FISA DE EVALUARE PSIHOMOTRICĂ 1.

Motricitatea generala a)Mobilitatea capului si a gâtului -executa miscari stânga/dreapta; -executa miscari sus/jos; -executa miscari fata/spate; -executa miscari de rotatie în ambele sensuri b)Motricitatea membrelor superioare -realizeaza miscari stânga/dreapta; -realizeaza miscari sus/jos simultan si alternativ; -realizeaza miscari de rotatie în aceeasi directie, simultan si alternativ; -realizeaza miscari de rotatie ale bratelor, în sensuri diferite; -aruncarea si prinderea unei mingi cu mâna dreapta si apoi cu mâna stânga; c)Motricitatea membrelor inferioare -executa sarituri într-un picior (stângul/dreptul); -executa saritura cu ambele picioare; -realizeaza urcare/coborâre pe scari, cu ambele picioare si alternativ; -îndoaie genunchii; -realizarea miscarilor de balansare (stânga/dreapta); -realizarea miscarilor de rotatie (stânga/dreapta) 2.Motricitatea fina -rupe în bucatele hârtia; -taie diferite materiale (decupare); -modeleaza plastelina; -îndoieste si ruleaza o bucata de hârtie/carton; -pune într-o sticluta margele,bile; -traseaza linii cu creta pe tabla; -introduce ata în ac; -strânge o minge de cauciuc în mâna; 3.Schema corporala -indica/numeste partile propriului corp; -indica/numeste partile corpului pe alta persoana; -duce mâna dreapta la ochiul, urechea, piciorul, mâna stânga; -duce mâna stânga la ochiul, urechea, piciorul, mana dreapta; -indica partile corpului pe o imagine; -deseneaza o figura umana/asambleaza siluete din carton decupat;

-completeaza o figura umana lacunara;
4.Lateralitate

-indica partea dreapta/stânga în raport cu propriul corp; - indica partea dreapta/stânga în raport cu corpul altor persoane; -indica partea dreapta/stânga pe o imagine grafica data; 5.Structura perceptiv-motrica de culoare - denumeste culoarea obiectelor; -denumeste culorile din imaginile date; - realizeaza clasificari dupa criteriul culoare; -utilizeaza la cerere anumite culori în cadrul unui desen; 6.Structura perceptiv-motrica de forma si marime -prezinta si denumeste principalele forme geometrice: patratul, cercul, triunghiul, dreptunghiul; -identifica forme geometrice dintr-o multime, pe anumite criterii: mare/mic, subtire/gros; -construieste imagini simple cu ajutorul figurilor geometrice (casa, masina); 7. Structura perceptiv-motrica de spatiu
-cunoaste parametrii ce servesc la organizarea spatiului (stânga/dreapta, sus/jos, lânga, etc.);

-executa miscari ale corpului în diferite directii; -indica reperele spatiale fata de propriul corp; -cunoaste parametrii ce servesc la organizarea spatiului foii; 8.Structura perceptiv-motrica de timp -cunoaste parametrii ce servesc la organizarea timpului (înainte, dupa, ultimul); -parcurge o distanta, mai întâi încet, apoi cu pas normal si în final în fuga, urmarind timpul necesar parcurgerii (timp mai scurt sau mai lung); -recunoaste momentul în care are loc o actiune (bate din palme când cineva spune un cuvânt, când trece prin dreptul unui obiect); -cunoaste momentul/succesiunea unei actiuni (mai întâi îmi pun haina, apoi caciula); -descrie actiuni ce vizeaza propria persoana (programul zilnic);
-raspunde la întrebari legate de reperele temporale de baza (momentele zilei, zilele saptamânii, lunile anului, anotimpuri).

Nota: Pentru fiecare item se noteaza cu: + pentru pentru partial realizat. Întocmit

realizat;

- pentru nerealizat; +/-

Teste pentru masurarea nivelului de dezvoltarea psihomotricitatii
Teste pentru masurarea nivelului de dezvoltarea psihomotricitatii

Testul reprezinta un instrument cu ajutorul caruia se poate contura diagnosticul motric sau motrico-diagnoza si diagnosticul psihic sau psiho-diadnoza.standardizara si etalonarea. .standardizarea instructiei date in legatura cu sarcina ce trebuie executata.1. . Ca instrumente de masura. Sportul. testele au fost elaborate si dezvoltate de psihologia aplicata incepand cu sfarsitul secolului XIX.standardizarea stimulilor prezenti pentru a provoca reactiile ce vor fi inregistrate cat mai exact si mai complet. Conditiile ca o proba sa fie test sunt: . care nu se opreste aici ci continua cu evaluarea acestor date. sunt in cautarea unei metrii. Metoda testelor s-a impus dupa constituirea psihologiei experimentale si a avut ca obiectiv principal determinarea diferentelor individuale. Testul consta dintr-o proba. Testarea ca metoda de evaluare a capacitatilor psihomotrice Nevoia de masurare s-a extins foarte mult in sport in scopul patrunderii in esenta problemelor acestui fenomen social. Standardizarea se refera la: .standardizarea modului de cotare a reactiilor. instrument de o mare valoare practica si teoretica. mai frecvent dintr-o serie de probe construite in scopul stabilirii prezentei sau absentei unui aspect. deci si gimnastica. . a particularitatilor de manifestare sau a gradului dezvoltarii lui. Masurarea este o notiune care desemneaza atribuirea de numere unor fapte sau date continue sau discontinue.

prin validitatea unui test se intelege faptul ca el masoara in mod adecvat trasatura propusa. In sensul cel mai larg. pe care ii gasim reprezentati in tabelul de mai jos. .Domeniul perceptiv – motor (psihomotor) In studierea primului domeniu. care este confirmat si acceptat si de R. validitate si sensibilitate. . Procedeele de validare sunt: .caracterul adecvat al tuturor probelor care constituie testul in ansamblu – omogenitatea probelor.stabilitatea in timp a rezultatelor obtinute cu ajutorul lui. J. .Keller (1995). J.P.validarea predictiva – urmareste in ce masura subiectii care au avut o buna reusita in cadrul testului vor avea o reusita asemanatoare si in activitatea reala.validarea empirica –e utilizata atunci cand testul a fost alcatuit in scopul unei selectii. Thomas. Examinarea valorii diagnostice a testelor sau testarea testelor depinde de finalitate.Etalonarea – consta in faptul ca rezultatele individuale sunt masurate prin raportarea lor la cele obtinute de o populatie cat mai reprezentativa atat din punct de vedere numeric ca t si din punct de vedere al compozitiei. Principalele aspecte sub care un test trebuie sa fie fidel sunt: . Fidelitatea unui test ne indica in ce masura rezultatele obtinute cu ajutorul lui sunt demne de incredere. Fleishman distinge 11 factori.validarea de concurenta – se refera la faptul ca cel care alcatuieste un test trebuie sa se asigure ca toate aspectele majore care constituie continutul trasaturii masurate sunt surprinse in diferite probe si apar intr-o dozare corecta.Eclache. 2. Cunoscand coeficientul de incredere al unui test putem aprecia daca diferentele individuale obtinute sunt determinate de diferentele reale dintre subiecti. . stabilitatea rezultatelor in cazul in care aceiasi subiecti sunt masurati de persoane diferite.

Sa se ciocane cu un stilet. Coordonarea tuturor membrelor 3. nu chiar hipercontrolate – indeosebi cand sunt implicate grupuri musculare importante. Controlul vitezei 7. Testul de manipulare al lui “Minessota”. Dexteritatea degetelor . Testul celui care roteste poate fi considerat valabil. Proba clasica de reactie la un semnal luminos. miscarile membrelor superioare si ale celor inferioare. A plasa cat mai rapid cuie mici de lemn in gauri ce au 2. TEST Urmarire circulara. Timp de reactie discriminativa. Orientarea raspunsului 4. Viteza miscarii bratului 6. Adaptarea directiei membrului superior cand manipuleaza obiecte mari. Dexteritate manuala 8. dupa Fleishman: FACTORI 1. Capacitatea de a coordona simultan miscarile diferitelor membre. Manipulari de obiecte mici care implica participarea degetelor 5. Factor comun sarcinilor psihomotrice privind reactia vizuala de discriminare. Aceasta capacitate intereseaza. Viteza cu care un subiect poate efectua o miscare larga a bratului. Subiectul incearca sa mentina stiletul in contact cu tinta situata pe marginea unei placi care se invarteste. cu ajutorul unui volan. Subiectul trebuie sa basculeze unul dintre cele 4 intrerupatoare in functie de configuratia luminoasa aparuta. fara impunerea unei mari precizii. Testul lui “Perdue”. Precizia controlului DESCRIERE Factor comun sarcinilor care impun adaptari musculare fine si riguros controlate –totusi. alternativ si cat mai repede posibil. in egala masura. Factor comun sarcinilor care implica o continua anticipare la adaptarile motorii legate de schimbarile de viteza si/sau de directie a unui obiect in miscare. Subiectul apasa pe un buton indata ce apare semnalul. o linie care isi schimba pozitia intamplator. pe doua placi A si B A mentine pe o tinta. Capacitate cunoscuta in psihologia muncii. La fel de pertinent este si testul lui “O’Connor”. descriere si metoda de masurare a factorilor care alcatuiesc domeniul perceptivo – motor.Lista. Timpul de reactie Viteza cu care un subiect este capabil sa raspunda la un stimul cand acesta apare. Coordonarea ambelor maini.

fara a solicita nici viteza nici forta. Viteza ansamblului incheietura mainii – degete 11. atat in privinta operationalizarii lor cat si in privinta evaluarii. Punctare sau tintire 3. Factorul acesta implica. Siguranta bratului 10. Masurarea in domeniul cognitiv urmareste obiectivizarea nivelului: a) b) c) d) e) f) cunostintelor. capacitatii de evaluare. Fleishman noteaza ca factorul acesta ar mai putea fi denumit si “tapping”. 9. posibilitatilor de aplicare a cunostintelor. Sa se bata cu un creion de trei ori in fiecare cerc.fost facute intr-o scandura. capacitatii de sinteza. de judecata – toate raportate la obiectivele stabilite pentru diferitele activitati de educatie fizica sau sport. de asemenea. Nu intram in detalii. . Masurari in domeniul cognitiv si afectiv In sistemele de educatie fizica si sport evoluate sunt luate in consideratie – alaturi de obiectivele psihomotrice – si obiectivele de ordin cognitiv si afectiv. intelegerii. sa se umple cat mai multe cercuri intr-un timp dat. rezumandu-ne la unele exemplificari care subliniaza insemnatatea problemei. Se face cu creionul un punct in cerculetele unei figuri. Coordonare intre mana si ochi Test asemanator cu “greceasca lui Bonnardel”. Precizie in realizarea miscarilor facute de ansamblul brat –mana. pozitionarea ansamblului brat-mana. capacitatii de analiza.

. dorinta de a le respecta. Capacitatile coordinative se definesc prin aceleasi componenete cu ale notiunii de psihomotricitate.capacitatea de combinare a miscarilor. b). .capacitatea de analiza chinestezica. atentie). d).capacitatea de invatare motrica.capacitatea de orientare spatiala si temporala.echilibrul static si dinamic. .generalizare prin utilizarea valorilor etice sportive in viata de toate zilele. dorinta de a fi corect.capacitatea de diferentiere a miscarilor.lateralitatea. . Asa s–a ajuns ca de aproape douazeci de ani se foloseste – la inceput paralel cu termenul indemanare si mai apoi aproape exclusiv – termenul de capacitate coordinativa.Masurarea in domeniul afectiv urmareste atitudinile sau capacitatile de: a) receptare a valorilor (constientizare. consideram ca putem numi cu titlu generic psihomotricitate. .capacitatea de adaptare si readaptare motrica. la analiza lui din punct de vedere operational. . dorinta de a le accepta. . . Studiul capacitatilor psihomotorii Indemanarea a fost si este considerata si astazi de teoria educatiei fizice drept una dintre capacitatile motrice de baza.raspuns (comportament) – respectarea regulilor. . . In sinteza. satisfactia respectarii regulilor. convingerea in insemnatatea lor ). c). Unele dificultati de ordin terminologic si semantic au condus la reconsiderarea termenului “ indemanare”.valorizare (acceptarea valorilor etice din sport.precizia.capacitatea de dirijare si control. existenta in sistemul integrator a urmatoarelor capacitati: .

capacitatea de diferentiere kinestezica. capacitatea invatarii motorie este treapta cea mai inalta. In primul rand apar procesele perceptive (analiza).capacitatea de orientare spatiala.ritm. cinci capacitati coordinative ( care este identica cu psihomotricitatea) fundamentale pe care a incercat sa la clasifice ierarhic astfel: 1. 2. . . avand o consistenta baza de comparatie care apeleaza la procese anterioare de invatare. .capacitatea de reactie.capacitatea de coordonare generala si de coordonare intre segmentele corpului. a. capacitatea de invatare motorie se bazeaza inainte de toate pe mecanismele de receptionare. Hirtz (1972) a subordonat celor trei capacitati de baza. Trebue sa stii. sunt in stansa corelatie. . fara de care miscarea.capacitatea de analiza statico-dinamica. O adaptare optima corespunzatoare modificarilor situationale nu este posibila decat pe baza unei experiente motrice suficiente. . si o precizie suficient de mare pentru a furniza o solutie gestuala satisfacatoare. dar si de capacitatea de ghidare motorie. c. mai intai. “sa faci “ si abia apoi se pune problema “ cum sa faci”. b. Aceste trei capacitati de baza. cognitive si cele referitoare la memorare (procese relevante ale memoriei si operatiilor neuro-fiziologice de sinteza).ambidextrie.capacitatea de adaptare si readaptare motrica depinde nu numai de cea a invatarii. de asemenea. Cu toate acestea. in realitate orice capacitate de ghidare sau de adaptare si readaptare motorie este lipsita de sens. ale capacitatii de orientare spatiala si ale capacitatii de echilibru.capacitatea de ghidare motorie se bazeaza in special pe componentele coordinative ale capacitati de diferentiere kinestezica. In ghidarea procesului de adaptare este necesara.. acustica. preluare si stocare a informatiei. vizuala.

capacitatea de ritm. (1982) a dus la urmatoarea clasificare: 1.capacitatea de echilibru. rezistenta si implicarea lor complexa in realizarea miscarii. 5.3. 2. capacitate de ritm (simtul ritmului). conditionale. Capacitatile coordinative sunt de neconceput fara o buna dezvoltare performantei: forta. capacitatile coordinative nu sunt eficace in performanta sportiva decat in cooperare cu capacitatile Incercarea de ierarhizare a capacitatilor coordinative (a psihomotricitatii) Hirtz. a celorlalti factori fizici ai viteza. capacitatea de echilibru. 6. 5. capacitatea de diferentiere chinestezica. capacitatea de adaptare si readaptare. Aceasta lista o putem completa in continuare cu urmatoarele elemente: . 9. 10. 4. capacitatea de orientare spatiala. capacitatea de ghidare motorie.capacitatea de reactie. capacitatea de coordonare-viteza. capacitatea de formare motorie. capacitatea de coordonare-rezistenta. Deci. 4. 3. 7. 8. capacitatea de reactie.

capacitatea de coordonare ochi-picior prin trimiterea mingii prin voleibolare intr-un dreptunghi desenat pe un zid. De regula aceste probe sunt standardizate marimea tintelor. 16. Saritura se face fie spre dreapta. alergare serpuita sau alergare cu pasire in cercuri desenate pe teren sau cu pasire in interiorul unor anvelope (se cronometreaza timpul de parcurgere a traseului ).Precizia si stabilitatea miscarilor se apreciaza si masoara termometre si stabilometre construite in variante din cele mai diverse si prevazute cu numaratori electrici pentru greselile si durata acestora in timpul parcurgerii unui traseu sau al mentinerii fixe a aparatului (sau a ochirii). 15. Probele de ambidextrie. (Cf. intrucat subiectul nu aterizeaza exact pe locul de unde a plecat. fie spre stanga. P. regulile de notare etc.11. Pentru masurarea agilitatii intregului corp se folosesc probe: “ghemuit – intins – stand” in 10 secunde si “pasire laterala “ pe linii distantate paralel la 1. 13. capacitate de coordonare a membrelor se examineaza cu pantografe coordinografe. Se poate inregistra si suma celor doua rotatii. timp de 20 secunde (se numara executiile ). 14. cine este agil este si bine coordonat. “ strug”. In cea mai mare masura. Masurarea se face in grade sexagesimale cu ajutorul busolei. Firesc. 12.capacitatea de coordonare ochi-mana se apreciaza prin precizia si cursivitatea desenului in oglinda sau prin aruncarea mingii de oina la tinta. distantele de plasare a jaloanelor. sau prin conducerea mingii printre jaloane. Kirkendall. probele implica si participarea vederii.capacitatea de cordonarea generala a corpului se masoara cu proba Matorin ce consta din efectuarea de catre subiect a unei sarituri in jurul axei corpului si realizarea unei rotatii cat mai ample. .dupa preferinta subiectului.122-125).20 m. el defineste aptitudinea care insumeaza coordonarea motrica si mobilitatea si consta din abilitatea de a schimba rapid directia corpului sau membrelor.Agilitatea. Termen rar folosit in literatura romana privitoare la capacitatile (aptitudinile) motrice. de disociere a miscarilor sunt cunoscute din examinarile psihologice.

DUMUTRU (1992). Ed. New York and London. (1998).DURKIN.GARVEY.BIRCH. K.Procesul educatiei intelectuale. pag. 3. Ed. Paris. Ed. (1995) – Development Social Psychology: From Infancy to Old Age. 71-77. 9.ORFORD. M. ELETTA – Psicomotricita e terapia psicomotoria. S. J. A. Bucuresti. teorie si practica. (1970). 7. (1995) – Cognitive Development. vol I. (1986) – La reeducation phisiyque. IM. Formica. Roma. col. London: Fontana / Open Books.. .MOTET.BORGOGNO.Psihologia comunitatii.LEWIN. Development Psychology (Harlow: Longman) 9... J. S. Edit.. 4. C. Cambridge. Marapese editore. KURT (1936) – Principles of Topological Psychology. (1991) Play (2nd edn). in P.Valoarea integrativa a activitatii de educatie fizica pentru elevii din invatamantul special. Mass: Blackwell. Revista de educatie speciala. Bucuresti 2. Bryant and A.M.BIBLIOGRAFIE 1. J.Bailliere. 8. Bucuresti. Psyche.. Oscar Print. Stiintifica.M. 5. McGrow Hill book Co.1. ANN (2000) – Psihologia dezvoltarii. Bucuresti.MEADOWS. in Tratatto di neurologia riabilitativa. 6. nr.B.E.BRUNER. Cohman (eds).LAPIERRE.. Tehnica.

Probleme psihologice ale jocului si distractilor. McMillam. m 116.RENE.. (1968). .Appreciation du niveaux moteur des enfantes des 5 a 11 ans.Motor Learning and Human Performance. INHELDEK (f.SCHIOPU.a. Bucuresti. N. Ed. 19. Centrul de Cercetari pentru Problemele Sportului 14. Ed. (1972) – Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei. 18.Psihologia copilului. Bucuresti.) – Psihologia copilului (trad. PIERRE (1976) – Activite phisique et education motrice. Et Sport. Ed Stiintifica.SCHIOPU. Didactica si Pedagogica. Centrul de Cercetari pentru Problemele Sportului 15. Paris. R. London.PSIHOLOGIA SPORTULUI (1995) – Sportul de performanta. Ed. Didactica si Pedagogica.) (1970). DARBEL. An Aplication to Physical Education Skills. URSULA (coord.SCHIOPU. Ph. Bucuresti. 17. 347-349.PSIHOLOGIA SPORTULUI (1994) – Sportul de performanta. nr.).10.Dezvoltarea operativitatii gandirii de la 7 la 11 ani.SINGER.. URSULA (1966). JEAN. JAM (1972). 16.PARLEBAS. 12.370. Bucuresti. JEAN. Bucuresti. nr. New York. Editions “Revue Education Phisique et Sport”. 13.PIAGET. Didactica si Pedagogica.PIAGET. Editura didactica si pedagogica. editia a-II-a. URSULA (1967). Paris 11. Bucuresti.. Ed. Bucuresti.

logoped. fizioterapeut. Cand este vorba de evaluarea unui adolescent atunci se va discuta intii cu el si apoi cu parintii (separat sau in prezenta adolescentului).Identificarea tulburarilor de auz sau de vedere care pot impiedica copilul sa participe la evaluare.Opere psihologice elese. EVALUAREA PSIHICA A COPILULUI Acest proces al evaluarii implica existenta unei echipe formate din : medic specialist psihiatru pentru copii si adolescenti .. H. individuale sau combinarea lor . reevaluare si urmarire.Cand este evaluat un copil foarte mic (sugar) este necesara prezenta mamei si a tatalui . Exista situatii simple in care evaluarea este urmata de o scurta consiliere. S. clinicianului este importanta in cazurile dificile cum ar fi cele cu implicatii medico Stabilirea tratamentului si urmarirea subiectului difera in functie de variabilele deja enumerate. creioane de colorat.VIGOTOSKY. Scopurile evaluarii unui copil cu probleme psihice sau cu simptome fizice care au mecanisme si implicatii psihice sunt urmatoarele: a) aprecierea naturii si severitatii problemei.WALLON. (1972).Informatiile pe care le furnizeaza apartinatorii sunt marcate de subiectivismul acestora si de asteptarile lor.Motivatia parintilor este importanta. cuburi sau alte forme geometrice prin care se evalueaza nivelul de dezvoltare cognitiva a copilului. Ed. . Exista cateva principii generale care trebuie respectate: .. familiale . b) identificarea unor cauze posibile : sociale . unii autori sugereaza ca este oportuna intrebarea "Cum ai prefera sa-ti spun?". Concluzia procesului de evaluare se va finaliza totusi cu un diagnostic conform uneia din clasificarile multiaxiale recunoscute : ICD. . Au venit la medic pentru ca sunt ingrijorati ei insisi sau pentru ca altcineva i-a trimis (medicul de familie. asistent social. dar exista si situatii complexe care necesita mai multe etape de evaluare.Pregatirea si experienta -legale. La noi in tara este deja statuata utilizarea ICD-10. Atcan L’evolution psychologique de l’enfant. Este bine ca atunci cand clinicianul se adreseaza copilului sa foloseasca numele mic. .21. Mare parte din medicii psihiatri efectueaza aceasta evaluare la cererea familiei ingrijorate de aparitia unor tulburari.IV. cu jucarii la indemana. Exista si situatii speciale precum : evaluarea psihiatrica a copilului si adolescentului delincvent sau .10 sau DSM. Didactica si Pedagogica. Principii generale ale evaluarii psihiatrice Incaperea in care urmeaza sa se faca examinarea trebuie sa fie destul de mare (pentru a incapea intreaga familie la nevoie) cu spatiu in care copilul sa se poate misca liber.Se va respecta ulterioare) timpul necesar evaluarii (altfel observarea rapida poate genera confuzii si erori . . Bucuresti 22. de aceea se va tine seama si de acest aspect. Uneori tratamentul nu poate fi prescris din prima zi. . psiholog .Natura si complexitatea problemei pot reclama uneori o evaluare complexa si de durata. hirtie pentru desenat si jucarii speciale cu incastre. de aceea trebuie sa existe criterii si scale de evaluare specifice grupelor de varsta. Cand evaluarea se face unui copil mai mare este necesara prezenta la interviu si a bunicilor care eventual sunt implicati in cresterea copiilor. (1974)Paris. .. evaluarea pentru stabilirea nevoilor speciale de ingrijire cind este primit in colectivitati. L. medicul pediatru). c) planificarea impreuna cu subiectul si familia acestuia unui program terapeutic. Factorii care pot influenta procesul de evaluare Profilul psihologic al copilului difera in functie de virsta . Familia va fi asigurata de confidentialitatea convorbirii. Este preferabil ca prima vizita sa includa toti membrii familiei.

cum isi face temele. afectiva si de autoservire al copilului aspecte ale comportamentului individual .nivelul de criticism. rejectia. Interviul cu copilul c.câand a inceput sa foloseasca lingurita etc . status mental.de medicamente.dezvoltarea limbajului si vorbirii .PEV. profesorii . Interviuri si chestionare standardizate care sint adresate fie parintilor fie profesorilor fie copilului daca acesta este mai mare. handicapurilor neurologice. gradul. vorbirea . fata de frati si fata de alte persoane de ingrijire .aspecte ale atasamentului si relationarii .se apreciaza: limbajul.caând a stat singur in sezut. daca au primit deja ajutor de specialitate. idiosincrazia fata de exprimarea verbala. reactia fata de alte persoane . felul si tipul pedepselor.patternul familial al relationarii sociale : aliantele. complexitatea exprimarii.evolutia in primele luni .caracteristicile temperamentale.scoala . . fluenta exprimarii ( putindu-se observa balbismul sau vorbirea precipitata) .istoricul scolar .consumul matern de alcool si droguri. folosirea limbajului stereotip sau repetitiv .nivelul de functionare motorie .comportamentul in primele zile de scoala . fizic.accidente. Structura si functionarea familiei . Istoricul antecedentelor personale fiziologice si patologice caât si al dezvoltarii psiho-motorii .care este motivul pentru care au cerut consultul . prezenta si gradul afectiunii oferite .ce ii intereseaza si ce asteapta sa obtina în urma acestui consult . alte schimbari in familie 3.structura familiei . primele cuvinte . psihic si emotional.incubator .in timpul nasterii. confuzia intergenerationala.relatia parinte-copil . care se adreseaza nu numai acestuia ci si tuturor celor care il cunosc sau care lucreaza cu el.evenimente de viata .greutatea copilului la nastere.relatia mama-copil. prezenta sau nu a problemelor de invatare sau /si comportament inclusiv aspecte ale concentrarii atentiei . frecventa lor.Tehnica evaluarii copilului Evaluarea copilului cuprinde mai multe etape. relatia cu invatatoarea. 2.nivelul curent al dezvoltarii comunicarii . deces .ce au fãcut pãrintii deja pentru imbunãtãtirea situatiei .care este natura si severitatea prezentei probleme . intelegerea. a. internari ale copilului.bunici .evolutia sarcinii si nasterii . Interviul cu parintii b.parinti : virsta.boli ale copilariei .cognitiva . e. Informatii obtinute de la profesorii copilului d. ostilitatea . atitudinile corecte sau incorecte in fata responsabilitatilor pe care le au copii . sexul si eventualele probleme ale celorlalti membrii ai familiei:frati.nevoia de ingrijiri speciale:oxigenoterapie.capacitatea parintilor de a comunica si de a ajuta la rezolvarea problemelor.tipul de scoala. istoricul bolilor parintilor.care este evolutia si care au fost modificãrile produse de aceastã tulburare . primele propozitii simple . Particularitati ale copilului .educatia sfincteriana .complicatii la nastere.cum a reactionat anturajul copilului la problemele acestuia .caând a pronuntat primele silabe . prezenta crizelor epileptice . ocupatie. pronuntia si articularea cuvintelor. exclusivismul 4. modificari importante in familie: divort.care este impactul problemei actuale fata de situatia scolara si familiala a copilului sau adolescentului .când a inceput sa ceara olita .câand a inceput sa mearga singur. Explorarea problemei .cine a avut initiativa acestui consult si a observat problemele copilului .reactia la separarea de mama.dezvoltarea motorie . corectitudinea gramaticala. refuzul scolar.surori. Examinarea fizica a.functionare generala pe aparate si sisteme : evidentierea bolilor cronice.ce cred pãrintii despre cauza bolii si ce cred ei cã agraveazã sau nu starea copilului . Interviul cu parintii 1. reactia la schimbarea scolii . gradul de implicare al parintilor in supravegherea copiilor. factorii stresori evidentiati in familie . virsta.

reactia la frustrare . Clinicianul isi face astfel o idee despre frecventa comportamentului copilului. care este de fapt o comunicare oarecum sistematizata prin care clinicianul afla date despre antecedentele copilului .voluntare sau involuntare : ticuri . capacitatea logic -operationala.apetitul. crize de furie obiceiuri : leganatul. relatia dependenta/independenta.nervozitatea . . despre evenimentele care o declanseaza. Sentimentele pozitive precum: toleranta.crize de furie . insomnia. somnul . cruzime. Majoritatea clinicienilor folosesc un "stil informal ". perseverenta.miscarile anormale . lasand timp pentru exprimarea anxietatilor. Se poate concluziona ca exista doua mari modalitati de interviu: a) primul este cel al clinicianului care este atent la emotionalitatea familiei si adapteaza spontan conversatia folosind intrebari deschise.anxietatea. probleme cu somnul : cosmaruri. probleme sfincteriene : greutatea ( scaderea sau cresterea voita in greutate).functionarea motorie : coordonarea miscarilor fine .trairea in comun a bucuriei. calitatea prieteniei.Aveti impresia ca va calca pe nervi ?" Astfel de intrebari provoaca un raspuns emotional puternic. Variabilele cruciale in evaluarea psihiatrica a copilului sunt cele care privesc atitudinea si sentimentele exprimate de parintii acestuia. somnolenta.fricile specifice. criticismul exagerat sunt observate de clinician discret pe masura ce acestea se releva in cursul interviului.caldura. Castigarea increderii familiei Majoritatea parintilor care-si aduc copilul la consult pediatric sau psihiatric considera ca problemele psihosociale sau psihosomatice ale copilului se datoreaza propriei lor incompetente. Aceasta este o tehnica flexibila care ii permite clinicianului o adaptare spontana a conversatiei la expresia emotionala a familiei Exista psihiatri si psihologi care aplica sistematic chestionare standardizate si interviuri structurate sau semi-structurate.mestecatul de obiecte necomestibile . clatinarea autoerotic. relatia cu ceilalti frati sau rude. capului. puterea de concentrare si mentinere a atentiei . memoria.capacitatea de relationare: relatia cu parintii. comportament antisocial : furt .acceptarea sau sentimentele negative precum ostilitatea . compulsii.sentimentul lipsei de valoare . prehensiunea.depresie. acestea duc la obtinerea unor informatii cat mai obiective si mai bogate dar au dezavantajul ca sunt percepute negativ de catre familia ingrijorata . b) al doilea tip de interviu este cel mecanic al cercetatorului interesat de studiul pe care-l face si mai putin atent la reactiile emotionate ale familiei si copilului. despre persoanele care au un rol pozitiv sau negativ in declansarea simptomelor. automatism ambulator. câati prieteni are. nivelul de dezvoltare a echilibrului. Alteori clinicianul arata simpatie si interes pentru exprimarea spontana a trairilor ceea ce are un efect similar de raspuns emotional care aduce astfel un plus de informatie privind atitudinea parintilor. lenes. neastamparat sau incet. impulsiv. buna comunicare.minciuna. relatia cu cei de aceasi varsta calitatea relatiilor. obraznicie. Uneori este nevoie chiar de a le provoca prin intrebari ce sugereaza prezenta lor sau in momentul in care ele se exprima . Secretul este de a obtine caât mai multe informatii eficiente pentru stabilirea programului terapeutic si pentru castigarea increderii familiei si copilului .vagabondaj. josnicie. suptul degetului.. construind in timpul acesta o câat mai buna relatie empatica care sa-i pemita ulterior o interventie psihoterapeutica. smulsul firelor de par.comportament : opozitionist.functiile cognitive : intelegerea. agresivitate. . afla detalii despre problema in cauza. cautand sa evite pe caât posibil intrebarile inchise si mai ales aprecierile critice. fara initiativa. Majoritatea parintilor au un acut sentiment de vinovatie considerind simptomatologia psihica a copilului ca fiind propriul lor esec educational. ritualuri. enurezis .clinicianul intervine cu intrebari care subliniaza sau reformuleaza Ex: "Ce simtiti cind copilul dvs. encoprezis . tendinta la lateralitate stinga.care are impresia ca se da mai multa atentie obtinerii de date decat suferintei lor reale: relatia pare formala si rece iar uneori lipsa de experienta a evaluatorului poate duce la pierdera clientului daca atentia a fost axata numai pe corectitudinea aplicarii testului si nu s-a avut in vedere si creearea unei relatii de incredere si suport. atentia.. Totul se desfasoara intr-o atmosfera relaxata pe care clinicianul o intretine.ganduri suiccidare.cum este privit de ceilalti copiiinteresul si comportamentul sexual Obtinerea informatiilor de la parinti si copii Exista mai multe metode pentru a obtine aceste informatii. rejectia. coordonarea si rapiditatea miscarilor in cursul alergarii sau prinderii mingiei. stereotipii Observarea sentimentelor si atitudinilor parintilor. comportament .despre modul lui de comportament si despre motivele care i-au determinat sa ceara consultul. vandalism.afectivitatea : tristetea. exprimarea afectiunii . comportament piroman. concentrarea : distractibilitatea. . Apoi discutia se axeaza pe aspectele relevante ale simptomelor actuale.nivelul activitatii : hiperactiv.

balbismul. limitarea fanteziei sau imaginatiei. intrebari de apropiere se ajunge la prezentarea problemei. Uneori adolescentul descrie singur continutul simptomatologiei alteori raspunsurile acestuia sint monosilabice existind o dificultate clara in mentinerea conversatiei sau chiar un refuz. construit -mers intr-un picior . desenat . apatie. ce parere are despre el.Colegii . Atitudinea clinicianului difera in functie de virsta interlocutorului. opozitie.Nivelul de dezvoltare a limbajului .in ce conditii apar acestea e) cum se percepe pe el insusi. care ii sunt performantele b) care sunt activitatile extrascolare preferate . neputinta .Gandirea : modul de expunere al evenimentelor . impulsivitate . Regula este deci ca interviul psihiatric sa aiba si un rol empatic de construire a increderii reciproce. rejectie) . tristetea sau depresia.fine . grijile copilului. Intr-o evaluare completa trebuie urmarite mai multe arii ale comportamentului. reveria. gradul de nutritie semne de abuz sau neglijare . furia. . ideatia lenta. atitudine teatrala . pentru ca exprimarea non-verbala a emotionalitatii se mentine. spre exemplu. obsesii. Se vor formula intrebarile discret pentru a afla: a) comportamentul la scoala . simple de introducere.este evaluata nefericirea. care sunt aspectele care-l deranjeaza.care sunt zonele de conflict d) care sunt enimentele care-i provoaca tristete . vigilenta .Interactiunea sociala .in timpul interviului clinicianul poate observa toleranta la frustrare a copilului si comportamente neadecvate precum: obraznicie .de calcul matematic Examenul general este obtinut in timpul interviului. fuga de idei . neastampar. nervozitatea . neologismele . Poate fi observata si relatia cu parintii ( tensiva. Uneori dialogul devine monolog. Copilul sau adolescentul care vine singur la consultatie ridica multe suspiciuni si este preferabil sa se amine delicat intrevederea pentru o alta data cind parintii sint disponibili.depersonalizare . relatia cu prietenii si colegii c) cum isi vede el propria familie .scris . . . daca are dificultati sau ce anume il deranjeaza . lentoare. copilul se obsarva : Astfel . Interviul cu copilul Este preferabil sa se faca in prezenta parintilor chiar daca la un moment dat adolescentul. Astfel interviul cu adolescentul sau copilul mare se face delicat dupa ce acesta s-a asezat comod. retractie. dar nu in totalitate . Folosind jucariile se pot imagina jocuri prin care copilul sa-si exprime anxietatile sau fanteziile. relaxata. derealizare . rusine. comportament manipulativ. halucinatiilor.Preceptia: prezenta iluziilor .Activitatea : nerabdare. gandirea dezorganizata .bizareriile de limbaj precum echolalia . anxietatea . b.. schimbarile de dispozitie. cuvintele fara sens .Aspectul general : semne de dismorfism. Desenul liber sau dirijat ajuta la proiectarea emotiilor si a eventualelor traume. dorinta de a pleca . in cursul conversatiei cu adolescentul sau . daca este multumit de el f) care sunt eventualele acuze somatice g) ce parere are despre consumul de alcool si droguri. tulburarile de memorie . distractibilitatea . fricile.indiferenta. ganduri anormale ( idei delirante ).Acuzele somatice : cafeleea . perseverarea . daca el este consumator h) care au fost cele mai stresante evenimente din viata lui i) cum isi vede viitorul Evaluarea abilitatilor ." Clinicianul trebuie sa evite cu multa grija condamnarile sau aprobarile incercand sa afle circumstantele. Oare ce-i face sa fie astfel. anxietate.Gradul de orientare . In cazul examianarii unui copil mic . lapsusurile . Treptat dupa citeva intrebari banale.deficientele de limbaj sau intelegere. idei prevalente.Am vazut multi copii carora le este greu sa vorbeasca despre ei insisi.motorii . sentimentul vinovatiei .De aceea este foarte important sa se evite pe cât posibil critica iar fiecare oportunitate va fi comentata pozitiv intarindu-se increderea in capacitatea lor de a se descurca cu propriul copil.Afectivitatea . .Atentia: probleme de concentrare a atentiei . tipatul. hiperactivitate sau bradichinezie . Cred ca te simti umilit . este separat. Ex " Esti foarte trist. tulburarile functionale . preferabil in lateral nu fata in fata ceea ce creaza o senzatie de disconfort. dependenta. agresivitate. la scoala. interviul decurge in alt mod. sfidare. indiferenta. pe varfuri -grosiere . Atunci intra in joc " maiestria" terapeutului care uneori chiar cu dificultate deschide drumul spre exprimarea trairilor.

Examinarea fizica si investigatii Evaluarea psihiatrica se poate incheia cu examenul fizic somatic si neurologic pentru identificarea eventualelor deficite motorii.isi maninca unghiile . de atentie . Este un instrument obligatoriu in cercetarea stiintifica si mai ales in cercetarea farmacologica.caracteristici gandite si scorate pentru un mare lot de subiecti.profesorilor sau pot fi completate chiar de catre copilul in cauza .chestionar de tipul RUTTER B. ele au avantajul ca pot fi trimise parintilor. la nevoie in functie de suspiciunile de diagnostic se pot face investigatii suplimentare. obiceiuri neadecvate (se freaca la nas . trebuie aflata natura lor : .da din picioare . c.. asa cum am aratat in capitolele anterioare. In continuare vom enumera tipurile de teste si abilitatile testate de acestea dat fiind faptul ca sunt gandite pentru a masura o anumita functie. d. Pentru toti acesti profesionisti este necesara gruparea in cel putin trei categorii de nevoi mai frecvente ale copilului : .violent . dificultati specifice de invatare. Interviuri si chestionare standardizate Interviurile standardizate au un grad mare de reliabilitate si pot fi aplicate si de alti membri ai echipei . agresiv verbal.1.deficit in functiile psihologice subordonate precum : memoria. asistentul social. intarzierea mintala Mare parte din evaluarea psihologica are ca scop problemele educationale si cele de invatare.Caracterizarea generala a comportamentului : comportament necorespuzator varstei.este considerat deja un sistem diagnostic traditional si foloseste . Dupa ce s-a stabilit ca exista probleme acute .si cu citeva intrebari aditionale specifice copilului in cauza. pediatrul .Aceste categorii profesionale se pot confrunta cu alte tipuri de simptome sau probleme ale copilului si anume : tulburari de limbaj. intarzieri sau deficite de dezvoltare a limbajului . Clinicianul prefera diagnosticul clinic dar probabil combinarea celor doua tehnici poate aduce mai multe informatii utile. Ei pot face o caracterizare generala a acestuia privind performantele scolare. criterii de diagnostic care sint rezultatul unui consens obtinut de doua grupuri de experti . Unii autori vorbesc despre Paradigme de diagnostic : Diagnosticul clinic si Aprecierea empiric-cantitativa. profesorul . • Diagnosticul clinic . de relationare cu ceilalti copii . comportament agresiv cu gesturi agresive. dificultati de invatare . asistente de ocrotire.examen oftalmologic si examen fund de ochi . iar unii dintre psihologi lucreaza chiar alaturi de invatatori monitorizand efectul interventiilor asupra copilului putand astfel interveni pentru obtinerea progreselor si buna functionare scolara a copilului. de coordonare. Apoi procedura de analiza statistica multivariata este aplicata pentru a identifica care sint itemii care definesc sindromul pacientului in cauza. probleme emotionale si de comportament . Aprecierea empiric .inainte de evaluare. gesturi repetitive ( leganat . imprevizibil .2. orientarea vizuala in spatiu . imatur motivational . Returnate in timp ele pot furniza o baza de discutie pe problemele identificate prin chestionar. Este un procedeu de" jos in sus " pentru ca incepe cu un mare numar de itemi . Exista si alte categorii profesionale medicale sau nemedicale care vin in contact cu copilul sau adolescentul si anume: medicul de familie. interviuri semi-structurate sau nestructurate .3.deficit educational Mare parte dintre psihologi utilizeaza teste psihologice standardizate asociate cu observarea psihologica. denumite si functii executive in care este implicata capacitatea de integrare si control a activitatii. EEG. Investigatiile paraclinice includ screening. e.trasaturi de comportament corespunzatoare sexului opus . atentia. Chestionarele nu inlocuiesc procesul de formulare a diagnosti-cului .grupul OMS care a elaborat ICD -ul si grupul expertilor Societatii Americane de Psihiatrie care a elaborat DSM-ul. Teste pentru determinarea : . • Evaluarea psihologica Problemele emotionale si de comportament ale copilului nu necesita in mod obligatoriu consult psihiatric.ul sangvin si urinar.cantitativa deriva din conceptele psihometrice care utilizeaza proceduri cantitative pentru a afla empiric care caracteristica a tulburarii are o pondere mai mare. Completarea interviului cu informatii obtinute de la profesori Preferabil este ca evaluarea psihiatrica sa fie completata cu observatiile invatatorilor sau profesorilor care cunosc copilul. Este un procedeu de " sus in jos". Alteori se poate trimite acestuia un chestionar pe care sa-l completeze .isi smulge fire de par ). CT sau RMN ( la nevoie ) .SCALE . comportamentul in clasa sau cu ceilalti copii. Aceasta tehnica are avantajul ca se bazeaza pe cea mai actuala distributie a scorurilor in populatie. . vizuale sau auditive asociate acuzelor reclamate de familie. Formularea diagnosticului Cu informatiile obtinute in timpul evaluarii clinicianul formuleaza un diagnostic care reprezinta de fapt organizarea acestor date. iresponsabil .topait) .

nevoilor . etc. etc) . conditie de baza pentru desfasurarea unor activitati. consilierea si terapia suportiva. Rezultatelele testarii QI nu trebuie absolutizate. de autoservire si nivelul de socializare ) prin raportare la limitele normalului . motor . de limbaj . Copilul cu probleme motorii si emotionale poate avea dificultati in "respectarea " stadiilor de dobindire a unor deprinderi. de comportament sau dizarmonii de personalitate.) .Nivelul general de inteligenta . memorie. consiliere specifica obiectivelor medicale. a functionarilor publici.insuficientelor educationale ( incapacitatii totale sau partiale a parintilor de a stimula performantele reale ale copilului ) b) Riscul obtinerii de informatii false la teste Folosirea inadecvata a testelor copilului) Conditii inadecvate de aplicare ( zgomot . .. proces de evaluare psihologica in care se utilizeaza diverse metode si vizeaza analiza de catre psihologul clinician a urmatoarelor aspecte: . Se poate determina astfel nivelul atins de fiecare achizitie in parte si pot fi delimitate ariile de dezvoltare in care mai trebuie stimulat copilul Invatarea este un proces stadializat. cu scopul identificarii unor conditii patologice responsabile pentru tulburarile cognitive. factori sau circumstante care distrag atentia copilului .Cunostinte scolare : scrisul. lipsa de experienta a psihologului . gandire.culturale ale Psihologia clinica Presupune ca prim palier evaluarea mecanismelor si functiilor psihice. afective. profesii si care implica examinare psihologica (ex. testarea profesorilor. abilitatea motorie . autocunoastere. conditiilor socio . anxietatea sau refuzul copilului de a coopera) Generalizarea concluziilor ( exista o inevitabila eroare datorata subiectivitatii copilului in conditii de testare . Diagnostic si evaluare clinica Psihodiagnosticul are in vedere investigarea factorilor psihologici relevanti pentru desfasurarea diverselor activitati.precum Ghidul Portage sunt folosite pentru aflarea nivelului actual de dezvoltare psiho . Aplicarea testelor a) Indicatii Testele pot juca un rol important in evaluarea : . in sensul dezvoltarii si optimizarii personale.Abilitati speciale : limbaj. cititul.nivelului de dezvoltare a copilului ( nivelului intelectual) . achizitiile sale motorii. abilitatea perceptuala.Teste comparative ale performantelor individuale raportate la datele din populatia generala si corespunzatoare varstei copilului investigat.evaluare cognitiva si neuropsihologica (atentie.Teste de identificare a punctelor de rezistenta si slabiciunilor Proceduri .evaluarea psihologica a starii de sanatate psihica. Urmatoarea etapa vizeaza interventia psihologica de specialitate. calculul matematic . afectiv .motorie atins de copilul examinat (comprtament cognitiv . de limbaj sau in alte domenii se vor face eventual in alte momente uneori mai tirziu " decat scrie la carte". limbaj.dificultatile existente in familie . La nevoie se reevalueaza si se va explica familiei gradul limitat de predictibilitate al testelor ) (teste neadaptate varstei . Acelasi test poate fi scorat altfel in alta zi cu alt investigator . avizarea contabililor experti.

evaluarea contextului familial. testul ceasului. în limitele competentei psihologului . atestare adoptie. Scala de Evaluare Globala a Functionarii Relationale (SEGFR)/ Global Assessment of Relational Functioning (GARF) Scale. Instrumentele psihologice utilizate in procesul de evaluare clinica includ: > interviul (structurat. etc).evaluarea gradului de discernamant al persoanelor. social.evaluarea parametrilor bio-fiziologici .evaluare afectiv – emotionala . Interventie psihologica Interventia psihologica efectuata de psihologul clinician poate implica: 1.ex: Scala de Evaluare Globala a Functionarii / Global Assessment of Functioning Scale (GAFS).evaluare comportamentala . chestionare de aptitudini. cultural in care se manifesta problemele psihologice . testul MMSE (Mini Mental State Examination). economic. liber).evaluarea dezvoltarii psihologice . familiei . > observatia > teste psihologice clinice . alte teste de personalitate cu valente clinice.evaluarea unor probleme psihologice specifice cuplului. Activitatea de preventie primara si secundara a tulburarilor psihice – are in prim plan promovarea sanatatii si a unui stil de viata sanatos .evaluarea personalitatii şi a mecanismelor de coping/adaptare/de aparare . semistructurat.alte evaluari în contexte care implica dimensiuni psihologice clinice (ex. Scala de Evaluare a Functionarii Sociale şi Profesionale (SEFPS) / Social and Occupational Functioning Assessment Scale (SOFAS). profesional.. chestionare de orientare profesionala in consilierea vocationala.

3. etc . tulburari de adaptare. demente vasculare). . Consiliere psihologica si psihoterapie specifica obiectivelor medicale particulare . de control al impulsului demente (dementa Alzheimer. prelungirea ingrijirii copilului.psihodiagnostic si evaluare psihologica clinica a persoanei adulte sanatoase sau care solicita incadrarea in grad de handicap si/sau orientarea profesionala. tulburari de somn. alte boli cronice). evaluare cognitiva (stabilirea coeficientului de inteligenta IQ/coeficientului MMSE) . atacuri de panica. depresie. tulburari de memorie. cuplu şi familie).expertiza specifica a factorilor implicati in sanatate si boala. stabilirea timpului de vizitare a copiilor. . tulburari afective. tulburari de comportament alimentar. dementa Parkinson. Astfel. anxietate. stabilirea custodiei minorilor. fobii. modificarea stilului de viata. sunt investigate aspecte legate de sanatatea clinica sau psihosomatica. demente senile. la cererea unor institutii abilitate stabilirea gradului de discernamant. pregătire preoperatorie. .consilierea în situatii de criza şi asistenta bolnavilor terminali (tumori canceroase. nevroze. consiliere postoperatorie).managementul conflictului şi negociere. Consiliere psihologica si psihoterapie suportiva .optimizare şi dezvoltare personala. de grup. posttraumatice. psihologul clinician indeplinind urmatoarele functii: . tulburari cauzate de stres. etc. autocunoastere ( coaching).evaluari psihologice complexe în situaţii de: abuz sau neglijare a copilului.2. cresterea aderentei la tratament.consiliere psihologica cu ajutorul tehnicilor cognitiv – comportamentale specifică obiectivelor medicale (ex. .psihoterapie de relaxare şi sugestie.interventie psihoterapeutica specifica in cazul tulburarilor de personalitate. cat si preventia tulburarilor psihice. . obsesii si compulsii.psihoterapie de scurta durata centrata pe problema (individuale. stabilirea aptitudinii pentru adoptie. tulburari distimice. sindrom anxios-depresiv. urmarindu-se atat optimizarea starii psihice a persoanelor sanatoase. tulburarilor afective datorate hipotiroidismului cu simptome depresive. tulburari aparute ca urmare a accidentelor vasculare cerebrale (AVC). psihoterapia tulburarilor mentale datorate unor conditii medicale generale. .

aptitudinea sau/si. . institutii de invatamant). Evaluarile psihologice clinice se finalizeaza cu eliberarea unui aviz psihologic care sa ateste starea de sanatate psihica.rapoarte psihologice catre diferite institutii: instanta judecatoreasca. cu un Raport de Psihodiagnostic si Evaluare Clinica. dupa caz..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful