FISA DE EVALUARE PSIHOMOTRICĂ 1.

Motricitatea generala a)Mobilitatea capului si a gâtului -executa miscari stânga/dreapta; -executa miscari sus/jos; -executa miscari fata/spate; -executa miscari de rotatie în ambele sensuri b)Motricitatea membrelor superioare -realizeaza miscari stânga/dreapta; -realizeaza miscari sus/jos simultan si alternativ; -realizeaza miscari de rotatie în aceeasi directie, simultan si alternativ; -realizeaza miscari de rotatie ale bratelor, în sensuri diferite; -aruncarea si prinderea unei mingi cu mâna dreapta si apoi cu mâna stânga; c)Motricitatea membrelor inferioare -executa sarituri într-un picior (stângul/dreptul); -executa saritura cu ambele picioare; -realizeaza urcare/coborâre pe scari, cu ambele picioare si alternativ; -îndoaie genunchii; -realizarea miscarilor de balansare (stânga/dreapta); -realizarea miscarilor de rotatie (stânga/dreapta) 2.Motricitatea fina -rupe în bucatele hârtia; -taie diferite materiale (decupare); -modeleaza plastelina; -îndoieste si ruleaza o bucata de hârtie/carton; -pune într-o sticluta margele,bile; -traseaza linii cu creta pe tabla; -introduce ata în ac; -strânge o minge de cauciuc în mâna; 3.Schema corporala -indica/numeste partile propriului corp; -indica/numeste partile corpului pe alta persoana; -duce mâna dreapta la ochiul, urechea, piciorul, mâna stânga; -duce mâna stânga la ochiul, urechea, piciorul, mana dreapta; -indica partile corpului pe o imagine; -deseneaza o figura umana/asambleaza siluete din carton decupat;

-completeaza o figura umana lacunara;
4.Lateralitate

-indica partea dreapta/stânga în raport cu propriul corp; - indica partea dreapta/stânga în raport cu corpul altor persoane; -indica partea dreapta/stânga pe o imagine grafica data; 5.Structura perceptiv-motrica de culoare - denumeste culoarea obiectelor; -denumeste culorile din imaginile date; - realizeaza clasificari dupa criteriul culoare; -utilizeaza la cerere anumite culori în cadrul unui desen; 6.Structura perceptiv-motrica de forma si marime -prezinta si denumeste principalele forme geometrice: patratul, cercul, triunghiul, dreptunghiul; -identifica forme geometrice dintr-o multime, pe anumite criterii: mare/mic, subtire/gros; -construieste imagini simple cu ajutorul figurilor geometrice (casa, masina); 7. Structura perceptiv-motrica de spatiu
-cunoaste parametrii ce servesc la organizarea spatiului (stânga/dreapta, sus/jos, lânga, etc.);

-executa miscari ale corpului în diferite directii; -indica reperele spatiale fata de propriul corp; -cunoaste parametrii ce servesc la organizarea spatiului foii; 8.Structura perceptiv-motrica de timp -cunoaste parametrii ce servesc la organizarea timpului (înainte, dupa, ultimul); -parcurge o distanta, mai întâi încet, apoi cu pas normal si în final în fuga, urmarind timpul necesar parcurgerii (timp mai scurt sau mai lung); -recunoaste momentul în care are loc o actiune (bate din palme când cineva spune un cuvânt, când trece prin dreptul unui obiect); -cunoaste momentul/succesiunea unei actiuni (mai întâi îmi pun haina, apoi caciula); -descrie actiuni ce vizeaza propria persoana (programul zilnic);
-raspunde la întrebari legate de reperele temporale de baza (momentele zilei, zilele saptamânii, lunile anului, anotimpuri).

Nota: Pentru fiecare item se noteaza cu: + pentru pentru partial realizat. Întocmit

realizat;

- pentru nerealizat; +/-

Teste pentru masurarea nivelului de dezvoltarea psihomotricitatii
Teste pentru masurarea nivelului de dezvoltarea psihomotricitatii

. Ca instrumente de masura. Metoda testelor s-a impus dupa constituirea psihologiei experimentale si a avut ca obiectiv principal determinarea diferentelor individuale. Conditiile ca o proba sa fie test sunt: .1. . a particularitatilor de manifestare sau a gradului dezvoltarii lui. Standardizarea se refera la: .standardizarea stimulilor prezenti pentru a provoca reactiile ce vor fi inregistrate cat mai exact si mai complet. . instrument de o mare valoare practica si teoretica. care nu se opreste aici ci continua cu evaluarea acestor date. Testul consta dintr-o proba.standardizarea modului de cotare a reactiilor. Testul reprezinta un instrument cu ajutorul caruia se poate contura diagnosticul motric sau motrico-diagnoza si diagnosticul psihic sau psiho-diadnoza.standardizara si etalonarea. sunt in cautarea unei metrii. Testarea ca metoda de evaluare a capacitatilor psihomotrice Nevoia de masurare s-a extins foarte mult in sport in scopul patrunderii in esenta problemelor acestui fenomen social. mai frecvent dintr-o serie de probe construite in scopul stabilirii prezentei sau absentei unui aspect. deci si gimnastica. testele au fost elaborate si dezvoltate de psihologia aplicata incepand cu sfarsitul secolului XIX.standardizarea instructiei date in legatura cu sarcina ce trebuie executata. Masurarea este o notiune care desemneaza atribuirea de numere unor fapte sau date continue sau discontinue. Sportul.

care este confirmat si acceptat si de R. prin validitatea unui test se intelege faptul ca el masoara in mod adecvat trasatura propusa. J. validitate si sensibilitate. J.Etalonarea – consta in faptul ca rezultatele individuale sunt masurate prin raportarea lor la cele obtinute de o populatie cat mai reprezentativa atat din punct de vedere numeric ca t si din punct de vedere al compozitiei.Domeniul perceptiv – motor (psihomotor) In studierea primului domeniu. . Procedeele de validare sunt: . 2. Fleishman distinge 11 factori. . Fidelitatea unui test ne indica in ce masura rezultatele obtinute cu ajutorul lui sunt demne de incredere. pe care ii gasim reprezentati in tabelul de mai jos.validarea predictiva – urmareste in ce masura subiectii care au avut o buna reusita in cadrul testului vor avea o reusita asemanatoare si in activitatea reala. .P.validarea empirica –e utilizata atunci cand testul a fost alcatuit in scopul unei selectii.validarea de concurenta – se refera la faptul ca cel care alcatuieste un test trebuie sa se asigure ca toate aspectele majore care constituie continutul trasaturii masurate sunt surprinse in diferite probe si apar intr-o dozare corecta. In sensul cel mai larg.Eclache. stabilitatea rezultatelor in cazul in care aceiasi subiecti sunt masurati de persoane diferite. Thomas.stabilitatea in timp a rezultatelor obtinute cu ajutorul lui.caracterul adecvat al tuturor probelor care constituie testul in ansamblu – omogenitatea probelor. Examinarea valorii diagnostice a testelor sau testarea testelor depinde de finalitate.Keller (1995). Cunoscand coeficientul de incredere al unui test putem aprecia daca diferentele individuale obtinute sunt determinate de diferentele reale dintre subiecti. . Principalele aspecte sub care un test trebuie sa fie fidel sunt: .

Proba clasica de reactie la un semnal luminos. Orientarea raspunsului 4. Subiectul apasa pe un buton indata ce apare semnalul. fara impunerea unei mari precizii. Controlul vitezei 7. Aceasta capacitate intereseaza. Viteza cu care un subiect poate efectua o miscare larga a bratului. Testul lui “Perdue”. Coordonarea tuturor membrelor 3. Subiectul trebuie sa basculeze unul dintre cele 4 intrerupatoare in functie de configuratia luminoasa aparuta. Manipulari de obiecte mici care implica participarea degetelor 5. Capacitatea de a coordona simultan miscarile diferitelor membre. A plasa cat mai rapid cuie mici de lemn in gauri ce au 2. TEST Urmarire circulara. Dexteritatea degetelor . in egala masura. Testul de manipulare al lui “Minessota”. Sa se ciocane cu un stilet. Coordonarea ambelor maini. o linie care isi schimba pozitia intamplator. pe doua placi A si B A mentine pe o tinta. La fel de pertinent este si testul lui “O’Connor”. descriere si metoda de masurare a factorilor care alcatuiesc domeniul perceptivo – motor.Lista. alternativ si cat mai repede posibil. Testul celui care roteste poate fi considerat valabil. dupa Fleishman: FACTORI 1. Viteza miscarii bratului 6. Dexteritate manuala 8. Factor comun sarcinilor psihomotrice privind reactia vizuala de discriminare. Factor comun sarcinilor care implica o continua anticipare la adaptarile motorii legate de schimbarile de viteza si/sau de directie a unui obiect in miscare. Precizia controlului DESCRIERE Factor comun sarcinilor care impun adaptari musculare fine si riguros controlate –totusi. Timp de reactie discriminativa. nu chiar hipercontrolate – indeosebi cand sunt implicate grupuri musculare importante. miscarile membrelor superioare si ale celor inferioare. Capacitate cunoscuta in psihologia muncii. Adaptarea directiei membrului superior cand manipuleaza obiecte mari. Subiectul incearca sa mentina stiletul in contact cu tinta situata pe marginea unei placi care se invarteste. Timpul de reactie Viteza cu care un subiect este capabil sa raspunda la un stimul cand acesta apare. cu ajutorul unui volan.

Coordonare intre mana si ochi Test asemanator cu “greceasca lui Bonnardel”. fara a solicita nici viteza nici forta. Precizie in realizarea miscarilor facute de ansamblul brat –mana. sa se umple cat mai multe cercuri intr-un timp dat. . capacitatii de analiza.fost facute intr-o scandura. posibilitatilor de aplicare a cunostintelor. capacitatii de evaluare. rezumandu-ne la unele exemplificari care subliniaza insemnatatea problemei. capacitatii de sinteza. Nu intram in detalii. de judecata – toate raportate la obiectivele stabilite pentru diferitele activitati de educatie fizica sau sport. Punctare sau tintire 3. 9. pozitionarea ansamblului brat-mana. Fleishman noteaza ca factorul acesta ar mai putea fi denumit si “tapping”. atat in privinta operationalizarii lor cat si in privinta evaluarii. Se face cu creionul un punct in cerculetele unei figuri. Masurari in domeniul cognitiv si afectiv In sistemele de educatie fizica si sport evoluate sunt luate in consideratie – alaturi de obiectivele psihomotrice – si obiectivele de ordin cognitiv si afectiv. Sa se bata cu un creion de trei ori in fiecare cerc. de asemenea. intelegerii. Viteza ansamblului incheietura mainii – degete 11. Siguranta bratului 10. Factorul acesta implica. Masurarea in domeniul cognitiv urmareste obiectivizarea nivelului: a) b) c) d) e) f) cunostintelor.

convingerea in insemnatatea lor ). . dorinta de a le accepta. Unele dificultati de ordin terminologic si semantic au condus la reconsiderarea termenului “ indemanare”.Masurarea in domeniul afectiv urmareste atitudinile sau capacitatile de: a) receptare a valorilor (constientizare. Studiul capacitatilor psihomotorii Indemanarea a fost si este considerata si astazi de teoria educatiei fizice drept una dintre capacitatile motrice de baza.capacitatea de adaptare si readaptare motrica.precizia. . Capacitatile coordinative se definesc prin aceleasi componenete cu ale notiunii de psihomotricitate. existenta in sistemul integrator a urmatoarelor capacitati: .capacitatea de combinare a miscarilor. dorinta de a fi corect. la analiza lui din punct de vedere operational.capacitatea de diferentiere a miscarilor.echilibrul static si dinamic.capacitatea de dirijare si control.capacitatea de orientare spatiala si temporala. c). . consideram ca putem numi cu titlu generic psihomotricitate. . . . . dorinta de a le respecta.capacitatea de invatare motrica. satisfactia respectarii regulilor.valorizare (acceptarea valorilor etice din sport. atentie). In sinteza. Asa s–a ajuns ca de aproape douazeci de ani se foloseste – la inceput paralel cu termenul indemanare si mai apoi aproape exclusiv – termenul de capacitate coordinativa.generalizare prin utilizarea valorilor etice sportive in viata de toate zilele. d). . .capacitatea de analiza chinestezica. .lateralitatea. b).raspuns (comportament) – respectarea regulilor.

In ghidarea procesului de adaptare este necesara. Trebue sa stii.. avand o consistenta baza de comparatie care apeleaza la procese anterioare de invatare. .capacitatea de coordonare generala si de coordonare intre segmentele corpului. acustica. “sa faci “ si abia apoi se pune problema “ cum sa faci”. preluare si stocare a informatiei. In primul rand apar procesele perceptive (analiza). . capacitatea de invatare motorie se bazeaza inainte de toate pe mecanismele de receptionare. 2. O adaptare optima corespunzatoare modificarilor situationale nu este posibila decat pe baza unei experiente motrice suficiente. cinci capacitati coordinative ( care este identica cu psihomotricitatea) fundamentale pe care a incercat sa la clasifice ierarhic astfel: 1. b. mai intai. . de asemenea.capacitatea de diferentiere kinestezica.ritm. si o precizie suficient de mare pentru a furniza o solutie gestuala satisfacatoare. . vizuala. c. Hirtz (1972) a subordonat celor trei capacitati de baza. sunt in stansa corelatie.ambidextrie.capacitatea de analiza statico-dinamica. capacitatea invatarii motorie este treapta cea mai inalta.capacitatea de reactie. ale capacitatii de orientare spatiala si ale capacitatii de echilibru.capacitatea de adaptare si readaptare motrica depinde nu numai de cea a invatarii. Aceste trei capacitati de baza.capacitatea de orientare spatiala.capacitatea de ghidare motorie se bazeaza in special pe componentele coordinative ale capacitati de diferentiere kinestezica. a. cognitive si cele referitoare la memorare (procese relevante ale memoriei si operatiilor neuro-fiziologice de sinteza). in realitate orice capacitate de ghidare sau de adaptare si readaptare motorie este lipsita de sens. . fara de care miscarea. dar si de capacitatea de ghidare motorie. Cu toate acestea.

conditionale. Capacitatile coordinative sunt de neconceput fara o buna dezvoltare performantei: forta. capacitate de ritm (simtul ritmului). a celorlalti factori fizici ai viteza. 7. 6. capacitatea de coordonare-rezistenta. capacitatea de orientare spatiala. 3. capacitatea de echilibru. 5.capacitatea de echilibru. 9. Deci.capacitatea de ritm. capacitatile coordinative nu sunt eficace in performanta sportiva decat in cooperare cu capacitatile Incercarea de ierarhizare a capacitatilor coordinative (a psihomotricitatii) Hirtz. capacitatea de coordonare-viteza. rezistenta si implicarea lor complexa in realizarea miscarii. 4. Aceasta lista o putem completa in continuare cu urmatoarele elemente: . 2. 8. 5. capacitatea de reactie. capacitatea de formare motorie. 10. 4. capacitatea de ghidare motorie. (1982) a dus la urmatoarea clasificare: 1. capacitatea de diferentiere chinestezica.capacitatea de reactie. capacitatea de adaptare si readaptare.3.

Pentru masurarea agilitatii intregului corp se folosesc probe: “ghemuit – intins – stand” in 10 secunde si “pasire laterala “ pe linii distantate paralel la 1. capacitatea de coordonare ochi-picior prin trimiterea mingii prin voleibolare intr-un dreptunghi desenat pe un zid.11. “ strug”. 15. 16.capacitatea de cordonarea generala a corpului se masoara cu proba Matorin ce consta din efectuarea de catre subiect a unei sarituri in jurul axei corpului si realizarea unei rotatii cat mai ample. de disociere a miscarilor sunt cunoscute din examinarile psihologice. probele implica si participarea vederii.Agilitatea.20 m. Kirkendall. timp de 20 secunde (se numara executiile ). regulile de notare etc. Termen rar folosit in literatura romana privitoare la capacitatile (aptitudinile) motrice.122-125).dupa preferinta subiectului. P. 13. In cea mai mare masura. 14. capacitate de coordonare a membrelor se examineaza cu pantografe coordinografe. alergare serpuita sau alergare cu pasire in cercuri desenate pe teren sau cu pasire in interiorul unor anvelope (se cronometreaza timpul de parcurgere a traseului ). el defineste aptitudinea care insumeaza coordonarea motrica si mobilitatea si consta din abilitatea de a schimba rapid directia corpului sau membrelor. fie spre stanga. Se poate inregistra si suma celor doua rotatii. . 12.Precizia si stabilitatea miscarilor se apreciaza si masoara termometre si stabilometre construite in variante din cele mai diverse si prevazute cu numaratori electrici pentru greselile si durata acestora in timpul parcurgerii unui traseu sau al mentinerii fixe a aparatului (sau a ochirii). (Cf. Probele de ambidextrie. distantele de plasare a jaloanelor. sau prin conducerea mingii printre jaloane. Saritura se face fie spre dreapta. intrucat subiectul nu aterizeaza exact pe locul de unde a plecat.capacitatea de coordonare ochi-mana se apreciaza prin precizia si cursivitatea desenului in oglinda sau prin aruncarea mingii de oina la tinta. De regula aceste probe sunt standardizate marimea tintelor. cine este agil este si bine coordonat. Firesc. Masurarea se face in grade sexagesimale cu ajutorul busolei.

M. ANN (2000) – Psihologia dezvoltarii. Marapese editore. (1998). Ed. in P.LEWIN.MOTET. Bucuresti.1. Bucuresti 2.. (1986) – La reeducation phisiyque. (1995) – Cognitive Development. KURT (1936) – Principles of Topological Psychology.Bailliere.B. 7. 71-77. 8. Development Psychology (Harlow: Longman) 9. J.. Cohman (eds).MEADOWS. Bucuresti. M. Ed.Procesul educatiei intelectuale. Roma. (1995) – Development Social Psychology: From Infancy to Old Age. Revista de educatie speciala.LAPIERRE. Mass: Blackwell. 5. col. Tehnica. Paris.M. nr. A.DURKIN. .Psihologia comunitatii. McGrow Hill book Co. K.E.. J. S.ORFORD. ELETTA – Psicomotricita e terapia psicomotoria. 3. IM. DUMUTRU (1992). 6. Bucuresti.Valoarea integrativa a activitatii de educatie fizica pentru elevii din invatamantul special. in Tratatto di neurologia riabilitativa. teorie si practica. Edit. (1970).. Ed.. Formica. Cambridge. 9. Psyche.BRUNER. vol I. pag. 4.BIBLIOGRAFIE 1.GARVEY. Stiintifica. New York and London. C. (1991) Play (2nd edn). J. London: Fontana / Open Books..BIRCH. Oscar Print.BORGOGNO. Bryant and A. S.

Bucuresti. Paris. N. Bucuresti. Paris 11.SCHIOPU.Probleme psihologice ale jocului si distractilor.a. R. New York.) – Psihologia copilului (trad. Ed. 17.PSIHOLOGIA SPORTULUI (1995) – Sportul de performanta. URSULA (coord.SCHIOPU..Psihologia copilului. JEAN. Bucuresti.SINGER. Ed.PIAGET. Ph.PSIHOLOGIA SPORTULUI (1994) – Sportul de performanta. nr. . Bucuresti. 19. 12. Didactica si Pedagogica.RENE. Editura didactica si pedagogica. 16. 18. Centrul de Cercetari pentru Problemele Sportului 15. Et Sport. nr. JEAN. Bucuresti.SCHIOPU. Centrul de Cercetari pentru Problemele Sportului 14.Appreciation du niveaux moteur des enfantes des 5 a 11 ans. URSULA (1966). Didactica si Pedagogica. (1968).) (1970). URSULA (1967).370.). Ed. (1972) – Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei. Ed. Ed Stiintifica. m 116.Motor Learning and Human Performance. Didactica si Pedagogica. DARBEL.PIAGET.PARLEBAS. INHELDEK (f. 13. JAM (1972).Dezvoltarea operativitatii gandirii de la 7 la 11 ani. Bucuresti. London. An Aplication to Physical Education Skills. Bucuresti. editia a-II-a. 347-349. McMillam. Editions “Revue Education Phisique et Sport”.. PIERRE (1976) – Activite phisique et education motrice.10..

Factorii care pot influenta procesul de evaluare Profilul psihologic al copilului difera in functie de virsta .Pregatirea si experienta -legale. de aceea trebuie sa existe criterii si scale de evaluare specifice grupelor de varsta.Natura si complexitatea problemei pot reclama uneori o evaluare complexa si de durata. Didactica si Pedagogica. Concluzia procesului de evaluare se va finaliza totusi cu un diagnostic conform uneia din clasificarile multiaxiale recunoscute : ICD. .WALLON.Opere psihologice elese. familiale . .. Exista situatii simple in care evaluarea este urmata de o scurta consiliere.10 sau DSM. b) identificarea unor cauze posibile : sociale . EVALUAREA PSIHICA A COPILULUI Acest proces al evaluarii implica existenta unei echipe formate din : medic specialist psihiatru pentru copii si adolescenti . Mare parte din medicii psihiatri efectueaza aceasta evaluare la cererea familiei ingrijorate de aparitia unor tulburari. .Motivatia parintilor este importanta. cuburi sau alte forme geometrice prin care se evalueaza nivelul de dezvoltare cognitiva a copilului. individuale sau combinarea lor .. Familia va fi asigurata de confidentialitatea convorbirii. reevaluare si urmarire. logoped. .Informatiile pe care le furnizeaza apartinatorii sunt marcate de subiectivismul acestora si de asteptarile lor. hirtie pentru desenat si jucarii speciale cu incastre. L. Atcan L’evolution psychologique de l’enfant. Este preferabil ca prima vizita sa includa toti membrii familiei.Identificarea tulburarilor de auz sau de vedere care pot impiedica copilul sa participe la evaluare.21. c) planificarea impreuna cu subiectul si familia acestuia unui program terapeutic.IV. Exista si situatii speciale precum : evaluarea psihiatrica a copilului si adolescentului delincvent sau . (1972). Ed. Uneori tratamentul nu poate fi prescris din prima zi. (1974)Paris. Au venit la medic pentru ca sunt ingrijorati ei insisi sau pentru ca altcineva i-a trimis (medicul de familie. fizioterapeut. H. . Bucuresti 22.VIGOTOSKY. La noi in tara este deja statuata utilizarea ICD-10. psiholog . unii autori sugereaza ca este oportuna intrebarea "Cum ai prefera sa-ti spun?". Este bine ca atunci cand clinicianul se adreseaza copilului sa foloseasca numele mic. Scopurile evaluarii unui copil cu probleme psihice sau cu simptome fizice care au mecanisme si implicatii psihice sunt urmatoarele: a) aprecierea naturii si severitatii problemei. evaluarea pentru stabilirea nevoilor speciale de ingrijire cind este primit in colectivitati. dar exista si situatii complexe care necesita mai multe etape de evaluare. S. Cand evaluarea se face unui copil mai mare este necesara prezenta la interviu si a bunicilor care eventual sunt implicati in cresterea copiilor. creioane de colorat.Cand este evaluat un copil foarte mic (sugar) este necesara prezenta mamei si a tatalui . de aceea se va tine seama si de acest aspect. asistent social. Exista cateva principii generale care trebuie respectate: . Principii generale ale evaluarii psihiatrice Incaperea in care urmeaza sa se faca examinarea trebuie sa fie destul de mare (pentru a incapea intreaga familie la nevoie) cu spatiu in care copilul sa se poate misca liber.. medicul pediatru). . Cand este vorba de evaluarea unui adolescent atunci se va discuta intii cu el si apoi cu parintii (separat sau in prezenta adolescentului). cu jucarii la indemana.Se va respecta ulterioare) timpul necesar evaluarii (altfel observarea rapida poate genera confuzii si erori . clinicianului este importanta in cazurile dificile cum ar fi cele cu implicatii medico Stabilirea tratamentului si urmarirea subiectului difera in functie de variabilele deja enumerate.

când a inceput sa ceara olita . modificari importante in familie: divort.caând a pronuntat primele silabe .nivelul de criticism.relatia parinte-copil . Interviuri si chestionare standardizate care sint adresate fie parintilor fie profesorilor fie copilului daca acesta este mai mare. internari ale copilului. felul si tipul pedepselor. Interviul cu copilul c. gradul.boli ale copilariei . intelegerea.de medicamente.relatia mama-copil. prezenta crizelor epileptice . Interviul cu parintii b.greutatea copilului la nastere. idiosincrazia fata de exprimarea verbala.care este impactul problemei actuale fata de situatia scolara si familiala a copilului sau adolescentului . prezenta sau nu a problemelor de invatare sau /si comportament inclusiv aspecte ale concentrarii atentiei .tipul de scoala.ce ii intereseaza si ce asteapta sa obtina în urma acestui consult . .surori. Structura si functionarea familiei .nivelul curent al dezvoltarii comunicarii .educatia sfincteriana .caracteristicile temperamentale.evolutia in primele luni .in timpul nasterii. vorbirea .reactia la separarea de mama.nivelul de functionare motorie .aspecte ale atasamentului si relationarii . gradul de implicare al parintilor in supravegherea copiilor.ce cred pãrintii despre cauza bolii si ce cred ei cã agraveazã sau nu starea copilului .consumul matern de alcool si droguri.câand a inceput sa foloseasca lingurita etc .cine a avut initiativa acestui consult si a observat problemele copilului .care este evolutia si care au fost modificãrile produse de aceastã tulburare . fluenta exprimarii ( putindu-se observa balbismul sau vorbirea precipitata) . psihic si emotional. primele cuvinte . profesorii . pronuntia si articularea cuvintelor. a. complexitatea exprimarii. deces . istoricul bolilor parintilor.cum a reactionat anturajul copilului la problemele acestuia . Examinarea fizica a. e.PEV.cognitiva .functionare generala pe aparate si sisteme : evidentierea bolilor cronice.dezvoltarea limbajului si vorbirii .comportamentul in primele zile de scoala . handicapurilor neurologice. afectiva si de autoservire al copilului aspecte ale comportamentului individual . daca au primit deja ajutor de specialitate.bunici . Particularitati ale copilului .evenimente de viata . exclusivismul 4.istoricul scolar . atitudinile corecte sau incorecte in fata responsabilitatilor pe care le au copii .se apreciaza: limbajul. Istoricul antecedentelor personale fiziologice si patologice caât si al dezvoltarii psiho-motorii . refuzul scolar. corectitudinea gramaticala. folosirea limbajului stereotip sau repetitiv .Tehnica evaluarii copilului Evaluarea copilului cuprinde mai multe etape. Interviul cu parintii 1. Explorarea problemei . reactia fata de alte persoane .ce au fãcut pãrintii deja pentru imbunãtãtirea situatiei . ostilitatea . Informatii obtinute de la profesorii copilului d.incubator . 2. primele propozitii simple .nevoia de ingrijiri speciale:oxigenoterapie.caând a stat singur in sezut. reactia la schimbarea scolii .parinti : virsta. ocupatie.complicatii la nastere. fizic.capacitatea parintilor de a comunica si de a ajuta la rezolvarea problemelor. prezenta si gradul afectiunii oferite .evolutia sarcinii si nasterii . rejectia. sexul si eventualele probleme ale celorlalti membrii ai familiei:frati. status mental.câand a inceput sa mearga singur.structura familiei . factorii stresori evidentiati in familie . fata de frati si fata de alte persoane de ingrijire . confuzia intergenerationala. cum isi face temele.patternul familial al relationarii sociale : aliantele. relatia cu invatatoarea.care este natura si severitatea prezentei probleme .scoala . frecventa lor. care se adreseaza nu numai acestuia ci si tuturor celor care il cunosc sau care lucreaza cu el.accidente.care este motivul pentru care au cerut consultul .dezvoltarea motorie . virsta. alte schimbari in familie 3.

fara initiativa.ganduri suiccidare. reactia la frustrare . Alteori clinicianul arata simpatie si interes pentru exprimarea spontana a trairilor ceea ce are un efect similar de raspuns emotional care aduce astfel un plus de informatie privind atitudinea parintilor.. insomnia. câati prieteni are.caldura. agresivitate. puterea de concentrare si mentinere a atentiei . acestea duc la obtinerea unor informatii cat mai obiective si mai bogate dar au dezavantajul ca sunt percepute negativ de catre familia ingrijorata . Majoritatea clinicienilor folosesc un "stil informal ". comportament piroman. crize de furie obiceiuri : leganatul. .. capului.comportament : opozitionist.vagabondaj. somnolenta. criticismul exagerat sunt observate de clinician discret pe masura ce acestea se releva in cursul interviului. impulsiv. clatinarea autoerotic. smulsul firelor de par.miscarile anormale . relatia cu ceilalti frati sau rude. probleme sfincteriene : greutatea ( scaderea sau cresterea voita in greutate).sentimentul lipsei de valoare . relatia cu cei de aceasi varsta calitatea relatiilor.functionarea motorie : coordonarea miscarilor fine . prehensiunea. buna comunicare. automatism ambulator.trairea in comun a bucuriei.minciuna. vandalism. comportament antisocial : furt . neastamparat sau incet. b) al doilea tip de interviu este cel mecanic al cercetatorului interesat de studiul pe care-l face si mai putin atent la reactiile emotionate ale familiei si copilului. compulsii. lasand timp pentru exprimarea anxietatilor.apetitul.Aveti impresia ca va calca pe nervi ?" Astfel de intrebari provoaca un raspuns emotional puternic. cautand sa evite pe caât posibil intrebarile inchise si mai ales aprecierile critice. stereotipii Observarea sentimentelor si atitudinilor parintilor. care este de fapt o comunicare oarecum sistematizata prin care clinicianul afla date despre antecedentele copilului . Secretul este de a obtine caât mai multe informatii eficiente pentru stabilirea programului terapeutic si pentru castigarea increderii familiei si copilului . despre evenimentele care o declanseaza. Castigarea increderii familiei Majoritatea parintilor care-si aduc copilul la consult pediatric sau psihiatric considera ca problemele psihosociale sau psihosomatice ale copilului se datoreaza propriei lor incompetente.voluntare sau involuntare : ticuri . suptul degetului.acceptarea sau sentimentele negative precum ostilitatea . afla detalii despre problema in cauza.afectivitatea : tristetea. enurezis .care are impresia ca se da mai multa atentie obtinerii de date decat suferintei lor reale: relatia pare formala si rece iar uneori lipsa de experienta a evaluatorului poate duce la pierdera clientului daca atentia a fost axata numai pe corectitudinea aplicarii testului si nu s-a avut in vedere si creearea unei relatii de incredere si suport. comportament . probleme cu somnul : cosmaruri. concentrarea : distractibilitatea. relatia dependenta/independenta. exprimarea afectiunii . rejectia.capacitatea de relationare: relatia cu parintii. atentia. Variabilele cruciale in evaluarea psihiatrica a copilului sunt cele care privesc atitudinea si sentimentele exprimate de parintii acestuia. calitatea prieteniei. . Sentimentele pozitive precum: toleranta. Totul se desfasoara intr-o atmosfera relaxata pe care clinicianul o intretine. Aceasta este o tehnica flexibila care ii permite clinicianului o adaptare spontana a conversatiei la expresia emotionala a familiei Exista psihiatri si psihologi care aplica sistematic chestionare standardizate si interviuri structurate sau semi-structurate. lenes. perseverenta. Majoritatea parintilor au un acut sentiment de vinovatie considerind simptomatologia psihica a copilului ca fiind propriul lor esec educational.crize de furie .fricile specifice. encoprezis . josnicie.functiile cognitive : intelegerea. Uneori este nevoie chiar de a le provoca prin intrebari ce sugereaza prezenta lor sau in momentul in care ele se exprima . .nervozitatea .clinicianul intervine cu intrebari care subliniaza sau reformuleaza Ex: "Ce simtiti cind copilul dvs. Clinicianul isi face astfel o idee despre frecventa comportamentului copilului.despre modul lui de comportament si despre motivele care i-au determinat sa ceara consultul. coordonarea si rapiditatea miscarilor in cursul alergarii sau prinderii mingiei. obraznicie. ritualuri. memoria. nivelul de dezvoltare a echilibrului. Se poate concluziona ca exista doua mari modalitati de interviu: a) primul este cel al clinicianului care este atent la emotionalitatea familiei si adapteaza spontan conversatia folosind intrebari deschise.depresie. somnul .nivelul activitatii : hiperactiv. cruzime. capacitatea logic -operationala.anxietatea. despre persoanele care au un rol pozitiv sau negativ in declansarea simptomelor. tendinta la lateralitate stinga.mestecatul de obiecte necomestibile .cum este privit de ceilalti copiiinteresul si comportamentul sexual Obtinerea informatiilor de la parinti si copii Exista mai multe metode pentru a obtine aceste informatii. Apoi discutia se axeaza pe aspectele relevante ale simptomelor actuale. construind in timpul acesta o câat mai buna relatie empatica care sa-i pemita ulterior o interventie psihoterapeutica.

pe varfuri -grosiere . Poate fi observata si relatia cu parintii ( tensiva. obsesii. este separat.de calcul matematic Examenul general este obtinut in timpul interviului. balbismul. desenat . reveria.. gandirea dezorganizata . impulsivitate . construit -mers intr-un picior . Folosind jucariile se pot imagina jocuri prin care copilul sa-si exprime anxietatile sau fanteziile. copilul se obsarva : Astfel . . apatie.este evaluata nefericirea.indiferenta. halucinatiilor. neputinta .fine . fuga de idei . agresivitate. simple de introducere. care ii sunt performantele b) care sunt activitatile extrascolare preferate . atitudine teatrala . Atunci intra in joc " maiestria" terapeutului care uneori chiar cu dificultate deschide drumul spre exprimarea trairilor. pentru ca exprimarea non-verbala a emotionalitatii se mentine.in timpul interviului clinicianul poate observa toleranta la frustrare a copilului si comportamente neadecvate precum: obraznicie .Colegii .deficientele de limbaj sau intelegere. rusine. indiferenta. spre exemplu. lentoare. retractie.Nivelul de dezvoltare a limbajului . tulburarile de memorie . tipatul. comportament manipulativ. . Oare ce-i face sa fie astfel. neastampar. Regula este deci ca interviul psihiatric sa aiba si un rol empatic de construire a increderii reciproce. daca este multumit de el f) care sunt eventualele acuze somatice g) ce parere are despre consumul de alcool si droguri. gradul de nutritie semne de abuz sau neglijare . cuvintele fara sens . sentimentul vinovatiei . idei prevalente. relatia cu prietenii si colegii c) cum isi vede el propria familie . Copilul sau adolescentul care vine singur la consultatie ridica multe suspiciuni si este preferabil sa se amine delicat intrevederea pentru o alta data cind parintii sint disponibili. care sunt aspectele care-l deranjeaza. dar nu in totalitate . anxietatea ." Clinicianul trebuie sa evite cu multa grija condamnarile sau aprobarile incercand sa afle circumstantele. intrebari de apropiere se ajunge la prezentarea problemei.Afectivitatea . limitarea fanteziei sau imaginatiei. dependenta. furia. Uneori dialogul devine monolog. b. interviul decurge in alt mod.Gandirea : modul de expunere al evenimentelor .scris .bizareriile de limbaj precum echolalia . In cazul examianarii unui copil mic . anxietate. Se vor formula intrebarile discret pentru a afla: a) comportamentul la scoala . vigilenta . Interviul cu copilul Este preferabil sa se faca in prezenta parintilor chiar daca la un moment dat adolescentul.Gradul de orientare . Cred ca te simti umilit . schimbarile de dispozitie. hiperactivitate sau bradichinezie .motorii . .Activitatea : nerabdare. Intr-o evaluare completa trebuie urmarite mai multe arii ale comportamentului. distractibilitatea . preferabil in lateral nu fata in fata ceea ce creaza o senzatie de disconfort. .De aceea este foarte important sa se evite pe cât posibil critica iar fiecare oportunitate va fi comentata pozitiv intarindu-se increderea in capacitatea lor de a se descurca cu propriul copil.in ce conditii apar acestea e) cum se percepe pe el insusi. tulburarile functionale . tristetea sau depresia.Acuzele somatice : cafeleea . relaxata. neologismele . daca el este consumator h) care au fost cele mai stresante evenimente din viata lui i) cum isi vede viitorul Evaluarea abilitatilor .Preceptia: prezenta iluziilor .Am vazut multi copii carora le este greu sa vorbeasca despre ei insisi. derealizare . opozitie. Ex " Esti foarte trist.care sunt zonele de conflict d) care sunt enimentele care-i provoaca tristete . Astfel interviul cu adolescentul sau copilul mare se face delicat dupa ce acesta s-a asezat comod. ce parere are despre el.Interactiunea sociala . Treptat dupa citeva intrebari banale. lapsusurile .Aspectul general : semne de dismorfism. fricile. perseverarea . Atitudinea clinicianului difera in functie de virsta interlocutorului. nervozitatea . dorinta de a pleca . grijile copilului. ideatia lenta. Desenul liber sau dirijat ajuta la proiectarea emotiilor si a eventualelor traume.depersonalizare . sfidare. daca are dificultati sau ce anume il deranjeaza . la scoala. in cursul conversatiei cu adolescentul sau .Atentia: probleme de concentrare a atentiei . Uneori adolescentul descrie singur continutul simptomatologiei alteori raspunsurile acestuia sint monosilabice existind o dificultate clara in mentinerea conversatiei sau chiar un refuz. ganduri anormale ( idei delirante ). rejectie) .

iresponsabil . • Evaluarea psihologica Problemele emotionale si de comportament ale copilului nu necesita in mod obligatoriu consult psihiatric.deficit in functiile psihologice subordonate precum : memoria.. Este un procedeu de " sus in jos".violent . Aceasta tehnica are avantajul ca se bazeaza pe cea mai actuala distributie a scorurilor in populatie. pediatrul .isi maninca unghiile . asistente de ocrotire. imprevizibil . e. . • Diagnosticul clinic . obiceiuri neadecvate (se freaca la nas . EEG. dificultati specifice de invatare.1.examen oftalmologic si examen fund de ochi . Este un procedeu de" jos in sus " pentru ca incepe cu un mare numar de itemi . de relationare cu ceilalti copii . agresiv verbal.trasaturi de comportament corespunzatoare sexului opus .SCALE . Clinicianul prefera diagnosticul clinic dar probabil combinarea celor doua tehnici poate aduce mai multe informatii utile. iar unii dintre psihologi lucreaza chiar alaturi de invatatori monitorizand efectul interventiilor asupra copilului putand astfel interveni pentru obtinerea progreselor si buna functionare scolara a copilului. In continuare vom enumera tipurile de teste si abilitatile testate de acestea dat fiind faptul ca sunt gandite pentru a masura o anumita functie.topait) . Apoi procedura de analiza statistica multivariata este aplicata pentru a identifica care sint itemii care definesc sindromul pacientului in cauza. orientarea vizuala in spatiu .da din picioare . comportamentul in clasa sau cu ceilalti copii.cantitativa deriva din conceptele psihometrice care utilizeaza proceduri cantitative pentru a afla empiric care caracteristica a tulburarii are o pondere mai mare. Teste pentru determinarea : .Aceste categorii profesionale se pot confrunta cu alte tipuri de simptome sau probleme ale copilului si anume : tulburari de limbaj. Investigatiile paraclinice includ screening. Dupa ce s-a stabilit ca exista probleme acute .ul sangvin si urinar. asistentul social.chestionar de tipul RUTTER B. Unii autori vorbesc despre Paradigme de diagnostic : Diagnosticul clinic si Aprecierea empiric-cantitativa.si cu citeva intrebari aditionale specifice copilului in cauza. intarzieri sau deficite de dezvoltare a limbajului . Interviuri si chestionare standardizate Interviurile standardizate au un grad mare de reliabilitate si pot fi aplicate si de alti membri ai echipei . criterii de diagnostic care sint rezultatul unui consens obtinut de doua grupuri de experti . ele au avantajul ca pot fi trimise parintilor.caracteristici gandite si scorate pentru un mare lot de subiecti. imatur motivational . asa cum am aratat in capitolele anterioare. Formularea diagnosticului Cu informatiile obtinute in timpul evaluarii clinicianul formuleaza un diagnostic care reprezinta de fapt organizarea acestor date. Returnate in timp ele pot furniza o baza de discutie pe problemele identificate prin chestionar. comportament agresiv cu gesturi agresive.isi smulge fire de par ). dificultati de invatare . denumite si functii executive in care este implicata capacitatea de integrare si control a activitatii. Examinarea fizica si investigatii Evaluarea psihiatrica se poate incheia cu examenul fizic somatic si neurologic pentru identificarea eventualelor deficite motorii. interviuri semi-structurate sau nestructurate .este considerat deja un sistem diagnostic traditional si foloseste . Pentru toti acesti profesionisti este necesara gruparea in cel putin trei categorii de nevoi mai frecvente ale copilului : . Completarea interviului cu informatii obtinute de la profesori Preferabil este ca evaluarea psihiatrica sa fie completata cu observatiile invatatorilor sau profesorilor care cunosc copilul. de atentie . Este un instrument obligatoriu in cercetarea stiintifica si mai ales in cercetarea farmacologica. de coordonare.deficit educational Mare parte dintre psihologi utilizeaza teste psihologice standardizate asociate cu observarea psihologica.2.inainte de evaluare. Exista si alte categorii profesionale medicale sau nemedicale care vin in contact cu copilul sau adolescentul si anume: medicul de familie. c. Ei pot face o caracterizare generala a acestuia privind performantele scolare. intarzierea mintala Mare parte din evaluarea psihologica are ca scop problemele educationale si cele de invatare. gesturi repetitive ( leganat . atentia. Aprecierea empiric . Chestionarele nu inlocuiesc procesul de formulare a diagnosti-cului . Alteori se poate trimite acestuia un chestionar pe care sa-l completeze .3.grupul OMS care a elaborat ICD -ul si grupul expertilor Societatii Americane de Psihiatrie care a elaborat DSM-ul. d. vizuale sau auditive asociate acuzelor reclamate de familie.profesorilor sau pot fi completate chiar de catre copilul in cauza . CT sau RMN ( la nevoie ) . probleme emotionale si de comportament . profesorul . la nevoie in functie de suspiciunile de diagnostic se pot face investigatii suplimentare. trebuie aflata natura lor : .Caracterizarea generala a comportamentului : comportament necorespuzator varstei.

cititul.insuficientelor educationale ( incapacitatii totale sau partiale a parintilor de a stimula performantele reale ale copilului ) b) Riscul obtinerii de informatii false la teste Folosirea inadecvata a testelor copilului) Conditii inadecvate de aplicare ( zgomot . Urmatoarea etapa vizeaza interventia psihologica de specialitate.Teste de identificare a punctelor de rezistenta si slabiciunilor Proceduri . proces de evaluare psihologica in care se utilizeaza diverse metode si vizeaza analiza de catre psihologul clinician a urmatoarelor aspecte: . profesii si care implica examinare psihologica (ex.culturale ale Psihologia clinica Presupune ca prim palier evaluarea mecanismelor si functiilor psihice. limbaj. consilierea si terapia suportiva. . abilitatea perceptuala. factori sau circumstante care distrag atentia copilului . calculul matematic . consiliere specifica obiectivelor medicale. etc) . memorie..evaluare cognitiva si neuropsihologica (atentie. conditie de baza pentru desfasurarea unor activitati. Copilul cu probleme motorii si emotionale poate avea dificultati in "respectarea " stadiilor de dobindire a unor deprinderi.evaluarea psihologica a starii de sanatate psihica. afective. de comportament sau dizarmonii de personalitate. testarea profesorilor. lipsa de experienta a psihologului . de autoservire si nivelul de socializare ) prin raportare la limitele normalului . de limbaj . La nevoie se reevalueaza si se va explica familiei gradul limitat de predictibilitate al testelor ) (teste neadaptate varstei . Aplicarea testelor a) Indicatii Testele pot juca un rol important in evaluarea : .motorie atins de copilul examinat (comprtament cognitiv . nevoilor . Rezultatelele testarii QI nu trebuie absolutizate.Cunostinte scolare : scrisul. achizitiile sale motorii. in sensul dezvoltarii si optimizarii personale. autocunoastere.nivelului de dezvoltare a copilului ( nivelului intelectual) . conditiilor socio .Nivelul general de inteligenta .dificultatile existente in familie .) . cu scopul identificarii unor conditii patologice responsabile pentru tulburarile cognitive. abilitatea motorie . Se poate determina astfel nivelul atins de fiecare achizitie in parte si pot fi delimitate ariile de dezvoltare in care mai trebuie stimulat copilul Invatarea este un proces stadializat. Diagnostic si evaluare clinica Psihodiagnosticul are in vedere investigarea factorilor psihologici relevanti pentru desfasurarea diverselor activitati. Acelasi test poate fi scorat altfel in alta zi cu alt investigator .Teste comparative ale performantelor individuale raportate la datele din populatia generala si corespunzatoare varstei copilului investigat.Abilitati speciale : limbaj. anxietatea sau refuzul copilului de a coopera) Generalizarea concluziilor ( exista o inevitabila eroare datorata subiectivitatii copilului in conditii de testare . a functionarilor publici. motor . etc. gandire.precum Ghidul Portage sunt folosite pentru aflarea nivelului actual de dezvoltare psiho . de limbaj sau in alte domenii se vor face eventual in alte momente uneori mai tirziu " decat scrie la carte". afectiv . avizarea contabililor experti.

evaluare comportamentala . în limitele competentei psihologului .evaluarea contextului familial. Interventie psihologica Interventia psihologica efectuata de psihologul clinician poate implica: 1.ex: Scala de Evaluare Globala a Functionarii / Global Assessment of Functioning Scale (GAFS). chestionare de orientare profesionala in consilierea vocationala. Scala de Evaluare a Functionarii Sociale şi Profesionale (SEFPS) / Social and Occupational Functioning Assessment Scale (SOFAS).alte evaluari în contexte care implica dimensiuni psihologice clinice (ex. alte teste de personalitate cu valente clinice. liber). semistructurat. cultural in care se manifesta problemele psihologice . Scala de Evaluare Globala a Functionarii Relationale (SEGFR)/ Global Assessment of Relational Functioning (GARF) Scale.evaluarea gradului de discernamant al persoanelor.evaluarea unor probleme psihologice specifice cuplului. Activitatea de preventie primara si secundara a tulburarilor psihice – are in prim plan promovarea sanatatii si a unui stil de viata sanatos . atestare adoptie. social.evaluarea dezvoltarii psihologice .evaluarea personalitatii şi a mecanismelor de coping/adaptare/de aparare .evaluare afectiv – emotionala . chestionare de aptitudini. economic. etc). profesional. testul ceasului..evaluarea parametrilor bio-fiziologici . familiei . > observatia > teste psihologice clinice . testul MMSE (Mini Mental State Examination). Instrumentele psihologice utilizate in procesul de evaluare clinica includ: > interviul (structurat.

evaluari psihologice complexe în situaţii de: abuz sau neglijare a copilului. depresie. tulburari aparute ca urmare a accidentelor vasculare cerebrale (AVC). pregătire preoperatorie. Astfel. fobii. urmarindu-se atat optimizarea starii psihice a persoanelor sanatoase.managementul conflictului şi negociere. atacuri de panica.expertiza specifica a factorilor implicati in sanatate si boala. cresterea aderentei la tratament. .psihodiagnostic si evaluare psihologica clinica a persoanei adulte sanatoase sau care solicita incadrarea in grad de handicap si/sau orientarea profesionala. evaluare cognitiva (stabilirea coeficientului de inteligenta IQ/coeficientului MMSE) . anxietate. . la cererea unor institutii abilitate stabilirea gradului de discernamant. demente senile. nevroze. tulburari de memorie.2. . etc. . alte boli cronice). posttraumatice. Consiliere psihologica si psihoterapie specifica obiectivelor medicale particulare . tulburari de adaptare. de control al impulsului demente (dementa Alzheimer.optimizare şi dezvoltare personala. consiliere postoperatorie).consilierea în situatii de criza şi asistenta bolnavilor terminali (tumori canceroase. psihologul clinician indeplinind urmatoarele functii: . stabilirea custodiei minorilor. Consiliere psihologica si psihoterapie suportiva . etc . 3. dementa Parkinson. tulburari afective. . tulburari distimice.psihoterapie de relaxare şi sugestie. sindrom anxios-depresiv.psihoterapie de scurta durata centrata pe problema (individuale. tulburari cauzate de stres. stabilirea timpului de vizitare a copiilor. demente vasculare).interventie psihoterapeutica specifica in cazul tulburarilor de personalitate. autocunoastere ( coaching). modificarea stilului de viata. tulburari de comportament alimentar. psihoterapia tulburarilor mentale datorate unor conditii medicale generale. stabilirea aptitudinii pentru adoptie. . cat si preventia tulburarilor psihice. prelungirea ingrijirii copilului. obsesii si compulsii. cuplu şi familie). de grup.consiliere psihologica cu ajutorul tehnicilor cognitiv – comportamentale specifică obiectivelor medicale (ex. sunt investigate aspecte legate de sanatatea clinica sau psihosomatica. tulburari de somn. tulburarilor afective datorate hipotiroidismului cu simptome depresive.

aptitudinea sau/si. . institutii de invatamant).. cu un Raport de Psihodiagnostic si Evaluare Clinica. Evaluarile psihologice clinice se finalizeaza cu eliberarea unui aviz psihologic care sa ateste starea de sanatate psihica. dupa caz.rapoarte psihologice catre diferite institutii: instanta judecatoreasca.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful