Bercea Florina Adriana FB,Gr1, Seria IV

ASIGURARILE Prezentare generala a asigurarilor. Definitia asigurarii

Asigurarea este o forma de protectie bazata pe un contract, prin care o persoana fizica sau juridica care se va numi asigurat, cedeaza anumite riscuri unei personae juridice -asigurator, platind asiguratorului o suma de bani numita prima de asigurare. Asiguratorul se obliga prin acesta contract sa plateasca asiguratului despagubiri in cazul in careevenimentele prevazute in contract au loc. Clasificarea asigurarilor Cea mai important clasificare este ns cea fcut de legiuitor.Astfel n Legea 47/1991 privind constituirea, organizarea ifuncionarea societilor comerciale dindomeniul asigurrilor la art. 7 alin. 2 erau prevzute urmtoarele tipuri de asigurri legale: a) asigurri de via; b) asigurri de persoane altele dect cele de via; c) asigurri de autovehicule; d) asigurri maritime i de transport; e) asigurri de aviaie; f) asigurri de bunuri; g) asigurri de rspundere civil; h) asigurri de credite i garanii; i) asigurri de pierderi financiare din riscuri asigurate; j) asigurri agricole.

Asigurari de viata
Aspecte generale privind asigurarile Viata oamenilor nu este conceput fr munc, fr producerea n permanent a bunurilor spirituale i materiale. Se stabilete astfel, o legtur strns ntre oameni i natur, se constituie anumite raporturi de intercondiionare, o legtur permanent, in realizarea creia, omul este nevoit s-i adapteze activitatea la natura nconjurtoare.

Progresele inregistrate de tiint i tehnic, au contribuit la creterea economic i sociala, la uurarea muncii i la sporirea continu a productivitii. n anumite mprejurri ns, aceste progrese pot provoca accidente, pot sa afecteze capacitatea de munc sau chiar viata oamenilor. Oamenii nu pot prevedea totul si nu intotdeauna evenimentele decurg exact aa cum au fost prevzute, fie c se refer la viata indivizilor, persoanelor, fie c privesc cadrul natural sau socio-economic n care evolueaz. Asigurrile s-au nscut din nevoia imperioas de protectie a bunurilor omului mpotriva fortelor distructive ale naturii. Asigurarea constituie un sistem de relatii economice, care implic aportul unui numr mare de persoane fizice i juridice n constituirea unui fond bnesc, n condiiile n care fiind amenintate de aceleai pericole, n existenta i activitatea lor, concep i recunosc oportunitatea prevenirii i nlturrii pe baze mutuale a prejudiciilor generate de producerea acestor pericole viitoare, probabile, posibile, dar nesigure. Operatiile de asigurare, realizate pe baze contractuale, se desfoar ntr-un cadru care se numete piata asigurrilor. Se folosete aceast denumire deoarece aici se ntlnesc cererea de asigurare venit din partea persoanelor fizice i juridice asigurabile, dornice s ncheie diverse tipuri de asigurri i oferta de asigurare, sustinut de organizatii specializate, autorizate s funcioneze n acest domeniu i capabile, sub raport financiar, s desfoare o astfel de activitate. n prezent asigurarea a devenit o ramur important a econo miei nationale. Procentul de asigurare n PIB poate s ajung pn la 15 % i este n general, cu att mai ridicat, cu ct tara considerat a atins un nivel de dezvoltare economic mai mare. n acest sens, se poate spune c procentul de asigurare n econom ia unui stat este msura dezvoltrii acestei economii. O problem legat de piata asigurrilor se refer la dimensiunea acesteia. Elementul hotrtor care definete dimensiunea unei astfel de piee, l constituie cererea de asigurare determinat pe de o parte de puterea economic a persoanelor fizice i juridice asigurabile, iar pe de alta, de convingerea acestora de utilitatea asigurrii mijlocite de organizatiile specializate. Cererea de asigurare se concretizeaz n contracte de asigurare dupa confruntarea ei cu oferta. In final, mrimea pietei de asigurare se exprim cu ajutorul mai multor indicatori precum numrul de contracte ncheiate n perioada de referin, numrul politelor active, valoare anual a primelor de asigurare, cuantumul sumelor asigurate n perioada de referin i valoarea total a angajamentelor asumate de societtile de asigurare la un moment dat. Oferta de asigurare este prezentat de societtile comerciale de asigurare cu capital privat, de stat sau mix, de organizatii mutuale de asigurare i de tontine. Societtile comerciale de asigurare, indiferent de forma de proprietate urmresc realizarea de profit i sunt obligate s se incadreze n prevederile legale privitoare la marimea capitalului social subscris i vrsat, modul de tinere a evidentei activittii

desfurate, etc. Organizatiile de tip mutual efectueaz operatiuni de asigurare pentru membrii lor, avnd la baz principiul mutualittii. Aceste tipuri de organizatii nu urmresc obtinerea de profit. Fiecare membru are dubl calitate: de asigurat i de asigurtor. Mecanismul de functionare al unei asigurari de viata Asigurarea de viat este o proprietate creat instantaneu n momentul achitrii primei rate de prim. ASIGURAREA DE VIAT este o metod de garantare i conservare a propriettilor unei familiei n cazul unei situatii neateptate astfel nct s nu fie afectate celelalte forme de economisire: - depozitul bancar la termen - actiunile posibil n pierdere - casa, terenul uneori subevaluate ASIGURAREA DE VIAT este o metod de protejare valorilor umane; indemnizatia pentru invaliditate asigur independena material i spiritual a persoanei n cazul imposibilittii obtinerii unui venit prin munc ASIGURAREA DE VIAT este o metod prin care se asigur independenta financiar n cazul unui accident sau mbolnvire care necesit spitalizare sau o interventie chirurgical ASIGURAREA DE VIAT acoper un credit, o ipotec sau ratele de la cumprarea uni produs, garantnd proprietatea ASIGURAREA DE VIAT poate constitui un capital de investit pentru o persoan tnr, la nceputul perioadei productive. Sunt dou categorii de persoane: cei care cheltuiesc toate veniturile lunare i cei care nainte de a cheltui, economisesc. n timp, cei din prima categorie ajung s lucreze pentru cei din a doua categorie. ASIGURAREA DE VIAT conserv o afacere n favoarea asociatilor, n cazul decesului unuia dintre ei. ASIGURAREA DE VIAT este produsul care acoper n mod real necesittile n caz de deces sau supravietuire. ASIGURAREA DE VIAT poate rezolva problemele care apar ntre motenitorii unei proprietti n cazul decesului printilor.

Asigurrile de persoane, altele dect cele de via

a.Asigurarea de accidenteeste o form a asigur rilor facultative de persoane, care urmrete protejarea persoanelor fizicmpotriva unor evenimente ce pot afecta viaa, integritatea corporal sau capacitatea de munc Asigurarea de accidente, constituie doar o msur de prevedere i nu una de economisire i prezint urmtoarele caracteristici:

se poate ncheia de ctre persoane fizice cu vrsta cuprins ntre16 i 70 de ani, sau de ctre persoane juridice pentru angajaii lor; poate fi combinat sub diferite forme, cu asigurarea de via; suma asigurat se stabilete n limitele condiiilor legale deasigurare, pe baza cererii asigurailor; primele de asigurare se pltesc periodic, fiind stabilite nfuncie de suma asigurat i de vrsta asiguratului; dac n urma unui accident a survenit o invaliditate permanent total, societatea de asigur ri pltete asiguratului ntreagasum asigurat; n cazul unei invaliditi permanente pariale, asiguratul prime te numai o parte din suma asigurat, care este stabilit n funcie de gradul de invaliditate; dac n urma accidentului asiguratul nceteaz din via ,societatea de asigurri pltete familiei suma asigurat. n cadrul asigur rilor facultative de accidente pot fi menionate urmtoarele variante: Asigurarea cltorilor pentru cazuri de accidente. O societatede transport a cltorilor ncheie un contract de asigurare cu osocietate de asigurri, pentru a fi asigurai cltorii pe timpultransportului efectuat pe uscat, pe ap sau n aer. Asigurarea poate fincheiat fie numai pentru cazurile de accidente corporale, fie pentru:cheltuieli medicale necesare tratrii invaliditii permanente, pierderea, avarierea sau distrugerea bagajelor nregistrate i a bunurilor aflate asupra cltorilor. De asemenea, cltorii se asigur i pentru cazurile n care invaliditatea sau decesul au intervenit n decurs de unan de la data accidentului. Asigurarea managerilor pentru cazuri de accidente,estedestinat s acopere: asigurarea de accidente survenite n timpul executrii obligaiilor de serviciu, sau n legtur cu acesta, inclusiv n cadrul deplasrilor efectuate n interes de serviciu narnsau n strintate; asigurarea de deces ca urmare a unui accident, respectiv aunui efort fizic sau intelectual excesiv; asigurarea incapacitii temporare de munc, survenit ntimpul exercitrii profesiei; asigurarea pierderilor de venituri ale societ ilor comerciale,ca urmare a erorilor involuntare de management. b.Asigurarea de sntate, permanent . Este o form a asigur rilor de persoane prin care se urmrete o compensare n bani,atunci cnd intervine o incapacitate de muncde durat, provocat de un accident sau de o boal . Acceptarea n asigurare este precedat de o examinare medical . Contractul de asigurare este valabil un anumitnumr de ani, de regul pn la vrsta de pensionare. n cazul n careasiguratul nu mai este apt de munc, datorit unei boli sau unui accident, el are dreptul s primeasc o indemnizaie de asigurare,acordatperiodic, pe durata incapacitii de munc sau pncnd se pensioneaz sau nceteaz din via

.Cuantumul indemnizaiei acordate pe perioada incapacitii de munc, se stabilete de comun acord ntre asigurat i asigurtor la semnarea contractului. Indemnizaia nu poate depi 75% din ctigulasiguratului realizat nainte de mbolnvire, din care se scade suma primit din fondurile publice. c.Asigurarea de pensie. Ca form a asigurrilor facultative de persoane, stabilete pentru societatea de asiguri implicat, obligaiade a plti asiguratului n decursul vieii sau pe o anumit Perioad de timp (10, 15 sau 20 de ani), o pensie lunar al crei cuantum este prevzut n contract. d.Asigurarea dotal. Ca form facultative de asigurare a fost conceput ca o modalitate de constituire treptat a dotei unui copil pn ce acesta ajunge la majorat. Societatea de asigurri achit suma asigurat, numai dac beneficiarul asigurrii va fi n via la mplinirea majoratului, ntruct la aceast data asigurarea devine exigibil. Dac beneficiarul asigurrii nceteaz din via naintea acestei date,societatea de asigurri este exonerate de rspunderea legat decontractul respectiv. n acest caz, pentru ca societatea de asigurri s fie obligat la restituirea primelor de asigurare ncasate, este necesar ca n contractul de asigurare s fie inclus clauza contra asigurrii. e.Asigurarea turitilor, n cazul insolvabilitii sau falimen -tului ageniei de turism. n Romnia, conform legii agenii economicicare comercializeaz pachete de servicii turistice, au obligaia s ncheie polie de asigurare cu societi de asigurare privind asigurarea rambursrii cheltuielilor de repatriere i/sau a sumelor achitate deturiti, n cazul insolvabilitii sau a falimentului ageniei de turism.Polia de asigurare va fi ncheiat cu o societate de asigurri agreat de Ministerul Turismului, pe o durat de un an, iar suma asigurat va fide 50.000 $ pentru ageniile tour -operatoare i de 10.000 $ pentruageniile detailiste.

Asigurarea autovehiculelor
Constituie una dintre cele mai solicitate asigurri de bunuri cu caracter facultativ. Datorit complexitii sale asigurarea autovehiculelor se regsete n portofoliul societilor de asigurare n forme variate sub aspectul extensiei riscurilor. Se poate astfel aprecia c n legtur cu protecia prin asigurare distingem dou categorii de asigurri, respectiv: 1. asigurri de baz i 2. Alte asigurri privind autovehiculele. Asigurri de baz privind autovehiculele 1. Asigurarea pentru avarii a autovehiculelor i a altor vehicule - autocasco Este bine reprezentat n practica asigurrilor din ara noastr. Prin aceast form de asigurare posesorul autovehiculului este asigurat pentru avariile i distrugerile produse prin accidente sau datorate unor calamiti naturale, la propriul autovehicul, fiind deci o asigurare pentru sine.

Subiecte ale asigurrii sunt, pe de o parte, posesorii de autovehicule, persoane fizice i juridice, cu domiciliul, sediul sau reedina n Romnia, care dein autovehicule nmatriculate legal, iar pe de alt parte, acele societi de asigurri care au n portofoliul lor asigurarea autocasco. Obiectul asigurrii l constituie vehicule pentru transporturi terestre acionate pe principiul motorului, care sunt nmatriculate conform dispoziiilor legale privind circulaia pe drumurile publice, respectiv: a) autovehicule destinate transportului de persoane (autoturisme, autostaioane, autobuze, motocicluri etc.); b) autovehicule destinate transportului de bunuri (autocamioane, autofurgoane, autobasculante, autotractoare, autocisterne, tractoare rutiere etc.); c) autovehicule speciale, pentru gospodria comunal (autostropitori, automturtori, autogunoiere, autovidanjere etc.); pentru stingerea incendiilor; autosanitare; autovehicule cu instalaii de radioficare; caravane cinematografice; autoateliere; autovehicule pentru explorri geologice, hidrotehnice i topografice etc.; d) tramvaie i alte mijloace de transport pe cale, troleibuze; e) remorci auto tractate de un autovehicul asigurat. Nu pot fi asigurate, n acest context, autovehicule care nu sunt nmatriculate potrivit dispoziiilor legale privind circulaia pe drumurile publice, n Romnia. ntre acestea pot fi menionate: utilajele de construcii i agricole tractate ori cu motor ( cilindri compresori, buldozere, autogredere, maini de asfaltat, escavatoare, betoniere, grupuri electrogene, autocombine, secertori-legtori, tractoare nerutiere etc.). Sunt incluse de la asigurare autovehicule cu o vechime ce depete limita precizat i impus de societatea de asigurri. Riscurile, pentru care se ncheie asigurarea de avarii a autovehiculelor, pot fi ncadrate n urmtoarele grupe: a) riscuri generale (elementare) care se ntlnesc i la alte categorii de bunuri, aa fiind: incendiul, trznetul, explozia (inclusiv explozia rezervorului de carburani sau a rezervorului de aer comprimat), ploaia torenial (inclusiv efectele indirecte ale acesteia, grindina, inundaia, furtuna, uraganul cutremurul de pmnt, prbuirea sau alunecarea de teren, greutatea stratului de zpad sau de ghea, avalane de zpad, cderea unor corpuri pe autovehicule sau pe construcia n care se afl autovehiculul etc.; b) riscuri specifice (de circulaie), respectiv avarii sau stricciuni, distrugeri accidentale generate de : ciocniri (coliziuni), loviri, izbiri cu alte vehicule sau cu diverse alte corpuri mobile sau imobile aflate n afara ori n interiorul autovehiculului asigurat, zgrere, cderea autovehiculului (n prpastie, n ap, n timpul transbordrii, cdere din cau za ruperii podului, cdere pe autovehicul a unor corpuri - copaci, blocuri de ghea, zpad, bolovani), derapare, rsturnare etc.; c) riscul de furt al autovehiculului ori a unor pri componente sau piese ale acestuia. Unele societi de asigurare, ca de pild ARDAF s.a. ncheie asigurare n dou forme:

parial i total. Asigurarea parial acoper riscurile generale precum i riscul de furt i pagube generate de tentativa de furt. Asigurarea total cuprinde n plus riscurile de avarii de circulaie a autovehiculelor. Cu privire la riscurile asigurate pentru avarii la autovehicule se impun cteva precizri. 1.n caz de incendiu riscul asigurat include i pagubele produse ca urmare deprecierii calitative a componentelor autovehiculului prin afumare, ptare, carbonizare, diverse distrugeri i avarieri cauzate de ap precum i ca urmare msurilor luate n timpul producerii cazului asigurat n vederea salvrii autovehiculului sau a construciei n care acesta se afl. 2. n caz de trznet sau explozie, riscul asigurabil se extinde i la cazul n care evenimentul s-a produs la distan de autovehiculul respectiv. 3. n caz de inundaie, riscul asigurat are n vedere i pagubele cauzate ca urmare acoperirii locului n care se afl autovehiculul cu un strat de ap provenit din orice cauz, precum i cele provocate de aciunea mecanic a apelor curgtoare sau a obiectelor purtate de ape. 4. n cazul riscurilor generale, se acord despgubiri i pentru pagubele produse autovehicului prin efectele indirecte (cum sunt: prbuirea pe autovehicul a unui copac lovit de trznet, aciunea mecanic a obiectelor purtate de furtun sau uragan, drmarea acoperiurilor etc.). 5. n cazul autovehiculelor dotate cu instalaii speciale (aparate de radio, casetofoane, centuri de siguran, televizoare, anvelope, camere, scule, truse de prim -ajutor etc.), montate pe, sau existente n, autovehicul, riscul asigurat cuprinde i pagubele cauzate de producerea evenimentului asigurat la aceste dotri ale autovehiculului. 6. Riscul asigurat are n sfera sa de cuprindere i cheltuielile ocazionate cu transportul autovehiculului de la locul producerii avariilor la atelierul de reparaii sau la locul de adpostire, precum i cheltuielile aferente lurii unor msuri de limitare a pagubelor sau de salvare a autovehiculului. 7. n caz de furt, riscul asigurat privete: a) furtul autovehiculului, al unor pri componente sau piese ale acestuia; b) pagubele de orice fel produse autovehiculului ca urmare furtului sau tentativei de furt a autovehiculului,a unor pri componente sau piese ale acestui ori a unor bunuri din autovehicul; c) pagube produse construciei sau ncperii, proprietatea asiguratului, n care se afla autovehiculul, ca urmare furtului sau tentativei de furt prin efracie.

Asigurarea maritime
Asigurarea maritima se refera la asigurarea atat a navelor cat si a incarcaturii acestora, deci este privita ca o ramura a asigurarilor de bunuri ce protejeaza navele

maritime si fluviale, ambarcatiunile si instalatiile folosite in porturi: corabii, iahturi, nave petroliere, precum si incarcatura acestora, impotriva unui complex de riscuri. De-a lungul unei perioade indelungate de timp, proprietarii navelor au fost aceiasi cu proprietarii marfurilor si, ca urmare, exista o singura polita de asigurare, care acoperea atat marfurile, cat si nava. Acest lucru era posibil pentru ca interesul apartinea aceleiasi persoane. Riscurile asigurate (obisnuite sau generale) sunt cele care se pot produce in cursul transportului precum furtuna, naufragiul, abordajul, explozii la bord, esuarea, aruncarea marfurilor peste bord, incendiul, furtul, manevra gresita. In categoria riscurilor maritime speciale sunt incluse riscurile datorate naturii marfurilor transportate, precum si acelea datorate unor cauze speciale cum ar fi razboiul sau grevele. Sunt considerate riscuri de razboi pagubele produse de razboi si urmarile lui ca: stricaciunile si distrugerile cauzate de mine, torpile, confiscare bunurilor, rechizitie, distrugerea incarcaturilor din ordinul autoritatilor militare sau civile, blocada, repersalii, sechestru, embargo, captura. Operatorul unei nave este expus atat riscului de avariere a bunurilor cat si riscului de raspundere civila. Principalele riscuri de raspundere civila sunt riscurile de vatamare, imbolnavire, deces al membrilor echipajului, muncitorilor portuari, persoanelor aflate la bord, riscurile de avariere a altor nave, podurilor, docurilor, ecluzelor navigabile si altor structuri, precum si riscurile poluarii apelor. In cazul producerii unuia sau a mai multor riscuri mentionate, proprietarii de nave sunt obligati sa plateasca o parte proportional din cheltuielile sau sacrificiile facute pentru a salva nava si incarcatura.Cea mai semnificativa expunere la risc este raspunderea proprietarului navei pentru vatamarea corporala, decesul sau imbolnavirea unor membri din echipaj. In acest sens proprietarul navei are obligatia de a acoperi cheltuielile de intretinere si asistenta medicala, obligatie ce inceteaza in momentul in care continuarea tratamentului medical nu mai aduce nici o imbunatatire. Mai mult, obligatia de a acoperi cheltuielile de intretinere si ingrijiri medicale exista indiferent daca boala sau accidentul s-a produs din vina proprietarului sau din vina victimei. Singurele situatii in care proprietarul navei se poate apara sunt: ascunderea intentionata a bolii la momentul angajarii si neraportarea la timp nejustificata a afectiunii, impiedicand astfel apararea legala a proprietarului navei.

Asigurari de bunuri
In cadrul asigurarii de bunuri, societatea de asigurari se obliga ca la producerea riscului asigurat sa plateasca asiguratorului (beneficiarului) o despagubire. Nu este obligatoriu ca asiguratorul sa plateasca intreaga suma pentru refacerea situatiei financiare a asiguratului care a suferit o dauna, deoarece in contract pot exista prevederi care limiteaza suma asigurata.

Asigurari de bunuri pot incheia persoane fizice si persoane juridice cu domiciliul, sediul sau resedinta in Romania. Intr-un contract de asigurare de bunuri, asiguratul trebuie sa aiba un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat. O persoana are un interes patrimonial daca producerea unui eveniment asigurabil poate cauza o pierdere (prejudiciu) persoanei respective. In cazul in care in contractul de asigurare este mentionat un beneficiar, altul decat persoana asigurata, acesta trebuie sa aibe un interes patrimonial fata de bunul asigurat. O regula generala in asigurarea de bunuri este aceea ca interesul patrimonial sa existe atat in momentul incheierii asigurarii, cat si in momentul producerii riscului asigurat. In asigurarea de bunuri, interesul patrimonial decurge, de regula, din statutul de proprietate al persoanei care doreste sa se asigure. Exista situatii in care si alte persoane decat proprietarul pot avea interes fata de un bun, cum ar fi: 1) proprietate in comun - o persoana care detine un bun in comun cu una sau mai multe persoane are dreptul de a asigura bunul respectiv la intrega valoare. Aceasta nu inseamna ca, in caz de distrugere a bunului asigurat, aceasta persoana va fi singura despagubita, ci va beneficia de despagubire doar in limita dreptului ei de proprietate; 2) proprietatea ipotecata - in caz de ipoteca, ambele parti au un interes asigurabil: debitorul ipotecar - in calitate de proprietar, iar societatea ipotecara - in calitate de creditor. In aceste situatii se incheie un contract de asigurare in numele ambelor parti; 3) proprietatea inchiriata - in cazul in care chiriasul incheie un contract de asigurare, o face in numele si folosul proprietarului, deci nu poate pretinde incasarea despagubirii, ci numai restituirea primelor de asigurare de la proprietar; 4) proprietatea aflata in custodie - custodele are un interes asigurabil, in ceea ce priveste bunul pe care il detine in custodie, pentru ca, din punct de vedere legal, este responsabil pentru orice dauna produsa bunului respectiv; 5) persoanele din familia proprietarului - pot beneficia de utilizarea bunului asigurat, ceea ce determina existenta unui interes asigurabil al acestora fata de bunul respectiv. In concluzie, pot fi asigurate bunuri apartinand persoanelor fizice si persoanelor juridice, bunuri primite in folosinta sau aflate spre pastrare, reparare, prelucrare, vanzare sau pentru a fi expuse in cadrul muzeelor si expozitiilor si bunuri ce fac obiectul cantractului de inchiriere sau locatie de gestiune.

Asigurarile de raspundere civila

Asigurarile de raspundere civila au ca obiect acoperirea prejudiciului produs de asigurat unor terte persoane, in conditiile in care asiguratul este raspunzator din punct de vedere legal.

Raspunderea civila legala reprezinta temeiul in baza careia o persoana poate actiona in judecata o alta persoana sau organizatie, care se presupune a fi vinovata de producerea unor pagube, prin nerespectarea legislatiei in vigoare. Raspunderea civila legala presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: a) savarsirea de catre asigurat a unei fapte ilicite; b) dovada existentei unui prejudiciu. c) Existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita a asiguratului si prejudiciul adus tertei persoane; d) Constatarea culpei asiguratului care a savarsit fapta ilicita. Conceptul de raspundere civila legala, este foarte important pentru ca societatile de asigurari care incheie asigurari de raspundere civila sunt obligate sa despagubeasca in numele asiguratului numai daca acesta este raspunzator legal sa plateasca daune unei terte parti. In consecinta, raspunderea civila legala poate aparea doar in urma producerii unor prejudicii sanctionate prin lege. Riscuri asigurate. Prin incheierea contractului de asigurare se acorda despagubiri pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de desdaunare pentru prejudicii de care raspunde in fata legii si pentru cheltuielile de judecata la care este obligat in procesul civil. In cazul in care prejudiciul este provocat cu intentie sau din neglijenta grava, societatea de asigurari nu va acorda despagubiri. De asemenea, exista numeroase alte riscuri care nu sunt acoperite prin politele de asigurare de raspundere civila. Suma asigurata. Suma asigurata se stabileste la valoarea solicitata de asigurat si agreata de societatea de asigurare, separat pentru daune materiale si separat pentru vatamari corporale sau deces. In cazul persoanelor juridice, cuantumul acestei sume se determina in functie de cifra de afaceri anuala, estimata la incheierea contractului. In cazul persoanelor fizice aceasta se poate determina in functie de averea personala prezenta si viitoare sau in functie de estimarea sentintei judecatoresti maxime pentru vatamare corporala si deces. O caracteristica a asigurarilor de raspundere civila consta in stabilirea unei sume asigurate pe perioada si a unei sume asigurate pe eveniment. Evenimentul desemneaza orice actiune sau fapta a asiguratului care antreneaza raspunderea civila a acestuia si care este acoperita prin polita de asigurare. Indiferent de valoarea prejudiciului generat de asigurat, societatea de asigurari nu va plati despagubiri mai mari decat valoarea sumei asigurate pe eveniment. De asemenea, indiferent de numarul evenimentelor produse in perioada asigurata, asiguratorul nu va acorda despagubiri mai mari decat suma asigurata pe perioada. Produse de asigurare de raspundere civila

Cea mai cunoscuta asigurare de raspundere civila din tara noastra, singura asigurare obligatorie din piata de asigurari romaneasca este asigurarea de raspundere civila a conducatorilor de autovehicule. Clauzele contractului de asigurare, inclusiv valoarea maxima a despagubirilor precum si nivelul primelor de asigurare, pe categorii de autovehicule in functie de capacitatea cilindrica a lor, sunt stabilite prin Ordin si norme emise de Comisia De Supraveghere A Asigurarilor din Romania. In asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule sunt cuprinse toate persoanele fizice si juridice detinatoare de autovehicule supuse inmatricularii si folosite pe drumurile publice. De asemenea, sunt obligate sa se asigura persoanele straine posesoare de autovehicule pe care le folosesc pe teritoriul Romaniei, daca nu poseda documente internationale de asigurare valabile si pe teritoriul Romaniei. In ceea ce priveste despagubirile, acestea au stabilita o limita minima si una maxima in cazul pagubelor produse prin avarierea sau distrugerea unor bunuri. Astfel, in anul 2005 pentru pagubele produse la bunuri, in unul si acelasi accident auto, se acorda despagubiri pentru daune de peste 1.000.000 lei si pana la 3 miliarde lei inclusiv. In caz de vatamare corporala sau deces, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial, despagubirea poate fi de pana la 1 miliard lei pentru fiecare persoana accidentata dar nu mai mult de 5 miliarde, indiferent de numarul persoanelor accidentate. Pentru anul 2006, pagubele produse la bunuri se vor despagubi pana la limita sumei de 4 miliarde de lei iar in caz de vatamare corporala, indemnizatia se poate ridica pana la nivelul sumei de 2 miliarde de lei nu mai mult de 10 miliarde lei indiferent de numarul persoanelor accidentate. Asiguratorul plateste din fondul constituit din primele de asigurare realizate in contul asigurarii de raspundere civila auto, despagubirile pe care asiguratii le datoreaza conform legii, tertilor pagubiti in urma accidentelor de autovehicule, prin avarierea sau distrugerea bunurilor si prin vatamarea corporala ori decesul unor persoane. De mentionat ca se platesc despagubiri tuturor persoanelor pagubite ca urmare a unui accident de autovehicul iar acestea se acorda si in cazul in care conducatorul autovehiculului, raspunzator de producerea accidentului este o alta persoana decat asiguratul. In despagubirile pe care le plateste asiguratorul se includ si cheltuielile facute de asigurati in procesul civil. In cazul in care se produce un accident de autovehicul, de a carui producere se fac vinovate in aceeasi masura doua persoane cuprinse in asigurarea de raspundere civila auto, despagubirea cuvenita fiecaruia dintre cei doi asigurati va reprezenta jumatate din paguba inregistrata cu prilejul producerii accidentului respectiv. Exista si cazuri cand nu se acorda despagubiri pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule. De exemplu nu se acorda despagubiri in cazul in care accidentul a fost produs dintr-un caz de forta majora sau din culpa exclusiva a persoanei pagubite ori din culpa exclusiva a unei terte persoane.

Asigurarea de raspundere civila auto este singura asigurare obligatorie din Romania. Contractul de asigurare este un contract de adeziune, asiguratii fiind nevoiti sa accepte conditiile de asigurare si primele de asigurare impuse de legiuitor. O alta categorie de asigurari de raspundere foarte importanta sunt asigurarile de raspundere civila profesionala. Acestea au rolul de a proteja asiguratul, persoana fizica sau juridica, impotriva prejudiciilor ( corporale, materiale, financiare, etc) pe care acesta le poate provoca unor terte persoane. In Romania, legislatia in domeniu asigurarilor, ca si in multe alte domenii de activitate se situeaza mult standardele europene, singurele profesii a caror practicare este conditionata de incheierea unei asigurari de raspundere civila profesionala sunt cele de experti contabili, contabili autorizati, evaluatori, experti tehnici, medici. Asigurarile de raspundere profesionala practicate pe piata romaneasca se adreseaza urmatoarelor categorii de profesii: constructori, medici, contabili, evaluatori, experti tehnici, consultanti, manageri, avocati. Se observa ca in general, aceste polite de asigurare se adreseaza celor care presteaza o munca de raspundere. Prin activitatea desfasurata, aceste categorii profesionale pot, prin eroare, greseala, neglijenta, omisiune sau orice culpa proprie sa aduca prejudicii persoanelor pentru care lucreaza sau unor terti. Prin asigurarea de raspundere profesionala se garanteaza plata acestor prejudicii, in conditiile in care ele se incadreaza in categoria riscurilor asigurate. Sunt despagubite, astfel pretentiile emise impotriva asiguratului pentru prejudicii provocate de acesta in timpul perioadei de valabilitate a contractului de asigurare. Ele se refera la orice raspundere civila in legatura directa cu activitatea profesionala a asiguratului, activitate executata de catre si in numele asiguratului sau de catre persoane de care asiguratul raspunde potrivit legii. In general, despagubirile se acorda pentru: a) daune materiale produse din culpa asiguratului, persoana fizica sau juridica, precum si din culpa altor persoane pentru care asiguratul raspunde potrivit legii; b) cheltuieli de judecata la plata carora este obligat asiguratul prin hotarare judecatoreasca; c) despagubiri la care este obligat asiguratul ca urmare a pierderii, distrugerii sau deteriorarii unor documente, etc. Ca in orice contract de asigurare, si in cazul acestor polite, exista anumite situatii excluse in mod expres din asigurare, cum ar fi, de exemplu: a) prejudiciile cauzate de activitatile desfasurate de asigurat in afara unui contract incheiat cu clientul sau; b) pagubele produse cu intentie de asigurat; c) pretentiile referitoare la raspunderea asiguratului pentru pagube produse hartiilor de valoare, documentelor, registrelor sau titlurilor, actelor, manuscriselor, pietrelor scumpe, obiectelor de valoare artistica, etc. d) pretentiile referitoare la pagube provocate de razboi, invazie, actiunea unui dusman extern, dictatura militara, confiscare, expropriere, rechizitionare, sechestrare, distrugere sau avariere din ordinul oricarei autoritati de drept sau de fapt.

Alaturi de asigurarile de raspundere civila profesionala, piata romaneasca mai ofera cateva tipuri de produse de asigurare de raspundere civila, respectiv: - asigurarea de raspundere a transportatorului in calitate de caraus pentru marfurile transportate, - asigurarea de raspundere civila a producatorului, - asigurarea de raspundere pentru riscuri comerciale si industriale, - asigurarea de raspundere a angajatorului, - asigurarea de raspundere a proprietarului sau a chiriasului, - asigurarea de raspundere a proprietarilor de magazine, - asigurarea de raspundere a autoritatilor publice, - asigurarea de raspundere a persoanelor fizice private, - asigurarea de raspundere pentru folosirea de ambarcatiuni, - asigurarea de raspundere civila auto cu valabilitate in afara teritoriului Romaniei - asigurarea de raspundere a directorilor si a functionarilor. Ca o caracteristica a acestor tipuri de asigurari, in ceea ce priveste suma asigurata exista doua categorii de limitari: o limita de suma pe perioada asigurata si o limita de suma pe fiecare eveniment produs in perioada de valabilitate a contractului de asigurare. Despagubirile acordate pe fiecare dosar de dauna nu vor putea depasi suma maxima asigurata pe eveniment.

Asigurari de cretite si garantii

Asigurrile de credite i garanii au ca obiect acoperirea riscurilor de insolvabilitate general, de credit de export (cu excepia celor reglementate prin legi speciale), de vnzare cu plata preului n rate, de credit ipotecar, de credit agricol, precum i de garanii directe sau indirecte. Asigurrile de credit protejeaz un comerciant mpotriva riscului de incapacitate de plat a clientului su, care poate aprea din cauza unor conjuncturi comerciale sau (n cazul comerului internaional) a unor riscuri de natur politic. Polia de asigurare de garanii este un contract ce stipuleaz faptul c asigurtorul garanteaz beneficiarului c un anume ter debitorul principal i va ndeplini obligaiile contractuale, legale sau regulamentare.

Asigurarea de pierderi financiare si riscuri asigurate

Asigurarile financiare (financial insurances) reprezinta o forma relative noua de asigurare aparuta ca o consecinta a procesului de ingustare a distinctiei dintre institutiile financiare si cele de asigurari. Este un concept nou prin care asiguratul elimina riscurile de pierderi financiare ce pot sa apara in activitatea sa , transferandu-le unui asigurator. Asigurarea riscurilor financiare cuprinde , in general, asigurarea de credite (interne, externe, asigurarea ratelor de credit si a creditelor de investitii), asigurarea de

cautiune si asigurarea de fidelitate( ultimele doua fiind asigurari de garantie). Servciile majore oferite de o polita de asigurare a creditelor se refera la: prevenirea riscurilor, acoperirea creditelor nerambursate, suportarea pierderilor generate de producerea riscului. Asigurarile de credite au aparut in tarile cu economie prospera pentru perioada respective, fiind practicate in Franta la jumatatea secolului al XIX-lea. Printre primele societati specilaizate in asigurari de credite se remarca American Credit Indemnity Company, din Baltimore, infiintata in anul 1893. De la inceputul secolului al XX-lea pana in perioada interbelica, aceasta categorie de asigurari a fost obiectul de activitate numai al catorva societati specilaizate. Important este ca , dat fiind natura specifica a acestor tipuri de asigurari, asiguratorii au format o asociatie profesionala in anul 1928, care functioneaza si in prezent, denumita International Credit Insurance Association- I.C.I.A.( Asociatia Internationala pentru Asigurari de Credit), cu sediul la Zurich. Activitatea sa este indreptata spre analizarea situatiilor asigurarilor de credite, obtinerea de informatii utile in subscrierile legate de debitorii straini, precum si spre facilitarea schimburilor de opinii legate de asigurarea si reasigurarea acestor riscuri. Desi au aparut in prima parte a secolului al XX- lea, cea mai spectaculoasa crestere au cunoscut- o in ultimele decenii datorita dezvoltarii fara precedent a activitatii economice pe baza de credit. Asigurarea de credit protejeaza comercianti si producatorii in fata riscului de neplata de catre consumatorii care cumpara sau inchiriaza bunuri sau beneficiaza de facilitate de credit similare. Ea a aparut ca o necessitate izvorata din faptul ca marea majoritate a contractelor de comert se incheie in conditiile in care plata se face partial sau total dupa livrarea bunurilor sau prestarea servicilor ce fac obiectul contractului, deci cu plata amanata respectiv vanzarea pe credit.Astfel, asigurarea de credit vine sa elimine temerea vanzatorului privind neplata de catre cumparator a sumelor ce I se cuvin, oferind protectie pentru riscul de neplata.. Scopul asigurarilor de credite este de a proteja impotriva pierderilor financiare rezultate din neplata, incapacitatea de plata sau insolvabilitatea cumparatorilor ce au achizitionat bunuri pe credit sau din insolvabilitatea beneficiarilor de credit. Asigurarea creditelor este considerate a fi o asigurare de lux , ea fiind caracteristica si functionand in conditii optime in cadrul economiilor de piata, cu un sistem de credite stabil si bine dezvoltat. La nivel global,cele mai multe asigurari de credite se practica in tarile dezvoltate. In Romania, acest rol este indeplinit de catre Banca de Export Import a RomanieiEXIMBANK. Desi asigurarile impotriva acestor riscuri sunt disponibile pe pietele nationale si internationale de asigurari, numai un numar relative redus de comercianti apeleaza la ele in intreaga lume.Indiferent de dimensiunea riscurilor, se disting trei cerinte pentru asigurat:

-Prevenirea prin colectarea, prelucrarea si interpretarea informatiilor despre clienti, in vederea minimizarii riscului de neplata; -Colectarea datoriilor , respective abilitatea de a recupera debitele oriunde in lume , indiferent de deosebirile privind limba, cultura sau sistemul legislativ -Asigurarea, respective plata despagubirii in caz de neplata a debitorilor asiguratului

Asigurrile agricole
Asigurarea recoltei culturilor agricole n Republica Moldova asigurrile din agricultur se realizeaz pe bazecontractuale. Prin contractul de asigurare, asigurtorul acord protecie deasigurare contra distrugerii depline sau pariale a roadei culturilor agricole cauzatede diferite calamiti naturale i a altor interese ale asiguratului indicate ncondiiile de asigurare.Asigurtorii despgubesc productorilor agricoli cu care a ncheiat contracte deasigurare, pentru daunele produse culturilor agricole de : -ngheuri trzii de primvar -grindina -efectele directe ale ploilor toreniale i ale furtunilor (splarea solului din jurul plantelor, dezgolirea rdcinilor, mlirea produsa de uvoaie, deplasarea plantelor cu sau fr pmntul din jurul lor, frngerea sau ruperea tulpinilor,lstarilor, florilor, cderea fructelor, culcarea la pmnt a plantelor frredresare ulterioara) -incendiul provocat de descrcrile electrice (trsnete) -prbuirile i alunecrile de terenuri cultivate -ngheuri timpurii de toamn. ngheurile trzii de primvara sunt fenomene de scdere a temperaturiistratului de aer sub limita de rezistenta biologica a plantelor dup intrarea acestora n perioada de vegetaie activ; sunt considerate ngheuri trzii de primvara celecare survin dup data m edie calendaristica de nregistrare a ultimului nghe. grindina este precipitaia care cade sub forma de granule de gheata dediferite forme i mrimi, singure sau mpreuna cu ploaie n averse repezi, cucaracter torenial, precedat i nsoit de vnt puternic i descrcri electrice -tunete, fulgere, trsnete. ploile toreniale sunt precipitaii de scurt durat care dau o cantitatemare de apa intr -un interval de timp mic i sunt insoite de fulgere i tunete; ploiletoreniale au loc n perioada cald anului, n care temperatura aerului a inregistratvalori mari, peste 25C; intensitatea ploilor toreniale este deosebit de mare (5-10litri/minut/mp), iar durata invers proporional cu intensitatea (5-10 minute, rareori pn la 30 minute). furtun sau vijelia este un fenomen meteorologic determinat de viteze nrafale mari ale vntului i de schimbri brute ale direciei acestuia; viteza vntuluila rafala poate depi

12-16 m/s sau chiar 20 m/s; adeseori furtunile (vijeliile) suntnsoite de grindina i pl oi toreniale cu aciuni mecanice asupra culturilor aflate n plina vegetaie. ngheurile timpurii de toamna reprezint scderea temperaturii aeruluide lng sol sub 0C, nainte de ncheierea normala a ciclului vegetativ sau deajungere a culturilor la maturitatea de recoltare; sunt considerate ngheuri timpuriide toamna scderile de temperatura sub limita de rezistenta a plantelor care survinnaintea datei medii calendaristice de nregistrare a primului nghe.Roada culturilor agricole este asigurat la valoarea ei deplin, care se stabilete conform rodniciei ateptate, a costului unei uniti de producie isuprafaei de semnat. Rodnicia se stabilete conform nivelului efectiv al rodnicieiatestat n ultimii 3 5 ani inndu-se cont obligatoriu de influena condiiiilor climaterice i de alt natur, care pot influena cantitatea roadei.Prima de asigurare se calcul de asigurtor pe termenul de valabilitate aasigurrii, reiind din suma de asigurare a contractului i mrimea tarifului deasigurare. Taxele primelor de asigurare pentru culturile agricole snt stabilite de asigurtor pentru fiecare asigurat n funcie de gradul de risc. Prima de asigurare poate fi achitat prin contul de decontare sau n numerar, unic sau n dou rate.(50% din suma calculat trebuie pltit n decurs de 10 zile dup ncheiereacontractului, partea restant nu mai trziu de 2 luni de la data intrrii n vigoare acontractulu. ncheierea contractului de asigurare Contractele de asigurare sunt ncheiate n baza cererii depuse n scris dectre asigurat. Contractul se consider ncheiat prin semnare i ncasarea primei deasigurare - integral sau prima rata - i intrarea banilor n casieria sau contulasigurtorului i dup efectuarea inspeciei de risc.Condiiile generale i speciale (dup caz), cerereachestionar, raportulinspeciei de risc, fia de calcul a primei, fiele tehnologice ale culturilor asiguratei planul de situaie sau schia cu amplasarea culturilor fac parte integranta acontractul de asigurare.n cazul n care, dup producerea unui eveniment asigurat pentru care s-auacordat despgubiri, pe terenul n cauza se seamn aceeai cultura sau alta,aceasta se considera asigurat, numai dac se ncheie un alt contract de asiguraredimensionat la suprafaa respectiva.n perio ada de valabilitate a contractului de asigurare, asiguratul poatesolicita introducerea unor culturi sau riscuri noi i atunci se ncheie un act adiionalla contractul de baza, cu o nou sum asigurat i o prim majorat, repartizatcorespunztor pe termene de plat.Perioada asigurat este anul agricol, iar contractul de asigurare poate fincheiat n tot cursul anului calendaristic, dar cu cel puin o luna naintea nceperiirecoltrii culturii respective. Termenele asigurrii a) de grindin:- livezile dup nflorirea deplin;- via-de-vie dup nceputul nmuguririi;plantaii multianuale dup data de 15 aprilie; - plantaiile altor culturi de cmp dup rsrirea lor. b) de nghe:- dup rsrire, ns nu mai trziu de 1 noiembrie.