NOŢIUNI GENERALE DESPRE NAVĂ.

CLASIFICARE - sa defineasca corect nava si sa reprezinte grafic planurile de referinta - sa enumere si sa defineasca principalele dimensiuni si calitati ale navei - sa enumere si sa defineasca principalele instalatii ce deservesc nava - sa enumere si sa compare unitatile de masura - sa defineasca pe macheta principalele parti constructive ale navei - sa descrie partile componente ale arboradei, greementului si velatura navei; sa defineasca suprafata velica a navei - sa clasifice navele civile si militare si sa enunte destinatia si caracteristicile fiecarei nave - sa enunte organizarea navei ; sa enumere rolurile navei si sa explice continutul lor - sa enumere principalele acte normative si prevederile acestora privind protectia muncii în activitatile desfasurate la bordul navei 1.1. Nava: definitie, plane de referinta, principalele dimensiuni si calitati. Deplasamentul si tonajul. Principalele instalatii din dotare pentru deservirea navei. Registre de clasificare. Organisme, conventii, reglementari maritime internationale. Unitati de masura folosite în marina Nava este un corp plutitor, etans, de o constructie speciala, având forma, rezistenta structurala, calitati nautice si echipament care sa-i permita navigatia si utilizarea în siguranta pentru transportul de marfuri, pescuit oceanic, misiuni militare, cercetari stiintifice, lucrari tehnice ori pentru activitate portuara având un mijloc propriu de propulsie sau fiind remorcat de alta nava. Orice nava trebuie sa dispuna de certificat de constructie, de siguranta si nationalitate, eliberate de portul de înregistrare. Actele sunt în majoritate eliberate de societatea de clasificare, Registrul Naval Român, care supravegheaza constructia si exploatarea navei. La baza organizarii si desfasurarii activitatilor registrelor de clasificare stau regulile de clasificare, cu caracter national, pe care registrele le elaboreaza si le îmbunatatesc periodic. Simbolul fundamental al clasei, acordat de Registrul Naval Român (R.N.R.), atesta clasa pe care aceasta o acorda navei. Clasa acordata de R.N.R. unei nave indica faptul ca atât constructia propriuzisa a corpului, masinilor, instalatiilor si echipamentelor cât si semifabricatele si materialele utilizate satisfac prescriptiile regulilor aplicate în sensul respectiv. În cazul în care instalatia frigorifica are posibilitatea sa trateze intensiv o încarcatura neracita în prealabil, simbolul va fi X, iar daca instalatia frigorifica este destinata racirii si congelarii produselor piscicole preparate pe nava, simbolul va fi . Prin scurta prezentare, rezulta importanta certificatelor eliberate de R N R si care sta la baza stabilirii cotelor de asigurare ce ofera garantiile utilizatorilor asupra starii tehnice a navei. Calitatile nautice ale navei sunt determinate de forma si caracteristicile corpului navei. Toate corpurile de nava sunt simetrice în raport cu un singur plan, acest plan este longitudinal, si în conditii normale de plutire, pe apa linistita este vertical. Planul la care ne referim este numit plan verticallongitudinal sau plan diametral. Planul vertical-longitudinal sau planul diametral împarte nava în doua parti:  partea din dreapta pentru un observator care priveste în sensul normal de înaintare a navei si care poarta denumirea de bordul tribord Tb;  partea din stânga pentru un observator care priveste în sensul normal de înaintare a navei si care poarta denumirea de bordul tribord Bb. Planul vertical-transversal care trece prin jumatatea lungimii navei, împarte nava în doua parti:  sectorul prova, partea din fata a navei;  sectorul pupa, partea din spate a navei. Planul vertical transversal care trece prin jumatatea lungimii navei se numeste planul cuplului maestru. Prin termenul de cuplu maestru se întelege sectiunea transversal verticala care trece prin punctul unde nava are latimea maxima . Extremitatea anterioara în forma de pana pentru a despica mai usor apa poarta denumirea de prova (Pv), iar partea posterioara poarta denumirea de pupa (Pp). Intersectia planului diametral cu elementul de structura de la fundul navei denumit chila, formeaza linia chilei, iar în partea de sus a navei planul diametral intersecteaza puntea dupa linia puntii. Curbura liniei puntii se numeste selatura puntii.

formând scheletul sau osatura corpului si prin pereti longitudinali si transversali. Planurile de referinta si elementele caracteristice sunt prevazute în Fig. compartimentajul.1 Fig. Linia de plutire corespunzatoare pescajului stabilit de alegerea dimensiunilor principale ale navei formeaza linia de plutire de constructie (CWL).5-linia etravei. Planul orizontal împarte corpul navei în doua parti: carena sau opera vie si partea emersa sau opera moarta. partile principale ale structurii unui corp de nava putem spune ca sunt urmatoarele: . puntile navei. . bordajul navei.sector prova babord. Structura oricarui tip de nava include doua tipuri de elemente de osatura: longitudinale si transversale.10. este linia etamboului.12. este formata din totalitatea elementelor structurale longitudinale si transversale care îmbinate rigid între ele alcatuiesc scheletul rezistent al navei. tipuri de corpuri.linia de apa. . peretii navei. Osatura navei.4-linia chilei. 13-sector pupa tribord. suprastructurile navei. Elementele de structura longitudinala sunt urmatoarele: . numita etambou. 1-plan longitudinal. 1. Linia de plutire a navei la plina încarcare formeaza linia de plutire maxima. . Deci. 3-linia puntii (selatura). 11sector prova tribord. osatura navei (scheletul). peretii si suprastructura navei Corpul navei este o constructie compusa dintr-un învelis etans.7-operavie. Corpul navei.6-linia etamboului. . Osatura navei. puntile. Intersectia suprafetei carenei cu planul de plutire formeaza linia de plutire.9-plan de plutire (linia de plutire). 8-opera moarta. este linia etravei.Intersectia planului diametral cu elementul de structura din prova navei denumit etrava. Rigidizarea corpului este asigurata totodata de punti si suprastructuri. rigidizat în interior printr-un sistem de grinzi. iar intersectia planului diametral cu elementul de structura din pupa navei. chila (carlinga centrala).2. 2-plan transversal. bordajul. 14-sector pupa babord. Osatura.1 Partile componente ale corpului navei si planurile de referinta. .

. 1-chila. Pe varange. În prezent chila masiva o întâlnim la constructiile navelor vechi. este confectionata din bare de otel laminat sau fier forjat. cotrachila. îmbinate cap la cap de la etrava la etambou.1. etamboul. de sectiune dreptunghiulara. Chila plata (Fig. . Constructiv este asemanatoare chilei plate. elemente componente ale învelisului bordajului. Chila plata.3). Ofera avantajul unei rezistente structurale longitudinale marite si posibilitatea utilizarii acestui canal neîntrerupt pentru instalarea tubulaturilor de fund sau pentru balast. longitudinalele de punte. longitudinalele dublului fund. cheson sau masiva. obisnuita în constructiile moderne. Chila masiva (Fig. Chila (carlinga centrala) în functie de marimea si destinatia navei poate fi plata.1). fiind însa mult utilizata la ambarcatiuni si la salupele. asa încât formeaza un canal continuu de aceeasi înaltime cu varangele. . etrava. de regula. este dintr-o fila de tabla groasa instalata de la prova la pupa. . . 2-carlinga. se monteaza o carlinga ce fixeaza varangele. are doua asemenea grinzi distantate între ele. 4-fila de galbord. longitudinalele de fund(carlingi laterale). însa în loc de o carlinga centrala. în continuarea chilei plate se monteaza filele de galbord.2). se mai numeste si chila tunel. . . metalice de salvare. Pe chila plata. longitudinalele de bordaj. 3-varanga. Este folosita la navele cu dublu fund si pe navele petroliere cu masinile la pupa. Fig.. De regula este folosita la navele de tonaj mijlociu si mic deoarece nefiind îmbinata direct cu varangele nu ofera suficienta rezistenta osaturii navelor mari. pe centrul fundului navei. Chila cheson (Fig.

de înaltimea carlingi centrale dar mai subtiri. paralel si deasupra chilei. îmbinate cap la cap de la etrava la etambou. . fiind însa mult utilizata la ambarcatiuni si la salupele. contrachila se mai numeste si carlinga centrala. de înaltimea carlingi centrale dar mai subtiri. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distante una de alta apropiate distantelor intercostale din sistemul transversal de osatura. În situatia constructiilor cu chila plata. este confectionata din bare de otel laminat sau fier forjat. contrachila se mai numeste si carlinga centrala. Sunt confectionate din table verticale. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleasi distante ca si longitudinalele de fund. Contrachila este element de structura longitudinala ce se monteaza deasupra varangelor. montate între contrachila centrala si bordajul gurnei. sunt elemente de structura longitudinala. În situatia constructiilor cu chila plata.Contrachila este element de structura longitudinala ce se monteaza deasupra varangelor. de sectiune dreptunghiulara. În prezent chila masiva o întâlnim la constructiile navelor vechi. metalice de salvare.3). Longitudinalele dublului fund sunt dispuse în sens longitudinal sub puntea dublului fund la aceleasi distante ca si longitudinalele de fund. montate între contrachila centrala si bordajul gurnei. sunt elemente de structura longitudinala. Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse în sens longitudinal pe bordaje la distante una de alta apropiate distantelor intercostale din sistemul transversal de osatura. Chila masiva (Fig. Longitudinalele de fund sau carlingile laterale. paralel si deasupra chilei. De regula este folosita la navele de tonaj mijlociu si mic deoarece nefiind îmbinata direct cu varangele nu ofera suficienta rezistenta osaturii navelor mari. Sunt confectionate din table verticale. Prin îmbinarea rigida cu varangele si chila da un plus de rezistenta întregului ansamblu. Prin îmbinarea rigida cu varangele si chila da un plus de rezistenta întregului ansamblu.

2-fila de galbord. . 1-chila.Fig.2 Chila cheson. 3-varanga.

pentru fiecare tip de nava în parte . Orificiu pentru vibratorii sondei ultrason.2 dupa cum urmeaza: . având forma si rezistenta structurala necesara nevoilor pentru care au fost practicate. deschideri atât în opera vie cât si în opera moarta. Deschideri în punti.1si Fig. Putem întâlni la nave. Etambreul elicei. . . deschideri practicate în opera vie a navei pentru inundarea anumitor compartimente. Deschideri în opera moarta. 2-fila de galbord. orificiu practicat în prelungirea chilei catre pupa pentru fixarea axului cârmei. Toate aceste deschideri fac obiectul unei examinari speciale a R. greementul si velatura.N. Deschiderile în opera moarta sunt prezentate în Fig. . din constructie sunt practicate diferite deschideri în bordaj. Scurgeri. Suprafata velica a navei În corpul navei. Arborada. evacuarea realizându-se cu ajutorul pompelor. Crapodina. . pereti si bordaj. drenajului din santina.Fig. Orificiu pentru spada lochului. Deschideri în bordaj Deschiderile în bordaj se concep în functie de marimea si destinatia navei. Inundarea se realizeaza cu ajutorul valvulei Kingston.R. 1-chila. Sorburi de racire. ale condensatoarelor sau pentru circulatia apei de racire. 1. deschideri practicate în opera vie a navei pentru evacuarea apei murdare si a rezidurilor. punti si pereti. . Etambreul cârmei. . Deschiderile în opera vie sunt prezentate în Fig. . 3-varanga. Prize de fund. deschideri practicate în opera vie a navei pentru aspiratia pompelor de racire ale motoarelor principale si auxiliare.1 si Fig. .2 dupa cum urmeaza: . Deschideri în opera vie. deschidere practicata în sectorul pupa al navei pe unde trece axul cârmei. functie de zona de navigatie aprobata.3 Chila masiva.3. Tunel pentru elicea prova (La navele cu elice prova). deschidere practicata în sectorul pupa al navei pe unde trece axul elicei.

7-scurgere. Pot fi închise. .. de regula de forma circulara care serveste la iluminarea si aerisirea încaperilor. 8-nara în parapet. deschidere practicata în bordaj sau în suprastructuri. Sabordul în bordaj este des întâlnit la navele cu bordaj înalt (nave pentru transportul pasagerilor) practicat la nivelul puntilor pentru ambarcarea si debarcarea oamenilor. Scurgeri. deschideri practicate în parapet. de forma circulara sau ovala prin care sunt dirijate parâmele. Sabord. deschideri în bordaj pentru scurgerea apei de pe punti si a reziduurilor din diferite compartimente. Hublou.1. Nari în parapet. Urechi în parapet. 1-tunel pentru elicea prova. de forma patrata sau dreptunghiulara. . În interior este prevazut cu obturator pentru întunecarea navei si etansare în cazul spargerii geamului. deschideri practicate în parapet în dreptul scarilor pentru intrare la bord. Deschideri la nava în opera vie si opera moarta (sector prova). simple cu somar. 5-scurgere. . 9-sabord. simple cu turnicheti. Narile pot fi simple sau cu tacheti. Fig. Sabordul practicat în parapet serveste la scurgerea apei adunata pe punte iar sabordul practicat în bordaj serveste pentru încarcarea-descarcarea materialelor usoare. deschidere practicata în parapet sau în bordaj. . 4-ureche în parapet cu somare si turnicheti. 3-nara în bordaj. 6-ureche în parapet. deschise. deschideri pentru dirijarea parâmelor. Porti în parapet. 2-nara de parapet. . . Nari în bordaj. cu somar si turnicheti. deschideri practicate în bordaj pentru dirijarea lantului ancorei. .

iar cele cu sot în babord. 7-carapodina. sa descrie inventarul barcilor . 8-etambreul cârmei. 10-nara în bordaj. Elemente caracteristice de constructie. 15-poarta în parapet. Barci si ambarcatiuni. b) ambarcatiuni de 4+1. 5-scurgeri. 3-orificiu pentru spada lochului. 2-orificii pentru vibratorii sondei ultrason. 9-ureche în parapet cu somar si turnicheti. definitie.Ambarcatiuni de serviciu: a) barcaze de 14-20 rame. motor. vele. dopul de scurgere al apei se amplaseaza în dreapta chilei. iar cele din babord în stânga chilei.Dupa sistemul de propulsie: a) ambarcatiuni cu rame. 1-priza de fund.10+1. manele). d) pui de 2 la 4 rame. Arborada si greementul ambarcatiunilor cu vele Generalitati Ambarcatiunea este un mijloc plutitor de dimensiuni mici.8+1. 6-etambreul elicei.1. materiale. 11-nara în parapet. pentru salvarea echipajelor sau pentru transport persoane. Deschideri la nava în opera vie si opera moarta (sector pupa). elementele caracteristice de constructie. 4-sorb de racire. 12-sabord în parapet. CAPITOLUL 2 BĂRCI sI AMBARCAŢIUNI.2. MIJLOACE DE SALVARE . sa clasifice si sa descrie barcile. . 13-hublouri. sa compare barcile si ambarcatiunile. La ambarcatiunile ce se construiesc pentru tribordul navei.sa defineasca. numerele fara sot în tribord.6+1. c) baleniere de 5 la 7 rame. Clasificarea ambarcatiunilor Ambarcatiunile se clasifica astfel: .sa enumere mijloacele individuale si colective de salvare si sa explice modul de utilizare a acestora . e) ambarcatiuni cu motor. Inventarul barcilor. Ambarcatiunile. clasificare si descriere. capabil sa se deplaseze sub efectul unui mijloc de propulsie (rame. destinat pentru pregatirea marinareasca a echipajelor. .Fig. 14scurgeri. etc. f) salupe. 16-sabord în bordaj.sa cunoasca mijloacele de salvare din dotarea fregatei tip T22 2. la bordul navelor se numeroteaza de la prova la pupa.

Cerintele colacilor de salvare: 1) sa fie astfel amplasati încât sa poata fi imediat accesibili in ambele borduri ale navei si pe cât posibil pe toate puntile deschise care se extind pâna la bordajul navei.Dupa sistemul de constructie: a) latin. e) ambarcatiuni cu lest si coaste în forma de S. granule de pluta sau alte deseuri de materiale fara coeziune proprie sau prin compartimente cu aer a caror flotabilitate depinde de o insuflare prealabila.5 kg. fie o greutate de 4 kg. c) din metal. Colaci de salvare Caracteristicile colacilor de salvare: 1) sa aiba un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel putin 400 mm. b) suprapus. 8) sa fie prevazut cu o saula de cel putin 9. definitie. 2) sa fie executat dintr-un material cu flotabilitate corespunzatoare. d) caravelelor(latin exterior si diagonal interior).5 kg. . descriere. f) din cauciuc. 5) sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fast acoperit complet de flacara timp de 2 secunde. . mod de utilizare sau functionare 1. d) ambarcatiuni cu fundul plat. clasificare. d) mixte (din lemn si metal).2. e) ambarcatiuni cu motor si vele. : . talas. 3) sa poata sustine în apa dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel putin 14. fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate. c) diagonal. 4) sa aiba o greutate de cel putin 2. c) ambarcatiuni cu rame si vele. care dintre acestea este mai mare. b) ambarcatiuni cu opera vie în forma de V.b) ambarcatiuni cu vele. f) ambarcatiuni cu opera vie mixta. Saula trebuie fixata în patru puncte echidistante în jurul circumferintei colacului ca sa formeze patru bucle egale. . e) din mase plastice. 7) daca se intentioneaza sa fie actionat mecanismul de decuplare rapida prevazut cu autodeclansarea semnalelor fumigene si cu autoaprinde a luminilor sa aiba fie o greutate suficienta pentru a actiona mecanismul de decuplare rapida. 2. e) cusaturilor(latin cu cusaturi). Mijloace individuale si colective de salvare. apare prove în V iar spre pupa rotunda. . 6) sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea în apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m. cel putin un colac de salvare va fi plasat in apropierea pupei. d) ambarcatiuni cu motor. destinatie.5 mm în diametru si cu o lungime de cel putin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului. care din acestea este mai mare. c) ambarcatiuni cu redan. f) ambarcatiuni cu propulsie mecanica(actionata de manele).Dupa materialul de constructie: b) din lemn. b) ambarcatiuni cu pupa ascutita (baleniere).Dupa forma operei moarte: a) ambarcatiuni cu pupa taiata. care nu trebuie sa fie stuf.Dupa forma operei vii: a) ambarcatiuni cu opera vie rotunda.

. adica sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea în apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire in conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m.sa emita un fum de o culoare foarte vizibila la un debit constant pentru o perioada de cel putin 15 minute când pluteste în apa calma. 3) în fiecare din bordurile navei se va prevedea cel putin câte un colac de salvare prevazut cu o saula de salvare plutitoare.sa nu poata fi stinse cu apa. având cel putin intensitatea luminoasa efectiva corespunzatoare pentru o perioada de cel putin 2 ore.sa poata fi purtata comod. . având cel putin intensitatea luminoasa efectiva. însa pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracata incorect. .sa continue emiterea fumului când sunt scufundate complet în apa pentru o perioada de cel putin 10 secunde.sa nu fie scufundate pe mare agitata. .sa nu arda de maniera exploziva si sa nu produca nici o flama în timpul emiterii semnalului fumigen. Cerinte pentru saulele de salvare plutitoare: .sa aiba un diametru de cel putin 8 mm. . 2 Veste de salvare Cerinte generale pentru vestele de salvare: 1) o vesta de salvare nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde. Cerinte pentru semnalele fumigene cu declansare automata ale colacilor de salvare: . . fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate.sa fie anti-giratorii.sa fie prevazute cu o sursa de energie care sa poata întretine arderea continuu cu o intensitate luminoasa de cel putin 2 candeli in toate directiile emisferei superioare sau sa emita sclipiri (descarcari stralucitoare) într-un ritm de cel putin 50 sclipiri pe minut. adica sa fie construit astfel încât sa reziste la aruncarea in apa de la înaltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire în conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m.2) sa fie în asa fel fixati încât sa poata fi repede desprinsi si sa nu aiba nici un dispozitiv de fixare permanenta. fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care îi sunt atasate. corespunzatoare. cu o lungime cel putin egala cu dublul înaltimii la care este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire in conditii de pescaj minim al unei nave sau de 30 m. .dupa demonstratie. . care dintre acestea este mai mare. .sa poata rezista la proba de soc.sa poata arde continuu cu o intensitate luminoasa de cel putin 2 candeli in toate directiile emisferei superioare sau sa emita sclipiri (descarcari stralucitoare) într-un ritm de cel putin 50 sclipiri pe minut.5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze. care dintre acestea este mai mare. care din valori este mai mare. Cel putin doi din acesti colaci de salvare vor fi de asemenea prevazuti cu semnale fumigene cu declansare automata care pot fi rapid aruncati de pe puntea de comanda. Colacii de salvare cu lumini si cei cu lumini si semnale fumigene trebuie sa fie egal amplasati în ambele borduri ale navei si nu vor fi prevazuti cu saula de salvare plutitoare. 2) o vesta de salvare trebuie sa fie astfel confectionata încât: .sa aiba o rezistenta la rupere de cel putin 5 kN.sa permita persoanei care o poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4. .sa poata fi purtata pe ambele fete sau numai pe o fata. 5) pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule în caracter latin numele navei si al portului de înregistrare a navei. . Cerinte pentru luminile cu autoaprindere: . sa permita unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fara a primi ajutor. . 4) cel putin jumatate din numarul total de colaci de salvare vor fi prevazuti cu lumini cu autoaprindere.sa reziste la proba de soc. .

5) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa permita persoanei care o poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare. . Unele veste de salvare sunt prevazute cu lumini de semnalizare care trebuie sa: . 4) o vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce. sa permita unei persoane s-o îmbrace în timp de 1 minut fara a primi ajutor.aiba o sursa de energie care sa poata asigura o intensitate luminoasa de 0. Se va prevedea o vesta de salvare pentru fiecare persoana aflata la bordul navei si in plus: 1) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru copii. .sa fie vizibila pe cât posibil pe un sector cât mai larg din emisfera superioara când este atasata la o vesta de salvare.sa poata fi purtata pe ambele fete sau numai pe o fata. Cerinte generale pentru veste de salvare gonflabile: O vesta de salvare a carei flotabilitate depinde de umflarea prealabila trebuie sa aiba cel putin doua compartimente separate si sa satisfaca cerintele: 1) o vesta de salvare gonflabila nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde. 6) fiecare vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur. . sa poata îndeplini toate cerintele de mai sus.5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze. egal cu cel putin 10% din numarul de pasageri aflati la bord sau un numar mai mare. Daca lumina vestei de salvare este o lumina cu sclipiri trebuie in plus trebuie sa: .sa poata fi purtata comod. 3) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca: . 2) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie astfel confectionata încât: . în cel mult 5 secunde.75 candeli. .sa nu fie dotata cu o lentila sau oglinda concava care sa concentreze razele.dupa demonstratie. în cel mult 5 secunde. . sa fie prevazuta cu un dispozitiv care sa permita umflarea printr-o singura miscare manuala si sa poata fi umflata cu gura. .sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie intr-una în care gura este deasupra apei.sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie intr-una în care gura este deasupra apei. 4) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce. .75 candeli.sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala. asigurându-se câte o vesta de salvare pentru fiecare copil. însa pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracata incorect. sa emita un numar de cel putin 50 sclipiri pe minut având o intensitate luminoasa efectiva de cel putin 0.sa permita persoanei care o poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4. . 7) sa fie umflata automat în imersiune. 3. 8) în cazul pierderii flotabilitatii unuia din compartimente. 5) o vesta de salvare trebuie sa permita persoanei care o poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare.75 candeli pentru o perioada de cel putin 8 ore. . 6) fiecare vesta de salvare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur.fie prevazuta cu un comutator actionat manual.3) o vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca: .sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala.aiba o intensitate luminoasa de cel putin 0.

2) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa fie astfel confectionata încât: . 3) vestele de salvare trebuie sa fie astfel amplasate încât sa fie imediat accesibile. 6 Costume hidrotermice prevazute cu vesta de salvare gonflabila 1 Caracteristici generale pentru costume hidrotermice: 1) un costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba cel putin doua compartimente separate. sa permita unei persoane sa-l îmbrace în timp de 2 minute fara a primi ajutor.sa reduca la minimum intrarea aerului în partea inferioara a costumului cu ajutorul unui dispozitiv special. 4) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepartate ale ambarcatiunilor de salvare.5 m. 4) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune în apa dulce. 6) un costum hidrotermic care satisface cerintele unei veste de salvare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur.2) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile îndepartate ale ambarcatiunilor de salvare. . . .sa acopere întreg corpul cu exceptia fetei. 5 Costume hidrotermice prevazute cu vesta de salvare Cerinte generale pentru costumele hidrotermice prevazute cu vesta de salvare: 1) un costum hidrotermic prevazut cu o vesta de salvare nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde. astfel ca: . masuri care pot include o crestere a numarului de veste de salvare prevazute la bord. vestele de salvare pot deveni pot deveni inaccesibile. Cerinte generale pentru costumele hidrotermice: Costumul hidrotermic trebuie confectionat din materiale etanse la apa.sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fast acoperit de flacari pentru o perioada de 2 secunde. . .sa poata fi despachetat si îmbracat fara ajutor în timp de 2 minute. Mâinile trebuie sa fie de asemenea acoperite daca costumul nu este prevazut cu mânusi.sa nu permita infiltrarea unei cantitati excesive de apa când persoana care poarta costumul sare în mare de la o înaltime de cel putin 4. în cel mult 5 secunde.sa poata fi purtat comod. 5) un costum hidrotermic care prevazute cu vesta de salvare trebuie sa permita persoanei care î-l poarta sa înoate o distanta scurta si sa poata urca într-o ambarcatiune de salvare.sa permita persoanei care î-l poarta sa sara în apa de la o înaltime de cel putin 4. 3) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie astfel confectionat încât sa satisfaca cerintele unui costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare. se va prevedea un costum hidrotermic de talie corespunzatoare. . . .5 m fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze. 3) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta în apa dulce linistita pentru ca: .sa roteasca în apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie într-una în care gura este deasupra apei.pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbracat incorect. 2) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde. Daca prin amenajarile speciale ale navei. iar pozitia lor trebuie sa fie clar indicata. 4 Costume hidrotermice Pentru fiecare persoana care face parte din echipajul barcii de urgenta. .sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei cu corpul înclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala. tinând cont de orice îmbracaminte aferenta si de o vesta de salvare daca costumul hidrotermic trebuie purtat cu o vesta de salvare.dupa demonstratie. se vor lua masuri alternative care sa fie considerate satisfacatoare pentru Administratie.

daca costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vesta de salvare. c) parâme sintetice. b) parâme metalice. . într-o ambarcatiune de salvare.sa poata fi despachetat si îmbracat usor. trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv care sa permita umflarea printr-o singura miscare manuala si sa poata fi umflat si cu gura.sa acopere întreg corpul unei persoane care poarta o vesta de salvare. trebuie sa se poata întoarce din pozitia cu capul în jos în pozitia cu capul în sus în cel mult 5 secunde. dupa o saritura în apa de la o înaltime de 4. având o conductibilitate termica nu mai mare de 0. Parâmele folosite în marina. dupa o saritura în apa de la o înaltime de 4. fie un costum hidrotermic si o vesta de salvare. sa continue sa asigure persoanei care îl poarta.sa poarte o mentiune indicând ca trebuie sa fie purtat împreuna cu o îmbracaminte calduroasa. 2) când un costum hidrotermic confectionat dintr-un material cu calitati izolante proprii este purtat fie simplu fie cu o vesta de salvare. Parâme vegetale. sintetice sau metalice. PALANCURI sa descrie modul de confectionare a parâmelor si sa clasifice parâmele sa descrie partile componente ale unei macarale.1. purtând fie un costum hidrotermic dotat cu vesta de salvare. 7 Mijloace de protectie termica Un mijloc de protectie termica va fi confectionat dintr-un material etans la apa. d) parâme mixte. el trebuie sa asigure persoanei care îl poarta. sintetice si metalice. daca costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vesta de salvare.5 m. din punct de vedere al materialului din care sunt confectionate. sa reduca pierderea de caldura a corpului atât prin convectie cât si prin evaporare. . întrebuintare. Mâinile vor fi de asemenea acoperite daca mijlocul de protectie termica nu este prevazut cu mânusi.4) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila care este prevazut cu un dispozitiv de umflare automata în imersiune. Definitie. . . . Mijloacele de protectie termica trebuie: . fara ajutor. formate prin rasucirea sau împletirea unor fire vegetale. dupa o scufundare timp de o ora în apa calma curgatoare la o temperatura de 50C. dupa o scufundare în apa la o temperatura de 50C pentru o perioada de 1 ora. conservare si mânuire la bordul navelor. Calculul rezistentei si greutatii parâmelor Generalitati-clasificare Parâmele sunt cabluri de sârma sau frânghii de lungimi si grosimi diferite. materiale de fabricatie. sa clasifice macaralele si palncurile si sa execute corect garnisirea unui palanc 3. MACARALE. o protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada cu mai mult de 20C dupa o scufundare timp de 6 ore în apa calma si curgatoare la o temperatura cuprinsa intre 00C si 20C.25 W/(m-K) si astfel realizat încât atunci când este folosit pentru a proteja o persoana. o protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada mai mult de 20C. sa poata îndeplini toate conditiile de mai sus.sa functioneze satisfacator când temperatura aerului este cuprinsa în intervalul de la -300C la +200C.sa fie confectionat astfel încât atunci când este purtat împreuna cu o îmbracaminte calduroasa si o vesta de salvare. clasificare. 5) un costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie ca în cazul pierderii flotabilitatii unuia din compartimentele sale.sa permita persoanei care îl poarta sa-1 dezbrace în apa în cel mult 2 minute daca î-l împiedica sa înoate. se pot clasifica în: a) parâme vegetale. structura. 3) costumul hidrotermic trebuie sa permita persoanei care îl poarta având mâinile acoperite. CAPITOLUL 3 PARÂME. 2 Cerintele privind caracteristicile termice pentru costumele hidrotermice 1) un costum hidrotermic confectionat dintr-un material care nu are calitati izolante proprii trebuie: . cu exceptia fetei. 3 Cerinte de flotabilitate O persoana scufundata în apa dulce. sa apuce un creion si sa scrie.5 m.

b) sa fie flexibila. Academia Navala "Mircea cel Batrân" 1990 A. Maier ."Transportul maritim" ."Salvare" . Tataru . Beziris. Academia Navala "Mircea cel Batrân" ."Cautare si salvare" P. Academia Navala "Mircea cel Batrân" 1991 F."Mecanica si constructia navei ". III . Calitatile parâmelor Calitatea unei parâme este asigurata de materia prima din care este confectionata.editura Marinei Militare. c) remorcaj maritim si fluvial.editura Tehnica Bucuresti. Bartolos .note de curs. d) durata mare în serviciu. M. dimensiuni si al modului de confectionare. În functie de material. Zamfir . Bontideanu ."Dictionar de marina" . 1951 A. II."Ambarcatiuni" ."Manevra navei cu propulsie mecanica la fluviu" *** Instructiuni privind "Conventia Internationala a Ocrotirii Vietii Omenesti pe Mare" si Amendamentele din 1983 *** SOLAS . Gh. f) confectionarea velelor.note de curs. Bujenita . vol. Bejan."Comandantul de cursa lunga" A.etc. dar si de modul de întrebuintare si întretiner O parâma buna trebuie sa aiba urmatoarele calitati: a) rezistenta uniforma pe toata lungimea. Bamboi . c) sa aiba suprafata neteda si regulata pe toata lungimea. 1974 Gh."Navigatia si manevra navelor pe ape interioare" Adrian Petcu . III .F. c) parâme împletite.P.note de curs."Manevre . Iarca .editura Tehnica.editura Tehnica. parâmele sunt folosite pentru: a) manevre fixe si curente.P."Manevra navei cu propulsie mecanica" . Bujenita ."Instalatii de punte la bordul navelor civile" *** Note de curs . 1977 Ov."Curs special de conventie. d) manipularea marfurilor si amararea lor. II. b) parâme rasucite. 1981 F.I . interventie în caz de situatie critica" *** Note de curs ."Pregatire marinareasca" . BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ B. e) instalatia de ancorare a unor categorii de nave si ancorarea ambarcatiunilor. Galati. Teodoru . Tataru . 1990 P. se pot clasifica în: a) parâme simple. Ionescu . 1989 M."Manual de marinarie " . I.note de curs Academia Navala "Mircea cel Batrân" V.note de curs *** Note de curs elaborate de C."Parâme" . b) instalatia de legare la cheu. vol. I. Iurascu .N.Din punct de vedere al modului de confectionare.74 *** RNR *** COLREG -96 .note de curs Academia Navala "Mircea cel Batrân" . 1973 V. salvari maritime" . g) lucrari de matelotaj. remorcaje."Principii de constructie a navelor militare si civile" .note de curs CERONAV. vol.

*** *** *** RND Regulamentul serviciului la bordul navelor civile Documentatia fregatei tip T22 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful