FISA DE EVALUARE PSIHOMOTRICĂ 1.

Motricitatea generala a)Mobilitatea capului si a gâtului -executa miscari stânga/dreapta; -executa miscari sus/jos; -executa miscari fata/spate; -executa miscari de rotatie în ambele sensuri b)Motricitatea membrelor superioare -realizeaza miscari stânga/dreapta; -realizeaza miscari sus/jos simultan si alternativ; -realizeaza miscari de rotatie în aceeasi directie, simultan si alternativ; -realizeaza miscari de rotatie ale bratelor, în sensuri diferite; -aruncarea si prinderea unei mingi cu mâna dreapta si apoi cu mâna stânga; c)Motricitatea membrelor inferioare -executa sarituri într-un picior (stângul/dreptul); -executa saritura cu ambele picioare; -realizeaza urcare/coborâre pe scari, cu ambele picioare si alternativ; -îndoaie genunchii; -realizarea miscarilor de balansare (stânga/dreapta); -realizarea miscarilor de rotatie (stânga/dreapta) 2.Motricitatea fina -rupe în bucatele hârtia; -taie diferite materiale (decupare); -modeleaza plastelina; -îndoieste si ruleaza o bucata de hârtie/carton; -pune într-o sticluta margele,bile; -traseaza linii cu creta pe tabla; -introduce ata în ac; -strânge o minge de cauciuc în mâna; 3.Schema corporala -indica/numeste partile propriului corp; -indica/numeste partile corpului pe alta persoana; -duce mâna dreapta la ochiul, urechea, piciorul, mâna stânga; -duce mâna stânga la ochiul, urechea, piciorul, mana dreapta; -indica partile corpului pe o imagine; -deseneaza o figura umana/asambleaza siluete din carton decupat;

-completeaza o figura umana lacunara;
4.Lateralitate

-indica partea dreapta/stânga în raport cu propriul corp; - indica partea dreapta/stânga în raport cu corpul altor persoane; -indica partea dreapta/stânga pe o imagine grafica data; 5.Structura perceptiv-motrica de culoare - denumeste culoarea obiectelor; -denumeste culorile din imaginile date; - realizeaza clasificari dupa criteriul culoare; -utilizeaza la cerere anumite culori în cadrul unui desen; 6.Structura perceptiv-motrica de forma si marime -prezinta si denumeste principalele forme geometrice: patratul, cercul, triunghiul, dreptunghiul; -identifica forme geometrice dintr-o multime, pe anumite criterii: mare/mic, subtire/gros; -construieste imagini simple cu ajutorul figurilor geometrice (casa, masina); 7. Structura perceptiv-motrica de spatiu
-cunoaste parametrii ce servesc la organizarea spatiului (stânga/dreapta, sus/jos, lânga, etc.);

-executa miscari ale corpului în diferite directii; -indica reperele spatiale fata de propriul corp; -cunoaste parametrii ce servesc la organizarea spatiului foii; 8.Structura perceptiv-motrica de timp -cunoaste parametrii ce servesc la organizarea timpului (înainte, dupa, ultimul); -parcurge o distanta, mai întâi încet, apoi cu pas normal si în final în fuga, urmarind timpul necesar parcurgerii (timp mai scurt sau mai lung); -recunoaste momentul în care are loc o actiune (bate din palme când cineva spune un cuvânt, când trece prin dreptul unui obiect); -cunoaste momentul/succesiunea unei actiuni (mai întâi îmi pun haina, apoi caciula); -descrie actiuni ce vizeaza propria persoana (programul zilnic);
-raspunde la întrebari legate de reperele temporale de baza (momentele zilei, zilele saptamânii, lunile anului, anotimpuri).

Nota: Pentru fiecare item se noteaza cu: + pentru pentru partial realizat. Întocmit

realizat;

- pentru nerealizat; +/-

Teste pentru masurarea nivelului de dezvoltarea psihomotricitatii
Teste pentru masurarea nivelului de dezvoltarea psihomotricitatii

care nu se opreste aici ci continua cu evaluarea acestor date. Testul consta dintr-o proba. . instrument de o mare valoare practica si teoretica. deci si gimnastica. Standardizarea se refera la: . mai frecvent dintr-o serie de probe construite in scopul stabilirii prezentei sau absentei unui aspect.standardizarea stimulilor prezenti pentru a provoca reactiile ce vor fi inregistrate cat mai exact si mai complet. Sportul. Testarea ca metoda de evaluare a capacitatilor psihomotrice Nevoia de masurare s-a extins foarte mult in sport in scopul patrunderii in esenta problemelor acestui fenomen social. testele au fost elaborate si dezvoltate de psihologia aplicata incepand cu sfarsitul secolului XIX.standardizarea modului de cotare a reactiilor.standardizara si etalonarea. a particularitatilor de manifestare sau a gradului dezvoltarii lui.1. Masurarea este o notiune care desemneaza atribuirea de numere unor fapte sau date continue sau discontinue. sunt in cautarea unei metrii. Ca instrumente de masura. Testul reprezinta un instrument cu ajutorul caruia se poate contura diagnosticul motric sau motrico-diagnoza si diagnosticul psihic sau psiho-diadnoza. Metoda testelor s-a impus dupa constituirea psihologiei experimentale si a avut ca obiectiv principal determinarea diferentelor individuale. . Conditiile ca o proba sa fie test sunt: . .standardizarea instructiei date in legatura cu sarcina ce trebuie executata.

care este confirmat si acceptat si de R. validitate si sensibilitate.validarea de concurenta – se refera la faptul ca cel care alcatuieste un test trebuie sa se asigure ca toate aspectele majore care constituie continutul trasaturii masurate sunt surprinse in diferite probe si apar intr-o dozare corecta.P.Etalonarea – consta in faptul ca rezultatele individuale sunt masurate prin raportarea lor la cele obtinute de o populatie cat mai reprezentativa atat din punct de vedere numeric ca t si din punct de vedere al compozitiei. Cunoscand coeficientul de incredere al unui test putem aprecia daca diferentele individuale obtinute sunt determinate de diferentele reale dintre subiecti.validarea predictiva – urmareste in ce masura subiectii care au avut o buna reusita in cadrul testului vor avea o reusita asemanatoare si in activitatea reala.caracterul adecvat al tuturor probelor care constituie testul in ansamblu – omogenitatea probelor. J. Fleishman distinge 11 factori. Fidelitatea unui test ne indica in ce masura rezultatele obtinute cu ajutorul lui sunt demne de incredere. Examinarea valorii diagnostice a testelor sau testarea testelor depinde de finalitate.Domeniul perceptiv – motor (psihomotor) In studierea primului domeniu. Procedeele de validare sunt: . Principalele aspecte sub care un test trebuie sa fie fidel sunt: . . stabilitatea rezultatelor in cazul in care aceiasi subiecti sunt masurati de persoane diferite. 2. In sensul cel mai larg.Eclache. J. pe care ii gasim reprezentati in tabelul de mai jos.stabilitatea in timp a rezultatelor obtinute cu ajutorul lui.validarea empirica –e utilizata atunci cand testul a fost alcatuit in scopul unei selectii. prin validitatea unui test se intelege faptul ca el masoara in mod adecvat trasatura propusa. . . Thomas. .Keller (1995).

La fel de pertinent este si testul lui “O’Connor”. Viteza cu care un subiect poate efectua o miscare larga a bratului. Aceasta capacitate intereseaza. fara impunerea unei mari precizii. Capacitatea de a coordona simultan miscarile diferitelor membre. dupa Fleishman: FACTORI 1. Dexteritatea degetelor . Subiectul incearca sa mentina stiletul in contact cu tinta situata pe marginea unei placi care se invarteste. Factor comun sarcinilor psihomotrice privind reactia vizuala de discriminare. Coordonarea tuturor membrelor 3. Orientarea raspunsului 4. Manipulari de obiecte mici care implica participarea degetelor 5. descriere si metoda de masurare a factorilor care alcatuiesc domeniul perceptivo – motor. Capacitate cunoscuta in psihologia muncii. Coordonarea ambelor maini. Proba clasica de reactie la un semnal luminos.Lista. Factor comun sarcinilor care implica o continua anticipare la adaptarile motorii legate de schimbarile de viteza si/sau de directie a unui obiect in miscare. Subiectul apasa pe un buton indata ce apare semnalul. Testul celui care roteste poate fi considerat valabil. Viteza miscarii bratului 6. cu ajutorul unui volan. Subiectul trebuie sa basculeze unul dintre cele 4 intrerupatoare in functie de configuratia luminoasa aparuta. Testul lui “Perdue”. TEST Urmarire circulara. A plasa cat mai rapid cuie mici de lemn in gauri ce au 2. Timpul de reactie Viteza cu care un subiect este capabil sa raspunda la un stimul cand acesta apare. o linie care isi schimba pozitia intamplator. in egala masura. Timp de reactie discriminativa. Testul de manipulare al lui “Minessota”. miscarile membrelor superioare si ale celor inferioare. Sa se ciocane cu un stilet. Controlul vitezei 7. Dexteritate manuala 8. Precizia controlului DESCRIERE Factor comun sarcinilor care impun adaptari musculare fine si riguros controlate –totusi. pe doua placi A si B A mentine pe o tinta. nu chiar hipercontrolate – indeosebi cand sunt implicate grupuri musculare importante. Adaptarea directiei membrului superior cand manipuleaza obiecte mari. alternativ si cat mai repede posibil.

Sa se bata cu un creion de trei ori in fiecare cerc. sa se umple cat mai multe cercuri intr-un timp dat. Fleishman noteaza ca factorul acesta ar mai putea fi denumit si “tapping”. Punctare sau tintire 3. de judecata – toate raportate la obiectivele stabilite pentru diferitele activitati de educatie fizica sau sport. de asemenea. fara a solicita nici viteza nici forta. Se face cu creionul un punct in cerculetele unei figuri. pozitionarea ansamblului brat-mana. Siguranta bratului 10. Factorul acesta implica. atat in privinta operationalizarii lor cat si in privinta evaluarii. 9. capacitatii de analiza. Nu intram in detalii. Coordonare intre mana si ochi Test asemanator cu “greceasca lui Bonnardel”. Viteza ansamblului incheietura mainii – degete 11. Masurarea in domeniul cognitiv urmareste obiectivizarea nivelului: a) b) c) d) e) f) cunostintelor.fost facute intr-o scandura. rezumandu-ne la unele exemplificari care subliniaza insemnatatea problemei. Precizie in realizarea miscarilor facute de ansamblul brat –mana. . intelegerii. capacitatii de evaluare. posibilitatilor de aplicare a cunostintelor. capacitatii de sinteza. Masurari in domeniul cognitiv si afectiv In sistemele de educatie fizica si sport evoluate sunt luate in consideratie – alaturi de obiectivele psihomotrice – si obiectivele de ordin cognitiv si afectiv.

.Masurarea in domeniul afectiv urmareste atitudinile sau capacitatile de: a) receptare a valorilor (constientizare.capacitatea de orientare spatiala si temporala. existenta in sistemul integrator a urmatoarelor capacitati: .capacitatea de diferentiere a miscarilor. b). . c).capacitatea de analiza chinestezica. .raspuns (comportament) – respectarea regulilor.capacitatea de invatare motrica. d). . atentie). Unele dificultati de ordin terminologic si semantic au condus la reconsiderarea termenului “ indemanare”.echilibrul static si dinamic. Asa s–a ajuns ca de aproape douazeci de ani se foloseste – la inceput paralel cu termenul indemanare si mai apoi aproape exclusiv – termenul de capacitate coordinativa. consideram ca putem numi cu titlu generic psihomotricitate. . dorinta de a fi corect. . satisfactia respectarii regulilor.generalizare prin utilizarea valorilor etice sportive in viata de toate zilele.capacitatea de dirijare si control. la analiza lui din punct de vedere operational. . .precizia.lateralitatea.valorizare (acceptarea valorilor etice din sport.capacitatea de combinare a miscarilor. Capacitatile coordinative se definesc prin aceleasi componenete cu ale notiunii de psihomotricitate. dorinta de a le respecta.capacitatea de adaptare si readaptare motrica. . Studiul capacitatilor psihomotorii Indemanarea a fost si este considerata si astazi de teoria educatiei fizice drept una dintre capacitatile motrice de baza. In sinteza. dorinta de a le accepta. convingerea in insemnatatea lor ). .

avand o consistenta baza de comparatie care apeleaza la procese anterioare de invatare. fara de care miscarea. cognitive si cele referitoare la memorare (procese relevante ale memoriei si operatiilor neuro-fiziologice de sinteza).capacitatea de reactie.capacitatea de diferentiere kinestezica. capacitatea de invatare motorie se bazeaza inainte de toate pe mecanismele de receptionare. vizuala. cinci capacitati coordinative ( care este identica cu psihomotricitatea) fundamentale pe care a incercat sa la clasifice ierarhic astfel: 1. acustica.ambidextrie.. Aceste trei capacitati de baza. c. capacitatea invatarii motorie este treapta cea mai inalta. b. . a. de asemenea. . in realitate orice capacitate de ghidare sau de adaptare si readaptare motorie este lipsita de sens. In ghidarea procesului de adaptare este necesara. O adaptare optima corespunzatoare modificarilor situationale nu este posibila decat pe baza unei experiente motrice suficiente. .capacitatea de orientare spatiala. Hirtz (1972) a subordonat celor trei capacitati de baza. In primul rand apar procesele perceptive (analiza). mai intai. ale capacitatii de orientare spatiala si ale capacitatii de echilibru. 2.capacitatea de ghidare motorie se bazeaza in special pe componentele coordinative ale capacitati de diferentiere kinestezica. .capacitatea de coordonare generala si de coordonare intre segmentele corpului.ritm. “sa faci “ si abia apoi se pune problema “ cum sa faci”. sunt in stansa corelatie.capacitatea de analiza statico-dinamica.capacitatea de adaptare si readaptare motrica depinde nu numai de cea a invatarii. . Cu toate acestea. preluare si stocare a informatiei. Trebue sa stii. dar si de capacitatea de ghidare motorie. si o precizie suficient de mare pentru a furniza o solutie gestuala satisfacatoare.

Aceasta lista o putem completa in continuare cu urmatoarele elemente: . capacitatea de ghidare motorie. capacitatea de echilibru. Capacitatile coordinative sunt de neconceput fara o buna dezvoltare performantei: forta. (1982) a dus la urmatoarea clasificare: 1. 8. 7. capacitatea de coordonare-viteza.capacitatea de ritm. rezistenta si implicarea lor complexa in realizarea miscarii. capacitatile coordinative nu sunt eficace in performanta sportiva decat in cooperare cu capacitatile Incercarea de ierarhizare a capacitatilor coordinative (a psihomotricitatii) Hirtz. conditionale.capacitatea de reactie. 2. 5. Deci. 4. 6. 10. 3. a celorlalti factori fizici ai viteza. capacitate de ritm (simtul ritmului). capacitatea de coordonare-rezistenta. capacitatea de reactie. capacitatea de orientare spatiala. 4. capacitatea de adaptare si readaptare. capacitatea de diferentiere chinestezica.3. 5. 9.capacitatea de echilibru. capacitatea de formare motorie.

regulile de notare etc. In cea mai mare masura. De regula aceste probe sunt standardizate marimea tintelor. Termen rar folosit in literatura romana privitoare la capacitatile (aptitudinile) motrice. de disociere a miscarilor sunt cunoscute din examinarile psihologice.122-125).20 m. 14. capacitatea de coordonare ochi-picior prin trimiterea mingii prin voleibolare intr-un dreptunghi desenat pe un zid.dupa preferinta subiectului. Masurarea se face in grade sexagesimale cu ajutorul busolei. P. 16.11. 12. Saritura se face fie spre dreapta. el defineste aptitudinea care insumeaza coordonarea motrica si mobilitatea si consta din abilitatea de a schimba rapid directia corpului sau membrelor.Agilitatea. Kirkendall. 13. alergare serpuita sau alergare cu pasire in cercuri desenate pe teren sau cu pasire in interiorul unor anvelope (se cronometreaza timpul de parcurgere a traseului ). 15. timp de 20 secunde (se numara executiile ). (Cf. fie spre stanga.capacitatea de cordonarea generala a corpului se masoara cu proba Matorin ce consta din efectuarea de catre subiect a unei sarituri in jurul axei corpului si realizarea unei rotatii cat mai ample. distantele de plasare a jaloanelor.capacitatea de coordonare ochi-mana se apreciaza prin precizia si cursivitatea desenului in oglinda sau prin aruncarea mingii de oina la tinta. Probele de ambidextrie. Firesc. probele implica si participarea vederii. Pentru masurarea agilitatii intregului corp se folosesc probe: “ghemuit – intins – stand” in 10 secunde si “pasire laterala “ pe linii distantate paralel la 1. intrucat subiectul nu aterizeaza exact pe locul de unde a plecat. Se poate inregistra si suma celor doua rotatii. “ strug”. capacitate de coordonare a membrelor se examineaza cu pantografe coordinografe. sau prin conducerea mingii printre jaloane. cine este agil este si bine coordonat. .Precizia si stabilitatea miscarilor se apreciaza si masoara termometre si stabilometre construite in variante din cele mai diverse si prevazute cu numaratori electrici pentru greselile si durata acestora in timpul parcurgerii unui traseu sau al mentinerii fixe a aparatului (sau a ochirii).

. Marapese editore. A. 9. in Tratatto di neurologia riabilitativa. S. ANN (2000) – Psihologia dezvoltarii.Procesul educatiei intelectuale. J. Edit. Paris. Cambridge. Tehnica. (1970). Psyche. J. 4.Valoarea integrativa a activitatii de educatie fizica pentru elevii din invatamantul special.Psihologia comunitatii. Oscar Print. Bucuresti. (1995) – Development Social Psychology: From Infancy to Old Age. J. Bucuresti. McGrow Hill book Co. 5. Bucuresti 2. (1998).BIBLIOGRAFIE 1. (1991) Play (2nd edn).ORFORD.MEADOWS.M.. Formica.GARVEY. vol I.MOTET. 8. teorie si practica.LAPIERRE. C.. (1986) – La reeducation phisiyque. 6.LEWIN.. 7.BORGOGNO. DUMUTRU (1992). London: Fontana / Open Books. KURT (1936) – Principles of Topological Psychology. M.E. Ed. Roma. Development Psychology (Harlow: Longman) 9.BRUNER. Ed. Revista de educatie speciala. nr. Cohman (eds). S. Mass: Blackwell. 71-77. New York and London. 3. Bucuresti. (1995) – Cognitive Development. Stiintifica. pag. ELETTA – Psicomotricita e terapia psicomotoria. .M. Ed. Bryant and A. col.1.Bailliere. IM.BIRCH.B.DURKIN.. in P. K..

Centrul de Cercetari pentru Problemele Sportului 14. 12. JAM (1972). Bucuresti.. Bucuresti. URSULA (1966). Ed.SINGER.370.). Ed. . Centrul de Cercetari pentru Problemele Sportului 15. London.10. Bucuresti. 18. nr. Bucuresti. Editions “Revue Education Phisique et Sport”.SCHIOPU. McMillam. URSULA (1967). An Aplication to Physical Education Skills. DARBEL.Dezvoltarea operativitatii gandirii de la 7 la 11 ani. Bucuresti. INHELDEK (f. Ph. Bucuresti. Didactica si Pedagogica. 16..) – Psihologia copilului (trad.Probleme psihologice ale jocului si distractilor.. PIERRE (1976) – Activite phisique et education motrice.SCHIOPU.Psihologia copilului. 13. editia a-II-a.PSIHOLOGIA SPORTULUI (1995) – Sportul de performanta. R. Editura didactica si pedagogica.a. Paris 11. (1972) – Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei. (1968). Didactica si Pedagogica.SCHIOPU. New York. Et Sport. Ed Stiintifica. JEAN. Ed.PIAGET.PARLEBAS. 347-349. URSULA (coord. 19.RENE. JEAN. Bucuresti. 17.PSIHOLOGIA SPORTULUI (1994) – Sportul de performanta.PIAGET. Paris. Ed. nr.Appreciation du niveaux moteur des enfantes des 5 a 11 ans.) (1970). Didactica si Pedagogica. N. m 116.Motor Learning and Human Performance.

Exista si situatii speciale precum : evaluarea psihiatrica a copilului si adolescentului delincvent sau . H.. Scopurile evaluarii unui copil cu probleme psihice sau cu simptome fizice care au mecanisme si implicatii psihice sunt urmatoarele: a) aprecierea naturii si severitatii problemei.Natura si complexitatea problemei pot reclama uneori o evaluare complexa si de durata. L.Opere psihologice elese. Principii generale ale evaluarii psihiatrice Incaperea in care urmeaza sa se faca examinarea trebuie sa fie destul de mare (pentru a incapea intreaga familie la nevoie) cu spatiu in care copilul sa se poate misca liber. EVALUAREA PSIHICA A COPILULUI Acest proces al evaluarii implica existenta unei echipe formate din : medic specialist psihiatru pentru copii si adolescenti . Mare parte din medicii psihiatri efectueaza aceasta evaluare la cererea familiei ingrijorate de aparitia unor tulburari. cu jucarii la indemana. de aceea trebuie sa existe criterii si scale de evaluare specifice grupelor de varsta. Cand este vorba de evaluarea unui adolescent atunci se va discuta intii cu el si apoi cu parintii (separat sau in prezenta adolescentului).IV.Se va respecta ulterioare) timpul necesar evaluarii (altfel observarea rapida poate genera confuzii si erori . Bucuresti 22. medicul pediatru).. . Au venit la medic pentru ca sunt ingrijorati ei insisi sau pentru ca altcineva i-a trimis (medicul de familie. creioane de colorat. individuale sau combinarea lor . familiale . c) planificarea impreuna cu subiectul si familia acestuia unui program terapeutic. Ed. Familia va fi asigurata de confidentialitatea convorbirii. asistent social. dar exista si situatii complexe care necesita mai multe etape de evaluare.Pregatirea si experienta -legale. de aceea se va tine seama si de acest aspect. Factorii care pot influenta procesul de evaluare Profilul psihologic al copilului difera in functie de virsta . S. Exista situatii simple in care evaluarea este urmata de o scurta consiliere. (1974)Paris.Cand este evaluat un copil foarte mic (sugar) este necesara prezenta mamei si a tatalui . hirtie pentru desenat si jucarii speciale cu incastre. Atcan L’evolution psychologique de l’enfant. Este bine ca atunci cand clinicianul se adreseaza copilului sa foloseasca numele mic. . Este preferabil ca prima vizita sa includa toti membrii familiei.Identificarea tulburarilor de auz sau de vedere care pot impiedica copilul sa participe la evaluare. La noi in tara este deja statuata utilizarea ICD-10. logoped. reevaluare si urmarire. clinicianului este importanta in cazurile dificile cum ar fi cele cu implicatii medico Stabilirea tratamentului si urmarirea subiectului difera in functie de variabilele deja enumerate. fizioterapeut. . Concluzia procesului de evaluare se va finaliza totusi cu un diagnostic conform uneia din clasificarile multiaxiale recunoscute : ICD. b) identificarea unor cauze posibile : sociale . .VIGOTOSKY. Cand evaluarea se face unui copil mai mare este necesara prezenta la interviu si a bunicilor care eventual sunt implicati in cresterea copiilor. psiholog . cuburi sau alte forme geometrice prin care se evalueaza nivelul de dezvoltare cognitiva a copilului.10 sau DSM.. Didactica si Pedagogica. evaluarea pentru stabilirea nevoilor speciale de ingrijire cind este primit in colectivitati. Exista cateva principii generale care trebuie respectate: .21. unii autori sugereaza ca este oportuna intrebarea "Cum ai prefera sa-ti spun?". . .Informatiile pe care le furnizeaza apartinatorii sunt marcate de subiectivismul acestora si de asteptarile lor.WALLON.Motivatia parintilor este importanta. (1972). Uneori tratamentul nu poate fi prescris din prima zi.

Interviuri si chestionare standardizate care sint adresate fie parintilor fie profesorilor fie copilului daca acesta este mai mare. deces . modificari importante in familie: divort.consumul matern de alcool si droguri. cum isi face temele.caracteristicile temperamentale. factorii stresori evidentiati in familie .tipul de scoala.ce cred pãrintii despre cauza bolii si ce cred ei cã agraveazã sau nu starea copilului .bunici .evolutia in primele luni . ocupatie.patternul familial al relationarii sociale : aliantele. Interviul cu parintii 1. Informatii obtinute de la profesorii copilului d.evenimente de viata .aspecte ale atasamentului si relationarii .relatia mama-copil.accidente.dezvoltarea motorie .educatia sfincteriana .cine a avut initiativa acestui consult si a observat problemele copilului . refuzul scolar. idiosincrazia fata de exprimarea verbala.reactia la separarea de mama.scoala .PEV.caând a pronuntat primele silabe .comportamentul in primele zile de scoala .incubator . prezenta crizelor epileptice .câand a inceput sa mearga singur. psihic si emotional.surori. fata de frati si fata de alte persoane de ingrijire .structura familiei .care este natura si severitatea prezentei probleme . corectitudinea gramaticala.care este motivul pentru care au cerut consultul . primele propozitii simple . atitudinile corecte sau incorecte in fata responsabilitatilor pe care le au copii . intelegerea.nevoia de ingrijiri speciale:oxigenoterapie. Istoricul antecedentelor personale fiziologice si patologice caât si al dezvoltarii psiho-motorii . fizic.care este impactul problemei actuale fata de situatia scolara si familiala a copilului sau adolescentului . rejectia. Explorarea problemei .in timpul nasterii.ce ii intereseaza si ce asteapta sa obtina în urma acestui consult . a.de medicamente.functionare generala pe aparate si sisteme : evidentierea bolilor cronice.istoricul scolar .boli ale copilariei .se apreciaza: limbajul. 2. istoricul bolilor parintilor. prezenta si gradul afectiunii oferite . reactia fata de alte persoane . complexitatea exprimarii. afectiva si de autoservire al copilului aspecte ale comportamentului individual . gradul de implicare al parintilor in supravegherea copiilor. ostilitatea . . alte schimbari in familie 3.care este evolutia si care au fost modificãrile produse de aceastã tulburare . pronuntia si articularea cuvintelor.evolutia sarcinii si nasterii . Interviul cu copilul c. gradul. daca au primit deja ajutor de specialitate. internari ale copilului.când a inceput sa ceara olita . felul si tipul pedepselor. frecventa lor. status mental.caând a stat singur in sezut.nivelul curent al dezvoltarii comunicarii . relatia cu invatatoarea.greutatea copilului la nastere.nivelul de functionare motorie .Tehnica evaluarii copilului Evaluarea copilului cuprinde mai multe etape. reactia la schimbarea scolii . sexul si eventualele probleme ale celorlalti membrii ai familiei:frati.ce au fãcut pãrintii deja pentru imbunãtãtirea situatiei . Particularitati ale copilului . Interviul cu parintii b.cognitiva . care se adreseaza nu numai acestuia ci si tuturor celor care il cunosc sau care lucreaza cu el. profesorii .câand a inceput sa foloseasca lingurita etc . Structura si functionarea familiei . e. primele cuvinte .relatia parinte-copil . exclusivismul 4.capacitatea parintilor de a comunica si de a ajuta la rezolvarea problemelor. handicapurilor neurologice.dezvoltarea limbajului si vorbirii . confuzia intergenerationala. folosirea limbajului stereotip sau repetitiv . fluenta exprimarii ( putindu-se observa balbismul sau vorbirea precipitata) .parinti : virsta.cum a reactionat anturajul copilului la problemele acestuia . virsta. vorbirea .complicatii la nastere. prezenta sau nu a problemelor de invatare sau /si comportament inclusiv aspecte ale concentrarii atentiei . Examinarea fizica a.nivelul de criticism.

vandalism. concentrarea : distractibilitatea. encoprezis .cum este privit de ceilalti copiiinteresul si comportamentul sexual Obtinerea informatiilor de la parinti si copii Exista mai multe metode pentru a obtine aceste informatii.Aveti impresia ca va calca pe nervi ?" Astfel de intrebari provoaca un raspuns emotional puternic. rejectia.caldura. automatism ambulator. puterea de concentrare si mentinere a atentiei . obraznicie. despre evenimentele care o declanseaza.clinicianul intervine cu intrebari care subliniaza sau reformuleaza Ex: "Ce simtiti cind copilul dvs. suptul degetului.anxietatea. calitatea prieteniei. comportament . Uneori este nevoie chiar de a le provoca prin intrebari ce sugereaza prezenta lor sau in momentul in care ele se exprima . buna comunicare. relatia cu ceilalti frati sau rude. Sentimentele pozitive precum: toleranta. atentia. Majoritatea parintilor au un acut sentiment de vinovatie considerind simptomatologia psihica a copilului ca fiind propriul lor esec educational. josnicie. care este de fapt o comunicare oarecum sistematizata prin care clinicianul afla date despre antecedentele copilului . cruzime. Castigarea increderii familiei Majoritatea parintilor care-si aduc copilul la consult pediatric sau psihiatric considera ca problemele psihosociale sau psihosomatice ale copilului se datoreaza propriei lor incompetente. Clinicianul isi face astfel o idee despre frecventa comportamentului copilului. probleme sfincteriene : greutatea ( scaderea sau cresterea voita in greutate)..capacitatea de relationare: relatia cu parintii.functiile cognitive : intelegerea. somnul .mestecatul de obiecte necomestibile . smulsul firelor de par. compulsii. Se poate concluziona ca exista doua mari modalitati de interviu: a) primul este cel al clinicianului care este atent la emotionalitatea familiei si adapteaza spontan conversatia folosind intrebari deschise. comportament antisocial : furt . cautand sa evite pe caât posibil intrebarile inchise si mai ales aprecierile critice. relatia dependenta/independenta.comportament : opozitionist.voluntare sau involuntare : ticuri . Secretul este de a obtine caât mai multe informatii eficiente pentru stabilirea programului terapeutic si pentru castigarea increderii familiei si copilului . lasand timp pentru exprimarea anxietatilor.care are impresia ca se da mai multa atentie obtinerii de date decat suferintei lor reale: relatia pare formala si rece iar uneori lipsa de experienta a evaluatorului poate duce la pierdera clientului daca atentia a fost axata numai pe corectitudinea aplicarii testului si nu s-a avut in vedere si creearea unei relatii de incredere si suport.nervozitatea .ganduri suiccidare. capului. . perseverenta. . agresivitate. afla detalii despre problema in cauza. construind in timpul acesta o câat mai buna relatie empatica care sa-i pemita ulterior o interventie psihoterapeutica.functionarea motorie : coordonarea miscarilor fine . acestea duc la obtinerea unor informatii cat mai obiective si mai bogate dar au dezavantajul ca sunt percepute negativ de catre familia ingrijorata . . impulsiv.afectivitatea : tristetea. criticismul exagerat sunt observate de clinician discret pe masura ce acestea se releva in cursul interviului. despre persoanele care au un rol pozitiv sau negativ in declansarea simptomelor. tendinta la lateralitate stinga. prehensiunea. Majoritatea clinicienilor folosesc un "stil informal ".nivelul activitatii : hiperactiv.depresie.trairea in comun a bucuriei. reactia la frustrare . probleme cu somnul : cosmaruri. lenes. exprimarea afectiunii .acceptarea sau sentimentele negative precum ostilitatea .miscarile anormale .minciuna. somnolenta.sentimentul lipsei de valoare .fricile specifice.apetitul. neastamparat sau incet. memoria. ritualuri. relatia cu cei de aceasi varsta calitatea relatiilor. b) al doilea tip de interviu este cel mecanic al cercetatorului interesat de studiul pe care-l face si mai putin atent la reactiile emotionate ale familiei si copilului. insomnia. Alteori clinicianul arata simpatie si interes pentru exprimarea spontana a trairilor ceea ce are un efect similar de raspuns emotional care aduce astfel un plus de informatie privind atitudinea parintilor.crize de furie . coordonarea si rapiditatea miscarilor in cursul alergarii sau prinderii mingiei. Aceasta este o tehnica flexibila care ii permite clinicianului o adaptare spontana a conversatiei la expresia emotionala a familiei Exista psihiatri si psihologi care aplica sistematic chestionare standardizate si interviuri structurate sau semi-structurate. câati prieteni are. Totul se desfasoara intr-o atmosfera relaxata pe care clinicianul o intretine. crize de furie obiceiuri : leganatul.despre modul lui de comportament si despre motivele care i-au determinat sa ceara consultul. stereotipii Observarea sentimentelor si atitudinilor parintilor. fara initiativa.vagabondaj. Variabilele cruciale in evaluarea psihiatrica a copilului sunt cele care privesc atitudinea si sentimentele exprimate de parintii acestuia.. clatinarea autoerotic. comportament piroman. Apoi discutia se axeaza pe aspectele relevante ale simptomelor actuale. enurezis . capacitatea logic -operationala. nivelul de dezvoltare a echilibrului.

Afectivitatea .depersonalizare . impulsivitate .Activitatea : nerabdare.bizareriile de limbaj precum echolalia .Atentia: probleme de concentrare a atentiei . neologismele . Interviul cu copilul Este preferabil sa se faca in prezenta parintilor chiar daca la un moment dat adolescentul.de calcul matematic Examenul general este obtinut in timpul interviului. intrebari de apropiere se ajunge la prezentarea problemei. pentru ca exprimarea non-verbala a emotionalitatii se mentine. lapsusurile .motorii .De aceea este foarte important sa se evite pe cât posibil critica iar fiecare oportunitate va fi comentata pozitiv intarindu-se increderea in capacitatea lor de a se descurca cu propriul copil. ce parere are despre el. pe varfuri -grosiere . derealizare . spre exemplu. dorinta de a pleca . .care sunt zonele de conflict d) care sunt enimentele care-i provoaca tristete .Am vazut multi copii carora le este greu sa vorbeasca despre ei insisi. desenat ." Clinicianul trebuie sa evite cu multa grija condamnarile sau aprobarile incercand sa afle circumstantele. dependenta. perseverarea . daca este multumit de el f) care sunt eventualele acuze somatice g) ce parere are despre consumul de alcool si droguri. gandirea dezorganizata . Regula este deci ca interviul psihiatric sa aiba si un rol empatic de construire a increderii reciproce.. . indiferenta. anxietatea . Atitudinea clinicianului difera in functie de virsta interlocutorului. care ii sunt performantele b) care sunt activitatile extrascolare preferate . lentoare.Aspectul general : semne de dismorfism. Astfel interviul cu adolescentul sau copilul mare se face delicat dupa ce acesta s-a asezat comod. relaxata. schimbarile de dispozitie. daca el este consumator h) care au fost cele mai stresante evenimente din viata lui i) cum isi vede viitorul Evaluarea abilitatilor . In cazul examianarii unui copil mic . Folosind jucariile se pot imagina jocuri prin care copilul sa-si exprime anxietatile sau fanteziile. este separat. Ex " Esti foarte trist. apatie. furia. b. rusine. grijile copilului. retractie. in cursul conversatiei cu adolescentul sau .in timpul interviului clinicianul poate observa toleranta la frustrare a copilului si comportamente neadecvate precum: obraznicie . fricile. Cred ca te simti umilit . limitarea fanteziei sau imaginatiei. ideatia lenta. interviul decurge in alt mod. construit -mers intr-un picior . halucinatiilor. Intr-o evaluare completa trebuie urmarite mai multe arii ale comportamentului. Treptat dupa citeva intrebari banale. tristetea sau depresia. Oare ce-i face sa fie astfel. copilul se obsarva : Astfel . opozitie.deficientele de limbaj sau intelegere. sentimentul vinovatiei .scris . Se vor formula intrebarile discret pentru a afla: a) comportamentul la scoala . tipatul. tulburarile de memorie .Colegii . obsesii. Desenul liber sau dirijat ajuta la proiectarea emotiilor si a eventualelor traume. simple de introducere. relatia cu prietenii si colegii c) cum isi vede el propria familie . nervozitatea . neputinta . fuga de idei .Interactiunea sociala . atitudine teatrala . reveria. Poate fi observata si relatia cu parintii ( tensiva.Nivelul de dezvoltare a limbajului . Uneori dialogul devine monolog. daca are dificultati sau ce anume il deranjeaza . anxietate. cuvintele fara sens . idei prevalente. comportament manipulativ. dar nu in totalitate .in ce conditii apar acestea e) cum se percepe pe el insusi. . Copilul sau adolescentul care vine singur la consultatie ridica multe suspiciuni si este preferabil sa se amine delicat intrevederea pentru o alta data cind parintii sint disponibili.indiferenta.Gradul de orientare . rejectie) . balbismul. agresivitate. distractibilitatea . care sunt aspectele care-l deranjeaza. neastampar.este evaluata nefericirea. ganduri anormale ( idei delirante ).Preceptia: prezenta iluziilor . preferabil in lateral nu fata in fata ceea ce creaza o senzatie de disconfort. hiperactivitate sau bradichinezie . .Gandirea : modul de expunere al evenimentelor . sfidare. tulburarile functionale . Atunci intra in joc " maiestria" terapeutului care uneori chiar cu dificultate deschide drumul spre exprimarea trairilor. Uneori adolescentul descrie singur continutul simptomatologiei alteori raspunsurile acestuia sint monosilabice existind o dificultate clara in mentinerea conversatiei sau chiar un refuz.Acuzele somatice : cafeleea . la scoala.fine . gradul de nutritie semne de abuz sau neglijare . vigilenta .

interviuri semi-structurate sau nestructurate .examen oftalmologic si examen fund de ochi .deficit educational Mare parte dintre psihologi utilizeaza teste psihologice standardizate asociate cu observarea psihologica. EEG. gesturi repetitive ( leganat . Pentru toti acesti profesionisti este necesara gruparea in cel putin trei categorii de nevoi mai frecvente ale copilului : . Alteori se poate trimite acestuia un chestionar pe care sa-l completeze . • Evaluarea psihologica Problemele emotionale si de comportament ale copilului nu necesita in mod obligatoriu consult psihiatric. . Teste pentru determinarea : . imatur motivational . Clinicianul prefera diagnosticul clinic dar probabil combinarea celor doua tehnici poate aduce mai multe informatii utile.inainte de evaluare.ul sangvin si urinar. de atentie .profesorilor sau pot fi completate chiar de catre copilul in cauza . In continuare vom enumera tipurile de teste si abilitatile testate de acestea dat fiind faptul ca sunt gandite pentru a masura o anumita functie. vizuale sau auditive asociate acuzelor reclamate de familie.isi smulge fire de par ). e.isi maninca unghiile . Investigatiile paraclinice includ screening. CT sau RMN ( la nevoie ) .. Este un procedeu de" jos in sus " pentru ca incepe cu un mare numar de itemi .violent . Apoi procedura de analiza statistica multivariata este aplicata pentru a identifica care sint itemii care definesc sindromul pacientului in cauza. iar unii dintre psihologi lucreaza chiar alaturi de invatatori monitorizand efectul interventiilor asupra copilului putand astfel interveni pentru obtinerea progreselor si buna functionare scolara a copilului.cantitativa deriva din conceptele psihometrice care utilizeaza proceduri cantitative pentru a afla empiric care caracteristica a tulburarii are o pondere mai mare.trasaturi de comportament corespunzatoare sexului opus . Examinarea fizica si investigatii Evaluarea psihiatrica se poate incheia cu examenul fizic somatic si neurologic pentru identificarea eventualelor deficite motorii. Interviuri si chestionare standardizate Interviurile standardizate au un grad mare de reliabilitate si pot fi aplicate si de alti membri ai echipei . Unii autori vorbesc despre Paradigme de diagnostic : Diagnosticul clinic si Aprecierea empiric-cantitativa. dificultati de invatare . profesorul .Aceste categorii profesionale se pot confrunta cu alte tipuri de simptome sau probleme ale copilului si anume : tulburari de limbaj.2.SCALE . de relationare cu ceilalti copii . criterii de diagnostic care sint rezultatul unui consens obtinut de doua grupuri de experti . d.si cu citeva intrebari aditionale specifice copilului in cauza.grupul OMS care a elaborat ICD -ul si grupul expertilor Societatii Americane de Psihiatrie care a elaborat DSM-ul.deficit in functiile psihologice subordonate precum : memoria. • Diagnosticul clinic . agresiv verbal. intarzierea mintala Mare parte din evaluarea psihologica are ca scop problemele educationale si cele de invatare. denumite si functii executive in care este implicata capacitatea de integrare si control a activitatii. Ei pot face o caracterizare generala a acestuia privind performantele scolare. Este un instrument obligatoriu in cercetarea stiintifica si mai ales in cercetarea farmacologica. intarzieri sau deficite de dezvoltare a limbajului . Dupa ce s-a stabilit ca exista probleme acute . Completarea interviului cu informatii obtinute de la profesori Preferabil este ca evaluarea psihiatrica sa fie completata cu observatiile invatatorilor sau profesorilor care cunosc copilul.caracteristici gandite si scorate pentru un mare lot de subiecti. atentia. la nevoie in functie de suspiciunile de diagnostic se pot face investigatii suplimentare. comportamentul in clasa sau cu ceilalti copii. Aprecierea empiric . probleme emotionale si de comportament . asistente de ocrotire. orientarea vizuala in spatiu . asistentul social. dificultati specifice de invatare. asa cum am aratat in capitolele anterioare. Exista si alte categorii profesionale medicale sau nemedicale care vin in contact cu copilul sau adolescentul si anume: medicul de familie. Returnate in timp ele pot furniza o baza de discutie pe problemele identificate prin chestionar.da din picioare .3.1. pediatrul .este considerat deja un sistem diagnostic traditional si foloseste . Aceasta tehnica are avantajul ca se bazeaza pe cea mai actuala distributie a scorurilor in populatie. c.chestionar de tipul RUTTER B. ele au avantajul ca pot fi trimise parintilor. imprevizibil . obiceiuri neadecvate (se freaca la nas . trebuie aflata natura lor : . comportament agresiv cu gesturi agresive. Formularea diagnosticului Cu informatiile obtinute in timpul evaluarii clinicianul formuleaza un diagnostic care reprezinta de fapt organizarea acestor date. iresponsabil . Este un procedeu de " sus in jos". Chestionarele nu inlocuiesc procesul de formulare a diagnosti-cului . de coordonare.topait) .Caracterizarea generala a comportamentului : comportament necorespuzator varstei.

factori sau circumstante care distrag atentia copilului . cititul. afective.dificultatile existente in familie .) . a functionarilor publici. motor . Rezultatelele testarii QI nu trebuie absolutizate. proces de evaluare psihologica in care se utilizeaza diverse metode si vizeaza analiza de catre psihologul clinician a urmatoarelor aspecte: . abilitatea perceptuala. anxietatea sau refuzul copilului de a coopera) Generalizarea concluziilor ( exista o inevitabila eroare datorata subiectivitatii copilului in conditii de testare . cu scopul identificarii unor conditii patologice responsabile pentru tulburarile cognitive. abilitatea motorie . limbaj.Teste comparative ale performantelor individuale raportate la datele din populatia generala si corespunzatoare varstei copilului investigat.motorie atins de copilul examinat (comprtament cognitiv .. de comportament sau dizarmonii de personalitate. etc. afectiv .culturale ale Psihologia clinica Presupune ca prim palier evaluarea mecanismelor si functiilor psihice. de autoservire si nivelul de socializare ) prin raportare la limitele normalului . nevoilor . autocunoastere. Acelasi test poate fi scorat altfel in alta zi cu alt investigator . avizarea contabililor experti.insuficientelor educationale ( incapacitatii totale sau partiale a parintilor de a stimula performantele reale ale copilului ) b) Riscul obtinerii de informatii false la teste Folosirea inadecvata a testelor copilului) Conditii inadecvate de aplicare ( zgomot .Cunostinte scolare : scrisul. Diagnostic si evaluare clinica Psihodiagnosticul are in vedere investigarea factorilor psihologici relevanti pentru desfasurarea diverselor activitati. conditiilor socio .Teste de identificare a punctelor de rezistenta si slabiciunilor Proceduri . etc) . La nevoie se reevalueaza si se va explica familiei gradul limitat de predictibilitate al testelor ) (teste neadaptate varstei . Se poate determina astfel nivelul atins de fiecare achizitie in parte si pot fi delimitate ariile de dezvoltare in care mai trebuie stimulat copilul Invatarea este un proces stadializat. de limbaj . gandire. memorie.evaluarea psihologica a starii de sanatate psihica. testarea profesorilor. Aplicarea testelor a) Indicatii Testele pot juca un rol important in evaluarea : . Copilul cu probleme motorii si emotionale poate avea dificultati in "respectarea " stadiilor de dobindire a unor deprinderi. consilierea si terapia suportiva.precum Ghidul Portage sunt folosite pentru aflarea nivelului actual de dezvoltare psiho . de limbaj sau in alte domenii se vor face eventual in alte momente uneori mai tirziu " decat scrie la carte".evaluare cognitiva si neuropsihologica (atentie.Abilitati speciale : limbaj. conditie de baza pentru desfasurarea unor activitati. . profesii si care implica examinare psihologica (ex. lipsa de experienta a psihologului . in sensul dezvoltarii si optimizarii personale. Urmatoarea etapa vizeaza interventia psihologica de specialitate. consiliere specifica obiectivelor medicale.nivelului de dezvoltare a copilului ( nivelului intelectual) .Nivelul general de inteligenta . calculul matematic . achizitiile sale motorii.

chestionare de aptitudini. Interventie psihologica Interventia psihologica efectuata de psihologul clinician poate implica: 1. social.evaluarea contextului familial.evaluare comportamentala . testul MMSE (Mini Mental State Examination).evaluarea parametrilor bio-fiziologici . testul ceasului. economic.. familiei . Activitatea de preventie primara si secundara a tulburarilor psihice – are in prim plan promovarea sanatatii si a unui stil de viata sanatos .evaluare afectiv – emotionala . Scala de Evaluare Globala a Functionarii Relationale (SEGFR)/ Global Assessment of Relational Functioning (GARF) Scale.ex: Scala de Evaluare Globala a Functionarii / Global Assessment of Functioning Scale (GAFS). Scala de Evaluare a Functionarii Sociale şi Profesionale (SEFPS) / Social and Occupational Functioning Assessment Scale (SOFAS). > observatia > teste psihologice clinice . în limitele competentei psihologului . Instrumentele psihologice utilizate in procesul de evaluare clinica includ: > interviul (structurat. chestionare de orientare profesionala in consilierea vocationala. liber). etc). cultural in care se manifesta problemele psihologice .evaluarea unor probleme psihologice specifice cuplului.evaluarea personalitatii şi a mecanismelor de coping/adaptare/de aparare . atestare adoptie. alte teste de personalitate cu valente clinice.alte evaluari în contexte care implica dimensiuni psihologice clinice (ex.evaluarea dezvoltarii psihologice . semistructurat.evaluarea gradului de discernamant al persoanelor. profesional.

consiliere postoperatorie). tulburari de memorie. Consiliere psihologica si psihoterapie specifica obiectivelor medicale particulare . de control al impulsului demente (dementa Alzheimer. demente senile. anxietate. Astfel. de grup.2. . tulburari de adaptare. tulburari aparute ca urmare a accidentelor vasculare cerebrale (AVC). prelungirea ingrijirii copilului. . . . . stabilirea timpului de vizitare a copiilor. cresterea aderentei la tratament. tulburari cauzate de stres. fobii. 3. tulburari de comportament alimentar. cat si preventia tulburarilor psihice.psihoterapie de scurta durata centrata pe problema (individuale. posttraumatice. obsesii si compulsii. tulburari distimice. cuplu şi familie). la cererea unor institutii abilitate stabilirea gradului de discernamant. urmarindu-se atat optimizarea starii psihice a persoanelor sanatoase. evaluare cognitiva (stabilirea coeficientului de inteligenta IQ/coeficientului MMSE) . dementa Parkinson. tulburari de somn. autocunoastere ( coaching). depresie. sunt investigate aspecte legate de sanatatea clinica sau psihosomatica. psihoterapia tulburarilor mentale datorate unor conditii medicale generale. tulburarilor afective datorate hipotiroidismului cu simptome depresive. Consiliere psihologica si psihoterapie suportiva . etc.optimizare şi dezvoltare personala.consilierea în situatii de criza şi asistenta bolnavilor terminali (tumori canceroase. modificarea stilului de viata.evaluari psihologice complexe în situaţii de: abuz sau neglijare a copilului. psihologul clinician indeplinind urmatoarele functii: .interventie psihoterapeutica specifica in cazul tulburarilor de personalitate. atacuri de panica. alte boli cronice). tulburari afective. stabilirea custodiei minorilor. pregătire preoperatorie. etc .consiliere psihologica cu ajutorul tehnicilor cognitiv – comportamentale specifică obiectivelor medicale (ex. sindrom anxios-depresiv. . demente vasculare).expertiza specifica a factorilor implicati in sanatate si boala.psihodiagnostic si evaluare psihologica clinica a persoanei adulte sanatoase sau care solicita incadrarea in grad de handicap si/sau orientarea profesionala. stabilirea aptitudinii pentru adoptie.managementul conflictului şi negociere. nevroze.psihoterapie de relaxare şi sugestie.

. cu un Raport de Psihodiagnostic si Evaluare Clinica. aptitudinea sau/si.. dupa caz. institutii de invatamant). Evaluarile psihologice clinice se finalizeaza cu eliberarea unui aviz psihologic care sa ateste starea de sanatate psihica.rapoarte psihologice catre diferite institutii: instanta judecatoreasca.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful