CUPRINS

CAPITOLUL 1: Importanta laricelui in economia forestiera................4 CAPITOLUL 2: Particularitati morfologice si biologice........................6 CAPITOLUL 3: Aria de raspandire....................................................14 CAPITOLUL 4: Exigentele ecologice........ .................................. ....20 4.1 Clima 4.2 olul 4.! "actorii daunatori CAPITOLUL 5: #btinerea materialului saditor....................... ..........2$ $.1 Particularitatile procesului de fructificatie $.2 Progno%a si e&aluarea fructificatiei $.! 'ecoltarea( prelucrarea si pastrarea semintelor $.4 Pregatirea semintelor pentru semanat $.$ Alegerea terenului pentru pepiniere $.6 )ucrarea solului in pepiniere $.* +etode de obtinere a materialului saditor $.*.1 #btinerea puietilor prin semanaturi $.*.2 #btinerea puietilor pe cale &egetati&a $.*.1.1 ,utasirea $.*.1.2 Altoirea

$.- Ingri.irea culturilor in pepiniere $./ 'ecoltarea( sortarea( pastrarea si transportul puietilor CAPITOLUL 6: Introducerea laricelui in cultura.............. ....... ........4/ 6.1 Pregatirea terenului pentru reali%area cultuirilor forestiere 6.2 Introducerea laricelui prin semanaturi directe 6.! Introducerea laricelui prin plantatii 6.4 E&aluarea reusitei culturilor 6.4.1 'eceptie te0nico 1 financiara 6.4.2 Controlul annual al regenerarilor 6.$ Ingri.irea culturilor forestiere CAPITOLUL 7: Conclu%ii si recomandari................. ...................... .$/

BIBLIOGRAFIE................................................................... .............61

A intelege natura inseamna a intelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii, atat de amenintata azi, inseamna a contribui la fericirea omenirii". (E. AS. Pora, 197 !

"aricele

Laricele, numit zada sau crin, este una din speciile de rasinoase indigene care prezinta o deosebita importanta pentru economia nationala, datorita calitatilor superioare ale lemnului, rapiditatii de crestere, marii productivitati, longevitatii inaintate, cat si insusirilor sale decorative. Laricele de la noi apartine speciei "ari# decidua Mill ssp. carpat$ica (Dom.) Siman (L. decidua var. Polonica Auct, Larix europaea).

CAPITOLUL 1
IMPORTANTA LARICELUI IN ECONOMIA FORESTIERA

)aricele( numit si %ada sau crin( este una dintre speciile de rasinoase indiigene care pre%inta o deosebita importanta pentru economia nationala datorita calitatilor superioare ale lemnului( rapiditatii de crestere( marii producti&itati( longe&itatii inaintate( cat si a insusirilor sale deosebite decorati&e. )emnul sau este unul dintre cele mai pretioase pe care2l produc padurile noastre. 3esi are o raspandire naturala mai limitata decat molidul si pinul sil&estru( a facut obiectul a numeroase cercetari si studii( asa incat( dupa cum aprecia%a 'o0meder( E. si c0onbac0( 4. 51/$/6 daca ar fi sa stabilim importanta speciei dupa numarul lucrarilor publicate ce i2au fost consacrate( atunci ar trebui considerat printre cele mai &aloroase rasinoase din Europa. pecia pre%inta o serie de insusiri biologice si ar0eologice particulare 5fructificatie timpurie si frec&enta( areal dis.unct( o mare di&ersitate genetica si altele6( dublate de numeroasele insusiri sil&iculturale 5crestere rapida( usurinta cu care poate fi culti&at( calitate superioara a lemnului6. Cunoasterea mai adancita a insusirilor biologice si sil&iculturale ale laricelui( considerata drept o 7specie enigmatica88 53engler( A. 1/!$6 a determinat( o data cu promo&area principiului modern 98multiple use of t0e forest88 dobandirea de noi &alente si cresterea ponderii utili%arii in lucrarile de impadurire. In 'omania( laricele are un rol din ce in ce mai important in molidisuri in scopul mariorii re%istentei la doboraturi si rupturi produse de &ant. )aricele este frumos( cu lemn foarte re%istent( tare( greu( foarte elestic si foarte durabil( c0iar si in apa. :u este atacat de insecte. )emnul de larice este foarte pentru mobila fina si scumpa. )aricele produce( de asemenea( rasina abundenta si bogata in terebentina 520 1 22;6( mai pura si de calitate mai buna decat cea
4

obtinuta de la specii de pini. Coa.a exemplarelor tinere contine substante tanante 5* 1 /;6( maltol 5/ 1 10;6 etc. <enul )arix cuprinde cca. %ece specii( cu mai multe &arietati( ce se intind in regiunile septentrionale si inalte din emisfera nordica. In Europa( se intalnesc urmatoarele patru specii : Larix decidua, Larix sibirica, Larix gmelini (Larix dahurica, cunoscut in partea europeana a arealului sau sub denumirea de Larix sukaczewii) si Larix leptolepis.

CAPITOLUL 2
PARTICULARITATI MORFOLOGICE SI BIOLOGICE
Larix decidua +ill ssp. carpathica 5laricele6 Este un arbore de marimea I( cu tulpina dreapta( %&elta( nu prea plina( putin cilindrica( spalata de craci si cu multa coa.a formand un ritidom profund de culoare brun 1 roscata in fundul crapaturilor si cenusie pe laturile lor. Adesea trunc0iul lui ia la ba%a forma de sabie. 3upa unii( aceasta forma sabiara ar fi erediatara. 3upa altii( ea s2ar datora &antului dominant sau directiei din care &ine %apada. :u sunt straini( insa nici la alti factori ca: lipsa de lumina suficienta( atat in arboretele pure cat si in cele amestecate( existenta buruienilor in primii ani de la plantare( a&alansele( &anturile puternice( flexibilitatea caracteristica lu.erilor si degerarea acestora din cau%a ing0eturilor timpurii. )a noi in tara( pe &aile Ialomitei si )atoritei( laricela a atins inaltimi de 60 1 6$ m si diametre de 2 1 2($ m.

Coroana este ingusta si prelung piramidala( formata din ramuri subtiri si lungi( etalate sau rasfrante( redresate la extremitati si ne&erticilate. 'amurelele sunt numeroase( lungi si subtiri( in general pendente. )a exemplarele crescute in masi&( &olumul ramurilor si ramurelelor nu repre%inta decat 1=6 din &olumul total( in care se cuprinde si cioata. Coroana este slab de%&oltata( rara( luminata( iar mai tar%iu neregulata. 3in aceasta cau%a laricele acopera slab solul.

)u.erii sunt de doua feluri: cei lungi 1 subtiri( pendenti( galbui( glabri si bra%dati din cau%a pernintelor decurente ale frun%elor( iar cei scurti 1 bruni inc0isi( cu cate un mugure terminal. Prima&ara( la cate&a saptamani dupa inflorire( unii lu.eri scurti se de%&olta( transformandu2se in lu.eri lungi. +ugurii( aproape sferici( sunt bruni( glabri si rasinosi. Prima&ara pornesc mai intai mugurii de pe lu.erii scurti( iar mai tar%iu cei de pe lu.erii lungi.

Acele sunt caduce( moi( de 12 ! cm lungime si cu linii de stomate numai pe dos> pe lu.erii lungi sunt solitare si ase%ate spiralat( iar pe cei scurti stau cate !0 1 40 grupate in fascicule. 3upa cadere( acele lasa pe lu.eri o cicatrice triung0iulara pana la rombica. ?oamna frun%isul se colorea%a in galben 1 portocaliu( dand astfel arborelui un aspect foarte decorati&.

Acele ca%ute se descompun de obicei destul de repede( dand un 0umus con&enabil. )aricele pre%inta particularitatea anatomica( exceptionala la rasinoase( de a de%&olta craci lacome pe trunc0i. Aceasta facultate 1 foarte accentuata la exemplarele tinere 1 ii permite sa re%iste mai bine decat alte rasinoase la pasunat. Aceste ramuri de%&oltate in .urul trunc0iului unui larice tanar tin la distanta &itele( care ar patrunde la pasunat in masi&. Ce&a mai mult( in ca%ul puietilor din pepiniera( daca &atamarea este mai accentuata( se poate recurge la o recepare la 2 1 ! cm deasupra coletului( a&and gri.a sa se pastre%e 2 1 ! muguri laterali. In ca%ul exemplartelor ce&a mai mari din plantatii( rete%area se face la $ 1 1$ cm deasupra coletului( pe ciotul lasat trebuind sa ramana 1 1 ! ramuri sanatoase. 'ete%area se face inclinata spre nord cu un cutit bine ascutit. 'ana se &indeca in ! 1 4 ani( iar din mugurii sau lu.erii laterali se formea%a din nou un ax principal. 2a constatat c0iar ca rete%area contribuie la intensificarea cresterii( astfel ca exemplarele &atamate a.ung in scurt timp la aceeasi inaltime ca si cele neatinse. "lorile sunt unisexuat 1 monoice( imprastiate in intraga coroana( cele mascule sub forma de amenti o&oi%i( galbeni( pedicelati( iar cele femele( o&oid 1 sferice( erecte( rosii 1 purpurii 1 &iolacee sau &er%ui( cu numerosi sol%i. Infrun%este si infloreste in acelasi timp( foarte de&reme prima&ara( prin aprilie 1 mai. Inradacinarea consta din mai multe radacini principale( oblic si profund infipte in pamant( din care pornesc un mare numar de alte mici radacini mai mult sau mai putin trasante> ade&aratul pi&ot se pierde din primii ani. @olumul real al lemnului de cioata 5 inclusi& radacinile 6 repre%inta 10 211; din &olumul total. "ructifica la &arste mici( mai ales cand este culti&at in regiuni temperate( dar in acest ca% semintele sun seci. :umai pe la &arsta de !0 de ani incepe sa fructifice regulat si sa aiba seminte fertile. I%olat fructifica la &arsta de 1$ 1 20 de ani. 3in unele cercetari in <ermania( anii de fructificatie cel mai putin partiala la laricele din Alpi se produc cu o periodicitate de doi ani( in timp ce la rasele de udeti si din Polonia periodicitatea fructificatiei este mai rara. In ceea ce pri&este cantitatea de conuri produsa( laricele de udeti ar fi mult mai producti& decat cel din Alpi.
9

Conurile sunt o&oid 1 alungite( a&and pana la 4 cm( cu sol%i pielosi si puberuli persistenti( rotun.iti si plati> bracteele scurte au &arfuri ascutite si se obser&a numai dupa desfacerea sol%ilor> conurile stau prinse de un peduncul recurbat( iar dupa imprastierea semintei( mai raman pe arbori inca 2 1 4 ani.

emintele de !2 4 mm( concrescute cu o aripioara de * 1 - mm( nu pre%inta pungi de rasina> 1 Ag contine cca. 160 000 de seminte de%aripate. amanta( a carei maturatie este anuala( se coace in octombrie 1 noiembrie si se diseminea%a iarna pe timp uscat> este mica( triung0iulara( aripa ei 1 dublu de lunga si de aceeasi lungime ca si sol%ii conului 1 prinde samanta solidar( din care cau%a nu se poate desface complet( ci se rupe. )a laricele din ,ucegi s2a putut obser&a o mare di&ersitate in ceea ce pri&este culoarea florilor femele si a conurilor( numarul si marimea lor dintr2un fascicol( cum si fa%ele fenologice. Aceasta ar
10

conduce la o e&entuala creare a unor forme sistematice deosebite 5chlorocarpa, erythrocarpa si intermedia 6. )onge&itaea laricelui este foarte mare( putand atinge &arste de 600 1 *00 si c0iar -00 de ani( la aceste &arste lemnul fiind inca sanatos. Pe &ersantii cu expo%itii calde si pe soluri superficiale( laricele poate pieri de timpuriu. Larix Sukaczewii 3.il 2 Laricele de Siberia Este este o specie exotica( are peste !$ de m. ?ulpina acestuia este dreapta si mai %&elta decat la )arix decidua. Coroana este cilindrica( cu ramuri erecte( lu.erii sunt galben 1 &er%ui( stralucitori( la inceput parosi( mai puternic bra%dati ca la )arix decidua. +ugurii laterali sunt mici( de 1 1 1($ mm( aproape emisferici( bruni 1 negriciosi( lucitori. Acele de 2 1 $ cm lungime( grupate cate !0 1 $0. "lorile femele sunt purpurii 1 ro%( mai rar &er%ui 1 palid sau albicioase. Conurile sunt brune( de ! 1 4 cm( elipsoidale( ingustate la &arf( cu sol%ii bombati si sunt pre&a%ute cu un puf rosiatic. ,racteele nu se &ad( iar samanta este de 4 1 * mm. Puterea germinati&a a )aricelui de iberia este de cca. !0;. )emnul este asemanator celui de larice european. ufera putin de insecte si ciuperci. Este o specie nordica( ce creste intr2un climat excesi& continental( caracteri%at prin temperaturi dintre cele mai sca%ute iarna si ridicate &ara. @egetea%a in conditii edafice foarte diferite. In partea europeana( apare pe soluri bogate in calcar( iar in iberia( pe soluri formate pe sisturi cristaline si mai rar pe calcare. Larix sibirica )db. 2 )arice de iberia Este o specie exotica care se deosebeste de specia precedenta prin : conurile mai mici 5 de 2 1 ! cm 6 colorate in galben desc0is sau galben brun. ol%ii sunt relati& mici( ingusti( subtiri pielosi( totdeauna des 1 pufosi. ,racteele cu 1 1 ! mm mai lungi decat sol%ii. emintele mai mici de 2 1 $ mm. Puterea germinati&a mai mare( de 60 1 -0;.

11

"ormea%a arborete pure pe suprafete intinse din incepand de la limita estica a speciei precedente. Larix dahurica ?urc%.

iberia(

Este o specie exotica mult raspandita in iberia si #rientul Indepartat. Creste pe soluri umede( c0iar mastinoase. Are conuri mici( aproape sferice( de 1($ 1 ! cm( sol%ii in forma de cupa( la maturitate se desfac e&ident intre ei( lasand sa se &ada axa conului.

12

Larix leptolepis <ord. 1 Larice japonez Este o specie exotica cu o inaltime pana la !0 de m( originara din Baponia unde creste in regiunile inalte. . )u.erii sunt roscati si nu stau pendenti ca la )arix decidua. +ugurii au culoarea rosie. Acele au marimea de 2 1 !($ cm lungime( &er%ui 1 albastrui( sunt pre&a%ute cu linii stomatifere pe ambele fete( stau grupate mai mult de 40 in fascicule( toamna capata o culoare ro%ee si cad tar%iu dupa uscare. "lorile mascule au culoarea galben 1 palid( iar cele femele rosu 1 carmin. Conurile aproape sferice( mai mari ca la )arix decidua( lungi pana la ! 1 $ cm( cu bractee nee&idente( sol%ii cu marginea superioara stirbita si mult rasfranta in afara.
13

3esi are o crestere acti&a in tinerete( la noi laricele .apone% se arata mai putin producti& decat laricele indigen.

14

CAPITOLUL 3
ARIA DE RASPANDIRE
)aricele este un arbore european( aria lui de raspandire( foarte restransa( pre%entandu2se insular. Cel mai important centru de raspandire se gaseste in muntii Alpi( incepand din regiunea orasului :isa( pana in apropiere de @iena( urmarind crestele inalte. In Alpi formea%a masi&ele cele mai de seama si mai continue. Apoi( se mai intalneste in udetii Ce0oslo&aciei( in Carpatii Ce0oslo&aciei( ai Poloniei 5+untii ?atra6 si ai 'omaniei. In Polonia( in afara de Carpati se mai gaseste pe muntele C0elm( aproape de :oCa lupia. 'aspandirea lui se limitea%a la regiunile muntoase( inalte ale latitudinilor mi.locii( fara ca sa se intinda( ca molidul( in campiile din nord. Acest areal limitat al laricelui nu este numai re%ultanta conditiilor ecologice actuale( ci si a celor climaterice sau biotice &ec0i( care au cunoscut numeroase fluctuatii in trecut( in special in timpul glaciatiunilor.

15

)aricele nu a reusit sa patrunda pretutindeni unde ar fi putut sa creasca foarte bine. 3e pilda( in muntii Pirinei nu se gaseste in mod spontan( pentru ca n2a putut a.unge pana acolo> dar( o data ce a fost introdus( a do&edit o mare &italitate. Pe de alta parte( ca o specie ocupanta de locuri goale( simplul .oc al concurentei &itale l2a i%gonit din statiunile ce2i con&eneau mai bine din punct de &edere climateric. Altitudinile mari( unde exista asta%i maximul sau de intindere( nu repre%inta in acelasi timp si optimul sau de &egetatie( ci mai mult un refugiu unde a fost i%gonit de periculosul sau concurent 1 molidul. In realitate( de la 1$00 m inaltime in sus( cresterea laricelui se domoleste( iar accidentele meteorologice pro&oaca trunc0iului suparatoare deformatii. )imita meridionala a arealului se intinde pana deasupra orasului :isa 54!D$1E latitudine nordica6. )ongitudinal( se intinde pe 2!D( incepand de la !D la 26D. In Alpi si Carpati este un arbore de mari altitudini 1 de limita superioara a &egetatiei 1 unde se amesteca uneori cu molidul si cu %ambrul. In Alpii france%i se gaseste in interiorul si in spatele masi&elor centrale cristaline( care merg de la C0amonix in nord( pana la Embrun in sud( la adapost de influentele oceanice( in fundul &ailor alpine( in partea uscata a muntilor( unde nu intampina decat cel mult concurenta pinului de munte sau a pinului cembra. In partea umeda a acestor munti( unde el nu poate sa re%iste concurentei molidului( bradului si fagului( fa&ori%ati de abundente precipitatii( laricele nu acopera decat suprafete reduse. )imitele obisnuite in acesti munti sunt 1200 pana la 2000 m( cu extreme in partea de .os de 1000 m( exceptional 600 m( iar in partea de sus 2600 m 5FueGras si ?inee6. #ptimul lui de &egetatie este la 1400 1 1-00 m. Pe &ai( el apare la -00 m in Ar&e( 600 m in ?arantaise si +aurienne( 1000 m in @esubie si 'oGa. In Alpii italieni( de asemenea( urca pana la 2400 1 2$00 m( limita inferioara situindu2se la -00 m in Piemont( 2$0 m in )ombardia( !$0 m in ?rentin si !00 m in pro&incia @enetia. pontaneitatea statiunilor .oase este insa indoielnica. #ptimul de &egetatie este situat intre 1200 1 1/00 m. In El&etia laricele se eta.ea%a in conditii analoage cu cele din "ranta( la 600 1 2400 m altitudine in @alais( ?essin si Engadina.

16

In Austra exista aproape pretutindeni( cu exceptia regiunii din stanga 3unarii. Aceasta tara este socotita centrul ariei laricelui( unde se gasesc numeroase statiuni de .oase altitudini : 400 m la teGr( !00 1 $00 m in HienerCald( 4$0 m la <ra%. Aici exista arborete cunoscute de multa &reme( formate adesea din arbori cu forme frumoase si cresteri &iguroase. 3in Austria trece putin in <ermania. 3upa o intrerupere mare( laricele apare in udeti( unde cele mai de seama statiuni sunt situate la !00 2-00 m altitudine. # alta insula se intalneste in muntii ?atra din lo&acia la 1100 1 1!00 m. Arborete naturale destul de numeroase se gasesc in regiunea Craco&iei in Polonia 5)Gsa 1 <ora6 pana spre @arso&ia. Aici nu mai este &orba de munti( laricele &egetand la 600 m in sudul tarii si numai 4$0 m in nordul ariei sale. )aricele se intalneste atat in arborete pure( uneori foarte intinse( cat si in amestec cu molidul( bradul( pinul cembra si pinul de munte in "ranta( bradul si fagul in HienerCald si in Prealpii austrieci( c0iar cu carpenul 5<ra%6( cu molidul( bradul( pinul sau fagul in udeti.

)a noi in tara laricele se gaseste in mod spontan in urmatoarele %one:

17

2 Pe Cea0lau( in punctele Polita cu Crini 51400 1 14$0 m altitudine6( Piatra cu Apa 51$00 m6 si sub stancile Piatra :eagra> 2 Pe Iaganul 51000 1 14$0 m altitudine6 si ?igaile in masi&ul Ciucasului> 2 In ,ucegi: pe Paduc0iosul( @anturisul( Igarbura( @arful cu 3or( Coltii lui ,arbes( "urnica( Piatra Arsa( Caraiman pana in Costila( +oraru( ,ucsoiu( @alea +alaesti( Padina Crucii( ?iganesti( @elicanul( @alea <aura. In ba%inului raului Ialomita exista pe ?ataru( ,lana( )aptici( Cocora( ,atrana si 3oamnele. Altitudinal apare la /40 m pe Igarbura si urca pana dincolo de limita superioara a &egetatiei forestiere la 20$0 m( unde din cau%a %ape%ii si a &antului are inaltimi mici 2 1 ! m( uneori fiind c0iar culcat. #ptimul de &egetatie se reali%ea%a la 1200 1 1$00 m( unde atinge !0 m inaltime si 60 1 *0 m in diametru. In masi&ul <arbo&a din stanga raului Pra0o&a a fost semnalat in @aile Adanca si Ciuta( afluente ale @aii 'ele( la 1200 1 1$$0 m altitudine. 2 In muntii Apuseni( anume in +untii <ilaului( pe muntele carita( Piatra @ulturesei> +untii ?rascaului in cate&a puncte din ba%inele raurilor Aries si <eoagiu. Altitudinal se situea%a la 600 1 1200 m. 2 In muntii )otrului( la sud de apa )atoritei( pe +untele ?arno&ul +are 52$0 0a6 si ?arno&ul +ic 5$ 0a6( de unde s2a imprastiat pe muntii din .ur si anume : <organi( Curmatura +alaei( 'epe%ile 1 Paraginosul( @anata( 'udareasa( Cioaca( Arsuri( @oineasa( ,alindru( Contul +are si 4anesul. )aricele din ?arno&ul +are se remarca prin deosebite insusiri calitati&e: rectitudinea trunc0iului( &erticalitate( cilindricitate( lipsa insabierii( elaga. natural pe mare lungime( ramuri subtiri sau mi.locii. Ca si in Alpi( la noi in Carpati laricele se situea%a la limita superioara a &egetatiei unde formea%a arborete pure sau amestecate cu molidul( cu pinul cembra sau c0iar cu fagul( bradul( frasinul si mesteacanul. uprafata totala de padure unde apare laricele in tara noastra( pur sau amestecat cu alte specii( insumea%a cca. 4$00 0a( dintre care !60 0a este pur. Centrul cel mai populat din intraga tara este cel din ba%inul raului )otru. In toate aceste centre laricele se intalneste pe expo%itii diferite.
18

)aricele a fost extins prin cultura pretutindeni in Europa( cat si la noi( scotandu2l din aria lui naturala. 3intre cele mai &ec0i plantatii la noi merita sa fie semanlate arboretele de la Patrauti si Codrul @oi&edesei in ,uco&ina( de la lacul ,u0oi in ,anat si din @alea Pra0o&ei( intre localitatile Posada si Predeal( reali%ate la altitudini mai mici decat statiunile naturale de la noi si ale caror re%ultate sunt remarcabile si demne de a fi urmarite in de%&oltarea lor. Plantatia de la lacul ,o0ui pre%inta arbori de o rara frumusete( care la &arste relati& mici au inaltimi de peste 40 1 4$ m si diametre de 60 1 -0 cm. uprafata totala pe care se intind la noi culturi de larice 1 pur( amestecat sau diseminat 1 insumea%a aproape 16 000 0a.

19

CAPITOLUL 4
EXIGENTELE ECOLOGICE
4.1 CLIMA

)aricele este o specie iubitoare de lumina si are transpiratia cea mai acti&a dintre toate rasinoasele de la noi( astfel incat se de%&olta mai bine in regiunile inalte( unde atmosfera este senina( umiditatea aerului relati& mica( insolatia puternica si &ant continuu. In ceea ce pri&este caldura( unii autori au clasat laricele printre speciile caracteristice regiunilor reci. 2a stabilit ca optimul lui de
20

&egetatie s2ar reali%a acolo unde temperatura medie anuala este de !($DC( iar temperatura medie a celor patru luni de &egetatie 5mai 1 august6 este de 10DC. In realitate insa( pentru a putea transpira( laricele are ne&oie de multa caldura( moti& pentru care &ara trebuie sa fie suficient de calda. Aceasta caldura apare cu atat mai necesara cu cat se%onul de &egetatie este adesea foarte scurt 5in unele statiuni numai doua luni6. Pentru moti&ele de mai sus laricele nu apare pe fundul &ailor intunecate si umede( unde aerul nu se primeneste si unde nu gaseste conditiile care sa corespunda necesitatilor sale fi%iologice. In pri&inta precipitatiilor( daca acestea sunt considerate independent( laricele pare indiferent( intrucat el se gaseste in statiunile unde acestea coboara la $$0 mm( cat si in cele unde ele depasesc 1$00 mm. In mod obisnuit insa( el se gaseste aolo unde precipitatiile insumea%a *00 1 1200 mm anual. Cuantumul pricipitatiilor( conexat cu alti factori climaterici( poate totusi sa inter&ina in fixarea limitelor ariei sale naturale de extensiune. 3e pilda( o prea mare cantitate de precipitatii apare defa&orabila daca nu este compensata cu alti factori climaterici care sa2i usure%e transpiratia. 3impotri&a( precipitatiile pre reduse din cursul perioadei de &egetatie pot sa constitue un obstacol serios in de%&oltarea sa( c0iar daca media precipitatiilor anuala este insemnata. Acest fapt explica in buna parte limitarea extensiunii lui in anumite regiuni ale arealului sau 5Alpii de sud6. In orice ca%( este inexact sa se creada ca pre%enta laricelui este legata de o cantitate mica de precipitatii> aceasta parere ar fi in contradictie cu ne&oia lui mare de apa. In general pri&it( climatul laricelui este de nuanta continentala. Pre%enta lui mai mult in &estul decat in estul Alpilor italieni este atribuita continentalitatii climatului. ?emperamentul laricelui este eminamente de lumina( specia fiind tot timpul &ietii cea mai pretentioasa fata de lumina dintre toate rasinoasele. Acest fapt se poate deduce usor dupa coroana sa rara si dupa tulpina sa spalata de craci. In regiunile sudice ale arealului sau( laricele suporta totusi umbrirea intr2o oarecare masura.

21

4.2 SOLUL In ceea ce pri&este solul( proprietatile c0imice interesea%a mai putin decat cele fi%ice. Acestea din urma sunt determinante pentru existenta si felul de &egetatie a laricelui. # prima conditie care se cere reali%ata este de a dispune de un sol permeabil( cu o permanenta apro&i%ionare cu apa( a&and mult oxigen. 3e aceea( solurile argiloase( compacte( nu2i sunt con&enabile. :ici cele prea filtrante nu sunt tolerate( decat daca ii este asigurata apa necesara. In regiunile cu precipitatii reduse sau rau reparti%ate( pericolul secetei nu poate fi e&itat decat prin proprietati fi%ice bune ale solului. Pentru conser&area apei( o oarecare cantitate de elemente fine de&ine deci indispensabila. )aricele se arata foarte sensibil in solurile in care circulatia aerului se face greu. Cele bine afanate asigura cantitatea si circulatia aerului. 3in acest punct de &edere( forma sub care se gaseste 0umusul( de asemenea( interesea%a. 3aca( de exemplu( laricele este amestecat cu molidul( acumularea 0umusului brut poate fi daunatoare( intrucat acesta sustrage apelor de infiltrare oxigenul lor si( dimpotri&a( asocierea lui cu fagul 1 ale carui insusiri amelioratoare de sol sunt cunoscute 1 este fericita. Pentru moti&ele aratate mai sus( in terenurile cu exces de ume%eala( in cele expuse la inmlastinare( precum si in cele de turba( unde circulatia aerului nu se poate face( laricele creste slab si se usuca. Profun%imea solului nu pare a fi pe primul plan. Acesta poate fi si mai putin profund daca are apa suficienta( iar circulatia acesteia sunt impartite. 3upa unii( laricele ar fi indiferent la natura solului( atata &reme cat el se gaseste in aria sa naturala de &egetatie. cos din aceasta arie( el ar manifesta exigente diferite > spre sud( ar de&eni calcifug. In astfel de situatii n2ar putea fi introdus cu oarecare succes decat in soluri cu reactie net acida. Altii considera ca aceasta teorie a preferintelor laricelui pentru soluri acide si sarace din regiunile cu altitudine mai mica nu ar fi suficient de sustinuta. Jn lucru este insa sigur( ca si in ca%ul laricelui( cresterea lui pare mai acti&a si lemnul sau este de mai buna calitate in solurile bogate. e aprecia%a c0iar ca re%istenta lui la maladii este mai mare in solurile bogate. )a noi in tara( se gaseste in cele mai multe locuri pe solurile cu substrat calcaros. )aricele este un arbore pretentios fata de proprietatile fi%ice ale solului. 'e%er&ele de apa pe care solurile cu un continut de elemente
22

fi%ice suficiente si bine structurate sunt capabile sa le inmaga%ine%e( pot intr2o oarecare masura sa suplineasca precipitatiile inssuficiente sau slab reparti%ate. 3e aceea( s2a putut spune ca 98apa edafica poate inlocui pe cea climatica88. au ca 98un climat bun al solului poate( intr2o oarecare masura( rascumpara un climat aerian defa&orabil88. 4.2 FACTORII DAUNATORI In arealul sau natural( laricele suporta atat gerurile mari de iarna( cat si caldurile de &ara( netemandu2se de ele si nici de sc0imbarile bruste de temperatura. In ceea ce pri&este ing0eturile timpurii si tar%ii( in multe statiuni de munte cu altitudini mari si expo%itii racoroase( durata scurta a se%onului de &egetatie pare a indeparta pericolul acesta. In astfel de impre.urari( au fost ca%uri cand el a putut suporta un ing0et de 21DC c0iar imediat dupa ce a infrun%it. In regiunile de mica altutudine( supuse unui climat mai putin continental( cat si in &aile inguste( neaerisite( umede( el este insa sensibil la ing0eturile tar%ii si timpurii. )a 2$DC sau 26DC( acestea ataca scoarta( liberul si uneori cambiul( consecinta lor fiind aparitia unei boli 1 inca insuficient cunoscuta 1 numita in mod pro&i%oriu 98maladia laricelui88. Exemplarele atinse de aceasta boala sunt apoi obiectul atacului unei foarte periculoase ciuperci 5Dasyscypha willkommii 4artig sGn.6 care da cancerul laricelui. e afirma ca una dintre cau%ele de seama care au dus la nereusita unora dintre culturile de larice intreprinse in afara de aria sa naturala se datorea%a acestui cancer. 3in contra( in statiunile inalte( ciuperca nu repre%inta pericol( ea traind ca saprofit pe ramurile uscate. Cancerul mai apare si in ca%ul altor conditii defa&orabile de &egetatie ca de pilda solul uscat si sarac. Constatandu2se ca ma.oritatea ca%urilor de cancer pe tulpina pro&in din infectarea unei ramuri laterale( cu deosebire uscata( pentru pre&enirea acestei crunte boli( se impune ca anual sa fie inlaturat de pe tulpina( prin elaga. artificial( orice ciot sau ramura uscata. 'ana produsa in lemnul &erde( prin afluxul de rasina ce2l pro&oaca( inlatura infectarea. 3intre bolile criptogamice( a mai fost semnalata( atat la puietii din pepiniera( cat si la arborii maturi( rugina acelor produse de ciuperca elampsoridium betulinum Kleb. Combaterea ei( prin

23

stropiri repetate( cu solutie bordele%a concentrata 0(*$; cu do%a dubala de &ar( da re%ultate satisfacatoare. Iapada si c0iciura pot pagubi laricele numai daca inter&in inainte de caderea acelor. In seama %ape%ii se mai pune si deformarea tulpinilor exemplarelor tinere de larice( atunci cand acestea aluneca. "iind bine inradacinat( &antul nu2l doboara. 3in categoria daunatorilor animali( cei mai de seama( care defolia%a laricele( in ordinea lor de importanta sunt > !oleophora laricella 4b. 5molia laricelui6( Laspeyresia zebeana 'at%. 5<rap0olit0a %ebeana 2 molia galei laricelui6( "delges laricis #allot. 5"delges strobilobius Kalt.6( Lygaeonematus laricis 4art.( 5&iespea frun%ei laricelui 6 si $cneria dispar ). In Europa 5nordul "rantei( ,elgia( #landa( Ce0oslo&acia( 3anemarca( <ermania( nordul Italiei si Austria6 s2a constatat de mai multa &reme &atamarea laricelui european de catre insecta %haeniothrips larici#orus Krat.( care pro&oace asa numita 98boala a &arfurilor 98. Aceasta incepe prin uscarea acelor si a lu.erilor( sfarsind cu uscarea arborilor in intregime.

24

CAPITOLUL 5
OBTINEREA MATERIALULUI SADITOR
5.1 PARTICULARITATILE PROCESULUI DE FRUCTIFICATIE 3iferentierea mugurilor floriferi femeli si masculi se produce in august 1 septembrie( in anul precedent infloririi( fapt care permite o progno%a timpurie( existand diferente notabile intre marimea mugurilor floriferi si marirea celor &egetati&i. +ugurii floriferi masculi se pot separa de cei femeli numai dupa sectionare( mugurii femeli marcand de.a forma de strobil. Polenul laricelui este sferic( &ariind ca marime. ,arner( 4. si C0ristiansen 4. 51/606( citandu2l pe ?isc0ler( <. 51/426( considerau ca este posibil ca meio%a sa inceapa toamna si sa fie reali%ata complet in timpul iernii. +eio%a adesea se produce in %ilele insorite si se intrerupe in timpul noptii. 3esigur ca aceste intreruperi pro&oaca dereglari in complicatul proces de di&i%iune 0etero2 si 0omotipica si inflorescentele femele poleni%ate cu polen re%ultat din asemenea di&i%iuni intrerupte( nu produc seminte. "enomenul pare sa fie foarte semnificati& in fructificatia laricelui in regiunile in care( in timpul prima&erii( alternea%a perioade calde si reci. 3e%&oltarea inflorescentelor dupa meio%a si diseminarea polenului sunt intr2o oarecare masura dependente de e&olutia &remii si pot fi intar%iate cu o saptamana sau mai mult de &reme rece si umeda. <rauntii de polen sunt captati si fixati pe extremitatea stigmatului unde raman in repaus $ 1 * saptamani( 98asteptand88 formarea ar0egoanelor. +igrea%a apoi catre &arful nucelei pe care germinea%a. +igrarea se face in lic0idul exudat in canalul micropilar( lic0id care creste in concentratie pe masura ce tra&ersea%a &arful nucelei. e presupune ca exudatuia si concentratia lic0idului sunt comandate de &ariatia presiunii se&ei si in consecinta pot fi influentate de umiditatea si uscaciunea atmosferica. <rauntii de polen captati pe &arful stigmatului nu sunt transportati toti catre nucela si de aceea acest mecanism pare mai putin eficace decat germinatia polenului in situ&

25

Comparand gametofitul mascul si mecanismul fertili%arii de la )arix si Pinus( C0ristiansen 4. 51/*26 stabileste urmatoarele diferente : 2 grauntii de polen ai laricelui nu formea%a tuburi polinice > 2 mecanismul fertili%arii la larice pare sa repre%inte un stadiu de tran%itie intre fertili%area prin spermato%oi%i si fertili%area prin tuburi polinice > 2 celula generati&a( celula &egetati&a si celula sterila( pre%ente la alte <imnosperme nu au putut fi identificate la larice( se mentionea%a insa posibilitatea ca celula &egetati&a sa se fi format inainte de producerea celor doua celule protaliene > 2 la larice( in procesul de de%&oltare a gametofitului mascul( au loc numai trei di&i%iuni( primele doua dand nastere celulelor protaliene( urmatoarele gametilor masculi. In conclu%ie se sugerea%a ca dupa dupa de%&oltarea si structura gametofitului mascul si dupa mecanismul de fertili%are( laricele este mai apropiat de !ycades si 'inkgo decat de coniferele care produc tuburi polenice( ca de exemplu (inus& )aricele incepe sa ructifice la &arste mici( dar produce seminte fertile si cu regularitate numai de la 2$2 !$ de ani. I%olat sau in margine de masi& fructifica mai timpuriu( la 1 1 20 de ani. In general( periodicitatea fructificatiei este &ariabila 5! 2 $ ani6. Jneori fructifica anual. 5.2 PROGNOZA SI EVALUAREA FRUCTIFICATIEI e pot stabili anii cu fructificatie abundenta si anii cu fructificatie inexistenta. Pot exista ani cu fructificatie mai slaba sau ani cu fructificatie exceptionala sau ani cand fructificatia nici nu exista. Acest fenomen de fructificatie se numeste periodicitatea fructificatiei. Progno%a fructificatiei se stabileste din informatii culese de la personalul sil&ic( din scriptele ocoalelor sil&ice( din in&estigatii efectuate pe teren( prin anali%a arborilor( citirea inelelor anuale 5in anii cu fructificatii mari inelele anuale sunt mai inguste deoarece in acest timp acumularea de substante s2a indreptat mult spre seminte6. E&aluarea semintisurilor anuale poate a.uta progno%a fructificatiei( scop in care se fac piete de proba si se stabileste numarul de puieti pe metru patrat( se examinea%a semintisul si se stabileste si &arsta lui pentru ca pe o anumita suprafata putem a&ea
26

puieti de 1 an sau 2 ani( ! ani etc.( daca nu a&em puieti de 1 an inseamna ca periodicitatea este de 2 ani si asa mai departe se determina periodicitatea fructificatiei. E&aluarea fructificatiei inseamna aprecierea gradului de fructificatie la arbori( calitatea si cantitatea semintelor produse. Intr2o re%er&atie nu toti arborii fructifica( nu dau toti aceeasi cantitate de seminte c0iar daca sunt din aceeasi specie. Pentru pinul negru si pinul sil&estru s2a constatat ca cele mai multe conuri se afla pe coroanele insorite. Coroana este impartita in trei sectoare : ba%a( mi.loc si &arf pentru aprecierea locului de recoltare a semintelor. In setorul de ba%a apar cele mai putine conuri( iar in partea superioara a tulpinii apar cele mai multe conuri si aceasta( in general( la toti arborii. emintele recoltate din partea sudica si &estica a coroanelor sunt de cea mai buna calitate. Conurile au fost impartite si ele in trei sectoare si s2a urmarit calitatea si cantitatea semintelor in functie de po%itia lor in con si s2a obser&at ca cele din partea inferioara lipsesc de cele mai multe ori sau sunt cele mai seci. In sectiunea mi.locie a conului sunt cele mai bune seminte( iar in partea superioara sunt de calitate mi.locie. E&aluarea fructificatiei se poate face o data pentru o perioada mai lunga de timp( prin : a6 metode care conduc la aprecierea calitatii si cantitatii semintelor> b6 metode aproximati&e. a6. 1 1 +etoda suprafetelor de proba este metoda exacta. e iau suprafete de 0(2$ 1 0($ 0a din arboretul pentru productia de seminte( se alege intr2un loc cat mai repre%entati&( se recoltea%a toate semintele( uneori doborand toti arborii( se fac aprecieri si asupra calitatii semintelor. #peratia este destul de simpla si poate duce la re%ultate exacte. 3e%a&anta.ul este acela ca necesita doborarea arborilor. 2 1 +etoda arborilor de proba 1 doborarea se limitea%a numai la arborii de proba de unde se recoltea%a semintele si se aprecia%a cantitatea si calitatea semintelor. e delimitea%a o suprafata de proba de 0(2$ 1 0($ 0a de unde se doboara arbori medii( de proba. ! 1 +etoda fructometrelor 5seminometrelor6 se aplica pentru recoltarea de seminte care au diametrul mic sau mare. "ructometrele sunt niste cutii de dimensiuni diferite 51x1x0(2$ m sau uneori ele iau forma de palnie6. e cantareste cantitatea de seminte din fructometre si se face apoi media. In cadrul folosirii fructometrelor exista si un
27

de%a&anta.( acela ca nu se mai face diferentierea in ceea ce pri&este pro&enienta semintelor( deoarece in fructometre pot apare seminte de la arbori care nu au fost alesi drept arbori seminceri sau arbori plus. b6 +etoda Kapper se refera la aprecierea gradului de fructificatie. El a gandit o scara cu 6 indici de la 1 la 6( unde: 12 fructificatie nula> 22 fructificatie foarte slaba> !2 fructificatie slaba> arborii i%olati au fructificatie medie( cei din masi& ici colo au fructificatie> 4- fructificatie buna( cand arborii i%olati fructifica mai abundent( iar cei din masi& au o fructificatie slaba> 5- fructificatie foarte buna( cand arborii din masi& fructifica bine si cei din margine au o fructificatie foarte buna> 6- fructificatie exceptionala( cand arborii din masi& si cei i%olati au o fructificatie foarte( foarte buna. +etoda Kapper se aplica dupa ce s2a folosit o metoda mai precisa. 5.3 RECOLTAREA, PRELUCRAREA SI PASTRAREA SEMINTELOR DE LARICE In mod obisnuit( semintele laricelui se deseminea%a o data cu sosirea prima&erii 5martie6( totusi semintele fiind coapte inca din octombrie 1 noiembrie. Cantitatea de conuri produsa de larice este proportionala cu marimea coroanei. Cifrele din tabelul urmator sunt semnificati&e in aceasta pri&inta : Clasa )ungimea Inaltimea @arsta de corespun%atoare mi.locie coroane a coroanei a arborilor 5m6 5ani6 5m6 1 L 14 !1(/ 114 2 10 1 14 !0(* 114 :umarul <reutatea arborilor mi.locie a anali%ati conurilor pe 5n6 arborete 5Ag6 4 22(*

28

M 10

2/(0

11!

!1

1(*

ituatii asemanatoare s2au constatat si la noi in ,ucegi. Productia la 0ectar mai &aria%a cu expo%itia( altitudinea( consisitenta( gradul de fructificatie. 3upa cerecetari facute in laricetele din ,ucegi( in conditiile unei fructificatii medii( la consistenta de 0($ 1 0(6( productia de conuri a fost de 24 0l=0a. ocotita la un randament de 2 Ag samanta la 0ectolitrul de conuri( re%ulta 4$ 1 $0 Ag de samanta la 0ectar. <reutatea unui 0ectolitru de conuri la recoltare este de 4! Ag( iar dupa uscare in aer liber este de !1($ Ag( pre%entand astfel o scadere de !6(!;. 3upa uscare in uscatorie( conurile mai pierd inca /(1; ceea ce duce la o pierdere toatala de 4$(4; din greutatea initiala. Cea mai mare cantitate de conuri( de marimea cea mai mare si cu samanta cea mai buna se gaseste pe expo%itiile insorite si partile cele mai luminate ale coroanelor arborilor. Culegerea se face prin urcarea in arbori( unde conurile se aduna cu mana. Intrucat cea mai buna samanta se gaseste in conurile cele mai mari si cum conurile sunt cu atat mai mari cu cat ramurile care le poarta sunt mai in &arsta( se recomanda sa se abandone%e obiceiul taierii crengilor purtatoare de fructificatii. Este ade&arat ca din mugurii dormin%i dau noi ramurele( dar acestea nu &or produce conuri decat dupa 4 1 $ ani( fructificatia fiind in acelasi timp mai sca%uta in comparatie cu arborii ale caror ramuri nu au fost taiate. In plus( prin taierea crengilor se pierde cresterea curenta. Conurile se pun in saculete care se poarta asupra culegatorilor sau se lasa sa cada pe pamant( pe care se intind in prealabil prelate. Jn muncitor poate recolta in - ore 0(10 0l de conuri in ca%ul fructificarii slabe si 0(20 0l cand fructificatia este abundenta. 3upa recoltare( conurile se depo%itea%a in maga%ii sau 0ambare speciale. Intrucat ele se desfac greu( este bine ca extragerea semintelor sa se faca in uscatorii( la temperatura de !$DC sau maximum 40DC timp de 4- de ore. 3upa scuturarea conurilor in morisca( se recurge la sfaramarea lor( operatie greoaie si uneori daunatoare semintelor( care pot fi stri&ite. 3e aceea( se recomanda1 ca uscarea conurilor sa se faca in doua repri%e. Astfel daca conurile se tin in uscatorie numai 24 de ore( dupa trecerea carora se scot si se trec timp de alte 24 de ore intr2o incapere uscata( la o temperatura
1

Radulescu Sabina, Bretcan N. relucrarea in uscat!rii a c!nuril!r si se"intel!r de rasin!ase, #dit. $%r!sil&ica, Bucuresti, 1957

29

sca%uta. In felul acesta( rasina( care tine legati intre ei sol%ii conurilor crapa si incepe sa se faramite%e. Apoi conurile se introduc din nou in uscatorie( unde se tin alte 24 de ore( dupa care sol%ii sunt desfacuti in totalitate. coase din camera de uscare( conurile se scutura din nou in morisca. Acest al doilea fel de a se proceda este mai costisitor( pentru ca necesita mai multe manipulari> in sc0imb( asigurand o buna desc0idere a conurilor( da pierderi minime de samanta. Acest procedeu pre%inta dificultati( caci daca se depaseste c0iar putin temperatura necesara( rasina pe care o contin conurile de&ine fluida si lipeste sol%ii pentru totdeauna. Conurile recoltate toamna se desc0id mai greu in uscatorii decat cele recoltate prima&ara. Cea mai buna desfacere a conurilor se obtine insa la soare. 3e%ariparea este de asemenea ane&oioasa> de aceea( este bine sa se foloseasca masini speciale de de%aripare( pre&a%ute cu perii mobile. +anual( se procedea%a ca la molid( cu deosebirea ca semintele nu trebuie ume%ite( intrucat ar fi expuse la scaderea procentului de germinatie si asa destul de redus. 3in unele cercetari intreprinse in legatura cu fructificatia laricelui din bucegi( 1 Ag de conuri cuprinde $10 bucati( greutatea medie a unui con fiind de 1(/6 g( ceea ce re&ine la 4(4 1 4(6 Ag samanta aripata sau !(/ 1 4(1 Ag de%aripata( socotita la puritatea de 100;. 'e%ulta deci ca randamentul teoretic de samanta aripata( fata de greutatea totala a conurilor( este de 1- 1 1/; iar cel de samanta de%aripata de 1! 1 14;. In uscatorii nu se a.unge insa niciodata sa se extraga toata cantitatea de samanta( randamentul te0nic fiind mult mai mic. Astfel( din cercetarile mentionate mai sus s2a obtinut in uscatorie doar un randament te0nic de !(1;( 'e%ulta deci ca prin prelucrarea conurilor in uscatorii se extrag doar 22; din samanta existenta( pier%andu2se $0 1 *0; din samanta continuta. 'andamentul te0nic cel mai mic se obtine la conurile cele mai mari( care au semintele cele mai bune( aceasta stare re%ultand dintr2 o cantitate de rasina mai mare( din care cau%a sol%ii se desfac mai greu. amanta care ramane in conuri este situata la ba%a si catre &arful lor( sol%ii partilor mentionate desfacandu2se mai greu. Este ade&arat ca in cuprinsul unui con samanta cea mai buna se gaseste in partea lui din mi.loc( dar s2a constatat ca o buna parte din semintele ramase neextrase din conuri sunt inca bune. 3in aceleasi cercetari( 1 Ag de seminte aripate la puritatea de 100; cuprinde 1*000 bucati( iar de%aripate( 1/6 /00 bucati.
30

:umarul mediu de seminte la Ailogram &aria%a cu lungimea conului din care au pro&enit. Astfel( numarul cel mai mare se gaseste in conurile mici( pentru ca au samanta mai mica si deci mai usoara. Conurile mari au semintele mai mari( mai grele si mai numeroase. <reutatea a 1 000 de seminte aripate a fost in medie de $(6 g( iar de%aripate $(1 g. <reutatea a 1000 de seminte re%ultate din conurile cele mai mari a fost de 2(! ori mai mare decat la cele mici si de 1(4 ori la cele mi.locii. Conurile goale &ec0i persista in arbori mai multi ani dupa diseminare 52 1 4 ani6. Ele pot fi distinse usor a&and o culoare neagra 1 bruna( pe cand cele proaspete( pline( sunt cenusiu 1 roscate. amanta poate fi culeasa si de pe sol dupa ce a fost diseminata( dar numai daca solul este acoperit de %apada intarita. Atunci se strange usor cu a.utorul unei maturi( din scobiturile terenului unde o ingramadeste &antul. ?ot in se%onul de diseminatie( se mai procedea%a la scuturarea cracilor arborilor( samanta ca%and pe prelate puse la ba%a acestora. amanta recoltata dupa ce a fost diseminata este de calitate mai buna decat cea extrasa din conuri in uscatorii. Pastrarea semintei se face in saci sau in la%i( puse in camere uscate si reci( unde se amesteca din cand in cand pentru a se aerisi. In general samanta de larice are o putere germinati&a sca%uta. )a o puritate de -$ 1 /6;( puterea germinati&a este de numai !0 1 60;. amanta din comert are un procent de germinatie mai mic. Cand este pastrata bine( samanta de larice are o putere de germinatie care se pastrea%a ! 1 4 ani. ?otusi( dupa 1 an de pastrare( ea incolteste mai greu( iar procentul de germinatie scade. amanta &ec0e rasare abia in al doilea an si c0iar in al treilea. e citea%a un ca%2 in care( dupa sase ani de pastrare la rece in butelii ermetic inc0ise( samanta si2a mentinut facultatea germinati&a( initial de 46;. +oti&ele pentru care samanta de larice are o putere de germinatie asa de mica sunt urmatoarele > 2 Poleni%area florilor de larice este mai grea decat la celelalte specii de conifere. <rauntilor de polen lipsindu2le camerele de aer( acestia au posibilitati mai reduse de a fi transportate in aer la distante mari. 3in acesta cau%a fecundarea florilor femele 1 mai ales in ca%ul arborilor crescuti i%olat 1 este ingreunata( producandu2se adeseori o autofecundare( care
2

B!u&arel, . s.a 'a c!n&ersati!n (ar le )r!id des %raines resineu*, 1958

31

are drept re%ultat formarea de seminte sterile. :umai fecundarea incrucisata produce seminte pline. 2 <rosimea epidermei semintei este asa de mare incat face ca si semintele seci sa fie tot asa de grele si uneori c0iar mai grele decat cele bune. 2 +icimea conurilor modifica foarte mult si intr2un sens defa&orabil proportia intre semintele de calitate buna si intre cele rau conformate( in general rele. Cele bune sunt situate in portiunea de la mi.loc a conului( iar cele rele pro&in de la ba%a si &arful conului. Pentru moti&ele mai sus aratate se recomanda sa nu se recolte%e conurile din exemplarele de larice i%olate( iar atunci cand in perioada de inflorire timpul a fost defa&orabil( nici c0iar din palcuri situate la distante mari unele de altele. Aceasta recomandare se aplica in special exempalrelor tinere( care fructifica de obicei slab. e mai impune ca inainte de a incepe recoltarea sa se faca in prealabil anali%a semintelor din cate&a conuri( pentr ca( stiindu2se procentul de germinatie( sa se &ada daca este economic sau nu( sa se recolte%e. Caracteristicile semintele de larice se redau in tabelul urmator: Calitatea <reutatea Puritatea "acultaea Potenta :umarul a 1000 de maxim seminte germinati&a germinati&a de g ; ; ; seminte minimum minimum minimum minimum la Ag I 6(000 /$ 4$ $0 1$$ 000 II III $($00 $(000 /0 -$ !$ 2$ 40 !0 160 000 NNNNN

5.4 PREGATIREA SEMINTELOR PENTRU SEMANAT

32

emintele se recoltea%a in anumite perioade ale anului( perioade in care samanta a capatat insusirea de a reproduce planta. In aceasta pri&inta se deosebesc 5+iulescu si ,aAos6 mai multe fa%e in care se poate gasi samanta si anume: - prematuratia repre%inta fa%a in care se desa&arseste procesul de crestere si de de%&oltare al semintei> - maturatia este fa%a in care semintele sunt suficient de formate si de%&oltate pentru a germina daca sunt puse in conditii prielnice> - coacerea este fa%a in care semintele sunt pe deplin formate si de%&oltate( se rupe legatura cu planta mama( iar in&elisul ia forma definiti&a( semintele sunt astfel pregatite pentru diseminare> - repausul &egetati& este fa%a in care se gasesc semintele dupa coacere> - postmaturatia este fa%a in care se gaseste samanta atunci cand se petrec anumite modificari c0imice si fi%iologice care fac posibila germionatia. In functie de stadiul de coacere si de cadere a fructelor( respecti& a semintelor( acestea se recoltea%a: - inainte de coacerea fi%iologica si pana la caderea lor> - dupa coacerea fi%iologica si dupa caderea lor 5fructele mari6 > - dupa coacerea fi%iologica si inainte de caderae lor 5fructele care raman mai mult timp pe arbore dupa coacere cum este ca%ul pinilor6. In anii secetosi sau datorita unor calamitati pro&enite imediat dupa fecundare( se poate ca in conuri sa se gaseasca un numar foarte redus de seminte sau ca semintele sa fie intr2o mare proportie seci. In aceste situatii se &a e&ita recoltarea de conuri( deoarece randamentul foarte sca%ut in seminte 5 sub 0(! 1 0(4 Ag=0l 6 determina ca pretul de cost al acestora sa fie foarte ridicat( de 2 1 ! ori decat cel normal. 3e aceea( inainte de recoltare se &erifica spre a stabili concret arboretele si conditiile de recoltare( gradul de fructificatie etc. Calitatea conurilor poate fi e&aluata si prin estimarea numarului de seminte bune( care au fost sectionate longitudinal cu un cutit ascutit sau cu un dispo%iti& de genul cutitului 5g0ilotina de taiat marginea fotografiilor6. Conurile de pini se sectionea%a prin centrul conului. :umarul conurilor ce se sectionea%a este determinat de preci%ia dorita si de numarul de seminte pre%entate pe una din
33

sectiunile de con obtinute. Astfel( se recomanda sectionarea a cel putin 2 conuri tipice( luate din diferite parti si inaltimi ale coroanei purtatoare de conuri( de la 20 1 100 de arbori( dispersati in %ona de recoltare. 'ecolta se considera buna atunci cand pe o sectiune de con se gasesc 10 seminte bune. )a e&aluare se &a tine seama si de proportia conurilor pre.udiciate de insecte( pasari sau deformate. Imediat dupa coacere( semintele speciilor lemnoase intra in stare de repaos( perioada in care procesele &itale se reduce simtitor. Aceasta stare se intrerupe( insa( atunci cand samanta este pusa in conditii fa&orabile de germinare 5temperatura( umiditate( luminare etc.6. Procesele sau procedeele de manipulare si conditionare a semintelor inaintea semanarii( cu actiune directa sau indirecta asupra acestora( in scopul indepartarii starii de repaos( stimularii germinatiei si asigurarii unei rasariri uniforme sunt cunoscute sub denumirea de tratamente sau pretratamente. Cele mai cunoscute tratamente sunt : scarificarea( fortarea( stratificarea 5rece( calda6( procedeele 0idrotermice. Scarificarea repre%inta spargerea sau %garierea tegumentului extern impermeabil pentru apa si ga%e al semintelor( cu mi.loace mecanice 5scarificatoare6. Fortarea se practica atunci cand pentru a sparge tegumentul se foloseste apa calda 5la O60....O-0DC6 timp de 20 1 !0 de minute( apa fierbinte 5la O/0....O/$DC6 timp de doua minute sau unele substante c0imice 5acidul sulfuric6. Stratificarea consta in dispunerea straturilor de seminte intr2un mediu suficient de umed( constituit in general din nisip( turba( perlit( &ermiculit( utili%ate singular sau in amestec( in scopul de a indeparta starea de repaos. tratificarea efectuata la temperaturi .oase 5O2DC si O6DC6 in medii controlate 5frigidere( camere frigorifice6 sau in maga%ii( santuri sapate in teren etc.( poarta denumirea de stratificare rece. Stratificarea calda se reali%ea%a la temperaturi in .ur de O20DC ale substratului si semintelor. Actiunea fa&orabila a tratamentelor hidrotermice asupra germinatiei se manifesta prin: - inlaturarea diferitelor tipuri de dormanta>

34

- stimularea rapiditatii si uniformitatii germinatiei si a agerminatiei totale> - largirea ecartului de temperaturi la care este posibila germinatia> - diminuarea necesarului de lumina> - reducerea diferentelor calitatai&e ale semintelor( generate dediferite te0nici de recoltare( prelucrare si conser&are. Alte procede pentru stimularea germinatiei si rasaririi semintelor sunt : i muierea i apa a semintelor inainte de semanare. Prin imbibarea semintelor se scurtea%a perioada de rasarire si se mareste procentul de rasarire. )a pin semintele sunt tinute 14 1 16 ore in apa calduta sau cu cate&a %ile in apa rece. 2 tratarea semintelor cu extract apos de humus timp de 24 1 4- de ore> - tratarea cu diferite substa te chimice: apa de &ar( solutie de apa cu clor> - tratarea semintelor cu solutii de microeleme te 5solutii apoase de borax( sulfat de mangan( sulfat de cupru( sulfat de %inc( molibdat de amoniu6 in concentratii de 0(01; la 1;( timpul de tratare fiind de 12 1 24 de ore.
-

Pentru larice se pot folosi( la alegere( unul din urmatoarele procedee: 2 sortarea semintelor in apa rece timp de !0 1 40 de minute( apoi tinerea semintelor sortate 5pline6 inca 24 de ore in apa> 2 stratificarea la rece in nisip rea&an pe timp de !0 520 1 606 de %ile> 2 tinerea semintelor in apa de &ar timp de !6 de ore 510 l apa O 400 g &ar6. 2 tinerea semintelor in solutie de permanganat de potasiu cu o concentratie de 2($ g=l( timp de 1- ore. 5.5 ALEGEREA TERENULUI PENTRU PEPINIERE Pepiniera sil&ica reore%inta o portiune de teren( special aleasa si amena.ata( in care es prectica o cultura intensi&a de plante lemnoase( in scopul producerii puietilor forestieri.

35

In functie de marimea pepinierei se re%ol&a urmatoarele aspecte: - dotarea cu instalatii( mecanisme( unelte si anexe functionale: solarii( remi%e( ateliere( adaposturi pentru muncitori( camere frigorifice( 0ale pentru sortarea puietilor etc> - incadrarea cu personal te0nic de executie: inginer( te0nician( pepinierist( mecanic( precum si cu muncitori permanenti> - periodicitatea asistentei te0nice acordate in perioadele de lucrari de prima&ara si toamna de catre personalul de specialitate de la filiala si ocolul sil&ic. Pepinierele pot a&ea caracter permanent sau temporar. 3upa destinatie( natura materialului produs( a lucrarilor sau scopului urmarit( pepinierele se pot clasifica in: - pepiniere forestiere 2 producatoare de puieti mici destinati impaduririlor> - pepiniere ornamentale 1 producatoare de puieti de talie mare( prin repica.e repetate( altoiri( ingri.iri speciale( destinati spatiilor &er%i> - pepiniere experimentale 1 pentru stabilirea metodelor de multiplicare si de testare a unor specii exotice> - pepiniere didactice 1 pentru pregatirea cadrelor. 'e%ultate destul de bune pentru cultura laricelui se pot obtine in conditiile unor pepiniere aflate in terenuri complet desc0ise si descoperite( cu solul cat mai fertil. 3e fertilitatea solului depinde obtinerea unor culturi de larice cu puieti apti de plantat la &arsta de doi ani. 5.6 LUCRAREA SOLULUI IN PEPINIERE )ucrarea solului in pepiniera este deseori precedata de amena.area terenului( indepartarea cioatelor( daca exista( a altor obstacole( ni&elarea terenului. olul este re%er&orul prin care plantele isi asigura apa si substantele nutriti&e( prin mobili%area si afanarea solului se usurea%a patrunderea apei( caldurii si a aerului in sol( contribuind la ameliorarea insusirilor fi%ico 1 c0imice si biologice ale solului. Aerul poate patrunde mai usor in sol si este necesar la respiratia radacinilor si microorganismelor care contribuie la descompunerea unor compusi organici sau anorganici( transformandu2i in substante accesibile.
36

)ucrarea solului se executa pentru : - combaterea plantelor straine( buruienilor( distrugerea lor. ,uruienile sunt daunatoare pentru ca ele consuma neproducti& apa din sol si substantele minerale. - combaterea daunatorilor: lar&e( insecte etc. #peratii te0nice de lucrare a solului sunt: 2 desfundarea solului> 2 graparea solului. Acestea sunt doua operatii te0nice aproape obligatorii( principale( dar pot fi precedate de alte operatii te0nice care se aplica: desmiristirea( ta&alugirea 5lucrarea telinei6. 3esfundarea solului este oiperatia de ba%a prin care pamantul este dislocat( rasturnat( maruntit si amestecat la anumite adancimi. e poate face cu unelte manuale 5cu sapa( casmaua6 sau cu a.utorul plugurilor de diferite forme. 3esfundarea se recomanda sa se faca dupa ploaie. ?oamna se ara solurile mai umede sau intelenite( iar bra%dele pana in prima&ara se sfarma datorita fenomenelor de ing0et si de%g0et. Cand desfundarea se face prima&ara se executa o lucrare suplimentara si anume ni&elarea. ?a&alugirea se executa cu a.utorul ta&alugurilor. e aplica in ca%ul solurilor prea afanate( scopul lucrarii este acela de a reface solul si de a asigura o aderenta mai buna intre sol si seminte. In momentul semanarii solul trebuie sa fie afanat( bine maruntit si ni&elat. In ca% contrar nu este posibila o buna incorporare a semintelor si nu se asigura conditii normale de germinare si rasarire. 3e aceea( inainte de semanare este necesar( aproape in toate ca%urile( sa se execure o aratura superficiala la 12 1 1$ cm adancime 5in regiunile cu umiditate suficienta6 sau culti&atii la 10 1 12 cm 5in regiunile secetoase6. 3upa aratura sau culti&atie se efectuea%a ni&elarea. e procedea%a apoi la impartirea terenului in subunitati de cultura( dupa necesitati : tarlale( tablii( straturi. ?arlaua repre%inta o portiune de teren in care speciile se culti&a pe toata intinderea acesteia. tratul este unitatea elementara de cultura pentru unele rasinoase( anin( c0iparos de balta etc. istemul de cultura la strat este indicat in pepinierele de munte si coline inalte( cu regim de precipitatii abundente sau cu teren in panta. traturile au latimea de 1(10 m si se executa cu - 1 10 cm deasupra solului( pentru o usoara scurgere a apei pe poteci.
37

+arginile stratului se talu%ea%a la 4$D si se tasea%a puternic pentru a e&ita scurgerea pamantului. Potecile dintre straturi au latimea de !0 cm in pepiniere mici( nemecani%ate( si de 40 cm in cele mari( mi.locii si cu lucrari mecani%ate. emanaturile se executa( de regula in rigole dispuse in lungul stratului si numai in ca%ul unor loturi mici de seminte( perpendicular pe strat. 'igolele sunt santulete de diferite profile si dimensiuni( in functie de marimea semintelor. emanaturile in rigole sau in randuri permit un inalt grad de mecanio%are( incepand cu semanarea si terminand cu scosul puietilor. 'igolele se folosesc si in ca%ul semanaturilor la tarla. istemele de lucrare a solului sunt: - sistemul de lucrare a solului cu ogor negru 1 se aplica in regiunile de stepa si sil&ostepa( unde solul este puternic intelenit si consta in maruntirea buruienilor sau a telinei( moti& pentru care se executa o aratura adanca cu plugul. )a acest sistem se regurge numai in ca%ul unei inteleniri puternice. - sistemul de lucrare a solului cu ogor ocupat 1 se culti&a unele specii de leguminoase timp de un an pe solele in care urmea%a sa se faca ameliorarea in cadrul planului de asolament. e prefera leguminoasele deoarece solul se imbogateste in a%ot. Pentru a se obtine re%ultate bune solul se ingrasa cu 0umus de padure in proportie dee $0 1 100;( in special cu 0umus de larice care garantea%a o buna rasarire si o productie de cca. 2 000 000 puieti apti la 0ectar dupa doi ani de cultura in pepiniera. Pentru a se arata importanta mare a 0umusului de larice s2au facut cercetari la A%uga( la /00 m altitudine in doua &ariante: 2 &arianta 1 martor( cu samanta acoperita in rigole cu pamant obisnuit> 2 &arianta 2( cu samanta acoperita in rigole cu 0umus( luat dintr2 un arboret de larice pur( in &arsta de !$ de ani( din stratul de la suprafata solului( dupa indepartarea litierei> 2 &arianta !( cu samanta in rigole executate in interiorul unui arboret de larice. 2a lucrat cu samanta netratata( pro&enienta din Alpi si udeti( pregatita in apa rece timp de 20 de ore( adancimea de semanare fiind un cm( iar norma de samanta ! g. olul pepinierei 1 brun de faneata(

38

slab pod%olit( nisipos 1 lutos( structurat( profund( format pe strate de inaia. In arboretul de larice din care s2a luat 0umus( solul este brun 1 galbui( crud( compact( cu mult sc0elet. amanta de larice de Alpi a a&ut procentul de germinatie de 41; dupa * %ile si *0(*; dupa 21 de %ile. <reutatea a 1 000 de seminte a fost de 4(*g. emanaturile s2au efectuat la inceputul lunii mai. ?impul a fost ploios si destul de rece pana la 20 iulie. 'e%ultatele anali%ei c0imice a solului in parcela tratata cu 0umus comparati& cu solul din arboret de larice se pre%inta astfel:
@ar. nr. )ocul de unde s2a luat proba de sol Pepiniera A%uga @arianta din care s2a luat proba +artor 4umus Ca ,a%e 4idrogen Capacitatea g; sc0imb de de totala de mg; sc0imb sc0imb sc0imb ? ., .4 m.e. m.e.; m.e.; ; $(/ -(22 *!$ 42(0 $(!4 4*(!4 -(!$ -2$ 40(/ 6(0$ 46(/$ p4 <radul de saturatie in ba%e @; --(*/ -*(11

Pepiniera olul 6(1 A%uga amendat cu sol din laricet Padurea de larice tartul de sol de la 0...$ cm 6(-

-(/$

$00

!!(!*

$(*2

!/(0/

-$(!6

'e%ultatele semanaturii in solul cu 0umus de larice au fost urmatoarele: @arianta :r. 1 2 3etalii +artor 1 sol netratat ol tratat cu 0umus de larice
39

Procentul de rasarire amanta de Alpi 2$(2 P 0(/ !2(2 P 1(4 amanta de udeti 12(! P 2(! 1$(! P 2(1

5.7 METODE DE OBTINERE A MATERIALULUI SADITOR $.*.1 #,?I:E'EA PJIE?I)#' P'I: E+A:A?J'I emanaturile efectuate in .urul datei de 1$ mai cu norma de $00 de seminte pe metru de rigola 5muiate in apa timp de 24 de ore6 de obicei incep sa incolteasaca dupa * 1 - %ile si sa rasara dupa cca. 16 1 1* %ile de la semanare. # data cu inceperea rasaririi( incepe si procesul de eliminare naturala a plantulelor( procentul cel mai ridicat de eliminare inregistrandu2se in parcela martor( dupa care urmea%a parcelele cu mult nisip si cele umbrite. +entinerea cea mai buna se constata in parcelele acoperite cu placi de sticla sau foi de polietilena( in ordine descrescanda urmand straturile prote.ate cu rumegus de fag si straturile umbrite moderat. Centrali%ate re%ultatele rasaririi se pre%inta astfel: 'asarire cea mai buna ub placi de sticla ub foi de polietilena In teren desc0is( dar prote.at lateral ub plasa de sarma In teren cu 0umus de padure Prin urmare cea mai buna rasarire se obtine sub protectia placilor de sticla. Aici ploile nu influentea%a procesul rasaririi( iar cantitatea de caldura este mai mare decat afara. +ai tar%iu insa( dupa reali%area unui mare procent de rasarire a plantulelor( acoperisul de&ine daunator culturilor( pentru ca impiedica patrunderea precipitatiilor in sol. Jdatul artificial al straturilor de asemedea este daunator culturilor. Procentul de rasarire &aria%a in functie de cantitatea de samanta introdusa pe metrul de rigola. Cercetarile arata ca dintre
40

'asarire mi.locie Pe strat prote.at cu rumegus de fag ub umbrare cu sipci In teren udat

'asarire slaba In martor In teren nisipos In teren umbrit puternic In teren cu ingraseminte c0imice

semanaturile efectuate cu diferite norme de samanta( cel mai bine reusesc cele cu norma de $00 de seminte pe metru de rigola. 'asarirea si gradul de mentinere a plantulelor de larice 5germinatia te0nica de larice auto0ton $$;> greutatea a 1000 seminte $(! g> norma !00 de seminte pe m semanat dupa umectare 24 ore6 se pre%intQ astfel:
Parcela 5tratament ecologic6 )arice import Procent de rasarire Procent de mentinere din totalul celor rasariti 64(4 )arice auto0ton Procent de rasarire

#bser&atii

+artor Fa !"#$% %$&'(a Jmbrit cu sticla Jmbrit 40; Fa !"#$% a%)$#a ub placi de sticla ub foi de polietilena Fa !"#$% a*a Jdat 'umegus de foioase Fa !"#$% +#a(a '( ,"% In sol nisipos In sol cu 0umus In sol cu ingraseminte c0imice

14(6

$(! Plantulele de larice au ne&oie la rasarire de umbra( caldura si 0rana suficienta in sol. olul trebuie sa fie afanat. +entinerea unei umiditati in sol este de asemenea indicata

44(6 22(0

*$(/2(2

11(6 4(/

$/(41(0

-/(0 /2(0

14($ 12(6

!!(2 4$($

*!(0 100(0

12(2 12(4

21(* 40(2 16(0

6/(* --(6 *$($

-(/ 1*(6 $($

41

$.*.2 #,?I:E'EA PJIE?I)#' PE CA)E @E<E?A?I@A 5.7.1.1 B$!a,'#-a In ceea ce pri&este butasirea laricelui C0andle C. 51/6*6 raportea%a un procent de prinderi redus de 21;. @arsta arborilor a determinat &arietati importante: butasii prele&ati de pe arbori de 2/ 1 !2 de ani au dat un procent de prindere mediu de 1;( iar cei de pe arbori de / 1 12 ani de 41;. "enomenul de topofisis n2a influentat prinderea( exceptand lu.erul terminal care adesea se inradacinea%a mai bine decat portiunea lui de la ba%a. Ca substrat( nisipul si perlita au fost superioare amestecului de nisip cu turba. Inradacinarea a fost stimulata prin tratarea butasilor cu acid indol 1 butiric si 2(4 3. Cea mai recomandata te0nica de butasire este: substrat de nisip si butasi tratati cu 0(-; acid idolil 1 butiric in praf de talc. "orma plantulelor obtinute din butasi este asemanatoare acelora din seminte. 5.7.1.2 A%!"'#-a Altoirea( datorita procentului ridicat de prindere si incompatibilitatii reduse dintre altoi si portaltoi( este principala cale de inmultire &egetati&a a laricelui in &ederea infiintarii planta.elor de clone si reali%arii testelor clonare. Ca portaltoaie se folosesc puieti de 2 1 ! ani( repicati in g0i&ece( pungi de plastic sau direct in sol( de regula cu un an inainte de altoire. Experimentarile facute pe portaltoaie repicate in prima&ara si toamna premergatoare altoirii au aratat ca epoca de repicare nu a influentat procentul de prindere si crestere a altoaielor. :u influentea%a nici daca portaltoiul este repicat in g0i&ece sau direct in sol. Cele mai bune re%ultate s2au obtinut la altoirile efectuate in sere incal%ite( urmate in ordine descrescanda de cele in camere de &egetatie incal%ite si in teren liber. Indiferent de locul unde se face altoirea( cele mai mari procente de prindere s2au obtinut in placa. lateral. Altoirea in fanta laterala da
42

re%ultate satisfacatoare( dar trebuie aplicata in situatia cand altoiul este subtire si portaltoiul gros. Altoirea in despicatura( contrar celor afirmate de unii autori( da re%ultate nesatisfacatoare( mai ales daca portaltoaiele sunt subtiri. Asemanatoare sunt re%ultatele ce se obtin prin altoirea in oc0i. Prinderea altoaielor este influentata de numerosi alti factori biologici( stationali si te0nici. 3intre factorii de mediu( indeosebi la altoirile in teren liber( importante sunt temperatura( insolatia( intensitatea &antului si umiditatea relati&a a aerului din urmatoarele ! 2 4 saptamani dupa altoire. 3intre factorii de ordin te0nic se amintesc executarea corecta a operatiunilor pe care le necesita metoda de altoire practicata( care depinde de indemanarea altoitorului. 3e regula( operatorii tineri obtin procente de prindere mai mari decat cei &arstnici. In conditii bune de lucru( cele mai ridicate procente de prindere la larice au fost peste /0;. # &ariatie insemnata a procentului de prindere s2a inregistrat in raport cu clona. Amplitudinea de &ariatie este de 10 1 1$ procente( dar poate fi si mai mare. @ariabilitatea se datorea%a a)initatii de altoire& "enomenul de respingere a grefei 1 incompatibilitatea dintre altoi si portaltoi 1 a aparut sporadic in unele planta.e de clone dupa 6 1 * ani de la altoire. @arsta arborilor plus din care pro&in altoaiele influentea%a de asemenea prinderea. Altoaiele recoltate de pe arbori tineri s2au prins in numar mai mare decat cei recoltati de pe arbori batrani. # influenta si mai puternica asupra prinderii o exercita calitatea altoiului( care( atunci cand se asocia%a cu &arsta mare a arborilor plus( apare si mai pregnanta. Exista( deci( un complex de factori care actionea%a asupra prinderii altoaielor si este practic imposibil de stabilit ponderea pe care o are fiecare. 3e aceea( pentru asigurarea succesului( toti trebuie sa fie luati in considerare( in egala masura. 5.. INGRI/IREA CULTURILOR IN PEPINIERE )ucrarile cele mai frec&ente executate in scopul ingri.irii culturilor sunt : acoperirea culturilor cu strat protector( spargerea crustei( pli&itul si prasitul buruienilor( umbrirea puietilor( protectia impotri&a ing0eturilor tar%ii( rarirea culturilor( rete%area pi&otului etc.
43

!coperirea puietilor cu u strat protector si protectia lor impotri"a temperaturilor scazute. Protectia puietilor impotri&a temperaturilor sca%ute din timpul iernii( se face in &ederea pre&enirii distrugerii culturilor sensibile la ing0eturi. Protectia se reali%ea%a prin acoperirea culturilor cu paie( musc0i( litiera( rumegus( frun%e etc.( peste care se asea%a ramuri( coceni care sa impiedice spulberarea acoperisului. Protectia impotri&a gerurilor tar%ii a culturilor in curs de rasarire( se reali%ea%a prin perdele de fum produs din grame%i fumigene( pregatite din balegar neputre%it( paie( frun%e( rumegus sau cu lumanari fumigene. Culturile pe suprafete mici se pot prote.a cu gratare de lemn( folii de plastic( paie( litiera etc. # alta metoda de combatere a brumelor o constitue udarea culturilor din pepiniere cu ploaie fina( reali%ata de aspersoare cu intensitate de udare de 2 2 ! mc=ora( la o presiune de ! 1 $ atmosfere. Jdarea se reali%ea%a in perioadele cu temperaturi sca%ute pana cand temperatura aerului depaseste 0DC. Spar#erea crustei. Crusta care se formea%a de regula prin batatorirea suprafetei solului sub actiunea mecanica a apelor pro&enite din ploi( %ape%i si irigari( impiedica rasarirea puietilor( fa&ori%ea%a e&aporarea mai rapida a apei si( deci( determina patrunderea uscaciunii in sol in toata perioada de &egetatie a culturii. Pentru e&itarea acestor nea.unsuri( crusta trebuie distrusa cat mai repede dupa formare( atunci cand este subtire si operatiunea se executa usor. Crusta de pe culturile semanate la adancime mica( nerasarite( se sparge cu ta&alugul stelat sau cu grebla( pe dintii careia se impletesc nuiele( lasandu2se libera numai o portiune de 2 1 ! cm. Pe culturile in curs de rasarire nu se mai executa spargerea crustei datorita pericolului mare de rupere si &atamare a puietilor. 3upa rasarirea puietilor( crusta poate fi sparta cu mi.loace mecani%ate folosite curent la culti&atii : culti&atoare cu laba de gasca( iar pe suprafete mici prasitori manuale tip Hollf etc.

44

Pli"itul si prasitul buruie ilor. Pli&itul buruienilor se poate executa manual( prin smulgerea acestora sau c0imic( cu erbicide. Prasitul este lucrarea prin care se mobili%ea%a solul pa adancimea de 2 1 4 cm in scopul afanarii solului( taierii buruienilor( ameliorarii conditiilor fi%ice ale solului. Cele mai eficace sunt prasilele facute in prima parte a se%onului de &egetatie a culturilor. )ucrarile de prasit se executa dupa ploaie sau udari artificiale( cand starea de umiditate a solului permite intrarea pe parcela respecti&a. In culturile de rasinoase in primul an de &egetatie se executa numai pli&itul buruienilor( intrucat prin prasit se pot &atama puietii. Pentru prote.area puietilor( latimea de lucru a uneltelor folosite &a fi mai mica decat distanta dintre randurile de puieti cu 4 cm in fiecare parte( in ca%ul uneltelor manuale si cu $ 1 - cm in ca%ul culti&atoarelor. Retezarea pi"otului. 'eta%area pi&otului se practica la 2$ cm adancime( asigurandu2 se consolidarea sistemului radicelar pe aceasta adancime. 'ete%area pi&otului se recomand sa se execute dupa un se%on de &egetatie( in anul al doilea( inainte de intrarea in &egetatie. 3upa taierea pi&otului se tasea%a solul in .urul puietilor manual sau prin irigarea culturii. I treti erea chimica a culturilor di pepi iere cu erbicide.* In semanaturile de un an( pe solurile medii( sarace in 0umus( se administrea%a 0($ Ag substanta acti&a la 0a in 400 1 600 l apa. Pe solurile grele sau pe cele cu 0umus peste 4; se aplica do%a de 0(6 Ag substanta acti&a la 0a.

+!"baterea c,i"ica a buruienil!r in culturile si&ice, R!"sil&a, -+$S, 1991

45

Pentru ca eficacitatea tratamentului sa fie maxima si sa nu daune%e plantelor speciilor forestiere( administrarea se efectuea%a uniform( pe toata suprafata( cel tar%iu a doua %i dupa semanare. In semanaturi din al doilea an se administrea%a 1(1 Ag substanta acti&e la 0a pe soluri medii sarace in 0umus si 1(! Ag substanta acti&e la 0a pe soluri grele sau cu 0umus peste 4;. 'epica.ele din primul an se erbicidea%a pe toata suprafata la cate&a saptamani dupa efectuarea repicarii( pentru ca solul sa se ase%e strans in .urul puietilor( e&itandu2se scurgerea solutiei erbicide dealungul tulpinii( la radacina. 'epica.ele la pin negru si sil&estru se erbicidea%a cu do%e de 1(! Ag substanta acti&a la 0a( pe soluri medii( cu continut in 0umus de 4;( pe soluri grele sau cu 0umus peste 4; se foloseste do%a de 1($ Ag substanta acti&a la 0a pe soluri medii( cu 0umus sub 4; si cu 1(* Ag substanta acti&a la 0a pe soluri grele sau cu 0umus peste 4;. 'epica.ele in al doilea an se erbicidea%a pe toata suprafata( de&reme prima&ara( inaintea rasaririlor buruienilor( pe teren ni&elat( curatat de resturi &egetale si de buruieni rasarite toamna. Erbicidarea se face in do%e de 1(* Ag substanta acti&a la 0a pe solurii medii si cu 2 Ag substanta acti&a la 0a pe soluri grele sau cu 0umus peste 4;. Umbrirea culturilor. In sil&ostepa( atat semanaturile de rasinoase din solarii( cat si cele din pepiniere( trebuie prote.ate impotri&a insolatiei puternice in perioadele din timpul anului cu temperaturi mari( uneori de la semanare si pana in luna octombrie. Jmbrirea se face dupa ce a rasarit ma.oritatea puietilor( durata de umbrire &ariind in functie de exigentele speciei( aplicandu2se in general atunci cand arsita din timpul %ilelor de &ara poate pro&oca daune puietilor. )ucrarile de intretinere pentru puietii de larice din solar sunt: udarea( pli&irea buruienilor si tratamentele fitosanitare. In timpul &erii udatul se face seara sau dimineata de&reme( in functie de umiditatea patului &egetati&( iar pli&irea buruienilor se face la ne&oie. )aricele este sensibil la fusario%a( de aceea tratamentele fitosanitare au si in acest ca% o mare importanta.

46

3e%infectarea patului germinati& este obligatorie. ?ratamentele pre&enti&e dupa rasarire se &or repeta ! 1 4 %ile( alternand ! 1 4 fungicide eficiente. 5.0 RECOLTAREA, SORTAREA, TRANSPORTUL PUIETILOR PASTRAREA SI

'ecoltarea puietilor se face de regula mecani%at. In pepinierele mici de rasinoase( unde nu este posibila mecani%area( scosul puietilor se poate face manual. In ca%ul puietilor ce se scot manual cu ca%maua( se sapa un sant in fata primului rand de puieti( care trebuie sa aiba neaparat o adancime mai mare decat lungimea radacinilor. Apoi ca%maua se infige complet in sol( in spatele randului( la o distanta de - 1 10 cm de puieti si se impinge inspre sant( astfel ca pamantul sa fie rasturnat impreuna cu puietii. 3aca radacinile puietilor nu se desprind usor din pamant se &or rete%a cu ca%maua radacinile netaiate si apoi se &a proceda la smulgerea puietilor si scuturarea radacinilor de pamant. )ucrarea trebuie executata astfel incat puietii sa iasa usor din pamant cu radacinile intregi( e&itand smulgerea acestora cu forta. In ca%ul recoltarii puietilor mecani%at( adancimea de lucru a plugului trebuie reglata la cel putin 20 cm. ,ra%darul plugului trebuie sa cuprinda bine randurile de puieti( pentru ca sa taie normal radacinile laterale si sa nu le %dreleasca. ortarea puietilor in pepiniera este o operatiune de mare importanta( de ea depin%and calitatea &iitoarelor arborete: prinderea si mentinerea in prima etapa( uniformitatea( &igoarea de crestere( re%istenta la di&ersi factori ad&ersi si( in final( producti&itatea. #peratiunea de sortare consta in separarea puietilor apti de cei inapti( pe categoriile de calitate din standardele sau normati&ele in &igoare pri&ind calitatea puietilor forestieri si ornamentali. Cu oca%ia sortarii se &a urmari ca puietii apti sa aiba radacina bine de%&oltata( stufoasa( ne&atamata( &ie si cel putin de 20 cm lungime. Aceasta trebuie se fie lignificata( ne&atamata( dreapta( nebifurcata( cu muguri normal de%&oltati( sanatosi( neporniti. ortarea trebuie facuta intr2un loc umbrit si adapostit de &ant( de preferinta pe timp noros( e&itandu2se uscarea radacinilor. Puietii

47

trebuie sortati imediat dupa recoltare si apoi ase%ati de indata la sant in pepiniera si udati. 3upa sortarea pe clase de calitate( numararea si legarea in snopi( puietii se depo%itea%a pro&i%oriu in pepiniera( pana la data cand sunt expediati la santierele de plantare. Pastrarea se face in santuri cu adancimea de !0 1 40 cm si cu lungimea si latimea determinate de necesitati. nopii de puieti se asea%a in sant inclinati la 4$D( iar radacinile puietilor se acopera cu un strat bine maruntit( care trebuie sa acopere si 4 1 $ cm din tulpina( deasupra coletului. Pamantul pus pe radacini se tasea%a bine( pentru a impiedica patrunderea aerului si uscarea acestora. Puietii de larice se pot pastra pe timpul iernii timp de 120 1 1$0 de %ile( in pungi de polietilena de 40 1 60 cm pentru puietii produsi in solarii( destinati repicarii si in pungi de $0=60....100 cm pentru puietii de plantat 5grosimea foliei pungilor 0(0- mm6. Pungile de polietilena se pot depo%ita in g0etarii( in incaperile cantoanelor si briga%ilor sil&ice( in uscatorii de conuri( in pi&nite sau in depo%ite speciale amena.ate( amplasate la altitudini mai mari( cu expo%itii nordice( in care sa se asigure( in timpul pastrarii( mentinerea temperaturii intre 2$DC si O$DC( fara a depasi 2-DC si O-DC. Puietii se scot toamna( cat mai tar%iu posibil 5noiembrie6( inainte ca solul sa ing0ete( in %ilele uscate( astfel incat acele sa nu aiba exces de umiditate. In timpul transportului puietii se acopera obligatoriu cu prelate( care sa nu permita expunerea radacinilor puietilor la soare si la &ant. In ca%ul transportului la distante mari( puietii se ambalea%a cu stuf( paie sau nuiele in baloturi de 40 1 $0 Ag. !mbalarea cu stuf Pe un strat de stuf gros de - 1 10 cm se asea%a legaturile de puieti pe doua randuri( cu radacinile inauntru. Peste radacini se pun paie ume%ite sau musc0i( apoi se in&eleste tot pac0etul cu stratul de stuf( iar balotul se leaga la mi.loc si la capete cu sfoara sau sarme. !mbalarea cu paie e asea%a nuielele de rac0ita la 20 cm una de alta( peste care se asterne un strat de paie umede sau musc0i de - 1 10 cm. Puietii se asea%a pe acest asternut pe doua randuri( cu radacinile in interior(

48

li se acopera radacinile cu paie umede sau musc0i( apoi se strange balotul( legandu2se ca cel de stuf. Pentru o mai buna protectie a puietilor impotri&a uscarii( transportul acestora la santierele de impaduriri( se poate face in pungi de material plastic( nelegate la gura. Pungile se acopera cu prelate( rogo.ini etc. pentru a nu fi expuse actiunii soarelui. ?ransportul puietilor se face pe loturi( iar in ca%ul cand acelasi auto&e0icul transporta mai multe loturi( acestea &or fi separate si marcate distinct.

49

CAPITOLUL 6
INTRODUCEREA LARICELUI IN CULTURA
6.1 PREGATIREA TERENULUI CULTURILOR FORESTIERE PENTRU REALIZAREA

Inainte de efectuarea lucrarilor de impadurire( terenul trebuie pregatit( astfel ca puietii sa se poata de%&olta in conditii normale. ?e0nica pregatirii terenului &aria%a in functie de regiune si de caracteristicile stationale. +n regiunea de campie, in scopul mentinerii apei in sol( ori de cate ori este posibil( terenul se pregateste prin araturi pe toata suprafata( inclusi& in ca%urile in care exploatarea masei lemnoase s2a facut prin de%radacinarea cioatelor arboretelui degradat( in caGul lucrarilor de refacere sau substituiri. Este indicat ca( pentru impaduririle din prima&ara( terenul sa fie arat din toamna( te0nologie care de&ine obligatorie in ca%ul rac0itarilor. Pentru cultura plopilor euroamericani( re%ultate bune au dat araturile adanci( urmate de discuiri repetate. In ca%ul substituirilor din %onele cu climat uscat( dupa de%radacinarea si curatirea solului de radacini( terenul se intretine un an ca ogor negru 5de doua 2 trei ori6( dupa care se face o aratura la !0 2 !$ cm si o grapare( urmand o culti&atie inainte de plantare. In %ona forestiera nu se aplica sistemul ogorului negru. In luncile raurilor 5inclusi& in lunca 3unarii6 pregatirea terenurilor pentru culturile de plopi euroamericani difera ca te0nologie in functie de o serie de caracteristici ale terenului( solului si arboretelui. Astfel( terenurile culti&ate agricol anterior se pregatesc printr2o aratura la !0 cm( urmata de o discuire daca solul are textura usoara sau mi.locie si printr2o aratura la aceeasi adancime( dar urmata de una 2 doua discuiri si de o grapare daca textura solului este fina. In ca%ul unor terenuri cu exces de apa( se face o aratura de !0 2 !$ cm si discuiri si grapari( dupa ca%. olurile intelenite se pregatesc prin aratura de destelenire 514 2 1* cm adancime6( discuire( aratura adanca 5!0 2 !$ cm adancime6 si o discuire in doua sensuri. ?erenurile cu cioate(
50

scaune sau resturi de arbori se pregatesc prin de%radacinare( e&acuarea cioatelor sau a arborilor( pregatirea constand din araturi( discuiri si grapaturi ca si in celelalte ca%uri( cu adaugirea unui numar de una 1 doua scarificari si e&entual 1 dupa ca% 1 a unei ni&elari. +n regiunea de deal, terenurile cu panta redusa pot fi pregatite similar cu cele de la campie. Pe terenurile cu panta( pregatirea seface partial( in ben%i( tablii( etc.( prin aratura sau sapat manual. ,en%ile pregatite urmaresc curba de ni&el( intercalandu2se cu ben%i nepregatite. 3esfundarea solului in tablii 5 de dimensiuni diferite( in functie denatura terenului 5de la 2x1 m pana la -x- m6 se face pe coaste( cu continut mare de sc0elet in sol. ?erenurile puternic inclinate( in general cu soluri superficiale( se pregatesc in terase pe curba de ni&el> latimea teraselor se stabileste la 60 2 -0 cm iar distanta dintre ele la 2 2 ! m. Pietrele re%ultate se asea%a in partea din a&al a teraselor( carora li se da o contrapanta inspre amonte. +n regiunea de munte, mobili%area solului se face numai in &etre( aliniate pe curba de ni&el( concomitent cu impadurirea. C0iar in ca%ul semanaturilor directe este necesara o mobili%are a solului in &etre( la o adancime cat mai mare( cu sapa de munte. 6.2 INTRODUCEREA DIRECTE LARICELUI PRIN SEMANATURI

<reutatea regenerarii si conducerii laricetelor a facut pe unii dintre sil&icultorii occidentali sa recomande mai multa circumspectie( potolind 98entu%iasmul88 pentru cultura laricelui. e merge c0iar la sugerarea preferarii altor specii capabile sa se regenere%e usor pe cale naturala: brad( molid( duglas( c0iar si pin si&estru. "actorul principal care conditionea%a instalarea si mentinerea semintisului de larice este existenta continua a apei in sol. amanta( ca sa germine%e( are ne&oie de un substrat umed( iar puietul( ca sa traiasaca( trebuie sa in&inga obstacolele ce2i stau in cale in sol( pentru a2si infige radacina. e pare ca semintisul( pentru a se instala( nu manifesta preferinte fata de proprietatile c0imice ale solului si in special fata de bogatia in substante minerale. El poate tolera o anumita aciditate( dar atunci cand aceasta este puternica pare sa2i daune%e. :u se stie inca
51

sigur daca este de &ina aciditatea sau numai obstcolele mecanice din sol pe care le intalneste si care au drept consecinta uscarea solului. Acest obstacol este repre%entat de stratul de musc0i( de litiera si de 0umusul brut. emintele nu germinea%a si se usuca daca n2au contact cu solul mineral( fiind separate printr2o tesatura deasa a radacinilor de ierburi( de stratul de musc0i( de litiera groasa si de 0umusul acid. 3aca samanta a incoltit si radacinile puietilor au a.uns in solul mineral( atunci ele intampina concurenta pentru apa a &egetatiei superficiale si in special a co&orului erbaceu. In ca%ul cand aceasta &egetatie este deasa( ea exercita o dubla actiune de uscare: pe de o parte micsorea%a permeabilitatea solului si ca urmare fa&ori%ea%a pierderile de apa prin scurgeri superficiale mai accentuate sau prin e&aporatie( iar pe de alta parte ea absoarbe 1 in perioada de uscaciune a se%onului de &egetatie 1 re%er&ele de apa din stratul superficial al solului. Apucand sa se instale%e( puie%imea poate apoi sa traiasca bine intr2un teren cu &egetatie erbacee destul de deasa. capand de concurenta buruienilor si patrun%and cu radacinile mai adanc( puie%imea de larice intra intr2o alta fa%a de concurenta( aceea a radacinilor arbustilor si arborilor. 6.3 INTRODUCEREA LARICELUI PRIN PLANTATII In lucrarile de introducere a laricelui prin plantatii( locurile unde urmea%a a fi plantat trebuie sa fie alese cu deosebita gri.a tinand strict seama de exigentele sale ecologice. "iind specie de plina lumina( care in acelasi timp transpira mult( trebuie sa fie culti&at in statiuni desc0ise( cu atmosfera uscata( continuu primenita( cu soluri profunde sau cel putin mi.lociu profunde( cu textura usoara( afanate( aerisite( permanent ume%ite( dar bine drenate( bogate in 0umus( slab acide. :u este indicat a fi plantat pe coastele prea inclinate( expuse &anturilor reci de iarna( in &aile reci( inguste si adanci sau in depresiuni adapostite cu o miscare usoara a aerului( pe solurile superficiale( pietroase( uscate( sarace in 0umus( compacte intelenite( pe terenurile degradate cu un drena. suficient si unde stagnea%a prea mult apa. :e&oia lui de mare de lumina cere ca distantele de plantare sa fie intotdeauna mai mare de 2=2 m( acestea putand a.unge pana la
52

4=4 m( mai ales atunci cand se urmareste sa se reali%e%e arborete amestecate. Este necesar ca( pe masura ce plantatiile inaintea%a in &arsta( sa fie continuu spatiate prin aplicarea din timp a operatiunilor culturale. Prin amestec se &a cauta ca laricele sa fie in eta.ul prim( iar speciile de amestec in cel secund( fara ca acestea sa fie eliminate pana la sfarsitul ciclului de productie. Ele &or contribui astfel la o buna protectie a solului( o mai buna utili%are a spatiului din aer si din sol si la un bun elaga. al laricelui. Ca specii de amestec( se &or folosi( potri&it cu altitudinea la care se culti&a( pinul cembra( molidul( bradul( fagul( pinul sil&estru. Amestecul se poate reali%a in randuri pure sau mai bine in buc0ete( caci este mai usor de condus. Instalat intim( laricele &a suporta cu greu concurenta fagului( care &a putea sa2l elimine. In grupele mai mari de larice pur( cand acestea se &or spatia( este bine ca pe la &arsta de !$ de ani sa i se cree%e un subeta. introducand fagul prin semanaturi directe sau plantatii la distanta de 1(*$ si c0iar 2 m in toate directiile( acesta fiind destinat doar sa prote.e%e solul pana in momentul inceperii taierilor de regenerare. Intrucat laricele intra in &egetatie prima&ara foarte timpuriu( este preferabil sa se plante%e din toamna. In ca%ul cand din anumite moti&e nu poate fi plantat toamna( este necesar ca puietii sa se scoata din pepiniera si sa se puna la pastrat peste iarna( ca sa nu intre in &egetatie inainte de a se putea planta prima&ara. 6.4 EVALUAREA REUSITEI CULTURILOR 6.4.1 'ECEP?IA ?E4:IC# 1 "I:A:CIA'A 3upa efectuarea lucrarilor de impadurire( in fiecare santier de lucru se face receptia tehnico , )inanciara a operatiilor executate( pentru stabilirea cantitatii( calitatii si &alorii acestora. e &erifica daca lucrarile s2au efectuat conform pre&ederilor din documentatia te0nica elaborata in acest scop: suprafata efecti& impadurita 5care se
53

stabileste prin ridicarea in plan( sau identificarea unor repere marcate pe teren cu cele din planurile existente si masurarea suprafetei pe plan6( numarul de puieti plantati( pe specii> respectarea compo%itiei de impadurire( a sc0emelor si distantelor de plantare> calitatea materialului de impadurire si starea lui sanitara> executia corecta a lucrarilor de pregatire a terenului si a solului> marimea gropilor de plantat> po%itia corecta a puietilor dupa plantare etc. +odul de executie a lucrarilor mentionate se constata prin sonda.e. e &erifica( de asemenea( la receptie( modul cum s2au respectat normele de lucru si tarifele de retribuire( confruntand pre&ederile din de&i% cu cele consemnate in bonurile de lucru( care contin ponta.ul muncitorilor si categoriilor de lucrari executate > acestea se compara cu constatarile din teren. 'eceptia lucrarilor de impadurire se face de catre o comisie desemnata in acest scop( in pre%enta responsabilului care a supta&eg0eat executarea lucrarilor. E&entuallele deficiente( constatate cu prile.ul receptiei te0nici 1 financiare( se remedia%a pe loc de cei insarcinati cu supra&eg0erea lucrarilor. 'eceptia te0nico 1 financiara fiind facuta imediat dupa executarea impaduririlor( cu acest prile. nu se pot face aprecieri asupra calitatii si reusitei culturilor forestiere respecti&e 1 aceste aprecieri urmand sa se faca ulterior( pe parcursul de%&oltarii culturilor. 6.4.2 C#:?'#)J) A:JA) A) 'E<E:E'A'I)#' Prin contolul anual al regenerarilor se determina starea regenerarilor si se stabilesc masurile necesare a se aplica in &ederea de%&oltarii normale a acestora pana la reali%area starii de masi&. copul controlului este acela de a determina reusita regenerarilor si modul in care acestea s2au de%&oltat( precum si de a stabili lucrarile ce trebuie executate in continuare( in &ederea reali%arii compo%itiei tel pre&a%ute prin documentatiile te0nice. #biectul controlului anual il constitue toate suprafetele regenerate pe cale naturala( mixta sau artificiala( care nu au reali%at starea de masi&. tarea de masi& repre%inta momentul 5anul6 din care o regenerare se poate de%&olta independent( masa exemplarelor componente reali%and o desime la care acestea se conditionea%a
54

reciproc in crestere si de%&oltare( fara a mai necesita lucrari de completari. Perioada de urmarire a regenerarilor prin controlul anual( este cuprinsa intre momentul declansarii acestora si momentul reali%arii starii de masi&. :ormele te0nice pri&ind efectuarea controlului anual al regenerarilor se aplica atat in padurile proprietate de stat cat si in padurile proprietate pri&ata 5personae fi%ice si .uridice6. Controlul regenerarilor se executa in fiecare an( in perioada 1 septembrie 1 !1 decembrie. "a%a de teren si centrali%area datelor se executa de catre ec0ipe de specialisti( cu pregatire si experienta in domeniul sil&ic. 3atele de teren( culese si prelucrate pentru fiecare suprafata supusa controlului( se inregistrea%a in centralizatorul lucrarilor de control anual al re)enerarilor& )a ni&elul fiecarei structuri organi%atorice se numeste o comisie de &erificare a lucrarilor de control anual al regenerarilor. Pe perioada &erificarii( gestionarul suprafetei regenerate aflate in control &a fi la dispo%itia comisiei pentru a da lamuririle necesare referitoare la acest control. Presedintele comisiei de &erificare &a indruma si controla acti&itatea ec0ipelor de in&entariere consemnand masurile stabilite pe teren precum si deficientele constatate in procese &erbale. ?otodata stabileste masurile si lucrarile necesare pentru ca suprafetele regenerate anali%ate sa reali%e%e starea de masi& in cel mai scurt timp. )a terminarea lucrarilor de in&entariere( se intruneste o comisie de &erificare a controlului anual al regenerarilor care intocmeste un proces &erbal la care anexea%a centrali%atorul regenerarilor care au reali%at starea de masi& si centrali%atorul regenerarilor care nu au reali%at starea de masi&. Procesul &erbal impreuna cu centrali%atoarele pe ani ale lucrarilor de control( documentele de .ustificare a pierderilor si un memoriu de pre%entare se depun pentru &erificare la forul tutelar 5'egia :ationala a Padurilor 1 'omsil&a sau Inspectoratele ?eritoriale de 'egim il&ic si @anatoare6.

6.5 INGRI/IREA CULTURILOR FORESTIERE

55

Importanta lucrarilor de ingri.ire a culturilor consta in faptul ca asigura diri.area( do%area si sistemati%area populatiei de arbori in cadrul arboretului( in &ederea obtinerii unei structuri fa&orabile sub raport ecologic si genetic( care sa permita exercitarea eficienta a functiilor de protectie si reali%area productiei optime de lemn de calitate superioara. Executarea corespun%atoare a acestor lucrari de&ine o caracteristica definitorie a sil&iculturii intensi&e. In ansamblul lucrarilor de ingri.ire si conducere a arboretelor se deosebesc mai multe tipuri de operatiuni( fiecare caracteri%andu2se printr2un scop si te0nica aparte( dar integrate intre ele si in sistemul general de gospodarire a padurilor. Aceste inter&entii succesi&e nu se executa i%olat( ci alcatuiesc un sistem unitar de lucrari de ingrijire si conducere( in care fiecare inter&entie este conditionata de lucrarile anterioare si in acelasi timp conditionea%a inter&entiile &iitoare. (rin sistem al lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor se intelege totalitatea operatiunilor de ingrijire si de conducere aplicate unui arboret, de la instalare pana la inceperea lucrarilor de regenerare, e)ectuate pe baze biologice, ecologice si tehnico , economice, in raport cu telul de gospodarire urmarit& 3atorita temperamentului si exigentelor sale fata de lumina( fata de aerul si apa disponibila in sol( laricele cere foarte mult spatiu aerian. Coroana sa trebuie sa fie complet dega.ata( neputand suporta nu numai umbrirea altei specii care l2ar .ena( l2ar coplesi( dar uneori si propriul sa acoperis( c0iar un timp relati& scurt. 3e aceea( el formea%a arborete pure si numai exceptional se amesteca cu molidul sau pinul cembra( care deasemenea( la limita lor de &egetatie si datorita coronamentul lui usor 1 sunt foarte mult luminate( solul acoperindu2se cu un co&or de iarba( foarte suparator pentru regenerarea naturala. Pentru aceleasi moti&e( laricele &egetea%a rau in eta.e suprapuse( masi&ele rarite compuse din arbori de aceesai &arsta 1 ec0iene 1 fiind deci preferabile. :e&oia de spatiu a laricelui este asa de mare( incat pentru a se de%&olta normal pretinde sa aiba coroana cat mai dega.ata( nu numai deasupra( dar si in laturi. Cand lungimea coroanei se reduce la mai putin de 1=! din lungimea trunc0iului( cresterea si existenta arborelui este serios periclitata( c0iar in masi&e pure. In arboretele prea des constituite( nerarite de
56

timpuriu( cand coronamentele se deran.ea%a reciproc( partea de .os a acestora incepe sa se usuce( din care cau%a arborii isi incetinesc cresterea. 3aca ing0esuiala continua( arborii &or tan.i si c0iar se &or usca. #data a.uns in astfel de situatii( c0iar daca ulterior se &a inter&eni cu o raritura( ca sa dea arborilor lumina din toate partile( acestia nu2si mai re&in. i mai mult este periclitata existenta laricelui daca se geseste in amestec cu alte specii 1 molid( %ambru( fag. Acestea( datorita temperamentului lor( la inceput &or suporta adapostul usor al laricelui( simtindu2se c0iar bine. Jlterior( pe masura ce2si &or acti&a cresterea( isi &or strecura &arfurile printre coroanele luminate ale laricelui( a.ungand cu &arful la lumina. 3upa aceea( printr2o crestere acti&ata( &or ing0esui( domina si pana la urma &or sfarsi prin a elimina complet laricele. 3e aceea el trebuie sa fie atent si continuu supra&eg0eat. C0iar si in arborete pure laricele nu se simte bine in stare de masi& strans( nici c0iar in tinerete. # densitate prea mare face ca ramurile sale sa sufere( din care cau%a pier repede( coroana de&enind repede insuficienta si debila. Ca urmare cresterea incetea%a foarte mult( lucru nepermis la o specie de munte cu de%&oltare inceata si al carui lemn contine o oarecare proportie de alburn. 3eci( si din acest punct de &edere arboretul de larice trebuie sa fie cat mai luminat. Cateodata este ne&oie sa se inter&ina in arboret de timpuriu( c0iar din fa%a de pra.inis( daca acesta este des. ?rebuie sa se e&ite ca laricele sa se de%&olte prea mult in inaltime( fara ca sa capete si o grosime corespun%atoare. Astfel( crescand fira&( &a fi usor doborat de %apada. e pare ca insabierea care se intalneste frec&ent la exemplarele tinere de larice( ca urmare a alunecarilor de %apada ar de&eni mai putin frec&enta daca s2ar asigura de la inceput suficient spatiu arborilor. In pri&inta intensitatii rariturilor( se constata ca pana la &arsta de 60 de ani( cele puternice conduc la o productie totala ce&a mai mare decat cele slabe sau moderate. 3upa 60 de ani( productia este aceeasi( indiferent de intensitatea rariturilor. 3e aici re%ulta necesitatea de a se inter&eni de timpuriu si indra%net in pra.inisurile prea dese( operand atat in eta.ul de sus( cat si in cel de .os. 3e la &arsta de 1$0 de ani in sus( data fiind cresterea redusa a arboretelor de larice( se recomanda ca rariturile sa nu fie prea puternice si nici sa se re&ina asupra aceluiasi loc mai curand de 1$ 1 20 de ani. 'ariturile se &or practica de asa natura incat coroanele arboriloa sa
57

fie tot timpul libere. :u trebuie sa se ingaduie niciodata ca ramurile a doi arbori &ecini sa se intreteasca sau sa se suprapuna. 3in literatura de specialitate re%ulta ca numarul exemplarelor pe care trebuie sa le aiba arboretele de larice in aria lui naturala de &egetatie( la diferite &arste( dupa practicarea rariturilor( pentru ca arboretele sa fie in plina productie( este urmatorul: @arsta 5ani6 !0 $0 *0 100 1$0 200 :umarul de exemplare 2 000 1 2 $00 -00 1 1 000 $00 1 600 !00 1 !$0 200 1 2$0 1$0

In statiunile foarte fertile acest numar de arbori trebuie redus. 3upa unii autori( numarul exemplarelor din arboretele de diferite specii( necesar ca sa poata produce maximul de masa lemnoasa( trebuie sa fie urmatorul : pecia= @arsta 5ani6 40 -0 120 140 )arice 1 1 1 1 te.ar 1(* 1(1 0(0(* Pin sil&estru 2(2 1($ 1(! 1(2 +olid 2(* 2(0 1($ NNNNNN "ag !(* 2(1 1(2 1(0

CAPITOLUL 7
58

C$NCLU%II SI R&C$'!N(!RI

Fiecare locuitor al pla etei are datoria) pa a u "a fi prea tarziu) de a prote*a atura +errei , casa a tuturor "ietuitoarelor. Niciodata sa u uitam) oriu de e "om afla) ca trebuie sa respectam cu sfi te ie le#islatia de protectie a mediului i co *urator) pe tru a se bucura de darurile lui (U'N&%&U si #e eratiile "iitoare.

!alitatile exceptionale ale lemnului sau si marea lui producti#itate, adaugate la )aptul ca el poate )i culti#at in teren deschis si ca este indi)erent )ata de compozitia chimica a solului, au )acut ca toata Europa sa dea culturii laricelui o deosebita atentie, exagerandu-se chiar prin introducerea lui in a)ara ariei sale naturala de #egetatie& +n unele tari, ca de pilda 'ermania, a existat o ade#arata manie a laricelui, care a atins paroxismul pe la ./01& !u acest prilej s-au comis insa si multe greseli, intre care trebuie mentionata )olosirea ecotipirilor de larice de altitudini mari in statiuni joase& 2u s-a stiut sau s-a nesocotit )aptul ca )iecare ecotip este adaptat conditiilor ecologice care-i sunt particulare, neputand da rezultate )a#orabile decat in ambianta echi#alenta& +n ast)el de conditii, el #egeteaza cu o #igoare remarcabila in tinerete, dar prezinta de timpuriu semnele unei caducitati premature& Lemnul in acest caz este de o calitate in)erioara, cu mult arburn si putin duramen& "u existat si in tara noastra incercari de cultura a laricelui in a)ara de statiunile naturale existente, la altitudini mult mai joase si care au in prezent #arste destul de mari& (rin starea lor de #egetatie si prin dimensiunile pe care le prezinta, lasa sa se traga concluzii dintre cele mai imbucuratoare& Lemnul de larice este )oarte bun pentru mobila )ina si scumpa& Se mai intrebuinteaza la constructii de masini, la
59

grinzi de poduri, piloti, tra#erse de cale )erata, stalpi pentru linii electrice de inalta tensiune si de telegra), lemn de mina, catarge de corabii& !himic, lemnul contine 3*4 celuloza )ara pentazon, 54 pentazon, *4 extract de eter, .04 gome brute, 1,64 cenusa, glucozid, etc& De asemenea lemnul de larice este )olosit si pentru )oc& +nsa, )olosit ca lemn de )oc, acesta are un incon#enient pentru ca arunca scantei si tandari aprinse mai mult decat oricare alt rasinos& "re o putere calorica destul de ridicata, totusi )ata de cea a )agului este numai de /14& !arbunele care se obtine din lemnul de larice, este de buna calitate si mai cautat decat cel de pin si molid& (roduce o rasina abundenta si bogata in terebentina, din care se extrag o suma de alte produse )armaceutice si industriale& %erebentina data de larice este mai curata si de mai buna calitate decat a pinilor& 7asina bruta a laricelui se )oloseste la )abricarea lacurilor si #opselelor, in culorile de smalt si ceara rosie, la hartia lipicioasa, plasturi si ali)ii& 8runzele (acele) de larice secreta o substanta rasinoasa deosebita, care se solidi)ica in aer in )orma de mici graunti albiciosi, pe care medicina ii )oloseste drept purgati#& "cele, reinoindu-se anual, reda solului mai multe resturi organice decat oricare alt rasinos, cu toate ca el nu are decat un )runzis rar&

-I-LI$.R!FI&
60

1. A1#$)a(, I. V., S?ransil&aniaS( ,raTo&.

2226

9mp:duriri,

Editura

Jni&ersitQRii

2. C"(,!a(!'(-, $, N., 1073 1 7egenerarea arboretelor( Editura Ceres( ,ucureTti.

3. Da&'a(, I., 107. 3 9mp:duriri( Editura 3idacticQ Ti PedagogicQ(

,ucureTti. 4. D-&-!#-, $, I., 1042 3 %emeiuri de economie )orestier: general:( ,ucureTti. $. E(-, $, V., 1075 3 "meliorarea principalelor specii )orestiere( Editura Ceres( ,ucureTti. 6. F%"#-, $, I., 10.1 1 Sil#icultuta( Editura 3idacticQ Ti PedagogicQ( ,ucureTti. *. 4a#a%a&1, A!., 1063 1 !ultura speciilor )orestiere( Editura Agro2 il&icQ( ,ucureTti. -. I56(-, $, 7!., 1076 3 %ehnica culturilor sil#ice( Editura Ceres( ,ucureTti. /. Ma# $, O%'&*'a, S'&"(, D., 1005 1 Entomologie )orestier:( Editura Ceres( ,ucureTti. 10. M'$%-, $, I., 1072 3 %ehnica culturilor sil#ice& Semin;e <i buta<i( Editura Ceres( ,ucureTti. 11. N-8$%-, $ E&., S65$%-, $ A%., 1057 3 Dendrologie( Editura Agrosil&icQ de tat( ,ucureTti. 12. N-9"'$, C., V':"'$, Da8&a#, B6)-%-, O., 222. 3 Dendrologie( Editura EJ'#,I?( ?imiToara.
61

1!. Pa: "5, +', S., 1067 1 Agro2 il&icQ( ,ucureTti.

uccesiunea speciilor forestiere( Editura

14. S6#a#$, A%., 2220 3 9mp:duriri( uport de curs. 1$. S!6(-, $, V., 1070 3 Dendrologie( Editura 3idacticQ Ti PedagogicQ( ,ucureTti. 16. Pa: "5, +', S., 1067 1 Succesiunea speciilor )orestiere( Editura Ceres( ,ucureTti. 1*. Ra)$, 7!., L6;6#-, $, C., 107. 3 %ehnica culturilor sil#ice. 9mp:duriri( Editura Ceres( ,ucureTti. 1-. R$19"5, 7!., 1057 3 !ultura speciilor lemnoase =n pepiniere( Editura Agrosil&icQ de tat( ,ucureTti. 1/. 7"<%-!-a, N., C$#!$, L., 2222 1 Dendrologie( &ol.1 Ti 2( Editura UPentru @iaRQS( ,raTo&. 20. 7"<%-!-a, N., 2225 1 'enetic: <i ameliorarea arborilor( Editura UPentru @iaRQS( ,raTo&. 21. T=#;'$, D., 1007 1 (edologie <i sta;iuni )orestiere( Editura Ceres( ,ucureTti. 22. >>>, 2222 3 2orme tehnice pri#ind compozi;ii, scheme <i tehnologii de regenerare a p:durilor <i de =mp:durire a terenurilor degradate, ,ucureTti. 2!. >>>, 2222 1 2orme tehnice pentru =ngrijirea <i conducerea arboretelor( ,ucureTti. 24. >>>, 2222 1 2orme tehnice pri#ind e)ectuarea controlului anual al regenerarilor( ,ucureTti.

62

2$. >>>, 1004 3 (epiniere& etode si procedee pentru cultura in pepiniera a principalelor specii )orestiere si ornamentale. 'ecomandari te0nice( ,ucuresti.

63