Sunteți pe pagina 1din 36

ALIMENTATIA NATURALA

-Laptele de mama este alimentul ideal pentru sugar. -Este unicul aliment adecvat pt. nou-nascutul la termen si sugarul in primele 4-6 luni de viata, fiind perfect adaptat nevoilor nutritive si limitelor fiziologice ale acestei varste. -Superioritatea alimentatiei naturale se datoreaza in primul rand compozitiei laptelui uman, care este perfect adaptat posibilitatilor de digestie si absorbtie ale sugarului, cat si nevoilor de intretinere si crestere. -Este un aliment de mare valoare biologica, continand enzime, anticorpi, vitamine, saruri minerale si oligoelemente.

Calitatile majore ale laptelui uman: -asigura o ratie echilibrata in principii nutritive necesare unei cresteri somatice si cerebrale corecte; -protectie antiinfectioasa si antialergica;

-adaptare automata la nevoile sugarului;


-consolidarea legaturii afective dintre mama si copil; -implicatii economice importante.

Compozitia laptelui uman: Compozitia laptelui variaza nu numai intre specii, dar si in cadrul aceleasi specii in functie de unii factori: -stadiul lactatiei; -nasterea prematura; -varsta mamei; -inceputul si sfarsitul unui supt; -necesarul de lapte al sugarului respectiv; -factori individuali / etnici; -factori socio-economici.

Stadiul lactatiei -in primele 5 zile colostru: proportia de constituienti chimici si imunologici se modifica progresiv spre cea a laptelui matur;modificarile coninua lent pana la sfarsitul primei luni de viata, cand secretia lactata se stabilizeaza compozitional. -comparativ cu laptele matur: colostrul este mai vascos, mai bogat in proteine si unele minerale, dar mai sarac in lipide, glucide si unele vitamine.

-laptele de tranzitie (ziua 6 10): are compozitie intermediara intre colostru si laptele matur; -concentratie mai mare in lactoza, lipide si vitamine din gtup B, iar proteinele, majoritatea mineralelor si vitaminele liposolubile sunt mai scazute, Nasterea prematura -influenteaza compozitia laptelui uman prin imaturitatea fiziologica, metabolica, endocrina a glandei mamare; -in primele 15 zile dupa nasterea prematura, laptele contine proteine si lipide cu 15-25%, respectiv 40-50% mai multe decat in laptele secretat dupa nasterea la termen, in timp ce lactoza este mai redusa. -aceste diferente dispar la sfarsitul primei luni de viata.

Varsta mamei -volumul secretiei lactate este mai redus la mamele adolescente. La aceeasi femeie:variatii pe parcursul zilei si in timpul aceluiasi supt. --lipidele, sodiul, potasiul, fierul = in concentratie mai mare nocturna; -laptele de la inceputul suptului este o secretie apoasa care contine globule lipidice si proteinice care ajung in canalele galactofore; ulterior, continutul in lipide se tripleaza, iar cel proteic creste de 1,3 ori. Relatia dintre calitatea dietei materne si secretia lactata nu este inca bine stabilita.

Compozitia laptelui uman: -reziduu uscat = 125 140 g/l; -apa = 860 875 g/l; -proteine = 10 g/l: cazeina 4 g/l, proteinele lactoserului 6 g/l (-lactoglobulina 0g/l); -glucide = 70 g/l (lactoza 60 g/l, oligozaharide 10 g/l); -lipide 40 g/l; -saruri minerale 2 2,5 g/l; -oligoelemente; -vitamine. -aport energetic 680 kcal/l.

AVANTAJELE ALIMENTATIEI NATURALE -vezi si calitatile majore ale laptelui uman ! -incidenta mai mica aunor boli de nutritie (diabet zaharat) -incidenta scazuta a eritemului fesier, a enterocolitei ulceronecrotice, a invaginatiei si obstructiei intestinale; -alaptarea confera mamei protectie impotriva cancerului de san; -actiune contraceptiva (amenoreea de lactatie); -reprezinta cea mai buna profilaxie impotriva marasmului, obezitatii infantile, infectiilor, tetaniei neonatale, eczemei, alergiei la laptele de vaca.

CONTRAINDICATIILE ALIMENTATIEI NATURALE

Contraindicatii permanente de cauza materna: -septicemie; -tuberculoza activa; -insuficienta renala si cardiaca; -ciroza; -nevroze, psihoze post-partum; -scleroza in placi; -febra tifoida, malarie; -boli neoplazice.

Contraindicatii temporare de cauza materna -infectii acute tratate cu antibiotice (Cloramfenicol, Tetraciclina, sulfamide, Nitrofurantoin, Metronidazol); -ragade mamelonare sangerande, mastita; -mameloane ombilicate; -galactoforite, abcese, hipogalactie.

Contraindicatii permanente de cauza infantila -intoleranta congenitala la lactoza, galactozemie; -malformatii gura, fren scurt; -dinti congenitali; -corize prelungite (sifilis, difterie). Contraindicatii temporare de cauza infantila -hiperbilirubinemie neonatala neconjugata prin inhibitori ai conjugarii; -sugari lenesi / slabi.

INCIDENTE ALE ALIMENTATIEI LA SAN -hipogalactia; -lactoreea; -flatulenta.

ALIMENTATIA ARTIFICIALA
=alimentatia sugarului cu un produs de lapte de vaca in primele 4 luni de viata, la care trebuie sa se recurga numai in cazul imposibilitatii administrarii laptelui uman. Laptele de vaca are o compozitie adaptata nevoilor speciei respective, care nu corespunde nevoilor, posibilitatilor de digestie si excretie ale sugarului.

Compozitia laptelui de vaca


-densitate = 1034; pH = 6,3 6,8, continut hidric 87,5%. -proteine = 34 g/l; asigura 15-20% din valoarea energetica a laptelui; este de 3 ori mai bogat in proteine comparativ cu laptele uman. -glucide = 48 g/l; asigura 29% din valoarea energetica a laptelui. -lipide = 36 g/l (cantitate similara cu cea din laptele uman); asigura 50% din valoarea energetica a laptelui. -saruri minerale= 7-8 g/l. -vitamine hidro- si liposolubile.

Microbii laptelui de vaca

germeni saprofiti : modifica compozitia laptelui de vaca -microbi acidifianti = Streptococcus lactis, lactobacili, Termobacterium bulgaricum; -microbi de putrefactie = Proteus, Enterococcus, Pseudomonas, Bacilus subtilis. germeni patogeni: pot provoca imbolnavirea sugarului -b. Koch, stafilococi, v. febrei aftoase, Campilobacter.

Modificarile compozitiei laptelui de vaca -fiind impropriu alimentatiei sugarului , s-a recurs la modificarea compozitiei lui pt. a fi apropiata de cea a laptelui de femeie si adaptata tolerantei digestive a sugarului. MODIFICARI -deshidratare cu transformare in lapte praf, pe cale termica, prin care se obtine sterilizarea si unele transformari fizicochimice care ii faciliteaza digestia; -reducerea continutului de proteine, electroliti si a presiunii osmotice; -adaos de glucide; -inlocuirea partiala a lipidelor cu uleiuri vegetale; -adaos de vitamine si oligoelemente.

Laptele crud nu se poate da copiilor deoarece se digera mai greu si contine microbi. Sterilizarea LV se face prin procedee casnice (fierbere) sau industriale (pasteurizare). -fierberea trebuie facuta corect: 5 minute in clocot iarna si 10 minute vara, urmata de racire brusca si pastrare la rece; laptele pasteurizat se fierbe inainte de a se administra copilului. -pasteurizarea: inalta (incalzire timp de 3 minute la 90) sau joasa (incalzire timp de 30 minute la 65).

Produse (formule) de lapte praf *Preparate de inceput -LAPTE ADAPTAT: are o compozitie cat mai apropiata de a laptelui uman si corespunde nevoilor sugarului nascut la termen. -ex: Similac, Humana 1,Nan; -pt. nou-nascut + prematur: Materna 0, Humana 0, Pre-Aptamil; -cu toate imbunatatirile aduse , LP adaptat prezinta inca unele dezavantaje: nivelul proteinelor si sarurilor minerale depaseste laptele matur; fierul nu se absoarbe si favorizeaza cresterea enterobacteriilor; compozitia uniforma a lipidelor nu permite reglarea apetitului; ambalajele sub forma cutiilor din tabla, material plastic, pungi de staniol prezinta risc de toxicitate.

-LAPTELE PARTIAL ADAPTAT: -continut proteic si mineral diminuat, raportul cazeina / lactoser si cel dintre aminoacizii sulfurati mai mare decat in laptele uman; adaos de glucide diferite de lactoza si vitamine; substituiri de lipide cu uleiuri vegetale. Ex: Robebi, Milumil, Beba; *LP adaptat si partial adaptat se prepara instant, pentru fiecare masa, prin resuspendare in apa sterila.

LAPTE PRAF MODIFICAT: -este preparat din lapte de vaca diluat, cu adaos de zaharoza, amidon, vit. B1; -aceste formule prezinta cantitatea de proteine, minerale si lipide redusa fata de compozitia LV. -ex: Gluvilact, Glucolact. -prepararea LP modificat se face prin resuspendare in apa si apoi se fierbe cateva minute, pt. amidonul din compozitie.

LAPTE PRAF CONVENTIONAL: -prezinta compozitia LV cu unele imbunatatiri rezultate din procesul tehnologic de fabricare in sensul incarcarii reduse cu germeni, a coagularii proteinelor, a omogenizarii lipidelor. -se prepara prin resuspendare in mucilagiu de orez si necesita zaharare 5%.

*Preparate de continuare -sunt destinate sugarilor cu varsta intre 4 12 luni. -se folosesc ca parte din alimentatia diversificata, corespunzand particularitatilor fiziologice ale acestei varste; -maturarea enzimelor digestive si a capacitatii de concentrare a rinichilor permite o compozitie mai larga a laptelui de continuare. -glucidele laptelui de continuare sunt putin fermentescibile; -deoarece beta-lactoglobulina este in cantitati reduse, laptele de continuare are risc redus de intoleranta; -ex: Lactosan, Lacto II.

TEHNICA ALIMENTATIEI ARTIFICIALE -include spalarea si sterilizarea tuturor ustansilelor in care se prepara si cu care se administreaza laptele; -introducerea LP se face in cantitati mici, progresiv crescute, completand nevoile de lichide cu solutie de glucoza 5%; -laptele se prepara inaintea fiecarei mese si se administreaza din biberon, incalzit la 37. -se verifica temperatura laptelui prin picurare pe fata anterioara a antebratului. -sugarul se tine in pozitie semisezanda, ca pt. alimentatia la san. -se introduce tetina in gura, biberonul se tine oblic, astfel ca gatul si tetina sa fie pline cu lapte (pt. a limita aerofagia). -orificiul tetinei trebuie sa fie mic, incat la rasturnarea biberonului, laptele sa se scurga in picaturi. -durata alimentatiei variaza in functie de ratie si de vigoarea sugarului.

-dupa terminarea mesei sugarul se tine in pozitie verticala pina eructeaza aerul inghitit, iar apoi in decubit lateral-alimentatia din pozitie orizontala favorizeaza producerea otitelor medii prin scurgerea laptelui din din faringe de-a lungul trompei lui Eustachio. -imediat dupa alimentatie biberoanele se clatesc cu apa si se pastreaza in apa pana la sterilizare.

STABILIREA RATIEI IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA -ratia sugarului alimentat artificial trebuie sa asigure nevoile calorice si de lipide care se cuvin la greutatea sa, respectand concentratia laptelui corespuzatoare varstei. -alegerea produsului de lapte adecvat varstei se face in ordinea: lapte adaptat, partial adaptat, modificat sau conventional. -la stabilirea ratiei trebuie respectate urmatoarele reguli: *sa se asigure caloriile necesare cu un surplus de 10 kcal/kgc/zi; *cant. de lapte sa nu depaseasca 700 ml/zi, iar aportul de lichide sa fie de 1000 ml/zi. *la schimbarea preparatului de lapte sau la cresterea concntratiei, noul preparat sa se introduca in cantitati progresiv crescande.

INCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA

-anorexia: este consecinta compozitiei uniforme a lipidelor in cursul mesei. Impune marirea intervalului dintre mese si eventual administrarea unui lapte acidulat. -subalimentatia: este consecinta ratiei sau concentratiei necorespunzatoare pt. greutatea sau varsta sugarului. -supraalimentatia: este consecinta ratiei sau concentratiei prea mari a laptelui praf. -colici abdominale -intoleranta la LV.

ALIMENTATIA MIXTA -consta in adaugarea la laptele uman a unui preparat artificial de lapte (de preferinta adaptat). -este de dorit ca in primele 4 luni sugarul sa fie alimentat exclusiv natural. -se va recurge la alimentati mixta daca nou-nascutul nu depaseste greutatea de la nastere dupa 15-20 zile de viata si, ulterior, sporul ponderal este mai mic de 150 g/saptamana si aceasta crestere neprospera nu are alte cauze decat cele alimentare.

-2 metode: complementara + alternativa. METODA COMPLEMENTARA se foloseste in caz de hipogalactie reala: copilul va fi pus sa suga la ambii sani si se va completa cu lapte praf pana la acoperirea ratiei alimentare pe masa. -aceasta metoda se practica la prematuri si malnutriti la care nevoile de proteine nu pot fi acoperite de laptele matern. -metoda este fiziologica, mentine stimulul secretiei lactate prin suptul regulat cu evacuarea completa a glandelor mamare si ofera ameliorarea digestiei laptelui de vaca prin aportul de enzime din laptele uman.

METODA ALTERNATIVA se practica prin alternarea supturilor cu unele mese de lapte praf,cand mama lipseste de acasa. -are dezavantajul realizarii unor distante mari intre supturi, care determina stagnarea laptelui in sani si diminuarea secretiei lactate. -pt. a mentine secretia lactata mai mult timp, laptele praf se va administra cu lingurita (pt. a evita intarcarea spontana, chiar si in cazul tetinelor cu orificii fine).

Stabilirea ratiei in alimentatia mixta

-ratia trebuie sa asigure nevoile de lichide si energetice corespunzatoare greutatii sugarului, iar laptele praf sa fie in concentratie corespunzatoare varstei. -rezultatele alim. mixte sunt superioare alim. artificiale si apropiate alim. naturale.Ele depind de ponderea laptelui uman in ratie. -o crestere buna se obtine daca laptele praf reprezinta cel mult 1/3 din ratia sugarului.

ALIMENTATIA DIVERSIFICATA
Diversificarea alimentatiei = trecerea de la alimentatia exclusiv lactata la un regim alimentar variat in care alaturi de lapte, sugarul primeste si alimente nelactate, de consistenta solida sau semilichida.

DEZAVANTAJELE INTRODUCERII PRECOCE A ALIMENTELOR SOLIDE -introducerea prea devreme a unor alimente noi gaseste nepregatite functiile digestive pt. prelucrarea lor si functia renala pt. eliminarea unor deseuri. -amilaza pancreatica este absenta in lichidul duodenal in primele 3 luni, limitand capacitatea de digestie a amidonului.

-alimentele de natura vegetala si animala contin cantitati crescute de minerale determinand o incarcare renala cu solventi. -valoarea nutritionala a proteinelor din cereale este mai scazuta decat cea a laptelui. -administrarea de cereale cu gluten inaintea varstei de 4 luni predispune la enteropatie prin sensibilizare la gluten. -legumele radacinoase si spanacul pot determina prin continutul crescut in nitrati, aparitia methemoglobinemiei. -senzatia de satietate pe care o dau alimentele solide favorizeaza spatierea meselor si cresterea cantitatii de alimente consumata la o masa.

RECOMANDARI IN DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI -introducerea unui aliment nou se face numai la sugarul sanatos. -alegerea primului aliment solid se individualizeaza in functie de particularitatile de dezvoltare a sugarului. -valoarea calorica a preparatului folosit trebuie sa fie de aprox. 65 kcal / 100 g. -introducerea alimentului nou se face progresiv, cate 20-30 ml/zi la o masa de lapte, care se reduce treptat pana la inlocuire. -se va introduce un singur aliment pe saptamana. -daca apar tulburari digestive, se intrerupe alimentatia cu preparatul in cauza si se reia dupa cateva zile de la normalizarea tranzitului. -copilul nu va fi fortat sa consume intreaga cantitate oferita. -nu trebuie stimulata obisnuinta pt. gustul dulce.

-generalizarea unui aliment care este primit cu placere la toate mesele constituie o greseala care perturba echilibrul nutritional al copilului. -sucurile de fructe se administreaza cu lingurita sau cana (folosirea biberonului face sa se retina glucidele in gura carii dentare). -nu este necesara o suplimentare medicamentoasa de vitamine decat cea din alimente. -cel mai bun criteriu pt. aprecierea succesului in alimentatia diversificata este urmarirea curbelor de crestere si dezvoltare.

ALIMENTELE FOLOSITE IN DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI -legume, fructe, cereale; -carne, ou, produse lactate. Ordinea cronologica de introducere a alimentelor in diversificare -sugar alimentat natural: supa de zarzavat; -sugar alimetat artificial: lapte cu fainos 5% + 5% zahar. -5 luni: se inlocuieste a II-a masa de lapte cu piure de legume + branza vaci; -6 luni: galbenus ou in alternanta cu carnea; -7 luni: ficat pui sau vita in piure de legume;iaurt + biscuiti; -8 luni: mamaliguta + branza;fidea in supa de legume; -10 luni:creier de vita, budinci de gris, papanasi cu branza vaci; -1 an: pilaf de orez, budinca de orez cu fructe, ciorbe acrite cu bors, perisoare de carne.