FISA DE EVALUARE PSIHOMOTRICĂ 1.

Motricitatea generala a)Mobilitatea capului si a gâtului -executa miscari stânga/dreapta; -executa miscari sus/jos; -executa miscari fata/spate; -executa miscari de rotatie în ambele sensuri b)Motricitatea membrelor superioare -realizeaza miscari stânga/dreapta; -realizeaza miscari sus/jos simultan si alternativ; -realizeaza miscari de rotatie în aceeasi directie, simultan si alternativ; -realizeaza miscari de rotatie ale bratelor, în sensuri diferite; -aruncarea si prinderea unei mingi cu mâna dreapta si apoi cu mâna stânga; c)Motricitatea membrelor inferioare -executa sarituri într-un picior (stângul/dreptul); -executa saritura cu ambele picioare; -realizeaza urcare/coborâre pe scari, cu ambele picioare si alternativ; -îndoaie genunchii; -realizarea miscarilor de balansare (stânga/dreapta); -realizarea miscarilor de rotatie (stânga/dreapta) 2.Motricitatea fina -rupe în bucatele hârtia; -taie diferite materiale (decupare); -modeleaza plastelina; -îndoieste si ruleaza o bucata de hârtie/carton; -pune într-o sticluta margele,bile; -traseaza linii cu creta pe tabla; -introduce ata în ac; -strânge o minge de cauciuc în mâna; 3.Schema corporala -indica/numeste partile propriului corp; -indica/numeste partile corpului pe alta persoana; -duce mâna dreapta la ochiul, urechea, piciorul, mâna stânga; -duce mâna stânga la ochiul, urechea, piciorul, mana dreapta; -indica partile corpului pe o imagine; -deseneaza o figura umana/asambleaza siluete din carton decupat;

-completeaza o figura umana lacunara;
4.Lateralitate

-indica partea dreapta/stânga în raport cu propriul corp; - indica partea dreapta/stânga în raport cu corpul altor persoane; -indica partea dreapta/stânga pe o imagine grafica data; 5.Structura perceptiv-motrica de culoare - denumeste culoarea obiectelor; -denumeste culorile din imaginile date; - realizeaza clasificari dupa criteriul culoare; -utilizeaza la cerere anumite culori în cadrul unui desen; 6.Structura perceptiv-motrica de forma si marime -prezinta si denumeste principalele forme geometrice: patratul, cercul, triunghiul, dreptunghiul; -identifica forme geometrice dintr-o multime, pe anumite criterii: mare/mic, subtire/gros; -construieste imagini simple cu ajutorul figurilor geometrice (casa, masina); 7. Structura perceptiv-motrica de spatiu
-cunoaste parametrii ce servesc la organizarea spatiului (stânga/dreapta, sus/jos, lânga, etc.);

-executa miscari ale corpului în diferite directii; -indica reperele spatiale fata de propriul corp; -cunoaste parametrii ce servesc la organizarea spatiului foii; 8.Structura perceptiv-motrica de timp -cunoaste parametrii ce servesc la organizarea timpului (înainte, dupa, ultimul); -parcurge o distanta, mai întâi încet, apoi cu pas normal si în final în fuga, urmarind timpul necesar parcurgerii (timp mai scurt sau mai lung); -recunoaste momentul în care are loc o actiune (bate din palme când cineva spune un cuvânt, când trece prin dreptul unui obiect); -cunoaste momentul/succesiunea unei actiuni (mai întâi îmi pun haina, apoi caciula); -descrie actiuni ce vizeaza propria persoana (programul zilnic);
-raspunde la întrebari legate de reperele temporale de baza (momentele zilei, zilele saptamânii, lunile anului, anotimpuri).

Nota: Pentru fiecare item se noteaza cu: + pentru pentru partial realizat. Întocmit

realizat;

- pentru nerealizat; +/-

Teste pentru masurarea nivelului de dezvoltarea psihomotricitatii
Teste pentru masurarea nivelului de dezvoltarea psihomotricitatii

standardizarea modului de cotare a reactiilor. care nu se opreste aici ci continua cu evaluarea acestor date. sunt in cautarea unei metrii. testele au fost elaborate si dezvoltate de psihologia aplicata incepand cu sfarsitul secolului XIX. . Masurarea este o notiune care desemneaza atribuirea de numere unor fapte sau date continue sau discontinue.1.standardizarea instructiei date in legatura cu sarcina ce trebuie executata. Testarea ca metoda de evaluare a capacitatilor psihomotrice Nevoia de masurare s-a extins foarte mult in sport in scopul patrunderii in esenta problemelor acestui fenomen social. Conditiile ca o proba sa fie test sunt: . . mai frecvent dintr-o serie de probe construite in scopul stabilirii prezentei sau absentei unui aspect. . Sportul. Ca instrumente de masura. instrument de o mare valoare practica si teoretica. Standardizarea se refera la: . a particularitatilor de manifestare sau a gradului dezvoltarii lui. Testul reprezinta un instrument cu ajutorul caruia se poate contura diagnosticul motric sau motrico-diagnoza si diagnosticul psihic sau psiho-diadnoza.standardizarea stimulilor prezenti pentru a provoca reactiile ce vor fi inregistrate cat mai exact si mai complet. Testul consta dintr-o proba.standardizara si etalonarea. Metoda testelor s-a impus dupa constituirea psihologiei experimentale si a avut ca obiectiv principal determinarea diferentelor individuale. deci si gimnastica.

validitate si sensibilitate. . Thomas. Fleishman distinge 11 factori. . pe care ii gasim reprezentati in tabelul de mai jos. stabilitatea rezultatelor in cazul in care aceiasi subiecti sunt masurati de persoane diferite. J. . In sensul cel mai larg. Procedeele de validare sunt: . Fidelitatea unui test ne indica in ce masura rezultatele obtinute cu ajutorul lui sunt demne de incredere. Principalele aspecte sub care un test trebuie sa fie fidel sunt: .P.validarea predictiva – urmareste in ce masura subiectii care au avut o buna reusita in cadrul testului vor avea o reusita asemanatoare si in activitatea reala. Cunoscand coeficientul de incredere al unui test putem aprecia daca diferentele individuale obtinute sunt determinate de diferentele reale dintre subiecti.Domeniul perceptiv – motor (psihomotor) In studierea primului domeniu.caracterul adecvat al tuturor probelor care constituie testul in ansamblu – omogenitatea probelor.Keller (1995). care este confirmat si acceptat si de R. Examinarea valorii diagnostice a testelor sau testarea testelor depinde de finalitate. 2.validarea de concurenta – se refera la faptul ca cel care alcatuieste un test trebuie sa se asigure ca toate aspectele majore care constituie continutul trasaturii masurate sunt surprinse in diferite probe si apar intr-o dozare corecta. .validarea empirica –e utilizata atunci cand testul a fost alcatuit in scopul unei selectii. J.Eclache.Etalonarea – consta in faptul ca rezultatele individuale sunt masurate prin raportarea lor la cele obtinute de o populatie cat mai reprezentativa atat din punct de vedere numeric ca t si din punct de vedere al compozitiei. prin validitatea unui test se intelege faptul ca el masoara in mod adecvat trasatura propusa.stabilitatea in timp a rezultatelor obtinute cu ajutorul lui.

TEST Urmarire circulara. pe doua placi A si B A mentine pe o tinta. Testul celui care roteste poate fi considerat valabil. cu ajutorul unui volan. Viteza miscarii bratului 6. Proba clasica de reactie la un semnal luminos. Factor comun sarcinilor psihomotrice privind reactia vizuala de discriminare. Adaptarea directiei membrului superior cand manipuleaza obiecte mari. Subiectul trebuie sa basculeze unul dintre cele 4 intrerupatoare in functie de configuratia luminoasa aparuta. Orientarea raspunsului 4. o linie care isi schimba pozitia intamplator. Timpul de reactie Viteza cu care un subiect este capabil sa raspunda la un stimul cand acesta apare. Testul lui “Perdue”. Controlul vitezei 7. Coordonarea tuturor membrelor 3. in egala masura. Subiectul apasa pe un buton indata ce apare semnalul. descriere si metoda de masurare a factorilor care alcatuiesc domeniul perceptivo – motor. La fel de pertinent este si testul lui “O’Connor”.Lista. fara impunerea unei mari precizii. alternativ si cat mai repede posibil. Precizia controlului DESCRIERE Factor comun sarcinilor care impun adaptari musculare fine si riguros controlate –totusi. Factor comun sarcinilor care implica o continua anticipare la adaptarile motorii legate de schimbarile de viteza si/sau de directie a unui obiect in miscare. Testul de manipulare al lui “Minessota”. Capacitate cunoscuta in psihologia muncii. miscarile membrelor superioare si ale celor inferioare. dupa Fleishman: FACTORI 1. Dexteritate manuala 8. Subiectul incearca sa mentina stiletul in contact cu tinta situata pe marginea unei placi care se invarteste. Viteza cu care un subiect poate efectua o miscare larga a bratului. Sa se ciocane cu un stilet. A plasa cat mai rapid cuie mici de lemn in gauri ce au 2. Capacitatea de a coordona simultan miscarile diferitelor membre. nu chiar hipercontrolate – indeosebi cand sunt implicate grupuri musculare importante. Coordonarea ambelor maini. Dexteritatea degetelor . Manipulari de obiecte mici care implica participarea degetelor 5. Timp de reactie discriminativa. Aceasta capacitate intereseaza.

. capacitatii de evaluare. sa se umple cat mai multe cercuri intr-un timp dat. fara a solicita nici viteza nici forta. de judecata – toate raportate la obiectivele stabilite pentru diferitele activitati de educatie fizica sau sport. Coordonare intre mana si ochi Test asemanator cu “greceasca lui Bonnardel”. de asemenea. Viteza ansamblului incheietura mainii – degete 11. Factorul acesta implica. Se face cu creionul un punct in cerculetele unei figuri. Nu intram in detalii. Precizie in realizarea miscarilor facute de ansamblul brat –mana. Sa se bata cu un creion de trei ori in fiecare cerc. capacitatii de analiza. Masurari in domeniul cognitiv si afectiv In sistemele de educatie fizica si sport evoluate sunt luate in consideratie – alaturi de obiectivele psihomotrice – si obiectivele de ordin cognitiv si afectiv. Siguranta bratului 10. Fleishman noteaza ca factorul acesta ar mai putea fi denumit si “tapping”. Masurarea in domeniul cognitiv urmareste obiectivizarea nivelului: a) b) c) d) e) f) cunostintelor. Punctare sau tintire 3. posibilitatilor de aplicare a cunostintelor. 9.fost facute intr-o scandura. intelegerii. capacitatii de sinteza. pozitionarea ansamblului brat-mana. rezumandu-ne la unele exemplificari care subliniaza insemnatatea problemei. atat in privinta operationalizarii lor cat si in privinta evaluarii.

. Capacitatile coordinative se definesc prin aceleasi componenete cu ale notiunii de psihomotricitate. . satisfactia respectarii regulilor.capacitatea de dirijare si control. dorinta de a le respecta. b).capacitatea de invatare motrica. .capacitatea de analiza chinestezica. convingerea in insemnatatea lor ). .generalizare prin utilizarea valorilor etice sportive in viata de toate zilele. consideram ca putem numi cu titlu generic psihomotricitate.precizia.capacitatea de orientare spatiala si temporala. d).valorizare (acceptarea valorilor etice din sport. . . .Masurarea in domeniul afectiv urmareste atitudinile sau capacitatile de: a) receptare a valorilor (constientizare. Asa s–a ajuns ca de aproape douazeci de ani se foloseste – la inceput paralel cu termenul indemanare si mai apoi aproape exclusiv – termenul de capacitate coordinativa. dorinta de a fi corect. .lateralitatea.capacitatea de combinare a miscarilor.echilibrul static si dinamic. existenta in sistemul integrator a urmatoarelor capacitati: . atentie). dorinta de a le accepta.capacitatea de adaptare si readaptare motrica. . c). In sinteza. Studiul capacitatilor psihomotorii Indemanarea a fost si este considerata si astazi de teoria educatiei fizice drept una dintre capacitatile motrice de baza.raspuns (comportament) – respectarea regulilor. Unele dificultati de ordin terminologic si semantic au condus la reconsiderarea termenului “ indemanare”. la analiza lui din punct de vedere operational.capacitatea de diferentiere a miscarilor. .

capacitatea de adaptare si readaptare motrica depinde nu numai de cea a invatarii. sunt in stansa corelatie. . In primul rand apar procesele perceptive (analiza).ambidextrie. 2. dar si de capacitatea de ghidare motorie. “sa faci “ si abia apoi se pune problema “ cum sa faci”. a. avand o consistenta baza de comparatie care apeleaza la procese anterioare de invatare. b. . si o precizie suficient de mare pentru a furniza o solutie gestuala satisfacatoare. ale capacitatii de orientare spatiala si ale capacitatii de echilibru.capacitatea de reactie. capacitatea invatarii motorie este treapta cea mai inalta. in realitate orice capacitate de ghidare sau de adaptare si readaptare motorie este lipsita de sens. In ghidarea procesului de adaptare este necesara.capacitatea de analiza statico-dinamica. vizuala. capacitatea de invatare motorie se bazeaza inainte de toate pe mecanismele de receptionare.capacitatea de coordonare generala si de coordonare intre segmentele corpului. acustica. O adaptare optima corespunzatoare modificarilor situationale nu este posibila decat pe baza unei experiente motrice suficiente. Aceste trei capacitati de baza.capacitatea de diferentiere kinestezica.ritm. cognitive si cele referitoare la memorare (procese relevante ale memoriei si operatiilor neuro-fiziologice de sinteza). Hirtz (1972) a subordonat celor trei capacitati de baza. Trebue sa stii. cinci capacitati coordinative ( care este identica cu psihomotricitatea) fundamentale pe care a incercat sa la clasifice ierarhic astfel: 1. c. fara de care miscarea.capacitatea de orientare spatiala.capacitatea de ghidare motorie se bazeaza in special pe componentele coordinative ale capacitati de diferentiere kinestezica. . Cu toate acestea. mai intai. . de asemenea. preluare si stocare a informatiei.. .

capacitatea de adaptare si readaptare. rezistenta si implicarea lor complexa in realizarea miscarii.capacitatea de reactie. 9. 5. capacitatea de coordonare-viteza. capacitatea de formare motorie. Deci. 2. 10.capacitatea de ritm. 3. 4. Aceasta lista o putem completa in continuare cu urmatoarele elemente: . Capacitatile coordinative sunt de neconceput fara o buna dezvoltare performantei: forta. 5. capacitatea de orientare spatiala.capacitatea de echilibru. capacitatea de ghidare motorie. capacitatea de coordonare-rezistenta. capacitatea de reactie. capacitate de ritm (simtul ritmului). capacitatile coordinative nu sunt eficace in performanta sportiva decat in cooperare cu capacitatile Incercarea de ierarhizare a capacitatilor coordinative (a psihomotricitatii) Hirtz. capacitatea de echilibru. a celorlalti factori fizici ai viteza. 7. 6. 8. conditionale. capacitatea de diferentiere chinestezica. 4. (1982) a dus la urmatoarea clasificare: 1.3.

sau prin conducerea mingii printre jaloane.Agilitatea.11. 13. cine este agil este si bine coordonat. Firesc. Termen rar folosit in literatura romana privitoare la capacitatile (aptitudinile) motrice. intrucat subiectul nu aterizeaza exact pe locul de unde a plecat.Precizia si stabilitatea miscarilor se apreciaza si masoara termometre si stabilometre construite in variante din cele mai diverse si prevazute cu numaratori electrici pentru greselile si durata acestora in timpul parcurgerii unui traseu sau al mentinerii fixe a aparatului (sau a ochirii).20 m. Kirkendall. De regula aceste probe sunt standardizate marimea tintelor. capacitate de coordonare a membrelor se examineaza cu pantografe coordinografe. Masurarea se face in grade sexagesimale cu ajutorul busolei. el defineste aptitudinea care insumeaza coordonarea motrica si mobilitatea si consta din abilitatea de a schimba rapid directia corpului sau membrelor.122-125). (Cf. In cea mai mare masura.capacitatea de cordonarea generala a corpului se masoara cu proba Matorin ce consta din efectuarea de catre subiect a unei sarituri in jurul axei corpului si realizarea unei rotatii cat mai ample. distantele de plasare a jaloanelor. alergare serpuita sau alergare cu pasire in cercuri desenate pe teren sau cu pasire in interiorul unor anvelope (se cronometreaza timpul de parcurgere a traseului ). P. Pentru masurarea agilitatii intregului corp se folosesc probe: “ghemuit – intins – stand” in 10 secunde si “pasire laterala “ pe linii distantate paralel la 1. 14. regulile de notare etc. capacitatea de coordonare ochi-picior prin trimiterea mingii prin voleibolare intr-un dreptunghi desenat pe un zid. probele implica si participarea vederii. Probele de ambidextrie. fie spre stanga. 12. Se poate inregistra si suma celor doua rotatii. . 16. 15. “ strug”. Saritura se face fie spre dreapta.dupa preferinta subiectului.capacitatea de coordonare ochi-mana se apreciaza prin precizia si cursivitatea desenului in oglinda sau prin aruncarea mingii de oina la tinta. de disociere a miscarilor sunt cunoscute din examinarile psihologice. timp de 20 secunde (se numara executiile ).

(1995) – Development Social Psychology: From Infancy to Old Age. 4. Marapese editore.BRUNER. . 8. K.Psihologia comunitatii. pag.. Formica. in Tratatto di neurologia riabilitativa. KURT (1936) – Principles of Topological Psychology. Bryant and A. Mass: Blackwell. ELETTA – Psicomotricita e terapia psicomotoria.Procesul educatiei intelectuale. Revista de educatie speciala. Edit.BIBLIOGRAFIE 1. Stiintifica. 9.. (1995) – Cognitive Development. McGrow Hill book Co.MEADOWS. 5. teorie si practica. J. A. Ed. C. Psyche. (1998). 71-77.M. Bucuresti. vol I. Bucuresti.GARVEY. Cohman (eds).MOTET.BORGOGNO. Ed. DUMUTRU (1992). 6.M. 7..1.LAPIERRE. Ed.BIRCH.Valoarea integrativa a activitatii de educatie fizica pentru elevii din invatamantul special. New York and London. Bucuresti 2. nr. S. 3. London: Fontana / Open Books.DURKIN. J. Oscar Print. Cambridge.E.. Paris. IM. J. ANN (2000) – Psihologia dezvoltarii.LEWIN. in P. Development Psychology (Harlow: Longman) 9. (1986) – La reeducation phisiyque. S.B. Tehnica. Bucuresti.ORFORD... Roma. (1991) Play (2nd edn). M. (1970).Bailliere. col.

Bucuresti. Editions “Revue Education Phisique et Sport”. .370. Editura didactica si pedagogica. nr. URSULA (1967). INHELDEK (f.) – Psihologia copilului (trad.SCHIOPU. Paris 11. N. editia a-II-a. (1972) – Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei. Ed. Ph. JEAN. URSULA (coord. Bucuresti.).Probleme psihologice ale jocului si distractilor. JEAN. Ed.SCHIOPU.a. 12.SCHIOPU. Ed Stiintifica. Bucuresti.10. 18. Didactica si Pedagogica.PIAGET. Centrul de Cercetari pentru Problemele Sportului 14..Psihologia copilului. Paris.SINGER. McMillam. m 116.Appreciation du niveaux moteur des enfantes des 5 a 11 ans. An Aplication to Physical Education Skills. Didactica si Pedagogica. New York.PSIHOLOGIA SPORTULUI (1995) – Sportul de performanta. Bucuresti. 13. London. 17.PIAGET. 16.. 347-349.Motor Learning and Human Performance. JAM (1972). Bucuresti.Dezvoltarea operativitatii gandirii de la 7 la 11 ani. (1968). PIERRE (1976) – Activite phisique et education motrice.RENE. Ed. R. Centrul de Cercetari pentru Problemele Sportului 15. Ed.) (1970). Bucuresti. 19. Bucuresti. Et Sport.. nr.PARLEBAS. Didactica si Pedagogica.PSIHOLOGIA SPORTULUI (1994) – Sportul de performanta. DARBEL. URSULA (1966).

clinicianului este importanta in cazurile dificile cum ar fi cele cu implicatii medico Stabilirea tratamentului si urmarirea subiectului difera in functie de variabilele deja enumerate. psiholog . Principii generale ale evaluarii psihiatrice Incaperea in care urmeaza sa se faca examinarea trebuie sa fie destul de mare (pentru a incapea intreaga familie la nevoie) cu spatiu in care copilul sa se poate misca liber. S. Mare parte din medicii psihiatri efectueaza aceasta evaluare la cererea familiei ingrijorate de aparitia unor tulburari. EVALUAREA PSIHICA A COPILULUI Acest proces al evaluarii implica existenta unei echipe formate din : medic specialist psihiatru pentru copii si adolescenti . L.Motivatia parintilor este importanta. Factorii care pot influenta procesul de evaluare Profilul psihologic al copilului difera in functie de virsta . de aceea trebuie sa existe criterii si scale de evaluare specifice grupelor de varsta. individuale sau combinarea lor . . reevaluare si urmarire. . . de aceea se va tine seama si de acest aspect.Identificarea tulburarilor de auz sau de vedere care pot impiedica copilul sa participe la evaluare. Didactica si Pedagogica.Pregatirea si experienta -legale. cuburi sau alte forme geometrice prin care se evalueaza nivelul de dezvoltare cognitiva a copilului.Informatiile pe care le furnizeaza apartinatorii sunt marcate de subiectivismul acestora si de asteptarile lor. Scopurile evaluarii unui copil cu probleme psihice sau cu simptome fizice care au mecanisme si implicatii psihice sunt urmatoarele: a) aprecierea naturii si severitatii problemei.VIGOTOSKY.Se va respecta ulterioare) timpul necesar evaluarii (altfel observarea rapida poate genera confuzii si erori ..10 sau DSM.21. Exista cateva principii generale care trebuie respectate: . . (1974)Paris. logoped.Cand este evaluat un copil foarte mic (sugar) este necesara prezenta mamei si a tatalui . evaluarea pentru stabilirea nevoilor speciale de ingrijire cind este primit in colectivitati. hirtie pentru desenat si jucarii speciale cu incastre. b) identificarea unor cauze posibile : sociale . Bucuresti 22. Atcan L’evolution psychologique de l’enfant. Este preferabil ca prima vizita sa includa toti membrii familiei. Familia va fi asigurata de confidentialitatea convorbirii.Natura si complexitatea problemei pot reclama uneori o evaluare complexa si de durata.WALLON. Exista situatii simple in care evaluarea este urmata de o scurta consiliere.. unii autori sugereaza ca este oportuna intrebarea "Cum ai prefera sa-ti spun?". Ed. asistent social.IV. Au venit la medic pentru ca sunt ingrijorati ei insisi sau pentru ca altcineva i-a trimis (medicul de familie. Cand evaluarea se face unui copil mai mare este necesara prezenta la interviu si a bunicilor care eventual sunt implicati in cresterea copiilor. c) planificarea impreuna cu subiectul si familia acestuia unui program terapeutic. (1972). dar exista si situatii complexe care necesita mai multe etape de evaluare. medicul pediatru). fizioterapeut. . familiale . Uneori tratamentul nu poate fi prescris din prima zi. Este bine ca atunci cand clinicianul se adreseaza copilului sa foloseasca numele mic. .Opere psihologice elese. cu jucarii la indemana. H. Concluzia procesului de evaluare se va finaliza totusi cu un diagnostic conform uneia din clasificarile multiaxiale recunoscute : ICD.. Exista si situatii speciale precum : evaluarea psihiatrica a copilului si adolescentului delincvent sau . La noi in tara este deja statuata utilizarea ICD-10. Cand este vorba de evaluarea unui adolescent atunci se va discuta intii cu el si apoi cu parintii (separat sau in prezenta adolescentului). creioane de colorat.

folosirea limbajului stereotip sau repetitiv .parinti : virsta.ce cred pãrintii despre cauza bolii si ce cred ei cã agraveazã sau nu starea copilului .nivelul curent al dezvoltarii comunicarii .cognitiva .caând a stat singur in sezut. fata de frati si fata de alte persoane de ingrijire . handicapurilor neurologice. afectiva si de autoservire al copilului aspecte ale comportamentului individual . Informatii obtinute de la profesorii copilului d.dezvoltarea motorie .când a inceput sa ceara olita .greutatea copilului la nastere. modificari importante in familie: divort. e.care este motivul pentru care au cerut consultul .ce ii intereseaza si ce asteapta sa obtina în urma acestui consult . status mental.accidente.relatia mama-copil.caând a pronuntat primele silabe .evolutia in primele luni . Explorarea problemei . rejectia. exclusivismul 4.complicatii la nastere. Particularitati ale copilului .relatia parinte-copil . Interviul cu copilul c.dezvoltarea limbajului si vorbirii .de medicamente.educatia sfincteriana . gradul de implicare al parintilor in supravegherea copiilor. ocupatie.incubator . frecventa lor.evolutia sarcinii si nasterii . primele cuvinte .istoricul scolar .nevoia de ingrijiri speciale:oxigenoterapie.nivelul de criticism. istoricul bolilor parintilor. reactia la schimbarea scolii . refuzul scolar.tipul de scoala.aspecte ale atasamentului si relationarii .in timpul nasterii. corectitudinea gramaticala.bunici . care se adreseaza nu numai acestuia ci si tuturor celor care il cunosc sau care lucreaza cu el.consumul matern de alcool si droguri.scoala .caracteristicile temperamentale. confuzia intergenerationala. ostilitatea .comportamentul in primele zile de scoala . cum isi face temele. Examinarea fizica a.structura familiei .PEV. a. atitudinile corecte sau incorecte in fata responsabilitatilor pe care le au copii .evenimente de viata .care este natura si severitatea prezentei probleme . pronuntia si articularea cuvintelor.câand a inceput sa foloseasca lingurita etc . internari ale copilului.boli ale copilariei .surori. Interviul cu parintii 1.care este evolutia si care au fost modificãrile produse de aceastã tulburare . virsta.câand a inceput sa mearga singur.functionare generala pe aparate si sisteme : evidentierea bolilor cronice. Istoricul antecedentelor personale fiziologice si patologice caât si al dezvoltarii psiho-motorii . 2. profesorii . prezenta sau nu a problemelor de invatare sau /si comportament inclusiv aspecte ale concentrarii atentiei . .cine a avut initiativa acestui consult si a observat problemele copilului .care este impactul problemei actuale fata de situatia scolara si familiala a copilului sau adolescentului .patternul familial al relationarii sociale : aliantele. complexitatea exprimarii. prezenta si gradul afectiunii oferite .reactia la separarea de mama. sexul si eventualele probleme ale celorlalti membrii ai familiei:frati. vorbirea . psihic si emotional.se apreciaza: limbajul. idiosincrazia fata de exprimarea verbala.ce au fãcut pãrintii deja pentru imbunãtãtirea situatiei . alte schimbari in familie 3. deces . daca au primit deja ajutor de specialitate. Interviul cu parintii b.nivelul de functionare motorie . felul si tipul pedepselor. prezenta crizelor epileptice . Interviuri si chestionare standardizate care sint adresate fie parintilor fie profesorilor fie copilului daca acesta este mai mare. fizic. relatia cu invatatoarea. gradul. factorii stresori evidentiati in familie . intelegerea.Tehnica evaluarii copilului Evaluarea copilului cuprinde mai multe etape.capacitatea parintilor de a comunica si de a ajuta la rezolvarea problemelor. reactia fata de alte persoane . fluenta exprimarii ( putindu-se observa balbismul sau vorbirea precipitata) .cum a reactionat anturajul copilului la problemele acestuia . Structura si functionarea familiei . primele propozitii simple .

cautand sa evite pe caât posibil intrebarile inchise si mai ales aprecierile critice. somnolenta. tendinta la lateralitate stinga.voluntare sau involuntare : ticuri . lenes. automatism ambulator. comportament antisocial : furt .sentimentul lipsei de valoare . buna comunicare. acestea duc la obtinerea unor informatii cat mai obiective si mai bogate dar au dezavantajul ca sunt percepute negativ de catre familia ingrijorata .apetitul. capacitatea logic -operationala. relatia cu cei de aceasi varsta calitatea relatiilor. concentrarea : distractibilitatea.nervozitatea .acceptarea sau sentimentele negative precum ostilitatea . atentia. Alteori clinicianul arata simpatie si interes pentru exprimarea spontana a trairilor ceea ce are un efect similar de raspuns emotional care aduce astfel un plus de informatie privind atitudinea parintilor. reactia la frustrare . Majoritatea clinicienilor folosesc un "stil informal ".functiile cognitive : intelegerea. . josnicie. .anxietatea. puterea de concentrare si mentinere a atentiei . neastamparat sau incet. Variabilele cruciale in evaluarea psihiatrica a copilului sunt cele care privesc atitudinea si sentimentele exprimate de parintii acestuia. exprimarea afectiunii . vandalism. impulsiv. lasand timp pentru exprimarea anxietatilor. fara initiativa. Secretul este de a obtine caât mai multe informatii eficiente pentru stabilirea programului terapeutic si pentru castigarea increderii familiei si copilului . despre evenimentele care o declanseaza. Castigarea increderii familiei Majoritatea parintilor care-si aduc copilul la consult pediatric sau psihiatric considera ca problemele psihosociale sau psihosomatice ale copilului se datoreaza propriei lor incompetente.vagabondaj. Clinicianul isi face astfel o idee despre frecventa comportamentului copilului.mestecatul de obiecte necomestibile . relatia dependenta/independenta.care are impresia ca se da mai multa atentie obtinerii de date decat suferintei lor reale: relatia pare formala si rece iar uneori lipsa de experienta a evaluatorului poate duce la pierdera clientului daca atentia a fost axata numai pe corectitudinea aplicarii testului si nu s-a avut in vedere si creearea unei relatii de incredere si suport. agresivitate. Uneori este nevoie chiar de a le provoca prin intrebari ce sugereaza prezenta lor sau in momentul in care ele se exprima .depresie. clatinarea autoerotic. Apoi discutia se axeaza pe aspectele relevante ale simptomelor actuale. prehensiunea. smulsul firelor de par. criticismul exagerat sunt observate de clinician discret pe masura ce acestea se releva in cursul interviului. ritualuri. coordonarea si rapiditatea miscarilor in cursul alergarii sau prinderii mingiei.caldura.. Aceasta este o tehnica flexibila care ii permite clinicianului o adaptare spontana a conversatiei la expresia emotionala a familiei Exista psihiatri si psihologi care aplica sistematic chestionare standardizate si interviuri structurate sau semi-structurate. compulsii. . despre persoanele care au un rol pozitiv sau negativ in declansarea simptomelor.functionarea motorie : coordonarea miscarilor fine . nivelul de dezvoltare a echilibrului. suptul degetului.miscarile anormale .Aveti impresia ca va calca pe nervi ?" Astfel de intrebari provoaca un raspuns emotional puternic. cruzime. perseverenta. somnul . crize de furie obiceiuri : leganatul.. comportament . construind in timpul acesta o câat mai buna relatie empatica care sa-i pemita ulterior o interventie psihoterapeutica.crize de furie .nivelul activitatii : hiperactiv.minciuna. calitatea prieteniei. comportament piroman. Majoritatea parintilor au un acut sentiment de vinovatie considerind simptomatologia psihica a copilului ca fiind propriul lor esec educational. encoprezis . capului. enurezis .fricile specifice.afectivitatea : tristetea. Sentimentele pozitive precum: toleranta. probleme sfincteriene : greutatea ( scaderea sau cresterea voita in greutate).clinicianul intervine cu intrebari care subliniaza sau reformuleaza Ex: "Ce simtiti cind copilul dvs. insomnia.ganduri suiccidare.capacitatea de relationare: relatia cu parintii. b) al doilea tip de interviu este cel mecanic al cercetatorului interesat de studiul pe care-l face si mai putin atent la reactiile emotionate ale familiei si copilului. relatia cu ceilalti frati sau rude. probleme cu somnul : cosmaruri.cum este privit de ceilalti copiiinteresul si comportamentul sexual Obtinerea informatiilor de la parinti si copii Exista mai multe metode pentru a obtine aceste informatii. Totul se desfasoara intr-o atmosfera relaxata pe care clinicianul o intretine. care este de fapt o comunicare oarecum sistematizata prin care clinicianul afla date despre antecedentele copilului .comportament : opozitionist. memoria.trairea in comun a bucuriei. Se poate concluziona ca exista doua mari modalitati de interviu: a) primul este cel al clinicianului care este atent la emotionalitatea familiei si adapteaza spontan conversatia folosind intrebari deschise. stereotipii Observarea sentimentelor si atitudinilor parintilor. câati prieteni are. obraznicie. rejectia. afla detalii despre problema in cauza.despre modul lui de comportament si despre motivele care i-au determinat sa ceara consultul.

. comportament manipulativ. opozitie. Oare ce-i face sa fie astfel. daca are dificultati sau ce anume il deranjeaza . Interviul cu copilul Este preferabil sa se faca in prezenta parintilor chiar daca la un moment dat adolescentul. . ." Clinicianul trebuie sa evite cu multa grija condamnarile sau aprobarile incercand sa afle circumstantele. neastampar. obsesii. cuvintele fara sens . Copilul sau adolescentul care vine singur la consultatie ridica multe suspiciuni si este preferabil sa se amine delicat intrevederea pentru o alta data cind parintii sint disponibili. relatia cu prietenii si colegii c) cum isi vede el propria familie . preferabil in lateral nu fata in fata ceea ce creaza o senzatie de disconfort. reveria.depersonalizare . hiperactivitate sau bradichinezie . . Desenul liber sau dirijat ajuta la proiectarea emotiilor si a eventualelor traume.Gradul de orientare .Preceptia: prezenta iluziilor . Treptat dupa citeva intrebari banale. indiferenta. balbismul. Intr-o evaluare completa trebuie urmarite mai multe arii ale comportamentului. simple de introducere.Interactiunea sociala . lentoare. care ii sunt performantele b) care sunt activitatile extrascolare preferate .in timpul interviului clinicianul poate observa toleranta la frustrare a copilului si comportamente neadecvate precum: obraznicie . Ex " Esti foarte trist. pentru ca exprimarea non-verbala a emotionalitatii se mentine. fricile. la scoala. copilul se obsarva : Astfel . grijile copilului.Activitatea : nerabdare. anxietatea . daca este multumit de el f) care sunt eventualele acuze somatice g) ce parere are despre consumul de alcool si droguri. sentimentul vinovatiei . rejectie) . tipatul. Se vor formula intrebarile discret pentru a afla: a) comportamentul la scoala . spre exemplu. Uneori dialogul devine monolog. fuga de idei . intrebari de apropiere se ajunge la prezentarea problemei. daca el este consumator h) care au fost cele mai stresante evenimente din viata lui i) cum isi vede viitorul Evaluarea abilitatilor . schimbarile de dispozitie. Cred ca te simti umilit . sfidare. construit -mers intr-un picior . tulburarile de memorie . impulsivitate . dorinta de a pleca . gandirea dezorganizata .este evaluata nefericirea.in ce conditii apar acestea e) cum se percepe pe el insusi. atitudine teatrala . In cazul examianarii unui copil mic . tristetea sau depresia.De aceea este foarte important sa se evite pe cât posibil critica iar fiecare oportunitate va fi comentata pozitiv intarindu-se increderea in capacitatea lor de a se descurca cu propriul copil. interviul decurge in alt mod. neputinta . b. anxietate. dar nu in totalitate . vigilenta .Gandirea : modul de expunere al evenimentelor .indiferenta. perseverarea . agresivitate.Colegii . nervozitatea . limitarea fanteziei sau imaginatiei. dependenta.motorii .Atentia: probleme de concentrare a atentiei .fine . distractibilitatea .deficientele de limbaj sau intelegere. Atitudinea clinicianului difera in functie de virsta interlocutorului. neologismele . Folosind jucariile se pot imagina jocuri prin care copilul sa-si exprime anxietatile sau fanteziile. Uneori adolescentul descrie singur continutul simptomatologiei alteori raspunsurile acestuia sint monosilabice existind o dificultate clara in mentinerea conversatiei sau chiar un refuz. gradul de nutritie semne de abuz sau neglijare . desenat . tulburarile functionale .Aspectul general : semne de dismorfism. care sunt aspectele care-l deranjeaza. in cursul conversatiei cu adolescentul sau . retractie. Poate fi observata si relatia cu parintii ( tensiva. relaxata.de calcul matematic Examenul general este obtinut in timpul interviului. derealizare . rusine.Acuzele somatice : cafeleea . este separat.. ideatia lenta.Afectivitatea . lapsusurile .care sunt zonele de conflict d) care sunt enimentele care-i provoaca tristete . idei prevalente. pe varfuri -grosiere . ce parere are despre el. Atunci intra in joc " maiestria" terapeutului care uneori chiar cu dificultate deschide drumul spre exprimarea trairilor. apatie. Astfel interviul cu adolescentul sau copilul mare se face delicat dupa ce acesta s-a asezat comod. halucinatiilor.Am vazut multi copii carora le este greu sa vorbeasca despre ei insisi.bizareriile de limbaj precum echolalia .scris . Regula este deci ca interviul psihiatric sa aiba si un rol empatic de construire a increderii reciproce. furia. ganduri anormale ( idei delirante ).Nivelul de dezvoltare a limbajului .

Alteori se poate trimite acestuia un chestionar pe care sa-l completeze . de atentie .isi smulge fire de par ).grupul OMS care a elaborat ICD -ul si grupul expertilor Societatii Americane de Psihiatrie care a elaborat DSM-ul. asistentul social. Apoi procedura de analiza statistica multivariata este aplicata pentru a identifica care sint itemii care definesc sindromul pacientului in cauza.da din picioare .trasaturi de comportament corespunzatoare sexului opus . Teste pentru determinarea : .profesorilor sau pot fi completate chiar de catre copilul in cauza .1. • Evaluarea psihologica Problemele emotionale si de comportament ale copilului nu necesita in mod obligatoriu consult psihiatric. ele au avantajul ca pot fi trimise parintilor. Pentru toti acesti profesionisti este necesara gruparea in cel putin trei categorii de nevoi mai frecvente ale copilului : .chestionar de tipul RUTTER B.3. Dupa ce s-a stabilit ca exista probleme acute . • Diagnosticul clinic . dificultati specifice de invatare. iresponsabil . Exista si alte categorii profesionale medicale sau nemedicale care vin in contact cu copilul sau adolescentul si anume: medicul de familie. orientarea vizuala in spatiu .Aceste categorii profesionale se pot confrunta cu alte tipuri de simptome sau probleme ale copilului si anume : tulburari de limbaj.2. atentia. la nevoie in functie de suspiciunile de diagnostic se pot face investigatii suplimentare. intarzieri sau deficite de dezvoltare a limbajului . Unii autori vorbesc despre Paradigme de diagnostic : Diagnosticul clinic si Aprecierea empiric-cantitativa. imprevizibil . Clinicianul prefera diagnosticul clinic dar probabil combinarea celor doua tehnici poate aduce mai multe informatii utile. Completarea interviului cu informatii obtinute de la profesori Preferabil este ca evaluarea psihiatrica sa fie completata cu observatiile invatatorilor sau profesorilor care cunosc copilul.topait) .isi maninca unghiile . Interviuri si chestionare standardizate Interviurile standardizate au un grad mare de reliabilitate si pot fi aplicate si de alti membri ai echipei . probleme emotionale si de comportament .este considerat deja un sistem diagnostic traditional si foloseste . Investigatiile paraclinice includ screening. Returnate in timp ele pot furniza o baza de discutie pe problemele identificate prin chestionar. de coordonare. interviuri semi-structurate sau nestructurate .caracteristici gandite si scorate pentru un mare lot de subiecti.Caracterizarea generala a comportamentului : comportament necorespuzator varstei. EEG.ul sangvin si urinar. Aceasta tehnica are avantajul ca se bazeaza pe cea mai actuala distributie a scorurilor in populatie. Este un procedeu de " sus in jos".cantitativa deriva din conceptele psihometrice care utilizeaza proceduri cantitative pentru a afla empiric care caracteristica a tulburarii are o pondere mai mare. gesturi repetitive ( leganat . e. comportament agresiv cu gesturi agresive. Este un instrument obligatoriu in cercetarea stiintifica si mai ales in cercetarea farmacologica. In continuare vom enumera tipurile de teste si abilitatile testate de acestea dat fiind faptul ca sunt gandite pentru a masura o anumita functie.inainte de evaluare. de relationare cu ceilalti copii .examen oftalmologic si examen fund de ochi . c. Chestionarele nu inlocuiesc procesul de formulare a diagnosti-cului . dificultati de invatare . Formularea diagnosticului Cu informatiile obtinute in timpul evaluarii clinicianul formuleaza un diagnostic care reprezinta de fapt organizarea acestor date. imatur motivational . intarzierea mintala Mare parte din evaluarea psihologica are ca scop problemele educationale si cele de invatare. obiceiuri neadecvate (se freaca la nas . comportamentul in clasa sau cu ceilalti copii. asistente de ocrotire.violent . . Ei pot face o caracterizare generala a acestuia privind performantele scolare.deficit in functiile psihologice subordonate precum : memoria. asa cum am aratat in capitolele anterioare. Aprecierea empiric . criterii de diagnostic care sint rezultatul unui consens obtinut de doua grupuri de experti . iar unii dintre psihologi lucreaza chiar alaturi de invatatori monitorizand efectul interventiilor asupra copilului putand astfel interveni pentru obtinerea progreselor si buna functionare scolara a copilului. CT sau RMN ( la nevoie ) . profesorul . agresiv verbal.si cu citeva intrebari aditionale specifice copilului in cauza. Examinarea fizica si investigatii Evaluarea psihiatrica se poate incheia cu examenul fizic somatic si neurologic pentru identificarea eventualelor deficite motorii.deficit educational Mare parte dintre psihologi utilizeaza teste psihologice standardizate asociate cu observarea psihologica.SCALE . d. vizuale sau auditive asociate acuzelor reclamate de familie. denumite si functii executive in care este implicata capacitatea de integrare si control a activitatii.. pediatrul . Este un procedeu de" jos in sus " pentru ca incepe cu un mare numar de itemi . trebuie aflata natura lor : .

evaluarea psihologica a starii de sanatate psihica. Se poate determina astfel nivelul atins de fiecare achizitie in parte si pot fi delimitate ariile de dezvoltare in care mai trebuie stimulat copilul Invatarea este un proces stadializat.insuficientelor educationale ( incapacitatii totale sau partiale a parintilor de a stimula performantele reale ale copilului ) b) Riscul obtinerii de informatii false la teste Folosirea inadecvata a testelor copilului) Conditii inadecvate de aplicare ( zgomot . . Diagnostic si evaluare clinica Psihodiagnosticul are in vedere investigarea factorilor psihologici relevanti pentru desfasurarea diverselor activitati. Urmatoarea etapa vizeaza interventia psihologica de specialitate. lipsa de experienta a psihologului .Teste comparative ale performantelor individuale raportate la datele din populatia generala si corespunzatoare varstei copilului investigat. in sensul dezvoltarii si optimizarii personale.Cunostinte scolare : scrisul. La nevoie se reevalueaza si se va explica familiei gradul limitat de predictibilitate al testelor ) (teste neadaptate varstei . motor . Rezultatelele testarii QI nu trebuie absolutizate. nevoilor . consiliere specifica obiectivelor medicale. avizarea contabililor experti. cu scopul identificarii unor conditii patologice responsabile pentru tulburarile cognitive.. testarea profesorilor. cititul.dificultatile existente in familie . achizitiile sale motorii. proces de evaluare psihologica in care se utilizeaza diverse metode si vizeaza analiza de catre psihologul clinician a urmatoarelor aspecte: . calculul matematic . etc) . autocunoastere. de comportament sau dizarmonii de personalitate. profesii si care implica examinare psihologica (ex. anxietatea sau refuzul copilului de a coopera) Generalizarea concluziilor ( exista o inevitabila eroare datorata subiectivitatii copilului in conditii de testare . afectiv . afective.Teste de identificare a punctelor de rezistenta si slabiciunilor Proceduri . a functionarilor publici. memorie. conditiilor socio . limbaj. Acelasi test poate fi scorat altfel in alta zi cu alt investigator .) . etc.culturale ale Psihologia clinica Presupune ca prim palier evaluarea mecanismelor si functiilor psihice. de autoservire si nivelul de socializare ) prin raportare la limitele normalului . gandire. de limbaj sau in alte domenii se vor face eventual in alte momente uneori mai tirziu " decat scrie la carte".Abilitati speciale : limbaj. conditie de baza pentru desfasurarea unor activitati.Nivelul general de inteligenta . Aplicarea testelor a) Indicatii Testele pot juca un rol important in evaluarea : .motorie atins de copilul examinat (comprtament cognitiv .precum Ghidul Portage sunt folosite pentru aflarea nivelului actual de dezvoltare psiho . Copilul cu probleme motorii si emotionale poate avea dificultati in "respectarea " stadiilor de dobindire a unor deprinderi. abilitatea motorie .evaluare cognitiva si neuropsihologica (atentie. factori sau circumstante care distrag atentia copilului . consilierea si terapia suportiva.nivelului de dezvoltare a copilului ( nivelului intelectual) . de limbaj . abilitatea perceptuala.

Activitatea de preventie primara si secundara a tulburarilor psihice – are in prim plan promovarea sanatatii si a unui stil de viata sanatos . în limitele competentei psihologului . atestare adoptie.evaluarea gradului de discernamant al persoanelor. etc).alte evaluari în contexte care implica dimensiuni psihologice clinice (ex. familiei .evaluarea dezvoltarii psihologice .evaluare afectiv – emotionala . Scala de Evaluare Globala a Functionarii Relationale (SEGFR)/ Global Assessment of Relational Functioning (GARF) Scale.. chestionare de aptitudini.evaluarea personalitatii şi a mecanismelor de coping/adaptare/de aparare . Scala de Evaluare a Functionarii Sociale şi Profesionale (SEFPS) / Social and Occupational Functioning Assessment Scale (SOFAS). testul ceasului. profesional.evaluarea contextului familial.ex: Scala de Evaluare Globala a Functionarii / Global Assessment of Functioning Scale (GAFS).evaluarea unor probleme psihologice specifice cuplului. economic. liber).evaluarea parametrilor bio-fiziologici . cultural in care se manifesta problemele psihologice . Instrumentele psihologice utilizate in procesul de evaluare clinica includ: > interviul (structurat. alte teste de personalitate cu valente clinice. > observatia > teste psihologice clinice . chestionare de orientare profesionala in consilierea vocationala. semistructurat. testul MMSE (Mini Mental State Examination).evaluare comportamentala . Interventie psihologica Interventia psihologica efectuata de psihologul clinician poate implica: 1. social.

psihologul clinician indeplinind urmatoarele functii: . la cererea unor institutii abilitate stabilirea gradului de discernamant. dementa Parkinson.consiliere psihologica cu ajutorul tehnicilor cognitiv – comportamentale specifică obiectivelor medicale (ex. Consiliere psihologica si psihoterapie suportiva .psihoterapie de relaxare şi sugestie.psihodiagnostic si evaluare psihologica clinica a persoanei adulte sanatoase sau care solicita incadrarea in grad de handicap si/sau orientarea profesionala. sindrom anxios-depresiv.consilierea în situatii de criza şi asistenta bolnavilor terminali (tumori canceroase. Consiliere psihologica si psihoterapie specifica obiectivelor medicale particulare . de control al impulsului demente (dementa Alzheimer. stabilirea custodiei minorilor.psihoterapie de scurta durata centrata pe problema (individuale. depresie. cresterea aderentei la tratament. . nevroze. posttraumatice. stabilirea timpului de vizitare a copiilor. tulburari distimice. tulburarilor afective datorate hipotiroidismului cu simptome depresive. tulburari aparute ca urmare a accidentelor vasculare cerebrale (AVC). tulburari de adaptare. alte boli cronice). modificarea stilului de viata. atacuri de panica. urmarindu-se atat optimizarea starii psihice a persoanelor sanatoase. consiliere postoperatorie). autocunoastere ( coaching). pregătire preoperatorie.managementul conflictului şi negociere. 3. cat si preventia tulburarilor psihice. . . . fobii.expertiza specifica a factorilor implicati in sanatate si boala. demente vasculare). etc . . anxietate. psihoterapia tulburarilor mentale datorate unor conditii medicale generale.2.optimizare şi dezvoltare personala. Astfel. tulburari de somn. tulburari de memorie. stabilirea aptitudinii pentru adoptie.interventie psihoterapeutica specifica in cazul tulburarilor de personalitate. tulburari cauzate de stres. de grup. demente senile.evaluari psihologice complexe în situaţii de: abuz sau neglijare a copilului. obsesii si compulsii. tulburari de comportament alimentar. sunt investigate aspecte legate de sanatatea clinica sau psihosomatica. evaluare cognitiva (stabilirea coeficientului de inteligenta IQ/coeficientului MMSE) . cuplu şi familie). tulburari afective. etc. prelungirea ingrijirii copilului. .

rapoarte psihologice catre diferite institutii: instanta judecatoreasca. .. institutii de invatamant). dupa caz. aptitudinea sau/si. Evaluarile psihologice clinice se finalizeaza cu eliberarea unui aviz psihologic care sa ateste starea de sanatate psihica. cu un Raport de Psihodiagnostic si Evaluare Clinica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful