FISA DE EVALUARE PSIHOMOTRICĂ 1.

Motricitatea generala a)Mobilitatea capului si a gâtului -executa miscari stânga/dreapta; -executa miscari sus/jos; -executa miscari fata/spate; -executa miscari de rotatie în ambele sensuri b)Motricitatea membrelor superioare -realizeaza miscari stânga/dreapta; -realizeaza miscari sus/jos simultan si alternativ; -realizeaza miscari de rotatie în aceeasi directie, simultan si alternativ; -realizeaza miscari de rotatie ale bratelor, în sensuri diferite; -aruncarea si prinderea unei mingi cu mâna dreapta si apoi cu mâna stânga; c)Motricitatea membrelor inferioare -executa sarituri într-un picior (stângul/dreptul); -executa saritura cu ambele picioare; -realizeaza urcare/coborâre pe scari, cu ambele picioare si alternativ; -îndoaie genunchii; -realizarea miscarilor de balansare (stânga/dreapta); -realizarea miscarilor de rotatie (stânga/dreapta) 2.Motricitatea fina -rupe în bucatele hârtia; -taie diferite materiale (decupare); -modeleaza plastelina; -îndoieste si ruleaza o bucata de hârtie/carton; -pune într-o sticluta margele,bile; -traseaza linii cu creta pe tabla; -introduce ata în ac; -strânge o minge de cauciuc în mâna; 3.Schema corporala -indica/numeste partile propriului corp; -indica/numeste partile corpului pe alta persoana; -duce mâna dreapta la ochiul, urechea, piciorul, mâna stânga; -duce mâna stânga la ochiul, urechea, piciorul, mana dreapta; -indica partile corpului pe o imagine; -deseneaza o figura umana/asambleaza siluete din carton decupat;

-completeaza o figura umana lacunara;
4.Lateralitate

-indica partea dreapta/stânga în raport cu propriul corp; - indica partea dreapta/stânga în raport cu corpul altor persoane; -indica partea dreapta/stânga pe o imagine grafica data; 5.Structura perceptiv-motrica de culoare - denumeste culoarea obiectelor; -denumeste culorile din imaginile date; - realizeaza clasificari dupa criteriul culoare; -utilizeaza la cerere anumite culori în cadrul unui desen; 6.Structura perceptiv-motrica de forma si marime -prezinta si denumeste principalele forme geometrice: patratul, cercul, triunghiul, dreptunghiul; -identifica forme geometrice dintr-o multime, pe anumite criterii: mare/mic, subtire/gros; -construieste imagini simple cu ajutorul figurilor geometrice (casa, masina); 7. Structura perceptiv-motrica de spatiu
-cunoaste parametrii ce servesc la organizarea spatiului (stânga/dreapta, sus/jos, lânga, etc.);

-executa miscari ale corpului în diferite directii; -indica reperele spatiale fata de propriul corp; -cunoaste parametrii ce servesc la organizarea spatiului foii; 8.Structura perceptiv-motrica de timp -cunoaste parametrii ce servesc la organizarea timpului (înainte, dupa, ultimul); -parcurge o distanta, mai întâi încet, apoi cu pas normal si în final în fuga, urmarind timpul necesar parcurgerii (timp mai scurt sau mai lung); -recunoaste momentul în care are loc o actiune (bate din palme când cineva spune un cuvânt, când trece prin dreptul unui obiect); -cunoaste momentul/succesiunea unei actiuni (mai întâi îmi pun haina, apoi caciula); -descrie actiuni ce vizeaza propria persoana (programul zilnic);
-raspunde la întrebari legate de reperele temporale de baza (momentele zilei, zilele saptamânii, lunile anului, anotimpuri).

Nota: Pentru fiecare item se noteaza cu: + pentru pentru partial realizat. Întocmit

realizat;

- pentru nerealizat; +/-

Teste pentru masurarea nivelului de dezvoltarea psihomotricitatii
Teste pentru masurarea nivelului de dezvoltarea psihomotricitatii

sunt in cautarea unei metrii. Testul consta dintr-o proba. Testarea ca metoda de evaluare a capacitatilor psihomotrice Nevoia de masurare s-a extins foarte mult in sport in scopul patrunderii in esenta problemelor acestui fenomen social.standardizarea instructiei date in legatura cu sarcina ce trebuie executata. mai frecvent dintr-o serie de probe construite in scopul stabilirii prezentei sau absentei unui aspect. instrument de o mare valoare practica si teoretica. Ca instrumente de masura. Sportul. deci si gimnastica. care nu se opreste aici ci continua cu evaluarea acestor date.standardizarea modului de cotare a reactiilor. Metoda testelor s-a impus dupa constituirea psihologiei experimentale si a avut ca obiectiv principal determinarea diferentelor individuale. Masurarea este o notiune care desemneaza atribuirea de numere unor fapte sau date continue sau discontinue. . Standardizarea se refera la: .1. . . Conditiile ca o proba sa fie test sunt: .standardizarea stimulilor prezenti pentru a provoca reactiile ce vor fi inregistrate cat mai exact si mai complet.standardizara si etalonarea. a particularitatilor de manifestare sau a gradului dezvoltarii lui. testele au fost elaborate si dezvoltate de psihologia aplicata incepand cu sfarsitul secolului XIX. Testul reprezinta un instrument cu ajutorul caruia se poate contura diagnosticul motric sau motrico-diagnoza si diagnosticul psihic sau psiho-diadnoza.

.P. Thomas. Cunoscand coeficientul de incredere al unui test putem aprecia daca diferentele individuale obtinute sunt determinate de diferentele reale dintre subiecti. Examinarea valorii diagnostice a testelor sau testarea testelor depinde de finalitate.Eclache. . validitate si sensibilitate.validarea empirica –e utilizata atunci cand testul a fost alcatuit in scopul unei selectii.validarea de concurenta – se refera la faptul ca cel care alcatuieste un test trebuie sa se asigure ca toate aspectele majore care constituie continutul trasaturii masurate sunt surprinse in diferite probe si apar intr-o dozare corecta. care este confirmat si acceptat si de R.Domeniul perceptiv – motor (psihomotor) In studierea primului domeniu.caracterul adecvat al tuturor probelor care constituie testul in ansamblu – omogenitatea probelor. J. stabilitatea rezultatelor in cazul in care aceiasi subiecti sunt masurati de persoane diferite. Procedeele de validare sunt: .stabilitatea in timp a rezultatelor obtinute cu ajutorul lui. prin validitatea unui test se intelege faptul ca el masoara in mod adecvat trasatura propusa.Etalonarea – consta in faptul ca rezultatele individuale sunt masurate prin raportarea lor la cele obtinute de o populatie cat mai reprezentativa atat din punct de vedere numeric ca t si din punct de vedere al compozitiei. Principalele aspecte sub care un test trebuie sa fie fidel sunt: . J. In sensul cel mai larg. 2. Fleishman distinge 11 factori. pe care ii gasim reprezentati in tabelul de mai jos. . .Keller (1995).validarea predictiva – urmareste in ce masura subiectii care au avut o buna reusita in cadrul testului vor avea o reusita asemanatoare si in activitatea reala. Fidelitatea unui test ne indica in ce masura rezultatele obtinute cu ajutorul lui sunt demne de incredere.

Capacitatea de a coordona simultan miscarile diferitelor membre. La fel de pertinent este si testul lui “O’Connor”. Aceasta capacitate intereseaza. dupa Fleishman: FACTORI 1. Testul celui care roteste poate fi considerat valabil. A plasa cat mai rapid cuie mici de lemn in gauri ce au 2. TEST Urmarire circulara.Lista. miscarile membrelor superioare si ale celor inferioare. Manipulari de obiecte mici care implica participarea degetelor 5. cu ajutorul unui volan. Precizia controlului DESCRIERE Factor comun sarcinilor care impun adaptari musculare fine si riguros controlate –totusi. Orientarea raspunsului 4. Adaptarea directiei membrului superior cand manipuleaza obiecte mari. Controlul vitezei 7. Viteza cu care un subiect poate efectua o miscare larga a bratului. pe doua placi A si B A mentine pe o tinta. alternativ si cat mai repede posibil. o linie care isi schimba pozitia intamplator. Proba clasica de reactie la un semnal luminos. Subiectul trebuie sa basculeze unul dintre cele 4 intrerupatoare in functie de configuratia luminoasa aparuta. Subiectul incearca sa mentina stiletul in contact cu tinta situata pe marginea unei placi care se invarteste. Testul lui “Perdue”. Timpul de reactie Viteza cu care un subiect este capabil sa raspunda la un stimul cand acesta apare. Testul de manipulare al lui “Minessota”. Timp de reactie discriminativa. Coordonarea tuturor membrelor 3. Sa se ciocane cu un stilet. Factor comun sarcinilor psihomotrice privind reactia vizuala de discriminare. Dexteritatea degetelor . in egala masura. nu chiar hipercontrolate – indeosebi cand sunt implicate grupuri musculare importante. descriere si metoda de masurare a factorilor care alcatuiesc domeniul perceptivo – motor. Coordonarea ambelor maini. Subiectul apasa pe un buton indata ce apare semnalul. Viteza miscarii bratului 6. Dexteritate manuala 8. Factor comun sarcinilor care implica o continua anticipare la adaptarile motorii legate de schimbarile de viteza si/sau de directie a unui obiect in miscare. Capacitate cunoscuta in psihologia muncii. fara impunerea unei mari precizii.

Se face cu creionul un punct in cerculetele unei figuri. Factorul acesta implica. Siguranta bratului 10. Masurarea in domeniul cognitiv urmareste obiectivizarea nivelului: a) b) c) d) e) f) cunostintelor. fara a solicita nici viteza nici forta. rezumandu-ne la unele exemplificari care subliniaza insemnatatea problemei. posibilitatilor de aplicare a cunostintelor. de asemenea. . Masurari in domeniul cognitiv si afectiv In sistemele de educatie fizica si sport evoluate sunt luate in consideratie – alaturi de obiectivele psihomotrice – si obiectivele de ordin cognitiv si afectiv. Sa se bata cu un creion de trei ori in fiecare cerc. Punctare sau tintire 3. Viteza ansamblului incheietura mainii – degete 11. de judecata – toate raportate la obiectivele stabilite pentru diferitele activitati de educatie fizica sau sport. Precizie in realizarea miscarilor facute de ansamblul brat –mana.fost facute intr-o scandura. capacitatii de evaluare. sa se umple cat mai multe cercuri intr-un timp dat. Nu intram in detalii. atat in privinta operationalizarii lor cat si in privinta evaluarii. Fleishman noteaza ca factorul acesta ar mai putea fi denumit si “tapping”. Coordonare intre mana si ochi Test asemanator cu “greceasca lui Bonnardel”. capacitatii de analiza. capacitatii de sinteza. intelegerii. 9. pozitionarea ansamblului brat-mana.

la analiza lui din punct de vedere operational. In sinteza.capacitatea de diferentiere a miscarilor. dorinta de a fi corect. .capacitatea de analiza chinestezica.capacitatea de combinare a miscarilor. . dorinta de a le respecta. convingerea in insemnatatea lor ). c). Unele dificultati de ordin terminologic si semantic au condus la reconsiderarea termenului “ indemanare”. .precizia. . consideram ca putem numi cu titlu generic psihomotricitate.capacitatea de invatare motrica.Masurarea in domeniul afectiv urmareste atitudinile sau capacitatile de: a) receptare a valorilor (constientizare. Studiul capacitatilor psihomotorii Indemanarea a fost si este considerata si astazi de teoria educatiei fizice drept una dintre capacitatile motrice de baza.capacitatea de orientare spatiala si temporala.echilibrul static si dinamic. dorinta de a le accepta.raspuns (comportament) – respectarea regulilor. . d). .capacitatea de dirijare si control. . . .lateralitatea. b). Asa s–a ajuns ca de aproape douazeci de ani se foloseste – la inceput paralel cu termenul indemanare si mai apoi aproape exclusiv – termenul de capacitate coordinativa. atentie).generalizare prin utilizarea valorilor etice sportive in viata de toate zilele.capacitatea de adaptare si readaptare motrica. . Capacitatile coordinative se definesc prin aceleasi componenete cu ale notiunii de psihomotricitate. satisfactia respectarii regulilor.valorizare (acceptarea valorilor etice din sport. existenta in sistemul integrator a urmatoarelor capacitati: .

. O adaptare optima corespunzatoare modificarilor situationale nu este posibila decat pe baza unei experiente motrice suficiente. de asemenea. fara de care miscarea. In ghidarea procesului de adaptare este necesara. b. . . preluare si stocare a informatiei.capacitatea de diferentiere kinestezica. 2.capacitatea de reactie. Aceste trei capacitati de baza. Trebue sa stii. cognitive si cele referitoare la memorare (procese relevante ale memoriei si operatiilor neuro-fiziologice de sinteza). avand o consistenta baza de comparatie care apeleaza la procese anterioare de invatare. mai intai. “sa faci “ si abia apoi se pune problema “ cum sa faci”. si o precizie suficient de mare pentru a furniza o solutie gestuala satisfacatoare.capacitatea de coordonare generala si de coordonare intre segmentele corpului.ambidextrie. acustica. sunt in stansa corelatie. ale capacitatii de orientare spatiala si ale capacitatii de echilibru. a.ritm. In primul rand apar procesele perceptive (analiza).capacitatea de analiza statico-dinamica. Hirtz (1972) a subordonat celor trei capacitati de baza. cinci capacitati coordinative ( care este identica cu psihomotricitatea) fundamentale pe care a incercat sa la clasifice ierarhic astfel: 1..capacitatea de adaptare si readaptare motrica depinde nu numai de cea a invatarii. dar si de capacitatea de ghidare motorie.capacitatea de ghidare motorie se bazeaza in special pe componentele coordinative ale capacitati de diferentiere kinestezica. in realitate orice capacitate de ghidare sau de adaptare si readaptare motorie este lipsita de sens. vizuala.capacitatea de orientare spatiala. capacitatea invatarii motorie este treapta cea mai inalta. . . capacitatea de invatare motorie se bazeaza inainte de toate pe mecanismele de receptionare. Cu toate acestea. c.

capacitatea de coordonare-rezistenta. capacitatea de ghidare motorie. 7.capacitatea de echilibru. 8. a celorlalti factori fizici ai viteza. capacitatea de echilibru. capacitatea de adaptare si readaptare. 5. 4. conditionale. 2. capacitatea de reactie. capacitatile coordinative nu sunt eficace in performanta sportiva decat in cooperare cu capacitatile Incercarea de ierarhizare a capacitatilor coordinative (a psihomotricitatii) Hirtz.capacitatea de reactie. capacitatea de coordonare-viteza.capacitatea de ritm. 5. capacitatea de orientare spatiala.3. (1982) a dus la urmatoarea clasificare: 1. rezistenta si implicarea lor complexa in realizarea miscarii. 6. capacitatea de formare motorie. Aceasta lista o putem completa in continuare cu urmatoarele elemente: . Capacitatile coordinative sunt de neconceput fara o buna dezvoltare performantei: forta. 10. capacitatea de diferentiere chinestezica. capacitate de ritm (simtul ritmului). 4. 9. Deci. 3.

sau prin conducerea mingii printre jaloane. 13. . capacitate de coordonare a membrelor se examineaza cu pantografe coordinografe. 14. 12. cine este agil este si bine coordonat. Masurarea se face in grade sexagesimale cu ajutorul busolei.Agilitatea. Firesc. 15.11. Termen rar folosit in literatura romana privitoare la capacitatile (aptitudinile) motrice.20 m. De regula aceste probe sunt standardizate marimea tintelor. de disociere a miscarilor sunt cunoscute din examinarile psihologice. P. alergare serpuita sau alergare cu pasire in cercuri desenate pe teren sau cu pasire in interiorul unor anvelope (se cronometreaza timpul de parcurgere a traseului ). capacitatea de coordonare ochi-picior prin trimiterea mingii prin voleibolare intr-un dreptunghi desenat pe un zid. Kirkendall. distantele de plasare a jaloanelor. Se poate inregistra si suma celor doua rotatii. probele implica si participarea vederii. “ strug”.dupa preferinta subiectului. fie spre stanga. (Cf. timp de 20 secunde (se numara executiile ). el defineste aptitudinea care insumeaza coordonarea motrica si mobilitatea si consta din abilitatea de a schimba rapid directia corpului sau membrelor.122-125). Saritura se face fie spre dreapta. In cea mai mare masura. regulile de notare etc. Pentru masurarea agilitatii intregului corp se folosesc probe: “ghemuit – intins – stand” in 10 secunde si “pasire laterala “ pe linii distantate paralel la 1.capacitatea de cordonarea generala a corpului se masoara cu proba Matorin ce consta din efectuarea de catre subiect a unei sarituri in jurul axei corpului si realizarea unei rotatii cat mai ample.capacitatea de coordonare ochi-mana se apreciaza prin precizia si cursivitatea desenului in oglinda sau prin aruncarea mingii de oina la tinta. 16.Precizia si stabilitatea miscarilor se apreciaza si masoara termometre si stabilometre construite in variante din cele mai diverse si prevazute cu numaratori electrici pentru greselile si durata acestora in timpul parcurgerii unui traseu sau al mentinerii fixe a aparatului (sau a ochirii). Probele de ambidextrie. intrucat subiectul nu aterizeaza exact pe locul de unde a plecat.

J. in P.MOTET. Bucuresti.BRUNER. Edit. Stiintifica. 3. Paris. Cambridge. Tehnica. . J...B. Bucuresti. Marapese editore. (1970). London: Fontana / Open Books. ELETTA – Psicomotricita e terapia psicomotoria.M.. McGrow Hill book Co.ORFORD. Bucuresti 2. S. (1995) – Development Social Psychology: From Infancy to Old Age. ANN (2000) – Psihologia dezvoltarii. Revista de educatie speciala. Roma. Development Psychology (Harlow: Longman) 9. vol I. Oscar Print.M. J.Procesul educatiei intelectuale. 6. DUMUTRU (1992). Bryant and A.MEADOWS.LAPIERRE. 8. (1991) Play (2nd edn).BORGOGNO.BIBLIOGRAFIE 1. K.LEWIN. 71-77. 9.Bailliere. in Tratatto di neurologia riabilitativa.DURKIN. IM. S. Ed. teorie si practica. New York and London. (1986) – La reeducation phisiyque. col. C. KURT (1936) – Principles of Topological Psychology. A. Bucuresti. Psyche. Ed. Mass: Blackwell.Valoarea integrativa a activitatii de educatie fizica pentru elevii din invatamantul special. (1995) – Cognitive Development. 4..GARVEY..E. Ed. Formica. Cohman (eds). pag.. nr. M.Psihologia comunitatii. 5.1.BIRCH. 7. (1998).

London. Bucuresti. INHELDEK (f.RENE.PSIHOLOGIA SPORTULUI (1994) – Sportul de performanta. 18.PSIHOLOGIA SPORTULUI (1995) – Sportul de performanta. 17.. Bucuresti.) – Psihologia copilului (trad. (1972) – Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei.Psihologia copilului. JAM (1972). URSULA (1966).SCHIOPU. Bucuresti.PARLEBAS.PIAGET. URSULA (coord. 12.) (1970).Motor Learning and Human Performance. Bucuresti.SCHIOPU. nr. Bucuresti. m 116. Ph. Bucuresti. JEAN. New York.a. Didactica si Pedagogica.SCHIOPU. (1968). JEAN.Appreciation du niveaux moteur des enfantes des 5 a 11 ans. 13. An Aplication to Physical Education Skills. Didactica si Pedagogica. Ed. Editura didactica si pedagogica. Ed. 16. DARBEL.PIAGET. McMillam. . Ed Stiintifica. Bucuresti. editia a-II-a. Didactica si Pedagogica. Paris 11.. 19.Probleme psihologice ale jocului si distractilor.SINGER. nr.). Ed. Paris. Centrul de Cercetari pentru Problemele Sportului 15. N. Ed. Editions “Revue Education Phisique et Sport”.370. Centrul de Cercetari pentru Problemele Sportului 14.10.. URSULA (1967). PIERRE (1976) – Activite phisique et education motrice. Et Sport. R.Dezvoltarea operativitatii gandirii de la 7 la 11 ani. 347-349.

. Uneori tratamentul nu poate fi prescris din prima zi. cu jucarii la indemana. Este preferabil ca prima vizita sa includa toti membrii familiei. fizioterapeut. unii autori sugereaza ca este oportuna intrebarea "Cum ai prefera sa-ti spun?". clinicianului este importanta in cazurile dificile cum ar fi cele cu implicatii medico Stabilirea tratamentului si urmarirea subiectului difera in functie de variabilele deja enumerate. creioane de colorat. c) planificarea impreuna cu subiectul si familia acestuia unui program terapeutic. L. dar exista si situatii complexe care necesita mai multe etape de evaluare.Motivatia parintilor este importanta. logoped.Informatiile pe care le furnizeaza apartinatorii sunt marcate de subiectivismul acestora si de asteptarile lor. de aceea trebuie sa existe criterii si scale de evaluare specifice grupelor de varsta. La noi in tara este deja statuata utilizarea ICD-10.WALLON. Exista situatii simple in care evaluarea este urmata de o scurta consiliere. Concluzia procesului de evaluare se va finaliza totusi cu un diagnostic conform uneia din clasificarile multiaxiale recunoscute : ICD. hirtie pentru desenat si jucarii speciale cu incastre. reevaluare si urmarire. Exista si situatii speciale precum : evaluarea psihiatrica a copilului si adolescentului delincvent sau . Factorii care pot influenta procesul de evaluare Profilul psihologic al copilului difera in functie de virsta .IV. . Didactica si Pedagogica. Este bine ca atunci cand clinicianul se adreseaza copilului sa foloseasca numele mic. EVALUAREA PSIHICA A COPILULUI Acest proces al evaluarii implica existenta unei echipe formate din : medic specialist psihiatru pentru copii si adolescenti . .. b) identificarea unor cauze posibile : sociale .VIGOTOSKY.. . . asistent social. Ed..Identificarea tulburarilor de auz sau de vedere care pot impiedica copilul sa participe la evaluare.10 sau DSM. .Cand este evaluat un copil foarte mic (sugar) este necesara prezenta mamei si a tatalui . Cand evaluarea se face unui copil mai mare este necesara prezenta la interviu si a bunicilor care eventual sunt implicati in cresterea copiilor. Bucuresti 22.Opere psihologice elese. Atcan L’evolution psychologique de l’enfant. H. Exista cateva principii generale care trebuie respectate: .Natura si complexitatea problemei pot reclama uneori o evaluare complexa si de durata. Familia va fi asigurata de confidentialitatea convorbirii. familiale . Scopurile evaluarii unui copil cu probleme psihice sau cu simptome fizice care au mecanisme si implicatii psihice sunt urmatoarele: a) aprecierea naturii si severitatii problemei. Cand este vorba de evaluarea unui adolescent atunci se va discuta intii cu el si apoi cu parintii (separat sau in prezenta adolescentului). cuburi sau alte forme geometrice prin care se evalueaza nivelul de dezvoltare cognitiva a copilului.21. evaluarea pentru stabilirea nevoilor speciale de ingrijire cind este primit in colectivitati. medicul pediatru). S. (1974)Paris. (1972). psiholog .Se va respecta ulterioare) timpul necesar evaluarii (altfel observarea rapida poate genera confuzii si erori . de aceea se va tine seama si de acest aspect. Mare parte din medicii psihiatri efectueaza aceasta evaluare la cererea familiei ingrijorate de aparitia unor tulburari.Pregatirea si experienta -legale. individuale sau combinarea lor . Au venit la medic pentru ca sunt ingrijorati ei insisi sau pentru ca altcineva i-a trimis (medicul de familie. Principii generale ale evaluarii psihiatrice Incaperea in care urmeaza sa se faca examinarea trebuie sa fie destul de mare (pentru a incapea intreaga familie la nevoie) cu spatiu in care copilul sa se poate misca liber.

internari ale copilului. factorii stresori evidentiati in familie . prezenta sau nu a problemelor de invatare sau /si comportament inclusiv aspecte ale concentrarii atentiei . prezenta si gradul afectiunii oferite .incubator . prezenta crizelor epileptice . refuzul scolar. Interviul cu copilul c. rejectia. vorbirea . status mental.când a inceput sa ceara olita .caracteristicile temperamentale. cum isi face temele.reactia la separarea de mama.de medicamente.capacitatea parintilor de a comunica si de a ajuta la rezolvarea problemelor. confuzia intergenerationala. ostilitatea . fizic. idiosincrazia fata de exprimarea verbala. felul si tipul pedepselor.PEV.care este natura si severitatea prezentei probleme .istoricul scolar .cum a reactionat anturajul copilului la problemele acestuia . folosirea limbajului stereotip sau repetitiv . istoricul bolilor parintilor. exclusivismul 4.comportamentul in primele zile de scoala . profesorii .evenimente de viata .accidente.bunici .caând a pronuntat primele silabe .nevoia de ingrijiri speciale:oxigenoterapie. gradul de implicare al parintilor in supravegherea copiilor. primele propozitii simple . fata de frati si fata de alte persoane de ingrijire .boli ale copilariei .scoala .relatia parinte-copil . virsta. Interviuri si chestionare standardizate care sint adresate fie parintilor fie profesorilor fie copilului daca acesta este mai mare. reactia la schimbarea scolii . Explorarea problemei . frecventa lor. intelegerea. Structura si functionarea familiei . afectiva si de autoservire al copilului aspecte ale comportamentului individual .nivelul de criticism.tipul de scoala. complexitatea exprimarii.parinti : virsta. Interviul cu parintii 1. handicapurilor neurologice. Particularitati ale copilului .care este motivul pentru care au cerut consultul .surori. 2. modificari importante in familie: divort.caând a stat singur in sezut.care este impactul problemei actuale fata de situatia scolara si familiala a copilului sau adolescentului . Examinarea fizica a.nivelul curent al dezvoltarii comunicarii . alte schimbari in familie 3. pronuntia si articularea cuvintelor. daca au primit deja ajutor de specialitate. Informatii obtinute de la profesorii copilului d.patternul familial al relationarii sociale : aliantele. ocupatie. sexul si eventualele probleme ale celorlalti membrii ai familiei:frati.relatia mama-copil.functionare generala pe aparate si sisteme : evidentierea bolilor cronice.greutatea copilului la nastere.se apreciaza: limbajul. fluenta exprimarii ( putindu-se observa balbismul sau vorbirea precipitata) .aspecte ale atasamentului si relationarii .care este evolutia si care au fost modificãrile produse de aceastã tulburare . psihic si emotional. . reactia fata de alte persoane .dezvoltarea motorie . primele cuvinte . relatia cu invatatoarea.evolutia sarcinii si nasterii .câand a inceput sa mearga singur. atitudinile corecte sau incorecte in fata responsabilitatilor pe care le au copii .educatia sfincteriana . gradul.ce au fãcut pãrintii deja pentru imbunãtãtirea situatiei .câand a inceput sa foloseasca lingurita etc . Istoricul antecedentelor personale fiziologice si patologice caât si al dezvoltarii psiho-motorii . Interviul cu parintii b.consumul matern de alcool si droguri.complicatii la nastere.nivelul de functionare motorie . e.ce cred pãrintii despre cauza bolii si ce cred ei cã agraveazã sau nu starea copilului . corectitudinea gramaticala.cognitiva .structura familiei .ce ii intereseaza si ce asteapta sa obtina în urma acestui consult .Tehnica evaluarii copilului Evaluarea copilului cuprinde mai multe etape. a.evolutia in primele luni .dezvoltarea limbajului si vorbirii .cine a avut initiativa acestui consult si a observat problemele copilului . deces .in timpul nasterii. care se adreseaza nu numai acestuia ci si tuturor celor care il cunosc sau care lucreaza cu el.

concentrarea : distractibilitatea. exprimarea afectiunii .acceptarea sau sentimentele negative precum ostilitatea .cum este privit de ceilalti copiiinteresul si comportamentul sexual Obtinerea informatiilor de la parinti si copii Exista mai multe metode pentru a obtine aceste informatii. Majoritatea clinicienilor folosesc un "stil informal ". coordonarea si rapiditatea miscarilor in cursul alergarii sau prinderii mingiei. Castigarea increderii familiei Majoritatea parintilor care-si aduc copilul la consult pediatric sau psihiatric considera ca problemele psihosociale sau psihosomatice ale copilului se datoreaza propriei lor incompetente. encoprezis .miscarile anormale . obraznicie. compulsii. relatia cu cei de aceasi varsta calitatea relatiilor. Uneori este nevoie chiar de a le provoca prin intrebari ce sugereaza prezenta lor sau in momentul in care ele se exprima . agresivitate. somnolenta. Apoi discutia se axeaza pe aspectele relevante ale simptomelor actuale. atentia. capului..despre modul lui de comportament si despre motivele care i-au determinat sa ceara consultul. Secretul este de a obtine caât mai multe informatii eficiente pentru stabilirea programului terapeutic si pentru castigarea increderii familiei si copilului . fara initiativa. suptul degetului. stereotipii Observarea sentimentelor si atitudinilor parintilor. ritualuri. criticismul exagerat sunt observate de clinician discret pe masura ce acestea se releva in cursul interviului. prehensiunea.nervozitatea . Se poate concluziona ca exista doua mari modalitati de interviu: a) primul este cel al clinicianului care este atent la emotionalitatea familiei si adapteaza spontan conversatia folosind intrebari deschise. memoria. despre evenimentele care o declanseaza. comportament piroman. Clinicianul isi face astfel o idee despre frecventa comportamentului copilului.depresie. buna comunicare. impulsiv.nivelul activitatii : hiperactiv. Majoritatea parintilor au un acut sentiment de vinovatie considerind simptomatologia psihica a copilului ca fiind propriul lor esec educational. calitatea prieteniei. Variabilele cruciale in evaluarea psihiatrica a copilului sunt cele care privesc atitudinea si sentimentele exprimate de parintii acestuia. probleme cu somnul : cosmaruri. .trairea in comun a bucuriei.voluntare sau involuntare : ticuri . vandalism. construind in timpul acesta o câat mai buna relatie empatica care sa-i pemita ulterior o interventie psihoterapeutica.caldura.crize de furie .mestecatul de obiecte necomestibile .apetitul. insomnia. cruzime. neastamparat sau incet.capacitatea de relationare: relatia cu parintii. perseverenta. comportament antisocial : furt .ganduri suiccidare. somnul . . probleme sfincteriene : greutatea ( scaderea sau cresterea voita in greutate). clatinarea autoerotic.care are impresia ca se da mai multa atentie obtinerii de date decat suferintei lor reale: relatia pare formala si rece iar uneori lipsa de experienta a evaluatorului poate duce la pierdera clientului daca atentia a fost axata numai pe corectitudinea aplicarii testului si nu s-a avut in vedere si creearea unei relatii de incredere si suport. enurezis . acestea duc la obtinerea unor informatii cat mai obiective si mai bogate dar au dezavantajul ca sunt percepute negativ de catre familia ingrijorata . Alteori clinicianul arata simpatie si interes pentru exprimarea spontana a trairilor ceea ce are un efect similar de raspuns emotional care aduce astfel un plus de informatie privind atitudinea parintilor.minciuna. Totul se desfasoara intr-o atmosfera relaxata pe care clinicianul o intretine. lasand timp pentru exprimarea anxietatilor. relatia dependenta/independenta. câati prieteni are. afla detalii despre problema in cauza.Aveti impresia ca va calca pe nervi ?" Astfel de intrebari provoaca un raspuns emotional puternic. crize de furie obiceiuri : leganatul.anxietatea. .functionarea motorie : coordonarea miscarilor fine .sentimentul lipsei de valoare .afectivitatea : tristetea. smulsul firelor de par. josnicie. reactia la frustrare ..fricile specifice. tendinta la lateralitate stinga. nivelul de dezvoltare a echilibrului. relatia cu ceilalti frati sau rude.clinicianul intervine cu intrebari care subliniaza sau reformuleaza Ex: "Ce simtiti cind copilul dvs. care este de fapt o comunicare oarecum sistematizata prin care clinicianul afla date despre antecedentele copilului . puterea de concentrare si mentinere a atentiei . automatism ambulator.vagabondaj. lenes. cautand sa evite pe caât posibil intrebarile inchise si mai ales aprecierile critice. despre persoanele care au un rol pozitiv sau negativ in declansarea simptomelor. comportament . rejectia.functiile cognitive : intelegerea. b) al doilea tip de interviu este cel mecanic al cercetatorului interesat de studiul pe care-l face si mai putin atent la reactiile emotionate ale familiei si copilului. Aceasta este o tehnica flexibila care ii permite clinicianului o adaptare spontana a conversatiei la expresia emotionala a familiei Exista psihiatri si psihologi care aplica sistematic chestionare standardizate si interviuri structurate sau semi-structurate. capacitatea logic -operationala. Sentimentele pozitive precum: toleranta.comportament : opozitionist.

Treptat dupa citeva intrebari banale. furia. Se vor formula intrebarile discret pentru a afla: a) comportamentul la scoala . impulsivitate . anxietatea .Aspectul general : semne de dismorfism. derealizare .in timpul interviului clinicianul poate observa toleranta la frustrare a copilului si comportamente neadecvate precum: obraznicie .Activitatea : nerabdare. hiperactivitate sau bradichinezie . gandirea dezorganizata . relaxata. schimbarile de dispozitie. fricile. fuga de idei . obsesii.Am vazut multi copii carora le este greu sa vorbeasca despre ei insisi. ganduri anormale ( idei delirante ). tulburarile de memorie . copilul se obsarva : Astfel . In cazul examianarii unui copil mic . lentoare. este separat. interviul decurge in alt mod.Gandirea : modul de expunere al evenimentelor . . Ex " Esti foarte trist.De aceea este foarte important sa se evite pe cât posibil critica iar fiecare oportunitate va fi comentata pozitiv intarindu-se increderea in capacitatea lor de a se descurca cu propriul copil. dar nu in totalitate . construit -mers intr-un picior . tristetea sau depresia. reveria. preferabil in lateral nu fata in fata ceea ce creaza o senzatie de disconfort. agresivitate.Interactiunea sociala . in cursul conversatiei cu adolescentul sau . neastampar.de calcul matematic Examenul general este obtinut in timpul interviului. Cred ca te simti umilit . lapsusurile . la scoala. care sunt aspectele care-l deranjeaza. spre exemplu. Copilul sau adolescentul care vine singur la consultatie ridica multe suspiciuni si este preferabil sa se amine delicat intrevederea pentru o alta data cind parintii sint disponibili. Oare ce-i face sa fie astfel. apatie.Acuzele somatice : cafeleea . sfidare.indiferenta. idei prevalente." Clinicianul trebuie sa evite cu multa grija condamnarile sau aprobarile incercand sa afle circumstantele. Desenul liber sau dirijat ajuta la proiectarea emotiilor si a eventualelor traume. indiferenta. tipatul.motorii . cuvintele fara sens . vigilenta .bizareriile de limbaj precum echolalia . . dorinta de a pleca . ce parere are despre el.Nivelul de dezvoltare a limbajului . sentimentul vinovatiei .. daca are dificultati sau ce anume il deranjeaza . desenat . grijile copilului.deficientele de limbaj sau intelegere.Colegii . Regula este deci ca interviul psihiatric sa aiba si un rol empatic de construire a increderii reciproce.Afectivitatea . pe varfuri -grosiere . balbismul.Gradul de orientare . neputinta . perseverarea . retractie.depersonalizare . daca el este consumator h) care au fost cele mai stresante evenimente din viata lui i) cum isi vede viitorul Evaluarea abilitatilor . distractibilitatea . .fine . opozitie. limitarea fanteziei sau imaginatiei. nervozitatea . Atitudinea clinicianului difera in functie de virsta interlocutorului. Folosind jucariile se pot imagina jocuri prin care copilul sa-si exprime anxietatile sau fanteziile. Intr-o evaluare completa trebuie urmarite mai multe arii ale comportamentului.este evaluata nefericirea. rusine. . b. simple de introducere.care sunt zonele de conflict d) care sunt enimentele care-i provoaca tristete . tulburarile functionale .Preceptia: prezenta iluziilor . Interviul cu copilul Este preferabil sa se faca in prezenta parintilor chiar daca la un moment dat adolescentul. ideatia lenta.Atentia: probleme de concentrare a atentiei . anxietate. gradul de nutritie semne de abuz sau neglijare . Atunci intra in joc " maiestria" terapeutului care uneori chiar cu dificultate deschide drumul spre exprimarea trairilor. neologismele . Uneori dialogul devine monolog.in ce conditii apar acestea e) cum se percepe pe el insusi. dependenta. relatia cu prietenii si colegii c) cum isi vede el propria familie . halucinatiilor.scris . atitudine teatrala . care ii sunt performantele b) care sunt activitatile extrascolare preferate . comportament manipulativ. Uneori adolescentul descrie singur continutul simptomatologiei alteori raspunsurile acestuia sint monosilabice existind o dificultate clara in mentinerea conversatiei sau chiar un refuz. daca este multumit de el f) care sunt eventualele acuze somatice g) ce parere are despre consumul de alcool si droguri. intrebari de apropiere se ajunge la prezentarea problemei. rejectie) . pentru ca exprimarea non-verbala a emotionalitatii se mentine. Astfel interviul cu adolescentul sau copilul mare se face delicat dupa ce acesta s-a asezat comod. Poate fi observata si relatia cu parintii ( tensiva.

da din picioare . • Diagnosticul clinic .si cu citeva intrebari aditionale specifice copilului in cauza.violent . d.cantitativa deriva din conceptele psihometrice care utilizeaza proceduri cantitative pentru a afla empiric care caracteristica a tulburarii are o pondere mai mare.3. Dupa ce s-a stabilit ca exista probleme acute . Exista si alte categorii profesionale medicale sau nemedicale care vin in contact cu copilul sau adolescentul si anume: medicul de familie.grupul OMS care a elaborat ICD -ul si grupul expertilor Societatii Americane de Psihiatrie care a elaborat DSM-ul.chestionar de tipul RUTTER B.isi maninca unghiile . Este un procedeu de" jos in sus " pentru ca incepe cu un mare numar de itemi .examen oftalmologic si examen fund de ochi . Apoi procedura de analiza statistica multivariata este aplicata pentru a identifica care sint itemii care definesc sindromul pacientului in cauza. probleme emotionale si de comportament . Formularea diagnosticului Cu informatiile obtinute in timpul evaluarii clinicianul formuleaza un diagnostic care reprezinta de fapt organizarea acestor date. atentia.ul sangvin si urinar. intarzieri sau deficite de dezvoltare a limbajului . Interviuri si chestionare standardizate Interviurile standardizate au un grad mare de reliabilitate si pot fi aplicate si de alti membri ai echipei . Examinarea fizica si investigatii Evaluarea psihiatrica se poate incheia cu examenul fizic somatic si neurologic pentru identificarea eventualelor deficite motorii.Aceste categorii profesionale se pot confrunta cu alte tipuri de simptome sau probleme ale copilului si anume : tulburari de limbaj. de atentie . trebuie aflata natura lor : . In continuare vom enumera tipurile de teste si abilitatile testate de acestea dat fiind faptul ca sunt gandite pentru a masura o anumita functie. Aprecierea empiric . asistentul social.isi smulge fire de par ). Este un instrument obligatoriu in cercetarea stiintifica si mai ales in cercetarea farmacologica. ele au avantajul ca pot fi trimise parintilor.SCALE .inainte de evaluare. vizuale sau auditive asociate acuzelor reclamate de familie.1. Chestionarele nu inlocuiesc procesul de formulare a diagnosti-cului . iar unii dintre psihologi lucreaza chiar alaturi de invatatori monitorizand efectul interventiilor asupra copilului putand astfel interveni pentru obtinerea progreselor si buna functionare scolara a copilului. la nevoie in functie de suspiciunile de diagnostic se pot face investigatii suplimentare. de coordonare. Alteori se poate trimite acestuia un chestionar pe care sa-l completeze . Aceasta tehnica are avantajul ca se bazeaza pe cea mai actuala distributie a scorurilor in populatie. imprevizibil . denumite si functii executive in care este implicata capacitatea de integrare si control a activitatii.deficit in functiile psihologice subordonate precum : memoria. comportament agresiv cu gesturi agresive. . obiceiuri neadecvate (se freaca la nas . EEG. • Evaluarea psihologica Problemele emotionale si de comportament ale copilului nu necesita in mod obligatoriu consult psihiatric. iresponsabil . e. pediatrul . interviuri semi-structurate sau nestructurate .caracteristici gandite si scorate pentru un mare lot de subiecti. dificultati de invatare .trasaturi de comportament corespunzatoare sexului opus . imatur motivational . asistente de ocrotire. Unii autori vorbesc despre Paradigme de diagnostic : Diagnosticul clinic si Aprecierea empiric-cantitativa. profesorul . Teste pentru determinarea : . Investigatiile paraclinice includ screening.este considerat deja un sistem diagnostic traditional si foloseste .Caracterizarea generala a comportamentului : comportament necorespuzator varstei.2. orientarea vizuala in spatiu . CT sau RMN ( la nevoie ) . dificultati specifice de invatare. agresiv verbal. Returnate in timp ele pot furniza o baza de discutie pe problemele identificate prin chestionar.deficit educational Mare parte dintre psihologi utilizeaza teste psihologice standardizate asociate cu observarea psihologica. Este un procedeu de " sus in jos". gesturi repetitive ( leganat . criterii de diagnostic care sint rezultatul unui consens obtinut de doua grupuri de experti . Completarea interviului cu informatii obtinute de la profesori Preferabil este ca evaluarea psihiatrica sa fie completata cu observatiile invatatorilor sau profesorilor care cunosc copilul. c. Clinicianul prefera diagnosticul clinic dar probabil combinarea celor doua tehnici poate aduce mai multe informatii utile. Ei pot face o caracterizare generala a acestuia privind performantele scolare. intarzierea mintala Mare parte din evaluarea psihologica are ca scop problemele educationale si cele de invatare.. comportamentul in clasa sau cu ceilalti copii. Pentru toti acesti profesionisti este necesara gruparea in cel putin trei categorii de nevoi mai frecvente ale copilului : . asa cum am aratat in capitolele anterioare.profesorilor sau pot fi completate chiar de catre copilul in cauza . de relationare cu ceilalti copii .topait) .

achizitiile sale motorii.culturale ale Psihologia clinica Presupune ca prim palier evaluarea mecanismelor si functiilor psihice.Cunostinte scolare : scrisul. de limbaj . Urmatoarea etapa vizeaza interventia psihologica de specialitate. Rezultatelele testarii QI nu trebuie absolutizate. Copilul cu probleme motorii si emotionale poate avea dificultati in "respectarea " stadiilor de dobindire a unor deprinderi. motor . etc) .Teste de identificare a punctelor de rezistenta si slabiciunilor Proceduri ..Nivelul general de inteligenta . Diagnostic si evaluare clinica Psihodiagnosticul are in vedere investigarea factorilor psihologici relevanti pentru desfasurarea diverselor activitati. calculul matematic .nivelului de dezvoltare a copilului ( nivelului intelectual) . cititul. afectiv . in sensul dezvoltarii si optimizarii personale.precum Ghidul Portage sunt folosite pentru aflarea nivelului actual de dezvoltare psiho . Acelasi test poate fi scorat altfel in alta zi cu alt investigator . a functionarilor publici. gandire. anxietatea sau refuzul copilului de a coopera) Generalizarea concluziilor ( exista o inevitabila eroare datorata subiectivitatii copilului in conditii de testare . conditiilor socio . afective. nevoilor . abilitatea motorie . testarea profesorilor. avizarea contabililor experti. consiliere specifica obiectivelor medicale. cu scopul identificarii unor conditii patologice responsabile pentru tulburarile cognitive. de comportament sau dizarmonii de personalitate.Teste comparative ale performantelor individuale raportate la datele din populatia generala si corespunzatoare varstei copilului investigat.dificultatile existente in familie .) . lipsa de experienta a psihologului .motorie atins de copilul examinat (comprtament cognitiv . autocunoastere.evaluarea psihologica a starii de sanatate psihica. Se poate determina astfel nivelul atins de fiecare achizitie in parte si pot fi delimitate ariile de dezvoltare in care mai trebuie stimulat copilul Invatarea este un proces stadializat. de limbaj sau in alte domenii se vor face eventual in alte momente uneori mai tirziu " decat scrie la carte". abilitatea perceptuala. conditie de baza pentru desfasurarea unor activitati. etc.evaluare cognitiva si neuropsihologica (atentie. proces de evaluare psihologica in care se utilizeaza diverse metode si vizeaza analiza de catre psihologul clinician a urmatoarelor aspecte: . de autoservire si nivelul de socializare ) prin raportare la limitele normalului . memorie. Aplicarea testelor a) Indicatii Testele pot juca un rol important in evaluarea : .insuficientelor educationale ( incapacitatii totale sau partiale a parintilor de a stimula performantele reale ale copilului ) b) Riscul obtinerii de informatii false la teste Folosirea inadecvata a testelor copilului) Conditii inadecvate de aplicare ( zgomot . profesii si care implica examinare psihologica (ex. La nevoie se reevalueaza si se va explica familiei gradul limitat de predictibilitate al testelor ) (teste neadaptate varstei . factori sau circumstante care distrag atentia copilului . . limbaj. consilierea si terapia suportiva.Abilitati speciale : limbaj.

Activitatea de preventie primara si secundara a tulburarilor psihice – are in prim plan promovarea sanatatii si a unui stil de viata sanatos . semistructurat.evaluare comportamentala . profesional.evaluarea parametrilor bio-fiziologici .evaluarea unor probleme psihologice specifice cuplului. > observatia > teste psihologice clinice .evaluarea contextului familial.evaluare afectiv – emotionala . liber). social. cultural in care se manifesta problemele psihologice . în limitele competentei psihologului . testul MMSE (Mini Mental State Examination). economic. Scala de Evaluare a Functionarii Sociale şi Profesionale (SEFPS) / Social and Occupational Functioning Assessment Scale (SOFAS). alte teste de personalitate cu valente clinice. chestionare de aptitudini.evaluarea dezvoltarii psihologice . Instrumentele psihologice utilizate in procesul de evaluare clinica includ: > interviul (structurat. atestare adoptie.evaluarea personalitatii şi a mecanismelor de coping/adaptare/de aparare .ex: Scala de Evaluare Globala a Functionarii / Global Assessment of Functioning Scale (GAFS).alte evaluari în contexte care implica dimensiuni psihologice clinice (ex. familiei . Interventie psihologica Interventia psihologica efectuata de psihologul clinician poate implica: 1. Scala de Evaluare Globala a Functionarii Relationale (SEGFR)/ Global Assessment of Relational Functioning (GARF) Scale. chestionare de orientare profesionala in consilierea vocationala. etc).. testul ceasului.evaluarea gradului de discernamant al persoanelor.

prelungirea ingrijirii copilului. dementa Parkinson. sindrom anxios-depresiv. la cererea unor institutii abilitate stabilirea gradului de discernamant.psihodiagnostic si evaluare psihologica clinica a persoanei adulte sanatoase sau care solicita incadrarea in grad de handicap si/sau orientarea profesionala.expertiza specifica a factorilor implicati in sanatate si boala. demente vasculare). stabilirea aptitudinii pentru adoptie. tulburari aparute ca urmare a accidentelor vasculare cerebrale (AVC).psihoterapie de scurta durata centrata pe problema (individuale. autocunoastere ( coaching). atacuri de panica. alte boli cronice).managementul conflictului şi negociere. 3. tulburarilor afective datorate hipotiroidismului cu simptome depresive. . Consiliere psihologica si psihoterapie specifica obiectivelor medicale particulare .psihoterapie de relaxare şi sugestie. nevroze.optimizare şi dezvoltare personala. demente senile. obsesii si compulsii. de control al impulsului demente (dementa Alzheimer. . sunt investigate aspecte legate de sanatatea clinica sau psihosomatica. . depresie. de grup. tulburari distimice.interventie psihoterapeutica specifica in cazul tulburarilor de personalitate. tulburari de memorie. psihoterapia tulburarilor mentale datorate unor conditii medicale generale. .2. .consilierea în situatii de criza şi asistenta bolnavilor terminali (tumori canceroase. cuplu şi familie). cresterea aderentei la tratament. etc. Consiliere psihologica si psihoterapie suportiva . tulburari cauzate de stres. .consiliere psihologica cu ajutorul tehnicilor cognitiv – comportamentale specifică obiectivelor medicale (ex. psihologul clinician indeplinind urmatoarele functii: . tulburari de somn. evaluare cognitiva (stabilirea coeficientului de inteligenta IQ/coeficientului MMSE) . tulburari de adaptare. pregătire preoperatorie. urmarindu-se atat optimizarea starii psihice a persoanelor sanatoase. etc . fobii.evaluari psihologice complexe în situaţii de: abuz sau neglijare a copilului. posttraumatice. Astfel. tulburari afective. stabilirea custodiei minorilor. consiliere postoperatorie). anxietate. cat si preventia tulburarilor psihice. stabilirea timpului de vizitare a copiilor. modificarea stilului de viata. tulburari de comportament alimentar.

aptitudinea sau/si. Evaluarile psihologice clinice se finalizeaza cu eliberarea unui aviz psihologic care sa ateste starea de sanatate psihica. institutii de invatamant). dupa caz.. .rapoarte psihologice catre diferite institutii: instanta judecatoreasca. cu un Raport de Psihodiagnostic si Evaluare Clinica.