I

Dreptul european al afacerilor Note de curs (2) LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR

.1. Notiunea de marfuri. Uniunea vamala. Domeniu de aplicare. Interzicerea intre statele membre a taxelor vamale de import si de export Preliminarii. Potrivit dispozitiilor art. 3 din T.UE.-nou (ex-art. 2 din T.U.E.), instituirea pietei interne si a unei Uniuni economice si monetare (a carei moneda este euro) reprezinta mijloacele efective de realizare a obiectivelor comunitare 'in cadrul carom" dezvoltarea durabild a Europei, intemeiatd pe 0 crestere economica echilibrata si pe stabilitatea preturilor, pe 0 economie sociald de pia/a ell grad ridicat de competitivitate care tinde spre ocuparea deplind a fortei de muncd .;i spre progres social ( ..), coeziunea economicd, sociala ~~iteritoriald precwn si solidaritatea intre statele membre" ocupa un 1'01 esential, In acceptiunea consacrata de C.EJ. (C.lC.E.), piata comund presupune "eliminarea tuturor obstacolelor aduse schimburilor comerciale intracomunitare il1 vedereafuzionarii pietelor nationale intr-o piata unica ce va realiza conditii cat mai apropiate posibil de cele ale unei veritabile piete interne" I 8. Crearea pietei comune presupune inlaturarea barierelor comerciale, tehnice, fiscale sau administrative intre statele membre (ceea ce este CtU10SCut sub denumirea de "integrare negative "), respectiv elaborarea regulilor de functionare a liberei circulatii a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor si armonizarea reglementarilor nationale ale statelor membre (fiind yorba despre asa-zisa , integrare pozitiva,,)19. Sediu juridic. Libera circulatie a marfurilor este reglementata in prezent In Titlul II al Partii a trcia - .Politicile si actiunile interne ale Uniunii" (art. 28-37 din T.f.UE.-exart. 23-31 din T.C.E.), precedand dispozitiile incidente liberei circulatii a persoanelor, serviciilor si capitalurilor. Conform art. 28 alin. (1) din T.f.U.E. [ex-art. 23 alin. (1) din T.C.E.], Uniunea "este alcatuita dintr-o uniune vamala care cuprinde ansamblul schimburilor de marfuri si eare irnplica interzicerea intre state le membre a taxelor vamale la import si la export si a oricaror taxe ell efect echivalent preeum ~iadoptarea unui tarif vamal comun in relatiile acestora eu ttiri terre". Introducerea Tarifului varna! comun (TV.C.) s-a realizat in doua etape: In prima faza, tarifele vamale nationale au fast apropiate In mod treptat pentru ca ulterior sa se instiruie T.V.C. Uniunea vamala a pennis Cornunitatii promovarea unei

18C.J.C.E. 5mai 19:L.C:tU/.>1 15/81. Rec. 1982. .1409. Iq in 5,'11'111 ar:itat. a se vedca 1. Crocnn11, M. ~al :\Wna. Libera circulaiie a persouneior. serviciilor ~'icupituhtritor, Ed, I'ritouic, Ilucures i, 2007.

bunurilor,

politici comercial~ comune si elaborarea unei legislatii vamale proprii, respectiv Codul Vamal Comunitar 0 . Domeniu de aplicare (spatial ~i material). Referindu-ne la aria de incidenta a dispozitiilor comunitare care transpun principiul liberei circulatii a marfurilor, acestea i~i produc efectele inauntrul limitelor teritoriale in care statele-membre i~i exercita suveranitatea. Se impune precizarea ca exista totusi anumite teritorii care, desi apartin unor state care nu au aderat la U.E. (principatul Monaco), sunt integrate teritoriului vamal definit de art. 3 din Codul Vamal Comunitar precum ~i teritorii care, desi fac parte din teritoriul unor state membre nu sunt cuprinse in teritoriul vamal comunitar (este cazul regiunilor "de peste mari" ale Frantei "). In ceea ce priveste comertul cu marfuri intre statele membre ale UE si alte tari terte, acesta este reglementat prin acorduri specificie, nu prin prevederile TFUE. Cu titlu exemplificativ, produsele din Islanda, Liechtenstein si Norvegia beneficiaza de libera circulatie In Uniunea Europeana in conformitate cu art. 1I din Acordul SEE, iar produsele industriale din Turcia beneficiaza de libera circulatie in Uniunea Europeana potrivit art. 5+7 din Decizia ill. 1/95 a Consiliului de asociere CE - Turcia privind etapa finala a uniunii vamale22 Sub aspect material, potrivit art. 28 din T.f.UE., SW1tavute in vedere schimburile intracomunitare de marfuri, reglementari speciale fiind incidente anumitor categorii de marfuri (carbune, otel, materiale nucleare). In acceptiunea jurisprudentiala consacrata de Curtea de Justitie, prin marfa se intelege orice bun cu valoare econornica transportat peste 0 frontiera in scopul unei tranzactii comerciale. Delimitarea notiunii a fost ocazionata de reglementarea italiana instituind taxarea la export a operelor cu valoare artistica, istorica, arheologica sau etnografica; sustinerile statului italian potrivit carora: e bunurile aratate (si considerate drept "bunuri culturale ") nu ar putea fi asimilate marfurilor, iar scopul impunerii taxei nu ar consta in colectarea de venituri, ci de a asigura protectia "mo~'itenirii artistice" italiene nu au fost primite, apreciindu-se ca nu exista
Q

20 Instituit initial prin Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 (cu modificarile ad use prin Regulamentul nr. 82/97, Regulamentul nr, 95511999, respectiv Regulamentul nr. 2700/2000), noul Cod Varnal Comunitar (Codul Vamal Modemizat) a fost adoptat prin Regulamentul (C) n,..45012008 al Parlarncntului European ~i a1 Consiliului publicat In lurnalul Oficial al Uniunii Europene din 4 iunie 2008; punerea In aplicare a acestui rcgularnent are loc treptat, incepand cu data de 24 iunic 2009, finalizarea urrnand a avea loc eel mai tarziu la data de 24 iunie 2013. 21 Asa-numitele departamente ,.de peste rnari" ale Frantei sunt insulclc din Oceanul Atlantic, Pacific ~i Indian. Potrivit art. 3 alin. (1) din Codul Varnal Modernizat nu fac parte din teritoriul varnal al Comunitatii Noua Calcdonle, Mazotte, Saint-Pierre si Miquelon, Wallis si Futuna, Polinezia Franceza ~i Teritorille australe ~i antarcticc franccze; In schimb, fac parte din teritoriile carora Ii se aplica dispozitiilc art. 28-30, 34-37 TFUE insulele Guadolupa, insula Martinica din Arhipelagul Antilclor, Guyana tranceza !ii Insula Reunion (anterior nurnitli Insula Bourbon ~i considerate .Hawai-ul" francezilor). Dincolo de faptul dl reputatia tcritoriilor aratate este legata In mod obisnuit de caracterul exotic pe care it all ea dcstinatii turisticc, acestca I~i conserva dimensiunea pitoreasca ~i In contextul mai larg al istoriei europene; astfcl, este cunoscut faptul ca Insula Martinica (undo consumul de parfum Chanel sau de portelan Limoges pe cap de locuitor cste mai mare chiar dedit In Franta) este descnata pe bancnotele euro sau faptul ell Insula Reunion, fiind zona cea mai estica a lniunii Europene. este locul un de s-a efectuai prima plata in moneda euro ell eateva ore inaintea celor acute de euro] cni. 22 JO L 35, 13.02.1996, p. I.

niciun motiv pentru care bunurile respective - trecand 0 frontiera si constituind obiectul unor operatiuni cornerciale - sa nu fie considerate drept marfuri $i sa nu se afle sub incidenta regulilor com initare circumscrise principiului liberei circulatii a marfurilor23. Tot pe cale jurisprudentiala, au fost calificate drept marfuri inc1usiv deseurile fara valoare cornerciala dar care presupun anumite costuri pentru intreprinderi'" precum
0

~l

materia1ele audiovizuale? (nu si emisiunile sau mesajele pub1icitare aflate sub incidenta regulilor referitoare la libera circulatie a serviciilor) sau o monedele de 1a data 1a care nu mai detin curs legal intr-un stat membru (in Thompson fiind yorba des pre monede de aur si argint iesite din circulatie/"), In timp ce mijloacelor de plata aflate In circulatie intr-un stat membru le sunt aplicabile regulile privind libera circulatie a capitalurilor".
o

Principiul liberei circulatii se aplica marfurilor de mi. 4 pet. 18 din Codul Vamal Comunitar, si anume:

comunitare ill sensul consacrat

a) mdrfurilor produse en intregime pe teritoriul vamal al Comunitatii; b) mdrfurilor care intra pe teritoriul varna! al Comunitdtii provenind din tari sau teritorii care nu fac parte din acest teritoriusi care au fast puse In liberii circulatie (aflate in lib era practicd), In consecinta, marfurile care beneficiaza de dispozitiile care transpun principiul liberei circulatii cuprinse In art. 28-30 si 34-37 TFUE sunt nu doar cele care provin dintr-un stat membru ci si cele care care provin din tari sau teritorii din afara Uniunii Europene $i care au fost puse ill libera circulatie pe teritoriul statelor membre. Criterii1e ce se cer a fi indeplinite pentru ca marfurile care provin din tarile terre sa fie puse In libera circulatie In cadrul UE sunt prevazute de art. 29 din T.f.U.E. (ex-alt. 24 din T.C.E.): i) sa se fi indeplinit pentru aceste rnarfuri forrnalitatile de import si ii) agentul economic sa fi platit taxele vamale si taxele cu efect echivalent nebeneficiind de nicio restituire (totala sau partiala) a acestor impuneri. c) marfurilor obtinute sau produse pe teritoriul vamal al Comunitatii fie exclusiv din mdrfurile aratate fa lit. b), fie din mdrfurile de Lalit. a) si b). Daca procesul de fabricare a unei marfi se multe state, marfa este considerata originara transform are substantiala sub aspect economic; suntem In prezenta unei transformari esentiale cornpozitie ~i caracteristici specifice proprii, pe desfasoara pe teritoriul a doua sau mai din tara In care a avut loc ultima Ia nive! jurisprudential, s-a ararat ca atunci cand "produsul dobandeste 0 care nu le poseda ini!ial,,28 sau daca

:! C.J.C.E., 10 decembrie \968, cauza C-7/63 Comisia/Italia Rec. 1968, p. 423 . 24 C.J.C.E., 9 iulie 1992, cauza C-2/90 Comisia/Bclgia, Rec., 4431. ~j C.J.C.E., 30.aprilic 1974, cnuza 155173 Succhi, Rec. 1974, p. 409. 2~ c.J .C.E.. 23 noiernbrie 1978, ca iza 7178 RcginwE.G.Thompson sa, Rec, 1978. p.2247. 21 C,J.e.E., 23 Iebruaric IlJ95, cauzele cone~eC-358. i C-416193 Bordes a sa Rec. 1995 p.I-361. :8 C,J.C.E., 26 ianuarie 1977 cauza 49176 Gesellchuft fUr "'bers ehandel Rec .. p. n.

,;transformarea a facut posibila confectionarea unui produs nou si origmal'v". De regula, operatiunile de asamblare nu prezinta relevanta pentru stabilirea originii marfurilor; totusi, acestea devin semnificative In ipoteza In care efectuarea monoperelor de asamblare devine stadiul de fabricatie determinant in cadrul caruia se concretizeaza, practic, destinatia diferitelor elemente componente ale marfii iar marfa dobandeste insusiri calitative specifice (cu titlu exemplificativ, pot fi retinute asamblarile din domeniul autor'", Celelate marfuri sunt considerate a fi necomunitare, originea lor putand fi: - nepreferentiald (regula generala) sau - preferentialii, fie prin i) asezarea lor In aceasta categorie ca urmare a dispozitiilor tratatelor internationale fncheiate de Comunitate cu state terre sau grupdri de state, fie prin ii) stabilirea in mod unilateral de cdtre Comunitate a caracterului preferential in favoarea unor state (este cazul statelor mediteraneene care beneficiaza de tarife preferintiale In contextul politicii specifice a Comunitatii fata de acestea). Marfurile care circula In Comunitate sunt prezumate a fi marfuri comunitare, autoritatile interesate fiind tinute sa dovedeasca natura necornunitara a marfurilor. 2. Obstacole la lib era circulatie a marfurilor - consideratii generale.

I I

Libera circulatie a marfurilor poate fi obstructionata in diverse moduri. Cea mai evidenta forma de protectionism are loc prin intermediul taxelor vamale ~i a taxelor cu efect echivalent taxelor vamale cu scopul de a creste pretul marfurilor straine fata de eel al produselor interne similare ceea face obiectul dispozitiilor art. 28-30 din TFUE. Nu mai putin, un stat poate incerca sa favorizeze marfurile autohtone fata de marfurile importate prin aplicarea in conditii discriminatorii a dispozitiilor privind impozitele interne prin nerespectarea egalitatii de tratament fiscal intre rnarfurile importate ~i cele autohtone ceea ce constituie obiectul reglementarii art. 110 TFUE. Continuind seria obstacolelor la libera circulatie a marfurilor, aratam ca un stat . ' poate cauta sa asigure ~i sa mentina anumite avantaje pentru propriile produse impunand cote sau masuri en efect echivalent asupra importurilor, reducand prin aceasra cantitatea marfurilor importate; interzicerea restrictiilor cantitative si a meerc facand obiectul dispozitiilor art. 34-35 TFUE. In fine, nu pot fi omise acele actiuni ale statelor prin care se creeaza bariere In calea cornertului; este cazul ajutorului acordat de un stat membru unci anumite industrii ceea ce poate dezavantaja produsele concurente din alte state membre, acestea fiind ratiunile pentru care dreptul UE reglementeaza strict acordarea unui astfel de ajutor de stat prin art. 107-109 TFUE. 3. Interzicerea iutre statele mernbre a taxelor cu efect echivalent taxelor vamale

.'

In lipsa unei definitii legale, C.J.U.E. (C.J.C.E.) a statuat di taxele cu efect echivalent, tara a fi taxe vamale In sensul strict al terrnenului, sunt orice sarcini

:9 C.lC.E"
30

31 ianuarie 1979, cauza I 14i78 Yoshida, Rec., p. is l , _ A se vedea S. Dcleanu, Dreptul comunitar al ofacerilor, p. 10. http://facultatc.rcgilive,ro.

peeuniare care, indiferent de mdrimea, denumirea sau modul de aplicare, sunt impuse unilateral asupra mdrfurilor nationale sau striiine pentru ca ele tree 0 frontierd. Pentru intelegerea semnificatiilor notiunii, relevanta este conceptia consacrata de Curtea de Justitie prin decizia pronuntata In cauza Social Fonds voor Diamantarbeiders ".
In contextul in care legea belgiand prevedea obligatia importatorilor belgieni de a vdrsa 0,33% din valoarea importurilor de diamante intr-un fond social constituit in favoarea lucriitorilor din industria de prelucrare a diamantelor, importatorul belgian Branchfeld a invocat faptul ca reglementarea nationals contravine dispozitiilor comunitare; 111 consecinta, instanta belgiana a dispus inaintarea cererii In vederea pronuntarii unei decizii preliminare de interpretare a Curtii de Justitie. Apararea formulate de statuI belgian, fundamentata In principal pe ideea ca: irnpunerea acestei contributii la fondul social respectiv Ill! urrnareste protejarea industriei sale nationale de prom, Belgia nedezvoltand 0 industrie de acest gen, a fost respinsa de Curte, care a retinut ca: destinatia sumelor astfel obtinute nu prezinta importanta atata timp cat sarcina pecuniara instituita de legea belgiana, deterrninand 0 crestere a pretului rnarfii, devine un obstacolla libera circulatie a marfurilor.

Urmand reperele stabiLite pe cale jurisprudentiala, taxelor varna Ie pot fi caracterizate prin urmatoarele trasaturi

taxele cu efect eehivalent specifice:

- au caracter pecuniar deosebindu-se astfel de restrictiile cantitative sau de masurile eu ef ct echivalent restrictiilor cantitative "; - sunt impuse in mod unilateral de cafre autoritdtile statelor membre; - sunt imp use marfurilor in considerarea faptului eii.aeestea tree 0 frontierii. Tot pe cale jurisprudentiala, s-a retinut ca notiunea de frontiera trebuie inteleasa In sensul larg a1 termenului, urrnand a fi avuta In vec1ere si frontiera regionala (in cazul teritoriilor franceze "de dincolo de mari", spre exemplu); prin urmare taxa perceputa la intrarea intro regiune a unui stat membru a marfurilor provenite dintr-o alta parte a acestui stat sau a celor importate dintr-un alt stat rncrnbru, respectiv la iesirea rnarfurilor din regiune (intitulata "taxa de chei" sau "de debarcader'Y') reprezinta un obstacol 1a fel de gray 1a libcra circulatie a marfurilor ca si 0 taxa perceputa la frontiera nationala'". Mai mult, imprejurarea ca taxa respectiva nu are un caracter protectionist, aceasta aplicandu-se inclusiv rnarfurilor nationale importate din alte regiuni ale statului respectiv, nu prezinta importanta in calificarea taxei ca fiind una cu efect echivalent. Aceasta este consecinta faptului ca, prin Tratat, taxele vamale si ce1e cu efect echivalent - sunt interzise chiar dacii nu produc un eject discriminatoriu; - In fine, taxele cu efect echivalent sunt prohibite indiferent de martmea, denumlrea sau modul de aplicare al acestora, respectiv indiferent de destinatia pentru care au fost instituitc. In alti termeni, nu prezinta irnportanta valoarea inferioara a taxei

31

C.J.C.r: .. I iulie J 969, cauzele conexate 2-3/69 Social Fonds voor de Diamantarbciders,

Rec. 1969, p.

211.

3~ Pentru detalii privind notiunea $i efectcle rcstrictiilor camltatitive. respectiv a masurilor ell erect echivalent rcsu'lctiilor cuniitutive a sc vcdeu infra. p, 13 ~i urrn, 33 C.J. '. :., !6 iulie 1992. c' uza 163190. citatJ Jupil D. \/1. Sandru, Drept comunitar. lntegrarea europeanii. lli/pUCIII! asupra schimburilor comerciale europeue .)i mondiale, Cu. Universitara, Bucuresti, 2007, p. 133.
34

Idem.

10

denumirea sau circumstantele aplicarii acesteia, atata timp cat obligatia pecuniara respectiva, antrenand sporirea costului marfii, obstaculeaza lib era circulatie a marfurilor. Nu mai putin, nu este relevant cine este beneficiarul sumelor astfel obtinute sau ratiunea pentru care a fost instituita taxa; cu titlu ilustrativ, taxa instituita de statul grec asupra exporturilor de tutun, chiar ~i In conditiile In care resursele colectate erau destinate finantarii fondurilor sociale (pensii) pentru angajatii din sectorul tutunului a fost apreciata drept 0 taxa cu efect echivalent intrucat perceperea acesteia, determinata de faptul trecerii frontierei, reprezenta un obstacol in calea liberei circulatii a marfurilor, - taxele vamale si taxele cu efect echivalent - efect, nu scop. In jurisprudenta sa timpurie, Curtea a retinut pentru calificarea unei obligatii pecuniare drept TEE urmeaza a se lua In considerare efectul taxei, nu scopul acesteia oferind astfel 0 interpretare extensiva a notiunii de TEE unei taxe vamale. 0 astfel de conce~!ie a fast sustinuta nu doar in cauza Diamantarbeiders, ci si in jurisprudenta Arta Italiana 5:
Italia a irnpus 0 taxa 0 taxa la exportul operelor cu valoare artistica, istorica, arheologica ~i etnografica, Cornisia a introdus actiune In constatarea neindeplinirii obligatiilor In temeiul eX-aJt.226 TCE (258 TFUE) sustinand ca taxa se afla 'In sfera de aplicare a prevederilor care interzic taxele vamale si TEE. In apararea formulata, statui italian a invocat, 'in principal, doua urgumente, si anume ca: - bunurile respective nu ar putea fi asimilate marfurilor 'in sensul avut 'in vedere de normele referitoare la uniunea vamala, fiind considerate drept bunuri culturale - scopul impunerii taxei nu ar consta in colectarea de venituri, ci acela de a asigura protectia "mo~tenirii artistice" italiene, mai exact a patrimoniului artistic, istoric ~i arheologic existent pe teritoriul national; in consecinta, potrivit sustinerilor statului italian, taxa nu ar avea 'in realitate 0 natura fiscala, contributiile oferite prin intermediul acesteia bugetului fiind, de altfel, nesemnificative. Cu referire la la calificarea taxei In litigiu, Curtea, respingand asertiunile anterior dezvoltate, a apreciat ca taxa 'in litigiu greveaza asupra pretului obiectelor exportate producand astfe\ asupra liberei circulatii a acestei rnarfi acelasi efect restrictiv ca si 0 taxa vamala. In considerentele hotararii, se arata in continuare ca dispozitiile care interzic taxele varnale ~i TEE nu fac nicio distinctie 'In functie de scopul urmarit prin perceperea taxelor. Obligatia pecuniara respective, antrenand In mod implicit sporirea costului rnarfii, obstaculeaza libera circulatie a aacestei, efectul fiind similar celui produs de impunerea unei taxe vamale.

'

Cu titlu exemplificativ, interpretand jurisprudenta califieate drept {axe eu eject echivalent taxelor vamale'":

in materie a C.J.C.E., au Jost

- taxele impuse la frontiera In mod unilateral pentru acoperirea costurilor administrative antrenate de operatiunile vamale; - taxele pretinse pentru efectuarea controalelor tehnice, sanitar-veterinare, exceptand situatia in care realizarea acestora este prevazuta de normele comunitare; - taxele solicitate pentru strangerea datelor statistice, Nu sunt considerate taxe cu eject echivalent:

- taxele pretinse
exemplu,
JS

pentru prestarea unor servicii

marfurilor, in masura

agentilor economici
economic

pentru

depozitarea

in care agentul

(de are

.E., 10 dccembrie 1968, cauza 7/68 Comisia/lralia, Rec. 1968, p. 423 . A se vedea L. Dubois; C. Bleumann, Droit materiel de. l' Union Europecnne, Ed. Montchrcstien 2001, p. 208; in acelasi scns, si D. M. Sandru, op. cit., p. 133.
J~

c.J.

Paris.

11

posibilitatea sa ia aceasta decizie; daca insa i se impune 0 taxa obligatorie pentru depozitarea pe durata indeplinirii forrnalitatilor vamale aceasta are natura unei taxe eu efect echivalenr"). Exceptia contraprestatiei, 0 aparare obisnuita este aceea ca taxa impusa asupra marfurilor importate este justificata intrucat ea nu reprezinta decat eontravaloarea unui serviciu pe care autoritatile statului membru l-au oferit importatorului si ca, prin urmare, nu ar trebui considerata ca fiind 0 TEE. Desi, de regula, Curtea a prim it 0 astfel de justificare, Curtea a examinat cu atentie sustinerile statelor in astfel de cazuri si, in consecinta, se apreciaza ca obligatia pecuniara pretinsa in schimbul unui serviciu determinat nu poate fi considerata taxa cu efect echivalent daca sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii: o prestatia efectuata reprezintd un avantaj real pentru beneficiarul acesteia; astfel, cu referire la conditia aratata este ilustrativ cazul Societatii italiene de oleoduc transalpin cu privire la care Curtea de Justitie a apreciat ca. taxa perceputa la debarcarea petrolului in Italia, tranportat apoi in Germania si Austria prin oleoduc reprezinta redeventa pentru beneficiul procurat prin utilizarea apei ~i a instalatiilor portuare, servicii asigurate de star"; beneficiul asigurat prin intermediul prestatiei respective sa. fie procurat individual operatorului economic, sens In' care" C.J.C.E. a statuat ca nu constituie un avantaj individual controlul executat de catre Institutul italian de comert exterior asupra marfurilor exportate, serviciul respectiv vizand in realitate interesele generale ale exportatorilor italieni astfel incat taxa pretinsa in schimbul controlului nu poate fi retinuta drept 0 contraprestatie a unui avantaj determinat, efectiv ~i care sa profite in mod individual beneficiarului'"; o contravaloarea taxei sa. fie proportionala. cu serviciul prestat agentului economic. - taxele solicitate in terneiul unor dispozitii legale comunitare, cum este cazul taxelor aferente controalelor pentru verificarea indeplinirii unor obligatii instituite prin prevederi legale comunitare (fitosanitare, veterinare.etc); Astfel, Curtea a retinut ca 0 taxa instituita de stat nu intra in sfera de aplicare a interdictiei cuprinse In art. 28-30 in situatia 'in care este perceputa pentru a acoperi costul unui control obligatoriu cerut de dreptulUE.
Cu titlu exemplificativ, poate fi amintita taxa impusa de autoritatile regionale germane asupra de animale vii a carei finalitate era ce a acoperi costurile suportate ca urmare a controalelor efectuate conform Direetivei 811389/CEE. Luand In considerare ca taxa 111 litigiu este perceputa ell ocazia controalelor efectuate In temeiul unei dispozitii cornunitare (toate statele mernbre de tranzit si destinatie fiind obligate potrivit Directivei 81/3891CEE sa efectueze eontroale veterinare In mornentul introducerii animaelor pe teritoriul lor), Curtea reitereaza ca astfel de taxe nu pot f calificate drept TEE unci taxe vamale atunci cand sunt indeplinite

importului

urrnatoarele conditii:
- taxele nu depasesc costul real al controal lor eu ocazia carora sunt percepute;

C..I.c.E. 17 rnui 1983, cauza 132182, Comisia/Belgia, Rec. p.1649. C.J.C.G .. 16 martle 1910, cauza 266/&1, citata dupa O. Tinea, Libera circulalie a marfurilor in Unlunea Europeana, in R.D.C. nr. 11/2mL, p, 7:$79.. _ . 3'1 C.J.C.E .. 26 Iebruurie 1975, cauza 63114 C dsky Rec., p.2SI.
37 }S

12

- controalele 'in cauza all un caracter obligatoriu si uniform pentru toate produsele vizate din cadrul Cornunitatii; - sunt prevazute de dispozitiile dreptului european In interesul general al Uniunii; - favorizeaza libera circulatie a marfurilor, In special neutralizand obstacolele care pot sa apara ca urmare a masurilor unilaterale de control".

- obligatiile pecuniare care fac parte din sistemul de impozite interne ale unui stat-membru aplicate potrivit dispozitiilor art. 110-113 din T.f.D.E. (ex-art. 90-93 din T.C.E.) 4. Interzicerea dispozitiilor fiscale discriminatorii Corelatia dintre art. 28-30 si art.ll0-113 din TFUE (art. 110-113 TFUE).

Prin dispozitiile art. 28-30 tratatul scoate in afara legii obligatiile pecuniare care, indiferent de forma juridica pe care 0 imbraca, sunt impuse asupra marfurilor ca urmare a trecerii unei frontiere. Aplicarea aceste prevederi ar ramane insa golita de finalitate daca statul ar putea prejudicia intr-un fel marfurile straine odata ce acestea se afla in interiorul teritoriului sau prin aplicarea unui tratament fiscal discriminatoriu fata de produsele interne. Scopul art. 110 TFUE este tocmai de a impiedica 0 atare conduita din ratiuni ce privesc asigurarea unei egalitati "de tratament fiscal intre marfurile nationale si cele importate. Data fiind insuficienta armonizare a reglementarilor fiscale din statele membre, dispozitiile art. 110 TFUE urmaresc asezarea marfurilor din alte state membre intr-o situatie fiscala comparabila cu aceea a marfurilor indigene. Conform prevederilor articolului anterior mentionat niciun stat membru nu poate aplica direct sau indirect produselor celorlalte tari comunitare impozite interne, de orice natura, superioare celor care se aplica produselor nationale similare sau care sa protejeze indirect alte produse.
o ipoteza 1) prey. de art. 110 alin. 1 In statui de import exista produse similare. In interpretarea jurisprudentiala a C.E.J. (C.lC.E.), sunt considerate similare rnarfurile care prezinta "proprietati analoage sau care raspund acelorasi nevoi ale consumatorilor'v".

A se vedea cauza Comisia C. Italia: guvernul italian a impus taxe mai reduse asupra petrolului regenerat decat asupra celui obisnuit, politics motivate din ratiuni ecologice. Totusi, petrolul regenerat importat nu beneficia de acelasi avantaj. In apararea sa, ltalia a sustinut ca nu ar fi fost posibil sa se stabileasca daca petrolul irnportat era regenerat sau nu, argument respins de CEJ care a apreciat ca apartinea importatorilor sarcina de a dovedi cft petrolul lor se Incadra in categoria relevanta, sub rezerva unor cerinte probatorii rezonabi Ie, putand fi folosit un certificat din partea statului de export pentru a identifica natura petrolului.

ipoteza 2) prey. de art. 110 alin. 2 vizeaza marfurile care, tara a fi similare, se afla fata de produsele nationale lntr-un raport de concurenta, fie si numai partiald, indirectd sau potentiald. Practic, instituirea unor sarcini pccuniarc de natura sa urmareasca scopuri pur protectioniste contravine politicilor fiscale comunitare. Fara a exclude facultatea recunoscuta statelor-membre de a acorda anumite facilitati fiscale
o

40
41

C.l.CB., 27 septembrie 1988, cauza 18/87. Comisia/Gerrnania, Rec., p. 5247. C.J.C.E.,27 februarie 1980. cauza 168178 Coml ia/Franta, Rec, t 980. p. 347.

13

produselor indigene, Curtea de Justine a statuat ca acestea trebuie extinse in aceleasi conditii si la produsele importate 42. Scopul este de a impiedica pragurile diferite de taxare de natura a determina 0 protectie indirecta a rnarfurilor nationale. Astfcl, vinul si berea nu SlIDtproduse similare ca atare dar, in ciuda acestui fapt, poateexista 0 anume concurenta intre acestea; este ceea ce economistii numesc elasticitate incrucisata a cererii: cdata cu cresterea pretului unui produs fata de pretul altuia, consumatorii se reorienteaza spre produsul cu pretul mai redus.
cauza cunoscuta pentru incidenta art. 110 alin. 2 a fost cea impotrtva Regatului Unit pentru discrirniuatorie a vinului rata de bcre'". Regatul Unit a impus asupra anumitor vinuri 0 acciza care reprezenta aprox, 38% dill pretul de vanzare al produsului In comparatie cu acciza asupra berii care era 25% din pretul produsului; fiind de notorietate cfl Regatul Unit este un producator important de bere si nu de vin, efectul protectionist al impunerii era rnai mult decat evident, fiind vizibila protectia productiei nationale de bere In timp ce vinul provenit din alte slate membre, fiind suprataxat, avea caracterul unui prod us de lux nu mai reprezenta pentru consumator 0 alternativa rcala III raport cu bautura tipica de fabricatie nationala
impozitarea

In mod similar, Franta avca taxe mai mad pentru biiuturile alcoolice obtinute din cereale (whisky, rom, gin ~i vodca) dedit pentru cele pe baza de vin sau fructe (cognac, calvados, arrnagnac). Franta producea foarte putin din prima catcgorie fiind In schimb un producator important al celor din a doua categorie'".

Alaturi de dispozitiile care prevad interdictia taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent, prevederile fiscale privind obligativitatea aplicarii in conditii nediscriminatorii a impozitelor inte .ne sunt, in conceptia legiuitorului comunitar, mij loace distincte de asigurare a liberei circulatii a rnarfurilor. Cu referire la corelatia corecta dintre taxele cu efect echivalent si obligatiile fiscale prevazute de legislatia interna a unui stat-mernbru, este de retinut ca .xlispozitiile referitoare la taxele eu efeet echivalent ~i cele referitoare la impozitarea interna discriminatorie nu pot 11 aplicate irnpreuna, astfel incat in sistemul consacrat de tratat aceeasi impunere sa apartina celor doua eategorii in acelasi timp,,45. 'In consecinta, particularii vor invoca fie dispozitiile art. 30 din T.r.V.E. (exart. 25 din T.C.E.) prin care este instituita interdictia taxelor vamale la import ~i la export si a taxelor cu (feet echivalent, fie dispozitiile art. 110 din T.f.D.E. (ex-art. 90 din 'I.C.E.) prin care, In considerarea egalitatii de tratament intre produseZe autohtone si eele importate, sunt interzise taxele interne ell caracter protectionist. Respectand aceasta linie de gandire, Curtea de Justitie a apreeiat ca impozitul care era reglementat atat eu privire la produsele nationale, cat si la cele importate dar care se aplica In fapt aproape exclusiv aeestora din urma, productia autohtona fiind nesemnificativa (fiind yorba In speta des pre 0 reglementare fiscala italiana care aplica impozitul productiei de banane, volumul importurilor fiind in mod substantial mai mare decat eel al productiei autohtone 46) nu poate fi considerat drept 0 taxa cu efect echivalent unei taxe vamale atata timp cat obligatia pecuniara respectiva se inscrie in sistemul general de taxe si impozite interne ale unui stat-mernbru; in acelasi timp, in masura in

~2

Idem. 4JCJ.CE., 12 iulle 1983, cauza 170178Cornisia/Rcgntut Unit. Rec. 1983, p. 2265. 'l4 C,J.C.r:., 27 fcbruarie 1980, cauza 168i78 Cornisia/Franta, Rec. 1980, p. 347 . 45 C.J.C.E" II martie 1992,cuUUl 78190, ciLatil dup1\.Q,M.;;iandru. ap. cu; p. l35. 46 C.le.E., 7 ruai 19tf/, cauza 193/85 Co-Fruita, Rcc. 1987, p. 2085.

14

care impozitul a fost prevazut din ratiuni protectioniste, de favorizare indirecta marfurilor indigene, perceperea lui contravine dispozitiilor art. 110 din T.f.D.E.

Chestiunea delimitarii se ridica spre exemplu in situatia in care statul importator nu fabrica produsul importat sau cantitatea produsa este nesemnificativa.
A se vedea af. Co-Frutta: Com is a introdus 0 actiune irnpotriva Italiei sustinand ca impozitul pe consum impus de aceasta asupra fructelor era discriminatoriu; Italia producea multe fructe dar f.putine bananen care erau importate din Franta si a impus asupra bananelor un impozit pe consum care atingea aproape jumatate din pretul de import, alte fructe nefiind sup use acestui impozit (art. 110 alin. 2)

In ipoteza in care au fost percepute taxe vamale sau taxe cu efect echivalent, respectiv taxe interne cu efect discriminatoriu, statul are obligatia fie sa inlature reglementarile legale interne care sunt in conflict cu cele comunitare, fie sa extinda avantajele fiscale acordate bunurilor indigene la marfurile importate. In plan fiscal, statul trebuie sa restituie sumele incasate, In lipsa unor dispozitii cornunitare In domeniu, procedura recuperarii taxelor incasate ilicit este de competenta statelor membre, restituirea integrala a taxei urmand a avea loc cu respectarea principiului autonomiei institutionale si procedurale a statelormembre. Dat fiind efectul direct al dispozitiilor comunitare ce interzic perceperea taxelor cu efect echivalent, persoanele prejudiciate pot solicita instantelor nationale restituirea taxelor.incasate ilegal; se impune sa precizam ca obligatia de restituire se naste de la data platii taxei si nu de la data la care judecatorul comunitar a constatat incalcarea nonnelor comunitare. Bineinteles, instantele nationale sunt tinute sa procedeze la evaluarea corecta a intinderii prejudiciului, si in consecinta, facand aplicarea principiului imbogatirii lara justa cauza, sa respinga sau sa limiteze restituirea taxelor in masura in care au fost incluse de catre agentii economici in preturile platite de catre cumparatori. In fine, importatorii prejudiciati prin reducerea volumurilor importurilor pot solicita daune-interese sub conditia dovedirii faptului ca restrangerea este determinata de taxele percepute ill mod ilicit.

.,
.

, ,

15