-varanga. 2-carlinga. în continuarea chilei plate se monteaza filele de galbord. Chila plata (Fig. . cotrachila. fiind însa mult utilizata la ambarcatiuni si la salupele. Fig. este dintr-o fila de tabla groasa instalata de la prova la pupa.

Sunt confectionate din table verticale. îmbinate cap la cap de la etrava la etambou. Contrachila este element de structura longitudinala ce se monteaza deasupra varangelor. În situatia constructiilor cu chila plata. de înaltimea carlingi centrale dar mai subtiri. Sunt confectionate din table verticale. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleasi distante ca si longitudinalele de fund. de sectiune dreptunghiulara. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. fiind însa mult utilizata la ambarcatiuni si la salupele. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distante una de alta apropiate distantelor intercostale din sistemul transversal de osatura.3). sunt elemente de structura longitudinala. Chila masiva (Fig. În prezent chila masiva o întâlnim la constructiile navelor vechi. contrachila se mai numeste si carlinga centrala. este confectionata din bare de otel laminat sau fier forjat. În situatia constructiilor cu chila plata. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. Prin îmbinarea rigida cu varangele si chila da un plus de rezistenta întregului ansamblu. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleasi distante ca si longitudinalele de fund. montate între contrachila centrala si bordajul gurnei. sunt elemente de structura longitudinala. de înaltimea carlingi centrale dar mai subtiri. .Contrachila este element de structura longitudinala ce se monteaza deasupra varangelor. paralel si deasupra chilei. montate între contrachila centrala si bordajul gurnei. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distante una de alta apropiate distantelor intercostale din sistemul transversal de osatura. metalice de salvare. De regula este folosita la navele de tonaj mijlociu si mic deoarece nefiind îmbinata direct cu varangele nu ofera suficienta rezistenta osaturii navelor mari. Prin îmbinarea rigida cu varangele si chila da un plus de rezistenta întregului ansamblu. paralel si deasupra chilei. contrachila se mai numeste si carlinga centrala.

1-chila. 3-varanga. . 2-fila de galbord.2 Chila cheson.Fig.

Fig. 2-fila de galbord. . Deschideri în punti. Etambreul elicei. Crapodina. Orificiu pentru spada lochului. Sorburi de racire.2 dupa cum urmeaza: . . . deschidere practicata în sectorul pupa al navei pe unde trece axul elicei. Deschiderile în opera moarta sunt prezentate în Fig. Suprafata velica a navei În corpul navei. . având forma si rezistenta structurala necesara nevoilor pentru care au fost practicate. 1-chila. evacuarea realizându-se cu ajutorul pompelor. . din constructie sunt practicate diferite deschideri în bordaj. Arborada. Deschideri în bordaj Deschiderile în bordaj se concep în functie de marimea si destinatia navei. punti si pereti. ale condensatoarelor sau pentru circulatia apei de racire. Deschideri în opera vie. deschideri practicate în opera vie a navei pentru aspiratia pompelor de racire ale motoarelor principale si auxiliare. Toate aceste deschideri fac obiectul unei examinari speciale a R. Etambreul cârmei. Orificiu pentru vibratorii sondei ultrason. orificiu practicat în prelungirea chilei catre pupa pentru fixarea axului cârmei.R.3. 3-varanga. Deschideri în opera moarta. Inundarea se realizeaza cu ajutorul valvulei Kingston. greementul si velatura.3 Chila masiva. drenajului din santina. deschideri practicate în opera vie a navei pentru inundarea anumitor compartimente.2 dupa cum urmeaza: .1si Fig. Scurgeri. 1. deschidere practicata în sectorul pupa al navei pe unde trece axul cârmei. Deschiderile în opera vie sunt prezentate în Fig. pentru fiecare tip de nava în parte . Putem întâlni la nave. . deschideri practicate în opera vie a navei pentru evacuarea apei murdare si a rezidurilor. Tunel pentru elicea prova (La navele cu elice prova). functie de zona de navigatie aprobata. pereti si bordaj. deschideri atât în opera vie cât si în opera moarta. . .1 si Fig.N. Prize de fund.

9-sabord. deschideri practicate în parapet. .. Pot fi închise. cu somar si turnicheti. simple cu turnicheti. În interior este prevazut cu obturator pentru întunecarea navei si etansare în cazul spargerii geamului. simple cu somar. de forma patrata sau dreptunghiulara. . deschidere practicata în parapet sau în bordaj. Sabordul în bordaj este des întâlnit la navele cu bordaj înalt (nave pentru transportul pasagerilor) practicat la nivelul puntilor pentru ambarcarea si debarcarea oamenilor. Urechi în parapet. . deschideri pentru dirijarea parâmelor. de regula de forma circulara care serveste la iluminarea si aerisirea încaperilor. Nari în parapet. Narile pot fi simple sau cu tacheti. 8-nara în parapet. Porti în parapet. deschideri practicate în parapet în dreptul scarilor pentru intrare la bord. 2-nara de parapet.1. deschideri în bordaj pentru scurgerea apei de pe punti si a reziduurilor din diferite compartimente. Sabordul practicat în parapet serveste la scurgerea apei adunata pe punte iar sabordul practicat în bordaj serveste pentru încarcarea-descarcarea materialelor usoare. . Nari în bordaj. . de forma circulara sau ovala prin care sunt dirijate parâmele. 3-nara în bordaj. 1-tunel pentru elicea prova. 7-scurgere. deschidere practicata în bordaj sau în suprastructuri. deschideri practicate în bordaj pentru dirijarea lantului ancorei. Scurgeri. deschise. 5-scurgere. Sabord. . Fig. 4-ureche în parapet cu somare si turnicheti. 6-ureche în parapet. Hublou. . Deschideri la nava în opera vie si opera moarta (sector prova).

14scurgeri. 9-ureche în parapet cu somar si turnicheti. motor. 1-priza de fund. Ambarcatiunile. sa descrie inventarul barcilor . 16-sabord în bordaj. materiale. d) pui de 2 la 4 rame.6+1. 2-orificii pentru vibratorii sondei ultrason. dopul de scurgere al apei se amplaseaza în dreapta chilei. 10-nara în bordaj.sa enumere mijloacele individuale si colective de salvare si sa explice modul de utilizare a acestora . pentru salvarea echipajelor sau pentru transport persoane. 4-sorb de racire. MIJLOACE DE SALVARE . . 15-poarta în parapet. numerele fara sot în tribord.8+1. Elemente caracteristice de constructie. la bordul navelor se numeroteaza de la prova la pupa. definitie. manele). 6-etambreul elicei. destinat pentru pregatirea marinareasca a echipajelor. sa compare barcile si ambarcatiunile. c) baleniere de 5 la 7 rame. 11-nara în parapet. Inventarul barcilor.1. vele.Fig. elementele caracteristice de constructie.Dupa sistemul de propulsie: a) ambarcatiuni cu rame. Barci si ambarcatiuni. b) ambarcatiuni de 4+1.sa cunoasca mijloacele de salvare din dotarea fregatei tip T22 2. sa clasifice si sa descrie barcile. CAPITOLUL 2 BĂRCI sI AMBARCAŢIUNI. 3-orificiu pentru spada lochului. .Ambarcatiuni de serviciu: a) barcaze de 14-20 rame. Deschideri la nava în opera vie si opera moarta (sector pupa). 5-scurgeri. f) salupe. 13-hublouri. iar cele din babord în stânga chilei. etc.10+1. 8-etambreul cârmei. capabil sa se deplaseze sub efectul unui mijloc de propulsie (rame. 7-carapodina. iar cele cu sot în babord. 12-sabord în parapet. clasificare si descriere.2. La ambarcatiunile ce se construiesc pentru tribordul navei. Clasificarea ambarcatiunilor Ambarcatiunile se clasifica astfel: . e) ambarcatiuni cu motor.sa defineasca. Arborada si greementul ambarcatiunilor cu vele Generalitati Ambarcatiunea este un mijloc plutitor de dimensiuni mici.

f) ambarcatiuni cu propulsie mecanica(actionata de manele).2. 2) sa fie executat dintr-un material cu flotabilitate corespunzatoare. e) cusaturilor(latin cu cusaturi). 5) sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fast acoperit complet de flacara timp de 2 secunde. f) ambarcatiuni cu opera vie mixta.Dupa forma operei moarte: a) ambarcatiuni cu pupa taiata. . cel putin un colac de salvare va fi plasat in apropierea pupei. descriere. care dintre acestea este mai mare. Saula trebuie fixata în patru puncte echidistante în jurul circumferintei colacului ca sa formeze patru bucle egale. care din acestea este mai mare. c) din metal. b) suprapus. Colaci de salvare Caracteristicile colacilor de salvare: 1) sa aiba un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel putin 400 mm.5 kg. care nu trebuie sa fie stuf. c) ambarcatiuni cu redan. fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate. 4) sa aiba o greutate de cel putin 2. apare prove în V iar spre pupa rotunda. 8) sa fie prevazut cu o saula de cel putin 9. destinatie.b) ambarcatiuni cu vele. b) ambarcatiuni cu opera vie în forma de V. b) ambarcatiuni cu pupa ascutita (baleniere). d) caravelelor(latin exterior si diagonal interior). : . clasificare.5 mm în diametru si cu o lungime de cel putin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului. 2. 7) daca se intentioneaza sa fie actionat mecanismul de decuplare rapida prevazut cu autodeclansarea semnalelor fumigene si cu autoaprinde a luminilor sa aiba fie o greutate suficienta pentru a actiona mecanismul de decuplare rapida. fie o greutate de 4 kg. 6) sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea în apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m. e) ambarcatiuni cu lest si coaste în forma de S. c) ambarcatiuni cu rame si vele.5 kg. mod de utilizare sau functionare 1. Mijloace individuale si colective de salvare. definitie. e) din mase plastice. f) din cauciuc.Dupa sistemul de constructie: a) latin. e) ambarcatiuni cu motor si vele. d) mixte (din lemn si metal).Dupa forma operei vii: a) ambarcatiuni cu opera vie rotunda. Cerintele colacilor de salvare: 1) sa fie astfel amplasati încât sa poata fi imediat accesibili in ambele borduri ale navei si pe cât posibil pe toate puntile deschise care se extind pâna la bordajul navei. . granule de pluta sau alte deseuri de materiale fara coeziune proprie sau prin compartimente cu aer a caror flotabilitate depinde de o insuflare prealabila. d) ambarcatiuni cu motor. c) diagonal.Dupa materialul de constructie: b) din lemn. 3) sa poata sustine în apa dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel putin 14. talas. . . d) ambarcatiuni cu fundul plat.

sa poata rezista la proba de soc.sa poata fi purtata comod. sa permita unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fara a primi ajutor. adica sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea în apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire in conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m. care din valori este mai mare. . corespunzatoare.sa nu arda de maniera exploziva si sa nu produca nici o flama în timpul emiterii semnalului fumigen. Cerinte pentru saulele de salvare plutitoare: .sa permita persoanei care o poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4. . .sa reziste la proba de soc.sa nu poata fi stinse cu apa. . . .dupa demonstratie.2) sa fie în asa fel fixati încât sa poata fi repede desprinsi si sa nu aiba nici un dispozitiv de fixare permanenta.sa poata arde continuu cu o intensitate luminoasa de cel putin 2 candeli in toate directiile emisferei superioare sau sa emita sclipiri (descarcari stralucitoare) într-un ritm de cel putin 50 sclipiri pe minut.sa poata fi purtata pe ambele fete sau numai pe o fata. având cel putin intensitatea luminoasa efectiva. 3) în fiecare din bordurile navei se va prevedea cel putin câte un colac de salvare prevazut cu o saula de salvare plutitoare. 4) cel putin jumatate din numarul total de colaci de salvare vor fi prevazuti cu lumini cu autoaprindere.sa fie prevazute cu o sursa de energie care sa poata întretine arderea continuu cu o intensitate luminoasa de cel putin 2 candeli in toate directiile emisferei superioare sau sa emita sclipiri (descarcari stralucitoare) într-un ritm de cel putin 50 sclipiri pe minut. 2) o vesta de salvare trebuie sa fie astfel confectionata încât: . care dintre acestea este mai mare.sa fie anti-giratorii. fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate. .5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze.sa continue emiterea fumului când sunt scufundate complet în apa pentru o perioada de cel putin 10 secunde. . Cerinte pentru luminile cu autoaprindere: .sa aiba o rezistenta la rupere de cel putin 5 kN. adica sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea in apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m.sa nu fie scufundate pe mare agitata. cu o lungime cel putin egala cu dublul înaltimii la care este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire in conditii de pescaj minim al unei nave sau de 30 m. . Cel putin doi din acesti colaci de salvare vor fi de asemenea prevazuti cu semnale fumigene cu declansare automata care pot fi rapid aruncati de pe puntea de comanda.sa emita un fum de o culoare foarte vizibila la un debit constant pentru o perioada de cel putin 15 minute când pluteste în apa calma. având cel putin intensitatea luminoasa efectiva corespunzatoare pentru o perioada de cel putin 2 ore. Colacii de salvare cu lumini si cei cu lumini si semnale fumigene trebuie sa fie egal amplasati în ambele borduri ale navei si nu vor fi prevazuti cu saula de salvare plutitoare. 5) pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule în caracter latin numele navei si al portului de înregistrare a navei. care dintre acestea este mai mare.sa aiba un diametru de cel putin 8 mm. . Cerinte pentru semnalele fumigene cu declansare automata ale colacilor de salvare: . . fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate. . . însa pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracata incorect. 2 Veste de salvare Cerinte generale pentru vestele de salvare: 1) o vesta de salvare nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde.

sa fie prevazuta cu un dispozitiv care sa permita umflarea printr-o singura miscare manuala si sa poata fi umflata cu gura.fie prevazuta cu un comutator actionat manual. 7) sa fie umflata automat în imersiune.sa fie vizibila pe cât posibil pe un sector cât mai larg din emisfera superioara când este atasata la o vesta de salvare. . 4) o vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce. 2) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie astfel confectionata încât: . însa pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracata incorect. 6) fiecare vesta de salvare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur.75 candeli. Se va prevedea o vesta de salvare pentru fiecare persoana aflata la bordul navei si in plus: 1) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru copii. în cel mult 5 secunde.5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze.sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie intr-una în care gura este deasupra apei. 8) în cazul pierderii flotabilitatii unuia din compartimente. 5) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa permita persoanei care o poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare.dupa demonstratie. asigurându-se câte o vesta de salvare pentru fiecare copil. .sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie intr-una în care gura este deasupra apei.75 candeli. 5) o vesta de salvare trebuie sa permita persoanei care o poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare. 3) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca: . egal cu cel putin 10% din numarul de pasageri aflati la bord sau un numar mai mare.75 candeli pentru o perioada de cel putin 8 ore.sa permita persoanei care o poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4. .sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala.sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala.sa poata fi purtata pe ambele fete sau numai pe o fata. Daca lumina vestei de salvare este o lumina cu sclipiri trebuie in plus trebuie sa: . sa poata îndeplini toate cerintele de mai sus. 3.sa poata fi purtata comod. . .sa nu fie dotata cu o lentila sau oglinda concava care sa concentreze razele.aiba o sursa de energie care sa poata asigura o intensitate luminoasa de 0. Cerinte generale pentru veste de salvare gonflabile: O vesta de salvare a carei flotabilitate depinde de umflarea prealabila trebuie sa aiba cel putin doua compartimente separate si sa satisfaca cerintele: 1) o vesta de salvare gonflabila nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde.aiba o intensitate luminoasa de cel putin 0.3) o vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca: . 6) fiecare vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur. sa permita unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fara a primi ajutor. . . 4) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce. . Unele veste de salvare sunt prevazute cu lumini de semnalizare care trebuie sa: . . sa emita un numar de cel putin 50 sclipiri pe minut având o intensitate luminoasa efectiva de cel putin 0. în cel mult 5 secunde.

4) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce. tinând cont de orice îmbracaminte aferenta si de o vesta de salvare daca costumul hidrotermic trebuie purtat cu o vesta de salvare. în cel mult 5 secunde. .sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fast acoperit de flacari pentru o perioada de 2 secunde. 5) un costum hidrotermic care prevazute cu vesta de salvare trebuie sa permita persoanei care î-l poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare.5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze. 2) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa fie astfel confectionata încât: . 3) vestele de salvare trebuie sa fie astfel amplasate încât sa fie imediat accesibile.sa acopere întreg corpul cu exceptia fetei. . .sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala.sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie într-una în care gura este deasupra apei. . . . sa permita unei persoane sa-l îmbrace în timp de 2 minute fara a primi ajutor. se va prevedea un costum hidrotermic de talie corespunzatoare. 5 Costume hidrotermice prevazute cu vesta de salvare Cerinte generale pentru costumele hidrotermice prevazute cu vesta de salvare: 1) un costum hidrotermic prevazut cu o vesta de salvare nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde. 4 Costume hidrotermice Pentru fiecare persoana care face parte din echipajul barcii de urgenta. 6 Costume hidrotermice prevazute cu vesta de salvare gonflabila 1 Caracteristici generale pentru costume hidrotermice: 1) un costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba cel putin doua compartimente separate. .pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracat incorect. se vor lua masuri alternative care sa fie considerate satisfacatoare pentru Administratie. Mâinile trebuie sa fie de asemenea acoperite daca costumul nu este prevazut cu mânusi. .5 m. 3) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca: .2) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepartate ale ambarcatiunilor de salvare. masuri care pot include o crestere a numarului de veste de salvare prevazute la bord. 4) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepartate ale ambarcatiunilor de salvare. 6) un costum hidrotermic care satisface cerintele unei veste de salvare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur. astfel ca: . Daca prin amenajarile speciale ale navei.sa nu permita infiltrarea unei cantitati excesive de apa când persoana care poarta costumul sare în mare de la o înaltime de cel putin 4.dupa demonstratie. Cerinte generale pentru costumele hidrotermice: Costumul hidrotermic trebuie confectionat din materiale etanse la apa.sa poata fi purtat comod.sa poata fi despachetat si îmbracat fara ajutor în timp de 2 minute. iar pozitia lor trebuie sa fie clar indicata.sa permita persoanei care î-l poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4. . 3) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie astfel confectionat încât sa satisfaca cerintele unui costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare. vestele de salvare pot deveni pot deveni inaccesibile. 2) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde.sa reduca la minimum intrarea aerului în partea inferioara a costumului cu ajutorul unui dispozitiv special.

b) parâme metalice. PALANCURI sa descrie modul de confectionare a parâmelor si sa clasifice parâmele sa descrie partile componente ale unei macarale. Definitie. sintetice si metalice.4) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila care este prevazut cu un dispozitiv de umflare automata în imersiune. fie un costum hidrotermic si o vesta de salvare. Parâmele folosite în marina. dupa o scufundare în apa la o temperatura de 50C pentru o perioada de 1 ora. clasificare.sa fie confectionat astfel încât atunci când este purtat împreuna cu o îmbracaminte calduroasa si o vesta de salvare. o protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada mai mult de 20C. . 2) când un costum hidrotermic confectionat dintr-un material cu calitati izolante proprii este purtat fie simplu fie cu o vesta de salvare. dupa o saritura în apa de la o înaltime de 4. Parâme vegetale. Mâinile vor fi de asemenea acoperite daca mijlocul de protectie termica nu este prevazut cu mânusi. întrebuintare. materiale de fabricatie. 2 Cerintele privind caracteristicile termice pentru costumele hidrotermice 1) un costum hidrotermic confectionat dintr-un material care nu are calitati izolante proprii trebuie: . c) parâme sintetice. sa poata îndeplini toate conditiile de mai sus. dupa o saritura în apa de la o înaltime de 4. purtând fie un costum hidrotermic dotat cu vesta de salvare. MACARALE. structura. 7 Mijloace de protectie termica Un mijloc de protectie termica va fi confectionat dintr-un material etans la apa. d) parâme mixte. fara ajutor. sintetice sau metalice. Calculul rezistentei si greutatii parâmelor Generalitati-clasificare Parâmele sunt cabluri de sârma sau frânghii de lungimi si grosimi diferite. sa clasifice macaralele si palncurile si sa execute corect garnisirea unui palanc 3.1. trebuie sa se poata întoarce din pozitia cu capul în jos în pozitia cu capul în sus în cel mult 5 secunde. cu exceptia fetei. dupa o scufundare timp de o ora în apa calma curgatoare la o temperatura de 50C. trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv care sa permita umflarea printr-o singura miscare manuala si sa poata fi umflat si cu gura. sa reduca pierderea de caldura a corpului atât prin convectie cât si prin evaporare.25 W/(m-K) si astfel realizat încât atunci când este folosit pentru a proteja o persoana. . el trebuie sa asigure persoanei care îl poarta.sa permita persoanei care îl poarta sa-1 dezbrace în apa în cel mult 2 minute daca î-l împiedica sa înoate.sa acopere întreg corpul unei persoane care poarta o vesta de salvare. daca costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vesta de salvare.sa functioneze satisfacator când temperatura aerului este cuprinsa în intervalul de la -300C la +200C. daca costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vesta de salvare. . 5) un costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie ca în cazul pierderii flotabilitatii unuia din compartimentele sale.sa poarte o mentiune indicând ca trebuie sa fie purtat împreuna cu o îmbracaminte calduroasa. CAPITOLUL 3 PARÂME. .5 m. sa apuce un creion si sa scrie. se pot clasifica în: a) parâme vegetale. sa continue sa asigure persoanei care îl poarta. având o conductibilitate termica nu mai mare de 0. conservare si mânuire la bordul navelor.5 m. din punct de vedere al materialului din care sunt confectionate. Mijloacele de protectie termica trebuie: . o protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada cu mai mult de 20C dupa o scufundare timp de 6 ore în apa calma si curgatoare la o temperatura cuprinsa intre 00C si 20C.sa poata fi despachetat si îmbracat usor. 3) costumul hidrotermic trebuie sa permita persoanei care îl poarta având mâinile acoperite. într-o ambarcatiune de salvare. 3 Cerinte de flotabilitate O persoana scufundata în apa dulce. formate prin rasucirea sau împletirea unor fire vegetale. .

g) lucrari de matelotaj."Salvare" . d) durata mare în serviciu. M. 1981 F. Galati.note de curs *** Note de curs elaborate de C. c) remorcaj maritim si fluvial. 1951 A."Manual de marinarie " ."Manevra navei cu propulsie mecanica la fluviu" *** Instructiuni privind "Conventia Internationala a Ocrotirii Vietii Omenesti pe Mare" si Amendamentele din 1983 *** SOLAS ."Pregatire marinareasca" .Din punct de vedere al modului de confectionare.editura Tehnica. În functie de material. Tataru .note de curs Academia Navala "Mircea cel Batrân" V.note de curs. interventie în caz de situatie critica" *** Note de curs .etc."Ambarcatiuni" . vol."Manevre .note de curs CERONAV. remorcaje.P. 1977 Ov. Bujenita . Bartolos . f) confectionarea velelor."Cautare si salvare" P."Manevra navei cu propulsie mecanica" .editura Marinei Militare. Maier . dimensiuni si al modului de confectionare. 1990 P."Mecanica si constructia navei ".note de curs. I. 1973 V. Gh.I . III . BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ B.P."Curs special de conventie. Iarca ."Instalatii de punte la bordul navelor civile" *** Note de curs ."Navigatia si manevra navelor pe ape interioare" Adrian Petcu .F. Calitatile parâmelor Calitatea unei parâme este asigurata de materia prima din care este confectionata. vol. Teodoru . Ionescu . Bejan. Iurascu . II. I.note de curs Academia Navala "Mircea cel Batrân" . c) parâme împletite. se pot clasifica în: a) parâme simple. dar si de modul de întrebuintare si întretiner O parâma buna trebuie sa aiba urmatoarele calitati: a) rezistenta uniforma pe toata lungimea.editura Tehnica Bucuresti. 1974 Gh. b) parâme rasucite. Bontideanu ."Transportul maritim" . vol.N. salvari maritime" . parâmele sunt folosite pentru: a) manevre fixe si curente."Parâme" .74 *** RNR *** COLREG -96 ."Dictionar de marina" ."Comandantul de cursa lunga" A. Academia Navala "Mircea cel Batrân" 1990 A.note de curs."Principii de constructie a navelor militare si civile" . II. Beziris. Academia Navala "Mircea cel Batrân" . Zamfir . Academia Navala "Mircea cel Batrân" 1991 F. e) instalatia de ancorare a unor categorii de nave si ancorarea ambarcatiunilor. Bujenita .editura Tehnica. c) sa aiba suprafata neteda si regulata pe toata lungimea. d) manipularea marfurilor si amararea lor. Bamboi . b) instalatia de legare la cheu. III . b) sa fie flexibila. Tataru . 1989 M.

*** *** *** RND Regulamentul serviciului la bordul navelor civile Documentatia fregatei tip T22 .