P. 1
FISA DE EVALUARE PSIHOMOTRICĂ

FISA DE EVALUARE PSIHOMOTRICĂ

|Views: 321|Likes:
Published by galusca2001

More info:

Published by: galusca2001 on Jul 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/28/2015

pdf

text

original

FISA DE EVALUARE PSIHOMOTRICĂ 1.

Motricitatea generala a)Mobilitatea capului si a gâtului -executa miscari stânga/dreapta; -executa miscari sus/jos; -executa miscari fata/spate; -executa miscari de rotatie în ambele sensuri b)Motricitatea membrelor superioare -realizeaza miscari stânga/dreapta; -realizeaza miscari sus/jos simultan si alternativ; -realizeaza miscari de rotatie în aceeasi directie, simultan si alternativ; -realizeaza miscari de rotatie ale bratelor, în sensuri diferite; -aruncarea si prinderea unei mingi cu mâna dreapta si apoi cu mâna stânga; c)Motricitatea membrelor inferioare -executa sarituri într-un picior (stângul/dreptul); -executa saritura cu ambele picioare; -realizeaza urcare/coborâre pe scari, cu ambele picioare si alternativ; -îndoaie genunchii; -realizarea miscarilor de balansare (stânga/dreapta); -realizarea miscarilor de rotatie (stânga/dreapta) 2.Motricitatea fina -rupe în bucatele hârtia; -taie diferite materiale (decupare); -modeleaza plastelina; -îndoieste si ruleaza o bucata de hârtie/carton; -pune într-o sticluta margele,bile; -traseaza linii cu creta pe tabla; -introduce ata în ac; -strânge o minge de cauciuc în mâna; 3.Schema corporala -indica/numeste partile propriului corp; -indica/numeste partile corpului pe alta persoana; -duce mâna dreapta la ochiul, urechea, piciorul, mâna stânga; -duce mâna stânga la ochiul, urechea, piciorul, mana dreapta; -indica partile corpului pe o imagine; -deseneaza o figura umana/asambleaza siluete din carton decupat;

-completeaza o figura umana lacunara;
4.Lateralitate

-indica partea dreapta/stânga în raport cu propriul corp; - indica partea dreapta/stânga în raport cu corpul altor persoane; -indica partea dreapta/stânga pe o imagine grafica data; 5.Structura perceptiv-motrica de culoare - denumeste culoarea obiectelor; -denumeste culorile din imaginile date; - realizeaza clasificari dupa criteriul culoare; -utilizeaza la cerere anumite culori în cadrul unui desen; 6.Structura perceptiv-motrica de forma si marime -prezinta si denumeste principalele forme geometrice: patratul, cercul, triunghiul, dreptunghiul; -identifica forme geometrice dintr-o multime, pe anumite criterii: mare/mic, subtire/gros; -construieste imagini simple cu ajutorul figurilor geometrice (casa, masina); 7. Structura perceptiv-motrica de spatiu
-cunoaste parametrii ce servesc la organizarea spatiului (stânga/dreapta, sus/jos, lânga, etc.);

-executa miscari ale corpului în diferite directii; -indica reperele spatiale fata de propriul corp; -cunoaste parametrii ce servesc la organizarea spatiului foii; 8.Structura perceptiv-motrica de timp -cunoaste parametrii ce servesc la organizarea timpului (înainte, dupa, ultimul); -parcurge o distanta, mai întâi încet, apoi cu pas normal si în final în fuga, urmarind timpul necesar parcurgerii (timp mai scurt sau mai lung); -recunoaste momentul în care are loc o actiune (bate din palme când cineva spune un cuvânt, când trece prin dreptul unui obiect); -cunoaste momentul/succesiunea unei actiuni (mai întâi îmi pun haina, apoi caciula); -descrie actiuni ce vizeaza propria persoana (programul zilnic);
-raspunde la întrebari legate de reperele temporale de baza (momentele zilei, zilele saptamânii, lunile anului, anotimpuri).

Nota: Pentru fiecare item se noteaza cu: + pentru pentru partial realizat. Întocmit

realizat;

- pentru nerealizat; +/-

Teste pentru masurarea nivelului de dezvoltarea psihomotricitatii
Teste pentru masurarea nivelului de dezvoltarea psihomotricitatii

instrument de o mare valoare practica si teoretica. Conditiile ca o proba sa fie test sunt: . sunt in cautarea unei metrii. Masurarea este o notiune care desemneaza atribuirea de numere unor fapte sau date continue sau discontinue. care nu se opreste aici ci continua cu evaluarea acestor date. testele au fost elaborate si dezvoltate de psihologia aplicata incepand cu sfarsitul secolului XIX. Standardizarea se refera la: .standardizarea stimulilor prezenti pentru a provoca reactiile ce vor fi inregistrate cat mai exact si mai complet.standardizarea instructiei date in legatura cu sarcina ce trebuie executata. mai frecvent dintr-o serie de probe construite in scopul stabilirii prezentei sau absentei unui aspect. deci si gimnastica. Sportul.1. a particularitatilor de manifestare sau a gradului dezvoltarii lui. Testarea ca metoda de evaluare a capacitatilor psihomotrice Nevoia de masurare s-a extins foarte mult in sport in scopul patrunderii in esenta problemelor acestui fenomen social. Testul consta dintr-o proba. Ca instrumente de masura. .standardizara si etalonarea. .standardizarea modului de cotare a reactiilor. Testul reprezinta un instrument cu ajutorul caruia se poate contura diagnosticul motric sau motrico-diagnoza si diagnosticul psihic sau psiho-diadnoza. Metoda testelor s-a impus dupa constituirea psihologiei experimentale si a avut ca obiectiv principal determinarea diferentelor individuale. .

validitate si sensibilitate.Eclache. Fleishman distinge 11 factori. In sensul cel mai larg. care este confirmat si acceptat si de R. . Fidelitatea unui test ne indica in ce masura rezultatele obtinute cu ajutorul lui sunt demne de incredere. .Domeniul perceptiv – motor (psihomotor) In studierea primului domeniu. Cunoscand coeficientul de incredere al unui test putem aprecia daca diferentele individuale obtinute sunt determinate de diferentele reale dintre subiecti. Procedeele de validare sunt: . Examinarea valorii diagnostice a testelor sau testarea testelor depinde de finalitate. . prin validitatea unui test se intelege faptul ca el masoara in mod adecvat trasatura propusa.validarea de concurenta – se refera la faptul ca cel care alcatuieste un test trebuie sa se asigure ca toate aspectele majore care constituie continutul trasaturii masurate sunt surprinse in diferite probe si apar intr-o dozare corecta. Thomas. J.P.validarea empirica –e utilizata atunci cand testul a fost alcatuit in scopul unei selectii. pe care ii gasim reprezentati in tabelul de mai jos.Keller (1995).validarea predictiva – urmareste in ce masura subiectii care au avut o buna reusita in cadrul testului vor avea o reusita asemanatoare si in activitatea reala. stabilitatea rezultatelor in cazul in care aceiasi subiecti sunt masurati de persoane diferite. . J. 2. Principalele aspecte sub care un test trebuie sa fie fidel sunt: .caracterul adecvat al tuturor probelor care constituie testul in ansamblu – omogenitatea probelor.stabilitatea in timp a rezultatelor obtinute cu ajutorul lui.Etalonarea – consta in faptul ca rezultatele individuale sunt masurate prin raportarea lor la cele obtinute de o populatie cat mai reprezentativa atat din punct de vedere numeric ca t si din punct de vedere al compozitiei.

Proba clasica de reactie la un semnal luminos. Manipulari de obiecte mici care implica participarea degetelor 5. Factor comun sarcinilor care implica o continua anticipare la adaptarile motorii legate de schimbarile de viteza si/sau de directie a unui obiect in miscare. Orientarea raspunsului 4. Coordonarea ambelor maini. Precizia controlului DESCRIERE Factor comun sarcinilor care impun adaptari musculare fine si riguros controlate –totusi. in egala masura. Factor comun sarcinilor psihomotrice privind reactia vizuala de discriminare. La fel de pertinent este si testul lui “O’Connor”. Dexteritatea degetelor . Testul lui “Perdue”. Testul de manipulare al lui “Minessota”. Aceasta capacitate intereseaza. miscarile membrelor superioare si ale celor inferioare. nu chiar hipercontrolate – indeosebi cand sunt implicate grupuri musculare importante. dupa Fleishman: FACTORI 1. fara impunerea unei mari precizii. o linie care isi schimba pozitia intamplator. Capacitate cunoscuta in psihologia muncii. Subiectul incearca sa mentina stiletul in contact cu tinta situata pe marginea unei placi care se invarteste. cu ajutorul unui volan. TEST Urmarire circulara. Timpul de reactie Viteza cu care un subiect este capabil sa raspunda la un stimul cand acesta apare. Subiectul trebuie sa basculeze unul dintre cele 4 intrerupatoare in functie de configuratia luminoasa aparuta. Coordonarea tuturor membrelor 3. Dexteritate manuala 8. Adaptarea directiei membrului superior cand manipuleaza obiecte mari. Controlul vitezei 7.Lista. Sa se ciocane cu un stilet. Viteza miscarii bratului 6. Capacitatea de a coordona simultan miscarile diferitelor membre. alternativ si cat mai repede posibil. Testul celui care roteste poate fi considerat valabil. Subiectul apasa pe un buton indata ce apare semnalul. A plasa cat mai rapid cuie mici de lemn in gauri ce au 2. descriere si metoda de masurare a factorilor care alcatuiesc domeniul perceptivo – motor. Viteza cu care un subiect poate efectua o miscare larga a bratului. Timp de reactie discriminativa. pe doua placi A si B A mentine pe o tinta.

. de judecata – toate raportate la obiectivele stabilite pentru diferitele activitati de educatie fizica sau sport. intelegerii. fara a solicita nici viteza nici forta. 9. capacitatii de evaluare. Siguranta bratului 10. capacitatii de sinteza. capacitatii de analiza. Coordonare intre mana si ochi Test asemanator cu “greceasca lui Bonnardel”. Masurarea in domeniul cognitiv urmareste obiectivizarea nivelului: a) b) c) d) e) f) cunostintelor. de asemenea. Factorul acesta implica. Viteza ansamblului incheietura mainii – degete 11. Fleishman noteaza ca factorul acesta ar mai putea fi denumit si “tapping”. Masurari in domeniul cognitiv si afectiv In sistemele de educatie fizica si sport evoluate sunt luate in consideratie – alaturi de obiectivele psihomotrice – si obiectivele de ordin cognitiv si afectiv. sa se umple cat mai multe cercuri intr-un timp dat. Precizie in realizarea miscarilor facute de ansamblul brat –mana. pozitionarea ansamblului brat-mana.fost facute intr-o scandura. rezumandu-ne la unele exemplificari care subliniaza insemnatatea problemei. Se face cu creionul un punct in cerculetele unei figuri. Nu intram in detalii. posibilitatilor de aplicare a cunostintelor. Punctare sau tintire 3. Sa se bata cu un creion de trei ori in fiecare cerc. atat in privinta operationalizarii lor cat si in privinta evaluarii.

c). consideram ca putem numi cu titlu generic psihomotricitate. In sinteza. .capacitatea de analiza chinestezica.lateralitatea.capacitatea de diferentiere a miscarilor.generalizare prin utilizarea valorilor etice sportive in viata de toate zilele.echilibrul static si dinamic. . atentie). dorinta de a le respecta. Unele dificultati de ordin terminologic si semantic au condus la reconsiderarea termenului “ indemanare”. . .capacitatea de adaptare si readaptare motrica. satisfactia respectarii regulilor. b). . dorinta de a le accepta.precizia.capacitatea de combinare a miscarilor.Masurarea in domeniul afectiv urmareste atitudinile sau capacitatile de: a) receptare a valorilor (constientizare. . existenta in sistemul integrator a urmatoarelor capacitati: .valorizare (acceptarea valorilor etice din sport. Studiul capacitatilor psihomotorii Indemanarea a fost si este considerata si astazi de teoria educatiei fizice drept una dintre capacitatile motrice de baza.capacitatea de dirijare si control. . .capacitatea de invatare motrica.raspuns (comportament) – respectarea regulilor. . convingerea in insemnatatea lor ). dorinta de a fi corect. Capacitatile coordinative se definesc prin aceleasi componenete cu ale notiunii de psihomotricitate. la analiza lui din punct de vedere operational. .capacitatea de orientare spatiala si temporala. Asa s–a ajuns ca de aproape douazeci de ani se foloseste – la inceput paralel cu termenul indemanare si mai apoi aproape exclusiv – termenul de capacitate coordinativa. d).

capacitatea de ghidare motorie se bazeaza in special pe componentele coordinative ale capacitati de diferentiere kinestezica.capacitatea de reactie. fara de care miscarea.capacitatea de diferentiere kinestezica.. capacitatea invatarii motorie este treapta cea mai inalta. sunt in stansa corelatie.capacitatea de coordonare generala si de coordonare intre segmentele corpului. .capacitatea de analiza statico-dinamica. cinci capacitati coordinative ( care este identica cu psihomotricitatea) fundamentale pe care a incercat sa la clasifice ierarhic astfel: 1. capacitatea de invatare motorie se bazeaza inainte de toate pe mecanismele de receptionare.capacitatea de orientare spatiala. Cu toate acestea. avand o consistenta baza de comparatie care apeleaza la procese anterioare de invatare. O adaptare optima corespunzatoare modificarilor situationale nu este posibila decat pe baza unei experiente motrice suficiente. Trebue sa stii.ritm. si o precizie suficient de mare pentru a furniza o solutie gestuala satisfacatoare. In primul rand apar procesele perceptive (analiza). a. “sa faci “ si abia apoi se pune problema “ cum sa faci”. preluare si stocare a informatiei. de asemenea. Hirtz (1972) a subordonat celor trei capacitati de baza. in realitate orice capacitate de ghidare sau de adaptare si readaptare motorie este lipsita de sens. . . 2. vizuala.capacitatea de adaptare si readaptare motrica depinde nu numai de cea a invatarii. acustica. In ghidarea procesului de adaptare este necesara. c. b. cognitive si cele referitoare la memorare (procese relevante ale memoriei si operatiilor neuro-fiziologice de sinteza). . dar si de capacitatea de ghidare motorie. mai intai. ale capacitatii de orientare spatiala si ale capacitatii de echilibru. .ambidextrie. Aceste trei capacitati de baza.

Capacitatile coordinative sunt de neconceput fara o buna dezvoltare performantei: forta. capacitatea de diferentiere chinestezica. 5. Deci. 4.3. 2.capacitatea de ritm. capacitate de ritm (simtul ritmului). capacitatile coordinative nu sunt eficace in performanta sportiva decat in cooperare cu capacitatile Incercarea de ierarhizare a capacitatilor coordinative (a psihomotricitatii) Hirtz.capacitatea de reactie. conditionale. 5. capacitatea de echilibru. capacitatea de formare motorie. 7. a celorlalti factori fizici ai viteza. capacitatea de ghidare motorie. 6. capacitatea de reactie. 8. 3. Aceasta lista o putem completa in continuare cu urmatoarele elemente: . capacitatea de orientare spatiala. (1982) a dus la urmatoarea clasificare: 1. capacitatea de adaptare si readaptare. capacitatea de coordonare-viteza. rezistenta si implicarea lor complexa in realizarea miscarii.capacitatea de echilibru. 10. 9. capacitatea de coordonare-rezistenta. 4.

distantele de plasare a jaloanelor. alergare serpuita sau alergare cu pasire in cercuri desenate pe teren sau cu pasire in interiorul unor anvelope (se cronometreaza timpul de parcurgere a traseului ).capacitatea de coordonare ochi-mana se apreciaza prin precizia si cursivitatea desenului in oglinda sau prin aruncarea mingii de oina la tinta.122-125). De regula aceste probe sunt standardizate marimea tintelor.Agilitatea. Saritura se face fie spre dreapta. capacitatea de coordonare ochi-picior prin trimiterea mingii prin voleibolare intr-un dreptunghi desenat pe un zid. 13. P. Termen rar folosit in literatura romana privitoare la capacitatile (aptitudinile) motrice.capacitatea de cordonarea generala a corpului se masoara cu proba Matorin ce consta din efectuarea de catre subiect a unei sarituri in jurul axei corpului si realizarea unei rotatii cat mai ample. Se poate inregistra si suma celor doua rotatii. probele implica si participarea vederii. In cea mai mare masura. Pentru masurarea agilitatii intregului corp se folosesc probe: “ghemuit – intins – stand” in 10 secunde si “pasire laterala “ pe linii distantate paralel la 1. “ strug”. (Cf. 12.20 m.11. Firesc. fie spre stanga. capacitate de coordonare a membrelor se examineaza cu pantografe coordinografe. cine este agil este si bine coordonat. 16. 14. Probele de ambidextrie. el defineste aptitudinea care insumeaza coordonarea motrica si mobilitatea si consta din abilitatea de a schimba rapid directia corpului sau membrelor.dupa preferinta subiectului. . regulile de notare etc.Precizia si stabilitatea miscarilor se apreciaza si masoara termometre si stabilometre construite in variante din cele mai diverse si prevazute cu numaratori electrici pentru greselile si durata acestora in timpul parcurgerii unui traseu sau al mentinerii fixe a aparatului (sau a ochirii). timp de 20 secunde (se numara executiile ). intrucat subiectul nu aterizeaza exact pe locul de unde a plecat. de disociere a miscarilor sunt cunoscute din examinarile psihologice. Masurarea se face in grade sexagesimale cu ajutorul busolei. 15. Kirkendall. sau prin conducerea mingii printre jaloane.

7. (1995) – Cognitive Development. S. in P. Psyche.BORGOGNO.LEWIN. DUMUTRU (1992).. Cohman (eds). . Edit. nr.M.Bailliere. C. Mass: Blackwell. S. Tehnica.DURKIN. Ed.BIBLIOGRAFIE 1.. (1986) – La reeducation phisiyque. (1995) – Development Social Psychology: From Infancy to Old Age.GARVEY. London: Fontana / Open Books. Cambridge. Bucuresti 2.1. col. teorie si practica. Bucuresti. M. KURT (1936) – Principles of Topological Psychology.E. Ed.ORFORD. Bucuresti. J.Procesul educatiei intelectuale. Revista de educatie speciala. ANN (2000) – Psihologia dezvoltarii.MOTET. Stiintifica.. in Tratatto di neurologia riabilitativa. A. New York and London. Roma. (1991) Play (2nd edn).LAPIERRE.BRUNER.BIRCH..M.Valoarea integrativa a activitatii de educatie fizica pentru elevii din invatamantul special. ELETTA – Psicomotricita e terapia psicomotoria. K.B. Ed. 3. Marapese editore. J.. (1970).. Formica. 5. Development Psychology (Harlow: Longman) 9. pag. 9. (1998). Paris.MEADOWS. vol I. 8. McGrow Hill book Co. Bucuresti. 71-77. J. 4. 6. Oscar Print. Bryant and A. IM.Psihologia comunitatii.

Ed. Centrul de Cercetari pentru Problemele Sportului 15. URSULA (coord.PIAGET. Ed. 13. Paris.Psihologia copilului. URSULA (1966). nr.. Bucuresti. URSULA (1967). 347-349.Dezvoltarea operativitatii gandirii de la 7 la 11 ani. An Aplication to Physical Education Skills. Centrul de Cercetari pentru Problemele Sportului 14. London. Ed. JEAN. N.SINGER.) (1970). Didactica si Pedagogica.RENE.10. Bucuresti. Et Sport. New York. Editura didactica si pedagogica. Bucuresti.. (1972) – Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei. Didactica si Pedagogica.a. m 116. Ed Stiintifica.PARLEBAS. Ph. McMillam. 19.PIAGET. JEAN. Didactica si Pedagogica. DARBEL. 18.Probleme psihologice ale jocului si distractilor.). nr.SCHIOPU. Bucuresti. PIERRE (1976) – Activite phisique et education motrice. Ed. Editions “Revue Education Phisique et Sport”.370. .Motor Learning and Human Performance.PSIHOLOGIA SPORTULUI (1995) – Sportul de performanta. 12. 17.Appreciation du niveaux moteur des enfantes des 5 a 11 ans. INHELDEK (f. Bucuresti. Paris 11. Bucuresti.) – Psihologia copilului (trad. (1968).SCHIOPU. JAM (1972). editia a-II-a. 16.SCHIOPU. Bucuresti.. R.PSIHOLOGIA SPORTULUI (1994) – Sportul de performanta.

de aceea trebuie sa existe criterii si scale de evaluare specifice grupelor de varsta. Cand evaluarea se face unui copil mai mare este necesara prezenta la interviu si a bunicilor care eventual sunt implicati in cresterea copiilor.Pregatirea si experienta -legale.Motivatia parintilor este importanta.Informatiile pe care le furnizeaza apartinatorii sunt marcate de subiectivismul acestora si de asteptarile lor. Factorii care pot influenta procesul de evaluare Profilul psihologic al copilului difera in functie de virsta . cu jucarii la indemana. Cand este vorba de evaluarea unui adolescent atunci se va discuta intii cu el si apoi cu parintii (separat sau in prezenta adolescentului). unii autori sugereaza ca este oportuna intrebarea "Cum ai prefera sa-ti spun?". hirtie pentru desenat si jucarii speciale cu incastre. Scopurile evaluarii unui copil cu probleme psihice sau cu simptome fizice care au mecanisme si implicatii psihice sunt urmatoarele: a) aprecierea naturii si severitatii problemei.IV. Este bine ca atunci cand clinicianul se adreseaza copilului sa foloseasca numele mic. Principii generale ale evaluarii psihiatrice Incaperea in care urmeaza sa se faca examinarea trebuie sa fie destul de mare (pentru a incapea intreaga familie la nevoie) cu spatiu in care copilul sa se poate misca liber. Mare parte din medicii psihiatri efectueaza aceasta evaluare la cererea familiei ingrijorate de aparitia unor tulburari. Au venit la medic pentru ca sunt ingrijorati ei insisi sau pentru ca altcineva i-a trimis (medicul de familie.21. Exista situatii simple in care evaluarea este urmata de o scurta consiliere. . evaluarea pentru stabilirea nevoilor speciale de ingrijire cind este primit in colectivitati. cuburi sau alte forme geometrice prin care se evalueaza nivelul de dezvoltare cognitiva a copilului. c) planificarea impreuna cu subiectul si familia acestuia unui program terapeutic.WALLON. (1974)Paris. b) identificarea unor cauze posibile : sociale . Atcan L’evolution psychologique de l’enfant. familiale .. . S.Opere psihologice elese. Concluzia procesului de evaluare se va finaliza totusi cu un diagnostic conform uneia din clasificarile multiaxiale recunoscute : ICD. .VIGOTOSKY. Ed.Identificarea tulburarilor de auz sau de vedere care pot impiedica copilul sa participe la evaluare. Uneori tratamentul nu poate fi prescris din prima zi. Exista si situatii speciale precum : evaluarea psihiatrica a copilului si adolescentului delincvent sau . Didactica si Pedagogica. asistent social. creioane de colorat. Exista cateva principii generale care trebuie respectate: . L. psiholog . logoped. reevaluare si urmarire. . (1972). H.. de aceea se va tine seama si de acest aspect.Natura si complexitatea problemei pot reclama uneori o evaluare complexa si de durata.. medicul pediatru). Este preferabil ca prima vizita sa includa toti membrii familiei. Familia va fi asigurata de confidentialitatea convorbirii. individuale sau combinarea lor . clinicianului este importanta in cazurile dificile cum ar fi cele cu implicatii medico Stabilirea tratamentului si urmarirea subiectului difera in functie de variabilele deja enumerate. . Bucuresti 22. .10 sau DSM.Se va respecta ulterioare) timpul necesar evaluarii (altfel observarea rapida poate genera confuzii si erori . dar exista si situatii complexe care necesita mai multe etape de evaluare. EVALUAREA PSIHICA A COPILULUI Acest proces al evaluarii implica existenta unei echipe formate din : medic specialist psihiatru pentru copii si adolescenti . La noi in tara este deja statuata utilizarea ICD-10.Cand este evaluat un copil foarte mic (sugar) este necesara prezenta mamei si a tatalui . fizioterapeut.

Informatii obtinute de la profesorii copilului d. fata de frati si fata de alte persoane de ingrijire .ce au fãcut pãrintii deja pentru imbunãtãtirea situatiei . psihic si emotional.câand a inceput sa mearga singur.consumul matern de alcool si droguri. Interviul cu copilul c.istoricul scolar . a. atitudinile corecte sau incorecte in fata responsabilitatilor pe care le au copii .nivelul curent al dezvoltarii comunicarii . Interviul cu parintii 1.de medicamente.functionare generala pe aparate si sisteme : evidentierea bolilor cronice. cum isi face temele. fizic.incubator .care este impactul problemei actuale fata de situatia scolara si familiala a copilului sau adolescentului . rejectia.care este motivul pentru care au cerut consultul .boli ale copilariei .Tehnica evaluarii copilului Evaluarea copilului cuprinde mai multe etape. modificari importante in familie: divort. complexitatea exprimarii.accidente. felul si tipul pedepselor.când a inceput sa ceara olita . factorii stresori evidentiati in familie .complicatii la nastere.dezvoltarea motorie .comportamentul in primele zile de scoala . fluenta exprimarii ( putindu-se observa balbismul sau vorbirea precipitata) . Interviul cu parintii b.evolutia in primele luni .tipul de scoala. frecventa lor. sexul si eventualele probleme ale celorlalti membrii ai familiei:frati. handicapurilor neurologice.evolutia sarcinii si nasterii .dezvoltarea limbajului si vorbirii . Structura si functionarea familiei . status mental.care este evolutia si care au fost modificãrile produse de aceastã tulburare .bunici .educatia sfincteriana . gradul. Explorarea problemei .PEV.caând a stat singur in sezut.parinti : virsta. e. folosirea limbajului stereotip sau repetitiv . prezenta crizelor epileptice . reactia fata de alte persoane . pronuntia si articularea cuvintelor.relatia parinte-copil . confuzia intergenerationala. exclusivismul 4.cine a avut initiativa acestui consult si a observat problemele copilului .caracteristicile temperamentale.scoala . intelegerea. prezenta si gradul afectiunii oferite . ocupatie. alte schimbari in familie 3. Particularitati ale copilului . primele cuvinte .in timpul nasterii.capacitatea parintilor de a comunica si de a ajuta la rezolvarea problemelor. prezenta sau nu a problemelor de invatare sau /si comportament inclusiv aspecte ale concentrarii atentiei .evenimente de viata .câand a inceput sa foloseasca lingurita etc . relatia cu invatatoarea. . Interviuri si chestionare standardizate care sint adresate fie parintilor fie profesorilor fie copilului daca acesta este mai mare.relatia mama-copil. deces .ce cred pãrintii despre cauza bolii si ce cred ei cã agraveazã sau nu starea copilului .structura familiei .reactia la separarea de mama. virsta.care este natura si severitatea prezentei probleme . refuzul scolar.cum a reactionat anturajul copilului la problemele acestuia . care se adreseaza nu numai acestuia ci si tuturor celor care il cunosc sau care lucreaza cu el. primele propozitii simple . Examinarea fizica a.patternul familial al relationarii sociale : aliantele. 2.ce ii intereseaza si ce asteapta sa obtina în urma acestui consult .greutatea copilului la nastere. profesorii .caând a pronuntat primele silabe . gradul de implicare al parintilor in supravegherea copiilor. afectiva si de autoservire al copilului aspecte ale comportamentului individual .nivelul de functionare motorie . daca au primit deja ajutor de specialitate.surori. istoricul bolilor parintilor.se apreciaza: limbajul. Istoricul antecedentelor personale fiziologice si patologice caât si al dezvoltarii psiho-motorii .cognitiva . vorbirea .nivelul de criticism.nevoia de ingrijiri speciale:oxigenoterapie. ostilitatea . corectitudinea gramaticala. reactia la schimbarea scolii . internari ale copilului. idiosincrazia fata de exprimarea verbala.aspecte ale atasamentului si relationarii .

lenes.functionarea motorie : coordonarea miscarilor fine .nervozitatea . josnicie. neastamparat sau incet. obraznicie. suptul degetului. Aceasta este o tehnica flexibila care ii permite clinicianului o adaptare spontana a conversatiei la expresia emotionala a familiei Exista psihiatri si psihologi care aplica sistematic chestionare standardizate si interviuri structurate sau semi-structurate.miscarile anormale . Alteori clinicianul arata simpatie si interes pentru exprimarea spontana a trairilor ceea ce are un efect similar de raspuns emotional care aduce astfel un plus de informatie privind atitudinea parintilor. Uneori este nevoie chiar de a le provoca prin intrebari ce sugereaza prezenta lor sau in momentul in care ele se exprima . capului.cum este privit de ceilalti copiiinteresul si comportamentul sexual Obtinerea informatiilor de la parinti si copii Exista mai multe metode pentru a obtine aceste informatii. buna comunicare. coordonarea si rapiditatea miscarilor in cursul alergarii sau prinderii mingiei. b) al doilea tip de interviu este cel mecanic al cercetatorului interesat de studiul pe care-l face si mai putin atent la reactiile emotionate ale familiei si copilului. impulsiv. relatia cu ceilalti frati sau rude. afla detalii despre problema in cauza. rejectia. Castigarea increderii familiei Majoritatea parintilor care-si aduc copilul la consult pediatric sau psihiatric considera ca problemele psihosociale sau psihosomatice ale copilului se datoreaza propriei lor incompetente. care este de fapt o comunicare oarecum sistematizata prin care clinicianul afla date despre antecedentele copilului . exprimarea afectiunii . insomnia. ritualuri. nivelul de dezvoltare a echilibrului. vandalism. fara initiativa. perseverenta. smulsul firelor de par. Clinicianul isi face astfel o idee despre frecventa comportamentului copilului. construind in timpul acesta o câat mai buna relatie empatica care sa-i pemita ulterior o interventie psihoterapeutica. .acceptarea sau sentimentele negative precum ostilitatea . Sentimentele pozitive precum: toleranta. Majoritatea parintilor au un acut sentiment de vinovatie considerind simptomatologia psihica a copilului ca fiind propriul lor esec educational. concentrarea : distractibilitatea. comportament . calitatea prieteniei.Aveti impresia ca va calca pe nervi ?" Astfel de intrebari provoaca un raspuns emotional puternic. comportament piroman. capacitatea logic -operationala.afectivitatea : tristetea. somnolenta. criticismul exagerat sunt observate de clinician discret pe masura ce acestea se releva in cursul interviului.clinicianul intervine cu intrebari care subliniaza sau reformuleaza Ex: "Ce simtiti cind copilul dvs.vagabondaj.capacitatea de relationare: relatia cu parintii. cruzime. despre persoanele care au un rol pozitiv sau negativ in declansarea simptomelor.nivelul activitatii : hiperactiv.sentimentul lipsei de valoare . acestea duc la obtinerea unor informatii cat mai obiective si mai bogate dar au dezavantajul ca sunt percepute negativ de catre familia ingrijorata .depresie. prehensiunea.apetitul. enurezis .crize de furie . Se poate concluziona ca exista doua mari modalitati de interviu: a) primul este cel al clinicianului care este atent la emotionalitatea familiei si adapteaza spontan conversatia folosind intrebari deschise. probleme sfincteriene : greutatea ( scaderea sau cresterea voita in greutate).comportament : opozitionist.minciuna.despre modul lui de comportament si despre motivele care i-au determinat sa ceara consultul. Totul se desfasoara intr-o atmosfera relaxata pe care clinicianul o intretine.ganduri suiccidare. Secretul este de a obtine caât mai multe informatii eficiente pentru stabilirea programului terapeutic si pentru castigarea increderii familiei si copilului .functiile cognitive : intelegerea. Apoi discutia se axeaza pe aspectele relevante ale simptomelor actuale. compulsii. Variabilele cruciale in evaluarea psihiatrica a copilului sunt cele care privesc atitudinea si sentimentele exprimate de parintii acestuia. automatism ambulator. . agresivitate. somnul .caldura. memoria.. comportament antisocial : furt . relatia dependenta/independenta. encoprezis . tendinta la lateralitate stinga.anxietatea. câati prieteni are. relatia cu cei de aceasi varsta calitatea relatiilor. puterea de concentrare si mentinere a atentiei .. cautand sa evite pe caât posibil intrebarile inchise si mai ales aprecierile critice.trairea in comun a bucuriei.fricile specifice.care are impresia ca se da mai multa atentie obtinerii de date decat suferintei lor reale: relatia pare formala si rece iar uneori lipsa de experienta a evaluatorului poate duce la pierdera clientului daca atentia a fost axata numai pe corectitudinea aplicarii testului si nu s-a avut in vedere si creearea unei relatii de incredere si suport. Majoritatea clinicienilor folosesc un "stil informal ".mestecatul de obiecte necomestibile . lasand timp pentru exprimarea anxietatilor. reactia la frustrare . clatinarea autoerotic. . stereotipii Observarea sentimentelor si atitudinilor parintilor. probleme cu somnul : cosmaruri. crize de furie obiceiuri : leganatul. despre evenimentele care o declanseaza. atentia.voluntare sau involuntare : ticuri .

vigilenta ." Clinicianul trebuie sa evite cu multa grija condamnarile sau aprobarile incercand sa afle circumstantele. b. dependenta. indiferenta. opozitie. daca este multumit de el f) care sunt eventualele acuze somatice g) ce parere are despre consumul de alcool si droguri. balbismul.care sunt zonele de conflict d) care sunt enimentele care-i provoaca tristete .Nivelul de dezvoltare a limbajului . care ii sunt performantele b) care sunt activitatile extrascolare preferate . Desenul liber sau dirijat ajuta la proiectarea emotiilor si a eventualelor traume. Se vor formula intrebarile discret pentru a afla: a) comportamentul la scoala . agresivitate.Gandirea : modul de expunere al evenimentelor . furia. anxietatea . daca el este consumator h) care au fost cele mai stresante evenimente din viata lui i) cum isi vede viitorul Evaluarea abilitatilor . . limitarea fanteziei sau imaginatiei. dorinta de a pleca . simple de introducere. anxietate.in ce conditii apar acestea e) cum se percepe pe el insusi.. neastampar. In cazul examianarii unui copil mic . fuga de idei . Oare ce-i face sa fie astfel. interviul decurge in alt mod. desenat . .Acuzele somatice : cafeleea . Atitudinea clinicianului difera in functie de virsta interlocutorului. idei prevalente. .este evaluata nefericirea. ganduri anormale ( idei delirante ). pentru ca exprimarea non-verbala a emotionalitatii se mentine.deficientele de limbaj sau intelegere. obsesii.Am vazut multi copii carora le este greu sa vorbeasca despre ei insisi. Copilul sau adolescentul care vine singur la consultatie ridica multe suspiciuni si este preferabil sa se amine delicat intrevederea pentru o alta data cind parintii sint disponibili.Interactiunea sociala . Ex " Esti foarte trist. sentimentul vinovatiei . neologismele . Atunci intra in joc " maiestria" terapeutului care uneori chiar cu dificultate deschide drumul spre exprimarea trairilor. . fricile. distractibilitatea . halucinatiilor.Gradul de orientare . Intr-o evaluare completa trebuie urmarite mai multe arii ale comportamentului. rusine. pe varfuri -grosiere . Regula este deci ca interviul psihiatric sa aiba si un rol empatic de construire a increderii reciproce. este separat. impulsivitate . relatia cu prietenii si colegii c) cum isi vede el propria familie . copilul se obsarva : Astfel . Treptat dupa citeva intrebari banale. schimbarile de dispozitie. tipatul. neputinta . sfidare. preferabil in lateral nu fata in fata ceea ce creaza o senzatie de disconfort. care sunt aspectele care-l deranjeaza. comportament manipulativ. tristetea sau depresia. derealizare .Afectivitatea . Cred ca te simti umilit . retractie.De aceea este foarte important sa se evite pe cât posibil critica iar fiecare oportunitate va fi comentata pozitiv intarindu-se increderea in capacitatea lor de a se descurca cu propriul copil. hiperactivitate sau bradichinezie . grijile copilului. gradul de nutritie semne de abuz sau neglijare . intrebari de apropiere se ajunge la prezentarea problemei. daca are dificultati sau ce anume il deranjeaza . apatie. construit -mers intr-un picior . tulburarile functionale .Aspectul general : semne de dismorfism. gandirea dezorganizata . ideatia lenta. Folosind jucariile se pot imagina jocuri prin care copilul sa-si exprime anxietatile sau fanteziile.Preceptia: prezenta iluziilor .Colegii . Poate fi observata si relatia cu parintii ( tensiva. in cursul conversatiei cu adolescentul sau .indiferenta. relaxata. dar nu in totalitate .Activitatea : nerabdare.depersonalizare .de calcul matematic Examenul general este obtinut in timpul interviului. Astfel interviul cu adolescentul sau copilul mare se face delicat dupa ce acesta s-a asezat comod.fine . Uneori adolescentul descrie singur continutul simptomatologiei alteori raspunsurile acestuia sint monosilabice existind o dificultate clara in mentinerea conversatiei sau chiar un refuz.Atentia: probleme de concentrare a atentiei . la scoala. nervozitatea . perseverarea . atitudine teatrala .bizareriile de limbaj precum echolalia .in timpul interviului clinicianul poate observa toleranta la frustrare a copilului si comportamente neadecvate precum: obraznicie .scris .motorii . lentoare. cuvintele fara sens . rejectie) . ce parere are despre el. reveria. spre exemplu. tulburarile de memorie . Interviul cu copilul Este preferabil sa se faca in prezenta parintilor chiar daca la un moment dat adolescentul. lapsusurile . Uneori dialogul devine monolog.

trebuie aflata natura lor : .ul sangvin si urinar. pediatrul .1. Dupa ce s-a stabilit ca exista probleme acute . gesturi repetitive ( leganat . asistentul social. la nevoie in functie de suspiciunile de diagnostic se pot face investigatii suplimentare. iar unii dintre psihologi lucreaza chiar alaturi de invatatori monitorizand efectul interventiilor asupra copilului putand astfel interveni pentru obtinerea progreselor si buna functionare scolara a copilului. Teste pentru determinarea : .2. Chestionarele nu inlocuiesc procesul de formulare a diagnosti-cului . Apoi procedura de analiza statistica multivariata este aplicata pentru a identifica care sint itemii care definesc sindromul pacientului in cauza. EEG.Aceste categorii profesionale se pot confrunta cu alte tipuri de simptome sau probleme ale copilului si anume : tulburari de limbaj. Formularea diagnosticului Cu informatiile obtinute in timpul evaluarii clinicianul formuleaza un diagnostic care reprezinta de fapt organizarea acestor date. probleme emotionale si de comportament . Este un procedeu de" jos in sus " pentru ca incepe cu un mare numar de itemi .SCALE . imprevizibil . CT sau RMN ( la nevoie ) . imatur motivational .trasaturi de comportament corespunzatoare sexului opus . intarzieri sau deficite de dezvoltare a limbajului . • Evaluarea psihologica Problemele emotionale si de comportament ale copilului nu necesita in mod obligatoriu consult psihiatric.deficit in functiile psihologice subordonate precum : memoria.da din picioare . de coordonare. dificultati specifice de invatare.profesorilor sau pot fi completate chiar de catre copilul in cauza . Returnate in timp ele pot furniza o baza de discutie pe problemele identificate prin chestionar. Este un instrument obligatoriu in cercetarea stiintifica si mai ales in cercetarea farmacologica. agresiv verbal.este considerat deja un sistem diagnostic traditional si foloseste . • Diagnosticul clinic . comportament agresiv cu gesturi agresive.deficit educational Mare parte dintre psihologi utilizeaza teste psihologice standardizate asociate cu observarea psihologica. Examinarea fizica si investigatii Evaluarea psihiatrica se poate incheia cu examenul fizic somatic si neurologic pentru identificarea eventualelor deficite motorii. Alteori se poate trimite acestuia un chestionar pe care sa-l completeze .3. denumite si functii executive in care este implicata capacitatea de integrare si control a activitatii. Este un procedeu de " sus in jos". . d. In continuare vom enumera tipurile de teste si abilitatile testate de acestea dat fiind faptul ca sunt gandite pentru a masura o anumita functie. intarzierea mintala Mare parte din evaluarea psihologica are ca scop problemele educationale si cele de invatare.chestionar de tipul RUTTER B. comportamentul in clasa sau cu ceilalti copii.inainte de evaluare. Investigatiile paraclinice includ screening. Unii autori vorbesc despre Paradigme de diagnostic : Diagnosticul clinic si Aprecierea empiric-cantitativa. Completarea interviului cu informatii obtinute de la profesori Preferabil este ca evaluarea psihiatrica sa fie completata cu observatiile invatatorilor sau profesorilor care cunosc copilul. ele au avantajul ca pot fi trimise parintilor. Clinicianul prefera diagnosticul clinic dar probabil combinarea celor doua tehnici poate aduce mai multe informatii utile. e. orientarea vizuala in spatiu .examen oftalmologic si examen fund de ochi . Interviuri si chestionare standardizate Interviurile standardizate au un grad mare de reliabilitate si pot fi aplicate si de alti membri ai echipei . Exista si alte categorii profesionale medicale sau nemedicale care vin in contact cu copilul sau adolescentul si anume: medicul de familie. asa cum am aratat in capitolele anterioare. obiceiuri neadecvate (se freaca la nas . asistente de ocrotire. Pentru toti acesti profesionisti este necesara gruparea in cel putin trei categorii de nevoi mai frecvente ale copilului : .. dificultati de invatare .isi smulge fire de par ). de atentie . Ei pot face o caracterizare generala a acestuia privind performantele scolare.topait) .isi maninca unghiile .grupul OMS care a elaborat ICD -ul si grupul expertilor Societatii Americane de Psihiatrie care a elaborat DSM-ul.si cu citeva intrebari aditionale specifice copilului in cauza. vizuale sau auditive asociate acuzelor reclamate de familie.cantitativa deriva din conceptele psihometrice care utilizeaza proceduri cantitative pentru a afla empiric care caracteristica a tulburarii are o pondere mai mare.violent . iresponsabil .caracteristici gandite si scorate pentru un mare lot de subiecti. interviuri semi-structurate sau nestructurate . Aceasta tehnica are avantajul ca se bazeaza pe cea mai actuala distributie a scorurilor in populatie.Caracterizarea generala a comportamentului : comportament necorespuzator varstei. Aprecierea empiric . c. profesorul . atentia. criterii de diagnostic care sint rezultatul unui consens obtinut de doua grupuri de experti . de relationare cu ceilalti copii .

consiliere specifica obiectivelor medicale. nevoilor . conditie de baza pentru desfasurarea unor activitati. motor .Teste de identificare a punctelor de rezistenta si slabiciunilor Proceduri .Teste comparative ale performantelor individuale raportate la datele din populatia generala si corespunzatoare varstei copilului investigat. abilitatea perceptuala. anxietatea sau refuzul copilului de a coopera) Generalizarea concluziilor ( exista o inevitabila eroare datorata subiectivitatii copilului in conditii de testare . lipsa de experienta a psihologului . Copilul cu probleme motorii si emotionale poate avea dificultati in "respectarea " stadiilor de dobindire a unor deprinderi. testarea profesorilor. cu scopul identificarii unor conditii patologice responsabile pentru tulburarile cognitive.Nivelul general de inteligenta . etc) . a functionarilor publici.motorie atins de copilul examinat (comprtament cognitiv . gandire. de limbaj sau in alte domenii se vor face eventual in alte momente uneori mai tirziu " decat scrie la carte". afective. abilitatea motorie .precum Ghidul Portage sunt folosite pentru aflarea nivelului actual de dezvoltare psiho . profesii si care implica examinare psihologica (ex. in sensul dezvoltarii si optimizarii personale. consilierea si terapia suportiva. proces de evaluare psihologica in care se utilizeaza diverse metode si vizeaza analiza de catre psihologul clinician a urmatoarelor aspecte: . de comportament sau dizarmonii de personalitate. Acelasi test poate fi scorat altfel in alta zi cu alt investigator . etc. limbaj.evaluare cognitiva si neuropsihologica (atentie. Urmatoarea etapa vizeaza interventia psihologica de specialitate.nivelului de dezvoltare a copilului ( nivelului intelectual) . calculul matematic .Cunostinte scolare : scrisul. cititul. memorie. . La nevoie se reevalueaza si se va explica familiei gradul limitat de predictibilitate al testelor ) (teste neadaptate varstei . de autoservire si nivelul de socializare ) prin raportare la limitele normalului .dificultatile existente in familie .Abilitati speciale : limbaj. factori sau circumstante care distrag atentia copilului . autocunoastere. Se poate determina astfel nivelul atins de fiecare achizitie in parte si pot fi delimitate ariile de dezvoltare in care mai trebuie stimulat copilul Invatarea este un proces stadializat.insuficientelor educationale ( incapacitatii totale sau partiale a parintilor de a stimula performantele reale ale copilului ) b) Riscul obtinerii de informatii false la teste Folosirea inadecvata a testelor copilului) Conditii inadecvate de aplicare ( zgomot . avizarea contabililor experti.. achizitiile sale motorii. de limbaj . Aplicarea testelor a) Indicatii Testele pot juca un rol important in evaluarea : .) . Diagnostic si evaluare clinica Psihodiagnosticul are in vedere investigarea factorilor psihologici relevanti pentru desfasurarea diverselor activitati.culturale ale Psihologia clinica Presupune ca prim palier evaluarea mecanismelor si functiilor psihice. conditiilor socio . Rezultatelele testarii QI nu trebuie absolutizate. afectiv .evaluarea psihologica a starii de sanatate psihica.

Activitatea de preventie primara si secundara a tulburarilor psihice – are in prim plan promovarea sanatatii si a unui stil de viata sanatos . liber). economic.evaluarea parametrilor bio-fiziologici . etc). > observatia > teste psihologice clinice . profesional. familiei . atestare adoptie.evaluarea dezvoltarii psihologice . chestionare de orientare profesionala in consilierea vocationala.evaluarea unor probleme psihologice specifice cuplului.alte evaluari în contexte care implica dimensiuni psihologice clinice (ex. chestionare de aptitudini. cultural in care se manifesta problemele psihologice .evaluarea personalitatii şi a mecanismelor de coping/adaptare/de aparare .. semistructurat.ex: Scala de Evaluare Globala a Functionarii / Global Assessment of Functioning Scale (GAFS). testul MMSE (Mini Mental State Examination). în limitele competentei psihologului . Scala de Evaluare a Functionarii Sociale şi Profesionale (SEFPS) / Social and Occupational Functioning Assessment Scale (SOFAS). alte teste de personalitate cu valente clinice. Scala de Evaluare Globala a Functionarii Relationale (SEGFR)/ Global Assessment of Relational Functioning (GARF) Scale.evaluarea contextului familial.evaluare comportamentala .evaluarea gradului de discernamant al persoanelor. Interventie psihologica Interventia psihologica efectuata de psihologul clinician poate implica: 1. testul ceasului.evaluare afectiv – emotionala . social. Instrumentele psihologice utilizate in procesul de evaluare clinica includ: > interviul (structurat.

modificarea stilului de viata. Consiliere psihologica si psihoterapie specifica obiectivelor medicale particulare . tulburari afective. consiliere postoperatorie). tulburari aparute ca urmare a accidentelor vasculare cerebrale (AVC). de grup. etc. anxietate. demente senile. tulburari distimice. demente vasculare). . nevroze.evaluari psihologice complexe în situaţii de: abuz sau neglijare a copilului. tulburari de comportament alimentar. psihoterapia tulburarilor mentale datorate unor conditii medicale generale. stabilirea custodiei minorilor.psihoterapie de scurta durata centrata pe problema (individuale. . Consiliere psihologica si psihoterapie suportiva . urmarindu-se atat optimizarea starii psihice a persoanelor sanatoase. tulburari de memorie. cuplu şi familie). obsesii si compulsii.expertiza specifica a factorilor implicati in sanatate si boala.consilierea în situatii de criza şi asistenta bolnavilor terminali (tumori canceroase. de control al impulsului demente (dementa Alzheimer. sindrom anxios-depresiv. tulburarilor afective datorate hipotiroidismului cu simptome depresive. autocunoastere ( coaching). dementa Parkinson. fobii. . psihologul clinician indeplinind urmatoarele functii: . cat si preventia tulburarilor psihice. depresie. stabilirea timpului de vizitare a copiilor. prelungirea ingrijirii copilului.psihoterapie de relaxare şi sugestie. . .optimizare şi dezvoltare personala. atacuri de panica.psihodiagnostic si evaluare psihologica clinica a persoanei adulte sanatoase sau care solicita incadrarea in grad de handicap si/sau orientarea profesionala. 3. tulburari de adaptare.2. tulburari de somn. tulburari cauzate de stres. sunt investigate aspecte legate de sanatatea clinica sau psihosomatica. etc .interventie psihoterapeutica specifica in cazul tulburarilor de personalitate. evaluare cognitiva (stabilirea coeficientului de inteligenta IQ/coeficientului MMSE) . alte boli cronice).managementul conflictului şi negociere. pregătire preoperatorie. stabilirea aptitudinii pentru adoptie. Astfel. . la cererea unor institutii abilitate stabilirea gradului de discernamant.consiliere psihologica cu ajutorul tehnicilor cognitiv – comportamentale specifică obiectivelor medicale (ex. posttraumatice. cresterea aderentei la tratament.

. Evaluarile psihologice clinice se finalizeaza cu eliberarea unui aviz psihologic care sa ateste starea de sanatate psihica. aptitudinea sau/si. institutii de invatamant). cu un Raport de Psihodiagnostic si Evaluare Clinica. dupa caz.rapoarte psihologice catre diferite institutii: instanta judecatoreasca..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->