NOŢIUNI GENERALE DESPRE NAVĂ.

CLASIFICARE - sa defineasca corect nava si sa reprezinte grafic planurile de referinta - sa enumere si sa defineasca principalele dimensiuni si calitati ale navei - sa enumere si sa defineasca principalele instalatii ce deservesc nava - sa enumere si sa compare unitatile de masura - sa defineasca pe macheta principalele parti constructive ale navei - sa descrie partile componente ale arboradei, greementului si velatura navei; sa defineasca suprafata velica a navei - sa clasifice navele civile si militare si sa enunte destinatia si caracteristicile fiecarei nave - sa enunte organizarea navei ; sa enumere rolurile navei si sa explice continutul lor - sa enumere principalele acte normative si prevederile acestora privind protectia muncii în activitatile desfasurate la bordul navei 1.1. Nava: definitie, plane de referinta, principalele dimensiuni si calitati. Deplasamentul si tonajul. Principalele instalatii din dotare pentru deservirea navei. Registre de clasificare. Organisme, conventii, reglementari maritime internationale. Unitati de masura folosite în marina Nava este un corp plutitor, etans, de o constructie speciala, având forma, rezistenta structurala, calitati nautice si echipament care sa-i permita navigatia si utilizarea în siguranta pentru transportul de marfuri, pescuit oceanic, misiuni militare, cercetari stiintifice, lucrari tehnice ori pentru activitate portuara având un mijloc propriu de propulsie sau fiind remorcat de alta nava. Orice nava trebuie sa dispuna de certificat de constructie, de siguranta si nationalitate, eliberate de portul de înregistrare. Actele sunt în majoritate eliberate de societatea de clasificare, Registrul Naval Român, care supravegheaza constructia si exploatarea navei. La baza organizarii si desfasurarii activitatilor registrelor de clasificare stau regulile de clasificare, cu caracter national, pe care registrele le elaboreaza si le îmbunatatesc periodic. Simbolul fundamental al clasei, acordat de Registrul Naval Român (R.N.R.), atesta clasa pe care aceasta o acorda navei. Clasa acordata de R.N.R. unei nave indica faptul ca atât constructia propriuzisa a corpului, masinilor, instalatiilor si echipamentelor cât si semifabricatele si materialele utilizate satisfac prescriptiile regulilor aplicate în sensul respectiv. În cazul în care instalatia frigorifica are posibilitatea sa trateze intensiv o încarcatura neracita în prealabil, simbolul va fi X, iar daca instalatia frigorifica este destinata racirii si congelarii produselor piscicole preparate pe nava, simbolul va fi . Prin scurta prezentare, rezulta importanta certificatelor eliberate de R N R si care sta la baza stabilirii cotelor de asigurare ce ofera garantiile utilizatorilor asupra starii tehnice a navei. Calitatile nautice ale navei sunt determinate de forma si caracteristicile corpului navei. Toate corpurile de nava sunt simetrice în raport cu un singur plan, acest plan este longitudinal, si în conditii normale de plutire, pe apa linistita este vertical. Planul la care ne referim este numit plan verticallongitudinal sau plan diametral. Planul vertical-longitudinal sau planul diametral împarte nava în doua parti:  partea din dreapta pentru un observator care priveste în sensul normal de înaintare a navei si care poarta denumirea de bordul tribord Tb;  partea din stânga pentru un observator care priveste în sensul normal de înaintare a navei si care poarta denumirea de bordul tribord Bb. Planul vertical-transversal care trece prin jumatatea lungimii navei, împarte nava în doua parti:  sectorul prova, partea din fata a navei;  sectorul pupa, partea din spate a navei. Planul vertical transversal care trece prin jumatatea lungimii navei se numeste planul cuplului maestru. Prin termenul de cuplu maestru se întelege sectiunea transversal verticala care trece prin punctul unde nava are latimea maxima . Extremitatea anterioara în forma de pana pentru a despica mai usor apa poarta denumirea de prova (Pv), iar partea posterioara poarta denumirea de pupa (Pp). Intersectia planului diametral cu elementul de structura de la fundul navei denumit chila, formeaza linia chilei, iar în partea de sus a navei planul diametral intersecteaza puntea dupa linia puntii. Curbura liniei puntii se numeste selatura puntii.

osatura navei (scheletul). chila (carlinga centrala). bordajul navei.sector prova babord. partile principale ale structurii unui corp de nava putem spune ca sunt urmatoarele: . numita etambou. Linia de plutire corespunzatoare pescajului stabilit de alegerea dimensiunilor principale ale navei formeaza linia de plutire de constructie (CWL). Planul orizontal împarte corpul navei în doua parti: carena sau opera vie si partea emersa sau opera moarta.1 Fig. iar intersectia planului diametral cu elementul de structura din pupa navei. puntile navei. Corpul navei. . . peretii si suprastructura navei Corpul navei este o constructie compusa dintr-un învelis etans.10. bordajul. Intersectia suprafetei carenei cu planul de plutire formeaza linia de plutire.linia de apa. este linia etravei.6-linia etamboului. 1-plan longitudinal. rigidizat în interior printr-un sistem de grinzi.4-linia chilei. 3-linia puntii (selatura). Linia de plutire a navei la plina încarcare formeaza linia de plutire maxima. Structura oricarui tip de nava include doua tipuri de elemente de osatura: longitudinale si transversale. Deci. Planurile de referinta si elementele caracteristice sunt prevazute în Fig.9-plan de plutire (linia de plutire). 13-sector pupa tribord. compartimentajul.5-linia etravei.7-operavie. Osatura navei. suprastructurile navei.2. formând scheletul sau osatura corpului si prin pereti longitudinali si transversali. peretii navei. este formata din totalitatea elementelor structurale longitudinale si transversale care îmbinate rigid între ele alcatuiesc scheletul rezistent al navei. Osatura navei.12. 2-plan transversal.1 Partile componente ale corpului navei si planurile de referinta. . tipuri de corpuri. este linia etamboului. 1. puntile. Rigidizarea corpului este asigurata totodata de punti si suprastructuri.Intersectia planului diametral cu elementul de structura din prova navei denumit etrava. Osatura. . 11sector prova tribord. 14-sector pupa babord. 8-opera moarta. Elementele de structura longitudinala sunt urmatoarele: . .

. Pe varange. Chila plata. longitudinalele de bordaj.2). este confectionata din bare de otel laminat sau fier forjat. pe centrul fundului navei.1. Ofera avantajul unei rezistente structurale longitudinale marite si posibilitatea utilizarii acestui canal neîntrerupt pentru instalarea tubulaturilor de fund sau pentru balast. . Este folosita la navele cu dublu fund si pe navele petroliere cu masinile la pupa.. fiind însa mult utilizata la ambarcatiuni si la salupele. 3-varanga. cheson sau masiva. Chila masiva (Fig. longitudinalele de fund(carlingi laterale). obisnuita în constructiile moderne. elemente componente ale învelisului bordajului. este dintr-o fila de tabla groasa instalata de la prova la pupa. . metalice de salvare. de regula.1). Chila (carlinga centrala) în functie de marimea si destinatia navei poate fi plata. de sectiune dreptunghiulara. cotrachila. are doua asemenea grinzi distantate între ele. 4-fila de galbord. . îmbinate cap la cap de la etrava la etambou. . în continuarea chilei plate se monteaza filele de galbord. Chila plata (Fig. etrava. se monteaza o carlinga ce fixeaza varangele. 1-chila. se mai numeste si chila tunel. . longitudinalele de punte. . asa încât formeaza un canal continuu de aceeasi înaltime cu varangele. etamboul. 2-carlinga. longitudinalele dublului fund. În prezent chila masiva o întâlnim la constructiile navelor vechi. De regula este folosita la navele de tonaj mijlociu si mic deoarece nefiind îmbinata direct cu varangele nu ofera suficienta rezistenta osaturii navelor mari. Fig. însa în loc de o carlinga centrala. Chila cheson (Fig.3). Constructiv este asemanatoare chilei plate. Pe chila plata.

contrachila se mai numeste si carlinga centrala. În situatia constructiilor cu chila plata. sunt elemente de structura longitudinala. Prin îmbinarea rigida cu varangele si chila da un plus de rezistenta întregului ansamblu. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleasi distante ca si longitudinalele de fund. sunt elemente de structura longitudinala. Chila masiva (Fig. paralel si deasupra chilei.Contrachila este element de structura longitudinala ce se monteaza deasupra varangelor. de înaltimea carlingi centrale dar mai subtiri. În situatia constructiilor cu chila plata. Sunt confectionate din table verticale. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleasi distante ca si longitudinalele de fund. fiind însa mult utilizata la ambarcatiuni si la salupele. montate între contrachila centrala si bordajul gurnei. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. . În prezent chila masiva o întâlnim la constructiile navelor vechi. paralel si deasupra chilei. Prin îmbinarea rigida cu varangele si chila da un plus de rezistenta întregului ansamblu. Sunt confectionate din table verticale. Contrachila este element de structura longitudinala ce se monteaza deasupra varangelor. De regula este folosita la navele de tonaj mijlociu si mic deoarece nefiind îmbinata direct cu varangele nu ofera suficienta rezistenta osaturii navelor mari. de sectiune dreptunghiulara. îmbinate cap la cap de la etrava la etambou. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. metalice de salvare. este confectionata din bare de otel laminat sau fier forjat. de înaltimea carlingi centrale dar mai subtiri. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distante una de alta apropiate distantelor intercostale din sistemul transversal de osatura.3). contrachila se mai numeste si carlinga centrala. montate între contrachila centrala si bordajul gurnei. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distante una de alta apropiate distantelor intercostale din sistemul transversal de osatura.

1-chila. 2-fila de galbord. . 3-varanga.Fig.2 Chila cheson.

2 dupa cum urmeaza: . Orificiu pentru vibratorii sondei ultrason. Deschiderile în opera moarta sunt prezentate în Fig. Scurgeri. . Deschideri în bordaj Deschiderile în bordaj se concep în functie de marimea si destinatia navei. Deschideri în punti. Orificiu pentru spada lochului. deschideri practicate în opera vie a navei pentru aspiratia pompelor de racire ale motoarelor principale si auxiliare. deschidere practicata în sectorul pupa al navei pe unde trece axul elicei. Deschideri în opera moarta. Prize de fund. ale condensatoarelor sau pentru circulatia apei de racire. pereti si bordaj. pentru fiecare tip de nava în parte . . deschideri practicate în opera vie a navei pentru evacuarea apei murdare si a rezidurilor. Crapodina. drenajului din santina. Suprafata velica a navei În corpul navei. . functie de zona de navigatie aprobata.Fig. Etambreul elicei. Sorburi de racire. orificiu practicat în prelungirea chilei catre pupa pentru fixarea axului cârmei. . Deschideri în opera vie. . . Etambreul cârmei. 3-varanga. 1-chila. Deschiderile în opera vie sunt prezentate în Fig. Tunel pentru elicea prova (La navele cu elice prova).1 si Fig. Arborada. deschideri practicate în opera vie a navei pentru inundarea anumitor compartimente. punti si pereti.2 dupa cum urmeaza: . Inundarea se realizeaza cu ajutorul valvulei Kingston.1si Fig. 2-fila de galbord. având forma si rezistenta structurala necesara nevoilor pentru care au fost practicate. greementul si velatura. din constructie sunt practicate diferite deschideri în bordaj.3.N. . . 1. Toate aceste deschideri fac obiectul unei examinari speciale a R.R. Putem întâlni la nave. deschideri atât în opera vie cât si în opera moarta. deschidere practicata în sectorul pupa al navei pe unde trece axul cârmei. evacuarea realizându-se cu ajutorul pompelor.3 Chila masiva.

Hublou. deschideri pentru dirijarea parâmelor. Sabordul în bordaj este des întâlnit la navele cu bordaj înalt (nave pentru transportul pasagerilor) practicat la nivelul puntilor pentru ambarcarea si debarcarea oamenilor. 5-scurgere. deschidere practicata în bordaj sau în suprastructuri. . Sabordul practicat în parapet serveste la scurgerea apei adunata pe punte iar sabordul practicat în bordaj serveste pentru încarcarea-descarcarea materialelor usoare. deschideri practicate în parapet în dreptul scarilor pentru intrare la bord. . Nari în parapet. Urechi în parapet. . cu somar si turnicheti. deschidere practicata în parapet sau în bordaj. . simple cu somar. deschideri în bordaj pentru scurgerea apei de pe punti si a reziduurilor din diferite compartimente. Sabord. Deschideri la nava în opera vie si opera moarta (sector prova). 7-scurgere. . Narile pot fi simple sau cu tacheti. În interior este prevazut cu obturator pentru întunecarea navei si etansare în cazul spargerii geamului. deschideri practicate în bordaj pentru dirijarea lantului ancorei. Porti în parapet. Scurgeri. Fig. de regula de forma circulara care serveste la iluminarea si aerisirea încaperilor. 2-nara de parapet. deschise. Pot fi închise. 6-ureche în parapet. .1. 3-nara în bordaj. 9-sabord. . 1-tunel pentru elicea prova. de forma circulara sau ovala prin care sunt dirijate parâmele. 8-nara în parapet. 4-ureche în parapet cu somare si turnicheti. deschideri practicate în parapet. de forma patrata sau dreptunghiulara. Nari în bordaj.. simple cu turnicheti.

MIJLOACE DE SALVARE . clasificare si descriere. 6-etambreul elicei. 13-hublouri. 3-orificiu pentru spada lochului. Clasificarea ambarcatiunilor Ambarcatiunile se clasifica astfel: . 16-sabord în bordaj. 15-poarta în parapet.6+1. elementele caracteristice de constructie.1. dopul de scurgere al apei se amplaseaza în dreapta chilei. f) salupe. vele. definitie. b) ambarcatiuni de 4+1. pentru salvarea echipajelor sau pentru transport persoane. Inventarul barcilor. 8-etambreul cârmei. materiale. Ambarcatiunile. Barci si ambarcatiuni.Fig.sa cunoasca mijloacele de salvare din dotarea fregatei tip T22 2. 2-orificii pentru vibratorii sondei ultrason. . Arborada si greementul ambarcatiunilor cu vele Generalitati Ambarcatiunea este un mijloc plutitor de dimensiuni mici. capabil sa se deplaseze sub efectul unui mijloc de propulsie (rame. 1-priza de fund.Ambarcatiuni de serviciu: a) barcaze de 14-20 rame. sa compare barcile si ambarcatiunile. Elemente caracteristice de constructie. etc.8+1. la bordul navelor se numeroteaza de la prova la pupa. 9-ureche în parapet cu somar si turnicheti.sa enumere mijloacele individuale si colective de salvare si sa explice modul de utilizare a acestora . motor. La ambarcatiunile ce se construiesc pentru tribordul navei. manele).2.sa defineasca. sa clasifice si sa descrie barcile. d) pui de 2 la 4 rame. c) baleniere de 5 la 7 rame. Deschideri la nava în opera vie si opera moarta (sector pupa). iar cele din babord în stânga chilei. 7-carapodina. e) ambarcatiuni cu motor. 11-nara în parapet. iar cele cu sot în babord. 10-nara în bordaj. numerele fara sot în tribord.10+1. sa descrie inventarul barcilor . 14scurgeri. destinat pentru pregatirea marinareasca a echipajelor. . 5-scurgeri. 12-sabord în parapet. CAPITOLUL 2 BĂRCI sI AMBARCAŢIUNI. 4-sorb de racire.Dupa sistemul de propulsie: a) ambarcatiuni cu rame.

mod de utilizare sau functionare 1. e) din mase plastice. d) ambarcatiuni cu fundul plat. Cerintele colacilor de salvare: 1) sa fie astfel amplasati încât sa poata fi imediat accesibili in ambele borduri ale navei si pe cât posibil pe toate puntile deschise care se extind pâna la bordajul navei. c) ambarcatiuni cu redan. b) ambarcatiuni cu opera vie în forma de V. f) din cauciuc. care dintre acestea este mai mare. . . talas. Mijloace individuale si colective de salvare. d) ambarcatiuni cu motor. 8) sa fie prevazut cu o saula de cel putin 9. Colaci de salvare Caracteristicile colacilor de salvare: 1) sa aiba un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel putin 400 mm.5 kg. cel putin un colac de salvare va fi plasat in apropierea pupei. e) ambarcatiuni cu lest si coaste în forma de S.5 mm în diametru si cu o lungime de cel putin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului.2.Dupa forma operei moarte: a) ambarcatiuni cu pupa taiata. 5) sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fast acoperit complet de flacara timp de 2 secunde. fie o greutate de 4 kg. d) mixte (din lemn si metal). e) ambarcatiuni cu motor si vele. 2) sa fie executat dintr-un material cu flotabilitate corespunzatoare. . 2. apare prove în V iar spre pupa rotunda.Dupa forma operei vii: a) ambarcatiuni cu opera vie rotunda.Dupa materialul de constructie: b) din lemn.5 kg. descriere. destinatie. 4) sa aiba o greutate de cel putin 2. b) ambarcatiuni cu pupa ascutita (baleniere). d) caravelelor(latin exterior si diagonal interior). 3) sa poata sustine în apa dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel putin 14. e) cusaturilor(latin cu cusaturi). f) ambarcatiuni cu opera vie mixta. Saula trebuie fixata în patru puncte echidistante în jurul circumferintei colacului ca sa formeze patru bucle egale. c) diagonal. c) din metal.b) ambarcatiuni cu vele. care din acestea este mai mare. granule de pluta sau alte deseuri de materiale fara coeziune proprie sau prin compartimente cu aer a caror flotabilitate depinde de o insuflare prealabila. f) ambarcatiuni cu propulsie mecanica(actionata de manele). care nu trebuie sa fie stuf. definitie. 7) daca se intentioneaza sa fie actionat mecanismul de decuplare rapida prevazut cu autodeclansarea semnalelor fumigene si cu autoaprinde a luminilor sa aiba fie o greutate suficienta pentru a actiona mecanismul de decuplare rapida. : . clasificare. c) ambarcatiuni cu rame si vele.Dupa sistemul de constructie: a) latin. b) suprapus. fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate. . 6) sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea în apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m.

fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate. Cerinte pentru luminile cu autoaprindere: .sa poata fi purtata comod. 4) cel putin jumatate din numarul total de colaci de salvare vor fi prevazuti cu lumini cu autoaprindere. 3) în fiecare din bordurile navei se va prevedea cel putin câte un colac de salvare prevazut cu o saula de salvare plutitoare.sa continue emiterea fumului când sunt scufundate complet în apa pentru o perioada de cel putin 10 secunde.sa poata rezista la proba de soc. . însa pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracata incorect. cu o lungime cel putin egala cu dublul înaltimii la care este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire in conditii de pescaj minim al unei nave sau de 30 m.dupa demonstratie. care din valori este mai mare. .sa aiba un diametru de cel putin 8 mm. .sa emita un fum de o culoare foarte vizibila la un debit constant pentru o perioada de cel putin 15 minute când pluteste în apa calma. având cel putin intensitatea luminoasa efectiva. 5) pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule în caracter latin numele navei si al portului de înregistrare a navei. Cerinte pentru semnalele fumigene cu declansare automata ale colacilor de salvare: . . .sa poata arde continuu cu o intensitate luminoasa de cel putin 2 candeli in toate directiile emisferei superioare sau sa emita sclipiri (descarcari stralucitoare) într-un ritm de cel putin 50 sclipiri pe minut. . 2 Veste de salvare Cerinte generale pentru vestele de salvare: 1) o vesta de salvare nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde. . .sa permita persoanei care o poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4.sa nu poata fi stinse cu apa. .sa nu fie scufundate pe mare agitata.2) sa fie în asa fel fixati încât sa poata fi repede desprinsi si sa nu aiba nici un dispozitiv de fixare permanenta. Cerinte pentru saulele de salvare plutitoare: .sa nu arda de maniera exploziva si sa nu produca nici o flama în timpul emiterii semnalului fumigen. . adica sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea în apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire in conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m.5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze. corespunzatoare.sa fie anti-giratorii.sa poata fi purtata pe ambele fete sau numai pe o fata.sa reziste la proba de soc. . adica sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea in apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m. având cel putin intensitatea luminoasa efectiva corespunzatoare pentru o perioada de cel putin 2 ore. care dintre acestea este mai mare.sa aiba o rezistenta la rupere de cel putin 5 kN. . fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate. Cel putin doi din acesti colaci de salvare vor fi de asemenea prevazuti cu semnale fumigene cu declansare automata care pot fi rapid aruncati de pe puntea de comanda. Colacii de salvare cu lumini si cei cu lumini si semnale fumigene trebuie sa fie egal amplasati în ambele borduri ale navei si nu vor fi prevazuti cu saula de salvare plutitoare.sa fie prevazute cu o sursa de energie care sa poata întretine arderea continuu cu o intensitate luminoasa de cel putin 2 candeli in toate directiile emisferei superioare sau sa emita sclipiri (descarcari stralucitoare) într-un ritm de cel putin 50 sclipiri pe minut. 2) o vesta de salvare trebuie sa fie astfel confectionata încât: . . sa permita unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fara a primi ajutor. care dintre acestea este mai mare.

7) sa fie umflata automat în imersiune. Daca lumina vestei de salvare este o lumina cu sclipiri trebuie in plus trebuie sa: .sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie intr-una în care gura este deasupra apei.sa permita persoanei care o poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4. sa fie prevazuta cu un dispozitiv care sa permita umflarea printr-o singura miscare manuala si sa poata fi umflata cu gura.aiba o intensitate luminoasa de cel putin 0. în cel mult 5 secunde. sa emita un numar de cel putin 50 sclipiri pe minut având o intensitate luminoasa efectiva de cel putin 0. . .fie prevazuta cu un comutator actionat manual. 6) fiecare vesta de salvare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur.sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala. .sa poata fi purtata comod. 2) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie astfel confectionata încât: . 5) o vesta de salvare trebuie sa permita persoanei care o poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare.sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie intr-una în care gura este deasupra apei. 3. egal cu cel putin 10% din numarul de pasageri aflati la bord sau un numar mai mare.dupa demonstratie. .sa fie vizibila pe cât posibil pe un sector cât mai larg din emisfera superioara când este atasata la o vesta de salvare.75 candeli. în cel mult 5 secunde. Se va prevedea o vesta de salvare pentru fiecare persoana aflata la bordul navei si in plus: 1) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru copii. . sa permita unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fara a primi ajutor. 5) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa permita persoanei care o poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare.sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala. . 4) o vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce.75 candeli.aiba o sursa de energie care sa poata asigura o intensitate luminoasa de 0. Unele veste de salvare sunt prevazute cu lumini de semnalizare care trebuie sa: .75 candeli pentru o perioada de cel putin 8 ore.3) o vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca: . Cerinte generale pentru veste de salvare gonflabile: O vesta de salvare a carei flotabilitate depinde de umflarea prealabila trebuie sa aiba cel putin doua compartimente separate si sa satisfaca cerintele: 1) o vesta de salvare gonflabila nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde. 3) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca: . sa poata îndeplini toate cerintele de mai sus. 8) în cazul pierderii flotabilitatii unuia din compartimente. . asigurându-se câte o vesta de salvare pentru fiecare copil. 6) fiecare vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur.sa poata fi purtata pe ambele fete sau numai pe o fata. . 4) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce. .sa nu fie dotata cu o lentila sau oglinda concava care sa concentreze razele.5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze. însa pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracata incorect.

.sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala. .pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracat incorect. 3) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca: . astfel ca: . masuri care pot include o crestere a numarului de veste de salvare prevazute la bord.sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie într-una în care gura este deasupra apei. sa permita unei persoane sa-l îmbrace în timp de 2 minute fara a primi ajutor. 4) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce. 2) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde. 6 Costume hidrotermice prevazute cu vesta de salvare gonflabila 1 Caracteristici generale pentru costume hidrotermice: 1) un costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba cel putin doua compartimente separate. în cel mult 5 secunde. 2) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa fie astfel confectionata încât: . Mâinile trebuie sa fie de asemenea acoperite daca costumul nu este prevazut cu mânusi. . 4) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepartate ale ambarcatiunilor de salvare. . .5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze. 3) vestele de salvare trebuie sa fie astfel amplasate încât sa fie imediat accesibile.sa poata fi purtat comod. Daca prin amenajarile speciale ale navei. tinând cont de orice îmbracaminte aferenta si de o vesta de salvare daca costumul hidrotermic trebuie purtat cu o vesta de salvare. 6) un costum hidrotermic care satisface cerintele unei veste de salvare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur. 4 Costume hidrotermice Pentru fiecare persoana care face parte din echipajul barcii de urgenta.2) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepartate ale ambarcatiunilor de salvare. 3) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie astfel confectionat încât sa satisfaca cerintele unui costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare. .sa reduca la minimum intrarea aerului în partea inferioara a costumului cu ajutorul unui dispozitiv special. se va prevedea un costum hidrotermic de talie corespunzatoare. .sa poata fi despachetat si îmbracat fara ajutor în timp de 2 minute.5 m. .sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fast acoperit de flacari pentru o perioada de 2 secunde. se vor lua masuri alternative care sa fie considerate satisfacatoare pentru Administratie. iar pozitia lor trebuie sa fie clar indicata.sa nu permita infiltrarea unei cantitati excesive de apa când persoana care poarta costumul sare în mare de la o înaltime de cel putin 4. 5 Costume hidrotermice prevazute cu vesta de salvare Cerinte generale pentru costumele hidrotermice prevazute cu vesta de salvare: 1) un costum hidrotermic prevazut cu o vesta de salvare nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde. vestele de salvare pot deveni pot deveni inaccesibile.sa acopere întreg corpul cu exceptia fetei. . 5) un costum hidrotermic care prevazute cu vesta de salvare trebuie sa permita persoanei care î-l poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare.dupa demonstratie. Cerinte generale pentru costumele hidrotermice: Costumul hidrotermic trebuie confectionat din materiale etanse la apa.sa permita persoanei care î-l poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4.

5) un costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie ca în cazul pierderii flotabilitatii unuia din compartimentele sale. d) parâme mixte.sa fie confectionat astfel încât atunci când este purtat împreuna cu o îmbracaminte calduroasa si o vesta de salvare. structura. . CAPITOLUL 3 PARÂME.5 m. materiale de fabricatie. dupa o scufundare timp de o ora în apa calma curgatoare la o temperatura de 50C.25 W/(m-K) si astfel realizat încât atunci când este folosit pentru a proteja o persoana. . Definitie.sa permita persoanei care îl poarta sa-1 dezbrace în apa în cel mult 2 minute daca î-l împiedica sa înoate. clasificare. b) parâme metalice. daca costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vesta de salvare. trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv care sa permita umflarea printr-o singura miscare manuala si sa poata fi umflat si cu gura. din punct de vedere al materialului din care sunt confectionate. cu exceptia fetei. trebuie sa se poata întoarce din pozitia cu capul în jos în pozitia cu capul în sus în cel mult 5 secunde. fara ajutor. 3) costumul hidrotermic trebuie sa permita persoanei care îl poarta având mâinile acoperite. sa apuce un creion si sa scrie.4) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila care este prevazut cu un dispozitiv de umflare automata în imersiune.sa poata fi despachetat si îmbracat usor. c) parâme sintetice. Parâmele folosite în marina. .sa poarte o mentiune indicând ca trebuie sa fie purtat împreuna cu o îmbracaminte calduroasa. el trebuie sa asigure persoanei care îl poarta. sa continue sa asigure persoanei care îl poarta. sa poata îndeplini toate conditiile de mai sus.1. Calculul rezistentei si greutatii parâmelor Generalitati-clasificare Parâmele sunt cabluri de sârma sau frânghii de lungimi si grosimi diferite.5 m. PALANCURI sa descrie modul de confectionare a parâmelor si sa clasifice parâmele sa descrie partile componente ale unei macarale. dupa o scufundare în apa la o temperatura de 50C pentru o perioada de 1 ora. dupa o saritura în apa de la o înaltime de 4. într-o ambarcatiune de salvare. formate prin rasucirea sau împletirea unor fire vegetale. o protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada mai mult de 20C. sintetice si metalice.sa functioneze satisfacator când temperatura aerului este cuprinsa în intervalul de la -300C la +200C. întrebuintare. Parâme vegetale. . conservare si mânuire la bordul navelor. sa clasifice macaralele si palncurile si sa execute corect garnisirea unui palanc 3. 2) când un costum hidrotermic confectionat dintr-un material cu calitati izolante proprii este purtat fie simplu fie cu o vesta de salvare. 7 Mijloace de protectie termica Un mijloc de protectie termica va fi confectionat dintr-un material etans la apa. 2 Cerintele privind caracteristicile termice pentru costumele hidrotermice 1) un costum hidrotermic confectionat dintr-un material care nu are calitati izolante proprii trebuie: . având o conductibilitate termica nu mai mare de 0. fie un costum hidrotermic si o vesta de salvare. se pot clasifica în: a) parâme vegetale. sa reduca pierderea de caldura a corpului atât prin convectie cât si prin evaporare. MACARALE. purtând fie un costum hidrotermic dotat cu vesta de salvare. 3 Cerinte de flotabilitate O persoana scufundata în apa dulce. Mâinile vor fi de asemenea acoperite daca mijlocul de protectie termica nu este prevazut cu mânusi. Mijloacele de protectie termica trebuie: . o protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada cu mai mult de 20C dupa o scufundare timp de 6 ore în apa calma si curgatoare la o temperatura cuprinsa intre 00C si 20C. daca costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vesta de salvare. dupa o saritura în apa de la o înaltime de 4. sintetice sau metalice.sa acopere întreg corpul unei persoane care poarta o vesta de salvare. .

III . 1981 F.editura Tehnica.note de curs *** Note de curs elaborate de C. salvari maritime" . Iarca . d) durata mare în serviciu."Dictionar de marina" . M. Tataru .P. remorcaje. Ionescu . Zamfir . II.note de curs."Principii de constructie a navelor militare si civile" . 1951 A.Din punct de vedere al modului de confectionare. Academia Navala "Mircea cel Batrân" . Bujenita ."Instalatii de punte la bordul navelor civile" *** Note de curs . c) remorcaj maritim si fluvial.74 *** RNR *** COLREG -96 ."Comandantul de cursa lunga" A.note de curs. se pot clasifica în: a) parâme simple. 1973 V. În functie de material. Bontideanu . Beziris."Pregatire marinareasca" . Gh.N. c) sa aiba suprafata neteda si regulata pe toata lungimea. b) instalatia de legare la cheu."Mecanica si constructia navei ". f) confectionarea velelor.editura Tehnica. parâmele sunt folosite pentru: a) manevre fixe si curente.editura Tehnica Bucuresti."Manual de marinarie " . 1989 M. b) parâme rasucite. 1990 P. interventie în caz de situatie critica" *** Note de curs ."Navigatia si manevra navelor pe ape interioare" Adrian Petcu .note de curs CERONAV. Calitatile parâmelor Calitatea unei parâme este asigurata de materia prima din care este confectionata. I. Bamboi ."Transportul maritim" ."Parâme" . 1977 Ov. Tataru . II.note de curs Academia Navala "Mircea cel Batrân" . III . dar si de modul de întrebuintare si întretiner O parâma buna trebuie sa aiba urmatoarele calitati: a) rezistenta uniforma pe toata lungimea."Manevre . Academia Navala "Mircea cel Batrân" 1990 A."Ambarcatiuni" . Bujenita . I.P. vol. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ B. Bartolos . Academia Navala "Mircea cel Batrân" 1991 F."Cautare si salvare" P."Manevra navei cu propulsie mecanica la fluviu" *** Instructiuni privind "Conventia Internationala a Ocrotirii Vietii Omenesti pe Mare" si Amendamentele din 1983 *** SOLAS . Maier . d) manipularea marfurilor si amararea lor. 1974 Gh. e) instalatia de ancorare a unor categorii de nave si ancorarea ambarcatiunilor.note de curs.editura Marinei Militare.I . vol. Galati.F.note de curs Academia Navala "Mircea cel Batrân" V. g) lucrari de matelotaj. dimensiuni si al modului de confectionare. b) sa fie flexibila. Iurascu . c) parâme împletite. vol. Bejan."Manevra navei cu propulsie mecanica" . Teodoru .etc."Salvare" ."Curs special de conventie.

*** *** *** RND Regulamentul serviciului la bordul navelor civile Documentatia fregatei tip T22 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful