Conceptele id, ego si superego in psihanaliza

Potrivit teoriei structurale sau teoriei instantelor, Freud a presupus ca aparatul psihic sau mintea umana este impartita in trei instante: Ego (Eu), Superego (Supra-Eu) si Id (Sine sau Se). Id sau Sinele (Se-ul) exista in subconstient si este responsabil pentru transformarea necesitatilor umane primordiale in forte motivationale, sau instincte, numite dorinte de catre Freud. Aceste transformari au fost numite procese primare. Sinele functioneaza potrivitprincipiului placerii, sau a satisfacerii necesitatii imediate: foame, sete, sex, evitarea durerii, etc. In viziunea psihanalitica, nou-nascutul este reprezentarea pura a seului - acesta plange instinctiv ori de cate ori ii este foame sau vrea sa fie curat, desi nu stie exact de ce plange. Seul include continuturi ereditare (instincte) si dobandite (rezultatul refularii), si reprezintaizvorul de energie al psihicului uman, precum si baza din care se nasc eul si supraeul, sub influenta lumii externe. Totodata, seul intra in conflict cu eul si supraeul. Ego sau Eul rezida cu preponderenta in constient, este legat de realitate prin simturi si are rolul de a materializa dorintele seului. Aceasta activitate de rezolvare a problemelor se numeste functie secundara. Spre deosebire de sine, care functioneaza pe principiul satisfacerii imediate a cerintelor, eul functioneaza pe principiul realitatii: satisfacerea dorintei in momentul in care se gasesc resursele adecvate. Eul cuprinde functiile psihice precum gandirea, toleranta, testarea realitatii, controlul, planificarea, apararea, sinteza informatiilor, functionarea intelectuala si memoria. Eul reprezinta ratiunea si bunul simt, in opozitie cu pasiunea, reprezentata de sine (id). In diagrama modelelor structurale si topografice ale mintii, Freud prezinta continutul eului ca aflandu-se jumatate in constient, un sfert in preconstient si celalalt sfert in subconstient. Superego sau Supra-Eul rezida cu preponderenta in preconstient. Potrivit lui Freud, supraeul se naste din complexul oedipian, prin identificarea cu parintele de acelasi sex. Prin aceasta identificare copilul interiorizeaza regulile impuse de parinte. In perioada de latenta sexuala supraeul achizitioneaza si normele si valorile morale ce dirijeaza eul in actiunea sa de combatere a sinelui. Supraeul comunica cerintele sale eului prin sentimente de mandrie, rusine, culpabilitate, etc. O parte a supereului este formata din valorile inspirate de parinti, profesori, mentori, cu alte cuvinte constiinta umana. O a doua parte a supraeului este Ego ideal sau Eul ideal - informatiile despre ceea ce este bine sau ce ar trebui sa faca o persoana; cu alte cuvinte, imaginea interioara la care fiecare dintre noi aspiram.