Cl'lertia..STlfOil" coordpnatil de.\lexanl.

1ru
copertci r-kOlllplIIlillllle/lf lll!,{frtl de KOl1dmskr
C Editura "ALLA"
S.c.AULA :\1AGNA
oP. 11. Cr962. 500610
re[ifa\ 0268'31 8617
'('I' 0268,32.66-17
IIII II.aula.TO
Redactor RamoOlI Deji
Corecturn: Larisa KOla", Elena ManIa
rehnoredacwre' MihaelaAnghelina
I.S8N 973-8261-26-0
C1I1e.1 <1 apArul ell spriiinlil Cutluni (ultelol'

-S.a-Iff.AaI.4IM
fed print
tlpografle
oscdeIaleBtHm(;,.,.Q
Tel.: 41l.0Q.S$; .'U7.7'
Alexandru
PARADIGMA
POEZIEIMODERNE
B CU "EUGEJIl TODORAN"
I
TlMI$OARA
1
1NV
68
BBLIOTBCA CENTRALA
UNIV'BRSITARA
TDlI1/0ARJI.
11\\111 \\11\11\1\ II'"IIIII 1\\11 \1\\111\\\ 1\11 1\\1
02237418
AULA
Doua cvidentc
acum, poezia moderna. de la Baudelaire plna In
stricta noastra contemporaneitate, slntem frap311 de doua evidenfe.
ill primul rind. strabatuta de curellle eontradie[orii.
cnn<;lruita. aparenl. pe 0 continlla contesla\ie, pc negarea cea mai
S(;\lcrti a poeziei preexistente (inclusiv a propriei poezii. scrisa ell
2-3 ani mai devreme), poezia moderna cste exlrem de coarel1'o in
demar.write sale. are - clliar! 0 surprinziiloare unitate de ansamblu
(In care poeti ireduclibili. sa zicem e.e.cummings
Maiakovski, stau foarte bine unul alaturi de altLIl)
in al doilea rind. poezia modcrna este profund diferita de loata
poe7.ia care 0 preceda. reprezintii un alt tip de poezie decit poezia
c1asica. manierista sau romantica: Intre Mallarme sa zicem.
Giambattista Marino distanla e mai mare dec it intrc
Mallarme $i Maiakovski sau Ezra Pound: cum E:aa Pound nc apare
lTlult mai aseml1niHor lui Rimbaud sau e.e.cummings, decit lui
Homer. .. Camos-uri Ie" poundienc sint. e.\DI icit. 0 reluare a
.. Odiseei'.
Desigur, 111 orice afinnatie de tipul celor dc mai sus intra 0
oarecare doztl de subiectivism. Poczia moderna I1U este UI1 produs
100% original, ea I1U se opune in totalitatc poeziei prcmoderne; de
asemenea. ea poate fi in!eleasa $i prin raportarea la poeLia care 0
dar, in instan\8., Doezia moderna e . real mente
altceva.
Dar, logic. daca poezia moderna nu e ceva fundamental di ferit de
eea care 0 preeeda.. orice analiza a respectivei poezii e pura pierdere
de timp. Mai mult, daca IlU acceplam drept premise ale cercetarii
poeziei modeme cele doua eviden!e enunlate la inceput. ne va {j
imposibil sa In!elegem nu doar specificul poezici lTloderne, ci
importanta acesteia in ultima instanta.. de ce a (de ce
fost nevoie de) poezia moderna.
Orice alta abordare a problemei inseamna. implicit. 0 reduccre a
necunoscutLIlui (care e poezia ll1oderna) In cunoscut (Ia poezia care
o precedll.) saLl. 1<1 limil8.. explicarea prin raportarea
Ja cunoscut (adoptarea acestuia drcpt sistem de rcferinla
necunoscutul fiind 0 .. negare" a cunoscutulul). in primul caz,
7
putem sa ne intoarcem la Aristotel. Boileau Fontanier
sa-i aplicam cu "metoda. eu seriozitate etc." in analiza
poeziei moderne (lucru care s-a tot facut, eu asupra de masura
hiar). in eel de-al doi lea caz. va trebui sa consiclen11l1 ca perfect
valabila 0 analizi:l de tipul celei a lui Hugo r:riedrich (din Slruc:luru
Jiricii modeme). cu singurul inconvenient ca. automat, ntt vom lua
in discutie zone inlregi ale poeziei moderne. aparent "reductibile"
la poezia pre-modernil aici intra nLl doar Whitman saLl Brecht.
dar Kavafis sau John Berryman).
Revenind: daca poezia moderna estc redllctibila la cea care 0
preceda, daca IlU e esenrial difcrita de poe7ia care a existat inainte
de apariria ei, va trebui sa acceptam I) lipsa de originalitale
(ontologica expresiva) a poeziei modernc; 2) inutilitatea
accsteia; J) vanitalea stupiditatea cfortului creator (doar
aparent creator) al tu tu ror poeti1or modern i; 4) gratuitatea.
nonscnsul oricllrei analize. ale oriearei incercari de a inrelege
explica poezia scrisa in ultimul seeol jumatate.
De aeeca. voi incerca sil schirez un model (pe cit posibil global)
al poeziei moderne, unul care sil nu poata fj redus la vreunul dinlre
modelelc pocziei (poclicile) care 0 preceda in (imp. Un model in
care sa se regaseasca (Oata poezia realmenle valoroasa scrisa In
ultimul secol jurnarate. Care, in limp. sil nc ajulc sa
in!elegcm aeeasta poezie. 0 poezie care - $i astazi! - Ie mai apare
multora drept ilizibila, lara sens, antilirica etc.
Prezentul studiu va incerca sa descopcre speciCicul coerenta
poezlei moderne, in limp, locul rolul poezici in lumea
modema. Fi indcil poezia moderna nu e doar spectaculoasa,
fascinanta. ea este absolut necesara pentru instituirea
funetionarea acestei noi lumi, lumea ultimlllui secol jumatate.
o axioma
Pentru a elabora un model in care sa se regaseasca toate
demersurile poeziei moderne (atit de diverse aparent
ireductibile). nu rnai putem sa ne bazam pe funetiile clasice ale
poeziei, de docere !;>i delectare, nici pe aceea pe care i-o atribuie
romanticii. de a tI expresia lInui sentiment (care e, mai mult
8
dedt anticlil movere). Va lrcbui, in accla$i timp. s(\ evitam
anumite pozitii teorctice excesive. reductive (dln rariuni polernicc.
de demonstratie, sau exprimind lin anllrnc context socio-cultural)
ale unora dintrc poet ii moderni.
Ne vom opri la 0 axioma eu care, cum voi incerca sa
demonstrez mai departe, au fast de acord aproape tali poet
ii
l11oderni: poezia este 0 forma de explorare a Realitatii (in loate
dimensillnile ei, inclusiY a limbailllui. a subeonstientului etc.), la
limita. 0 sui-generis.
In favoarca ideii poezia este un fel de (supra) au pledat
eei mai impol1anti poeti .din ultimul seeol jlll11atate. de la
Mallarme (care afinna: "Sriinfo, gaSiIlJll-.>i in limboi 0 cunfmnare
u ei rrebuie sCi devina, ea. 0 con(irmare a Llmhailllui ")
la E7ra Pound (care, in Artistul serios IlU czita. "Arrde.
lirerafllra, poe:io, silll () ,I'rlil/{o, 10 fel co chimia ObiecIlIllor de
cercelOre eSrf! omul. specia umana.... Arrele ne otera ceo mai mare
parre dill darele dumbil/! pe care Ie posedam asupru nOlurii omuilli
_ {j amuilli imaleriu/. vaZUI ea 0 c.;realUra .l'im{iIOare
Ele incer acolo IIncle ,'e O(1re}le medicillo - OWl mull cele dOllci
se supraplIlI lIlleon. fron/ierele sInr greu de srabilil intre
acesle dOllu c1emersurl IIneari com{'lemenlare ").
Axioma - poezia moderna e (un fel de) - irnplicaJexplicil
o serie intreaga de trasaturi spcci Cice ale acesteia Si anume:
a) c scrisa in limbi - are, cum. de asernenca.
afirma rcretat poe\ii l1tooerni, un 1'01 cscntial In asigllrarea
italitarii. vigorii, subtllita\ii precizici limbilor in cauza - poezia
modema e un fenomen international. nu poate 1i (il
esen\a ei. in evolll\ia demersurile ei) decit daca adoptam {1
perspectiva supra-na\ionala (rnodernltatea e coslllopolila. chiar
atunci cind pune In scena miturile tribului). Una dintrc eauzele
accstel situa\ii poate fi $i raptul ca:
b) obiectLIl explorarii, al cercetarii realiz:atc de/prln pOelia
modema e chiar ueeasta nalla Realitate, e JlIl1lea modemil insa$i,
omul in IUlllea moderna; 0 IUllle caracterizala. intre altele, prill
planetarizarea. uniformi;:area culturii $i civiliza\ICl dominantc
(Aceasl3 uniformizarc preceda c prel1lisa a ceca ce Ilumim
lobali/..are). se cxplid'i de ce:
C)
c) poe!ij l11oderni. care scriu In diverse limbi. au mal l1lultv
lucruri eomunc ell ccilalli poeri ll10demi decit ell anlecesorii lor. III
poetii prcmoderni care au 5cns in propria limb:!. Dincolo de arice
dislinqie. pe care trcbuie putem) s-o facern in inleriorlll poeziel
moderne. Mallarmc. Rimbaud sau Francis Ponge sint mult mal
apropia\ i (ca poeri) dc Gottfr'cd 13cnn, Ezra Pound saLi
e.c.cummings. dCcll de Victor Hugo. Lamartine san Alfred de
Vigny. La fel cum poezia lui Pound e mai aproape de cen a lui
Kavafis dedt de cea a lui Longtello\\.
Poezia 1l10derna e:-.prima .descrie" aceast3 noua Illme
(obiectuala. a senza!iilor. CUIlUraia etc.). Daea adaugam
dimensiunea exploralorie. ll$tiin!ifica" a poe7iei moderne. nu
pUlem ignora relalia noii paradigme poetice ell paradigma
dominanla in epoca modern3 cum 0 anallzeaza. inlre
I
II altii. Kuhn).
Paradigma Tn discu[ie va trebui sa dea seama de ceca ce s-a
I intlmplat in intreaga poezie modema. de la Baudelaire pina ill
I
zilele Iloastre (neexcluzind nici poezia lInui Whitman. Maiakovski.
'1
Ponge s:w e.e.cummings. dar nici pe cea a lui Mallarme. Tzara.
owell sau Enzensbergcr). sa unitlcc inlr-o strllctura
coeremil. demerslirile aparelll divergente ale poeziei modernc.
Pentru tlxarea principalelor elemente ale paradigmei poezici
flloderne ne - acum - inlr-o pozitie obiectiv mai buna decil
remarcabilii exegeti ai poeziei modernc: Marcel Raymond, Hugo
Friedrich. Cleamh Brooks. William Empson, Damaso Alonso ett:.
Nu numai cil beneticiern de cereetarile lor. dar paradigma in
cauza a devenit dominanta. s-a stabilizat. s-a norlllalizat
(terlllinologia e a deja citallilui Thomas Kuhn. din SlrLlcflIm
rev(J/lIliilor Dupa revolutiile poetice de la sfir;;itul
seeolului XIX rnai ales. din deceniile I - IV ale secolului XX. in
ultimii 50 de ani, poezia a inlrat intr-o perioadc1 de normalizare.
realilc1!ii se face in inreriorll/ /luii pcrradigllle. devenite
dom inanta. acceptal3 de loti cei care conleaza
realmenle, de marii poeti Illoderni. (Evidenl. existli in
continuare nenulllarati pocti - cititori - care lin mod
de a fn!elege. a scrie a recepta poezia, care line de IUl1lca
premoderna. fiindca, observa undeva Pound. dqi pUlem fi
10
cOl'ltempurani." ... t' ",dden! co 1111 lrJim ell (o/ii in epo..:u ").
Ral11ine. risclil de a face 0 cercelare nascuta moan3., care
sa nu fie altceva dec'il reluarea. reformularea. rearanjarea celar deja
jcris
e
despre poezia modema. Voi inccrca sa-I evil. pc de 0 palte,
priO ambl113 de a unifica modelele divergente ale poeziei
rno
derne
. pe de alra pane. prin demonstrarea fapllllui ca
Jemersul explOl-alOrili al poe7iei Illodeme nu s-a inchcial. ca acesI
c:fort de intelegere-exprimare-inventarc a lumil llloderne e in plina

Nu in ultimul rind. voi incerca sa scar de poncife prin
meritlilui modest pc care-I am. in fond. nu fae
allceva decit sa scot in evidcl1!a. sa tree inir-ull discurs diferit
\universitar?!) 0 paradlgma care deja e"ist3.. Exisll\ alii prln
poez.iile. cil prin leoriile dcsprc poc7.ie ale marilor Illoderni. lJna
diou'e lrasalllrile diSlinctive ale poezici modern..: lIind aceca ci1 ea
instituie In timp cu propria ei tcorie. comine teoritl.
De aceea. principallil meu sistem de refcrin\e leoretice II VOl'
constilui chiar tc'delc despre poezic ale poqilor moderni. Nu
numai pcntru ca adevaratul poel modern ce face (el
opunindll-se. aSlfeL modclului poetului inspin\!. care ..Ct"ceaz3
spontan" etc.). ci pentru a e\,ita. pe ell posibd. limitelc
abordarilor anrerioarc ale subiectlllui.
Blocaje deformari
o daHi adm ise prcm isele de Illai SllS. ca poezia modema are.
esenlialmente. 0 funqie exploratorie. ca eSle ireductibila la poezia
("<Ire o' preceda ;ii. tOlodaiU. coerentl\ in demersurile ei (chiar cind
accslea par incompalibile unul cu altul). sa vedcm de ce aceste
premise slm ignorale de cele mai Illulte ori alunci cind
analizata poezia modema. Sa identi ticam titeva dintre cauzele
blocajului rccepWrii ;;i in\elegerii poeziei ll1oderne.
I) ReflexIII de proleC{ie: reducereo necullosculU/lli 10 cun05Cut
ea mai evidenta e deja pomenita lendinta de a reduce
necunoscullli (In cazul nostru poezia modernal la cllnoscul (poezia
clasicil, manierista. rornantici'i etc.). [ un binecunoscut refle"\(
II
intelectual de protec\ie, de refuz al nonsemnjjicativului. Doz.a de
necunoscut, de incomrrehensibil pe care sintem capabili sa 0
nu e una foarte mare. Cum cei care au analizat poezia
au fost, in marea lor maiorilate. in cele literare.
mi se pare normal a lendinta lor de a explica noul, necunoscutul,
prin ceea ce mai bine. Dcsigur eu_ aici, voi face apel
la pattern-uri, la scmne. rc\ele de semnificarii, structuri existenle in
lileralura. Dar tara a ma limita la ele. Mai mult chiar, voi incerca sa
folosesc. pe cit posibil, modele din afara lileraturii. Mai precis.
modele care au fost elaborate pentru a expl ica fenomene care rin de
un all tip de - cunoa.;itere ma.i inrudita dccit se crede Cll
literalura de virf - anUme cea A presupune ca astfel
putem inrelege mai bine poezia moderna nu mi se pare mai
decil a presupune ea pori inrelege poezia moderm'i
prin cea clasica rOlllantica, manierista elC. De aceea mi-am
permis aceasta abordare ..diagonala" (cum ar spLIne Roger
Caillois), una care de la un pariu: sa intelegelll - paqial,
desigur, dar intr-o lumina noua - poeLia moderna pornind de la
teorii elaborate pentru $tiinlifica, folosind mijloacele
pe care ni Ie pune la indemina epistemologia moderna. Un pariu
nici chiar foarte curajos. Cllm am afirmal deja, citind ciliva
mari poe\i ai modernilalii, poezia e 0 forma de de
explorare a lumii Cll nimic mai prejos, mai pu\in .,$tiintifidf' dedI
Illatematica, fizica sau chimia. Ba chiar se poate sustine ca poezia
este centrala, suprema (iar poetul, ca sa-I citam pc
Rimbaud, "Supremul savant").
in limp, ne yom raporta la Realitatea pe care 0 cxploreaza
poezia moderna, la nOlla Ilime in care 0 data Cll care) se
poezia. despre care va vorbi/scne, pc care 0 va lransfigura.
Daca poezia Illoderna e profund diferita de, ireductibila la poezia
care 0 preceda, daca poezia moderna e preponderent exploratorie.
ceea ce da originalitate acestei poezii se datoreaza. in buna masura,
chiar acestei noi lumi, care. la rindul ci, e lreductibila la, diferita de
lumile care au precedat-o. Desigur. exista un elern Ulllan, ceea ce
face sa existe un etern poetic, dar acestea sint - se intelcgc -
dincolo de cercelarea de fata.
Nll inlelegem, automat. poezia moderna daca am inteles - fie $i
ill mare - moderna.. Pe de 0 parte, deoarece, nu toti oamenii
care au traitllraiesc in Europa :;;i America de Nord dupii J850 au
trfiiUtraiesc intr-o lume (obiecluala. culturala, menlala) realmente
ll10derna (a5 spune ca doar 0 minoritate a trail in ceea ce noi numim
modernitate). Pe de alta parte, deoarece poezia moderna, care esle
IllI doar 0 forma de explorarc a noii lurni. ci una de inventare a
acesteia (cil timp poczia se ana in centrul culturii, a explora lumea
n0 inventa nu se exclud. dimpotriva.). nu are cum sa fie un silllplu
..re11ex" al acestei noi lurni. Necunoscutul, care esle poczia
moderna, nu poate Ii redus la (prcsupusul) cunoscut, care ar Ii
IlllTIca modcll1a.
2) E(ecful de rrezel1fei:::ure 3) E(eclul de sera
pocziei moderne pe baJ.ll poeziei care 0 preceda este
'')i rezullalu! unui efect de prezel1leizare. Accasta raportare
(reducere) a prezentuilli sau Ireel/wlLli mai aprOpial. la LIn trecut
mai (in fond. unul milic) arc un scop niciodata
rareori :;;i anume acela de abolire a
limpului. Spatiul inlelectual sc vrea L1nul prin excelent8
supratemporal. de dincolo de "mode timp'. Efectul de
prczenteizare decurge din retlexul de proteqic deja analizat: a gindi
istoria linear. nl.! ciclic este 101 LIn mod de a-i da un sens. Daca ill
mOdelele ciclice, alemporale, sensul preexislli. In cde iSlOrice.
dialeclice. sensu I il ofera direqia sensul evo!uric'
evenimentelor Ded, fie ca avem de-a face cu 0 repetare. fie cu 0
evolu\ie, ceea ce se intimpla (se va intimpla) poate fi in!eles. poale
Ii ex-plical prin ceea ce s-a intimplat deja. Deci. poezia moderna ar
putea fi inteleasa, fie pornindu-se de la un pattern general al poezici
(exprimal deja in poezia premoderna), fie ca rezultat al unei
evolulii dialeclice :;;i/sau organice.
Multi cerceta.tori au tendinta de a nll accepta ca sislem de
referinta al evolutiei Iileraturii ceva din afara accsleia; pentru a gasi
coerenta semniticaliva. a unui moment literar, a evoluriei lileraturii
ei vor face apel- aproape exclusiv - lot Ia Deci,
efeclului de preLenteizare i se adauga ceea ce eu numi efectul de
sera: lendinta de a delimita anumite zone cultLlrale. forme de
expresie, de de a Ie izola pe cit posibil de celelalte. Alit
12 13
pentru a plltea - - controJa Intregul cimp l::',ilf <l
avea aceasta ilul.ic). elt pentru beneficia de 0 cOlllpeten\a
Illa\irntl (sau a avea aceaSla iluzie).
De fapt. efect de sera nu este doar apanajul celor
care stlldiaza lilen.ItLll'a. Una dintrc specificc lUlllli
lllouerm: (inclusiv a este aceea de a
subJivide. a sectorializa Realitatea (sau cimpul cercetaril). penlrll a
face posibila 0 cit Illai profunda t:x!1austiva explorare a uccsteia.
De aceca...i7.olarea literalurii cia scn7.alia unci sciemificltali
creseute a stlldiului ei. Mai inuit. un ascmenea demel'S part! a lua In
caleul una c1intre prineipaJele premise tcorctice ale lucrMii de lina.
3nume poc7ia rnoderna e 0 torm" de e:\plorare a realitalii. 0

Se ignor'd faptul ca poezia (Iiteratllra) nu e:\ploread\ doar ()
anumi({\ zona a Realitulii. poezia este esentiala - ca demel'S
cognlliv - toemai prin unel abordari secloriale a lumli, ca,
spre dco<,ebire de ea se raponeaza intotdeauna la lume ca 1<1
lin lnlrcg. Mai mull. se llita dt poaia nu nllmai cil. are 0 alta
Ctl universlil e:-ploral (diferita de cea a $t1inlelor .. norlnale). dar
Ull alt mod ue cornunicare. Parado:\al. dar tocmai astfel. prin
izolarea poeziei. 5e ignora spcci lieul acesteia.
De nllfeL nici macar .. propriu-zise" nu pot progresa fllra
apelul la un model. la 0 paradigm[\ care sa dep3.$easca zonele
res(rinse c\plorate de fiecare in parte. Revolutiile
afecteazi'i concomitenttoale $tiinte1e realmente vii. pentru ca aceste
revolutii din se bazeaza pe/duc Ia/slnt condilionate de
elaborarea unui <;upra-model. a unei paradigme. care e
supraseetoriala.
Dadl cxista un paradox al poeziei moderne. el consUl in aceea ca
paradlgma respectivci poezii e con\inut5 in chiar poezia moderni.'!.
o anali7,a a paradigmei poeziei moderne este, in ultima instanla. u
simpla cUll1va din exterior. a principalelor elemente ale
paradigmei, a structurarii acesteia. a fclllllli In care s-a consl;tlli
IC. Cum poc7ia se ana in cemrllilimbajuilli. orice lncercare de a Ll
analiLa nu poate Ii, in ultima instan!a, dedt 0 atit.
Inell. pentrll a aliI efeclul de prezellleil.are. cit
feclul de serA si paradoxul enun!at mai sus. va trebui sa facem apel
1:1 sisleme dc t1iscursllrl etc din "farn clmpului litcrulLllii.
.:art" sa ne pl:rmita sl1 depa$im "marginile" texlUllii literal': mOdele
analizc ale culturii Illoderne. analize ale Illediului ti7ic.
infonnalional. senzorial (chiar emo\;onal) mouern. ale mijloacelor
!loi de cOmllnicare a te\tlllui, analiza creator - produs -
receptor etc.
) Tiran;u J;sclirsuiui (s;srellllll circular dlO re(erinre)
Tcndin(a de a explicll poezia moderni'l e\c1usiv prin eea care 0
preceda este rezultatul a ceea ce 1111llli tirania discursuilli.
Coelenla discursului. rotunjimea analrzei devin mai imponamc -
Illai ales In mediile academice - decil adeevarea In SllbieclllI trala.
originalitatea profllnzimea cercetarii.ll Deja Cll 0 tnlreaga istone
in spate. discursul despre poezie creat propl iul sau spaliu. care
tinde - uneori - sa se Subslituie spaliulul literal' (poetic) propriu-zi5
um poezia lllodernA l$i este. Cllmva. suficicntA I$i conIine
teoria. discLirsul despre poezie - care e. repel. 0 parafraza - pare cu
atll mai autentic mai adecval eLi cit imira mai mull. pc cit posibil
la toate nivelurile, structura, modul de a Ii al discursului poetic
propriu-zis. Discursul despre poezie tinde sA irnite discllrslll poetic
la limiUi. sa i se sUbstituie. Pl'ctentie - aceca de a se <;ubstitui
poeziei - eu towl indreplaliti1. daca.pllnem, cum au lcnditl13
unii s-o faca. semnul egalit:l.lii intre discurs poetic poezic. daca
reducem poezia la discurs (unul ..special"' atit). Sc exclude exact
dimensillnea e"ploratorie a poeziei, cea care a tacut textul sa tie
cum e (un text nu se din sine. in sine pentru sine). A vedea
in poezie doar discursul poetic. inseamna a a reduce In pura
retorica. N-avem. arunci, decll sa ne intoarcem $i cuminli la
Fontanier.
>l<
Cele patru tendintc mai sus analizate au drept consecinll1 0 serie
intreaga de de/ormor; ale modelului (mai precis spus. modclelor)
poe:::;ei lJIodeme.
lata cileva deformari ale discursuri lor teoretice asupra poeziei
lnodeme:
I) Negarea, sau punerea in paranteze, a comunicarij,
Pornind de la accentele polemice ale lui Mallarme de la
14 IS
sublinierea, de catrc acesta. a necesitaJii de a explora limba - pentru
a se putea explora comunica realitatea - Hugo Friedrich
canea despre poezia modema pe ideea unei poetici
.. negative', a ..suspendi'irii codului". a refuzului comunicarii.
Roman Jakobson. alias Aliagrov. merge mal depclJ1e, afinnind cil
'unqia poetica e funqia reflexiva a limbajlllui, ca - in ultimil
instantii - poezia e autocomunicare. Aeeasla po/ilie. cea mai
spectacliloasa mai convingatoarc, rezulti'i dintr-o unilalerala. daca
nu evident deformatoare, leelura a textelor despre poezie ale
marilor modemi (ale unora dintre ei, de tapt). Mallarme. de
exemplu, e preocllpat tocmai de comunicarc.' de explorarea lumi'
i exprimarea aeesteia. Penlrll Mallarme. poezia lrcbuie "sa dea un
sens rna; pur I..'lIvinrelor /rihului", sa sporeasca comunicarea.
Cuvintele poeziei slnt nu .. aurocomunicare'. ci .. Semnele nuptial/!
Ie Ideii", lar Limbajul, care este " ... des(Q$urarea Verbullll, a ldell
sale, i'n Ex/s/en{a ", se realizealll prin .. cele dOl/a lIIonilesulri ule
Dlmha/ltlui Vorhlreo Scrierea, destinate r... ) sli se reuneasc(!
amindouo in Ideea Verhlllui' Vorbirea creind onalo![i/le II/crudlor
rin analogiill! sunetelor - Serierea marcind ges/Jri/e Ideii",
Scopul pOC71CI nu este de a genera ..irealitatc': aceasta Illl e - ca
.. tacerea" - dedI un mijloc. nu un seop: .. hazardul ;111'i/7.\' cUI'in! ell
cuvint, alhlll rel'ine lIeindoiu,\', adineauri (JCUni mo/iVll
(subl. A.M,), pen/I'll u conclude ca J1l1 rnai ex/std mlll/e dme% :jl
pentru a au/entillco /acereo". ..Tacerea" mallarmeana e. un
mijloc de ate apropia de csen!e. de a regasi Cuvinlul, pentru ca ...
.. !imbile imper!'ecfe prin lIceea ca sifu mui fflllfte, h{Jse$te cell
suprema... aceas/o interdiqie e voito dinadins ... (lcnfru a 1111
olunge so te cons/deri DUl1lne:ell ", Poezia e 0 aprO>drnare a acestei
limb; supreme; poczia .. supline$te defecliIl original' Llilimbilor".
A face din Mallarme un teoretician al rcfll/.ullIl comunicarii. al
lilef(llita\ii. tine de limitele noastre intelcclllaic de tendin!a de a
.. c1asa" poezia modema, Hugo Friedrich In Mallarme 0
iusti fiearc pentru a caraetcrilA poezia modern;i prin .. calegori i
negative" (sistemul de referiota, .,poziuv", liind poetieile
prcmodernc). iar Jakobson 0 justificarc penlrll a defini din
perspeetiva lingvislieii poczia (flira a inlra in coliziune cu idcca
centrala a lingvistieii saussllriene, cea a semnului
Iingvistic).
2) Ignorarea, sau chiar contestarea dimensiunii cxpJoratorii
a poeziei moderne.
Aceasta. spre deosebire de poczia ce 0 preceda. IlU numai ea nu
s-ar (mai) aclresa nimMui, dar nici nu ar mai vorbi despre lumea
.reala", POGzia modema ar Ii doar un .. joe secund", 0 ercare - prin
Iimbaj - a unoI' lumi imaginare, tara niei 0 legatllra ell realitatea. ba
ciliaI' opllnindu-se aeesleia. (A ici eo mica ,.seapare": chiar numai
opunindu-se realita\ii. poezia trebuie sa sc raporteze la aeeasla. sa
o aiba drepl sislem de referinli'i). Negindu-i-se dimensiunea
exploralorie, paezia devine 0 simpla chestiune de lil1lbaj. Penlru a
se ajunge insa la 0 asemenca pozilie teoretica e nevoie - aCUlll - de
c10uil operarii: scoaterea din diseutie a unei bune paqi dinlre poetii
seeolului XX (de la Pound Brecht la MaiakovsJ...i Pavese)
apelul insistent (sau exclusiv) la afinna!iile lui Mallarme sau Rilke,
Dincolo de laptul eel eei in cauza repre/inta. dupa pi\rerea lui W. H.
Auden. ..ereziarhi" ai poe7iei moderne, este evident ca - eel
putin ill cazul lui Mallarme - (lvcm de-a face cu 0 lectura dcformata
a textelor sale teoretiee. Penlru Mallannc, poezia e 0 explorare a
Cuvll1lului/LlImii prin Cuvinl. Poczia, care pleaea de la un fapt
natural, se de reporlaj prin felul ill care se realizea.d\
lranspunerea, transfigurarea: in "rerwrfo; - {,(!veste,\'ti. exp!ici. ciliaI'
descl'ii ... ", pe cind in poezie realizezi " ... minl/nell de a /I'ClIlS[June
lin faptna/llral in a so aproape otinsa disparitie vibratorie conform
;(JclIlui vorhirii ( ... ) pentl'll co din el sa se desprinua. nestin;eni/a
de Irimi/el'eo La ceva com'ref sail apropiot. no{iunca Pll/'U ",
Aceasta .. puritate" finalil e rezultatul unui proces de explorare,
de deeantare a faptului natural. a RealiUl!ii. Q.e.d.
3) Ceca ce ar caracteriza, ceea cc ar unifica poe1.ia modernil
ar Ii contestarea poezici anterioare.
in felul aeesta apar ca definilorii penlru modernism. ca
fenomenc centrale avangardele eele mai galagioasc (dadaism.
futurism. suprarealism), 'ehiar daca se reeun03.5te ca. in cadrul lor,
eei care au urmat ala lettre manifestele respective nu au
creat 0 marc poezie.
Se ignora InsA., eli marii pocli moderni. afirmind ireduclibilitatea
poezie,i modeme. au pus in eviden{a importanta tradilici literare. au
16
17
I!J/ .)'1,
.. dezgropal-II". au .. reinvenlat-o (de la Rimbaud la Ezra Pound.
sau Lo\\el!. ea sa Jlu-I amintim pe exemplarul Constantin Kavat1s).
4) Proieclarea asupra poeziei moderne a unei perspective
J
exterioarc (de /0 perspecfivC/ lillgyistica. 10 ceu socia/-polifico,
psihm1Cllirictl. filu=vfic.:ii. religioustJ ere. ).
Nu voi insisla asupra acestor .. inva-,.jj". aeestor succesive anexari
(care merg de la Plehanov !a fonnala rusa, de la Freud $i
discipolii siti la Heidegger $i heideggerieni. de la Paul Claudel $i
abatele Bremond la Andre Breton $i T.F Marinetti ... ). Cum poezia
este un Illijloc .,tolal" de explorare-exprimare-inventare a lumii. e
normal ea ea sa POala fj cilita din lOale perspectivele posibile ... CII
condilia sci nil fie simplificafft. lI17idimensiona!i::;afQ. Conditie pe
care sper sA 0 respecqi eu. Dadi am pOl'nit de la premisa eil. putem
aplica poeziei moderne modele epistemologice. nu Inseamna eli
poezia moderna e 0 $tiinH1 oarecare, ca poate fi citita pina la capat
ca 0 ?tiinra Intre mulle allele.
5) Accentuare:l laturii tehoice a poezici moderne.
Ea s-ar deosebi de poezia ce 0 preceda prin noi mijloace. prin nOI
abordari ale - deosebirea ar fi una doar de .. tehnologie'.
6) Fragmcntarea poc'l.iei moderne, pc baza criterlului limbii.
Nu yom avea poezia Illoderna ca lin fenomen global. ci 0 stlmu
de poezii mooerne. fiecare fiind un moment din istoria poeziei
dintr-un allume spatiu cultural (0 anumita Am avea. deci. Lin
3n\lmit m()dernism In spatiul cultural francez. un altul in eel
german. altul In eel englez, ital ian etc. Chiar dnd se incearca 0
I,
generalizare. sislelllul de referinra. e intr-un anume spatiu cultural -
i
de preferinra eel franeez (vezi Marcel Raymond sau Hugo
Pricdrich). in stilul sau paradoxal. Wallace Stevens ne-a
avenizal ca: "Eng/em franCf?7;C/ sinr aceeuJi limba ".
7) Tendinta de tl deplnsa centl'lIl de greutatc al poeziei
modernc SPI'C inceputl.ll sau din secolul XIX.
Multi cercetatori considera .. non-moclernisla" poelia care nu ar
intra in schema construita pornindu-se de la poezia lui Baudelaire.
Rirnbaud. Mallanne sau Lautreamont. Poezia moderna ar avea.
deci, 0 anUllle configuratie (dara de intemeietori). iar tot ce nu se
acesleia ar fj altceva: avangardism, poslrnodernism etc.
Pozitie pe care 0 regasilll 'intr-o ciudata pripil1't clasificare a
18
pocziei de dupil Baudelaire, facuta de catre Nicolae Manolescll.
/\eesta distinge trei tipuri de poezie: modemiSf{i. oW711gordisfo
posfll/ode1'l1isrtJ. Ignorindll-se practiea unor mari poe!i ai secolului
XX. se presllpune ca llnii dintre ace$tia - cira!i mai ios - ar pUlea
nice parte concomitent din dOlla paradigme poerice diferite sau ca
ar cxista 0 .falic" in crea!ia lor. Fiindea. de excmplu. poezia lui
MOl1lale, din Oase de sepie e modern iSla.. eea din Caiet pe patr/{
all; nu Illai c astfel. Lowell. In Lord Castle Llmd of
t)l1likliness e modernist. dar in Life Studies nl! mai e. Daca la ei
la EJytis) arn putea vorbi de 0 evolll\ie. de 0 a
Illodemisnlului. mai grell se explica trecerca lui GOllfried Benn de
la poezia din volumul sau de debll1 Morg(l. care nu (prea) e
l110dcrnista (dar nici romantica, manierist:l. sau clasica nu c) la cc<t
modemisra (dupa detini!ia COmllna) din volumele de dupa 1916.
Textele. practica poeziei moderne sint cele care ne obi iga sa
incerc3.m sA gasim 0 paradigma care clemersll1'i apal'cnt
conrradietorii ale scriitor. Sa demonslram ca nu exista 0
..falie" Intre precursori (Baudelaire, Rimbaud. Lautreamont.
$i cei care scriu dupa 1910 sau dupa 1930. Pozitia
..reducrionista" ar lransforma poezia l110derna Intr-un fel de moda
(de tipul ossianisillului lui McPherson sau all gongorismului).
8) Tcndinta de a imparti poezia modern:1 in direc!ii distinctc,
dad nu opuse, reductibile la tipologii poetice deja cunoscutc.
Folosindu-se. cum atragea atenlia Pound inca in 1919, 0
lerminologie fnvechita.. inventata demult $i pentru a deserie
demersuri poet ice substantial diferite. paezia modema e - de
e:\emplu - vazuta. a avea trei direc!ii: una .. tranzitiva", care respecta
.. Illilllesisu)" ar corespunde poeziei clasiee sau (robm' planh-ului
din poezia trubadurilor; una "retlexiva. cenlrata pe limbaj.
anrimimeticii, corespul1zind lui fmba,. elliS Si unci paJ1i din paezia
romalllica; 0 poezie .. Iudica", de joe. de proliferare a
seillnificantului. corespunza.toare lui Il'0ba,. I'ic din poezia
provensala $i manierismllilli lui Giambattista Marino.
Daca acceptam cil poezia trubadurilor esle un moment distinct,
eli demersul ei e unut coerent $i unitar (vizibil pentru oricine, 13
at'jtea secole distanta). de$i (sau poate tocmai pentru ca) contine
'rohar planh $i lrobar ric trobor elus. va lrebui S3 acceptam ca
19
.,J--- . -....---
.
<I:-.eIl1Clh:a Clasi IIcal'i pot Ii faclIte. dar ill illleriorlll poc::lei lIIudL'ml'.
Doar poezia modern aare 0 functie exploratorie?
RrUlline intrebarea: doar poezia moderna are 0 func!ie
exploratorie. sau $i poezia care 0 preceda are fllnqie?
Raspunsul e ul1ul deslUl de complicat: da. poezia premoderna are
o fllnqie exploratorie. dar nu in intregime. mai precis nu toata
poezia premoderna. Pentru a Ifulluri lucrllrile, vom porni de la
afirmatiile lui Ezra Pound. profund clinoscator al poeziei
Ul1iversale. obsedut de rolul ..central" pe care poezia ar trebui sa-I
recapete in lumea modema.
Pound imparle poe\ii in 6 categori i: I) inven tatorii, cei care
descopenVinvenleaza noi fonne de expresie; 2) care nu
doar inventeaza la rindul lor. dar - asil11 iI1nd coordonind
invenliile inainta;>itor - realizeaza 0 sinteza; 3) epigonii, care
produe variante vlagllite confuze. in siajul marilar opere; 4)
au torii ..... care scrill mai mull sail mai PI/fill bine. inlr-1I1l wit/me
slit ... 01 unei anI/flute perioaJe ... "; 5) Belles Lettres ... " Jespre
care lilt se poate SpLme co all general u anl/mita (onna literara. Jar
care, fOll/!ii. 011 rallnat 0 al1lllllilO f'ormo literara "; 6) generatorii
de mode (gen Gongora sau McPherson) a carOl' (ormllhi
acopera nl un val suprafa{Q literalurii. pentrll purine secole sou
deeenii. Jupa cure se relrage, 1(lra a 0 inlluen{a realmenle ... ".
Tot Pound afirmil ca, in spariu1 cultural european eel pu\in,
poezia a fost "inventatlf' de doua ori: mai intli de poelii greci din
ecolele VIII - VII i.e.n.. a doua oara de trubadurii din Proventa
I..
seeolelor XI - XII.
I j
Dad la acestea adaugam ascl1iunea lui Yuan Chen (citat de L.
ukovsky in UII obiectiv): ,. Nu a mai existat opoi, limp de 17011a
seeole. aiei 0 prodllc(ie literara", ca pe cea a lui Confucius:
.. EJucalia incepe prin poe::ie. se inlare$le printr-o pUriare
adecvata Si se implineste fn ml/ziea" (citata de Zukovsky in
escul Poezia), ajllngem la urmatoarele coneluzii:
_ poezia este obligatorie pentru a putea ne orientam in lume,
pentru "a invata lumea";
- nu este obligatoriu ca s1'l apara poezie (notabila.
20
sCl1lnilicativa) in oriee cpoca; oamcnii se pot orienta foarte binc in
Illmea lor .5i eu poezia scristl CLI seeole inainte; insa,
,.. daca Illmea se schimba radical, c nevoie sa apara 0 nOlla
poezie, care sa ne ajute sa .,inviltam lumea". Aeeasta ..invenlie de
forme", de care Pound, e rezultalul explorarii .. expritmirii
_ inventarii unei noi lumi. a unor noi modalita!i de a trai a
in!elege - exprima lumea. Din (oate momentele istoriei poeziei.
doar pu!ine genereaza inventatori - cele in care e nevoie de ei.
Inventatorii apar la inceputul unor mari cicluri culturale, cind
de mediu exterior (obiectllal instiIU\ional) interior
(wltural, sentimental etc.) impun .. rcaparilia" poeziei. reinventarea
acesteia. Este, anlm, evident ca poczia lirica greceasca din secolele
VII - VIII i.e.n. (ea paeLia trubadurilor) avea 0 dimensiune
cxploratorie. ca ea, inventind noi forme poetice. inventa noi
,.obiecte" eulturale. noi ..ma.Jini de cl/vinre" (cum Ie nllme;;te
L. Zukovsky in Un obiectiv). La fel ... VOl' explora
lumea la un nivel care sa Ie permita .. inventarea" a ceea ce noi
numim capodopcre. Restul. indusiv .. Belles-Lettres" nu lin de
epoci Ie mari ale poezici, eele de cxplorare. ,.Belles-Lettres"
exploreaza ei, dar strict la nivclut combinatoriu, al limbajului
poetic, al obiectelor poetice deja inventatc/instituite.
Deci: poczia rcalizata de .. inventatori" de .. are un
caracter preponderent exploratoriu, eea a celorlalte eategorii de
poc\i nenumarati care ocupa sccolc intregi, nu. Putem, astfel,
impaqi istoria poezici in perioade .. fertilc perioade ..sterile",
impal1i poetii in .. inventatori", pe de 0 parte, in
..epigoni, autori, generatari de mode. Belles-Lettres", pe de alta
pal1e.
Penlru un istoric literal', care are oroare de goluri, a afirma
ceva inseamna a da dovada de 0 incorectitudine .. monstruoasa".
Oar dad asta e adevarul?! !storia poeziei europene e una in care
Sc sllcced perioadele de creativitate reala, eLI cele epigonice,
de eele mai mlilte mi. poetii nu Iipsesc. De altfel, ei sint intotdeauna
necesari: chiar cind nu mai inventeaza realmente nimic nou, ei
ll\cn!in 0 anumitli eomunicare eu realitatea, readapteazli,
vechile forme, introduc in ele euvinte. expresii noi etc.
Poezia e a necesitate permanentli, ehiar daca nu e obligatoriu ca
21
III liece seeol existe - IJ1lr-o anul11c cultllr<\ - un mare pot't: 'vdlul\
k-(\ fo:.t francezilor limp de sute tie anI. Penlru ca -
lundamemal - resplxtiva lume llli s-a schimballi111p de stlte dt' ani.
Gnd aparc neceSllatca poezlei') Slinpliticind:
alunci cind intr-o anull11Ul .. Iume"' se produce 0 l11uta\ic alit de
profunda incit apare inventarii unci noi lumi

Schlmbarile nu se produc in ani sau t1ecenii. ele nu sint cvidente
dedi alllnci dnd e;-,.pdmarca lor e imperativa, Poc7ia anindu-se in
centrullimbajului, fi1l1d .. lrmba;ul incorcuf ClIlJlLmmllf71 posibi/ d.:
nerRie (semnificu/iO" (Eua \>ound). rupcrca veehdor legilturi
(re)facerea altora noi nu se poate realiza (in limbaj, deci in cultllra,
deci in realitate) decil Iniprin poezie. La fel ca - de exe1l1plu - un
anume proces chimie. care nu se nu Doate avea loc
declt in anumite conditii.
intnlcit Slnt mai imlepllrtate in timp. putem inlelege mai bine
contexlele In care au fost inventate poezia (lirici1l greaca sau cea a
trubadurilor. Alit in primul. ell in al doilea caz.. lidea (sal! ceea ce
numim acum poezie) marcheazA a dcsprindere de eposul liric, e 0
afirmare a individualului ea diferil de colectiv. Arhiloh. Sapho
ceilal{i. ca Guillaume de Poiliers, Jaufre Rudel, Bertran de Born.
ercamon etc. - daca e sa-i comparam eu Homcr. Hesiod
sau epopeile medievale - 0 personala asupra
subiectelor care - semnifieativ - SInt cam dragostea.
razboiul. moartea, relaliile interumane etc. Evidenl ca \'Glori/e.
soIL/tide propuse slnt diferite: centrale pe corporalitale in cazul
vechilor grecL pe spiritualitalea in cazul trubadurilor.
Din ratiuni de demonstratie, am simplifical foarte mult, unnind
ca analiza mediului socia-cultural, a pro
v
ocarilor acestuia
(..challenges" e mai corect, dar e-n engle7.a!) sa 0 fac in detaliu
pentru poezia moderna. Oricum: daca au functie de
explorare-exprimare-inventare ca poezia moderna, lirica veche
greaca poezia trubadurilor au aparut In contexte diferite, all
rczo!val tensiuni diferite. De aceca poezia trubadurilor estC
ireductibilll la poezia antica, trubaduri n-au aparut .,din
neanC; unii dintre ei aveau chiar de poezia greaca.
latinll (dar prin filiera arabi\., bi7..antinll eventual).
22
,;ll"el ,kvinc lomprehenslbil de ce poezin mndel'lla e
ircductibila la POC/ld pree\.i:Slenta. nu poate II decit
pal1ia1 sau defOI mat pri rl prisrna pocziei (are 0 Poezi
!lind e:--plorarc-Illventare-c\.primarc. nu contea'l3 duar demergul
de a re-il1venta ::I te;-,.tlIlui (Iumii. realitii\ii). sC!u
folosirea (parpal a) lehnki. li provocarile carora
lrebuie sa Ie poczia. tensiunile pe care treblile sa k
rezoJve.
aiei. sa preciza poczia arc 0 fllnetie altrel nici
nu ar exisla. Dar ca IlU pome fi redusa la propaganda. nici la
placerea estetica. la de fecrU!"L , niei la euucatie (in scn.,lll strict). In
docere. Funclia soeiala a poeziei - nu trebuie sii ne fel'1111 de
.,intagma. fie $i nUlllai pentru c:1 aristocraticul T.S. Eliot nu s-a
spc:riat de en - e l11ultlllai iar dellnirea aceslcia Ill! poatt:
Ii inainte de a vedea ce a provocal poezia moderna. ee i-a
obligat pe oameni. 5:'1 (re)inventeze poezia.
Functia sociala a poczici nu estc in cpoci istoricc Jllerile.
i\laturi de provoearilc diferitc, Irebuie sa Ie
schimbarea funqiei sociale a poeziei 1n lumea moderna conslitll1e
al doilea factor care ar facc ea poezin moderntl fie esen!inlmenle
allfel dedi poe/ia care 0 preceda. fa se dmlru inceput altfel.
e conceputil dintI'll inceput pentru <I funqiona dil"errt;;i a a"ea alte
funqii. Ceea ce a .'?i continua sa in poezia modern:'!.
e Continua ei mctamorfoza (cel putin 1a nivel superficial). Dar nu e
vOl'ba decit de 0 norrnala a,it:cvarc la 0 lume care se schlmba de la
o 7j la alta.
in incercarea de a In!elege poezia moderna, trebuie s5 !inem
seama de factorul timp. Poezia rnoderna are. in eu cea
care dcscinde din vechea lirica greceasca sau din poczia
lnlbadurilor. 0 istorie foarte scurta. E extTern de tinrtra In ciuda
accelerarilor tutumr proceselor cllilurale. poezia moderna se alla in
aza .. inventalOrilor" (eventual) a .. - dcj<:l - apar
"epigOl1 i j"...aulori i"... Bet It:s- Lett res"... gcneratori i de mode'".
in pillS. datorita fenomen accelerare. c\ista 0
nUlla paradigma poelica. en IlU a fost stabilizatc1. normalizata decit
tirZiu. Si - eel putin teoretic - poate nrepusa aproape oricTnd in
disculie.


discu\ie.
In ~ t i i n t a de exemplu. unde revolutiile au avu! loc la sute (mii)
de ani. ultima rcvolu\ie - datind ~ i faptul mi se pare semniticativ)
de la sfir$itul secolului XIX. inceputul secolului XX - poate fi. in
principiu, urrnatli de 0 alta revolu\ie in urmatorii 10-20 de ani.
PARTEAiNTIr
PARADIGMA
POEZIEI MODERNE
A;.,.ioma n0351r11 - PO!!:;o ea np!ol'(/re - ne obliga sa analizal11 ce
dClerll1ina (n:::)invenlarea poeziei. de ce apar noi forme poctice. de
ce sedescoperalinventeazA noi zOlle ale
Poezia vine sa e"\prime 0 Ilime complel diferita de
IllmiIe anterioare. 0 Iume penrru intelegcrea-comUll icarca-
inventarca careia nu SIn! slificiente nici nici celelalte arte.
nici celelallc genuri Iiterare. Vom de1111 IIII eauzcle care detcnnin::l
aparilia poezici 1l10dernc. care 0 fae necesara: factori. din
ra!iuni de demonstratie. ii vom Illlpl1ni In doua mari categorii
factori externi - care se refera la mediul obiectual (uneori)
institu!ional, la relalia senzoriala Cli lumea. la corporalit31e. la
mij\oacelc prin care comunica oall1enii intre ei etc. - $1 factori
interni - care se refera la cultura ea sistem de SlrUCllIrarc-
in!elegere-e:-.rlicare a lumii. la relatiile simboliee ell ceilalli. LU
Ilimea, eu noi la psihologia individuali'l $i eolcctiva. la
relatiilc din interiorul cTmplIllIi lilerar. la relaliileTntre arte etc.
1!!,I<j
!I
26
FACTORII EXTERNI
Principalii faclori externi Sin! rezultatul revolliliei industriale
postindustriale (ea posibila accelerati! de revolu!iile
din din mentalitarea colectiva a anulllitor cOlllunita!i etc.).
t\ceaSla revolufie antreneaza 0 ri'lSlllrnare profundtl atit In felLd In
c(\re ne la mediu. cit In ll10dul In care simtim lr.1im.
Aceast<1 raslurnare nu este pereeputa eu aeLlitate decit de anllmite
spirite care gasese raspunsuri partiale. simp!ificatoare uneurL
alteori prea complicate. sau Hira limbajul nece<;ar pentru Ie
(OIllLlniea cum trebuie. eel mai adesea. 1.:,1 lumea in care
traim e una absurda sau ingroZitor de .. vulgara" provine $; din
It1capacitatea de a reaCliona corect la factori. Simplitlclnd
m<l:-.:imum. iata principalii factori eXlernj:
'chimbarea raportului natural/artificial
Pentru prima data In istoriu umanitt'llii marea l1lajoritatc:: a
membrilor unoI' intregi intr-o Ilime in care
obiectele fabricate de om sint. procentual. net superioare cclor
naturale. Traim. deja. intr-o Ilime artificiala. (in allllmite medii.
,,':-..tl'em de din epoca ale"andrina din Orielltlll
fenomenul amai c'\istat.generinJ0 ana 0 poeziecare
ne suna foarte ClInOSClI1. dar. aCUlll. avem de-a face cu lin fenomen
de masa). Unul dimre primii care sesizeaZi! accast<'i llllllatie
f'ullclamentaia eBaudelaire. EI face elogiul artilicialuluLpecare II
apune natunllului. Dandysmul lui Baudelaire a fost. poate. 0
poza. dar asumarea preeminenrei anificialului asupra
natllralului constrllirea. invenrarea lInlli mod de t:l tral pomind de
la premisa Illi se paresenliale.
Precminenfa. fie ea numai cantitariva,aIlicrurilorfabricate(ae
O1l1) aSLIpra celar naturale (facute de DlImnezeu), irnplica alta
I'e]afieelllllmea: reali!t:llea IlU mai edescifrata pentru ate aUCCYll
oi, ci descifrata pentru a fi modelata. Llicrurile nu mai sint (In
primul rTnd) semne. ci obiecte, care lrebule folosite. Nu
1ntimplator, dandysnllli elogiul artificialului merg mlna in I1llna
Cll salanismul persista nostalgia dupa 0 lume in care Illai
27
DllrnneZClI. III care 1:::1 e stilpin).
Preeminenta artificialului se extinde $i asupra rela\iilor
interlllllalle: celalalt devine un obiect (oroarea vizavi de reducerea
ornuilli la trup. de transfonnarea lui in materie atit, 0 intllllim de
la Baudelaire pl'na la Gottfried Benn - in poemele din Morg(i - sau
la Robert Lowell in poelllul Conumdorul Lowell).
Mai mult. valorile umane - inclusiv frumuse\ea, dar $; virtutea -
sint deplasate diospre exterior spre interior. Nici DUJnllezeu,
nici Natura nu mai ofera Modelul. ci omul care .,da de ceva nou",
inventia umana. lata citeva Fraze semllificative ale lui Charles
Baudelaire din Elogiul Machia;ullli: "Cele mai multe din eronle
fl/'ivitoare 10 /i'umos prol'in din fa/sa conceprie pe care seeolul
.\1'111 0 (lvea despre morala. Pe atund natura era {liato drept
temei, i::l'Oru{ !ji tipul u tot ceea ce eSle hine 0 oricorei (rUlI/uset;
ell plI/inro... natura JIll lie im'a/a nimic sail mo; nJ,?lIc.. eu il
impmge pe om L1cida semenLiI. sa{ manince. sa-! {ina capti\',
su-! chlnuiasea... Treceli in revislG (01 ceea ee e.l'te notllml Si /7l
ve/i alIa decil!ucruri inspaimintatoore ... Virtutea, dimpofl'lva. csle
artificialii" (sublinierea ii apar1ine lui Baudelaire). Dar iata. in
eseu. negarea mimesisului. tot in numele artificialulul:
..... piellll"lJ ohra::'lI!ui nil trehllie folositti in scorlll vu{gar,
nClIIarturisit. de a imita notllJ'tJ {lura a nvali::a ell rinere{ea ...
'ine or ind,.6::ni sa-i alribllie arlei runeriunea steriliJ de u ImllO
nallJra''. in escul FemeiJe fete/e, intilnim asocierea ideii Je
frumos artificial eu aceea de modemitate: .. menirea sa
caute so explice frumosu! iniJuntru! modemiJii(ii (sublinierea lui
Baudelaire). (ortisllJ/) eLi pasillne femei (oorte
impodohite in(rumusetale eu ajuloru! a 101 soiLl! de c1reslIri de
spirerie ",
Modificarea ulliversului senzatiilor, a rela!iilor dintre
simturi
Modifiearca universului senzorial al omului' modern dccurge
direct din preeminenta artificialului asupra naturalului. in prim111
rind, posibiJitatea de a Fabrica un mediu artificial permilc
favorizarea unui simt in defavoarea altuia (eel favorizat. de obicei.
c vazul). In al doilea rind. simturile sint ..satisfacllte", dar
conditionate, prin folosirea parfulllurilor. rujurilor, deodoranlelor
de tot felul. a crellleJor. etc. Praclic, universul
oll1ului modem este pUlernic, daca nu <lecisiv. diferit de eel a
olllului cpocilor anterioare (cu excep(iile - elila chilleza.
lexandrina etc. - an'itate deja mai sus). Sernnificativa este
generalizarca acestei noi lumi de senzatii. care se substituic
senzatiilor naturale.]) C1nd poezia rnoderna exploreaza
ea cxplore1iZ3 $i noul univers al .. moderne". (0 mica
paranteza: intreg universul figllrativ al poeziei premoderne _ baLal
pe un sistem de imagini naturale - devine in buna masllra exoli
pentrll omul modem: sau. in ultim,\ instLln!1l., nu Ill<l; funqioneazi:l
deloe. Paradoxal, noi, modemii. sll11!im mai rudimental'. Scadcrt:a
sensihiliti1!ii olnului modern e rentltatlll inexistentci de core/alll'l
ohiectivi. creali in/prin limba. ai Iloului univcrs in care acesta
traie$te), Nu intimplator. Fernando Pcssoa. unul dintrc poe!ii
exemplari ai Illodernilatii - aparem preocupal eu prinrilate de
cOllstruirea, confeqionarea de prefabricate umane. de heleronillli _
insisla. asupra importantei conslruind 0 intreaga. teorie in
jurul acesleia $i mergind pina In a lace din .. de(Jlusal'eu oten{iei
ciilre wll=a{ie" un criteriu de elasificare a poeziei. de la vcchii greci
la cee<l ce el scnzationi.sm,
Schil11barca modului I'n care e trait1\ realitatea
L.llfllca Illodcrna nu e pur $i simplu 0 lume in care artilicialul e
dOl1linant. Un nou univers al senzatiilor. ci $i un mod diferit de a
perccpe $i trai rcalitatea. Trenul, 3ulOlnobiJul. telefonul, avionul.
lelevizorul, radioul, computerul etc. dteva dinli"e prelungirile
tehnologice ale animalului uman, care iI modi fica in inSlan(a
elliar pe aceSla din urma. Realitate<l noastra - felul in care percepem
traim t;mplll $i spatiul - eSle una radical diferita de cea (l
Strillllo$ilor no::;tri. Nu doar ca omul S8 percepe pc sine ca pe un
dominator al obiectelor din jur ajunge sa se vada pc s8.-1
vad<1 pe celillalt ca pe un obiect. dar chiar este un all om. Care
0 alta realitate.
4
) Prelungirile tehnologice ale fiin!cl noastre
au largil Real itatea. au mod ificat-o fundamental. Relati i Ie
28
29
III
I
II
II
<:\ista Dumnezeu. in carc 1 e stapin).
Preeminenta artificialului se eXlinde asupra rclaliilor
inlerllmane: ccLalall devine un obiect (oroarea vlzavi de reuucerea
omului la trup. de transformarea lui In materie atit, 0 intilnim ue
la Baudelaire pina la Gonfried Benn - in pocl11ele din Morga - sau
la Robel1 Lowell - in poemul Comundorul Lowel/).
Mai mull. valorile umane - inclusiv fruIII usetca, dar $i virtutea -
sint dcplasatc dinspre exterior spre interior. Nici Dlimnezeu,
nici Natura nu mai ofera Modelul, ci omul care .. de ceva nou",
inventia lata cileva fraze semniticalive ale lui Charles
Baudelaire din Elogiu( Machia;ului: .. Cele moi mulle din erorile
pril'i/Oore la (nllllos (1rovi/7 c!i/7 {alsCi cO/IC:e(1!ie (11! care secolul
.\10'1[1 0 uvea aespre morala. I'c alUnel nalura era lllulo are!,1
lemer. }i IIpul 0101 eeeo ce esre hine a oricorei (rumllser;
ell {l/llill{tJ ... l10fllru /1IJ ne il/m{a nimic Sail moi 1/1I!lic. ea il
impinge pe om sO-$i ueiaa semenu(. sa-I mOnince. sCI-l {inci coplh:
sa-I ch1/7l1iusco ... lh:ce{i ill revistii lot ceeo ce esle nul ural nil
veti alia decillllcnwi inspiiiminldIOare... Virlurea. dilllpolrivc7. esle
arli(iciulu" (sublinicrea ii apaJ1ine lui Baudelaire). Dar iata. in
eseu, ncgarea mimcsisului. tot In numele artificialulLll:
.. _.. piclura ohro:lllui JIll trebllie (olosilo in sco[1111 \'ulgur.
nemQrtlirisil. de 0 imito naillI'll (Jllra :fi a ril'ali:u ell IlIwre!ea..
Cine ur inani:ni sa-i alrihl/ie arlei !imc{lunea slenla de a ill/ilo
nOlura!"_ in eseu! Femeile fe/ele. intllnim asocierea ideii de
frumos artificial cu aceea de modcmitate: "usumindll-SI menireu sa
callie sa explice lrumoslIl iniiunlml modernilalU (sublinicrea lui
Baudelaire). (arrislll/) Cll eosillne {emei !oorlc
im{Jodohile $i in(runlllsetule ell aiulOru! a lor soill/ c!e clresllri de
spi{erie ".
Modificarea uni\'ersului sem.atiilor, a relatiilor dintre
simturi
Modifiearea universului senzorial al omului' modern decurge
direct din preeminen{a artificialului aSllpra naturalului. in primlll
rind. posibilitatea de a fabnca un rnediu artificial permite
favonzarca unui simr In dcfavoarea altuia (eel favorizat. de obicei.
e vaLul). in al doilea rinu. sim\urile sint ..satistacule", dar $i
condilionale. prin folosirea parful1lurilor, rujurilor. deodorantclor
de tot felul. a cremelor. lor etc Pract ic. uni versul senzatii lor
oillului modem este ruternic. dadi nu decisiv. diferit de eel al
(lllllllui epocilor anlerioare (eu exceptii1e - elita chineza.
'11t',andrina etc. - aratate deja mai sus). Selllniticat iva C$te
Cleneralizarea acestei noi lumi de sell7alii, care se sl1bstitllie
naturale.
3
) C'ind poezia rnoderna exploreaz3 rcalilatea.
ea e>..ploreaza noul univers al <;cnzatiilor ..l11oderne". (0 mic
inlreg universul figurativ al [)oeziei prellloderne - bazat
e un sistem de illlagini naturale - devine in bUlla muslim exotic
pcntru omul modern; sau. in 1Iltimt\ instan\tl. nu mai funqioncaza
deloc. Parado.-.:al. noi. 1110dernli. sil11!im mai rudimental'. Seadere
sensihiliratii omului modern C $i rezultalUl inexislentei de corelalm
o!>iecliVl, crea!i in{pnn limb:i. ai noului univers in care accsta
Nu IntimpHHor. Fernando Pessoa. unul dinlre poelii
excmplari ai moderniti1!ii - aparent preocupat cu prioritatc ue
conslruirea. eonfectionarca de umalle. de heteronimi -
insistil asupra importan!ei scnzatiei. constrllind 0 Tntreaga tcorie III
jurul acesteia $i mergTnd pina la a face din .. deplasoreo otel7riei
c:i:Jlre sen:orie" un crileriu de elasi fiLare a roeziei. de la vechii greci
pina la ceea ec el nUmC$le senza\ion ism.
modului 'in care e traita rcalitatec
1.I.lIllCCI modcrnfl IlU e pur simplu 0 lume in care artiticiallli e
dominam. lin nou univers al scnzatiilor. ci un mod dircnt de a
percepe trai realitatea. Trcnul. automobiJul. tclefonul. avionul.
tclevizorul. radioul, computerul etc. iata citeva dintrc prelullgirile
tehnologice ale animalului uman. care II modifiea in ultima inslllnta
chiar pe acesta din urJlla. Realitatca noastra - felul in care pcrcepcm
traim timpul spatilll - este Lilla radical diferita de eea a
Nu doar ea amul se percepe pc sine ea pc un
dominator al obiectelor din jur ajunge sa se vada f1(; $i sa-I
vada pe celalalt ea pe un obiecl, dar chiar este un all Olll. Carc
0 alta realitate.
41
Prelungirile tehnologice ale fiin{ci Iloastrc
(lU largil Realftatea. all modifieat-o fundamental. Rela\iile
28 29
inlerUl1lane sint direel afectate. dar e afectal 1110Jui in cart: Ill:
percepem pe noi Lll11bajul preexistenl e inslilicicnt pentru a
exprima ceea ce se Cll noi. Sin tern in plini'\. angoasa a lipsel
de sens.in plin absurd.
Sistemlll de referinta. Realitatea. e unul acceierm. astfcl incil
in sine devine 0 valoare. E ce vor celebra
ilalieni.5) LUl11ea in care lrliil1l ne suprastimllieaza. viteza fiind in
centrul aceslei supraslimulari. Consecinlele Llnlli asemenea
,I' fenomen yin sa se imbine ell cele ale factorilor externi analiza!i
deja: realitatea e simplifieata, toale simturile se sllbordoneaza -
I mai puternic vazlilui. eel mai rapid dintre ele cel mai ant renal
in decodarea prin simplificare a stillllllilor eXleriori (N\']
intimplMor. adaptarea la civilizatia induslriala la eea
postinduslrialf"l lreec prin alfabetizarc. iar e:'\lrern-orientalii - ell al
lor ideogral11e - par cei rnai adaptabili, mai eficienti in noul
mediu). Acestei noi lumi i se perfect ceea ce spune
Rimbaud in lIt/mimiri: ..... presse de lrollver Ie liell el I" formlile'
(sublinierea mea. A.M.); ell celebrn sa: .. deregfare a 11IIlIrm
slm{tlrilorl seJ1SlIrilor"; polisemia lui ..sens" din franceza
perrnilindu-i si:i puni1 in evidenla accasta legatura indisolubila intre
simluri sensuri. deleglarea primelor anlrenind - automat -
dereglarea celor din unna.
Rei fica rea
Consecinta a factorilor deja analizari - ca $i a unoI' faetori interni
_ reifiearea face pal1e din procesul de civilizare. analizat de
Norbert Elias in celebrele Civili'Z,u(ia moravllrilor Dinllmica
Occidentull/i. Civilizarea impliea un control sporit al funqiilor
corpului. a codilicare superioara a comportamentului 0 reducere
la maximum a .. naturalelii'".
pragului de sensibilitate .. publicil" (de fapt, impllnerea
ca esential a '"spa\iului privar') face ca .,rezolvarile anumitor
necesiUl!i ..naturale (de la nevoile tiziologice, pina la curalatul
narilor) sa fie pereepule ea jenante. Ele VOl' Ii izolate.
depersonalizate, (dacil se poate) ascllnse. Invenlarea $i impuner
ea
de anexe (gen lingura. furculila. cUlit) pentru hranire altele s-all
30
rcalizat - practic - la nivel ul el itelol abia in secolele XVII - XVII r
in Fran{a. Anglia, Germania. Italia :'>-all abia in
secolnl XIX in respeclivele lad (care - mdllsiv din aceasta
- se considerau civilizale!). ACt:asta reiflcare,
anonimizare ..dezanimalizarc", dacA pot sa-i spun astfe!. au drep
scop/rezultat posibililatea de a face olllul capabil sa sliporte lizic 0
aglomerarie de lipul modern (1n care dezodorinrea
generala. ignorarea celuilalt. convenliile elC. par abcranle. sint
;bsOltll necesare pentrll inhibarea rcactiilor Innascllte legate de
instinetlll leriteria!. de eel sexual etc.). Elogiul artifieialului, tacut
de Baudelaire. citat mai sus. e unul al reificarii - civilizatia.
ll10dernilalea devenind de nelnlclcs aceasta, Consecimcle ins
- in planul relaliei oll1ului cu Illmea Cll sine - sint Apnre
senzatia de non-realilale a IUl11ii. de anulare a ceea ceo in
[imp. se afla in centrul l1lodernit3!ii. anume a individualitatii.
Accasta senzaiie. de schimbarea 1ll0dllllli de
comunicare a infonnaliei in lumea modema. vine in contradictic Cll
face vllinerabiia ideologia dommanti'i a Illodernitarii. constrllila
pc idcea de distinctie, de separatic, de individualitlHe.
paradoxului pe care Fernando Pessoa 11 formuleaz3 aSlfel: .. Ce
inseamna lOoW lumea. ceilalli? ?ellfrll mine ({nota Ilimew) I1lI I!
Jedl un sillgur lucru ... N-olII CllJ10SCliI pi! nilllel1l. Deosebeam
uumenii linII I de celiihd, clim IJielrele ... Ei /Ill mi-all dal
niciodwo sen:o/ia co sim reali. nwi ales elml vorbeau."
(sublinierile imi apal1in).
Schimbarea modului de comunicare a poeziei, a informatiei
in general
AflatA In centrul poezia a fost influenlatii direct de
SUbstituirea de catre comunicarea scrisA indirectii) a comunicarii
Orale (directe). Ceea ce se uitli mai Intotdeauna. cind se
Poezia modernA eu cea care 'a precedat-o, estc ell poezia
prCtnodemA a fost una Iiricl. Formele inventate de vechii greei
trubaduri erau ale unei poezii care se cinta, care era reeeptatli
direct de eel caruia Ii era destinatll. Nu intru in amAnlinte. cert este
ca. 0 data CU impunerea scrisuilli. trebuiau invenlate noi forme
3\
poetice. Ceea ce face poezia modema, incepind cliteoriile despre
poezie ale lui Poe - allminteri un poet inca in siajul .Jiricii clasice".
Cll poemele In proza ale lui Baudelaire. Lautreamonl. Rimbaud
lerminind cu caligramele lui Apollinaire. poemele lui FrancIs
Ponge sau experimemele lui Pound, ale poeziei conCrete etc.
5
)
Modificarca relatiei creator-receptor; aparitin Publicului
lnloclIirea comunicarii orale cu cea scrisa, in special in mediik
cUlte, in cadrlll ..elitelor", amreneaza 0 modificare radicala u
relatiei creatorlllui Cll reccptorul Sall. Oralitatea presupune, pe linga
sincretism. un feed-back imedial. 0 presiune a receptorulul
asupra creatorului. Esentiala nu e. in clillurile orale. poelia.
obiectul artistic in sine, cit comunicarca - poezia putind Ii
modificata ad-hoc penlru a se realiza. spori comunicarea. In
creatorlll i;;i cel putin in mare, receplorii, are un contacl
direct Cll ei, imparta..5e$te acelea$i valori etc.
t
Paezia scrisa (Iiteratura scrisa) intra In relatie Cll ceca ce
Kierkegaard nume;;te PllblicuJ: 0 masa anonima fam chip) de
indivizi Icgali Intre ei de creator) doar atita limp ell dUTeaza
lcctura poeziei. !cctura care poatc fi intrerupta oricind, rara ca
aUlorlll sa 0 Nu eXlsta, praclic. feed-back. De-aici "p!cicereo
ariSlol.'rGticci Je (/ Jis[Jtcic(w" a lui Baudelaire, de aici
.. anlipoeziu". de aici binecunosctltii .. poeles maudit!>" etc. in
poezia greco-lalina sall In cea provensala nu existau poeli
blestemati. Acolo. Sau Ie placea publicu!. sall nu erai poet deloc
(sau, eel mult, un poel de care se ride. unul uitat aproape imedial),
Daca nu cxista realmcnte un feed-back. cxista insa altceva:
obiectul artistic - poemul. eel care ia contact eu I'cceptorul, cu
acest misterios teribil Public nu e poetu!. ei poemul. De aceea
centrul atentiei se deplasea7.a de pc comunicare pe labricarea
obiectului artistic. Poemul, afinna Poe. trebuie sa aibil rigoarea
unci formule matematice. EI este un corelaliv obicctiv in viziunea
lui TS. Eliot. 0 mica (sau mare) din cuvinte, dupa
parerca lui Zukovsky. In centrul despre roezie ale lui
Mallarmc se atla Cartea. inleleasa ca un instrument spiritual.
Cartca. "expanshme tOlalii a literel. trebllie sci ia dill aceas/Q -
32
Jirl'CI mohil/tale sra{iu. sa IJ1stiluie Ull ;oc: care - nilsa:ilieCUIII
confirllle tklizmea". Pentru Mallarme scrierea unei caqi
!ilbricarea acesteia Slnt consubstantiale: .. {ahricarea unei carli,
aceu mul{ime de semne care se VOl' raspindi in lume, incepe ell 0
/i'O:
O
". Relatia eu Publicul poate fl de doua feluri: .. pozitiva"
.!unci Cartea este ., Virginitole care. solitara, in (ala lronsparen(ei
IIr1el priviri rOlrivile, S-(.J imparlil co de la sine in fragmente de
c(ll1do (el/vim $i locere). sel11l1e nllpt/ale ate [deii':. Sau
are
,.negativa", Pliblicul neluind in seama Cartea atunci .. Carl ea.
lIl1de lrilielile spir/1lI1 pic! deplin nlullumil. in ca=ul L1nei
neinleleg
eri
... sClllUra de :gllJ'O cl/pei.oo: devenil impersonul,
voll/111III, 0 data ce le-ai despiirlil de e/ co autO!: 1111 eel'
(obligalOriu) apropiereavreunuicilitor".
Prin aten\ia care i se acorda, prin rolul decisiv pe care-I are in
pocl1lul modem se msi/wie (ca sti folosesc 0 formula
diferit de poemele premoderne [unC\ioneazil altCe!.
EI se subslilll/e . in fata Publicului - poewlui, de aici disparili
eloclltorie a acestuia (0 consecinta. logica evidenta a noului mod de
a se cOnlLlnica, de a exista al poeziei).
o alta consecinra importanta a generalizarii comunicarii scrise,
mediate de un obiect artistic (poemul. Cartea), este aceea ca.
poezia poate trebuie dezvolte latura
dimensillnea prospect iva. Cel pu!in In principiu - dar exista
exemple prestigioase. de la Emily Dickinson $; Baudelaire, la
Rimbaud, Pessoa sau Bacovia - poetul poate ..permite" sa
ramina. practic. necunoscul sau cunoscut de un cerc restrins de
initiat
i
, sa Publiclil (potential) doua saLl chiar trei
generalii la rind. 0 situatie cu totul inimaginabila. pentru poezia
premodema..
De aici, 0 mai mare libertate a autorului in raport ell lcxtul, cu
actlll de creatie la limita (cum sustine Mallarme), cu Publicu!.
Poezia permite (sau este obligata.) si:\. experimentez.e mai mull. sa
se nasca s;l existe in spatii limitate, pentru ea putind
sa nici nu ajung;l la Public direct, ci intennediat. ca de
virf de care vorbeam (fizica cuantica. materoaticile superioare.
biochimia etc.).
33
II
Inlocuirea informatieidirectedecatreinformalia medial.
\ '
a0 consecin!a a progreslllui tehnologic. aaparlll fenomenlll
1 11 de SUbsliluire ainfonl1a!iei directe (rezultatal contacluluisenzorial
11
eu Illmea. al contactuilli i-mediat Cll ceilal!i) de dme informalia
II
indireeW. din ziare. de la radio. televiziune, din caqi etc. Aceasta
schimbare a fellllui in care ne informam antreneaza 0 largire a
orizontului informa!ional. dar 0 aplatizare. 0 impersonalizare a
lui (mass-media fill1d 0 mediere. eeea ce impliea 0 intermedierc.
I
dar 0 cobodre a complexiUHii informa!iei spre mediu
II
ecepfol'l/or). Traina intr-o /ume artificiala. avem 0 a
acesteia mediata mereu de a/Iii. De aici primeidia manipularii
I'll 1;
(mai mult sau mai pu!in voluntare) a informa!iei. poezia
modema deja in joe, inca ,ntr-un mod decisiv. Poetii
:1 modern; sim poate primii care riscurile informatiel
intermediate: de la rimbaldianul "Je est 11/1 C/ltfre" (dacll realitatea
lh intennediat3 de altlil. eLI deja nu-mi mai traiesc propria
\
L1na a altLIia). la opozipa Poezie - Reportaj din meditajiile asupra
poeziei ale lui Mallanne. (Poezia e objectiva personala. astfel
csentialu. spredeosebiredeReportaj careesubiectiv impersonal.
dedderizoriLl). de la corelativLlI objectiv al lui TS. pini\ la
poezia (teariiledespre poezie ale) imagismului.obieetivismului. la
biogratismul lui Lowell sall Berryman. la pcrsonismul lui Frank
O'Hara...DlSpuri{ia elocliforie () poefU/!/i ". care"/asa ini/iofiva
Cl/vil1felor". despre care am vorbit deja aici vom mai vorbi -
Malarme rall1ine llnul dintre teoreticienii fundamentali ai poeziei
lTloderne. tiindca e printre prill1ii care au sesizat noua situare a
poezici in comunicarea jnterumana), un demel'S
fundamenlalmente ones!. a1 poetului care - spre deosebire de
mass-media, de jurnalisT - nu nl! 0
mediaza..
Mt::dit3!ia nSlIpra lllodalitalilor de comunicare asupra rolului
poetlllui ($1 al poeziei) in contracararea uniformizlirii,
I depersonalizarii manipuhlrii imaginii realiHltii, rnmine una dintre
1
lemele majorc ale poeziei moderne. penlru caaceasta.contraeararc
estelIna dlllirc cele mai importanleeOlllponcnteale sociale
aDoeziei: ..('ltv/mele fiporife SOli frol1smise prin fe/egl'o(1111 sin',
34
ellll
ifU
/
ii
.f{lld aliUI'II/e. Tara dect aSlIpnl I;mllllll ill clliOl mOlll 1! ill
ru /imbajul devine celmQi pUlel'llic: il15lrl/mel1l 01 pcrfidiei. chillI'
rc
til, dOell' d. poute - incil 0 dUlt; - sa desfac6 su sfWe fi/'elt:
/u ill care e prins 0//11/1" (Ezra pOlino).
sei
35
FACTORII INTERNI
in momemul In care lrecem la enumerarea factorilor interni.
atingem deja punctul sensibil. al modelelor cullurale ale
modemitalii. Cum traim incA In interiorul culturii moderne (chiar
daca In modernifufea lirzie. dupa Vattimo sau In posf11lodel'l1irale.
dupa Ihab Hassan, Lyotard. Eco&Comp). orice model al acesteia
am adopta. yom face - automat- 0 alegere. yom opta pentru unul
dinlre modeJele (concllreme Intre ete) din interiorul moderniUilii.
DRea pUlem cadea de acord asupra definirii celor mai
importan!i factori externi care au modelal lumea moderna.
seleetareaanumitor factori intcrni ignorareaaltora (din
sau fiindca ii consideram secundari. neimpOr1.aJl!i) reprczima. in
sine. 0 oPliune, ne angajeaza vizavi de un model sall altul al
modemitalii.
Cum abordarea mea eL1na careare dreptaxioma ideeacil poczia
scanain ccntrulcxplorarii-cxprimiirii-invcnHirii modernitiltii.
ea in!elegerea poeziei moclernc in speciticul ei, a modalitalii ei de
a fune!iona constituie una din Caile Regale penlru Inlelegerea
culturii moderne, pentru abordarilor reductive
(tilozofice. sociologicc. economice. etc.). 1l1c1 voi
multumi si1 aduc in ciJiva factori intcrni asupra carora
exista - deja - un fel de consens.
DeoarececullUra ca fapt obiectiv individualitiltile care traiesc
intr-o cultura sint interdependente. e greu sa tragi 0 granita intre
ele. Dc aceea factorii interni sc refera la ambii - la cultura
propriu-zisa la individul truitor din respectiva culturi1 - chiar
atunci cind. aparent, se analizeazil numai nivelul general, cultura.
sau dndeanalizat doargenemtorul!receptorul de cultura.
I
Culturamoderna: 0 euHura de tip scmantico-sintactic
Ceea cc numirn cultura moderna este, in fond, cultura
oecidentala modema, care tinde sa se impuna i'ntregii lumi, care
devine un model pentru popoarele celc mai diferite. Meditaliile
asupra culturii (a individului in eultura) din spaliul cultural
european din ultimele 2-3 secole, chiar dacli sint inspirate,
.36
de contactul Cll eultura indiana, ell cea chineza $all
japoneza. de descoperireaAmericii de (re)descoperirea (in fond.
reinventC1rea) Antichitalii greco-latine (mai apoi <.1 Egiprului antric.
aSlIll1erUllli. afondului mitologie indo-european etc.), sintIlU doar
incel'cari de alamllri noua cultllra ce se n<t$te, darsint factori de
orientare structurare a culturii modeme. contribuie la
configurarea acesteia. De la Montcsqieu sau Jean-Jacques
ROllsseau. trecind prin Winkelmann. Goethe, Schopenhauer.
Kierkegaard, Marx, Spengler, Nietzsche pina la socioiogi
antropologi ca Marcel Mauss. Emile Durkheim, Max Weber
Pareto. la Freud. Jung sau Adler. la istorici ca Arnold
J. Toynbee sau Fernand Braudel intreaga istorica de 1<1
...if/nates "). la de la Saussure Jakobson la Hjelmslev.
ca sa Ilu-j cit1\m pe filozofii epistemologii din secolul XX. de la
Hcidegger Wiltgenstein In Karl Popper sau RudolfCarnap. toti
okra tllJ doar explicatii intr-lln anume domeniu. ci modele de
intclegere-lraire-semaminrearealitalii. aintregii culturi l11oderne.
NlI e lipsit de semnificatie, de exemplu. faptul ca 0 anumc teorie
economica a lui Karl Marx agenerat lin anul11c mod de ai'nte1eg
e
societa{ca, relatii1e intre oameni ca ea a slat la baza construirii
unci noi lumi. a unei Ulopii ..eulturalc in primul rind (practicile
barbare ale aeestuia fiind intotdeauna .. motivate" ideologic). care
cOlTlunisnlul. Sau ca teoriile lui Nietzsche au plltLil fi dezvoltate -
impotriva chiar a ceea ce spusese de altfel filozoflll - in
nazism. Sau c1\ psihanaliza adevenit nu doar 0 metoda de tratare a
bolnavilor psihici. ci 0 componenta rllndal11entala a cultmii
rnoderne; psihanaliza poate generateorii despre poezie. dar devine
un bun de prestigill(inAmerica.amerge lapsihanaliste, sall era.
semnul 1I1lui anumestatut social).
De aceea. in incercarea mea de a caracteriza clIltLlra
voi face apel la 0 tipologie carese vrea neutra.care - eel putin - nu
valorizeaza explicit lin anume tip cultural in detrimentul altLIia.
anume la c1asificarea lui luri Lotman din Studii de tipologie (/
culturii. Dupa Lotman, culturile sinl de 4tipuri:
I)Tipulsemantic.construitpc principiul identitlltiidintresemn
object, in care nu exista ceea ce Saussure arbitrariul
semnului Iingvistic. PentTu culturile de tip semantic, .. ta fnceplIl a
37
10.\/ CI/I'IJ7IliI". nu decil 0 unica rcalitale, care "e regase)tt
mereu ($i in tolalitate) in fiecare lucrll'sel11n ill
(conform principiulu, hologramei'l. rotul este vaJoros: cc llll est\:
valoros - adicil semniticatlv. legat de CuvlntJRealilatc - nu
(de tip semantic Slllt culturile orientale, cultul'llc populare. udlura
medievala cultllra greco-latina). Ol11ul are 0 semnificatle
absoluta 0 valoare asemenea). dar tot ce e:-..isU\ - lill1u crcapa
Divinitatii - are valoare ell omul. cu fiecare 0111 in pane
oamenii fiind perfect egali, .. identici");
2) Tipul cultural sin lactic. specific societ3tilor absolliliste
(Franla in secolul XVII. imperiu1larist in secolele XVII- XIX etc.),
se bazeazil pe principiul ierarhizarii-formalizarii: valoarea ullui om
a unei aCliuni etc. e data de locul in structllrl1. in Supra-semn
lerarhizarea lumii ($i a soeietlHii) e insolita de 0 desemantizare
semnului-in-sine. el cCiptltind semnificalie doar in raportuJ ell
Slructura-Semn. Tipul cultural sintactic impune un SlIlgur Semll.
care e dineolo de fiinle, obiecte elc. E 0 sistematizare, 0
rationalizare a tipului cultural semantic 0 exacerbare a lui).
parado>.al. In numele pragmatismului, al eficientei;
3) Tipul cultural asemantic asintaclic e un produs al
ginditorilor englezi din secolele XVII - XVIII (illlre care Hobbes.
Locke. Burke. Hume, Swift etc.) al discipolilor continuatorilo"
lor. ilumini$tii. in special cei franeezi. Ei descopera ea sistemele
I cultllralc sint conven\ionale, acestora opunlndu-li-se Natura. eee
II
ee esle innascut in fiecare individ. De la Swift ta Defoe, eu al sau
RohinS()11 Crusoe, pina la Voltaire Jean Jacques Rousseau, ell
Emil, sou despre Educa{ie. ni se propune un model cultural care,
denuntind convenlionalul. propune "naturalul" (pe care-I afiam in
bunul salbatic sau in copilul inca nedefonnal de catre educalie).
Mutatia prineipala, in eLi/lura europeana, s-a faeut prin aeest tip
cultural. eel care .iustifica motiveaza filolofic (oferind bazele
unei eulturi specifice): a) individualismul; b) egalitatea intre
oameni; c) desacratizarea lumii; d) ccntrarea discursuluiJ
culturii/lumii pe fiinta umana (nu eea concreta insa. ci pe acea
t1ctillne care e "omul natural"). Un asemenea tip cullural nu poate
rezisla Insa foarte mull; el a fost inlocuit de:
4) Tipul cultural scm;wtico-sintactic, care este 0
de sotisticata. Individlll ramine in cenlrLl, dar el I1U in
1
e<llitalefcuhura dedi pendulind intre/pllnind de acord minllil1l
\ipuri cll\\llrale. atit semantice. elt sintactlce Fiecar
individ poate strllClllra (teoretic, tiinde:l. practie. 1n majoritatea
.:a7.l1rilor lucrurile sint simplitieate) propria cullma. E LIn \rilll1lf al
n}i\ idlialislnlllui. care - dincolo de conventii sau, mai precis, pnn
ek _ se poate abia ucum l1lanifeSla cu adevarat. Cum ar spune
Baudelaire ,,1111/l1ll1 orlif/ciallli i(l {JOOIe permitc sa tii til III.slIli ",
cul moderna este - devine tot mai mult - 0 concretizare a
wra
tip culturaL Individul are la dispozit
ie
0 mul\ime de
informa\ii de coduri. de modele. El poate opta defini\iv pentrll
unul dintre aceste modele. dar. astfel. iese (cum va) dll/ joe.
(liiturn lIloderna e mereu agitaUi de balansul intre ce\c trei lipuri de
cllilura preeedentc. care coe:\isti'i in ea (devcnind. la limita. op\illni
politico-sociaIe: de la semantismu\ religlo
ase
31
nalionalismelor. la sintactica tOta\itare. In care
comunismu\ e aproape ('I emblema a tipului cu\tural sintactic.
pinrJ la liberalisll1ul individualist sau la mi?ctuca "Flo,ver-power".
manifeslare clara a tipului cultural asemantlc asintactic). Care nu
duar dar se $i confrunti\. ca, in ultimA instan\a.
vrellnu\ dintre tipurile culllll'ale in eauza sa triumfe realmenle. Nu
numai pentru dl nu poate exista lip cultural pur. cit. mai ales.
flindca lumea moderna e prea complieata pentru a ft inteleasa-
exp1icata-modelata doar de unul singm dintre Ilpurile cu\tmale in
cauza. Aceastfl coe>.isten\a confruntare asigura de altfel $i
clinamismul modernita\ii. Cee.:'\ ce unii denlunesc moderniwlc
tlr/.ie. sau postmodernism nu este declt
confruntarii (eel pu\in aparenl numai in anumite zone
ale lumii) $i perpetuarea unei coexistenre pa$niee care - in fond - nu
mai are nici un haz. Dar. fie ca aceasta confruntare e deplasalu
dincolo de individ (care deville astfel iresponsabil apatic). la
nivelul grupurilo
r
, comunitll\ilor. statelor. regiunilor. fie. cum
avenizea:z1t deja Dodds in Grecii if(l(ionalul. avem de-a face
doar cu 0 aparenta aealmie, cu 0 epuizare, din prea mull
solisticare, \a Lin anume etaj al societa\ii/lumii/etc.. 1n timp cc la
baZi\ se 0 red\dere Intr-un tip cultural premodern.
Pentru ca recaderea de vorbeam se produce atunci cind $\
39
.38
fiindca IlU existl1 ulllimbaj. ulllllodel, 0 paradigmll care s<1 poat<1 Sa
dea seama de/sa ex prime comple:\itatca fenomenelor
dintr-ull anllme moment al unei civiliza!ii (in cazul nOSlru, cca
curopeanil, devenita nord-american-europeana. care tinde sa Sc
mondializeze - proces inevitabil, daea e sa-I credem pe Emile
Durkheim. care afirmase deja acul11 mai bine de 6 decenii ca
intr-un al1lllne spa{iu cultural nu pot coexista doua culluri diferite)
Tipul cultural semantico-sintactic, generat de factorii in disculie
generind, la rindul lui. 0 parte din sau eel pUlin
ampliticindu-i) este, pc de 0 parte, struclllrat de teorii care sa faca
posibila acceptarea acestei anomalii (care estc, ill ultimii instanta,
, !
coexiSlel7{U ullor tipuri culturale contradictorii, eoexistenil'i car
absolut necesara) ca pe 0 nonnalitate. Si yom lntilni aici alit
II dialeclica marxista. cit Supraol11ul nietzschean (modernitalea
mnd un necesar purgatoriu. inaintca realizarii ..societiltii perfect ..
sau apari!iei Supraomului). Sall. dimpotriva.. teor'ii care sa separe .
implicit sau cAplicil - diversele secloare ale culturii, iustificindu-se
astfcl coeAistenla unoI' tipuri culturalc opuse (unlll la nivel
economic altul, sa zieem. la nivelul crea!iei artistice propriu-zise)
in socictate In moment; sau care sa ll10tiveze $i s'
e>..plice 0 evidentA departajare/etajare fie socio-cullural& (In
interiorul na!iuni). fie geo-politicll. (intre natiuni care
lraiese in lurni diferite. slnt eontcmporane).
Pe de alta parte, diseurslllile eoncurente din imeriorul eulturii
semantico-sintaetice au Centre diferite, au propriul sistern de
generare, construqie legitimare. Nu mai existll lin discurs
central, caruia sa i se subordoneze toate celelalte.
pragmatism eo modalitate de a accepta pluralitatea contradictorie.
pentru cil .. ufja e mai eonvenabil. mai praclie ". Nici macar ceea ce
11l1lnim discurs pe Iinga faptul ca exist3 nu un discurs
$tiintific. ci I/Iai nJulle discursuri $tiintifice, nu mai e recunoscut ca
fiind central, chiar c1nd se simuleaza aceasta). Toate aceste
discursuri care se bruiaza unul pc cela.lalt, ne dau senzatia cll - in
fond - lucrurile aT fisimple, daca n-ar ex ista acest bruiai. Dar acesta
e prod us IOcrnai de tipul cultural sCl11antico-sintactic, e zgomotul
care funetionarea
40
Infilnirea dintre culturi, melting-pot-uJ cultural modern
Ceca ce se vede. aClll11 , eu ochiul liber - dnd e disclltam
despre ultimele dOlla secole - estc europoeentrisllllllui.
,.\dlca. altrel spus, cultura europeana a inectat sa mai fie lin sistem
d<' referinla ..central". singurul sistem de refel'inta.
Prin cultura europeana inielegem. in acest moment. acea sinteza
realizata timp de pestc 1000 de ani. dupa imperiulul
roman. in Yestul Europei.
Nu este aici loclIl sa analium cum s-a realizat aceasta sinteza, ce
elemente au contribuit cit) la structurarea ei. Vom spune doar ca
aceasta a fost 11111lta vreme 0 cultura de tip semantic, in perioada
Evului Mediu (a /a:ei aristocratf!. in tcrminologia lui Norbert
Elias). aillngiml apol 0 cultura predominant sintactica (in 10:0 ei
ubso/ulislii. cl/I'ialO)
Cullura curopeana. ca oricc cultum. se a ai lIns sa se
cvnsiderc singura .. (grccii iisocoteau pe to\i cei care nll
imcau de cultura lor .. barbari", slavii pe nem\i .. mll\i" etc.).
Celelalte mari culturi crall lie ignorate pur simplu, tie considerate
variante "impcrfectc" ale sale (sau eel pu!in .. imature").
ineeplnd cu secolul XY. 0 Cll marile descoperiri geogratlcc.
curopa de Yest a luat contact a inccpllt sa l'ela(1i tol mal
strlnsc ell cultllri de mare anvergura. Jar C'drcm de di rerite tie
cullura curopeana.
In pl"l1n1i instantil, <;-a accentuat dimenslllnea e'l:olico a aceSlOra.
Toate culturile neellropene au fost percepllte ca liind exotice.
(Prototipul scrierilor despre lumea e:-.tracllropeana, dafind din
Setollli Xl y. II MWOlle al lui Marco Polo). Dar. sprc
secoll1lui XVII $i la inccputul seco\ullii XVIII, apare deja ideea ca
ll10clelul cultural european nu e unicul posibil. mai Intii sub forma
sUblinierii conventionalilfl\ii fiec3rui model cultural aiei treollie
(itati in primul rind Swift, cu al Gul/iver. ca Voltairc ell
L'II/genll sall Montesqlliell eu Scrisorile persune).
apoi prin afirmarea univcrsalit111ii identit<1!il date lor
Il1l1Uscute ale tulllror oamcnilor (1a .IJ. Rousscau in
J:mile, OLi de ,'Edllco/ion).
1I1iminisnlui a{irmu ega\itatea principiala <l tuturor cultllrilor.
41
- de fapt - ele sinl vll.ZLIte ca diferile. ie/'llrht:(1le 111 funqie (I
asill1ilarea Ullor valori considerate absol
u,
.
specifice omului: libertate, egalltate etc. Cullllrile atlate eel
aproapc de valorilc .. care Ie deformeaz3 eel lllai PUlin.
sint - trebuic :.l't tic - un model pentru cclelalle. Europocenlrislnlll
reapare. sub 0 alta forma insa. Una "dcschisa. care race din
asimilarea celorlalte universuri culturale. dar $i din ..civilizarea'
acestora, justificarea pozirlei sale centrale.
Sfiqitlllseeolului XVIII inceputulsecolului XIX reprczinli1Un
moment de ma>-ima deschidere: e descoperita tradusa literatllra
indiana. se descifreazl't textele vechi egiptene. se rcdescopera
Grecia antica (nu doar Winkelmann. dar romanticii germani
englezi), sc traduc cele fOOl de lIop{i etc Ultimele doul't secol
eunosc 0 amplificare $i accelerare a procesului de eunoa$tere
innuentare reciprOCil. direet:i de cMre/intre marilc eliituri Cullur.:1
europeanil (eea euro-americanil mai apoL mal nOli cea
mondializata)fiind mereuIn frunte. tocmai prin aceastadeschidere.
rin efonlll de a asimila cit mai mult din marile culturi
eontemporane (dar din cele stravechi).11
Lumea noastra culturala e profund diferitil de cea de acum trel
secole. In centrul acestortransformari: t raducerca. Soar putea face
o analizA a ruptllrilor din diversele momente ale poeziei modernc
pornind de la ceo Gil. cum. de catre cine s-a tradus: fie din cullUm
indianl1. chinezl't sau japonezl't. fie din eeagreco-latinl't. ebraiea etc.
I
Aproape toti marii poeli moderni (mai ales cei din secolul XX) au
r
l
'
fast mad tradueatori. dar $i (re)descoperitori ai lIllor valori. zone.
II
cpoci culturale mai multsau mai purin ignorate. Pound atradusdin
poezia latina, din chinezi. japonezi. provensali etc.. a rcediwt
Beowulf. Pessoa a tradus din antieij greco-Iatini. din englezl't
francezll.. Lowell atradusdin greco-latinLdin francezL. $i Jista ar
putea continua la nesfir$it (primul mare traducatoral modernitll\ii'
acela$i Baudelaire,cu traducerilesale din E.A. Pac).
Intilnirea Intre Cliituri e.xtrem de diferite, care anterior se
dczvottaserl't practic separat, are asupra poeziei modeme dOUd
consecinte imcdiat vizibile. Pe de 0 parte, ofera mode/e. forme
oetice. perspective. l1lodaliti1ti de c.xpresie, pattern-uri poelicc
di(erile de tradi\ia europeana. care pOl fi folosile in explorarea-
42
, ril11area-invenrarea noii 11l1l1i. Pc de all(\. parte. orice Inlilnire
c"p. bl d" fi \ \ .
\l rlre. tn centru. pm elJ7l.( tNt tlcerl/. a ellUl In care
11l<
orrt
b . \. b I
I\ln a. 0 anUITIlta 1111 a. aaceasta de noU. de
I'ecuOl)SCtll. .AceasUI. reactieesteunacarenu poatefi ..
", ....cit prirl apelul In poc7ie(dcspre dintre poezie limba III
1"-,':. Il\oderna - G. Stein.:r Babe{). e5le
unJ dintrc provocante(chailengeslmaJore ale poezlel moderne: IllI
doar rraducerea dintr-o limba III alta. ci lraducerea ill intefiorul
limbi. - mai departe - .. tradllcereu" (trecerea.
tnlOstigurarea. fi;.,.arca) noilorsCllza\ii. sta.ri despirit. lelatii etc. din
ooua lumt: in limba. lnlr-o allull1itll. limbu vie.
i\uintlmplator. pentru un Ezra Pound, intilnire3 dintre culturi
ramIe culturale. specifica lurnii moderne. implicit. traducerea
constituie surse majore ale "progresului" in poezic, contribuie
la aparitia strllClurarea poeziei modernc.
Dcsacralizare<l lurnii
Tipul culltlral semantic eel sintactic prcsupuncau existenta
unui sistemde cu valoareabsoluU:I. situatIn afara omului.
Presupuneau ceeace Mircea Eliade sacru\. Sacrul esle eel
lared:t sens profanului. il legilimeaza. Parado7\ul (aparcnt) este cll
sacrul se a:lla undeva dinco\ode om. - in accla$i timp - includ
offiul, seafla in om.
Demonstrarea caracterului artificial. conven\ional al oricarei
CLllturi. implici\ sal! este determinaHi de desacraliz.area lumii. Daca
totn\ este conventional. iar .. nUlUra/li/ umcm" esingurul sistem de
pentrll in\e\egerea lumii. este evident ca divil1uL sacrul
sint ocultate. delegitimate, ignorare. Pentru ca. In principiu. daca
putell1 face din "omlil lIal1lral" un punct de plecare pentru
IInui alt tip de culturl't. IlU putem sa-I iclcntifidm eu
Divinitatea. necesitatea unei adiscursului de
acest tip duce la afirmarea indirecta a acestei - pentI'll noi -
11l1posibilitBt
i
, alirmare I.:are poate genera ideologii In care omul
este dislrusinnumele ideii de Om - vezi comunismul).
Deaceea. inlTllcit sacrul.careerasistemulde refcrin\aabsolulln
Clllturile de lip semantic sintaclic. nu mai este in cenlnl. acesta
3
(sacrul) cste - tacit - ignorat, se ascunde in prolan (formula i
ap<IJ1ine tot lui Mircea Eliade). Accastli oCliltare a sacrlllui face
..Iegitim" individllalismul modern. explica face aparitill
(!ii rolul de faetori dinamici, eentrali pentru sClirta vreme) a revallei
romanticc impotriva diviniUitii (vezi Byron, de exemplu) sau a
satanismlllui lui Baudelaire (acesta, in prefata la Fiorile riil/Illi
subliniaza, insa. eli satanismlll e un mod de a provota divinitatea
se arate, sa se manifeste). 5acrul ascuns i/7 pro/un expliea citeva
dintre asel1illniJe teoretiee ale poeti1or moderni. de la Mallarmc,
care vrea sa-i redea Cuvintului fOl1a puritatea originarc. pentru a
se putea re-erea Textul (Opera), la Valery. care vedca in poezie un
sllbstitut al religiozitalii. Sau fa Wallace Stevens, care - In Adagio.
afirma: "Poezia - e evident - (Ire pUl7ctul de plecare ill
cOlidianii (reala sail ireal6) ". Pentru ca - adaug eu - sacrul nu Illai
arc un limp <II sau un loc al sau. ci s-a ascuns in profan (in
cotidiana).
Desacndi7area lumii este una dinlrc provocarile majorc la <.:ar
raspllndc poezia moderna. Nu numai fiindca S<lcful se comunicil
(mai ales in tradilia in primul rind prin Clivint
abia in al doilea rind prin I\ct), ci tiindea poezia moderna trebllie
sa cxprime 0 Ilime rrofund diferita de Ilimea anterioara. 0 situalie
exislenliala cu lotul deosebiti'i (In masura in care existi'l. in eel
eultliraJe, un prag de crislalizare, de a unor fcnomene
.. ireversihile"; altminteri, in Antichitatea tj"rzie, au e\istat insulc
socio-culturale in care dcsacra!izarea era un rapt la fel de evident ea
in lumea moderna). Mai mllll, poezia moderna (artele moderne in
general) e de neinreles fari'l acest vacuum pc care a Irebuit s8-1
umple. Fiindca desacralizarea lumii produce un dczechilibru
major la nivelul fieciirui individ, provoaea ..lnfernul
(Nu intimplator Un anotimp in [n(ern al lui Rimbaud se vrea
deseriere alum ii modernc, un tel de jurnal, "Cllel'(J pagini hidoase
din carnetul meu de fnsemnari de (lin/a damna/a ') Intern care
are origi nca nll doar in "dereglarea futuror sim!urilor ", in faptul ca
traim intr-o Jume de scnzatii obiecte pc care - parca - nu Ie rnai
<;ti'lpinim. ei $i in pierdcrea sistemului de referinla absoillt, in
absenta (mai precis, ocultarea) Sacruilli.
., franscendenla goala:', de care Hugo friedrich. rClulta
lil1 delinirea Sacrului drepl Tacere Absoluta, drept Absentrt. Alblll
pag
inii
etc. sau provocarca (rnarcarea) aeestuia prin negare (de la
Baudelaire Lautrcamonl. pin1'l la GOllfried Benn). Dar ea
.. goaUl", constituie numai Il17ul dintre demerslirilc
pentru sacrului. pentrll identificarea acestuia; iar a
Illterpreta poezia moderna doar din aceasta perspectivrt inseamna Sa
exclllZi din ea (implicit sau explicit) cea mai mare parte a poeziei
111O
derne
: de la Mallarllle (carc identifica saerul cu CuvintulJ, Plna
la Pessoa (pentru care sacrul trebllie c<1ulat pornind de la senza\ie
prin .. anularea personalillJiii (woprii") sau Walt Whitman (pentru
care Lumea intreaga, identica <.:u Eul poetllllli. e sacra); de la
Maiakovski, Brecht atitia (care \lad in Proletariat pe .. eel
!"c/sfign;1 ") pina la W,e. Williams sau e.e.cull1mings, care caula
sacflll in 11Icrllrile cele mai umile. in cxistent
a
cotidlana.
)i in cazul desaeralizarii ILlmii, poe7.ia moderna ne obliga sa
meditam la aparcntlll ei pnradox: dqi extrem de diversa. ell
demerslIri lIneori ireduclibile. ea eSle - 0 simlim, e foarte greu
5-0 demonstram - exlrem de eoerenta, se distinge net de poezia care
o preceda. Rasplll1surile poeziei moderne. aparent divergcntc. dar
care se completeaza unul pc celalall. sint la aceea$i provocare, in
cawl de fal1i oeultarca (sau pierderea) sacrllilli. de unde
.,lfn;lOlea in Jivenilall?" a respectlvei poezi i. tot mal vizi bi Iii 0 data
eu lrecerea vremii.
Modificarea a valoriior socia Ie
o data eu implinerea l1lodelului cultural asemantic asintactic
apoi, a celui semantico-sintac\ic, se modifica fundamental
valorile in jurlll carora se structureaza soeietatea, ca relaliile
dintre indivizi. in culturile de lip semantic sau sintactic. sistemul de
rcrerintli este comunilatea, individlll avind fie 0 relatie "semantidC
ell aeeasla (el eSle comunitatea, arc 'in el toate valorile comunitatii.
parlca tiind identica eu intrcgul. confonn principiului hologramei),
lie una .,sintactica" (valoarea individului. semnificatia sa fiind date
de locul sau in struetura. sintaxa comuniUi\ii). Clnd sc raportea.za
(simbolic, dar pr<lctic) la comunitatc (societate) individul fie se
idcmifica eu aceasta (Tn cliitura de tip semantic), fie se
45
44
1\1
'j
I
.1\
II
subordoneaZ3 accsteia (1n cultum de tip simactic).
odata eu impunerea llloclelelor umlalOare. in cure sistemlll de
referinta e (-/rial' indil'ic/1I1 (.,natural, sau care manipuleaza. el.
codurilc. modelcle culturale). relalia acestllia cu societaten devine
(Ia nivcl simbolic. dar practic) una extrern de complicatii.
Societateaeste0 sumil de indivizi. legati intreei nll ,.semantic"sau
..sintactic. ci pe baza unei pure convenlii, pe baza lInui COtlfrcJct
sodal. Oincolo de aceSt contract. lIecare e libel'sa faca ee vrea Cll
el insa.aceasta libertateeangoasantadeoarece,adalaCLl ea.
apare - in existenta individului in lume - un spatiu desernantizat
(:jj desaerali73t. cum am aratat mai sus). Lin spatiu din care omul
vrea sa evadeze (vezi L) fnv;la(ion (IU sau EmbarcariOi
pour Cl'tJrere ale lui Baudelaire). fiindca e alienant. absurd (vezi
Becken, Ionescu etc.. dar T.S. Eliot saLi Frank. O'Hara). Evorba
de SPll{illl interior (ce nu poate Ii redus la sui1et, fiindcu spaliul
interior inglobeaza universul Intreg). care trebuie semantizat.
lrebuie deseris, exprirnat. De aici, atit Un anorimp in fn{ern sau
Ifumimjrile lui Rirnbaud. cit intreaga poezie suprarealistasalt 0
artc din poezia cxpresionistagermana (In special Trakl $i Hcym).
ai mult, acest contract social e fragil $i insllfieiem, individul
simtind permanent nevoia unei relalii mai apropiate. rnai puternice
cu Poezia lui \Valt Whitman sau Maial--ovsl-.j (dar cea a
lui bra Poulld. Robert l.owell, T.S. Eliot, W.H. Al1den sall Ted
Hugues.l vint': sa refaca. sa instituie 0 l10ua relalie simbolica Intre
indiviJ comunitate. De data aceasta, insa. explicit sau implicit.
sistemul de rc/erin{o nll //lui esfe comlln/fatea, d inclil'id/ll. Pentru
a vorbi desprc in numele celorlalti. poetul modern
despresine In numelesall (In aceSl sens. exemplari sint
oetii americani: Walt Whitman. Ezra Pound sau W.e. Williams -
eu al sau Patterson, careeun 0 comunitate,dar un individ).
oetul nu mai este un intermediarIntre divinitatc oameni, intre
cOll1unitate indivizi. el este eel eare exprima, exprimindu-se.
comuniti1\ii a Ilimii. el este lumea aiei nu putem sa nu
citam umplul poem Omul allui Vladimir Maiakovski).
La nivelul concrete dintre indivizi. in Illmea modema
intervin. in primul rind. factorii externi deja analizari (cn - de altfel
- la nivelul relariei concreteaindividuluieu comunitatea).
46
factori extern; sint insa ampli de nOlla perspectiV"
asupra relatiilor simbolice intre indivizi. ReilIearea. comllnicarea
intermediuta, modificarea relatiilor dintl'(,: sill1!uri, a IUl11ii
senzoriale obieetuale etc. sint vazute chiar ea un ..progresO',
deoarece traduc. In planlll realiHllii extcrioare, un proces deja
rcalizat la nivellil cultural (deaici triumfalismlliindescrierea 11I11lii
moderne elogiul al vilezei. inclusiv al rUL.boilllui la
Filippo Tommaso Marinetti), Poezia moderna este. totadata. 0
reactie de contracarare aacestei banalizari, desemantizari a relatiei
dintre oarneni. Daea - In suprafalil, la nivel social - nll eXiSla dccit
un foarte conventional contract, oamenii - care sint, in fond.
identici . pot comunica pe alte canale, inclusiv prin poezie. vazuta
ca 0 comunicare speeiala. ne-socializata (mai coreet spus. ne-
soeietizata). Fie afimllndu-se, ca la Mallarme. opozilia dintre
Poezie Reportaj, fie. ca la sllprareali:jti. prin scurtcirClIitarea
mecanismelor limbii care mecanisme induc
cOllventionalitatc in comunil:are. fie. In cazul prin
intermediul obiectului. descris .. cum e el ..... exelllp1ele ar
mai pUlea continua.
Descenlrarea individului individualizarea lumii
Cultura moderna. nascllta din tipul cultural asemantic
asintaetic. devenit apoi semaillico-sintactic. e eonstrllitl1 pe citeva
paradoxllri (sau solutii provizorii), intre care noua relatie a
individului ell lumea, eu realitatea (nu doar eea culturala.). Teoria
relativitl1tii alui Einsteinadevenitaproapeunanim cunoscuta(incit
pomenit<i pina in revislele sexy sau porno) pentrlt ca. dincolo
de adevarul fizic, ea exprima :ji modul modern de a vedea trai
IUlllea. Lumea nu mai are un centru. (Acest procesaInceput, deja,
ell Copemic sau Giordano Bruno. provocind 0 reaqie violenta de
aparare - aunui model cultural. in primul rind- din partea bisericii
catolice; tarn succes. pe termen lung), Lumea, In l11odernitate. nu e
doardesaeralizata indirect.dezantropomorlizala.darnici nu mai
are un ax. un sistem de absolul. Locul central atribllit
viziunii asupra Illmii. antreneaza un mic neajulls.
fundamental insa: descentrarca lllmii - .. de:;acurdatea IlIm;;-", 3J
47
II
liL'e Steiner - induce descentrarea individului (in sensul in
care individul, nemaiavlnd In afara un model centrat, nu poate
rerace - pentru sine - un model similar).
Aceasta descentrare, destructurare a indi vidual iUI!i i (tocmai in
epoca triumfului individualismului) constituie 0 provocare la care
poezia moderna raspunde diferit: tie prin a ceda inilWf/lIQ
c/lvinrelor. prin dispari/ia elOl.'lIf()/'ie u poefllilli (individullll) in
favoarea acestora (..cemrarea" real izind-o Textul). lie prin
oMeclivu/'e, prin anihilarca individualita!ii in lavoarea imaginii
oh/eclUlui (ca in imagism sau obiectlvism), tie prin aSlImarea
incoeren{ei, descenlrarii (devenite, pri'l chiar faptul ctl si'll "5a,
sisteme de reJerin!a, in cazul dadaismului), fie prin caulurea 1I/71Ii
siSlem de referin{G care sa nu fie nlci In individ, nici in lumea
"exterioara" la suprarcali$ti)
Diticliitatea (Ia Iectura) a poeziel Illoderne. senzalia de lips<'l de
structurare. atlt a fiecarui text poetic in parte, cit a ceea ce nUll1llTI
poezic moderna in ansalllblu. provin, in primul rind. dintr-un fcl de
blocaj psihologic. Fata de fclLIl in care e structurat individul
modern, poc7ia de calitate c - poate - cea mai .. (il11preulla
Cll 0 parte din proza moderna). cea mat fidelii oglind5 a acestuia.
Respingerea, violcnta lIneori. a poezicl llloderne (ca $i 1't1scina1ia
sccrcl(j pe care. in acela$i timp. 0 c:--crdta aceasta) nu estc altceva
dCclt respingerca chipulLli din oglindu (Una c sa ai.:cep1
i
teorclic
relativitatea spafililui a timpull/l, descentrarca propriei tJllllc. alia
e sa sim1i, sa pe propna piele aceasta relativilate).
Cum sistemlll de rcferinlfi este individllL in cultura modernj
fiecarc i$i constituie propria tume.
s
) Lumea. descentrata
relativil-ata. e. In limp. una individualizata. Asta 'insa. iarA.\ii,
doar teoretic. Penlru c,1 acest efort de re-colllpunere alum ii de catre
tiecare In parte e - pentru majoritalea - prea mare. De aceca oClmcnii
prefcru prefabricatele cit mai simple.
o alta caudi a Mit de ties atinnatci dificu1tati n poe/iei Illoderne
c ca aceasta ofera riecarui cititor posibilitatea de (re)construl
propria poezie. (BiM'inteles ea orice e 0 re-ereare a ICXIUlui.
dar poezia mouerna o[ern mult Inai putine indicii vizibJle
felLiI in care trebuie sa fie rc-creilln. lasa 0 mai mare Iiberlale
rcccptorulUl. Care receptor. derutal. in loe sa profite de acc;st spalit
de inventare a lumii. care e. lntrc altele. paezia moderna. se
imbufneaza 0 declare absconsa. ennetica, antilirica etc. - dintre
receptori parte. desigur, $i multi profesori!?!).
Deplasarea accentului de pc simbolie pe eoneret:
..chimbarea raporturilor artei eLI Si eu aetivitatiJe
practice
Una dintre consecintele majore ale impunerii modelulul cultural
asernantic $i asintactic, al cmpirisl11ului $i iluminismului este
schimbarea raportului Intre simbolic (semnifieativ) conCl'ef
(practic). Daca, pina in sccolul XVI [1. nimic nu avea valaare. nu
era esenlial, nu putea Ii model, daca nu avea 0 anumit
semnificalie. daea nl! era ineadrat intr-un sis/em de simboillri, de
atunei incoace. eu toate contra-Illi$carile sub toate deghizarile
posibile, nimic IlU mai are valoare. nu e vazut ca esenlial, data nu
are 0 utili/a/e PrGClica (fie ea cit de indepartara sau de himel'ica).
dac<'\ nu instituie 0 5chimbare vizibila, masurabila. (dac<'l se p03le) in
modul de a trai al omului.
Cultura, v[rzuU1 ca 0 conven!ie. nccesara in Ii psa de altceva mai
bun, nu mai este strllcturata In jurul unoI' valori simbolice. legate de
limbai in primul rind. ci pornindu-se de la - ajunglndu-se la .
omul biologic, CLl toate funqiile sale fiziologiee. Care funqii.
data educate, pot fi cuantificate, pot ti inrelese satistacute. Din
metalizic. ol1lul .. a deVel1lf concre/" (zice Bacovia).
Nici una din artele moderne nll a ramas neafectata de aceasta.
rasturnare. Cum nu a ramas ncafectat nici raportul dintre diferitele
ane. Cele mai "practice" - sau care pot parea astfel. pot fi (acute sa
para astfel - tind sa devina centrale, sa Ie subordoneze, cum va. pe
celelalte. Alte arre (genuri. specii), Intre care paezia, daca nu fac
aliante. in primul rand eLI sfera tehnicii (vezi muzica clectronica
nu numai). sim marginalizate nu mai supravietuiesc in
pUblicului larg decit cu ajutorul unei arte .,centrale": vezi cazlll
vOllllllel or de poezii ale lui Char, Michaux, Tzara etc. (..valoroase"
prin gra{ica lor).
Poezia a pierdut cel mai muir. Aparent, insa. Pentrll ea
Illarginalizarea i-a oferit de a se mai In voie. de a
49
exploraiinventa intr-o libertate aproape totala. Nu intimplator. ill
ultimele clolla secole, de fieeare data eind poezia l110derna a devenll
.,centrali'C. valoarea ei a coborit spre zero, pentru eil au intervenil
(direct sau indirect. sau criterii legate de
valoarea praetica a floeziei. cle intluenta aeesteia in modificarea.
transfonnarea unei silllatii concrete. Aiei exelll plele de poeii rnajori
ai modernitatii care, demersul poetic unar criterii
.. practice" (mai exact SPliS propagol1disrice). au ajuns sa scrie
poezii jjpsite de ariee valoare (din perspectiva modemiti\\ii!!!) sint
nesfir:;;ite: de la Maiakovski L. Aragon la w.B. Yeats. de la
Alexandr Blok sall Hlebnikov la Paul Eluard sau Tudor Arghezi

Reinventarea poezici in epoea moderna a fost posibila datorita
acestui paradox. care poate Ii :;;i mai pereepul daca - in fiecare
literatura importantil dill sfera culturala occidentala. - vedem care
erau gloriile poelice pentrll contemporanii aeelora care sint. astilzi,
marii poe!i ai modernirtifii, daca puncm in paralel pe Emily
Dickinson cu LongfeIO\v sau. invers. pe Sully Prudhomme ell
Stephane Mallarme (eekbru. in doar ca personai al unui
roman de succes).
Marginalizarea de care vorbeam a antrenat insa .5i alte
consecinte: a) Aceentul pus pc opo::ilia dinrre valorile spirilliale .F
valorile pruclice. de:;;i aceasta dihotomie I1U poate fj acceptata dedt
din ra\iuni didactice (Poezia a fost jUdeeaH1 dupa criterii exterioare
ei. Fie s-a negat valoarea practicil a poeziei, fie s-a accentuat pe
aceasta. poezia, in prilTIlll rind datorita dimensiunii eXflloratorii
a demerslilui sau. are atlt 0 valoare spirituala, elt una practica);
b) In analiza poeziei rnodcrne se insista asUpra graruilii{ii
demersului arlistie. fie prin scoaterea din context a unoI' afirma!ii
ale poetilor modemi, fie - pur simplll - prin deformarea sau
ignorarea constanta a pozitiilor teoretice ale acestora: c) FlInC{ia
soctala a poeziei (mai ales In cazul poeziei modernc) esle redllsa la
aceea de a rafina 0 anum ita limbil, de a menrine vie expresivitatea
limbii respective, sau de a fj un joc cu margeJe de sticHi, pentru
initia!i $i iubitori ai ..artei pure" (asta. bineinletes. dnd nu se
procedeaza la 0 reducere a poeziei la simpla propaganda, (l
propaganda. poate, ceva mai subtilfL dar atit); d) Poe7ja modern!
este anal izata Ignorindu-se aliI speci(iclIl 1l1711il in <:ore eo apare,
alft lipul de ('II/rurd in care l:,l'le Creal{l, cit relu(ia ei C'I cdelalr,:
ric.
Fiindca poezia modema nu este una perfect unitara: daca. in
secoluJ XIX, valorile practice (collcretul: piine. apa. vin) sint in
prim-plan (preilingire a Illodelului cultural asemantic asintactic),
de la incepuwl secolului XX ineoaee. valorile
dc\ in centrale. Dar moderna e tot mai mult in\en!ie,
proiectare. imaginare de rnouele posibile. pe care abic\ apoi
practica. cercetarea concreta. e}..perimentele yin Sa Ie confirme (sau
llLl).91
StiinTa de virf se apropie tot mai mult de modul de a fi. uneori
chiar de Iimbajul poeziei moderne. Nu intimplator. marii
rnatematicieni sau fizicieni. fie invidiaz3 poezia .. pellfl'lI fiJ1C(ea
IORicii ei i-mediate ". ca George Hardy. fie ajung la formuJari care
sint purJ poezje, ca Hideki Yukawa c1nd spune: "Ac(?nSIQ f1I'ohlema
u illlinirului e () boa/a ce rrebuie vindecmG".
Mai mult. trasat'urile specifice poeziei moderne. prepondercnta
dimensiunii exploralOrii a poeziei, nOLI! ei loc rol in societate
(difcrite de loelll rolLlI poeziel in epociJe anterioare). 0 apropie de
de virf.1 01 Ap\ icarea model ul L1i constilui rii impuneri i unei
noi paradigme intifice la poczi a ll10derna (CLI nuan!ari Ie.
precizarile coreetLIrile de rigoare) este justificata de asemilnarea
frapanta fntre modul de funqionare al eelor doua demersuri aparent
alit de diferite.
in plus. sa nu uitam, relaTia poeziei moderne cu publicul ei este
aselnanatoare cu eea a de virf CLI cei care beneliciazil de
descoperirile acesteia: la fel cum nimeni nu de exemplu, cine
a inventat compl.lterLlL dar toatil lumea a allzit de .,LB.M .... tot
nirneni nu a auzit de W.e. Wi lliams, foarte. foarte pLllini au auzit de
poe::ia beal de la San-Francisco de Ferlinghetti. Corso.
Ginsberg), dar toara lumea a auzit de .. The Bearles'.II)
in planul "funClionarii" poeziei, pina aCUm cHeva
decenii existau Illari deosebiri: ?tiinta era rezultatul unLii efort
cit de cll concertat, coordonat, existau institu!i i speciale de
Invatamint de cercetare. in timp ee poetul modern facea
deScoperiri in singuralate, invata pe eont propriu. Ceea ce antren"
50
51
() lenloare a progresului real. repetarea unor experienlc
de'iL'operiri deja !'acute de alIi poeli. Semnificaliv. insa: poezia
Illodernaa..copial"", la niveJ institutional.in!arilecelemai avansat
din Occident. de virf: cursuri, catedre de creative writing.
grupuri de crealie. sesiuni de lecluri. burse de (realie etc. (asta.
insA, abiain ultimii 30-40deani inAmerica. 10-20de ani In Franta
Germania. mai recent in Spania. llalia sau Anglia. dar deloc -
semniticativ- in tlhileincursde dezvoltarc. fie dinAfricasau
America Latina. fie din ESlUI Europei. eu exccp!ia U.R.S.S. unde.
insa, ..Inslilu/u/ de Li/erQ/ura ,. avea 0 funC{ie "praclicif': pregMea
literari). Modelul instiwtiilor americane legate de
invatarea. scrierea comunicarea poeziei II ind "iII', "Oberiu".
..0poia=" - maxima ironiea istoriei.
Aparitia de noj artt.', modificarca relatiilorintrcarte
Rela!iile inlre arte in epoca moderna au fost poate mai mull
infll1en!3le de noile mijloace de comunicalie. de progresul
tChnologic. decit de deplasarea accentului de pe simbolic
practic.
Nu voi intra in analiza 11Iulaliei semne/or. nici IlU voi detalia
felul in careapurilia fotografiei. acinematogral'ului.aspeclacolulu'
tclevizatetc.all innuentalarteleplastice.dramalUrgia. proza. Vreau
doar sa subliniez ca. in cazul poeziei. apari!ia succesiva aacesto
noi arte. nu a rnodificat doar relatia poeziei eu publicul. relari
poeziei eu celelaltearte dejaexistenle.ci amodifical felul in care
estc gindit textul poetic. felul In care eSte perceputa. inleleasa
.. realitatea". Imagismul obiectivismul au invalat multe medifind
asupra artei fotograticc (nu intimplator. textul fundamental al lui
Louis Zukovsky, intitulat Un obiectiv se deschide cu 0 delinitiede
dictional', anume: .. Un obiecliv (in optical - Lenlifa care s/rfnge
imaginea unlli obiecf Imr-un centru. Ceea ce este vi:a/ (Ex/ins /0
poezie) - Dorin{u a ceea ce este perrec/ obiecliv, dinc% de
orien/iirile, de parliculari/ii{i/e iSlOrice contemporane "). La fel,
vorticismul futurismul au fost direct influentate de
cinematograful inceputului de secol. Evident ca poezia nu a
incercat Ie eopieze sau sa se substituie aceSlOr noi arte. Dar a
in ele sugestii. puncte de plccarc pentru elaborarea unoI' noj
forme poetice. pentru inventarca unordiscursuri poetice originale.
nu intimplator. fllluriSlul Maiakovski a fost scenarist a
jucalIn tilme din deceniile 11 III).
Noile arte, generate de noi medii de comunicare. s-au instituit.
dintrll incepm. in provocllri majore pentru poezia moderna. Faptul
di poezia moderna nu se poale ..stabiliza", nu se "clasicizeaz1'l.", se
dalOreaza noilor artc care abia Incep se slructurcze,
elahoreze rafineze limbajul specific, sll produca opere (sau
capodopere). Putem chiarafim1a d\,dacarela!iile pocziei cu artcle
..c1asice" nu s-au schimbat in mod fundamental dispariti
legaturii evidente dinlre poezie Si muzica (practic a liricullli. a
pocziei cintale), relariilepoeziei Cll noilearteinca nu s-auclarit"icat
pc deplin nici acum. (Un exemplu: personismu/lui Frank O'Hara,
dincolo de alte surse, cste in mod clar 0 incercare de a rerace, in
c1mpul Si eu mijloacele poezici, ceea ce in televizillne se
"One nlan show").
Progresul(aparitia) noilorstiinteumane: Iingvistid,
psihanaliza,antropologie,sociologie etc.
Vorbind de relatia poeziei ell de virr. m-am refcrit
dclihcrnt daar la matematica fizica, pentru a evita ilmestecul
planurilor. Pentru ca una e 0 rclatie de la distanta, cu
eXilcle. alta e relaria Cll ceea ce numim umane. In faarte
multe cazuri poezia in cauza exploreaza, din unghiuri
diferite Cll metode diferite. fenomene. zone ale
realiUilii (..interioare' ..exterioare'"). De aceea yom avea de-a
face nu doar cu un fel de conCllren!3. ci cu influcnlc reciproce.
Astfcl - exemplul eel mai la indemina - suprarealismul se vrea 0
aplici:lre, 0 continuare a demerSllrilor psihanalizei institllie chiar
un .. ('en/ru de cerce{(]ri" J)rmiazu/" poe!i. prozatori,
antropologi. Ezra Pound dezvolt3, in
('llnlos-uri. leorii economice politice. Poezia minimalista din
Franta. a Tel-Que/-ului. e direct tributara teoriilor asupra
teXtl1lui elaborateincadrul respeclivei
rara a intra in detaliile relatiei poeziei eu umane (mai
52 53
ales CLl cele aparure in llltil1lul seeal). putem constata ca l11drea
poezie llloderna din seeollll A7X orienta! efortlll exploratnriu.
ell prioritate. in urmiHoarele direclii: individual
colcetiv) (vezi Rimbaud sau Lautreamollt). poezia ca .,ObjeCt
fabricat". ea "mecanism". ,',formula" (vezi E, A. Poe) rl'latia
poeziei eu limba (limbajul)(vezi Mallanne,).
odata ell aparilia impllnerea. la inceplltul secoluilli XX. a
\Cll Freud. Yung, Adler & camp). a leoriei !itero/urii
(in special la formala rusa) a lingvis/icii modern!?
(sallssuriene post-s311ssuriene), poezia rnodernaaavuL vizavi de
aceasta .,incalcare" a tcriloriului abia (re)descoperit. urmatoarele
reaqii: fie .. se rep/ia::.o" in alte zone. fie .. se Slibordonea::.{(
(aparem) noilor umane (vezi eazul eel al
francezi eontemporani. cita!i mai sus). fie neoga
competenla, rQstLlI aceslOr9tiinre, ill teritorii unde singllra ..
(inefabila, ar spune G. Oilinescu)care arc instrumente!e necesar
discursul suficienr de complex pentru a Ie putea explora
e"prima este paezia. Aceasta din urma reaqie explica - panial -
de ce multi poeli ai seeolului XX c1iiva din marii lor
prcdecesori, rccunoscuii caatare din aceastacauza)s-austraduit
sademonstreze(saudoarau afinnar)capoe=ia - in special poezia
:
\1 moderna- es/e 0 spLIne ciliaI' ca multi dintre ei, vorbind
despre paezia prezentului ciliaI' a viitorului), vedeau deosebirea
dintre ea poezia care a preceda til ciliaI' aceasH\ trasatllri1
specifica: poezia moderna esre una prin excelenta experimentala.
explorarorie...$tiinpficli', lata ce seria, til 1918. Guillaume
pollinaire in manifestul-program Spiritul non poetii: "Sa
explore::.; reali{(Jtea. sci 0 cau(.i otil fn domeniul elnicuilli, de
exemplu. cit $i in eel 01 imagina{iei. ;ata principalele Ircisotllri ale
acestui flOIi spir;t... Spiritul nOli at/mite deci experien(ele literare,
clliar pe cele hawrdate, uneori aceste experien(e sfnt prea
jl pu(in lirice. (sub!. A.M.) lala de ce lirislnul nu esle dedI 1IJ1lJ1
di!1lre clomeniile poe:riei de astiai. care se mul/ume:j/e adesea CII
cerce[("jri, eu explorciri, (ara sa se preocupe sa Ie dea 0 anumiul
semnificatie lirica." "
54
ACTlUNEA RESTRiNSA
r.actorii analizati plna acum eel' oare 0 nalla poezie? Teoretic.
oal11enii pot tfai in lumea atit de diferiUi de ceea ce
I;UllOSCuse omenirea inainte. tara noua poezie. euatit mai mult
u cit unii poeti insist3 asupra gratuitatii actului poetic modern.
\,)rbese de .. put!zie pura ". de .. ph'icereo uriSIc)cralica de a
displacea ", decaraclerulexperimentalal poezjei.vazutaca "joe
secil/ld" etc.
Avel1l aiei de-a face eu dOlla aspecteale o.cestiunii".
In primul rind. luarile de pozitie ale poet
i
modemi
trebuie citite in comextul emiterii lor. nu trebllie sa fie luate ala
iellre rrebuie eoroborate unele eu altele. Aecentul pus pe
dimcnsiunea ..gratlliti1" a actului poetic atirma importan\a unci
abordAri ..spiriruale
o
, a realilatii a aetului de creatie. intr-un
cantC'{l in caredominanta este valodzareadin perspeetiva utilitu!ii
practice. illlediate a oricarlli efort intelecwal. Afirmarea
.. non-utilitMii" practice ::l poeziei nll este decit 0 reafinnarc a
specifieului actului poetic.
Teoreticieniicareau seosdin contexl nu au eoroboratintreel
propozitiile teoretice ale lui Mallarme all faclit din acesta un
apostol al gralllitiHii absolute a poeziei. Ctl un act ce existtl
In sine pentfll sine. De fapt, tespectivii teoretieieni I-au citit
inieles) mai degraba pe Huysmansdecil pe... Mallarme. Acesta,in
lex-tde saleteoretice,epreocupatde actiunea poeziei.careesteInsa
una speeifica. 0 aetiune restrinsa. cum el 0
ca .. lilel'alllra. alci, trece priwr-o cri:;,(/ deosebilil.
till1damenra{o" . .. el vrea sa restaureze capacitalea cllvintelor (a
poeziei) de a cxprillla pe cit posibil mai bine aceaS1a nOlla lume,
caracler;zata de 0... "de::.ordine sompllloascL. ". De aceea trebuie
sa ineerci ..sa do; lin sens mal pilI' cl/vlnlelor IribIl1Ili". Capacitatea
de a exprima noua lume. una care sa nu fie .. 0 simpla
paliivragea16", caresa nu poata. fi redusa la pragmaticul Reportaj.
estc necesari1 loemai pentru a acea ,.(lIIlc{ie de el1l1merare
faeila .... pe care mufrimeo i-o atribule" (ei. Poeziei) a
proiectarea unoI' lumi noi. virtuale. Dar apropierea de esente.
Illaximum de posibila. "versul. din perspec/ivti
55
/illl.l'O/idl, defee/ul original' allimhilor ...
Aclillneo reSfrinso a lui Mallarme IlLI e in nici un caz un joe. E
lin demcrs de restaurare a capaciUitii expresive a limbii (prinlln
poezie), de redefinire a 10clIlui rolului poeziei lntr-o societate
care pare a reduce tOLUIla util. in care orice aetillne devine sinonim
eu .. fic{iuneo lInei strailicitoare. continue rostogolm'.
Poezia are 0 funqie mai importanta declt cea care i sc atribuie de
obicei, in manualc. De aceea, c vital sa nu se uite esenta sensul
demersurilor ei. (Aproape toti poetii modemi opun "oc!iunea
reslrinsa" a poeziei, functia ei de cxplorare inventare, funetiilor
poeziei cum Ie din perspectiva didaetiea: aceea de c10cere
aceea de c1e1ecfare).
faclodi interni extcrni. analiza!i mai sus, nu pot Ii ignora!i
atunci dnd Incerdun sa descifram propozi[iile teorelice ale poejilor
modcrni. Nu putcm Tn[elege poezia moderna daca nu acceplam
ipoteza de bun-simI ca ea a aparut in contexlul ,.noii lumi". in
relalie simbiOlica Cll aceaSla_
Altmintcri. daca pornim de la premisa ea poezia moderna e doar
rodul unci (r)evolll!ii interne a poeziei, va trebui sa eadem de acord
ca poezia modern::! nu este neccsara in lumea noastra. Nu
cine ar avea curajul unei asemenea cu exceptia celor care.
scrill desprc poezia moderna, 0 detesta. din (ot sufletul. Si 0
uetesta tocrna! pentru ell. nll in!eleg ce rOSI are poezia in lumea
moderna. Ei sint .. domina!i de ideologia utiluilli (cum
ar spline Mallarmc), care fae din studiul poeziei moderne 0
mcserie care, poate. viseaza sa fie (daca ar avea capacitatea
necesara) directori de companii comercialc. de de
publicitate etc.
cum am mai spus, faclorii interni cei externi se determina
se amplificA reciproc. ClasificariIe de mai sus au fast /acme doar
din necesitAti de demonstratie. pentru a sublinia, dnd a fost
cazlll, cit de legala este poezia moderna de transfonnarile care au
avut loc in societale in cultura in ultimele doua secole. Faptul dl
poezia a fOSI "rcinventata" in epoca moderna devine ell aHt mai
limpede daca punem in evidenta deoscbirile dintre aceasta lume
cele care au precedat-o. De aceea intrebarea "de ce 0 lume nOlla are
nevoie de 0 poe;dc noua?" coniine raspunsul.
56
Tendinla de a aborda unilateral poezia modema. de a propllne
rnodele reductive are radaeinile in chiar felul in care accaSla c
dcfinita; de obieei se are in vedere doar unul (sau 0 parte) dimre
factori i analizali deja. Poezia moderna este dctcnn inata simliltall de
tutalitatca accstor factori. ea nu poate fi inlelcasa pina la capat (In
unitatea ei Si in semnificatia ei) decit pe baza unei abordari globale.
,1\lltllinteri VOIll avea diferite modele ale poeziei, modele, care -
uneori - nici macar nu se contrazic. Modele de 0 mare subtilrtate
profunzime. dar care sufera de neaiuns: fie limitca7:i poczia
moderna doar la unIII dinlrc delllersurile ei, fie lind sa simplifice
demersuri Ie poeziei Illodernc.
Enumerarea factorilor externi interni care modclca7.a lumea
modema. poate parea superfllla c1nd anal iz:im poezia. se
a fi absolul necesara. PrJlllul pas In apro:-.ill1area
fi:;ionomici poeziei moderne este examrnarea provocarilor carora
aceasta trebllie sa Ie faca fala.
57
REINVENTAREA POEZIEI
S-a spus despre poezia moderna ell nu mai intermediaza Intre
oameni $i zei. S-a Spus despre poe7in modern5 ea e antimimetiea.
S-a spus ell. e antipoetica. Ei nu ise mai pot aplica niei notillnilt'
c1asice de docere $i delecrare. In timp, demersul poeziei
moderne ediferit $i de eel al poeziei manieriste sau gongorice. Ea
nu Illai este niei 0 expresie a..silll\irii". 0 e:>-.primare asensihilita!ij
.. naturale", ca la romantici. Poezia moderna este atit de diferitade
oezia care 0 preeeda (de$i. nu-i poezia e eterna.!?!), Inch
prima tentatie este de a caracrcri:o prill CQrCROrii negarive, Cca
de-a dOlla fiind de a 0 reduce, intr-o forma sau alta, la poeric. la
ceeaceeste, in principiu, comlin poezici tuturortimpurilor, deci de
a 0 reduce la ceca ce se $tia despre poezie. Sau. in lipsa de alte
mijloace, de a 0 analiza pomind de la lingvistiea. filozotie.
anlropologie a imaginarutui etc.
II
Dar tocmai poe!ii moderni slnl eei care. in textele lor teoretiec.
lneerclnd sa defineasea noua poezie. merg Impolriv<l definirii
acesteia. prin raportarea. prin "redueerca" la poezia preexistenla.
Pentru ei, poezia Illoderna este propriul sistem de referinta. De
aiei afinnatia lor ea poezia Illoderni'l trebuie cilil1\ literal ("./'0/
\'Gulli dire ce qllt! dir. lirr(;mlellIenrc{ dans rollS les sens ".Arthur
Rimbaud: .. Callfos-llrile rreblliesc cirire li/eral ". Ezra Pound). Spre
deosebire de Dante. care - In De Vulgari Eloquelltia - recomand
citirea poezici la patrll nivde, poczia modernase incapatlneaza sa
propuna un singur nivel de Iectura (dar 0 infinitatc de ..Iceturi),
poel1llll nemaifiind transparent. ci opac; poemlll modernsc vrea IIIl
orelarill obiecriv, adica un nOli obiecr din realitatea
obieetual-culturaill.
Explicatia unei asemenea pozitii radieale 0 gasim. poate. in
Canto XCVI, al lui Pound: ,. Daca vom scrie door ceea ce am
in(elesl dmpul comprehensillnii /111 se va lorgi niciod% ". Poezia
modema nu este descrierea a ceea ee e inteligibil (sau ceea ce
,.simtim In mod curent). aceea ee e deja cunoscul, ei 0 explorare
aunorzonenoi, atitale experientei umane, cTt aleexpresiei. ,. Un
singur gfnd ne ardel Sadam de ceva nOli",scrie Baudelaire. Poezia
nu vrea niei sa copieze realitatea. niei sa 0 refaea in text, Iliei s1\-'
58
il1
vc
lc pe oameni, nici sa-i delecteze. nici SU-\ Llimea.... ca ell
capacitalea ei de inventie. niei sil cxprimesim!iri.ea vrcasa dea de
ceva nOli.
CAre sint dorncniile poeziei, eu cc rnijloace vor fi (de)::;crise
ceSlea, careelocul )i rollli poelului (ca pcrsoami. dar$i ea
Jc versuri) in aceasta aventura, care esle rela(ia pe care0 stabi
l:L1 puolicul. wate aceslea sint legate de jilllc{ia de explorore a
poe:iei modem!!. Daca exista 0 unitate a poeziei rnoderne.'de 1[1
Baudelaire plna astazi. daca exista un specific 31 ei. acestea
trcbuie pornindu-se de la premisa ea poezia moderna are -
eel pUlin din punclul de vedere al poetilor- 0 alta f'unqie dccit ec:a
pc care 0 avea poeziain lumea prC'modema.
Feilil in care este vazut3 poezia moderna. articularea $i
c0ll1l1l1icarea ei sint directe ale acestcl runqii (noi'?) a
pQCL.lci. pe care. provizoriu. am numil-o rUIlClia de explorarc.
poetidi moderna este 0 poctica a cxplorarii. AecasU\
c\plorare poate fi v:izuta de carre poet ea una obiectivi'l.
.. saL1 ca 0 explornre 0 aventurci (X: cont
propriu,o naviga!ie bazata pe harti secrcte.sau aIu\ellgle. Toate
delllersurile poe7iei modcrne. dincolo de diversitatea 101. ::tll in
COlnlll1 del?lasarel1Cel7fl'Ulllidl!grelllcrre01 demer!)/tlllipo(;ric' depe
ingenillt17 sall cxpresie 1.1 s('I7limen/I1lui, pe etplorare. Daci)
poezia moderna are multe in comUll eu poc7ia greco-latina. ell cea
provensala. eu cea manierista sau ell cea romantica. daca ail1Va\al
foarte l1lull de la aeestea. a preluat multe dintre tehnicile
acestora. nl! e mai pLllin adevarat ea ca e dij"erit orienta/a. are alre
mi:e dedtpoezia anterioaraei.
dimensiunea exploratorie caraeterizeaza $i distinge
poezia modema. ea nu este 0 e\elusivitateaacesteia.
AparentacontrazicereIntre fraza de mai sus demonstratia abia
flkuta dispare. daea abordam poezia europeanadil1lr-o perspectiVll
coreet1\.. anume. perspecliva propusa de Ezra Pound In Cum 5li
A. B. C.-lIl lectllrii. Pound demonstreaza aeola ca poezia -
spaliul european eel pUlin - afast "inl'en/oro"de doua ori: mai
Jntli la greei. In secolele VIII - VI Le.n.. apoi de provensali in
secolele XI - XII e.n. eel de-al treilea moment in care poczia este
(I'C)inventata este(artrebui sa fie) ehlarepoea m0dema.
59
De ce din nOli de ce acum? Argumentele principale se gt\sc,,1..
in uri<C?a dizlocare prod usa de factorii interni externi deja
analiL.at
i
, in faptlll ca IUl11ea moderna este 0 alta lume. Daca
putin asupra momentelor in care a (mai) fast inventata
poezia (lirica, preeizez acum. eea epica fiind permanent prezenUI
de la Homer Vergiliu. pina la Romanul lui Renarf. romanelc
Mesei Rotunde in aproapc tot ce s-a nllmit proza), yom constata
ca acestea aproape eoincid eu apari(ia unor noi lumi: cea a polislilui
grecesc, continual de urbea romana. lumca care sc n3$te 0 data
eu ceca cc numirn Europa (de Vest), in urma triumfului
$i a ceea ce. inspirat. Jean Gimpel revolu{ia
indus/riahi (/ Evufui Mediu.
Inventarea (reinventarea) poezici insote$tc exprim3 1l111ta!ii
profunde in madul de a trai In sensibilitatea oamenllor dm
anumiu! gnlpllri. comlllll/i'I!i. Am slibliniat acest lucm, deoaret;c
sensibilitatea $i modul de a trai pe care Ie e>-..prima i/1 momenflll
lor, atlt tiriea grcaca, cit $i poezia trubadurilor exprimau 0
sensibilitalC 0 calcgoric de indivizi strict minoritare. Daca III
secolele IV - III Le.n. Arhiloh, Sapho $i ceilalti devenisera in
Grecia in sfera culturii etenistice) modele. ei nu fusesera
aSlfel ell Irei - palru secolc mai clevreme. cind scrial! poemek.
rau, la vremea lor, e:-..ploratori, poeti care c\.plorau-inventau-
exprimau un nou mod de a fi at individului intr-o Ilime. La fel
pentru lrubadurii din secolele XI - XII, deveni!i, deja. In secolelc
XIV - XVI, .,clasici. E foarte grcu sa ast8zi, felul
In care erau receptafi de contemporanii lor poc!ii In cauza, putem
face doar eXlrapaHlri pornind de la ceea ce s-a intimplat cu poetii
moderni.
Sa 1111 uitam: poe-::ia I1wdernii 1111 are, Wac/ie:, 0 vechime moi
mare de un secof $i iumotalt!. $i, deja, Illu\!i dinlre poct
ii
moderni
au dcvenit (ceea ce numim) clasici. Nu trebuie sa faci
analiLc foarte amanun!ite ca sa sesizezi. de exemplu, ca Baudelaire
sall Rimbaud (care, la inceputul sccolului XX inca nu figurau in
antologiile ..serioase', lIniversitare) au clevenit bun uri publicc.
sintagmc, versurL alitudini ale lor s-au Joklorizaf'. sint reluate in
convcrsatie, in lexte de cafe-concerl ctc.
Dimensiunca este fundamcntala in epocilc de
60
(re)inventare a poeziei. 0 data eu realizarca atit a ..defri$1:Irii..
tcrenului. cit a inventarii de noi forme poctice (practic. roate
formele pocziei europene pre-moderne erau deja inventate in
secolul XIII). poczia nu nUl1lai Junc! altfel dedt in fazele
initiale, dar asuma roluri diferite. Orice ar spune tot soiul de
speciali$ti. daca e sa tim realmente onc$li cu noi $i eu poezia. marc
poezie arare in aceste cpoci de inceput (sau in cele imcdiat
in epoci Ie .. de sau atunci Cind ()
allllmi/o !i/er(J(lInj (cllltllrc'\) inn'o In eircuitlll european. Un
cxemplu: poezia franceza nu are niei un poet care sa se apropie
macar de anvergllra (elol' doi. intre Villon (sec XV) $i Charles
Baudelaire (sec. XIX). $i afirl1l aSIa de$i Imi plac unii dinlre poelii
Pleiadei (elegallll .. Belies-LeI/res ". cum ar spune Ezra Pound). ca
uncle dintrc plesele de teatru in versuri ale lui Racine. Cit desprc
Viclor Hugo. Vigny sau Lamartine. ei nu mai sinl, astazi. eel purin
pentru minco cu riscul de a se supara loti francofanii, decit ni$te
buni poeri didactici $i atitl2)
Revenind: {lo('-::ia modema IIU imi/a reali/a/ea. eo explnrecc(i
realita/ea, nil exprimii senJimel7le $i sen-::olii. eo l!xplorea:::t.i
seruimentele $i sen:::o{iile. nu ionglea-::ii ell posihili/Q{ile Iimbajl/I/li,
eo explorea:::1J II/ni/ell' limhaiullii Si tare mi-e
leama ca loti marii poeti, cel realrnente mari (.. inventatorii" $i
..lnae$tri j". nu .. epigonii". ..autori 1", .,BeJles- Lettrcs" sall
..generalorii de mode") all facu!. indiferent de epoca, exact acel<C?i
lucrll. In cillda faptlllui c:i profesorii de poetica. Illcepind eLI
Aristotel $i terminind Cll Boileau, ne (cam) altceva. Dar, sa
nll uitam ce scria Pound: .. Nu crede nici lin clIvin( din ce-{i va
SPune cineva care nll a in vio!o sa ",aear 1111 vel'S valabil".
Dar se poate ridica obiec\ia: de ce nllrnai in anllmite epoci apar
Ceca ce noi numil1l pocli mari? Teorctic, in Franla secolelor
XVI - XVIII s-au llaScllt tat atHla (porenliali) mari poct
i
. ca ill
secolele XI - XIIl sau XIX - XX. E perfect adevarat. Insa - $i accsta
Cste un argument in plus in favoarca teoriei noastre - ace$tia nu au
PU(ut deveni mari pacli. au fost obligali sa fie "epigoni".
..
8e
ll
es
-Lettres", ..generaLOri de mode" pentru ca spaliul era deja
?CUpat, formele poetice principalc. mijloacele de expresie eraLl deja
In\'Clltate, Iloi Ie leme pcrspecti ve asupra real i lal i 1 deja
61
!',j
descoperile ..e:-.ploatate". Pin1\. dnd nu se 0
Illujorft, pina cind Oll apare a lume (asilmurilor, aobiectelor
o nOLla ..cultura" etc.) poe!ii .,vech," (paeLia scrisa la incep1'lUI
structurarii naii lumi) sinl suficien!i (e sufieienta). Desigllr.
variatii minore, exista modifid\ri subtile. rafinari :;.i
deplasaride accent in modul de atrai inaperceperealitalea- care
siot e.\primate de eele trei calegorii de poe!i deja amimile,
i
\; ..epigoni"...Belles-Lettres",..generulori de mode". Alecarol'creatH
chiarasta sint: nuan!ari rafinari ale expre5iei. formelor, temelor
;;i - in cazul ultimilor - promovarea drept esentiale a unoI'
ll10diticari sesizabile. pregnante - darsuperfieiale - in ll10dul de
percepe realul atrai in lume.
I
Se pot imagina nesfir$ite probleme. care mai de care mai
ingenioasa,pe bazateoremei lui Pitagora acelei lui ElIcliJ. pOl
reali/a din cele mai SofiSlicate pebaza legilormecaniCII
lui Newton. dar respectivele leoreme. legi etc. I1U pot fi
enun!ate,'descoperite/inventate dedt 0 singura data intr-un unume
spa!iu l:UllUral. [)oar un .. salt calitativ" in
permite claborarea unoI' teoreme noi. unor legi diferite. Llnor noi
paradlgme. cum ar tl geometria neeuclidianl1. teoria relativltalii
d. sa facem filozofie de doi bani. putcm afirma d.
pentruafi Pitagora.Euclid sall nu esufieientll0 In/cstrare
dec,ceptie.lreblllesate $i alli lntr-Ull anumctimp Ull anume lac
Ideea. valabJia nu doarpentru oamenii de$tiinr1\. ci pentru poeti.
eIllatalotde la ELfaPound.care, in eseul Artistulserios. din IQ 1J.
sene: ..Cd care sinf numiti ((poe{1 m%ril! all OVIII, in hllnii
lIuis/lrO. propria lor ill:eslrare, dor aceSI Qtrihllf esfe mai degrubii
IIIIIII oteril dl! Chronos VreOiI sa 1'{llm eli au ap(;rul in :11/(/ $i
la ora Ul7l1me co Ie-a losl elm sci adune fa un loco sJ
ingrol7ltJdeascii sci rt!:lIllOlUllinei /nunci care I1!I t! (/
u/111i singl/I' 0111. Ull singul' om .,.
62
ti
f!
III
PARADIGMELE Sf PARADIGMELE
POEZIEI
Alaturi de premisaea func!ia exploratorieestedefinitoriepentru
moderna. ca doar pornind de la aceusta func!ie putem sa
specificul coeren\a intregii poezii moderne. sa vedcm
mill clar rela\iile dintre, innuentele reciproce $i sensul divel":>elor
aparenr centrifuge din poezia analiza lloastra se
baz
eaza
*i pe0 adoua premisa, dejaenuntata. I1U e,islQ 0 evo!ll(ie.
rgu/licii sau dialeclicu. 0 roe;:;iei. isIOrio poe:iei Ilindsliccesill11t!
.II! paradigme poeliet!. caN nil 1'01 Ii inldese una prin ceo/alta.
lAm optat, implicit. IlU pentm viziunea hegelian1\, sau marxista,
asupra istoriei. ci pentru aceea alui Arnold J. Toynbee).
De aceea. nu putem vorbi de 0 evolutie .. interna"apoeziei decil
dura stabilizarea impunerea unei paradigme.
Far:J. a intra in polemic:! ell adeplii evoluliei organice sau
dialectice a poezici (a litcraturii Tn general), rna VOl mul\umi 51\
amimesc c:i 0 abordare asemanatoare a cvolutici $tii
n
t
e1
a fost
senos zdrllncinata, daca nu total anihilat1\. de demonstratiile lui
Thomas Kuhn. Tn special din celebra - deja citata - Tenriu
revolu{iilor $tiin{i(ice.
in eseIW't. analiza lui Thumas Kuhn este urmatoarea: pc masur:!
ce rezullatele experiente10r$tiin\itice. datele oferitede acestea vi
101 mai inuit in eontradictie eu paradlgma dominanta
(carecun fel desupra-teorie.din caresededucteoriile:?i aplicatiile
lor. carecvalidatade acestea Ie valideaz3 la rindul ei)se produce
otensiunecareesterezolvata- la inceput- prin considerarea noilor
fenomenelrezultate ale experienrelor drept cazuri particlliare ale
paradigmei, Care nu 0 pun In pc aceastadin llnn1\. nll
POt ti explicate (validate) la capat doar pe baza ei. Clnd
distan\a dintre rezultatele experientelor axiomele. teoriile
paradigmei Tn cauza devine prea mare. se treee la elabQrarea de
leorii par\iale, care nu atacA paradigma, ci 0 ignora. cum
n:cesitatea eorelarii lor Cll alte experiente/teorii din cimp.
Concomitent. paradigmaincautiiestemodificaUtTn fel incTt s1\
Se creeze senzatia ca ea poate explica (valida) $i noile teorii
(rezultatele experientelor). Paradigma devine eclectica.. Clnd
63
.. ecaT1-ul' ajungc prea mare. se produc. uoua
aproape simultane: pe de 0 parte. apar deconstructorii. cei care
contesta paradigma dominantit anltlndu-i incoerenra.
lectismul, punlnd in lumina incompallbilitc1tile dintre aceasta
noile rezllitate ale experientelor, Intre aceasta;;i teoriile puqiale notl
aparute etc.; pc de 0 alta parte. se elaboreaza paradigm!:: ;;tiintifice
noi. care paradigme conCurea7a nu numai ClI paradigma
dominanta. ei ;;i intre ele. in final, una dintre noilc paradigme se
impune. sau se ajunge la a paradigma care sa impace doua
(pre)paradigme (vezi dispula asupra naturii IUll1inii: corpusclil sau
unda - concluzia: corpuscul/unda). in fclu! acesta. 0 se
stabilizeaza. trece intr-o etapa de progrese in interiorul
paradigmci (a noii paradigmc).
mpunerea unei noi paradigme se realizeazli pas eu pas: ea este
acceptara ca paradigma dominanta. ca sistem de referinla mai intii
de () parte a comuniHitii apoi de ansamblul comuniUitii
Ramln, Insa. grupuri intregi. in iowrioru! cOll1unitatii
chiaro care IlU accepta noua dominantii. Mai
mult. paradigma veche. de rapt toate vechile paradigm\::
continua s1'l ele e.\pllca _realitatea". sillt .,valabile" In
continllare, dar in alara cOflllll7iti'i{li :jtllfllitke. (Salt vor fi
considerate In continuare 0 paradigma .. de catre grupuri
esotericc. sau VOl' fj invocate de catre omul ('a singura
paradigml1 .. Multe din discupile de
cafenea. de la ce e lumina, ptna. la valabiliwtea poet leI modeme.
provin din faptul ca. preopincn\ii au drepl sistem de relerinla, tara
sa 0 con;;tientizeze. paradigme diferite.
Aplicarca rnodelului lui Thomas Kuhn la poezia ll10derna mi
s-a parLlt uti Iii din urmatoarele considcrcnle; a) e un model elaboral
din pcrspec!iva epistemologica, urmariml nu sa demonstre4e ceva
despre $tiinta sau tn ;;tiint<'i, ci sa analizue. sa explice care este
relali<t intre pract ica $lJ IIl\i fica (experien!e, experi mente etc.)
leoria - cum se Illlluen\eaza una pc cealalta. cum se
ondi!ioneaza rcciprot:. 1 homas Kuhn face nu analiza /.esen!ei
ci a mecanismului de functionarc a acesteia. Escul mel!.
urmarind el sll explicc nu atit ce aste poe:ia II/odenui, cit Cll1Jl
'jl/1c(ionaa::.ti acemftJ, ce 1"01 arc in 11Imeo /I1odemii" care sinl
6
r<!la{iile dintre praetica teoria (merilor, sint aproape ob] igat sa
fac apel la modelul lui Thomas Kuhn: b) asurn'indu-ne ipoteza lui
pound, $i anul11e ca. in spariul cultural european, poezia a fost
(re)invemata de trei ori. ultima data in modernism. e normal sa
facem apel la 0 teorie a care vcde istoria acesteia ca pe 0
slJccesiune de pOl'odigme, care se inlocuiesc una pe alta. Modelul
lui Pound - ;;i al meu - coincide. din acest punet de vcdere. ell ce
al lui Thomas Kuhn; c) intrucit ftlt1qia centralil a poeziei mtlderne
cea exploratorie. atit Illodul de a aqiona, cit pozilia vizavi de
rcalilate. ca statuwl ei social rclatia eu publieul. slnt foarle
asemaniltoare ell cele ale de virf din ullimul sew!
jumatate.
Nu intimplalOr. mul\i dintre cei mai importanti poeti moderni au
illsistat asupra caractcrului al poeziei, ba chiar au VaZLI! in
dimensiunea ;;tiinnliC[l a dernersului acestcia speeificul poeziei
moderne C'iteva exemple (din nou): poetul vazut ca "slIprelJ1111
Sovom ". "alehimia verbului" (Rimbaud). poezia ca .. ()
Limba;lIll11 ". atlata lntr-o rela!ie de .. slIveranitate" vizavi de .;;liinla
propriu-zisA: fiindca giisindu-$i i/1 Limboi 0 con(irmare de
sine trebuie sa devino ael/Ilt 0 con{irmare u lirnbaiului"
(Mallarme). '. anele. literatllra. poe=io sint 0 fa tel co $i
chillllU" ([zra Pound). "p0t'=ia esle ,Hiillra impresiilor despre
lucrul'/" (Paul Valery). Ca sa nu mai pomenim de suprarealismul
care se vrea .. mai chiar declt psihanaliza lui Freud.
Toate aceste pledoarii pcntru earacterlll al poe7iei se
refera IlU alit la faptul ea poezia este 0 se poate substitlli
pentru Pound e evident cll artele, Iiteratura. poezia sint
centrale in studierea omlllui. ..;;tiinte sociale" fiind
Vazute ca parazitare, defonnatoare), crt la specificul demersuilli
poetului modern. Sprc deosebire de poetul inspirat de zei sau care
Se e:\prima ..spontan' ...natural", de prestidigitatorul verbal. poetul
modern dispare eloeutoriu, nu interrereaza tn
explorare/experimentare .. toemai prin aeeasri'i depersonali=are
se (mUle spline ci'i arta se apropie de eondi!iile (T.S. Eliot).
Or. Thomas Kuhn locmai asta analizea.za teoretizeazA: conditii1e

65
SPEClFlCUL POEZIEI MODERNE
Am vazut [oarte multi poeti llloderni vorbesc desprc
caracterul fie al poez.iei. Pazi!ia lor nu e un maft, nu e
Il1llll1platoare ne sa reglndim. reamintim dteva dintre
trasalUnle definitorii ale poe7iei moderne. care 0 deosebesc de
poeLia care a poezia eo cxplorare (a realitiilil.
limbajului. spa\iului interior): aceasta explorare se poate realil.3
daar in condi!iile ,.dispari{iei elocu/orii (/
poe/ullli". neinterferen!ei acestuia 111 acnd de e:-.plorare (chiar
atul1ei c1l1d se spa!iul interior, poetul trebuie se
de sine, dupa formula lui Rimbaud "Je eSI 1111 alllr.: ').
rezultatul aeestei explorari este un poem (text. Carte, corelativ
biectiv etc ), care trebuie sa aiba "preci:::ia $i consecven{a rigida CI
lInei prohleme dt: lIIa/emuliccl" (E.A. Poe). care e tin lucru fabncal
(0 regt'lsire a etilllologiti cuvintlllui poem), care - 0 datrl aparul -
devine Lln obiect. Intre obiectele lumii (artificial-nalllralc). eu
statut eu lucrurile reale. naturale (chiar superior acestora.
tocmai penlru ca nu existil declt In/prin Cuvint).
'n felLd acesta, atlt aelul poetic, elt poemul rezultat din aces-ta
sint vazute In Antichitate, Evul MediLl. decil in
Clasicismul :.ecolului XVII sau In Romantism. ILlcru e
valabi\ pentru rolul poetulu\ In crealie, raporturile sale I,:U
realilatea, cu poelllul Cll publicul.
araclerul al poeziei moderne ar fi. In ultim::l
Illstan\ll., trastnura sa definitorie. care 0 de poezla
amerioara. EI se atlt la nivelul poetului (creatorul-
ccrcetator, e:-.perimentator, fabricanl). la nivclul actldui poetic (in
rabricarea poemului). cit la nivelul textului rezultat (in felul in
care acesta e structurat se raporteaza la reatitate $i la public).
Poetul
Pentru a simplifiea 0 analiza care nu se vrea una exhaustiva, ci
doar marchcaza eontururile. yom COmpara poetul modern (a$a Cllm
este conceput de poelii CLi poetul clasic. eu eel manierist
baroc) eu cel romantic. (Comparalia va fi nu atlt Intre
poeti. cit intre lIlodelcle poelll/Ili din respel.:tivele epoci)
Poetul dasic este fie un inspirat de zei (lipul ortic), fie LIn
descriptor (tipulmimetic). in ambcle cazuri e:\lsli'i ceva de dincolo
de el care va structUl<l poemul. Fie Jivinltatea (a dlrui "organ"
CSIC). fie vcrosimilitatea. Jcgile generale care guverneaza reulilatea
i arta (care, astrel. e 0 .,copic" perfect motivata, din moment ee
prineipiul de structurare a lUlllii a opcrei de artl'l eSle unul
Poetul estc lin il1lermeJiar care nLi perturb1:\ cu nimit. nil:i
transmiterea. nici "copierea. pentru e1:\ ne atl1l.1ll inlr-un tip cultLIra
semantic: el are structura, valori ea cele pe cure
Ie sau Ie copiazi1 pentru eeilal!i. Refuzul (celebru) al ILit
Platon de a-i primi in Celate pc poeti cra dublu Illotivat: pc dc 0
parte. daea poetul ofcrA copia copiei Ideii. iar filosoful chiar Ideea.
c normal ca cei Joi sa nu aibil lac L1nul de allLlI (dcmcrsurile lor
fiind divergente concurente); pe de alIa parte, daca nu ne
raportllin la modelul copiei, de Linde ca ,.prodLlsul" poetului nu
e un fals? Aceasta .. falsificare nu ar proveni alit din aceca cli
poend e diferit de ceilalli sau de ceea ce c:o..prirnl:\., ..copiaza". cit din
posibilitalea unei insuficiente staplniri a $i aici ne
intllnim cu celebra replica a lui Felllios, in care se sLlbiiniaz3 cil
prill el vorbe,fte till zeu. dar ca meste$llgull-a fnvii(ut (singur)
RolLlI netiind allLll decit de a nu falsifica mesaiul
divinita\i i.
Poctul manierist baroc) se vrea un combinator de cuvinte.
lin inventator al unei lumi care este fl!.clIta posibilll nu exisHI dedt
prin cuvinte. C1nd Gongora afirtlla el creeaza. prin cuvinte 0
[ume direrilo de cea creata de Dumnezeu prin Cuvint, el vorbea ca
un perfect credincios, nu avea 0 pozitie luci ferica. Manierismul
baroClIl) neaga mimesisul, ca ideea de poet inspirat de zei. oentru
Ca acestca contravin fundamental
Mai intii, nimeni nu poate pretinde ca poate reface. In cuvint,
prin cuvinte (imag.ini etc.), ceca ce a facut, in illo lempore.
DUl11nezeu. Creatia poetica. poate fi, eel mult ceva care sa-ti perlllita
si\ te apropii, prin aprofundarea sensurilol". printr-o lectura multipla
(literala, alegoricA. 1110ral11 anagogica) de esenla crea\iei, a
lllesajului divin (ideea estc a lui Dante, poet ..clasic" .,creslin"
tOtadata).
66
67
se jnsa. la acest cfort de apropiere de esenla,
oetlll e obligat la un fel de joc Cli margele de Cum limba
adamica a fost pierduta, a inventa intr-o limba oarecare altceva
decit Divinitatea a creat prin Cuvjnt nu poate fi dedt un joc. un
exercitiu de prestidigitarie, 0 scamatorie verbala. Fiindca orice
limbi'i. poate, contine 0 parte de adevar. este fundamental
Mai mult. Mesajul este unic afost deja comunicat. ultima
dataprinintrupareadivinitatii in Mesia. La limita,divinitatea
In/prin sfin!i, nu in/prin poet. (Manierismul - barocul-
sint de neil1\eles in afara epocii.a Reformei Contrareformei)
j
Poetul romantic Vrea sa se exprime "in mod natura'''. Poezia
I romanriea e mai aproape de illiminism, dedtde sau de
vechii greci sau poate cil tocmai pentru ca, remele sale sin!
adesea .,antice" sau .. romantisrnul e 0 ilustrare tipicil a
lipului cultural asemantic asintactic. Poetul romantic. cind e
inspirat. cintil. ea 0 ..pasare pe creanga", se exprim3 pe sine
(confom1 tipului cultural in cauza, se identifica cu ceea ce are in el
nefalsilicat, in comun cu toti ceilalti). Titanismlll, satanisl1lul
poeziei romantice provin din aceasta opozirie jntre instanta
absoluta. careeOmul, orice fel de altsistem de referinlaexterior
lui, Nu intimplator, romantismul aaparlll mai Tnt'ii in Anglia. iarin
Germania existrt 0 continuitate, practic 0 identitate. intre ceea ce
numim illll11inism romantism.
Poetul modern contesta mai inlii postulalele de bazc1 ale
romantismului. Primul care 0 face este E.A. Poe in Pri/1cipiul
poelic. Poetul nll ..se 1 - in fond - nu are sentimente.
Ceeace face poetul este sa provoace (deliberat, controlat) anumite
emolii in cilitor. Poemul nu este rezultatlll unei erllpti1 spontane.0
manifestareasentimentelor, ci rodul unui calcul. al unei indelungi
deliberrtri, fabricari. finisari etc.
131
Poetul modern nu seexprimil pe
sine nu elin inspirat. 1 eun ..inginer",care 0 anume
de cuvinte, care sa aiba un anume efect asupra
cititorulUi.
14
)AceasHi pozitieestecomllnc1tuturorpoeriJor moderni,
hiar celor "vizionari" sall
Deosebirea, pusa in evident?! de Marcel Raymond, intre (Joeti i
(al carorprototipsintE.A. PoesauMallarme) cei vi:ionari
(gen Rimbaud) este - din perspectiva noastrn - una secundarll.
68
primii, poetii aI1i;;li. sint preocupati fie de obtinerea unui anUllle
efed asupra cititorului, fie de explorarea limbajului (Mallarme):
ceilal!i, cci vizionari, sint interesari in explorareaspatiului interior.
a Dar coborirea in "Infern ", ca cea in
nu sinl rezullatul unei posesiuni de catre zeu, nici al
inspiraliei "naturale", Sint experiente provocate deliberat, fie prin
".Iereglarea sistematica (sub!. A.M.)a fliluror sim!uri/or ". fie prin
"dicfeul aufomar" (anlilarea deliberat3 aceea.ce line
de conventia din limba), fte prin consumul de substante
halucinogene. alcool etc. exploreaza capacitatea de
manipulare, prin text, a celorlalti, posibilitiilile mijloacele de
cotnunicare felul in care Irebuie construita de cuvinte,
posibilita\ileacestui mijloc,careelimba. Vizionariiexploreazanoi
lcritorii. care nu sint. obligatoriu. doar interioare. fiindca \'i::ion(Jr;
sint Walt Whitman sall Ezra Pound, Apolfinaire - in Zona - sau
Fernando Pessoa prin heteronimul sau AIvaro de Campos.
Spre deosebire de poelul romantic. poetul modern artisl Sal
vizionar este impersonal (chiar dnd scrie despre sine), nu sc
cxprima in mod spontan, ci experimenteaza. exploreaza in mod
deliberat Si (pina la un punet) contralat (Vizionarismul rnodernilor
enet deosebit de eel romantic; prin poet - in cazul rnodernilor- nu
mai ..sutletlll universal",el nu mai exprima0 sensibililale.
ci 0 pune in scena, 0 provoaca. experimenteaza diverse tipllri de
sensibilitate).
eel mai greu pare sa distingemintre rolul modul de aaction
al poellllui modern cel al poetului manierist sau baroe (mai ales
clnd evorba de gen Mallarme). De aceea 0 parte a poeziei
tnoderne a fost considerata un avatar al manierisl11l1lui sau
baroclilui. Poetii generatiei '27 din Spania s-au proclamat, chiar.
Continuatori direqi ai lui G6ngora. Intocmai poetului modern.
Poetul manierist este de obiectul predus. este impersonal.
poetii spanioli de la jnceputul secolului XX era foarte
nnportanta invocarca unui predeeesor ilustru de necontestat
Pentru a contracara imaginea stereotipa dominanta a poetului
romantic, ..sincer" ,.spontan', care ..scexprimif').
Deosebireaapare in punctul in care, pentru existi'i 0
talala libertate combinatorie, la nivelul limbii (eu luarea in
69
con:>ideratie. chiar prin negare, a regulJior respeclh,ei limbi}. in
limp ce pentru poetlll modem aceasta ".Iibertate" Ill! e\iSla.
constringerile Iiind determinate de ce cum se expklfeaz'I.ln plus.
rolul poetllilli ll1anierist este unul de ,nes/idigiwfor. in timp \:(;
oetlll modern se considera U/1 exp!IJra{ol". /III SG\Lmf. PoelLll
lTlanierist vrea sa uimeasca. sa fanllece. poelul modern vreR sa
exploreze. e:-.perilllenteze, sa cunoasdi. La 0 adica. dad! e sa-i
comparam. Giambattista Marino cste lin .,iluzionist"'. Mallarmc LIn
.,savant". Scopurile lor difera, chiar daea - pemrU a Ie atinge -
arnlndoi au nevoie de 0 perfecti1 sUlplnire de sine. Dacli Marino
joaca eu limba, Mallanne 0 studiaz3. 0 exploreaza , peJ1fru ada lill
Sl!l1S 11101 {Jur clIl'inlelor Iribll!lIi" fi indca .. \'erslIl ,.el'uro de(ecllI!
original' al limbilor'. Marino de la acecptarea pierdL:rii
prod use prin amestcelillimbilor. Mallanne incearci\ sll gaseasca lin
remediu acestej pierderi. Mai mult, daca Marino jongleaza eu
cuvintele, 'care sint simple materia Ie. inerte, egale intre ele.
Mallanne. alunci cind vorbeste de disparilia elocutorie a poellllui.
() explica prin aceea c11 el. poetul. "ct!dea:ii iniliulivu em'inle/"r
mobi/i:;o/e prill aa/oral illegaliliilii ail7/re ele, , ele
(clivintele) se aprind singure IInele de la allele. co 0 (laciirii
deosllpro IIno,. comori oscunse ". Poetlll modern, in opozitie eLI eel
lTlanierist (sau @aroc). exprima 0 mentalitate sau nul
deoarece se vede pe sine ca pe un ..Sllprel1l 50\'0111',
care trebuie sa e:-.ploreze - sa Incerce sa remedieze. prin poezie -
lotul, inclusiv "defccrul original''' al oricarei limbi. ar trebui
Sa ne Intrebllm daca Mallarme, catolic practicant - iar poetica lui e
de neln{eles daca nu ne raportam la spiritualismul catolic - nU
in apostazie, limifele pe care Dumnezell Ie-a pus
. .;;i expresiei - umane. atunci cind viseaz1.\ la Opera?
lmrebare tara sens In cazullui Marino sau Gongora.)
Poerul clasic este cet rnai indepartat de poetul modern: chiar dnd
i.;;i asuma ,.rolul" unui clasic. cind face ape] la f1gura tutelara a unui
poet clasic sau la un personaj din literatura clasiea, poetul modern
Se afll't la polul opus. In ultimil. instanra. poezia modern1.\ e singura
care se 0pllne, radical, poeziei c1asice. (La limita, putem considera
poezia manieristl1 barocl1 drep! un caz particular. 0 excentricita
t
a poeziei elasice, iar poezia romantica drept punetul de criza.
de tranzipe de la poezia clasica - een invenlata lie vechii greci
rt'irwentata. in tipar cre.;;tin. de provensali - la ooezia
Inoderna).
Daea poelul clasic eSle un "medium" (prin el vorbesc zcii, el este
vocea zeul LII) sau un ..i mitator". poetul modern este un
experimemalor un fabric ant de poezie, de corclalivj obiectivi.
Clasificarea lui Marcel Ray mond - In poe{i vizionori In poe{i
- are drepl sistem de rcfcrinta cele dOlla ipostaze ale poetului
clasic: eel inspirat (ortic) $i cel care imita realilatea (mimetic).15l
Dar. in modernitate. cum am rnai spus, poe/II! I'i:ionol' IIII
este inspirat de nici un zeu; el provoaca deliberat starile
anormaJe sau institllie un mod de cOlllunicare special. pentru a
explora .. infernul" (Ia Rimballd) sau (la
sllbcon$lientul. adica un spatill interior, unde nu cxist1\ nici un zell,
..Transcenden!a goala", de care Hugo Friedrich, estc 0
ilul.ie a cercetatorului. datorita perspectivei gre$ite poetLIl modern
nu exprill1a absen!a divinului. decil dad identificam aceastfl
e\plorare, e:>-.peril11emare eLi cautarea Dar
deja Baudelaire ne avertiza ca scopul poetului modern este .. sa dl!u
de cew) not! ': explorarea are in sine propria motivatie
ilist ificare.
1I e:-.ceptia unui Rilke. carc 0 face In modlll dcmonstrativ. adid\
..didactic", in Sonefe{e clilre Orrell. poetLIl modern nu c<'
pnn eI sa vorbeasca zeu!. el nu este un mesager al zei lor. Dar ehial
Rilke - prin identiticarea ell Orfeu - revendica 0 condi\ie specialj.
aceea de generator prin ellvint al unei (noi) lumi. ipostazi1 pc care
nici un poet clasic nu aSlImat-o explicit pinala capat. ParadoxaI
(daar pentru cei care mai citesc poezia moderna din perspectiva
poeziei clasice). dar Rilke e mai aproape - in conceperea rolului
a modului sall de a aqiona. a rela!ici Intre eu realitate.
Intre poezie realitate - de un Walt Whitman (din Fire de iarhti) ,
lin rVlaiakovski (din Omllf) sal! un Wallace Stevens (care. in Adagia
afirllla .. Viula esle re/lecfarea !iterafurii ''). decit de Sapho, Arhiloh.
leo\:rir sau Pindar.
. Poetul modern este un produdltor, generator de rcalitate. nu un
IInitalor al acesteia. EI ..fabrict'!.. noi obiecte. care se insereaza in
realitate alaturi de obiectele preexistente, Mai mull. ceea ce
70 71
produce poetul modern este superior realiU1lii - poemcle slm
,semne nup/iale ale !deW'. Poetul nu produce copii ale copiei, el
semnalizeazll, in lumea fcnomenali\., secundll, Ideea. Pentru
Mallarme. poetul ia lar pentru Wallace Stcvens.
"dupa ce am abandonat credin{o in Dumne:eu. poe:ia este aceo
'sen{ci care il in!ocuie$te in salvarea vie{ii ".
Poefll! artisl nu e un simplll observator imitator al rcalit1l\ii, 1:-1
tie 0 inventeaza. cum am rnai sus, fie a exploreaza prin
selectarea doar a anumitor elemente. dimensiuni ale realitarii, prin
adoptarea unei anumite perspective. Imagismul sau obiectivisl1lul,
de exernplu. nu slnt mimetice. pentru ca elc au 0 metoda. au un
cimp de explorare instIumente alese delibcrat, inainte de
i'nceperea observarii, a imitaliei propriu-zise. Ele nu vor sa refaca 0
..copie" a realitlllii, ci sa explorcze 0 anumitil dimensiune a acestei
rcalita\i (prin ignorarea premeditata deliberaH\ a altor dimensiunl
ale ei).
Mulli poe\i moderni au ataeat - in diferitc feluri - principalelc
postulate ale poeticii lui Aristotel. Fernando Pessoa proclama -
explicit - necesitatea unui demcrs poetic non-aristotelic. eontestind
de plano teo ria lui Aristotel: "Frllmuse(ea. armonia, propor{io n/l
erau pentr" greci ni$te concepte, produse ale intelili:cn/ei 1m: ci
predis{1o:irii, pomiri il1fimc ale sensihililci{ii lvr ", Pozilia lui
Pessoa exprima cel mai bine schimbarea sistemul de
referinra nu se mai atl1'l in afarn (sau Inauntru in afarn). ca in
elasieism (un tip cultural semantic - unde inauntrul estc
lucru eu inafara), ci In individ.
Modernismul are drept sistem de referinf<'l individut. Dar
culturalizarea IUfllii, prin poezie In cazul nostru. nu eonsta in
exprimarea de sine, ci in efortul individual de a explora.
experimenta, a proiecta a construi noi lumi. Daca poetul clasic
callta modelul In afarll. transmite mesaje de dincolo de el.
poetltl modem cauta modelul in sine, inclusiv explorind spat
iul
interior. Exteriorul este un loc de proieetare. de
instituire de modele. eel care fabricl1 mesajele (prin care
intluenreaza cititorii) ramine tot timpul el Poelul modern nll
atit un demiurg. cum se vroia poetul romantic. cit un rece lucid
explorator. un experimentator. un creator de ..programe" (mal
solisticate dedI programele de computer/.
Am insistat asupra opoziliei Intre poetul modern $i cel clasic
IOcmai fiindca. aparent. nu alit poezia ar ..amine mereu aceea$i. cit
modul de a fi. de a ac!iona al poetului. (Reper: modelele divergente
ale poclUlui. opozi[ia dintre ele se referA la proiec!ia cultural!! a unei
allllmite praelici. nu la pmctica poetica propriu-zisa).
Exemplele pentru portretul robot al poetului modern au fost
luate cu predileqie din secoluJ XIX $i de la inceputul secolulLJi XX.
pentru ea at unci era mai slringenta contestarea modelelor
preceJente j'i propunerca unui nou model al poetului. Poe!ii din
ultimii 50 de ani pornesc de la acest model (fixat dcja In codul lor
genelic) II rafineaza, il nuanreaza. Dar chiar poe!i cum a ,-
Francis Ponge. Lowell sau John Berryman, care par mimetici sau
subieclivi. aparlin modelului poetului modern, flU celu; al poetului
dasic sau af poetului romantic. Evolulia care s-a produs dura 1950.
aproximaliv. este 0 deplasare a accentului, 0 mutare a aten\ICI spre
noj zone in care se exploreaza, se experimenteaza. se creeazl!
apoi. se tcsteaza nOI .. programe". TolU!. Insa, in interiorul
paradigrnci pocziei modemc.
"Fabricarea" poezici
Opozitia dintre locul. rolul modul de aqiune al poetului
modem cele ale poelilor in clasicism, manierism sau romantism
implica actul de producere al poeziei
Daca, pentru romantic, crearea poeziei e un act naturaL fllra
paniciparea zonei socializate (conventionala din aceasta cauz<i) a
personal iUi!i i ereatorului. iar poezia C rezultatul inspiratiei. pentru
POeluJ modern poezia rezulta dintr-un calcu!. e lIrlllarea unui
experiment $i ia 0 data cu explorarea unei allumite zone a
lurnij la lumea ilor. 1<1 Alvaro
de Campos, clipa, la Frank O'Hara). EJ llllUi
anullle efect asupra cililorlllui. Actul poetic presllpllne Ill! c10ar ,,//11
p.er/'ecl control", ci 0 pregiHire a fabricatiei. ca sa lItilizam 0
Sintagma specifica lumii industrialc modeme: ..... .)'1 OpOI eXlstu
chl
ar
aCeaS1Q ,. mum.:a precedenlii ", aceaSla il1delungci illcercare u
I'hlrl'" { - -bd - . /
' "'lent!! Or necesare. accusla ra aware expenmenWre. (e
72
73
care va beneficia cremorul dar in ar.:ecu}i IIr{i. 10(1
slIccesol'i/ sui" (Ezra Pound A rtistul seriOJ).
in manie:risl1l, crealia este 0 manifcstare a lui ill \'t'1II io, a
capaeit:ltii de a crea sintagme, verswi. imagini ell mai neobi$nuite.
care sa lIimeasca. Ceea ce define$te actul poetic manier-ist e pura lui
gratuitate. intrudt nu vorbe$te despre lume a$a cum e ea. cea
de Dumnczcu prin euvlnt. actlll poetic e Iipsi1 de orice
responsabilitate, e pum manifestare nareisiaca.
Aici, in aceasta gratuitale, poezia manieristll. pare sa se
intil neasca Cll eea moderna. Dar. atunci cind poeli i l1Ioderni all
vorbit de ..gratuitatea" actului poetic. au taeut-o pentrll a subllnl<l
valoarea lUI simboliea, opusa valorilor pragmatice. dominante in
lumea model1111. Din perspectiva modernului. actul poetic manierist
sufera de 0 vulgara utilitate, nu e propriu-zis gratuil. ci e pragmatic.
prin cI se lITmare$te uimirea, pl:leerca: "Placerl:!o arislocralicu tie
a disfJldcea" a lui Baudelaire se opune net premiselor poeziilor lui
Marino sau Gongora.
Poezia moderni:'l nu e niciodata vazuta ca un act narcislac.
Dil11potrivll. Pentru Mallarme, actul poetic nu este joe grawll
(pentru a uimire, admiralie), ci .. aC{iline reslrima" pentru
descifrarea "misier/lilli din lilere ". Pentru c<1 "trenllie co 1.'XISIO
CI'Q OCIiII in slrcifimJlI1 a loale; ell cred ell Iw(cirire 1/1 ceVil
ahscons. semnifican( inchis ascllns in {w.:rurile cele mal
com/me ". Actul poetic nu este altceva dedt " ... ha:ardlll im'ins
clIvinl ell c/lvinl', Intotdeauna .. albul rel'ine neindoios.
ad/neauri gratl/it, acum mot/vat (sub!. A.M.). penI,." (I conclude
co nil mai exislQ nim/c dineolo .yi pel/Ii'll a aUleJ1li{ica (iice/wI".
Deosebirea dintre Mallanne $i Marino sau Gongora ne apare.
aeum. cum nu se poate mai clara. Toate teoriile despre .,poezia
pllra", despre gratuitatea poeziei moderne se dovedesc a fi
nelntelegeri grave sau denaturMi voite ale demersllrilor acesteia.
Slnt rezultatul leeturii poeziei modeme a tcxtelor teorcticc ale
poelilor modern i) din perspectiva, cu ochelarii de cal ai poeziei
(poeticilor) premoderne.
eosebirile Intre ..fabricarea" poeziei in epoca clasica in
modernism se pe mai multe planuri. Mai intli, Il1tr-
O
cliitura de tip semantic (cliltura c1asica), actul poetic este llnul de
rcilcrare, de repetare. rcscriere a unor ,alon. rcaliHili. ll10duri de"
inlelege llimea care slnt. in fond. preexistente. COn1une luturor. Este
un act tautologic. 0 itutocolllunicare
III puc/..ia modema. .:are se adrt:seati:'l unei intinit31i de indivizi.
necare . eel putin in principiu - cu lumea sa. c;onslituita pe baT
unei combinalii plopni a codllrilor avute la inclell1ll1:l. acw! poetic
instiluie un univers proprill. combinind elt mai multe perspective
posibile. eu scopul de a ..fabrica" UI1 corollalil' ohiecliv, cLfln ar
spune T.S. Eliot. eJ\ploreazu felLti In carc se realizcaza
comunicarea. cui sc eOlllurUca etc.
Mai mult. actul poetic modern eSlC nu doar 0 .,fabricare" a 1II1ui
corelativ oblecllv. 0 e.'\plorarc a lllij\oacclor de cOll1unieare. ci 0
illvel1lure (J cftilOnt{ui. Cilitorul modern eSlC 0 pura poten!ialilate. 0
entitate amorta nClltr:l. 0 parte a Publi.:ului de cem: VOl
Kierkegaard. Actul poetic modern eonsta ;;i in transformarea
cititorului potential inlr-ull indivi" ..rea/". eu ajutorul tc'Xtului
poelic.
Actul poetic modern I1U se mai ami - eel pUlin aparenl-in centrtl1
\ ierii TOli poctii care au incercat sa-i redeCt poeziei aces1 loc
central. de la Maiakovski la Brecht. all cazut In capcanel
divcrselor ideologii. Poezia moderna nu mai poate oeupa (oeLiI pc
care-l evea poczia antici1 in Cetate. Nu nllmai penlru tiplli
cultural semantico-sintactic nu mai permile <lutocolnunicarca. ei
iindca in clasieislll aewl poetic e unul public. direct, parlicipativ.
iar in poezia moderna e lInul prival. mediat (de poem, dar nu numai
de el).
fi poet, a actiona ca un poet (de tip clasic. romantic. chiur
maniel'ist). nu mai intra in codul societatilor 111oderne, in accasta
societate. marele poet este poetul .. tara chip" (intocmai II1dividului
din Public), tara identitate (de aici. tentatia hercronimilor).
de preferin!ii gata mort. Actul poetic e ea fundamental. dar,
in acel8$i timp, prin consecinlele sale. ca "blasfemaloriu". cum
Valery, poezia. care trebllie sa ia locul liisat liber de reli gie.
e absolut vitala intr-o lume desacralizata. Dar aetul poetic in sine.
ca eel care il realizeaza, e resimtit ea satanic Oricum, e .. ru5inos"
S;) tii poet. W.H. Auden 0 afirm:l in PoelUl cetatea: " .. daca
('lIleVQ in lren mil inlreabii Crt profesie am. 1711 rusnllnd n;ClUdOla
74
75
Iiserirlon). de leama ca. dacei ma va inlreha in conlinuare ce scrill.
va lrebui SlI I(roe:;ie), ceea ce ne-ar (ace pc amindoi Sa 11
silll{im slinieni!i ".
Acrul poetic modem nu consta In a descrie, a copia lumea,
natura, IlU transmite mesaje ale divinitarii, nu realizeaza spectacole
combinatorii. EI instituie 0 noua realitatc. Wallace Stevens, In
Adagio: "Poemul esle 0 realilale creOla de caire poel". Realitatea,
sau ceea ce sintem noi sa numim cste 0 convenlie, 0
conventie gramaticala, 0 capcana din care nu putem scilpa declt
, I
prin poezie: "R.calilolea esfe lin cli:;eu din care scopom eli ajwo/"ul
/lie/afore; ",
Actul poelic modern este unul de explorare (Wallace Stevens
condamna, de e.,emplu, sllprarealismul, care i se pare ,,{Jura
invc>n/ie ", de tip manicrist, 0 "inven/ie /01'0 dcscoperire "). Dar. In
timp, unul de creare a unei lumi noi de cliberarc de 0 falsa
realitale fietiuni gramaticale). Nemaiputind fi un act de
autocomunicare. un joc, lin spectaeol al cOlllunicarii, un (let de
comunieare genuin1\, "natural1f', aCllil poetic modern cstc unul de
III
explorare. Un aCI care genereaza (descopera) limbajul
realitatca (comunicat5.) reeeptorui. Accentuind doar una dintre
dimensiunile cxp)orarii, una dintre dimensiunile aetului poelic
modern. sau lilllitindu-ne doar la una dintre cle, apare senzatia unci
divergenlc, a unel ireductibililari a diferitelor demersuri din ooezia
moderna.
in opozirie cu actul poetic din tumea clasica (0 alltoeomunlcare
- fie mimetica. fte orfica), cel din modernism (chiar dnd. aparcnt,
avem de-a face eu 0 descriere sall Cll 0 transll.) este llnul in carc se
xploreaza .. pe cOnt propriu" Un act prin care se descopera. se
inventcaza lucruri pe care receptorul (in cazul nostru cititorul) nu
"Ie tara sa Ie ". Mai mull. se .. instituie" reccptorul orin
chiar uctul poetic ($i rezultatuI acestuia, poemul).
Poemul
Forma poemului modem, felul in care acesta ,June\ioneaz:i",
relatiile pe C<lrc Ie (implicit sau explicit) cu poemele
care-I preced. Ii sint contemporane sau VOl' ficreate in viitor, toale
76
aceste elemente allele, care decurg din etc) marcheazil 0 ruptur,i
majora in evoluria poeziei,
Mai Intii. poemul modern are. de obicei, 0 forma libera. care IlU
pare a asculta de nici 0 Icge, in limp ce poemele anterioare au forme
fj':C Avem de-a face cu deosebirea inlre 0 formll deschisa forme
ifochise. inlre forme care sinl presupuse a fi ..incomplete", care sint
exrerimente, explorari. provocari etc. forme "definitive",
rczultate ale unui travaliu dus pina la capi\!. Poezia moderna e
dialogidl. cea care 0 preceda e una monologidi (Ia Iim ita
tautologica. re7.uItatuI unci autocomunicari). Paradoxal, poezia
rnoderna este 0 de cuvinte ", in limp ce poezia clasicil.
manierisUi S:lU romanlica este comunicare imediatil. Parado;."
aparent. deoarece in poezia modema, care CSle intemlediala de
Jloem. in lipsa unei rela\ii dirccle eu reecptorul. comunicarea
devine 0 component<l esentiala a poemului, Poemul este lin
obiect. dar e,xista doar prin dialogul eu citilorul. prin intilnirea Cll
acesta (Iectura e reinventare a poemului, dar insrituire a
cititorului).16l
Pentru a inte1ege aeest paradox. yom face apel la 0 veche
didacrica distinqie: cea Inlre forma fond. intre text realitate.
il1lre semnificant $i semnifieat (dqi perechilc in cauza IlU "int
sinonime). Daea ill poezia premoderna pulem avea iluzia unci
distinqii intre fond $i forma. intre semnificanl $i semnificat. In
poezia moderna aceasta distinqie e una permanent pusa in disculie.
locillai Iiindcll. poezia modernrt presupune de noi forme,
anularea distinqiei dintre text realilate totodata, negarea - in
diverse l"eluri - a ceea ce Saussure numca arbitrarietalea SCll1lllllui
lingvistic.
Niciodata distineria fond - forma nu a fast realmente acceplata
clHre poeti. evident, 0 data eu fixarea formelor, dup<1
Inventarea principalelor forme (in Grecia antica apoi in Proven!a
:rubadurilor). poetul nu mai cacea altceva dcdl sil actioneze in
Illteriorul unci tonne dale (rareod inventa 0 forma noua, ca Dante
1:1 Divina Comedie). De$i tOI tirnpul se realizeaza .. deformari ale
tlParclor preexislente (vezi sonetul shakespearian vizavi de eel
P10vensal sau italian), sau se cumva printr-o
1itlPrtl ronni! (Cal1zonierul lui Messer Francesco Petrarca sal
77
SOllelele lui Sha"espearc).
Ccrt eSle cil.. In nivclul cclmai Vi7ibiL la un moment dal. apare I)
slabililale a formelor. [Ie lSi impun cumva 1cgilc lor. Intr-o poetie
Illtr-lln anume mod. automat 3lenlia sc concentreaza spre
uvimele care rimeazil. leerura (audiria) linearn fiind dllblatil de 0
sllbliminala !eclura (audi!ie) transversala. Se obrine, aSlfe!. 0 mai
marc complexitate a poeziei. Marii poeti premoderni au exploatat
la maximum accste constrlngeri reale. Dadi e Yorba chiar de
constringeri. iar nu de procedee suplimentare. asumate deliberal.
alUnei dnd performarea poeziei se modifieR. adica la
E:.vllilli Mediu.
Evident. s-ar impune un Sllldiu comparat, care sit nc 11lmllreasci\
lie CC' anllmile forme fixe. premoderne, nu sint rimale (poczia
iar altele folosesc aliteraria (epopeile medievale) sall
rima (poezia lrubadllrilor, dar cea poplllari\). Rima nll se
aureseaza ochiului (mai ales in lim bile eu scriere etimologidU. ci
urechii. in fond. rima Oll are sens dacil. roemul e doar citit, in
singuratale lectura nu e dllblatll de 0 "rostire in gind").
lnsa, e>..istii Si sitllatii in care fondul e "tras". artificial. inlr-o
anume forma.. Sitllatie vizibilil mai ales la romantici. unde e
evidenta contradictia intrc naturalerea, spontaneitatea principia/a a
fonclului $i extrema conventionalitate. anificialul expresiei propriu-
zise. in poemul romantic avem de-a face cu un fond nonconformist
intr-o forma de un conformism aproape absolut. Situatia
paraeloxala a poeziei romantice este rezultatulunei ineqii. normala
in cele cultur3le. La fel cum revolurionari i francezi de la 1789
credeau cil refac 0 forma de guvernamlnt veche. In timp ceo dincolo
de numele rom3ne. inventau noi instituiii, romanticii. care
exprjmall 0 noua vlrsta culturaHl. un nou mod de a trdi $i de a sim!i
(un nOli lip cullUral. eel asemantic asintactic). credeall d\
rcelescoperlL reinvie lie Evul Mediu, fie cliltura poplilara. fie
Antichilatea (dar 0 Antichitate diferiU\ de cea a clasicismului
seeolelor XVI - XVII, opusa chiar acelcia).
RomanlislTlu! este. in planul poeziei - dar nu numai - principalul
moment "de Ruptura deplina., asumarea pina la [I
consecinlelor noii lumi senzoriale, obiectuale cllltlirale.
paniciparea ta aceasta se realizeaza insa abia in modernism. Dar.
t:videnl. intre epoca "veche". intrc "L' Ancien Regime" $i epoca
lTIoderna se afla romantisl11ul 0 culturala (Iiterara. poetiea)
paradoxaJa contradictorie, locmai penlru ca, avind senzatia ca
res/(juI'etlza un trecut, ea inallI:llrea:a ceva cu totul nou. Radacinile
modernismului se afla in romamism, dar romantismul nu poale fi
lin sistem de referinta (dedI ca pune( de plecare) pentru
modernism. Modernismul nu poate fi inteles prin 'prisma
romamis111ului, ca 0 prelungire a acestuia. Multe dintre ideik
romanticilor au contribuit la formarea esteticii moderniste. fonelul
unora dintre crea\iile lor au generat poczia modern<'l. dar forlllele
poeziei romantice nu mai au aproape nimic in COllllln cu formeit'
poeziei modeme.
Princlpala obieqie. care mi 5-(\1' plilea aduce aici. eSle dl veehil
forme nu dispar in poezia lllodema. c1I Ie vom intilni de la
BaudelaIre MaJlarme, plna la Lowell sau John Benyman.
Raspunsul la aceasta obieqie sc afla III chiar lipul cultural. eel
semantico-sintactic, specific lumil moderne. Poetul modern poale
folosi 0 anllme forma, insa eu ca aceasta c 0 convenlie.
un mijloc pentru a obtine un anume efect. Baudelaire e "artificial".
de aceea folosirea unei anume ronne, care sa separe poezia de
expresia nallJrala. noneonventlOnala a sentimentului e perfect
justificata. Ca poetul modern vede in formele precxistente doar
ni$le mijloace $i nu modalitl1Ii obligalOrii de a te exprima
poelic. devine evident inca de la Baudelaire.
Revenind la poernul romantic. el are 0 substanta noua. lurnata
Intr-o forma preexistenta. Fondul este de tip asemantic asintactic,
forma ramine. insa, in cOl1linuare cea specifica tipului cultural
semantic sau celui sintactic.
Poemul premodern are 0 forma fixa (mai exact, gramaticalizata,
ell ritm .. regular'. cu structllri cornpoziiionale relativ rigide,
eVentual cu rima, ba ciliaI' eu ftguri de stil - tip), nu numai datorita
tnodului in care acesta este transmis, ci tipului cultural In care
estc creat. E semnificativ ell trubaduri i, au inventat forme noi,
diferite de cele clasiee (semn 11L1 doar al unci fone creatoare
remarcabile. ci al faptului cc1 - astrel - se manifest:'! un fond nou,
diferit de eel greco-latin), nu au renunlat la forma fixa. Dimpotriv3.
all complicat-o ehiar. Am putea s1\ ne hazardlim $i s1\ afirmam c1\
78
79
unui lip cultural semantic ii corespunde Intotdeallna 0 poczie eu
forma ,.inchisa": de la poezia sumeriana. la cea ebraica, de la
ea la cea a trubadurilor.
Callzele sint multiple, Mai Intli, eultura de tip semanti
presupune 0 stricl<1 cenlrare, ierarhizare a universului 0 stricta
fonnalizare a comportamentelor, relaliilor interumane, a mesajului
etc, POGzia dintr-un ascmenca tip cultural este una gramaticalizata
Inceplnd eu nivelul eonlinutului. gramaticalizare care se
normal. la llivelul formei, Pc de alta parte, cum avem de-a fac
cu 0 au[ocomunicare, cu 0 adillcire in semn, eu reiterarea a ceea ce
a fost. pentru a da viala semnifica!ie celor care slnt aClll11.
inova!ia formala, din fonnele preexistente. e perceput<1 ea
non-culturala, 0 cxprcsie spontana, neformalizata e eel mult 0
eroare. dovada de neTndcmTnare. de nestaptnire sutieienta a
codului (care e unul pentnl poet pentn! receptorii
sai).
Exista. desigur. creatori de forme. Dar ei se dear
lntr-un anume moment al culturii respective. la lncepul, unii
capatlnd statut, dimensiuni de eroi civilizatori (vezi Orreu. dar
Homer. Ilesiod, Sapho. Tcocrit, sau - mai nou - poelii trubaduri. al
carOl vie!i. Intocmai vie\ilOi sfin!ilor. sint apocrife in buna masura).
Dar chiar acqlia nu pal crea dedt in sensul culrurii Tn care se
atla. /\dica tOt ceea ce acum flllmim fOflne fixe. gramaticalintc "all
altfel spus . daca tot am comparat poezia moderna ell
ll10derna - forme euclidiene,
Poelllul manierist (sau baroc) este un caz particular. a dezvoltare
- tar[1 a Se sparge tiparul formal - a poemuilli clasic, la fel cum tiplll
cultural sintactic. neaga tipul cultural semantic. poate fi rrivlI
ea un caz particular al acestuia: parten nu mai e egal1'l culntregul.
doar intregul e ega! cu sine. e un Semn Absolut. Poemul maniemt
are 0 realitate doar la nivelul lntreglllui. el nu e condi\ionat decil
exterior. de forma sa, care nu se de eea a unui poem
c1asie, Poel1lul m:lf1icrist (sau baroe) are, 1n interior. propriilc leg'
ex prima. aparem. 0 total.) libertate combinatorie, Cit timp nu se mal
0 relatie inlre Cuvlnt Obiect, Gongora pLltca
alinna ca un bun catolic. ca .. notura carl! it!se din ntiinile
1111 DlIl71ne:ell /1/1 (' Qceeu curc treiie,He in {Joe::ie" (In poezia barod
,au pentru ca In cea clasica identitatea dil1tre cele dOlla
natllri este premisa oricarei poezii),
Am spus. insa. ca libertatea combinatorie din poemul manierist
sau baroe e aparenta, Din trei motive: I) poezia de acest lip are un
scap precis: sa uimeasca, sa surprindil, sa Indnte. sa delecteze; deci
anumite zone ale expresiei, cele "normale", de exemplu (de la
ftguri de stil sintaxa pina la vocabular), sint interzise (la fel cum
In limbajul aristocratiei franceze din secolele XVII - XVIII erall
interzise cuvintele ..norma Ie"); 2) poezia nu se poate deschide:
trebuie sa se Illtr-un spaliu dat. cel impus de formula
adeptata; nll poate Ii explorare, imita\ie a realita\il sau expresie a
senlimentelor; ea trebuie sa sc nu numai intr-un spa\lu dat. sa
jaace doar ell anumite piese, dar reguli precise, penlru ca:
3) poe7ia e vaZUla, dintru lnceput. ca un act .. gratuir', mai exact,
t1'tra valoare Olitologidi sau exploratorie.
17l
ca un joc (eu reguli
limitari eAtrem de stricte).
a in eazul poetului sau al aetului poetic. poemulmodern pare
cd mai aproape de celmanierist sau baroc (de aceea unii, Intre care
Hocke, au analizat 0 parte a poeziei moderne ca tiind manierista).
insa deosebiri Ie dintre manierism modernism slnt evidente,
Ceea ce tine de e;'\plorare. de experiment, In manierism baroc
se desta$oara intr-un spatiu dat. cu reguli date dinainlc cu un
nlunar limitat de elemente care intra In joc. De aici forma inchisa a
poemului manierist baroc cea deschisa, imprevizibila, uneori
inventata ad-hoc a pocmului modern. Cind poemul modern arc el
a forma tixa. accasta \i ne tot de un pari u, dar de unul Cll alia miza.
Mai mult. poemul modern in forma fixa are lIll eu totul lIt conlinut
dedt cel manierist: de la explorarea Iimitelor posibiliU\tilor
limbajului. Plna la identificarea descrierea Lonelor tcnebroase ale
eUlui sau a unor noi lumi. care se nase in iurul nostru.
Poemul modern este 0 expresie a lipului cultural
semantieo.sintactic: se intr-un spa\iu cxtrem de complical.
lese modalitati de culturalizare. de a intelege lumea diferite, uneori
ContradictoriL E un punct de convergen\A dar. In timp, un
PUllet de plecare al Illmilor care coexista in epoca modema. De
aceea, forma sa este. eel mai adesea una deschisa. iar con\inutul sau
Unul ..incomplet". care IlU SC realizcaza pc deplin dedt prin
80 81
reserierea sa de caIre cilltor (merell aitul. diferit de autor.
asemanator eu acesta In ceea ce e esential. iredlletibiI: de aiei
eclebrul ,,0, hvpocrile leClew: 1/1011 semblable. mon li'ere "). Care
cititor. la r1ndul S3U. e instituit, e personalizat, e seos din neantul
Publicului.decatrepoem.Amilldoi, poemul $i cititorul,seintilnesc
Intr-o noua realitate. 0 realitate pe care 0 genereaza imprellna.
!\ceasta realitate e ulla absoluHL eoncret8, deplina, nu factice,
analogica sau ludica. (sau poate TOcmai pentru ca) atlt
cititorul. cit$i poemul sin! - fiecare In parte - relativi, ineomplcti.
82.
ESTE POEZIA 0
Insistcnta eu care. in diverse oenzii $i in diverse ronne, eel mal
iIl1portall1i poeti modern! au subliniatcaracterul al poezkj
pe care 0 Ill! inseamlla- a$a cum ar parea la prima vedcrc $i
cum interpreteaza cei proiccteaza prorriilc comrlc\C $i
limite asupra poeziei - -':3 poezia rnoderna ar Ii In siaiul sau
ca poaia moderna ar suferi de eomplexc de inferioritalc rata de
i
SensuI afirma!iilor deja citate - care merg de la E.A. Poe.
Baudelaire. Rimbaud. M:llianne pIlla la Pound. Valery. T.S.
Eliot, Maiako\ski. Lowell etc. - este de a sublinia, pe de 0 parte.
speciIicul poeziei moderneIn raport Cll ceacare0 preeeda pe de
alta parte. de a aeeentua impol1anta demersului eognitiv (de
descriereanoii lumi in care traim)al poeLiei mooerne.
Ullul eu nimic inferiorccluj al filozoflci. um<lne.
e'Cacte etc.
in dclinirea specirteului poeziei Illoderne e>.iSla 0 polemica.
implieitil. sau explicitu. eu poetieile premoderne. Cind poezia estc
vazutl\ ca rezultat al unui modus operandi. crearea ci ,,1111 paall! ,-
pus(iJ) {II! seamo Ut7U; uccidem sail a IInei il1l11i(;; ": dnd se afirma
ell. poezia are"rweci::ia ,I'; cOl1secl'en(a riRie/a a IIl1ei (lmh/en/t! c/iJ
malema/;co" (E.A. Poe). este negata ideea romantien de inspiratie,
ideeaen poeziaeste un .. produs natural". 0 asemcnea pozi!ie neaga
in timp atit modelul ortic al poeziei c1asice, cit pe eel
mimetic. Poetul nu nUl11ai ell. nu esteinspirutde zei,dar nici nu vrea
Sil redea, sa eopieze 0 anumitA imagine a lumii. sau 0 anllmita
emolie. EI sli provoace. controlat, 0 anumiU'i emotie in
cititor$i. pentruaceasta, i$i alegeCLl deplinil lueiditate$i In deplina
libel1ate atIt mijloacele, cit materialele folosite. Ca I:..A. Poe
ncaga poetica aristotelieil. se vede ntl numai din afinna!ia sa,
aparent monstruoasa, "Iliada eSle rodul unei conceplii imper(ecte
Qsupra arlei", ci $i din efortul SaL! de a separa, ceea ce Aristotel
.. atnesteca" (dupa E.A. Poe): GllSlul Simlul Moral. Cind
subliniaza .,gratuitatea" poemului, faptlll ca acestacxista per se. 0
face pentru a-I seoate de sub rigorile Didacticului sau ale unei
utilizliri imediate, 0 face pentru a-I nega atit pc docere. cit DC
83
cleh:uul'e.
Poe!ii modcmi vor insista asupra difcren!elor intre felul in care
se scrie, funCiioneazc'1 ;;i exista. poezia in lumea moderna ;;i fellil in
I
care aceasta era creata. aqiona ;;i exista in lumea premodema.
Accentlll pus de Baudelaire pe aniticial marclleaza 0 deplasare
11
fundamentala: poezia nu mai recreeaza. nu mai copiaza, ea
inventeaza. face saapara obiecte(artistice)noi. i;;i inventeazaciliaI'
;;i domeniul: " ... Adevaralul piclor, iJ71reaga-i viaru, este in
diutorea picturii.- udeVC1l'atlll poe/ ill cfmtarea Poe:iei etc. Caci
acestea 1711 sinr ac/ivi/uti detel'mina/e jn ele trehuie sii-(i creezi
singur lIecesitatea, seopul. mi;loacele. plm; ohstacolele... .,
(subl. A.M.) - afirma Paul Valery. Poezia este 0 explorare a
limitelor ulllanului chiardincolo de limiIe, in anormalitate: .....e
vorba sa-ti foci su(lelul mons/rHOS.... Imagina/i-llo lin om
implantilldll-$i singur negi pe obr,,;i cllitivindll-i. .. boola e
() cole de pa/rundel'e in necllnoscllt" (A. Rimbaud).
Poezial1lodcrna.dupa Mallarme..... .refllui mellerialele nuwrule .)i
socotind-o brutalG, 0 gindire exactQ (id est "mill1eticA", A.M.), t'e
JI
Ie-or ordona" ;;i considera ca fiind "obolila, prelen/ia. eSlelle
eronata. de$i SIO la ba:::.a lInol' copodoperl!, de () include in h/rria
I.
subtila a 111711i voillm de poe'::ie altc:eva decf/, de exemplll, spcrima de
plidure sail tllnellli mlll, ruspindit prin (runze, /111 lemnlll intrinsec:
dens 01 arnorilor ". Pentrll ca "a 1'0rM /1/1 or/! leg6turo ell
realilOtea 11Icrllrilor dedI c/in Plll1Ct cle vedere comereiol ... ".
allarme are grija nu doar sa sllblinieze diferen!a dintre poezia
moderna ;;i cea rornantica sau clasica (construita pe principiul
mimesisului aristotelician),ci sa marchezespecificul demersului
poeziei in Illmea conternporana.
Nici macarpoetii care, aparent, scriu0 poeziede tip mimetic
icem imagi;;tii sau nu contesUi posrularele lui
Mallarme. Dimpotriva. Daca difera metodele, daca exist
controverse asupra zoneJor i care trebuiesc explorate sau
asupra relaTiei semnificantJsemnificar, CllvintJObiect, tOli poetii
moderni acceptadefinitiilc lui Mallarmeca tiind corecte,considerll
poezia un spaliu special. sint de acord cil. "literela combinate .
cl/vintele - sint simboll/rile absolwe ale obiectelor. starilor. aClelor.
relaliilor dintre oarneni $igindllrilor referitoare 10 ele" (citatul nll
84
edill Mallarmc,ci din Un obieclh'. al lui LouisZukovsky). Fiilldca
lallarrnc cprimul ca "lllerurile exislG, nu avem de ce su
Ie cream: noi trebuie door .ria .riurprindem rrrportlirile dinfre ele
(sub\. A.M.); iar lirele aces/or I'Upo/'luri fCiliresl: verSlll'i .".
Poezia. deci. esrc in primul rind 0 explorare a realului pcntru a
surprindeadevaratelc raporturi In al doilea rind, un efol1 de a Ie
reface. de a constnli un nou spariu: spalilll literal', cum ar spune
Blanchot.
De aici necesitatea unui dcmers .. Prin acest demel'S
poelii moderni unul in care poetlll (ca persoanc1 CU 0
anumiUI biografie,sensibiIitate, anumite prejudecA!i etc,),.. dispare
(e/oe/llol'lu!!!). Dacc1 poetii sint "manome/rele voltmetl'ele
speciei" (Ezra Pound), ei trebuie sc1 nu falsitice rnregistrarile din
cauza subicctivitalii lor. De aici toata [eoria modema a poerului
"obiectiv", ..impersonal".
Obieclivitateae0 condiliesine qua non in procesul de fabricare
a poeziei: .,eeea ce e bine seris, eSle rezlllwJliI UI1lIi pet/eel
control." ill mare. u serie bine inSeUllma su excrc:iti lin perlet'/
cO/1/l'ol a.I'lipra a ceea ce spui - olltol'ul spune exact ceea ce vreo s6
spund. 0 spline ell /} simplitate 0 darita/e absolule, ell un
minimum de cuvinle pusibil'", afirm3. Ezra Pound in ArtiSlal seriOJ.
totel. In acela;;i eseu: "Poezia. spun adesea in{ele(1iii, ar rreblli
sci dohind<!(Jsc(i 100111 calilolile prozei. Aeeaslci /{lee
ceea ce sfllmeam mai sus despr/! control, Proza nil are nevoie de
entOlii. Eu pOOle loarte bine sa ineerce so descrie emo!ia, dol' a.lta
e altcel'a".
Pentru cli Ezra Pound pomenea despre proza. iata un citat din
Flaubert. unul dintre mae;;trii lui Pound - spun eu - ai poeziei
l110derne (n-a scris, edrept. nici un vel's memorabil - va amta el
mai iDs dece- darascrisDoa17llla Bovar}'!). imr-oscrisoare
catre LouiseColet,din 1852.Flaubert afirrna.: .. Dad] or Ii destul sa
ai nervii sensibili CCI sa fii poet. prelui mai mult decit
Shukespeare sou Homel; despre care-mi inchiplli cila lost un om nll
prea nel1'lJ.\. Aceasta conticie e 0 impielole... Poezia I7lI e 0
debilitate u spiri/ului, iar (aculta/eo de a simli peste miisura e 0
sliibiciune... Nu pasillnea tace versurile. $i ell cit vei fi mai
Personal. Cll atft vei fi rnai slab ... ell ell sim(i ma; pu(in un luerll,
85
cu alii mai apt sli-I exprimi cum e (1;11111 o! mereu, ill .lllIc.
il1 genl!raliro/ea lui de,l'prins de IOale cOnlingen(ele efl!l1IereJ Dur
Irehuie sa ai facultulea de (/ (;-1 face fie Acea.ll(
acuftare JlU este alic.:evCI decif geniI/I.' a vedea. u avea modelul in
lura. po:ind in fimp" (sublinienle sint ale lui FlaubeI1).
II
Gasi m in aceasta scrisoare, di n 1852 (!). atit ex pi iC3\13
rimbaldianului "Je es/ /1/1 autre ", cit 0 perfecta descricre a
pozi(iei a modului de a aqiona ale poetului modern. Poet care
este "manometI'll vo!rmefrll" in timp. eel care
r inregistreaza rewltatele masuratorilor acestora. Mai Illult. eel care
ineearea sa recol1lpl1na nu in lext. cL eu aiutorul te:-'lului. in cititor
lume de senza\ii, lrairi etc.
Sublinierea caracterulLii ;;tiintific al poeziei moderne este, deci.
in prima instanta, 0 modaJitate de a rasturml. de a ncga poetieile
allterioare in al doile;J rlnd. un mod de a dellni specificul
demersului creator modern.
in al treilea rind. sublinierea caraeterului al poeziei
moderne are drept seap preeizarea felului in care aceasta Sf:
constituie, rela\iile care se stabiJesc in eimpul cultural modern.
modul ei de Poezia moderna. care se tdlic$te intT
o culmra scmantito-sintactica.. nu este identica eu realitatea
materiala eu lumea cultural" in care apare. nici nu este expresia
senlimentelor unui om, tie eI generic, fie unulnon-convenliollal, Ull
particular. Ea este un obiect fabrical. funclioncaz<1 intre rna'
rnulte eoduri. diferite. concurente chiar. De$i sint de tip.
pocmcle moderne pOl purta mesaje diferite. contradictorii chiaro
Poemele expresioniste au un ..mesaj" care Ie leaga de tipul cultural
semantic. poezia lui Mallanne unul in legi'ttura direeta eu tipul
cultural sintactic (fragmenteJe capats. adevarata semnificatie.
nu au valoare sens dedt raportate la intreg, la Opera visata).
Poezia imagistil, obiectivisHI, dar cea suprarealista au
poetici opuse) incearea 0 refaeere a modelului cultural asemantje
asintactie.
Un paradox al poeziei rnoderne este ca, dincolo de caracterul ei
mereu afirmat, de faptul ea c una dintre piesele de baz
ale tipului cultural sernantieo-sintactic. se vrea 0 a
limiteJor ralionalismului incearca refaeerea (in text) a
86
unoI' modele culnJrale prcmodcrne. Si - culmea - toemai acestc
o;t'i.lrturi sint 0 expresie. la nivelul maxim, a modului de a Ii al ciliaI'
Ilpului cultural semantico-sintactic!?!
Subl inierea dimensiuni i intifice a poeziei are drept seop
defineasca loeul rollli in lumea modema. Poezia flU mai are
in primul rlnd rolul de a-i uimi, a-i delecta saL! a-i irwata pe altii. ei
pe aeela de a explora aceasU\ nOLla lume a sim(LlriJor, noile limbaje.
rela!ii interumane etc. de a gasi. de a invema, a fahrica forme/e
care sa faca sa funqioneze naLia Iume. care sa a culturalizeze.
Poezia moderna are 0 valoare epistemica eel pu\in egala eu eea a
propriu-zise: ....lrfe!e. li/erallll'll. poe:/(l sin! () 10 fel
co chirnia Obiecllll lor de cerceEal'e eOn/III. specia umana
Chimia. ea, are drepr ohieci mOferia 1'0:1110 dill perspec/ivCl
compo:::iliei ei. ANellO Ill! nfer6 ceo rnai mare purfe din datele
dumbile $i inataeabile pe care Ie posedom asupl"O nOfllrii omului -
{/ ol11u/lli imalerial, vlizlIf ell () creatura glndifoare $i sinl{itoare
(sub!. A.M.). Efe incep acufo tmde se opre:jfe medicinCi - mai mulE.
ctle dOUG $tiin(e (subl A.M.) se supraplln IIl/eori; (ronliende
aces/or dOllo demel's uri sint linear; com line " (Ezra Pound Arlis/ul
...erios).
Reluarea acestui citat ne va ajula sa lamurim care sint rela!iile
poeziei (una dintre anele) moderne. atH eu filowfia sau religia. cit
Cll celelalte Daca liloz.ona - devenita. in secolul XX. mai
ales filozofie a limbajului. logie:i. filosotie a epistemologie
- incearc:i sa analizeze omul ca pe 0 creatura ginditoare, poezia
lncearea sa iJ analizeze ea pe 0 erealUra ginditoare simtitoare
in timp. Fernando Pessoa afimla: "Exist{i dOlla tipuri de
pue/i eei care ginclesc ceeu ce simI cei Care simI eeea ce gindesc
Ceo de-a Ireia categorie. care door gfnde$fe sau door simle ..
neer:is/ind pur simplll ",
Desacralizarea lumi!. care faee ca poezia sa oeupe loeul la.sat
libel' de catre religie (dupa cum afirma Valery). eSle 0 eonsecinlii
directa a de-semantizarii de-sintactizarii lumii. Daca olnul devine
sistemul de referinta, orice text poate eel mull sa incerce 0 refacere
inlelectual1l. a semantisll1ului lurnii. a sintaxei ei divine; eventual, 'in
pIllS. eu 0 nostalgie a originilor. cum ar spune Mircea Eliade
(exprimate 'in prin texte cullllrale de tip semantieo-sintactie,
87
Insa). Poczia, centrata pe indlvidul ginditor sil11!itor. se atlil in
centrul li111bajului (vezi George Steiner Dllpli Bubel) !?i se
substituie. pentru omul modem. pentru eel realmente modern,
religiei. Sau e impinsa sl'i 0 fad! (vezi abatele Bremond, dar nu
nUl11ai el). ea refuza acest rol. inclusiv prin afirmarea
caracterului ei laic in ultima instanta.
Poezia se pierde pc sine in clipa in care vrea sa se SUbsliluie
religiei (vezi cazul lui Paul Claudel). Poetii eviUi in
extremis aceasta substituire. fie afirmtnd caracterul ,.secund" al
poeziei, de refacere . il1l:ompleta! - a pierdutci limbi originare
(citalul din Maltarme, deja analizat aici), fie intelegind actiunea
poeziei ca 0 aCliune resll'illsa. avind orgoliulmaxim de a fi 0 Sliin!a
a Limbajului. AflatlL astfel, deasupra tuturor $liintelor, fiindca - 0
afirma tot Mallarme . "Sliillio. ill Limbo; 0 con/imwre
de sl11e il7SQsi. lrebllie sa deviniJ oell/II ea () confirmare
Limbajului ".
Insa. prin relatia sa speciala cu limba. prin imposibilitatea - sau
refuzul. tOI una c! - de a construi un discurs ..abstract" prin
negarea arbitrariului semnului lingvistic. poezia ll10derna nu poale
fi realmente 0 Ceea ce nUlllim ill lradi!ia carleziana.
a lui Galileo, Newton, Leibnitz sau Kant. presliplIne tocmai aeeasta
separare a scmniticallllllui de semnificat. 0 de-semamizare
prealabita a discursului. a limbii folosite. s-au eOllstruit pe
presupozi!ia unci .. imaculare coneep!iuni" a oricarei formule, teorii
etc. Aeeasta abstraetizare merge mina ill mlna Cll ceea ce nllmirn
specializare, eu 0 disecare. 0 seetoriali:zare a realitatii, aceea$i
realitate fiind studiata, concornitent. de -$tiinre diferite, eu limbaje
diferile.
Poezia moderna ea, nu neaparat din cauza \lnor
reaqii mimetice nu au lipsit nici acestea), 0 tendinla de
sectorializare, de focalizare a demersului exploratoriu: fie asupra
obieclului fabricat sau a moclalitiltii de comunicare. fie asupra
anumitor simturi (imagism), tIe asupra unei zone a eului
(suprarealismul), fie asllpra corpului celui ce scrie (versul
proiectiv) etc. Dar. In cazul poeziei, aceste demersuri au avut
intotdeauna un back-ground com un un caracter explicit
provizoriu, experimental; sistcmul de referinla ftind unul care se
opune nll nllmai abstractizi1ri i.
1
K) ci sectorializi1ri i. unul care
impune/presupune nu numai "maximum de semnifico{ii posibi/e"
(Ezra Pound). un slIpraplin de sens, ci a viziune integratoare
(carc unqte: c1ipa-eternitatea, limbajul-realitatea etc.).
Aceasta tendinla - de sectorializare a demersului - e il11pusa atit
de tipul cultural in care apare poezia moderna pe care il
genereaza. il amplifica), cit de neCeSila!ile explorarii "noii IUl11i".
Ea apropie mai mult modul de a exista " social-cultural vOI'bind.
aClim - al poeziei l110derne de cel al 1110derne. Explid\, in
limp. de ce curentele cele mai diverse, unele contradictorii.
ell premise aparent ireductibile. din poczia moderna se dovedesc a
fi complcmentare. contribllind. loate, la aparilia. structurarea si
impuncrea noii paradigrne.
Rezumll1d: poczia modernil are atil de multe in comun cu
moderna, incil poale fi inteleasa lTlai bine in demersurile ei.
i se pot sesiza l11ai specificul. coeren\a semnificatia mai
degraM din perspectiva modernc decil din aceea a poeziei
care a preccd<1, exista 0 deosebirc fundamenlala intre ccle dOlla:
e conslruila pornindu-se de la premisa arbilrariull.li semnlilui
lingvistic (arbitrariu ..contracarar prin ..absolutizarea" limbajullli
lie !?i/sal.l prin apellil la experirncl1HlI ..concrele"). poezia (atlt
cea clasiea, Cil cea moderna) exisla prin negarea (anularea, in
prin poem) a acestei arbilrarictali (negare implicit1l sau expliciti1).
De aceea. niei unul dintre poe!ii care pJedeaza penlru caraclerul
al poeziei nu accepta ideea caraclerului arbitral' al
semnului lingvistic. DOlla exemple: I) care denunta
arbitrariul sintaxei limbilor, proplln 0 noua sintaxa, rezultat al
dicteului autornat, 0 sintaxa care nu ar mai falsi fica ..adevarat
Sintaxa". cea a asocierilor la nivelul Motivarea
scmnului lingvistic e deplasata la all nive!. atit; 2) La E.A. Poe,
unde poemul e conslruit ,.rnalernalic", motivarea 0 face IOcmai
emo{io provocatl'i in receptor, emolie realizata pnmr-un efeel de
motivare globala, prin deplasarea motivarii la nivelul unui i'ntre
s
poem, care - el - e Semn: .. Va/oorea unlli poem sla In infensifalea
unei emo{ii IreCalo()re ". Emofia e semniflcatlll acestui
SCmnificant (texttll poeziei) construit riguros de poet Poemul e
doar aparent gratllil. fn fond, accemuarea dimensiuni i in1ifice a
88
89
poeziei permite apanlla unui Poem (Semn) care sa nu mai li-:
motivat la fel ea in romantism. manierism sau clasicism, Nu voi
intra in amanunte. 0 intreaga ramuraa poeticii ... tiliera lingvistica".
SC ocupa (OCilla; de fellll in care se anuleaza arbitrariul semnului
lingvislic in poezia modema, nivelul la care sc realizeaza aceas!".
II,
procedeele folosite
Distantarea de tipologia premoderna. incercarea de a
faee comprehensibil demersul poeziei moderne Intr-o lume In care
discursul (de tip) pare a deveni central (pina reclamele
pentrll drnati. costume de sport sall anumite prod lise cosmetiee
mimeaza un limbaj. 0 motivalic de tip atlmarcat
tcoretice ale marilor poeti ai modernita,lii.
La taate acestea se mai adaugli inea un impuls. poate la fel de
important: aceta de a constitui un spatiu de aetiune poetica
meditalie asupra poeziei. comun mai multor poeti generalii de
poeti. de a provoca 0 anumitn atitudine vizavi de creatia poelica In
rindul poelilor in$i$i. Obsesia poelilor secolului nOSlru, de la Ezra
Pound In W.H. Aliden $i Lowell. este cli poezia se (pin1l la un
pllnct. fire$te). c1\ progresul in poezie este rodul unui efort comlln.
al colabor1lrii intre generatii poetice. Intre personalitari poetiee
ireductibile. E'\plorarea noii lumi se ponte face nllmai de ca.tre paeli
profesionalizali (nu ncapArat profesioni$ti) $i printr-o
cooperare Intre ei.
n semn al malurizilrii paradigmei poetice moderne este
deosebirea intre felul in care cancep explorarea marii modemi ai
seeoluilli XIX - Mallarme. Rimbaud. Baudelaire, Lautreamon.,
Walt Whitman - $i fellJl In care este ea vazuUl practicata i
secolul XX. Dincolo de deosebirile dintre ele. curentele $1 mi$carile
de la inceputul secolului nostru (futurism, dadaism, sllprarealislll
elc.) sint ($i se afirma. drept) explofl1ri ..in grup" ale noii lumi.
ercetatorului individual $i individualist lind sa-i ia locul
.. Iaboratoarele de cercetare". De aceea poezia modern1\
enomene care nu pot fi intelese din perspectiva poeziei romantice:
caracterul experimental,19) asociat eu negarea ideii de genill, in
cazul multor avangarde.
Chiar marii Poeli, In fond individuali$ti feroce. de tipul
Pound. Maiakovski sau Auden pentru caraeterul
90
al explorarii. al crea\iei poclice sim preOClIpa!1 d
infiilliarea de adevarate pentru a invnra tehnicile de bazA ale
poe/iei. (intre care .. Academia Sarzi lor". de care W, H.
Auclen in Poeml cew(ell. academie pentTu care nll doar pledeaza,
dar elaboreazil $chi(a unei programe de invl\lamint).
stringelllil [l invatarii meseriei de poet are dou
I) Poc7ia llloderna c'\ploreaza 0 Ilime (comple!) naua.
e1aboreaLfl - pentnl aceasta ca rCZUllal al acestei exrlorari'- noi
forme poeticc. Or. asta nu se poate realiza. cum in repetate rinduri
Slibliniaza Pound. decit pornindll-se de la formcle tehnicile
e"istcnle deja. Acestea nu pot fi decit daca. CUI1OSClile.
Nimeni nil ajunge sli proiecteze un compuler dad! mai strl sa
rcinventezc roata. sau seripelii. sau locomoliva ell aburi: 2) Poetica
romantica a devalorizal lotal - eel putin teoretic - in
favoarea inspiratiei. rorma s-ar direct din conlinllt. Omul l1L1
lrebuie decit sa se exprime. fiindca are. deja. tOlUl in el. Nu Insist.
cerl este d\ rOlllantisl11ul nu tlllmai ca a 3cceptal a prcluat. a
'ontinu,1t 0 poetic;'\ inaJeevata. dar a creat tin hiatus in
sllccesiunea de mai bine spus a general 0 mentalitate
care dauneaza intoldeauna calita!ii artei: una care neaga (implicit
sau explicit) profesionalismul. in numele inzcstrarii egale a tuturor
oamcnilor. in nurnele democratiei in arta (ea in numele
alllenticitillii ).
Vizavi de 0 asernenea mentalitate. Ezra Pound e ncrnilos: .. Nu-li
imogl11o co a/'fa puericu e mu; decir mu:::ico co lIei reIl$1
sO clinvill\!i me/car 1111 crpel'l inClinrC! de (I Ii deplIs r.:eIIW{i'l1 !O! alila
I!for/ in CI in\'(i(u Ie/mica scriel'ii verslIri/or eil a consllmar pen/I'll
"-$1 lehnir.:u sa II/I r!/Cll1isl de nivel mediI!"' Pentrll ca "oricine
Poale su eil/le 10 harll/onil/l11, forti more r?f()rf, (IGod bless our
home II. dar I/ll oricine poole do concerle SOli .I'Ll plcle:L'
11'\1'011l0nll" Pentru Pound .. Iehniea (poelicu; !! 0 davado
sinr.:emolii', in sensuI in care - tara tchnica - orice mesai e
falsificat. "Slupinirea maieslriei in oriee emu e rodl//I/mli efbr/ de
() I'iu/o "_ EI dislinge intre amatori expcl1i pune confuzia di
poezia contemporana lipsa de a acesteia (in \913. A.M.)
pc seama i-in practica receplarea poeziei dintre
all1atori expel1i. Daea e adcvtlrat ca "lv/ais d'ahnrd" IOlll eIre III
9\
{J0efe". tara a fi un e;\peI1, adica tara sa tehnica poezici.
e imposibil sa realizezi 0 opera semnificativ:\.
Int1'-o paranteza. in acelu$i eseu (0 retro.\pectivti). Pound face u
noua paralela eu $tiinta. de data aceasta pentru a marca modul de a
fi al pocrului in lumea moderna: .. Poarro-fe mai degraba co lin om
de ,Itiinta, dedf co agenful de puhlicifafe allJ/1l1i nOli saplill. 0111111
de ,1'fiil1{{( nil sa IiI! adamal co lin mare savanf. Tnoinfe tie
a Ii rlescoperit (sub!. Ezra Pound) ceva realmenfe nOLI ",
Maiakovski. la rindul lui, elaboreaza un mit: manual, inlitulat
Cum Sf! (ac versurile, Tn care, dincolo de un anume limbaj -
pregnant $i proaspllt atunei, Illlbicsit ;;i l11irosind a singe UCtll11. -
recunoa$tel11 ueelea$i idei: "... I, Poe::..io este 0 prodllctle EXfrem de
111
grea, exfrem de complexc/, dar 0 produclie 2 II i/1vQ{a me$fe$lIglll
11
poefic... inseul1l/1o SlUdiere(J l'echiloF me/ode de prodllc/ie. cel!(J C:C
I
ill/ii 10 crew'eo alfora nOI 3, Nouta/ea. nOllfafeo /l/OIer;allllui u
ml!fodelor es/e penfrll (iecare apen'i Iweficii .; MllnctJ
pIJefll!l1l Irebllie seT .\'C' desfa:joore ::ill1ic. il1 vederea desiivir,)'lril
miJies/riei (lewrll aClI/IIulareo de /101 re::en'e {Joelice" 7 .
leoriei economice, CUl10u,ylerea /rail/iui real.
po/rlll/derea ill isrvria $/iin(i[idi. sin/ mai importl1l11e penl/'ll poel -
In partea esel/{illhi 1I 11l1lllcii sale (sub!. A.M.) - decif lIIoll/wlele
inlocmife de pro(esoni idealisti care se illclnniJ. ill fa!"
l'l!c!liturilor. !O ,Vlf SI! poC//e acordu $Idilirii. a)'(I-:lsel prelucrLiri
Itdmice. 0 valow'e de sine siala/oare. Dar lOCI/wi face C(J
o opere; poeticl, Sll devilli'i utilhabilr, (subl. A.M.). NUII/ai
deoseblrea inrre acesfe metode de prell/erar!! ereea::i'i deosebirea
din/re poe{i. numai cunos/inlele. perjec{ionorea. oCl/llllllarea
I'ariela/eo proeedeelor liferure fac dinlr-un om un scriiro
{'ro(eslOnis/... ".
aptul ca .. reaqionarul" Pound ..comunistul' Maiakovski au
pozitie vizavi de creatia literara. vizavi de important
a
lehnicii poetice de neeesilatea TnYalarii permancnte a aeesteia ma
de orice comentariu.
Poezia moderna nu e doar explorare. descoperire, ci [1oein. 0
.. fabrieatie" care presupune 0 anume tchnologie, tehnice
adecvate. Nu Tll1implator. aut euv'intl.ll grecesc poein. a face. a
t'abrica, cit eel provensal /robar, a glisi. a descoperi. denumeau
92
L,,<!ct doua dintrc demersurilc fundamenlale ale poc7.iei modernt:, ..J
labrica a dt'scopl:!ri sint doua aspecte ale demcrs: de
e,xplorare a unei noi lumi $i de elaborare (fabricare de noi forme).
La vechii greci. intr-un sistem cullural semantic, undc nu exist'"
dedt aUlOcomunicare. In care I1lcsajul e pent1'u loti e in
101i. ccen ee il distinge pc poet de receptor e capacitatea de a
fabrica, dar mai ales de a refolosi noi forme. in Provcn!a din
secolele Xl-XIII regasim lip cultural semanlit.:, dar in
cadrul acestula - se exploreaza sc inventeaza un nou model al
illhirii nu numai. Cum arata Denis de Rougemont in Drugostea
Occidellfuf), unul deoscbir de eel vcchi. Inventarea e simultanc'l
eu $i condi!ionala de fab1'icarea a noi ronne poelice. Aici, inSEt,
accentul cade pe descoperirea a ceva nOLI, de unde si cuvinrul
.. tfObar".
Epoca moderna se distinge prin aceea ca e:--plorarea (eu
descoperirea/fabriearea de rigoare) se face in cadrul unui alt tip
cultural, eel semantieo-sintaetie, care nu mai poate ignora
earacteru] conventional al oricarui act. al oricarei forme culturale.
Opunlndu-se romantismulul. poezia moderna nu se poate
intoarce pur simplu la formele preromantice. Pe de 0 parte,
fiindca ele au lost declarate convenlionale. pc de alta parte, fiindca
ele nu mai slnt adecvate lumii moderne. Trcbuie, insa, reiterala
cxplorarea lumii (inclusiv Tn ceca Ce are ea conventional, $i anUme
in limbaj. de fapt ineepind eu limbajul). ea fabricmea de noi
forme (ceea ce presupunc 0 anume ucenicie. ideea de a inva!a ceva
ce nu J\mbele laturi ale explorarii pot Ii readuse in centru prin
lor eu ceca ce tipuJ cultural a.semantic $i asintactic
accepta promoveaza: demersul
Poezia modema are inc[\ 0 trasatura care 0 apropie de
moderna 0 dislinge de poezia prernoderna: importanta
dChlersuriJor teorctice ale poeti1or. La fel cum, In
moderna, anumite teorii sint abia Lirziu (uneori la zeci de ani)
confirmate de experiente. ba chiar se aiunge sa se elaboreze un set
de experienle. sa se puna fa punet 0 lehnologie hipersofisticat3
pCntru a se putea vedea daea a anume teorie e corecta sau nu, in
poezia modema multe dintre demersurile Icoretice ale poelilor au
fo
st
mai importanLe. mai fertile pentru evolu!ia poeziei dedr ercatia
93
lor propriu-zis1\.. Ceea ce contemporanli nu scsizau. pentfu ntli,
l
asta%i, e de domeniul evidenlei. E.A. Poe e un teoretician al
I
ll1odernitatii: in crealia sa. e un bun romantic. atit.
Mallanne. teoreticianul. e decisiv pentrll cvolll!ia Inrregii poczii
moderne, poe7ia sa e, in buna masma. 0 poezie datata. Mai
mull. II mai citim pc poelUl Paul Valery pcntru a inlelege
marelul teoretician al poeziei moderne Paul Valery.
Si mai semllificativ: l11ulte dintrc teoriile despre poezie ale
poelilor din SCCOllll XIX all 0 valoare prospectiva. deschid noi
orizonturi de eAplorare pentru poczia secolului XX, fae posibila
inlelegerea nu atit a poeziei moderne din secolul XIX. cit a celei din
secolul llostru.
o parantezA: Iectllra poeziei moderne din perspectiva poczici
premoderne. obnubilarea originalit11lii ei ireductibilc. a 5peciticului
ei. a caracterului ei exploratoriu s-a datorat analizel tcoriilor lUI
Mallarme. de e:--.emplu. prin prisma poemelor lui. identificarii
dcmersului sau teort:tie (revolu\ionar. prospectiv) CLi demersul sAu
creatOr (eLi praelica sa. mai degrab<i conservaloare). La fel: 1'.S.
Eliot se mira, Intr-o eonferinta. ea. in spapul cultural francez, L '"
Poe e vazut ca un mare poet, penlru el Poe fiind. in eel mai bun caz.
un minor de calitate. Dar. Eliot se refera la poetul E.A. Poe-
are. credo dreptale asta nu pentru cn e 1'.S. Eliot!) - francezii
vad in Poe in pril1lul rind pe teorcticianlll care. pe .. ftliera
Baudelaire". a poezia modema, care poezie avu\.
decenii la rind. centrul in evident. franeezli all
dreptate!
Poezia moJerna ntl e. 0 Cel mult 0 specialtl.
un fel de Supcr;;tiill\i'i (nu lntimplntor Rimbaud se proclama
.. Supremul Savan") Fiindea se afla in centrul Lirnbajuilli
sensu! demersului ei e 511 explore7c noua lllme in care trilllll
concomitent. sa dcscopere (invente7c) noi forme; care au 0
valoare decisiv3 in structurarca unei noi culturi (cum 0
demonstreaza stralucit DenIS de Rougemont pentru poezia
rubadurilor. bcneficiind de avantajul unui reclli de aproape nou1l
5ccole).
Poezia moderna are in COlllun eu moderna nu numai
faptul cll amindouil apaqin tip cultural. funqioneaz<'\
94
il1ll'-ll cultur;l a Reguillor. Illai degraba dedI in una a TeAtelor c('l.
in consecinlA. dirncnsiullea metatextuala a demcrsului teorelic
devine escn!iala, ci $i faptul ca. arnbelc se constituie pnntr-o
ruptura, ca. practic. fnlocwesc modele preexi5tentc. nu Ie
in plus. exista in ambele atit 0 intcrdependen!cl learie - practica
(teoriile au valoare prospectiv3. orienteaza. ex.perimenlcle). cit 0
componenta tehnica (tehnologica daca weli), care. 0 data cu
srabili7area paradigmei. devine tot mai impol1alltii, pina la a
deterillina sau chiar conditiona experirnentele propriu-zisc. Nu
intimplator, de virf c tot rnai legata de rrogresul tehnologic.
Tot a;;a cum poezia moJerna nu mai poate fj conceputa fara latura
ci .. tehnic<l', care deja. in principalele Phi din Occident - sc prcdi'i
se invala. Daca eforlul exploratoriu era. 13 Poe. Rirnbaud.
Baudelaire sau Whitman. lInul solilar, poezia secolullil XX sc
instituie intr-un demers mai inuit sau mai putin de geup, in care
circula!ia infomlaliei. invtt!area tehnologici $i colaborarea intre
poeti devin ind ispensabi Ie crea!iei de virf (vezi Ill{lrluria lui
Stanley Kunitz desprc modal itatea de lucru a lui Robert Lowell).
Poetul modern nu se mai mi$ca in interiorul unei tradi!ii. Illl se
poate baza pe preexistenla unor forme poet ice. a unoI' metode $i
tehnici. a unui anuille mod de a !i al poeziei. E obligat sa instituie
o naui! paradigma roefidi.
95
TRItIMFl L
Poella model nil vi I1c .:\a prime sa ice. elm perspecli va
eu mijloacele sale specilicc. Illmea in care tri'iim. Ea e nu
doar uin 8fl1l1l1ite poeme. ci din H:OI'ii dcspre poezle. din metode
Si rehnici poerice specifice. dintr-lin n1l1llir orizOnl imaginal' lin
aflume mod a cOl11unica ell pllblicul ctc. Ea flU poate nrecltlsa la
lin al1ume fel de a poezie. la Clflurnite poezil la anllmiti
aUlori. ea nu fi idcntitlcara doar eu anum ire direqii din poezia
ulfimului seeol jUl11atmc. Cum nu plltem considera ll10derna toata
pOCl:ia "crisc) in lIhlll1ii 150 de ani.
Pemru a Incel'ca sa e1c5erii. sa nproximezi poezia modernn,
trcbuie - volens nolens - sa incepi prin a face 0 list::! de poeti
modemi. prin a-i despaqi pe cei care lin poezia (poetica)
modernade cei care. sinl eontemporani Cll primii. lin de poezia
(poetica) romantic;) (SeW de Ce<t clasica. mUllIerista elc.). Pentru ca.
\orba lui Pound... de!;i \';nrem cOl1lemporoni. !! eric/em cu 1111 Iruin
ell IOlii in a('/:,I:",I'i CPOCQ". tar a incercu sa i paradigma
poeziei moderne pomind de la poeziile lui Sully Prudhomme sau
Octaviall Goga sim contemporani Cll Mallarllle sall Kavnfis)
ar fi () intreprindere sisifici'i (dnc,' nu una ce ar rine de plira paranoia
sau de schlzofrenia intelccIUala).
Avem de infrllIH3f riscul de a ne USllpra adevara!ilor poe!i
modern i. Dar. pc de alta pane. perspecli va noaSlra e _ aCUl11 _ Cll
IOlul alta declt cen pc Care (1 pUleall avea. sa zicem. Marcel
R.aymond, Hugo Friedrich. Cleanth Brooks in ueceniile IJI-V ale
Secoluilli nOSlru. atunci cilll! elaborau remarcabilele for cuqi
despre poezia modernA. Nu num31 ca am beneficial de rezulralele
ll1uncii atitor teoreticieni. emici. antologarori erc .. dar evo/ulia
a poeziei moderne n scos in rapl adevara!ii poeli ai
11l0c!ernitu!ii. Cileva exemple: la 1920, Minuleseu p<'lrea mai
:.1l1
u
dernisl" (orieulll, un poet mult rnai important) decil Bacovia;
aproape Ilicl una din 31lrol0giile de poezie franceza de la
IncCputul secolului Ilostrll nu figurau MalJarme sau R.imballd. II
tiJl'lp ce aproape fori poetii prezen!i in respectivele antologii ni se
Par. de imeres; aproapc iJizibili. oricum
SI'IH azi un Alben Samain. un Vcrhaercn. un Jean
99
maestrul lui Ion Barbu- darnu eraTheophileGautiel maestrul lui
Baudelaire?).1
01
Pe de alti:l parte, pentru a reduce la minimtlln de a mli
am [olosit - in opera\iadc selectare- nu doargustul propriu
iexegezclealtora, ei citevacriterii ..objective":
1) Am eonsiderat poezia moderna ca pc un fenomen
international. valoarea unui poet s-a impus - in timp
dincolo de spatiu\ saucultural, e Wl semn claral impol1antei sale.
eu atit mai mull cu elt provine din arii marginale sau care. la un
momentdat,au fast marglllalizatc(ecazul portughe7.ullli Pessoa,al
spaniolHor Vincente Aleixandrt::. Federico Garcia Lorea. Jllun
Ram6n Jimenez. etc., al grecilor Kavafis sau Elytis. at italienilor
Montale, Quasimodo, Pavese etc.. al Maiakovski,
)1
Hlebnikov.Ahillalova. Paslernak, Krucionlh, Mandclstam el':.).
1
2) Un criterill In selectarea poeti1or a fost Illasura In care all
descoperit (inventat) ceva realmente nOll. urmllllt, aid,
magistrului Pound: .. In(eteg prill Il/1wrea ur/Li ... Si
ee"a care se inrudeste C11 mOI'orio. crea/orul trebuie .'Hi Ii
descoperit ceva nOIr lie in viaro In lie fn mijloeu! de
expresie ..
3) Un poet este considerat modern doar in in se
raporteazl1(directsau indirect.e>-plicitsall implicit)la noua
lllme senzoriala, etc.) analizata la lncepllWI
seului de Un poet din secolul XX. un Robert Graves, de
excmplu. care lumea modemaIn datekei esen\iak $i scrie
o poezie in care incearcasa raca abstraqie de aceasta. nu este un
oetmodern. La [el. in c1ipaincareun poetmodernlncearcasadea
solutii care tin de un alt tip cultural, premodern,el inceteaza a mai
fl, in creatiilein cauza, un poetmodern.
ind Maiakovski renunta la individualismut sau agresiv din
Noml 'in palltaloni. omil I sau F/ulilul I'ertebrelor $i scrie
VllIllimir lIiei Leni" sau 150 de mi/ioal1e. el .,evolueaza" de la 0
poezie moderna la una... pre-moderna (?1). Upsa de valoare a
poeziilorsate militante, ca a eelor ale lui Aragon sau Eluard Jin
perioada lor de creatie angajata, provine nu din tCl11atica (una
similamIntilnim la Walt Whitman),ci din inadecvare. Maiakovsk
i
.
revolu\ionarul, l'evine la 0 poezie de tip c1asic, semantica sa
u
100
sinlactica.intr-o Illme Cll totul diferita: in care...poporul sovietic.
eei ..150 de milioane" sau ,.V.1. Lenin", pot tine loeul divinitatii
doarplni:l c1nd atotstap'initorul Reportaj face datoria ii arata a
fi ceea ce realmente au fost dintotdeauna: prefabricate
propagandislice. elemente dintr-o cultura. de tip
semantico-sintactic, iar nu sistemul de referintli. nu ,.Modelul" din
culrurilede tip semantic,sintactic sau asemantic asintactic.
Astabili,In acestmod. carepoete modem carenu poateparea
arbitral', iar clasificarea poc!ilor in funetie de relatia lor cu lumea
ll10derna poate fi cOllsiderata una exterioari:l taulOlogica: e
modern poerul care raspundc provocl:irilor lumii modeme. lumea
l1lodernil t'iind cea pe care 0exploreaza poetul modern.
Dar premisele cercetarii noastre au fost ca: 1) apari!ia
paradigmei poeziei rnoderne I1U se datorea7li in prilllul rind unei
evolu!ii inlerne a poeziei, ci necesitalii de a raspunde provoei:lrilor
unci Iloi lumi; de aceca poezia moderna Illarcheaza 0 ruptura, ea
poezia (poetica) premoderna; 2) dimensiunea
exploratorie este fundamentala pentru poezia modema; ea
detenllinil specificul poeziei moderne (modul in care aceasta
actioneaza, cum e constituit textul, cum intra acesta in rela!ie Ctl
cititorul etc.) poezia modema. 13 roate nivclurile. de
paeziaclasiea, romant;ca, lllanierisUi erc.
Aceste premisese bazeaza pe ideea daca cxistl1, poezia are-
intr-oanumita epoca. intr-o anumitasocietate - 0 funC\ie mai mult
sau lnai putin precisa.. mai mull sau mai putin Una dintre
aceste funetii estedciinita de catreT.S. Eli011n FUl1c{ia socia/(i a
p(}eziei: .. Fora ci{ivo oameni care sCi imbine 0 sensibilitat
E'xcep{ionoICi. cu 0 excepliol1alu pll/ere de expresie. propria l1oO.l'trCi
capacitate nil numoi de a ne ex-prima, dar chiar de a sim(i al/ceva
decil cele mai rudimen/ore emopi va degenera". Funetia poeziei
repet, una de cultufalizare a lurnii a individului. Ea ii ajuta
pe oameni sacornuniceinaceasta"noua lume" dincolode un nivel
lllecanic, rudimentar: .. Am Incerea/ sii seriem 0 poezie demnCi de
Ii ins/rumen/lit de comzmicare inlre oameni in/eligen!i", scria Ezra
POund in Artistul serios. Dupa ce afirmase ell ..am fncerca/ sa
foc:em lac Ilnei ar/e poe/ice de tip nUll aces/ tip nu e in realltuf<'
nUll. e/ e unul vl!chi ..
101
Ins1\,
culturale. dnd.
pentru ca lumea
Functia de explorare a lurnii apoi de c\\lwralizare a et prln
interrnediul cuvinw\ui, este functia primordiala a poczici. Ea se
mai ales in perioada de inceput a unei epoci
intl'-un anurne spa\iu culwral. e (re)inventata
poezia. De ce se produce aceasta (re)inventare a poeziei e simplu.
s-a schimbat din temelii: .. eJrice schimhare in
urmo poeTica llUre sa fie simpT01Tlui unei (oarTc! adinci modifictirl 0
socieTalii indivic/uilli ", afirma T.S. Eliot in eseul sau din 1936
Wordswortll $i Coleridge.
Schimbarea, adauga eu, nu e doar un simptom, ci un
raspuns. Poezia nu doar exprima diferite\e crize pe care Ie provoaca
moditicarea profunda a lumii. ci Ie --relo\va". in Felul ei, desigur.
Daca vedem in poezia moderna doar 0 expl'esie a crizelor lumii
modeme, lin simptom. evidenl cA ea poate fi cilit;,! doar ca 0 poczie
a ncgativitat
ii
. analiza poeziei moderne se fixeaza pe
momentul circumscrierii descrierii crizelor profunde pc care Ie
traverseaza omul modern. l110delul poeziei modernc se poate limita
la Rimbaud, Lautreamonl, Baudelaire Mallarme Dar poezia
moderna nu poate Ii redusa doar la mai Walt
Whitman Emily Did.inson in secolul XX. Kavatis. pound.
tvlolltale, Eliot. Hlebnikov. Maiakovski. Apo\linaire, Trakl, Benn.
e.e. cummings. W.e. Williams. Robert LowelL John Berryman. Ted
Hughes. Silvia Plath. Olson, Ginsberg, Lundqvi<;1. Pessoa, Lorca,
i\ \cixandre. CcrnLlda, Elytis. Bacovia... Poeti care all incercat nll
JIl
doar diagnoslicarea crizelor. ci rezolvarca lor in prin poezie.
poczia secolului XX estc de nelnteles daea incercam sa (\ citil11
zi
pornind de la un model elaborat exclusiv pe baza poet
i1or
france
din secolul XIX. mai sus cita\i. AltminterL lie c<'i acceptam a
centra. aceeplam ca. 0 daH\ Cll avangardele, apare 0 alta poezie. un
all modernism. un at doi\ea modernism, urmal. ultimul .. a7ba;
0
mondial, de un alt treilea modernism (pe care-l plltem numi. \3
adicu. poslmodernism), fie accepUim existcnta in para\el a douA
(sau Inai multe) modernisme.
Cum nu pOl vedea poezia doar ca pe un simptom. ci 0
a Ii un r<1spuns, 0 solulie, Cllm au considerat-o IOli marii poep
nodcrni. penlru mine e evident ca avem de-a face - de la
Llrfl
Baudelaire pina la Frank O'Hara, zicem .- Cll 0 sing
poetica. cu lin singur modernism. AceastA pcrspectivi:'! se
impllne de la sine tot mai l11ult, demersul mell avind doar meritul de
a cvidentia. descrie evenlual. analiza fenomcnul in eauzl!.. Nu din
raliuni de demonstratie, nu penlru a conslrui cu orice pret 0 nQua
schema a unei singure paradigmc poet ice moderne (de la
Baudelaire pina la John Berryman). ci fiindca astfel putem in\elege
mai bine poezia scrisl1 de poetij care realmente aduc ceva nou.
A vedea din modernism doar dimensiunea-i negativa (carc nu e
altceva dedt diagnosticul crizei), lnseamna a-I cili din perspeetiva
poeticilor anterioare. Pe care, evident, le neaga. dar nu de dragul
negaliei. ci pentru cA nu mai sint adecvate. 0 asemenca Icetura e eu
atil rnai stinjenitoare. ell ell se plni'l astazi. Avangardele
sin\, in marea lor maioritate. constructive. nl! demolatoare. Nu
intll11plator cllrentele avangardlste se numesc constructivi<;m.
suprarealism. futurism etc, Trebuie sa ai 0 minte de burghe7
universitar pentm a-i rtlstalmaci pe moderni .. pentru a inloaree pe
dos 0 aftrmalie ca a lui Ilarie Voronca din 1924, In 75 HoP.: '; LllIllL'U
Ire/mil' re;,/venlala ".
Care eSlc modificarea profunda care s-a prod us in lumea
modema, care determina aparitia poeziei moderne. care-i obliga pe
poeli sa reinventeze lumea? Un raspuns care simplilicl1 la
ma:\illlum. tara a deforma prea Illult: cmergcnta, aparitia
individului (a individualita\ii, a individualismului). Individul
este. Inai lnlii. 0 fiqiune cullllrall1. a cnglezi a
francezi. E produsul tipului cultural asernantic ;;i
asintactic. Individul e omul in sine, omul "natural", dar care are
inscrise in el toate valorile culturale (vezi Emil sou despre
EducCl(ie a lui JJ. Rousseau). EI este societatea. Mai exact,
sOCielatca e 0 asociere de indivizi ..compleri, pe baza contractului
SOcial. TOala civilizalia moderna (occidentala., apoi e
<:onstruitll pornindu-se de la individ, avind drept sistem de referin\u
absol ut individul. Individualismul se idenlifiea cu modernitalea. eu
ideea de progres, democratie
Orice punere in discutic alum ii l11oderne, orice incercare de a
Construi 0 soeietate alternativa. de a propune alt tip de cultura de
SOCietate incepe prin negarea individualismului. Fie
llIass
a
(prolelariatul), In cazul lui Marx al comunisrnului. fte
103
102
opunindll-i-seSlIpraomllllui Nietzsche al fascismelordetot fclul
(Supraomul neaga individul, de la ideea de
individualitate ireduclibila, pentru ca refuza egalitatea, contractuI
social $i pentru ca supraomul e vazut ca reprezenlaliv penlru cee
ce doresc massele. 0 ..chintesenta" a masselor), Negarea
individualismului este punctul de plecare In incercarea de a
rezolva. prin revenirea la lipuri eulturale premoderne, semanlic
sau sintactice (aici Nietzsche e cinstit, revendicindu-se de la
Zaralhustra. in timp ce Marx tTi$eaza, proiectind in social eu
argumente economice schema religioasa a venirii lui Mesial'
crizelecare apar0 data eu impunerea modelului cultural ascmanlic
asintactic, 0 daHl ell triumful individualismului.
lndividualismul .,realizal" genereaza trei erize majore, in jllrlll
carora se constiluie,intru rezolvarea carora se inlreaga
cultura I) criza limbajului; 2) criza cului; 3) criza
realit.Wi. Toate aceste lrei crize pun in disculie tocmai individul.
posibilitateaexislenTei cu adevarat aacesUlia, posibililatea sa de a
comunica cu ceilalti indivizi. De peste doua seeole, cU/lura
civilizatia) se afla Tntr-un echilibru precar. asemanator
celu; in care se afla - spre Anlichililfii - cultura
greco-Ialinli(ideeaealui E.R. Dodds.dinadmirabila-i carte Grecii
irarionalul, capitolul inlilUlat cum nu se poate mai sugesliv
Teamu de liberta/e). Istoria moderna e marcala de singeroase
recaderi in lipuri cultllrale premoderne (de la comunism
hitlerism. pina la fundamentalismele de tot felul). insa 0 Recadere
nu s-a produs. Dimpolriva, exist3 0 tendinta de generalizare a
culturii semantico-sintactice. modeme, care - lreptal -
sau marginalizeazacelelalletipuri culturale in cele mai indepartate
!ari ale lumii.
Crizeleinsa ramin poate, seamplifica. In ee ar consta ele?
104
CRJZA LlMBAJULUI
Daca individuJ dev1ne sistemul de unicul sislem de
referinriL limbajul intrainlr-un impas: logic Ontologie. Limbajul
ulllan este conven!ional. exterior senza!iilor $i emotii/or
individuale. EI nu poate exprima decil ceca ce eSle dinco/o de
individ. Eounealta imperfeeta, caredelormeazii umanul.
doar In lipsa de altccva mai bun. Mai mull, deoarece limbajul e
comun tUluror oamenilor, el nu are nimic de-a face eu cecaceeste
(simte. rea/mente indiYiduf. La limita, limbaju/ nu
falsifica, nu dcgradeaza doar cornunicarea Inlre indivizi, ci
falsifica, degradeaza naturaindividului.Omul cs/e na/liral
toale valorile sale de asemenea). limhajul e artificial. Oameni; ar
cOlllunica perfeci intre ei daca nu arexista limbajul (?1).
,"'ccasla perspec/iva asupra lirnba;ului, specitica tipului cultural
asernantic asintactic. 0 regasim. In diverse forme. nu numai la
romantici (al caror ideal era locmai cxprimarea naturala, "de la
slI!ler 10 slIfler ", de dincolode cuvinte),ci la unji dintre Poelii $i
teorclicienii moderni, rnai ales din secoJul X/X, care pfaseaza in
ccnlrul poeziei. careemaximum de cOlnllnicare posibila, Tacerea.
Criza /irnbajului sc manifesta In pfanuri diferite: criza a
cOlllunicarii, criza a limbajului poetic la limila, arbilrarieta/e $i
alcatoriu ale oricarei comllnicari, ale oricarei limbi concrele
(cal'acterul arbitraraJ selllnului lingvistic).
Criza Iimbajufui Un toate planurile rnai SUS rnenlionate) e
consubstantia/a crizej eului crizei realitiilii: daca ceea ce sint
(simI. glndesc)etransrnis fa/sificat fa limila. arbilrar),celalalt e
oPUra fietiune, eUn fals. Or, identitateaSe prinalleritate,
deei eul Se releva a fi 0 construqie fie/iva. un fals. Ceea ce
si'llt nici IlU rnai simI Cll adevarat, pentru eil celaJalt. lume<l ma
fa/sitka permanent, ma degradeaza. In primul rind prin limbaj.
Mai mult, ce rnai este real? Daca ceea ce simr IlU poate fi
COlllunicat, Sau devine ceva artificial/arbitrar in chiar momentul
ce leaga simtllrile Intre ere, ce da semnificafie? Daca
!IOlbajul econven{ional, earbitrar, eu nu voi lrai. nu voi putea trai
11
re
lI p una CU ceifalli, 0 realitatc autentica; rea/italea Inceteev.ll. a fi
una deplina, ..substanfia/a".se lransfonni:i Intr-o realitate faclice.
105
Cum europenii au 0 lradi!ie culluralil diferiUl - 53 zicem -- de
indieni. 0 lradirie in care se atirm3 tocmai realilatea deplina.
.. substantialitatea' aceslei lumi, criza limbajului (Impreuna eu ceea
ce antreneazti ea: criza eului criza real itati i) este extrem de grav;'i,
provoaea 0 trauma ontologica.
Care poate fi .. vindccaHi' in doua feluri: fie prin revenirea la
tipuri culturale anterioare (semantice sau sinlactice, chiar
asemantice asintactice. vezi .,Flower-power"). tie prin
afirmarea, descoperirea unoI' zone. unoI' modaliUili de exisrenta
limbajului care sa asigllre 0 comunicare deplina..,adevaraU!"
Aceste zone speciale Stilt, inceplnd cu secolul XIX. intr-o
concurenta c1nd vizibiHt cind invizibila: artele (Iiteratura.
in special).
$tiinta modernii are, teoretic, doua avamaje: e rationala, deci In
ea nu inlervine subiectivilatea deformatoare a individului, c
instrumentala. Paradoxul modeme este ca. de$i a fos
generata de un tip cultural asel1lantic asintactic. merge impotriva
acestuia. presupusa a fi cOlTIuna lUturor oamenilor
pentru toli, e ceva de deasupra individuilli. Acesta sc
legilimeaza ca fiinta umana nllmai Tn masura in care e rational, la
fel cum omul cre:;;lin. de exemplu. se legitimeaza, are va loan: daar
in masura in care este 0 crea\ie a di vinita\i i ex ist1\.
raportlndll-se la aceasta.
Dar. daca omul poate fi asemaniHor lui Dumnezeu. fiind 0
crealie a acestuia, Ratillnea este, in esenta, deosebita de ra\iunile
tiecarlli individ Tn parte (care individ nu e decit panial ralional). e
deasupra omului. de$i este innascuta in el. InStrumentele, la rindul
lor, sint prelungiri. presllpus obiective, 31 simlurilor. insa, nu
nLllTIai cli. instrumemul contine un factor de eroare. de deform are a
inregistrarii, dar constituie 0 negare a simtului .. natural", 0
artificializare a acestllia. (De aceea exista. in interiorul
insa:;;i, 0 segregare intre pura cea care, pentru a exista. are
nevoie de instrumente).
Tensiunea, care apare intre ideologia dominanla a epocii
moderne, cea individualista, modalitatile prin care ace-asta e
TaCuta posibila, e TaCtlU\ sa funqione7e, poate ti logic
sau poate fi anihilata epistemologic. ramine. sint concurenlC
106
artele se completeaza pentru a rezolva aceasla criza. Epoc'"
moderna e. poale. cea mai preocupata de ana, vazuta ca 0 activitate
specifica. ce asigura 0 comunicare superioara.
Ana. in modernitate, e considerata eu aliI mai imponanta. lllai
valoroasa pentru cOlnunitate. ell cit eSle mai .,pura". Adica mai
put
in
deforlnata. De ce poate f1 defonnata poezia, de exemplu? Ea
r
oate
fi deformata de: I) limbajul poetic preexiSlent. inerrial, plin
de poncife (de aici revolla impotriva poeziei predecesorilor); 2)
limbajul utililar aici opoziria dintre Poezie Reportai): 3)
subiectivitalea poelUlui (de aici insistenta asupra poeziei ca act
<lltistic impersonal. in care sa nu intervina suOetul anistlllui,
insistenta asupra .. obiectualitarii" poeziei. chiar atunci c1nJ ea
ex prima emo!ii); 4) ceea ce preexistil in fiecare Jimba. arbitrariul
semnului lingvislic din fiecare limba: de aiei insislenla poetiJor.
intre care Valery, asupra deosebirii dintre 0 anulllilil lirnba limba
poezit'i - doua limbi diferilC: una profana relativa., cealalta sacra
absolura; de aici tendinta de evadare, fie spre muzica - in special
in simbolism - fie spre arteJe plastice - vezi caligrarncle lui
Apollinaire sau piclopoezia lui Voronca Viclor Brauner: de aici
ambitia lui Hlebnikov de a inventa 0 nOlIa Jimba., una transralionala
(.. motivata.. legarii de limba originala).
imbajul special al artci intra, insa. el intr-o criza. Sursa crizei
e aceea:;;i: desacralizarea lumii. schimbarea sistemului de
inlocllirea unui lip cullural prin alrul. intr-o cultur<'l. de tip asemantic
,;,i asimactic sau. in prelungirea ei. de tip semantico-sintactic,
milllcsisuJ nu mai este posibil. iar fictiunea expresiei .. naturale" nu
poate rezista mlilla vreme (tocmai fiindca este 0 pretungire, 0
reformulare a mirnesisului). Arta implica. obligatorill, comunicare,
dar (\ceasta e, penlru rnoderni, viciata de faptul cA e conventionala,
artificialtt arta. in conceptia empirismului a iluminismului,
a romantismllilli, e 0 transtigurare a simturilor. a semimentclor
omului ara cum eel.
Ruptllra pc care 0 marcheaza Poe :;;i Baudelaire fata de l110dul in
care gindeall arta, limbajul. comunicarea
secolului XVIlf, e mai mult decit eVidenta. rad<'l.cinile esteticij
Inoderne se gasesc in Locke sau Burke. arta moderna - de la Un
rnOment dat. estetica modernii. - se consiruie. se dezvolta negind
107
I
principalele postulate ale acestora.
Cum s-a ajuns la 0 asemenea poz1lle radicala, care merge
impolriva curentului. care se opune tipului cultural asemantic :;;i
II
a'>intactic :;;i este 0 alinnare clara <I tipului cultural
semantico-sintactic?
in Limba; $i II;Cere. Steiner analizeaza eriza pe care 0 sufera
limbajul. limbajlliliterar in special, 0 data eu schimbarea sistemului
de ., Pino in seeo/lil J\.'VII. cfnd s-a prvdus /(de::.acordarea
Certilui, 10 baza linei bune pdrii din in{elegerea poefu(u; despre
propria aCfivifafe sfii credinlQ in muzica s(ereIOJ: in acordul
echi/ibrul- pitQgoreice kepleriene - dintre stea $; plane/ii. dinJre
fimc(iile armonioase ale matematieii $i coarda care l'ihrea::a a
laulei. MuzicQ sferelor reprezinfii garan(ia Ji legeo contrapuncfica,
in virtuteo caroru poellli fvlose:jfe (wrmoniile ordonOfOare) ". 0
data Cll denuniarea. ca fiind artificiale, conventionale, a tipuTilo
culturale semantic :;;i sintactic (care aveau un sistem de referinlll
absolut exterior), secolului XVIII se treze:;;te In [ala paradoxului
singurul sistem de referinta autentic c individul, omul
natural, iar punctul de plecare in constituirea limbajului e corpul, eu
senzaliile :;;i runctiile sale. Dar acest limbaj al corpului e unul. In
principiu, de neCOlllunical. E facere. Sau. la limita, ceea ce Steiner
un idiolecf.
Esteticienii. in special cei englezi francezi, din secolul XVIII
constmiesc teorii senzorialiste. Edmund Burke Incearca, in 1757,
sa elaboreze 0 noua estetica, bazata pe instincle, pe senzat;i, pe
reac!iile corporale la stimulii extemi etc. Mai mult, germanul
Baumgarten afirmase deja ca .. Un poem esfe 0 reolizare senzorialiJ
perfectu'.
Dar - aici apar necazurile - aceasta real;zare senzoriala
perfecta trebuie comunicaUi, ea trebuie sa fie reeeptata nedeformat
de catre cititor. De catre orice eititor, din orice strat social? Inclusiv
unul care 0 altA limba?
In principiu acest principiu s-a dovedit a fi 0 fictiune
- oamenii sint la fel, reactioneaza la fel la stimulii exteriori. Dar
poemul nu se poate adresa direct tuturor simturilor 0 data, el nu
poate concura cu realitalea, Cll Natura. Mai mult, realizare
3
senzonala perfecta fiind. poemul se transmite priotr-un limbaj,
108
el. e conventional.
Poate exista 0 comunicare nmurala (care. eventual, Sa fie
.. rariona/a", nesubiectiva)? Da, par a raspunde romanticii: ea a
exist'lt in Grecia antica! Si de aici obscsia antichitarii Ja romanticii
germani, care, prin Novalis, Schiller. Goethe, frarii Schlegel'.
\Vilkemann. Holderlin, Grecia amici! (pe umlele
primilor romantici englezi :;;i imprcuna eu 0 lume nalurali1
rarionala in limp, in care senzaria cuvintul erau una'. Oa,
mai spun romanticii, 0 astfel de comunicare exiSI!! In poezia
populara, in limba vie a olnuJui simpfll, nefalsificat. limba care se
opune lirnbii osific'lte a aristocraliei! Pasiunea romanticilor pentru
folclor vine din aceasta fascinarie a .. natllralullli' din propria
ellitunl, din propria limba. Oa. mai raspllnd romanticii.
comunicarea neconvenlionala este posibila printr-o a
limbajuilli prin sentiment, aeesta treClnd dinco10, comuniclndll-se
dincoJo de limbajl
Marii poeri romantici nu sint. insl!. vizionari naivi, 1I11 fel de
copii mario l1ieiodata maluriza!i. Pentrll ei natllralerea eo cOl1venlie
nec..:sara. De aiei WitzlIl. ironia romantica. Witzul romantic.
deta$area alllorului de propria opern, sllblinierea _ in ullima
instanra - a convenrionalitalii acesteia. tara a 0 nega insa. tan1 a i
se pune in diseurie aUlentieitatca, este punctul de plecare in
elaborarea primelor teorii literare modeme. De la a slIblinia cil
prodllsul e artificial - de;;i actul artistic, senti mentll I transmis Slnt
naturale - pina la a afirma ca. de fapt. alit prodllsul, cit
..tabrica!ia" slnt artificiale. nu mai e deeit un pas. A:;;a cum am
ararat. E.A. Poe se considera poet romantic. EI nu vrea sl1 imite
realitatea, nu vrea sa educe sau sa delecteze, el vrea sa provoace
erno!ii. anumite emolii cititorului (singurul mod posibil de a
cOJnllnica 0 emotie fiind de a 0 induce in mod anificial, printr-o
serie de procedee bine calculate).
Poezia moderna nu ignora lumea senzatiilor. a emoliilor.
Dirnpolriva. e 0 exploratoare frenetica a aeestora. Dar pome:;;te de
la premisa ca a comunica presllpune 0 intermediere, de la premisa
eli lirnbajul lrebuie modificat, prelucrat, in feJ incil sa nu
deformeze comunicarea. Mai muir, se alinna cil frumosul _ chiar
tllllanul. in ceea ce are el mai nobi I. in ceea ce II de
109
animallc - este artilll.:ial Toale emo!iile ulllane sint artillciale, SI111
prl:-formutate cultural. Sintem. deja. in 1110delul cultlll'al
semantico-sinraclic. Sistelllul de e tot omul, dar acesln Ilu
eAisla in sine. IlU e .. natural. CI exista in ['aport eLl 0 serie intreaga
de sisteme de scmnificare. care sint Illanirubte de catre 0111. dar din
care omul nu poate sa iasa.
Poe7ia realizeaza 0 explorare nu doar a IUl11ii simrurilor.
obiectelor. ci a lirnbaiului. a Illmii elillUrale. ornul silllindu-se la
interscqia tuturor acestora. dcfinindu-Ie; defininJu-se prin ele 0
data eu acccptarea artificialului (al naturii urnane. dar $i al poeziei.
allimhajului). poezia a eel putin teoretic. crizu comullicarii
criza lill1bajului poetic (care se opune in conlinuare celodalte
limbajc. inclusiv celui nu prin aceea ca ar Ii natural, ci
prin aceea c1\ este un lilllbaj total. unlll care nu sectorializeaza limba
realitalea alllnci clnd Ie exploreaza sau Ie exprimil). Ramine.
arbitrariul semnului lingvistic. Se poate, leorelic, anula
impasul logic despre care vorbeam Illai sus, nu insa impasul
ontologie.
Atita timp cit materialul cu care Iucreazil poezia este unul
perisabi! conventional (rezllitat al contractului social), valoarea
existenliala a dcmersului poetic e una foarle fragila.. oscilind lntre
relativ inuti1. Daca acceptam cil actu\ poelic poezia
sint artificiale. ele lrebuie Insa sa aiba. un sens, 0 motivalie Illai
profund<1 decit simpla "fabricare".
inca inainte ca SaussLlre sa. vorbeasca de arbitrariul semnului
lingvistie, poetii moderni ai secolului XIX sinl obsedali sa
demonstreze existent3 unei relalii motivate intre selllnificant
semnif,cal. in definitiv. intreaga poezje moderna este 0 negare a
arbitrarietatij semnului lingvistic. una dintre raliunile sale de a ft
este tocmai aceasla negare. Explorarea limbajului, a ILlll1ii
senzoriaJe, obicetuale. a etc. nu fac dedt sa adud!
noi argumente, din cele mai perspective. in favoarea
motivarii semnului lingvistic. (Mai exact spus. a motivarii sale in
prin poezie - din aceasta. cauza poezia deosebindu-se net de lOate
celelalte limbaje).
Citeva exemple: vorbesc de "coresponden{c'. iar
Baudelaire, In sonclul eu titlu, afirmi:l: .. Natllra e lin lemplJl
IIle cilrlli colnOIl!! viii Lasa 1I1/eon sa Ie scope CIIVlJ1te COli/ICc! '
Olllul treel! (irin codri de simboluri I Carl1-1 observa ell Oelll
familiari .. ,1 intr-o tenebrousa ,\'i projill1da /lnilate/ .. Partumurile.
elilorile !ii co-rospllnd", E:--ista un sistem de referinr3
absoillt. neela comun iluminismului romantismului. anume
Natura. Dar Natura e lin templl/, iar OnluJ in codri de
:jimbuluri Pentn, inte1egerca c/ll'inrelor (lor) contu:.e nu are dedt 0
singura cheie: pnrfumurile, culorite $i slIlIetele (care iSI) cu-
rospund Sim{L1rile sint sistcl1lul de pllnctul de plecare In
descifrarea Naturii, pemnl ell doar aeolo. III ele. exista tin Inceput
de sens. 0 [Joarta de acces spre absolut, spre tenebroasa profimdu
/lnilate.
111
Aparent. avem de-a face cu 0 reintoareere la poelicile anterioare.
[Jar: I) omul nu este identic. cO-sUbSlan\ial Cll Natura (ternrlul,
lumea. divinitatea care I-a creat). el doar poate auzi c/lvintele
con/u:.e ale acesleia; 2) corespondentek dintre simturi sint eele
care-i pot da cheia pentru a in!elege corespondenrele Naturii, codrii
de sil1lhol1lri Nu e Yorba de 0 coresponden{1i intre un antlrne simI
ceva echivalent din Naturn. ci, pe de 0 parte, de corespondenre In
interiorul naturii omului in imeriorlll Nalurii pe de alta parte,
de 0 coresponden!1\ globala Intre cele doull naturi. Crea!ia
e posiblla, e posibil11 refacerea. dincolo de simlliri. c1incolo de
natura omului de Natura. a modelliJui. a corespondenlelor. pcnlru
c;1 existl1, in simturile noaslre. 0 echivalenli.\. 0 co-resPondenta ill
senzatii Ie naturale cele arti ficiale, provocate: "Si/lt par/umuri
fl!'owpete co cele ole carnii c1e copil. I $i altele con/pIe, hoga/(!
tri/fm/Ziroore. Avfnd expansiunea IlIcrll/ i/or Ca ambra.
... ". Corupte. corrompl/S, adicil artificiale. derivale.
prelul:rate. Doar acestea au 0 dilTlensiune Acestea doar
POt reface, prin .. Ie transport de I 'esprit ef des sem ". prin
prin suprasolicitarea intelectulul silTl{urilor, acea
\Iailira care e sistemul ullim de referinra..
Baudelaire sugereaza. in Core.l'pondeJ1(ele sale, ca locmai prin
al1ifieial, prin 1ll0liva{ieJ imediate. scmnul Iingvistic ar
deveni. in poezie. motivat. '. Dereglarea tuturor simrunlor" a lui
Rirnbaud. ca asocierea (in sonetul Sllu, Vocate) aparel1l arbitrara
a Slinetelor culorilor (Illotivatll de relatia ambelor cu
110
III
CRIZA EULUI
Cea mai vizibila, fiindca e resil11!ita direct de fiecare individ ce
intr-o eultura de tip semantico-sintaetic. este erila
criza eului.
Cultura asemantica asintactic1\, apoi cea
sel11natico-sintactiea. trebuie sa reeompuna. sa reinventeze Un
Tntreg orizont. 0 data eu desacralizarea lumii.
Desacralizarea IUlllii antreneaza deseentrarea ei: atlt in
dimensiunea temporala (dispare limplli sacru), ell In cea spa!iala
(dispare, se oculteaza sau se deplaseaza spa!iul sacru). Nu mai
exista puncte de absolute, ordonatoare. Sistemul de
referinla e deplasal, cum am mai spus, din afara omului inauntrul
sau: omul devine un Centru. Corpul omului deville centml spallal,
inr tTilirile sale. c1ipa. devin centrul tempornl. 0 sarcina mult prea
dificila pentru omul concreto (.,017. "11111 omul (J devenil concrel./.
exclama Bacovia.)
Tipul cultural semantic pennitea 0 definire a eului prin
identificare (un elen era egal cu elenii, era Elada), 0 definire in fond
tautologica (un elen esle un elen). Tiplll cullural sintaclic permitea
o definire a eului prin raportare la sistern, una funqionala (.. Ivan
Ivanovici este polcovnic pentl'll co OCl/pO (unC{ia de polcovl1il: ").
Cind individul (cu corpu\. eu senzariile sentimentele sale) devine
sistemul de rcferinta, apar cete mai Intrebari: dadl azi
slnt dIU, iar miine bun, CUIll sint eu realmente. ra.u sau bun? Nu e
oare. vorba de doua curio unul pozitiv allul negaliv? (Wl1
stabilesc ce exista reahnente ce doar mi-arn imaginat sau am
visat? Care e Iimita, conturul eului meu? Daca simt traiesc la fel,
sau aproape la fel, in vis ca in stare de trezie, ce e vis ce e
realitate? $i mai departe...
intocrnai multora dintre umane, literatura moderna ia
practic, in secolul XVIII, cind apar - abia atunci - no
i
enuri (cel putin "temalice", in terl11inologia lui Northrop Frye):
romanul sentimental, romanul de groaza, rornanul fantastic.
romanul "sadie", dar poezia (Iiteratvra) pasiunii. a elanul
ui
romantic etc. Tzvetan Todorov, atunci cind analizeaza tell1el
e
literaturii fantastice (apa.ruta, repel, 0 data Cll tipul cultural
J 14
asemantic asintactic), Ie irnparte In doua c<ltegorii: temele ell-lui
$i temcle tll-ului. Ambele exprima criza eului, nesigufUnta in
definirea grQnilei dintre ell ceilalli. intrc real $i ireal, Inlre
exterior interior Fanlasticul fiind. dupa Todorov. tocmai aceasta
czitare in a stahil i granita.
Temele cului constau in " " !'Imerea SlI!> semnul intreharii "
llmilei dil/lre lIluterie .si spirit. Acest principiu "a do flU$lere lIIai
mlllior teme IIII/damemale: aJ 0 cauzalilafe de lip particulcll,
pandetermillisllIul- bJ I7IlIltlplicareu persol/(ilitii/il: C) rupere"
limitel dintr/! subiecI ,\'i obJect; d) trans{onl/area limpul/ll u
spat
i
1(llli. Cele putI'll teme sin! ill perflfctll C()responden{a ell
,.cOle}!oriile lu cure fl'ebuh: sa recllrgem pentru a descric unirerslI
toxicolllanilOl; 0/ psillOpatilor sau al copllului mle" (Nu e cazul sa
insist asupra modelllllli care e, pentru J.J. Rousseau. copi!uL sau
asupra impor1antei irealizarii. a deregli'irii tUllIror simturilor in
poezia modemi:\). Teroarea pe care 0 provoaca. aceste "terne ale
eului" provine tocmai din puncrea la indoiala a unoI' achizitii
culturale, a rezu ItateJor .,rc\'olutiei intelectllale" (cum 0 .1.
Piaget). care se realizeaza in primii doi ani de via!a: "Pall'll procesc
timdamentale caructeri:eaza aCt!aSlo rel'vft/fie 1melect 1(ala
infoptllitci in primii dol ani ai exislentei: este vorha despr,
con.I'trueri" cOlegoriilor ohlectullli $1 spariull/i, ale clIlizalltriril ,II
tim/mil( i ".
Criza eului este provocata de faptlll ca, dacc1 tipul cultural
asemantic asintactic considera aceste patru categorii ca fiind
lnMscute. in lipul cultural sernantico-sintactic ele sint fntelese ca
fiind. cum spune Piagel, 0 achizitie eulturala, una fragila, ill
care granilele gliseaza in permanell!a. Poezia moderna exploreaza
aceastil zona nesigura: lntre mine -5i ceilalti, intre mine $i realitate,
intre inlerior 5
i
exterior etc. Deosebirea dintre poezie ziccm,
rOmanul de groatil sau cel fantastic nu e una tematica. ci una
detcnninata de funqia diferiti\ a fiecaruia: poezia exploreaza pentru
a fixa in expresie, a culluraliza angoasa, literatllra fantastica pentru
a 0 exorciza.
Far-d pretentia unei emflnernri exhaustive, yom
analiza cJteva
dintre solutiiJe. Cfleva dintre ipostazele eului
inventate in poezia
l11oderna.
115
EuJ multiplu
Cu ecle (rei trepte: cui scindat, eul dedublat, eul multiplu,
Eul scindat poetul e taiat in doua. e un fel de doctor Jeckyll
ister Hyde. 0 existenta scindat3, atit lmpotriva naturii cll
a aspiratiilor sale cele mai intime. Dar este obligat la aeeastii
e.xperienra. Vezi untecele lui Maltloror ale lui Lautreamont.
Eul dcdublat: Je es1 un autre. al lui Rimbaud. Sau, in Un
vopage a Cvthere, al lui Baudelaire: "Dans Inn ite. 017 Venus.' it!
n 'Ii I/"Ouve deboul! QlI 'UI1 gihe s\'mholique Oil pendait mon
image., ! - All, Seip1eur. donne:::.-moi fa furce et Ie couroger De
'
omempfer mon coeur er mon corps sans degour" La fel. ac.:e
mon-vilt. dedublat. din ..Arcadia moldava" a lui George Bacovia.
Eul multiplu. Atit eul scindat. elt $i cui dedublat nu sint dedt
varianle. trepte spre una dintre zonele cele mai fascinante pe care
le-a exploral transformal in obiect artistic poezia moderna: elll
muJtiplu, eul plural. Tipul cultural semantico-sintactie aproape
cere apariiia, manifeslarea unui astfel de eu (de neconceput pentru
ullllrile anterioare).J31 Eul este 0 fictillne. un construct, rczultalul
unel anumile perspective asupra lumii. al unei anllmite abordari.
asumilri a acesteia In Illodernitatc exiSla euri multiple, pentru cil
IUlllea moderna e 0 pluralitate de lumi. Trei mari poet
i
Illoderni "ilustreaza" cu stralucire aceasta tema..,rczolva" intr-un
mod spectaculos eriza eului, prin inventarea eului multiplu:
Constantin Kavafis, Ezra Pound. Fernando Pessoa.
Constantin Kavafis e un re-scrietor. el se deghizeaza. adopta
vocca, fantasmele, angoasele viziunea cite unui personaj, de
obicei fiCliv, alteori luat din lunga istorie elena (rareori romana). EI
se identifica cu un erou, un individ, un personal din trecut. devine
altcineva, cu 0 normalilate care il lace eontemporan nu numai eLI
diadohii lui Alexandru Macedon, ell Constanlin Porfjrogenetul. dar
eu noi
ascinalia pe care 0 exercita poezia sa se datoreaza aeestei
capacitati creatoare, prin care eul mulLiplu, eul tarimitat intr-O
multitudine de euri. este lransformat dintr-o sursil de angoasa inlr-
una de .,beatitudine'. Elli mllitiplu la Kavafis e unul de dincolo de
limp, anuteaza limpul. functioneaza ca un generator de antidestin
116
(in terminologia lui Gilbert Durand). Nu se exorci7eaza daar
ca. de fapt, nu care sint limitele eului propriu. ci
atrocea spaima de moarte care domina culturile de tip asemantic $i
asintactic de tip semantico-sintaclic (corpul fiind ceva perisabil.
omul devine 0 ,. Sein =um Tode". cum ar spline Heidegger).
Kavafis. prin deghizare. prin identificare (iar idcntifiearea sa 0
0 face posibila pe eca a eititorului) ell diverse
personajc (reale sau fictive, nu - elc exista, lra.iese inlext).
anuleaza moartea. prin suspendarea limpulul.
Normalitatea, natllraletea chiaro a deghizarilor celor mai
fat ca limpul din poezia lui Kavafis (aparcl1t 0 poc7ie
istorica, ce reeanstituirca unoI' epoei, ll1entalil'1\i.
senzatii, rnoduri de raportare la realitale de mult disptlrute) sa fie un
timp supra-istoric. Concretelea. individuali7arca situatiilor.
atiludinilor, personajelor eelor mai diverse. ret11eure In poe7ie
prin poezie, sint 0 dovada ca timplll poate fi invins. ca spiritul
nll doar el) este deasupra timpului, fiindca af1a sta deasupra
realirafii. Cum, indirect, 0 afirm:l Kavafis in sllperbul poem
Morm'i111u{ lui Lanis: .. Lanis, pe care alfla I-oi iubit I1lI-i aici.
Marc.! in morminluf fa care vii suspini $i slai ceasllri cea.wri./
Lall/'s, pe core alii {-ai iuhil. e 11101 l/{Jroape de rinc, l/1ull/ cind
inehis in odoi. ii conlempli porrrefld.i care tot 1I,1'i a pU,l/rar cevo dill
fi,rmecll{ fuiJ care a pastral ceva dill ceea ce indrugisesi"
FOJ1a artci (portretul) forta re-trairii sint cele care permit
idcmificarea eu cele mai diferite personaje. dall seIlS valoare
deghizarilor lui Kavafis. Aeestea nu Slnl roluri doar pentru ceilalti
(ca in Regele Demetrios. lin simplu "ClCIOr! ceo () dala repre:t:'J7(o{ia
lerminata, ! i$i schimba cosrllmul dispure" - subl. A.M.), ci $i
pentru sine. Un mod de a anula lipsa de sens, de a sllplini lipsa lInui
sistcm de referin!3 absolut intr-o existcn{3 care altminteri- ar fi
pllra fiziologie.
Eul multiplu kavafisian afirma primatul arlei al spiritului in
[aJa realitii{ii profane a fiziologicului. Nli e.\ista. niei 0
prcJiozitate in accste dcghizari, fiindci! nu c yorba de 0 poza, ci de
o asumare existenliala, Ill! e yorba de un 1'01. ci de 0 (rc)tr:lire.
Sistemul de referinlll. e unul absolut, nu se poale manifesra
dec!t prin succesive. care sint relative. tocmai liindcc'\ till de
f
n amllne limp de un anume loc. Acestea dau carnatic retrairii.
deghizllrii. de aceea nu putem desparti farmecul poeziilor lui
Kavafis de obsesia sa ..arheologic<'i"", de aparcnta $crupulozitate
in refaccrea. sugerarca unui limp unul loco poezia
saeSle una alranscendedi accstora.
Ezra Pound ne propune masca, persona. A face poezie nu
inscamnc1 altcevadecil ainventa,aadopta(in fond eunul
lutru) 0 anumilll masca. Poezia e inventie de .. personae"", Aparcnt
legat de poeticile anterioare (cea c1asicl\ - a mimcsisului cea
romanticil), Pound e funciarmente modern, tocmai prin aceea ctl
afinna pluralilatea fiecare mascil e un sistem de
ireductibiL la fel de valabil ea celelalte. Poelia lui Pound are
mad perioade: cea de pina la Hugh Selwyn Mallberler
(inclusi
v
) cea inaugurala III Inoprin sale. Prima
erioadc'l estc una de testarc a de inventare de aSllll1an:
a cit tnai multor Persol/ae (titllli volumului sau din 1909), de la
Beltran de Born la Hugh Selwyn Mauberley. Adoua perioada este
a supreme. aautorului care nu exisH'l in afara operei proprii.
se idenlifiea ell ea.
Avem aici 0 fonna de maxim orgoliu de l11a'\ima modestie.
Displlri{illelocutoriealui Pounde, eoncomilent.0 a(irmoreU cHIlli
sau. una de lip Walt Whilman. Nu inutnplatol Pound poale ti
rcvendical atit de catredireqia.. realista" din poezia moderna, care
cauta 0 motivare a limbajului, aceasta tacind posibila re-
constiluirea lumii, cil de catre direqia .. nominal iSla', care
ineearca sa treaca dincolo de eLivinle, acestea nu sinl
identiee Cli realilatea, deoarece slnt convcnlionale.
a 0 .,sintcu"se ajunge In Cantos-uri. vazute de Pound
ca ..dntece ale IrIbulll;-. intelegereaacestora nu este posibila
din aproape In aproape. ci este una globala, care intcrvine la
leelurii: ..Doca /111 critic Ie de 10 llIl cupCilla altlJl.
inOtnfe de a se inrreba clacci fl1{e1ege. eu cred co la \1(,
descoperi co a in(eles Cantos-urile slnt vazute de Pound ca a
Super-Ideogram(\.. Dar aceasl1\. Supcr-Ideograma. aeeSle ..cintece
ale fribllllli", senasc prinlr-o hipertrofiereaeului, 0 transformarea
eului empirical lui Pound in sistem de referinta. printr-o afirmare
.iolenUl a individuali5mului, de sorginte anglo-saxonll. Nu
118
IntampliUor. la un moment dat, Pound va face un .. pact" elL.. Wall
Whitman.
zra Pound esteunul dintrc poe\ii cei mai il11portanti ai secolului
XX toernai pentru ca el controversa. implicita sau
explicil3. dinlre .. Daca in fizic:J lumina e
corpuselll linda, pentru Pound cuvInlul eSle. in limp,
nemotivat mOlivat. Cuvintlll nile motival. dardevine In
prin poezie, inslanla ultim1i, cea care iI motiveaza fiind nu 0
Fiinta Suprema,ci un lndivid.
Poctica lui Pound csle 0 punte Inlre poetica mallarmeana cea
alui Wall Whitman. Paradigrna poeziei moderneede neinleles!"ara
integrarea celor doua direqii. a eelor doua poetiei apartent
incompatibile(oriceIncercaredeaeliminadin discu!ie una dincele
doua poelici ducind la 0 limitarc, 1a 0 sirnpliticareamodernismului
poetic). AceaSUi integrare a cclor doua direqii marcheaza
malurizarea. impunereaparadigmei poeticemoderne,lreeerea la un
nou moment al lirieij moderne, la un nOli mod de a exista al
acesleia. Ezra Pound participa nu doar la faza eroica.
..revoILl\ionara" a poeziei moderne. ci la cea nonnalizata. in
Pisan Cantosavem deja0 poezie aelilui individllalizal. (Un eu pc
care-I inlllnill1 in poezia unui Ginsberg. Lowell. Berryman.
SnodgrasssauTed Berrigan).
Pound a sesizat ca. 0 datil. impusa paradigrna poeziei modeme,
sarcina poelUlui e sa scrie. Sa faca descoperiri in inrerivrul
respeclivei paradigme. Poemele din PisGn Cantos nu sim altceva
decit cele din primele Cantos-uri. Ele dau seama. de 0
deplasarcde accent,de faptul cA poezia era, dupaa1 doilea
razboi mondial. paradigma poetieadominantil., caea nu mai lrebuia
(re)afirmata.in acestmomentseirnpllne un alt eu- eul din poeziile
lui Lowell sau Berryman, eul individualizat.
Pinaalunci. insa. poeLia modema va mai 0 experien!a
fundamenlalil.. care, ea, face posibila da sens ficliuniloreului din
lirica secolului XX, anumeheteronimii lui Fernando Pessoa.
Deoarece, asemeni lui Kavafis, era relativ marginal (seria in
poriughezll) pentnl ea demersul lui poetic presupunea tocmai 0
Inaxirnil. discretie, Fernando Pessoa s-a afirmat tirziu drept unul
dimre poeziei seeolllilli xx. 0 data eu trecerea timpului.
119
insa, semniticatia demersului sau poetic. importanta anverguru
poeziei sale a teoriilor sale despre poezie) se iJTIpun aproape de
13 sine. ajungll1du-se chiar - ll1tr-o eultura snoaba, dar eu talcnllll
de apropria lotul, cum e cea franceza - la un el de
,.pessoa-manie' .
Ileteronimii lui Pessoa slnt un rllspuns atlt la eriza limbajului. cil
la criza eului la eriza realita!ii. Ei exprima - aproape didactic
- situalia individului in lumea modema. 0 lume care e centnHc1 pe
individ, dar III care acesta nu exista de fapt. Departe de a fi un mon
sau un joe literal'. heteronimii lui Pessoa traduc in text paradoxul
culturii ml1dcrne. 0 cultura a maximei libertali a individului, care,
Insa. nu are un ..axis". 0 culturil in care individul poale fi lot ce 15i
dore$te, dar nu poate fi sigur ea real mente exisUi..
Hderonimii lui Pessoa se nasc din asumarea noului statut
ontologie: al ollllllui modem: inexistenta din plin
pari mai libel' ea oriclnd), 0 inexistcnta generata de absenlil
celuilall: "Ce t!SIl: !umea? f'entrll 11Jlfle loata !umea e (ora
idenliwle., N-WII C:1If/OSCul pe nimeni. nic:ioJalii DislillgewlI
oamellii unii de a!rii cum dislingi pielrete. _ Ei IIU mi-QlI dar
icioJara sell:alia co ar (I rea!i. mai a!es cind vorbeau" Dar omul
simte nevoia sa com lin ice, iar a comunica inseamna, deja, arta: "sa
ne imaginol1l, CLI Joresc sa 0 comltnic celor!ul(i, adica sa (Ie
din ea (din emolie, stare de spirit A.M.) aria. (/indc..'l/
aria inseanlnCJ sa eomunic:i ce!orlaLli aceas/(] identilale intinui fie
care 0 Q\"el1l Cll ei.- (ora de care n-ar exisia mci comunicare, lIiei
nel'oia de 1I COl1llln/(:U ",
f neXisten!a unui sistem de referinta exterior nevoia de a
otnllnica eu celaJalt, acesta e cvanescent, mai ales cind
Sll1t premisele lui Pessoa. De aici, 0 poelica
antimimentica, in care sistemul de referin!a nu mai e In afara, cf
inauntrll: "Cilllpurrlu .1/111 mai ver-.:i ill c/lvinlele care Ie expril1l(/
dedi in verJeu{u care !e e proprie... sinl un om penlru care l/llnea
u'CleriOlira eSle 0 realilale inleriuarti", in aceste propozirii rcgasim
atit poetica rimbaJdiana, cit pc cea mallarmeana. Dar pe ce3
whitmaniana. Whitman e vuut, de catre Pessoa, ea primul mHr
e
poet nonaristoteJic; (al doilea fiind, in opinia sa. Alberto Caeiro
al treilea Alvaro de Campos - ambii, proprii lui heteronimi!).
120
De altrel. pelHru Pcssoa, Whitman, eel din Fire de iarha. e un
heteronilll al omului Whitman, e un personaj fubrical. Whitman
practica, pare ca pentru ceilalti, exaci ceea ce
preconiza Mallarmc. anume .. mono!oglll CII Sinele". Poezia e
crcaloarc de de heteronimi. de personalitati fictive, care
eAista doar prin poe7lC in poezic. E un demel'S fundamental.
tiindca inslituie cOl1lunicarea i'nlre oameni. Poezia era comunicare
pentru vechii greci. ea trebuie sa fie aidorna pentru omul modem.
pe care Pessoa i-I face lui Aristotel este ca a plasat in afara
punctul de plecare al comunidirii prin poezie (arta), c1nd eJ era _
dintotdeauna - inauntru: .. Frwl/use{ea, armonia, proporlia nll eroll
penlru greci concepfe. prodllse a!e imeligen{ei /01: ci
predispo:iiii. porniri imime a!e sensibi/iftirii /or" Grecii
comunicau Intre ei perllru ca sirn!eau la fel aici ne intoarccm la
Nietzsche, care spunea .. Pfnci allinci - pina la Socrate, A.M. 1111
era lIorba de indivizi, ci de deni"). Mimesisul are sens IlHr-o
cliltur:l de tip semantic. Aristotel e el un biet profesor care, in
fond. nu In!elege poena (arta) teori i pami nd de la
premise false. Premise eu atil mai inadecvate pentru a Ie folosi in
descrierea artei moderne. 0 arta care, paradoxa!, nu neaga
alllichitatea greaca (ea e invocata, yom vedea. chiar de catre
Apollinaire), ci un model. modele falsificale ale acesteia_
Modele Care nu lin seama de specificul lumii in care a fost creata
poezia (arta) vechilor greci.
Poezia nu a fost niciodata mimetica niei nu poate f"j mimetica,
afrnna Pessoa. Ea e "drumu! spre vialii. care eSle \'ia/a" 0 viara,
insa, nu .. naturala", ci una .,fabricatff', CUm este orice opera de arta.
POezia se adreseaza nu nivelului social al vlelii lraite de noi, ci cclui
intim, cel adevarat. Arta adevaratll nu e mimcsis tocmai penLru ca e
o comunicare a acestei idcntit3.ti intime. Pessoa distinge Intre lumea
illlaginarului (iolerna) cea a .. realului' (externa): "Noi avem. ell
forii. doua vie/i. cea adevaratti, cea pe care 0 visam in copiliirie. pe
("eWe conrinuam .Iii 0 visam - ca in ceala adu!{i. $i cea fa/sa, cea
pC' care 0 Cll cei!a/li. viafa praclica. via,a ZltiLa. cea pe
Care () sfiJ'!J'im intr-lin sicriu ". Heteronim ii sli.i sinl incercari de a
.. fabrica", pornindu-se de la senzatii, persona Ii tc1t i fictive, dar nu
Inai putin adevarate: .. Opera heferonima este cea a auforu!ui
121
din propria personna): eu esle ceo a IInei personalirari fiJhri/.:ull.! i/1
[lIrregime 10 lei cum sin! repltcile Ilnui personal dil1lr-o piesu
de leatru oarewre. scrisa de minu sa" Pessoa duce pina la
ultimele consecinte atit rimbaldianul .,Je est 1111 uulre", cit dela
all1inlilu! .. monolog ell Sinele ", In care Mallanne vedea forma
iitoare a dramei.
insa. sprc deosebire de Mallarme, poeml nll lasa iniliativa
Cuvintelor, ci Senzatii1or. Pessoa se afla, deja. intr-un moment de
nonnalizare a paradigmei pocziei modeme, La el. dereglarea
tuturor e ceva de la sine inteles. actul poetic constind din
fabricarea de heteronimi. pomindu-sc de la 0 unull1ita constelarie
de senzatii. Un hHeronim este, deci. 0 anumita lamra a nO<lstra. un
anume mod de a simli. Vazut astfel. oll1ul modern e multiplu. e
plural. e incoerent. Coerenli pot fi doar heleronimii. acestc
constructe din cuvinte. Coercnta lor se insn. nll din relaliile
dintre cuvinte, ci din relaliile .. inventate" dintre senzalii. imagini.
emolii etc.
ElIl multiplu al lui Pessoa presupune. pc de 0 parte. 0 Illme
culturala semantico-sintactica. in care fiecare din noi avem mai
multe pe de alta parte, un fel de black-hole, care
SUflclul. mintea. personalitatea rcala a autorului: .. Su/lerul mell e lin
maelstrom negI'll, imensa /"Otir!! Imprejurul go/ull/i, as(?ira{ie se
rL
'
ceva fara s/ir!jll, spre gaura dill neallf' In acesle upe, mUI
degraba In acest \'ortex, plllresc dinlOtdealll1a imaginile pI.! cure
Ie-am pUlUr vedea aselii/{) in 11Ime". In citatul de mai SlIS rcgasinl
nu doar Illotivarea unei poezii care. pentrll a fi semnificativa,
obligata sa faca apel la hcteronimi (pentru a comunlca
coerente, adica complexc eoerente d
u
scnzatii), ci premisele vorticismului pound ian din 19\3 ale
poeziei ca aqiune. ale personisl11ului lui Frank O'Hara. Dad! vrem
.. coerenta", va trebui sa acceptam sa exprimam - vezi Franh.
OtI
ara
) incoerenta imanenta a ,.persoanei".
Poezia lui Pessoa e aproape de radacinile modernismuilli:
ne
filosofia englezi a [rancezi. Care pu
accentul pe senzatii care persoana care e comunicata
celorlalli drept 0 fictiune. 0 conventie sociala. rezultat al
contractului social. Heteronimii lui Pessoa te trimit cu gindlll mai
122
degraba la suu ol11l1l-plantii aJ lui I.a Mettrie, dedt la
SlIpraomul lui Nictzsche. Futurist el (eel putin prin
heteronimul Alvaro de Campos). Pcs50a sesizeaz3. en mutalia
principalil in lumea modema c provocma nu at it de aparilia de no'
abiecle. cit de moditicarea scnzatiilor. a felului in care percepcrn
lumea. a relaliilor dintre simtllri. Dincolo de futurism e
sen:arionislllul, curcnt pe care Pessoa il leoretizeaza de altfe!.
incercarea de a analiza senza!ia produce. automat. 0 deformare a
acesteia. Apare. prin analizc.t 0 nOlla senzatie. una descompusa, la
care poclul "adougo deliberar 1111 elemenr oarecare pe care 1111-
conrinea, clliar indistincr" pentru a se ohlintf UII Ol7l1me ej"ect"
Aceste prelucrari deliberate genereazl'l vocea specifica; sen7.atiile
distincte ale tiecArui heteronim sint llsociatc 111lre cle 1a fel Cum se
asociaza in viala reala senzatiile. Fiindca orice amintire e construita
din "sen:::arii analoage $i difimle care se alarurli, in mod ineviwbi
,.i slJ017lan. acesrei .\"(!I7:::orii ".
Tndividul modern este. deci. lin fel de neant, lin ..nimeni" care
genereaza () pluralitOle de euri. Rostul poeziei nu este nici docere,
nici deleclare, ci c\'plorarea lumii comunicarea ei suI:> forma lInor
heteronil11i. a unoI' Jumi (persoane) ..fabricate", devenite astfel
coerente semniticative: .,Am puras;, ohicellfl de a cil;. declara 10
lin momenr dUI Pe,:,.lou .4.;- pUleo cili penlru a il1\'Qla sail din
lcu:ere. Dar 1711 wl/l1imic de invci/at iar placereo pe care (i-o cia ()
carre e 11110 cure poole fi fnloclli/o eu [olos de ceea ce imi okra
direct cOlllactul eLl natura Ji observareo vielii" 0 fraza la care ar
fi subscris neTndoios Rousseau. Atlta doar Pessoa. poet al
secolului XX, duce pin!! la capat observarea naturii a
consecinlele care decurg din faptul e:l arta e explorare
comllnicare eoerent1i a rezultatelor explorarii.
Nimic obscur la parimele a peste 72 de heteronimi, poetul eel
mai fascinant din primaiumatate a secolului XX. Fernando Pessoa.
Studiindll-l. in!elegem atit sensul demersurilor poeziei moderne. cit
faptul c1i direqia ,.nominalista' cea ..realista"' se inscriu in
paradigma poetica. Mai mull. analiza heteronimilor lui
Pessoa ne va ajuta sa facem un tablou cvasicomplet al poeziei
moderne sesiZl\m prin ce se aceasta de poezia ce 0
preceda.
113
ani
Nu tntimpHltor, maestrul tuturor heteronimilor pesso e
..l!nerIO'C(lelrG, poetol carenu emarcatin nici un fel dt: conven!iilC
culturalc. Poezia sa este 0 "realizare" a fic!iunii iluministe a
..omului natural", 0 poezie bazala pe sim!uri, sponlana. Alberto
aeiro ar fi protolipul poetului "spontan" (romantic), dad\. n-ar fi
un heteronim. adica un construct!!!
Ricardo Reis e un poet al simbolurilor al subtiliUI.\i1o
eufonice. al motivarii limbajului, un explorator al llniversurilor
secunde.Nu e un manierist sau un baroc, nu doar fiindca e elun
heteronim, ei Iiindca poezia sa e 0 cautare a "misterului", a unei
,:olTIunicari absolute, in ultima imposibila: "E
stranill/Otul/.5i /limenirlU vorbe!jte limbonoos
tral
Din sineo
nouSlrusaner"r;emlUn adapestde-at/umii::gomol...IA!j(Jcolainu
in mislere/Sa fie sacra penlru noi",
A/varo de Campos e un poet al lumii moderne. un futurist'
frenetic. (Mario de Sa-Carneiro considera Oda (rium{oll; a lui
Alvarode Camposdrept capodopera poeziei futuriste- iartimpoul
tinde sa-i dea dreptate), EI se declaro un direct a\ lui Walt
Whitman ineearca sa refacain poem ritmlll, senza\iile traite de
to\i cei care\ocuiesclntr-omare metropoll\.. Maiakovski,Ginsberg,
Kenneth Koch sint paeti de tip Alvaro de Campos: energici,
hipersensibili, egocenlrici, iubitori de spectacol, cosmopo1i\i,
extrovel1i!i.
Onhonimul FernandoPessooreprezintaun tip nufoarte rar,
marginalizat atunci dnd se discuta poezia moderna: poetul care
inceardl motivarea limbajului, dar intr-lln spaliu dat, al unei
anlltnite limbi, al unei anumite cultwi. Marii poet
i
de acest tip din
spaliul anglo-saxon, francez german) sint socoti!i - inca -
imponanli. fiindca avem de-a face cu limbi spa!ii poetice
dominante in \irica moderna,
Dar un Blok sau un Antonio Machado, un Blaga sau un
.Konstanty l\defons Ga\czynski sint pe punctul sa fie uitali, cind se
despre poezia modernii.lmpotrivacurentului dominantin
modernitate, acela de "rnondializare" a culturii, poelii cita!i
a
dintr-ul1 anume spaliu cultural sistemul lor de referinl . In
consecinll'l. ei vor fi tot mai importami in spa\iul lor cultural -
simultan_totmai designora\iindisculiileasuprapoeziei moderne.
124
in tilllp, poeti mult Illai putin talentati.gen Isidore Isou, sint
mereu citaJi, se vede clar - acum - ea poezia lor e lipsita de
orice anvergura.
FernandoPessoa(orthonimul)epoetul lusitan prin excelenla.eel
carercface istoria. mitoJogiatribului sau, intr-oprefara din 1934. la
Quinto impero de Augusto Ferreiro. Pessoa de patru
..imperiispiri/lwle" - al Greciei antice, al Romei. al
a1 Europei postrenascentiste. AI cincilea "il yom (JtrJblli
Porlllgaliei", scrie poetul ..laraidentitate", Poeziile din Stenul
Mareportugheliiinventeaza, in m1l.sura in carecelebreazll,
un spafiu cultural, pentru care deja anuntase,In 1912. apari!ia unui
Sil pro-Camoes.
Pessoa pledeaza- in prelungirea lui Poe Baudelaire- pentru
opoezie antimirnetica Si "Uterotura, cooricearlil.
mcirturisire cd via/a I1U esuficienra So croie$ti opera lilerara
dupa liparula ceva cenil eslIlicienl, InSeanlna sa (Ii incapabilsci
subslillli viala". Poetul modern. Iipsit de "Axis Mundi" (cum ar
zice Mircea Eliade), intr-o lume policentridi nu poate dedt
.,safie pluraleo Universu/". Scoplli sllu. ea eel allui Mallarme
sau Pound. este: .,'.. satill un crea/Ordemituri, caresinl mislend
eel mai Inall /0 care pOOle lucra WI reprezentont al umonitii/ii".
MiIUI, insa, e creat porninduse de la un neanl aparent: "Miflll e
nimicl/l care este 101ul", fi indcil .. tollll e mister!ii (01111 e pUn de
semniflco{ii".
Eul mulliplu. realizat prin crearea de heteronimi. e una dintrc
formeIe cele mai viabilcartisticde explorarearealitalii. 0 cale, un
drum prin carese poate din impas. din "decadenlll'.in 1917,in
revista .. Porlugal (uturisto", Pessoa declarl\.: "Daca a,'i avec,
metoda0$Iieuinsumiloalaaceosl[igenerolie(poeticcl,A.M.). Dar
eu viiddoar Drumul:nll:jtiu unde duee"
Heteronimii lui Pessoa, ca lui Pound sau deghizarile
lui Kavafis. nu sint simple jocuri, ci modalitAli de a ati!
nlimesisul. cit mitologia romanliea a geniullli, de a crea noi
forme artistice, noi mijloace pentru structurareaculturii modeme.
Eul scindat, eul dedublat eul multiplu sint trepte In asumarea
deschisii, cxplicita a caracterului conventional al eului. Faptul ca
eul este 0 conventie sociala fusese afirmat deja in secolul XVIII,
125
darel avea in viliunea a 0 imanellta
sa. Era compusdin sirn\uri, dar dIn paternuri culturaleinnascule.
ra "plin". Poezia moderna e prima care dcseopera vanitalea
persoanei. a Tn poezia modema nu avem de-a face ell 0
transeendentagoala(cum ar spune Hugo Friedrich).Transeenden\a
- ell sensul ei propriu - a fast negatil Inca din secolul XVIII, in
nurnele irnancntei. al olnului "In sine pentru Sill/! ". La ll1oderni.
semnificativa edeseoperirea faptului ca eoma5ca, C[l
egol pc dinauntru.
firmarea individului se face impotriva ideii de transeendefllil.
I
Ilf;
Dar dadi e 0 fiqiune. el nu poate fi un sistem de
referin!aabsolu1. La limiti'i, cum 0afinna Pessoa, acest SISlem d
referinla poate fi .,fabrical", dar ei nu este dat. nu este innascut.
Poezia l11oderni1 exploreaza zona cea mai sensibila a culturii
semantico-sintactice, 0 cultura construita pe paradoxuri, care flU
poate supravie\ui declt prln motivarea (prin clIvint. discurs) a
acestOr paradoxuri. De aceea poezia modern1\. nu doar pune in
eviden\tl inexistenla unui sistem de referinta absolut. nu doararatll
ca ..individul e go/" (pe dinauntTu, la fel cum irnpararuI din
povestea lui Andersen era pe dinafani), ci ineearc1\. sa. ofere
solutii.
iferitele solu!ii SII1t tot atitea lipuri de euri, toate construite,
pomind de la 0 eviden\a: eul eofictiune. Elirile despre care vom
vorbi in continuare. fie subliniaza lipsa de semnifica!ie ontologicll
a acestei situalii paradoxale. fie Tneearca sa motiveze fiqiunea
eului. Motivareascmnului lingvisticdin poezia realista.. are drept
pendant, in cea nominalista, motivarea fictiunii eului. Ambele
putlnd, astfel, sa rezolve criza realitatii.
Eul impersonal
Poezia ll10derna se distinge, dintru inceput, de cea
prin negarea subiectivita\ii Aface poezie nu inseamna, dupa EA
Poe, sa comunici 0 emoticde-ata, ci sa provoci- deliberat frlra
slHi tremure mlna - 0 anumita emo!ieTn citiror. Pentru T.S. Eliot.
ezia e ,,1111 0 eliberare a emoliei, ci 0 eliberare de emolie, nil
exprimarea persona/ito{ii. ci eliberareo de personaliwte. El1Io{i
126
artistica e impersonalil"_ Valer)' afirrna .,E 0 gluma u:atu
sa splli ca po(?tul exprima ;n I'ersuri durer;le, moreriil/!, aspirarirle
sal!! su!letq'li Acesl luCl'u 1I11 e volabt! clecit at/mei cind e l'orha de
poe!t l'ulgari. co Musset .. Este (oarte clar eo verSlI/ instiluie 0 alta
lume declt cea a aspectelur personale ale lInlli poel, acesta
neimereslnd direct ulliversollil .. E adevarat eo spiritu!. dispo:;iriile
pOetllllli domina mircorile interne Ie exereila iJ1fr-un leI sail a/tul.
dar indirect in raport ell poe:;io .. AcuJlllIlOlorul e limbajll! Tamil
atell{ia aclevaralu!ui artisl e indreplalG mai mull oSupra manevrarii
reprezcntarilor Si emo!iilor decil aSlipra pOlenrialu/lli lUI: ..
.'It/inimulII de pre:;enfil ;mensitale a emoriei poelullli in (letul
.I'cri/!rii iIIon'!1l11nl de ascllilore, supunere imensilatc a (rdirii
prohabi/e ale cilitorului -SlIttlegate". Proiectarcaunuiell fiqional
impune inexistenta. rnai precis spus impersonalizarea. elllui
poetuluj, a senti"mentelor .. rea Ie" ale acestuia. Poetul e lin feJ de
alchimisl care poate genera eur; sau fragmente de eu. cu condilia
anuleze propria slIbieclivitatc.
Scindarea cului, dedubJarea eului. eul mulliplica[ exprima
tacmai aceasti1 situa!ie paradm,ala: nu pOli cOl1lunica 0 emolie. nu
oli transmite un eonlinut psihic. nu pori genera un Cititor (adica
srnulgi din maSa amorta a Publicu/ui $; sa-I fac; sa traiasc<'l
POczia) dedtin mtlsllra in care din tine insuri. dcvii impersonal.
devii un operator anon;m. Toate eurilc din poezia cele
pomenite mai SlIS. dar cele pe care Ie Yom analiza in Continuare
(eul proiecrat, eul hiperemic. cuI aleatoriu, eul eu!
personaIizat. eul obiectualizat etc.), nu sint dedt constructe,
fiqiuni, care nu se .. realizcaz<'l dedt prin participare
cititorului. cilruia ise induce un anume ell, prin te>..t.
Crizaeului erezoJvatit dac<'l Se poatespline<lstfe!, prin gellerare
in cu ajutonl1 unui) cititor a unlli anume cu. Arta modern1\. nll
este dezumanizanta, dimpotriv<'l, e LIn efort de urnanizare. Dar nll
art - la cei mai buni autori ai ei - pretentia luciferictide .. ainsllna"
pcrsonalitate. eel mult, pe aceea de apropune un ..joesecund'., In
Care putem alege un anllme rol, lin anume eu.
Irnpersonalitatea este 0 condirie obligatorie nu numai pentru a
va
reZol cumvacrizaeuilli. pringenerareadeemo!ii. deeuri fictive.
cj prin a outea aborda tara ezitari criza IimbajulUi criza
127
realita!ii. Manifestarea subiectiviti'lii poelUlul are un etect de
perturbare atlt a functionarii limbajului, cit a inregistrarii
realitatii. Pentru Mallarmc. dar pentru Pound, pentru sau
orice interfercO\u a poetului e defonnatoare, impiedica
buna a actului poctic.
"Opera pura implica dispari/ia eloclltorie CJ poelullli care
edea:::.6 ini{iuliva cuvinlelOl; mobili:::.ale de ciocnireo inega!llo{ii
dintre ele. ele Slr6Iw.:esc. oglindindu-se unul in altul, co a f/aciira
deaslipro comorii. inlocuind respil'Qlia perceplibilCi in vechiul s/I(lu
liric sail direC/ionarea personalii. entu:::.iaslo a (i'a::ei .. ". Obiectul
poetic se poate dcci. in doua feluri: prin rclalia nemediata
Intre cuvintc. 0 rela!ie ..punl", absolutl\, prin intermedierea
relaliei dintre cuvinte de ciHre eul poetului. Intervenlia eului
..subiectiv" al poetului e disturbatoare. lrindca - aici Mallarme
invoca tradilia or/rca - poctul nu e decit lin medium, el nu trebuie
sa disturbc in nici un fel Textul. (TexlUl pe care-I poate genera eul
..subiectiv ar adllce 0 motivare limitata (nu una absolutA. sau care
sa tinda spre absolut) 3 semnuilli lingvistic. in acest fel s-ar
perpetua "de::ordineo !ji havarda;u/", s-ar genera doar 0
pselldo-realitate. nu Realitatea.
Poezia care propllne sa observe elt l11ai obiectiv posibil
rcaliratea - de tipul imagismuilli sau al obiectjvismuilli - vede In
poet un aparat de inregistrat: .. Poe{ii Slnl manometrele ,I'i
voltmetrele speciei ", iar " .. artele ne o(era ceo mai mare parte din
dalele inatacabile durubile pe care Ie posedom asupra omulur -
a omului material, vazUl ca 0 specie gfndilOare" (Ezra Pound).
Importanta pe carc 0 are impersonalizarea. obiectivarea nu mai slnt.
aici, de comentat. Ral11lne doar sa subliniem ell., iara, pcntru
anularea subiectivitalii euilli poetului eo condilie sine
qua non a explorarii lumii empirice.
Motivele pentru care eul impersonal sta In centrul explorarii pe
care 0 efectucaza poezia modema nu mai trebuie dezvoltate aici.
Trebuie, insa, sa repetam ca impersonalizarea nu asigura - automat
-succesul. Ea e doar 0 condifie prelil11inara a oricarui act poetic. 0
condiric care, aparent, vine in contradiclie cu plasarea In centru!
cullurii modeme a individului. Dar prin eul impersonal nu se neag1\.
individul in numele unui alt sistem de referinra, ci se instituie doar
128
o circumstanta operatorie, se atlrma un modus operandi. opus
romant iSll1ullii.
Rezulratul aqiunii lInui ell impersonal nu e 0 opera de tip
mimetic, ci un corelativ obiectiv, un obiect nou. care apanine
realitajii ca obiectele "naturale" preexislente. Unul care poate fi
ell atlt mai complex plin de semnificalii, ell cit este mai
impersonal: "A laluri, poemIII preluCr(Jl. E rnai bun decil cel ini/iul.
inrrucil aCllm e impersonal plin sCi crape de i vi=tllni.
Sint convins ca forma ,F str/111 acesla universal rfi val' sPline llIui
nIlllte dedt forma !'crsonulo atll de limilat6 a primei Inceral";
rede-l1lo eLi mJ-mf e 11l1-/Ili va Ii niciodalCi sa mu Suplln (ara
condilii SilUa(lel cellll care se expune. Val /i mereu vbligal srJ 171(1
corecle:: pentrll a do aJevonilui ceea ce eSle ul adevcirului" (Georg
Trakl, intr-o scrisoare Ultre E.8.).
na dilltre ciudaleniilc felului in care a fost citit{l poezia
ll10dcrna e presupozitia ca aceasta haina de lueru a poellllui
modern. cuI impersonal, e 0 manlfestare a antillmanismului
poczici rnodernc. 0 expreSlc a dezumanizarii 311ei. Total abcranta
nefericila sintagilla a lui Ortega y Gasset a devenit un 1m; (;Omlln,
In cillda faptullJl ca chiar poetii spanioli ai inccpwlIllIi de seeol au
protestat vehement au adus argurnente zdrobitoarcimpotriva
presupusei de7.umanidiri a ar1ei lor.
Inlre allii, Jorge Guillen: .. Formalismul gol sau ofJruape gol e::,le
un monslrLl II1ventat de citilorul incompelenr sau .It! aplica nUl//ai
scriitorilor ineompe/en(i. un poem Je:::'l.(I7wm:::.ut conslitllie 0
imposibilitale Ii:::.icti melali:::.ica, iar lorl1lula ((de::III11O/l;:urea
urlei inventaro de mare/e naSII'll glndl/or Orlego y Gosset {) sunol
echivoc De:wnomzarew) esle un concept inadmisibi/ poe!li
Clnilor '20 or ji PI/lUI sii se pUngo iusti(iei pentru duul7ele
Ne;udiciile pe care 1/:!.l.I1 ahlclIl acc.llui nul.! cu\'int Ie-au pricinuit
chiar lUI: clnd Cl (OSI (olusit drept prcsupusti cheie /17 interpretare
poe::.iei respeclive Chefe care Ill' descl/ldea niei 0 O{len.1. . Dar
cuvintul e sell1ll cOJl1unicure, sen11l al unel idei, cOnlunicare u
II/ud stari cum repeto Vicenle Alexandre Alrcevu or /7 josl dUL'(i
S-ar Ii vorbll de anllsenlimcnta/ism, de anlirealism ".
129
Eul proiectat
Daca e relativ dificil sa explici prin ce se cui
impersonalizat modern de eul poetului elasic (fie unul din lradilia
ort"ic1\. fie unul din cea mimetica), e cu atlt Illai greu de dCl1lonstrat
deosebirea dintre cui proiectat alunora dintre marii moderni (de la
Wall Whitman la Maiakovski, $i de la w.e. Williams la Ted
Hughes) cuI romantic. La limita - in funClie de perspectiva
- tOli poeti deja citali mulli al!i moderni care
ado pta. In unele dintre poemele lor, masca elilui proiectat) pot fi
considerali romantici.
SlI-1 luam, de exemplu, pc Walt Whitman: poezia sa este un
ci'ntec despre sine, dar, In timp. un poem despre lot ce e
in jur. de la cel mai umil til' de iarbll., pinll. la stelele de pc cer. La
Withman nu exista Poewl Natura. Poetul via{a, Poetul
Realitatea etc., ci Poetul care este Natura, Vialll., Realitate etc. Prin
anularea distincliei dintre interior exterior, poetul devine, brusc.
tow!. adica devine nu prin retragere, prin .. disl'0rilie eloeutorie"
etc.. ei prin proiectare in afara, in tot ce-I ineonjoar1\ - la fel de
impersonal ca poetul de tip mallarmean, sau eel din poezia
obiectivistll.: "ASfC/::i cint despre mine, ($1-/1 ceea ce :ic despre mine
\'0 (Jl/te/i il1l':l'ede, pelliru co !lecare alOIl7 al meu este
vOSfrlll1. II G6:dui-voi in porlul mell binele raul/ $i 10.\
glaslliosca imimplareo / lVatura fOra ell energw ei
nreasca//.. II Oprili-l'o zilla noaplea as/() eu mine. $i/ veli area
originea f/lturor poemelol':! Veti avea bunul paminf/ll/li 01
sooreilli - :' (IIIoi sint arifea milioane de sari).! Nu ve/i pJ'l/lIi
lllcrurile la mina a doua sail I fa mlna a Ireia. niei I1lf veli nloi
vedeal eu oeMi mor/ilOl: niei nu va veli mai hriinil eu (antomele din
carli:! Dar nu ve!i privi niei prin ochii mei. 1111 veri lila ceva
'e 10 mine,! Ve/i audja toate par/ile ji veli filtro lOlldl orin vai
",
Walt Whitman este un individualist care pini'i la capAt,
transfonni'i in poezie postulatele
secolului XYlIl. EI e un poet "paranoic" doar in masura In care Ii
refuzAm dreptul de a crede In identitatea dintre am Natura, de a
crede Omul (sau omul) este eehivalenl cu Oamenii.
130
W'hitman nl! cste lnsa un romantic pentru ca. la el, 0 datll.
proiectat in afara, se dizolva. nu mui e lin sistem de referinra. Eul
proiectat e ubicuu, e deseentrat l1lai ales, nu are sentimente. Cu
cxeeplia iubirii, care - ea - e ulla ubicuJ. Nu mai opo.:::ilia
romantica inrre ell ceilal!i. cum nu mai e.\ista 0 distinqie illtre
sutlet trup, nici chiar intre om (orice om) Divinitate. Anularea
distinqiilor in cauza fiind chiar rostul poeziei:
.. Am spus c(i slIf!elul nIl e mar fIlIIl! decit Iru{JlI/. Si-um spw, cd
I!'lIpul //fl-i rnai mulf decit .l'1I(lerul
l
$i nimic, nici clliar Dwnne:t!u
nu-i mai mare deeilf vrellmd dm nu,", Elil proiectat presupune 0
absolutil. 0 traile IILilnai in prin clipa trecatoale
Aceasta traire e 0 anulare $i a limpului (Spuliul tiind anulm automat.
prill proieclarea eului, prin negarea tlil'erenrei intre eu lume);
.. Si cil despre line, {'jutCI, iml incJllpui eLi qfi' urmureu /IlUi
multor II/or{/ / (Ell insumi desigur mlll"if-UfI/ de mii de ori inOfl7fe) .
.<,'e leag(ltlii pe c:em mai iII/ellS decil ,doblfl tereslnll pr: care
11/6 Penlru Rene;:a CII drag ma Ire:;e'fte
bra/e ",a fa"
Avem aiei. a;;a cum pe bUlla drcptate sublil1lu Fernando Pessoa,
o poezie nonaristotelica: sistemul de nu mai e in llfara. Dar
nu e nici 0 poezie rornantid'l - tiindca eul proieClat e un eu
transpersonal, supcrpersonal (Whitman:ll putea Ii Supraolllllilui
Nietzsche. daca soar opune celorlalli. vazuli ca inferiori; or el se
iclentifica eu Un eu, in timp. tocmai de accea,
farll ..sentimt:nte". Dar. aid C subtilitatea lui Walt Whitman, aCest
eu proieclat e un eu potential. eo tiqiune. pe care cititorul 0 poale
face sa fie a lui. Cu 0 conditie: sa re-faca traseul. sl1 retnliasci!
poemul, sa-I faca existe prin lectura lui. Cititorul e invitat sa iasa
din anonimatul Publicului sl1 fie .. adica lotul: "eu greu
ve/i alIa cine sin! ce-nsemn Dur eLf fOflJ!ji voi ft pentrll voi
sal/ofale,! Si singell? v()sfr/l-I vui fuce 117(1( pur mai lure,! La-nfiia
il/carcare de n-u{i i:;b/llil so m-ajunge{i. I nil pierdeli nude/dea,
DaCCll1l1 mo gasi/f il/o'-un loc.:. COufa//-mo! i11lr-altulll Ell lmdevG
'II-am oprif V-u!ilepI".
Nu avem de-a face eu titanism romantic, cu 0 infruntare a
divinitajii de tipul Manfred al lui Byron, Whitman gase$te
divinuf peste tot. Divinul se alla. III om se manifesta prin om.
131
Intilnim la Whitman Illl doar 0 exemplificare a leoriilor
despreom ale secolului XVIII, ci tradi\ia protestantacarea racUI
posibilerespectiveleteorii. Dumnezeu nu seopuneomului.citlimp
omul e piin de iubire. Dimpotriva, traind In iubire, omul llrmeazi!
oruncik lui DlImnezell. lar Dumnezeu eIn tot ce exista: "Nil/lIe,
nieiehiarDlImne:euI1lI-i maimaredeci!vreunu!dinnoilSiorieine
lace doua sull? ele (cirtJ dragosrel se-llIbroCt.i-n lin!olill de
moorre,,'f. IIEuspunlImunilii/li: Nu IIri elflaceDumne:ell,l
eJ71ru elielisin!cunosce(acepfiecarei l1lisinlcuriosdece[ace
Dumne:eull IIAud$i widpe Dumnezeu ill fieeare luau$i
eu de (JU!in nu-Lpalpricepe.il ..// De do,.i sa-I. vadpi!
DlIl71ne:eu maiblnedecilil \Iudusfti...... ilELI vudcilecevadin E!Iin
f/ecare din cele dou[j:eei $i potru de c.:easuri $1 in/ fieeare dmlre
.I'ecllndele/iecarui ceas.ljl vadin ciliplIl burbarilor /emcilor$i/
in propriul meu chip din oglinda. I Gasesc scrisori de-ule LI/I
lasate pe srrd...... il fiecare poorla semnurura LuilSi Ie las acolo
lIJ1de sinlpen(rucd,\'fiUIcii, orinco(rom-a," alice.!A!relevora;lJ17ge
uncluallodeSlinu{ie/uel/m :$i-II veeii vecilor",
Walt Whitman rezolva ..dintr-lln foC"' crizele despre care
vorbeam: cea a limbajului (toI ce e In illr poet e un Sernnde
la F.I). ceaaeuilli (0 falsa problema, fiindca ..ell este cela./all". mal
eAacl spus celalall") eea a realitatii (tot ce simI. traiesc.
exprim e:<ista are 0 valoare absoluta in c!liar momenlul In care
sinH. traiesc, exprim). Whitman anuleaza arbitrarilli.
conventionalul flU doaral semnului lingvislic,darat oricarei forme
de existen!a sociala, al oricarci forme clIllUrale. printr-o imanen{ii
"absoluta" (Una care - allfel - contine transeendenta).
Directia .. nominalista" e deschisa magistral de Whitman prin
afinnarea faptului ca totul e semnificaliv, frindca in orice lucru,
lraire, j'ntimplarec prezent EI. Aceasta axioma e implicila oricarui
demcrs poetic de acest tip din modernilale. Chiar dnd avern de-a
face Cll poeti .. (gen Maiakovski), aceasta motivare
ontologlcaa realilatii epresupusa (daca nu afirmata raspicat).
Afinnareaeului, prin,.proieclarea" lui, e-Iafel ca in cazulellilli
scindat,dedublat,multiplu, al celui impersonal- 0 forma de anega
moartea. 0 forma de a lrece peste aparenta lipsa de sens a lumil
noastre.
132
Eul proiectat, fie ca eunul .. prelutindenar",ca la Walt Whitman,
fie cn e unuJ care se proicclcaz:. fa seaI'll Cosmica, (Omul lui
MaiakoYski), intr-lln (Patterson, allui W,e. Williams)sau un
animal totemic (Kra. a lui Ted Hughes), se are drept sistem de
referin!il pe sine EI anuleaza, aSlfcl, Cllm am ararat deja
pentruAlvarode Campos(tjindea- sa nu uiUlm - eul proiectate UI
construct). lipsa de motivatie a eului, "go!1I1 al
individualita!ii. Cele doua direqii principale In generarea ellr;
sint rie 0 impersonalizare. fie 0 sliprapersonalizare, prim
justificind sHnd la ba7A motivarii de dincolo de subieclivitatca
aUlorlllui (de ..JI1od<1 (imp", cum arspune Ion Barbu) asemllulu'
lingvistic. eea de-a doua motivind (lamodul ..ahsolut")eul.
Alit eulll1ultiplu (scindal, dedublat), Cit eul impersonalizat
cel proicctat sinr rnodalira{i de cu/turalizare, prin poezie, a lInei
lumi semantico-sintaclice. Celetrei tipuri deeu transcend('in forme
diferite). anuleazadiferentadinrre eu celalalt, ell lume. Refae,
aparenl, sislernul cultural semantic. (insa, atentie! daar in spa!iu
poeziei, care devine asrfcl un spa!iu special, in care se mai poate
rf'Ji "nostalgia originilor", De aceea s-a putllt vorbi de faptul ca
poczia tinde sa preia, In seeoltll XX, funqiile religiei). Refac 0
IlIIne pre-logica, rre-individualisra, non-pragrnalica. 0 lume a
copilariei fiin!ei urnanili.llli, 0 lume in afara timpului: ..Celll1ai
bun simhol al elermlafii e ((pre:;entul copilului", afirma Juan
Ramon Jimenez. In ESleticd eliciieSletie(i. John Crowe Ramson,
aralind limitele unel poetici de tip aristotelic Incercind s,)
dcfineascii speciticul reluat in prin poezia modema.
opune lumea creaHi de poet (prin cuvinre) lumii In care traim, 0
opozitic care Irimile tot la copilarieiii la 0 culturade tip semalllic:
..... Cuvinfele posedu a energie care Ie lace sa nil se opresca 10
simp/a deno/u/ie /In soi de impuls, pc care Ii-I dd!,oelul. care
obieclele. lor ohieC1ele cure acesl mic
IInivers s"'nl lorale. dale. nalurale inl/iolabile. Daca ((imito/iw)
eSle meloda de II oh/ine malerialele conSlrliC{iei poeliee, imilo/ia
care aSllel de ohiecle e mai "hera decil ar II ingcid/lil
riSIOlel iar miclIl IInivers pc care-I :dimisleJle cOlls/illlie ()
verSiune miniatllra/ii a IUmii Iloastre naturale In demnilatea ei
originor(i IIlI {f aridei lumi pragmatice, intr-adeviir, {f('('.\'(

J.J
microcosm esle imilliriu vechitllui 110stru paradis in mre lim
{ocuit cindva in inocen((l (subl. A.M.).
.. In interiol'u! ace/lila.)'; poem plltem trece de /0 0 Itmle /0 a/fa.
Prima es(e /umea :buc:illlllatci in care 5imem (,.D,m ,I'i pi!
care 0 dorim elf mal ti'lIInoasa Cll plI/in{ti A dOl/a fUllle este ceo din
care ne umintim Cel am venit. wr pe aceasta nu rU(em sa 0 /aslin!
sa ne scape".
Cele trei euri deja analizate traseaz:! ..granilele" poezlel
moderne, marcheaza specJt"icul demersului acesteia (in raport eu
poezia premoderna) inslituie postulatele de baLi!. ale paradigmei
poetice moderne.
Insa. In momentul 111 care poezia moderna contesta deschis
paradigmele poetice preexisteme (momentul avangardclor)
ce sc illlpune ea paradigmA dominanta. apare net:esitatea unoI' eurt
poeticc care, pe de 0 parte. s1I rini!. seama de noua IUl1le culturalll
pe de alta parte. sa-i apara cititoruilli ca aeeesibile. mai pe in!elesul
lui. mai .. llormale".
Asumarea euilli impersonalizat. ea a eului multiplU. are un acr
esotcric. pare rezervata celor ..ini!ialj". La fel de <.Iificila e asumarea
eului proiectal. Cll deosebire cil aici poate fllnc!iona mai Wjor 0 falsll
In!elegere. Poezia modema. fllndamentala pentru inlelegerea Illmii
ill care traim care 0 .Jormeaza" In bum'i mflsura. a avut - mai
are inca - un aer de "cult secret". Ceea ce-i aLrage pe oameni. dar
Linde sil-i indeparteze de ea. Nu intimpliltor. marii poeti moderni
insista asupra normalita\ii poeziel modeme. invitindu-i pe cititori
sa 0 recepteze direct. tara a mai folosi ..ochelarii" proresorilor de
lot felu! - preoti ai noului ..cult" -. mergind pina la a cere ea poezia
modernil sa fie receptata cu naturaletea lipsa de inhibilii ell care
e receptat un ci'ntec de muzica
o buna. parte din poezia secolullli XX propune euri mai
aSllmabile. E 0 poezie in care abia acum face loe 0
exprcsie adeevata individul. Daca teoriile (sociale. filosofice etc.)
care pun in eelltrll indivi<.lul dateaza din secollli XVIIl, daca. secolul
XIX a pregatil cadrlll pentru manifestarea acestuia. individul nu
"exista" real mente dedt in secolul XX (inclusiv in politica:
democralille cele mai avansate din seeolul XIX au criterii
restrictive - tie la votul censitar, la votul exclusiv penLll.1 barba!i.
134
pentru al bi etc.).
Punctul de cotitura, cum arata Arnold J. Toynbec. e primul
razboi mondial. E rnomentlll a ceea ce numim avangarde. Toate
avangardele propun IIII doar 0 noua Inlelegere a artei, ci 0 noua
lJllelegere a lumii. a relatiei individului CLl realitatea. Propun.
implicit, alte mOdele ale eulLli. care provin din cele ale modernitA!ii
secolului XIX. constituie 0 .. aplicarc" a lor, 0 adecvare a dar _
inevitabil- Sint sensibil diferile de acestea.
Eol hiperemie
Sintagma Ii apartine lui Gottfried Berll1. Hiperemic Insemnind,
conform D.E.X., "care pre=inta fenomene de !71peremie ",
hiperemia fiind "afiu); spari( de singe infr-lIn organ sau infl'-O
anumifa regiune a carpuilli ". Eul hiperem ic se de restul
Corpului (Cosmosului). dar e 0 parte integranta a acestuia.
omllnica. prin .slnge", cu acesta, ba ciliaI' c zona In care se
realizeaza un aflux sporit de singe. Eul e distinct de lume. dar. in
timp. inti1l1 legat de ea. Mai mull, e zona ell maximum (sau
una dintre zonele cu maximum) de "sangvinizare", cu maximum de
semnificatie. Ins3, faptul ca Berm un termen medical aratil
clar ca avem de-a face nu doar eu 0 dirnensiune 1111'tafizica a
eului, ci cu una fizica, hiologica. Aceastil coabitare a
metafizicului a biologiculLli, exprimarea unui eu Care poarta in el
semnificatii de dincolo de sine, dar nu poate limitarile
propriului corp - iata esenta poeticii expresioniste.
ElIl hiperemic comunica - prin ceea ce line de dimensiunea sa
corporala - cu semenii sai. dar Cll 0 lume de Dincolo. Tot ce se
intimpla aicL tot ce line de imediat, de fiziologic chiar, e lin semn
de Dincolo. A exista Tnseamni:! a te indrepta spre moarte, dar accastll
.. Sei/1 =um Tode" poate surprinde exprima (In fond descrie.
pentrll ci'l Inrelegerea Ii e limitata. daca nu imerzisa) sernnele de
Dincolo. Senzatiile, percepliile. imaginile, emotiile nu au 0 valoare
In sine, ele sint punctu! de plecare pentru a Inlelege lumca, ele sint
semne-reaJitari. slnt rune.
Avem aici 0 aparent ciudata Tntilnire intre Whitman Mallarme.
Ins11 pe un tarim care Ie e strain amindurora: omul comllnici:! Cll
135
fOlalitatea. dar e doar 0 parte a acesteia. 0 parte care nu se pO"It:
identifica eu ea nu 0 poate In!elege pilla la capat. Eul nu
prin raponare la simluri. ci la semnc. Daraceste
semne,care vorbescdespreunAbsolut.IlU sintpropriu-zisCuvinte.
::;le alclHuiesc un Limbaj. insa, un limbai conslituit din senzatii,
imagini, stilri despirit.
Sistcmul de rcferinta prim 11 constituie individul Ilatllra\
(biologic, eu simturilc lui), dar acesl sistem de referinp'l e unu
relativ, are valoare doar Tn masura In care semnalizeaza existcn!C1
IlJ1ui alt sistelll de rcferinlll.. Acest alt sis1em de nu e
niciodata - sau apro<lpe niciodata- nUIllit. Oriculll.e altceva dccll
Dumnczeu, Cum 11 il simte. la carese raporteaz!\ omul
european. Eul hiperemic se fundamental de etil
romantic prinaceea ca nu realizeaza 0 c>.primare desine,CI descrie
ccva de dincolo de sine. prin impersonalizarea de tip
mallarmean, prin ..ie,rirea din sine" rimbaldiana.
Marii (Trak1. Emst Sladler, Georg Heym. GOlleried
Benn. uneori Else Lasker SchOler sau Rilke) IlU reaclioneazll. IlU
actioneaza: ei inregistreat.a(ell impcrsonalitatea unui .. I/Ianome/r/J
sOli I'ol/me/rll") ceeacevad,aud,sinH. traiesc. Nu cauU\.sensuri.nu
dau sensuri, IlU cauta explica!ii. IlU dau Ei slnl,
concomitent, Tn Iradi!ia rimbaldiana. cei care inrcgistrea7tl
"cobaii'. Dar, "pre dcosebire de Rirnbaud, nLl
experirnenteaLi:\. Ceeace Ii seIntimplanu e rezultatlll vointei lor. 1:.1
doar se supun expericn(elorpccareIe rae allii. (Cine? La asIa se
inghesuicsa raspundA tilosofii de mina a doua griimalicii).
Eul hipercmlc ia din asumarea condi!iei llnlli om care
(e lrail?)Intr-ocultura de tip semantico-sintactic. 0 cultunl
pe care nu 0 imelegepina la capat, dar Impotriva careiaIlU vreasa
reaqioneze. Fiindca ceea ce se im'impH\ trebuie sa se Intimple.
Semnificativ, ii sint in majoritate poe!i ai
tentacular. Scmnificativ, poczia lor c reeeplala ca fiind una
crcpllsculara. Avcm dc-a face. la eu 0 nostalgic a
llriginilor. a vrcmurilor cind eul IlU era, sau IlU ea eSle.
separarde LUllle.
Lllmea In sine nu e crepuscularll.., e. - Tnsa - una eu totul
repel, cxist5 \1 comunicare .,organica" cu ea): "Aproape de
136
splendoarea pie{elor. s/r{rz:ile dosnicel Se mis/uie SCOrn/onesc,
i'nn}i/e-n pa
r
agil7CJ/ Sim asemenea cicalricelor caseate adinc! in
carneo despuiof(j (/ easelol: ... (Erns! Stadler Ghetou IOfldonez);
..La poor/a zidului. ell i/os de schilod'/ Pith: in slraie de
ma/ascil Se liJ(Oie sub ",Iopo/-eer in verdea plo.l'JI $i-n holla
meteorii }J1l1ti se-/1od" (Georg Heym La poor/a "Spre
sew'a I-au odus pe srrain i/1 camera Inar/uora;! Un ahllr de piJcuru:
domoala 0 plaranilor Zhorul indoliar al corbilor. fn
iata. schimbarea gar::.ii.l Soarele a COWl in gillig/uri neRre;
necurma/ reVll7e in "eeas/a seora ce-a {osr" (Georg Trakl Pe
drum); .. crllra u/lei (ere u =aCUI mul/ in SIIl/./ urUfO arfl de
minca(ol..,/ Cind i-au deschis piep/ul. esofaglll era tare R(Junos.l in
cele din urma, inrr-lIl1 wnhrw: sub diafrogmal s-o gasir lin cuib de
/ineri $oboloni" (Gottfried Benn Tillerere frumoasii).
Pentru a caracteriz.a eul hiperel1lie eel mai potrivil mi se pare
versul lui Baeovia .'()h. cum omuf a deveni/ COllcrel.''' Eul
hipcremic cxprima aceasta realitate ineluctabilll: sisfemul de
referinta devine, parca in ciuda vointei noaslrc, a speranlelor
noastre, e>.aet ceca ce preconizau teoretie;enii secolului XVIlf:
omul concret(omul biologic, transcenden{a). Doardin aceasta
perspeetiva. Bacovia estc lin poet expresionist, lInul dinlre cei Illai
importan\i, fara indoialcl. Dar nu numai cl: orice .,ezitarc" in
propunerea unui ell de all tip, aducein prim-planeul hipcremic. De
aeceasepoatevorbi de..expresionismul" multorpoeti,de la Esenin
Plna laSylvia Plath.
Eul aJeatoriu
ViataIlltr-o eultura semantico-sinfactica ne obliga la fabricarea
unui eu .. propriu (pe baza codurilor preexistente, a Luturor
informatiilor modelclor pc care Ie avem "In no;" sall Ie-am
invatat), la fabriearea unei individualit3fi. AvTnd, eel pu!in in
principiu. drept sistem de referinl3 corpul propriu.
Dardaca- in urma unui culturalsauexistenlial- dcscoperim
ca acesta (corpul) nu e mai valoros decTt, sa zicem, 0 cutie de
carton? Nu ne raminedecTt saeonstatamcll. Ceeace numim eu e un
produs at purei intimplilri, e un rezultat al hazardului. E 0
137
dimensiune pe care 0 descopera .<ji 0 afirma - provoclnd mai mull
dedt un simplu - dadaismul: .. Ordine = dezordine; ell ==
non l!U, a(irma{u! = nega(ie aces/eoSlnl slralliciri/t' supreme ale
lIneiarleahsolute AbsoluliJin puri[aleade cosmicyi ordon(l/haas.
elemu in clipa globllluro far6 respira{ie. /Ora IlIlIIina (ar6
control" Eul aleatoriu este. la limita, eul carese reCUnOa$IC pesine
ca pe 0 JiCliune. ca pe un construct. Marea libertateaacestui eu ;:
deriva din asumarea aleatoriuluL din relluntarea la orice sistem de
referinta care soar pretinde .,motivat"' (intr-un fel sau allul). Orice
sistem de referilll11 e- daca urma.m pina la capat logica cullurii Tn
care::: traim - arbitrar: .,. abo!lrea mel/loriei Dada: obo!ll'ca
arheologiei Dada; abolirea profe{ilor. Dada. credinrc1 fare]
disc1l/ii in orice :ell prodlls illlediclI 01 Dada..
Lihertale DADA DADA DADA. urlel de clilori ollclulale. inlilnire
a lulll/'or conlrariilvr a lLiluror c011lradic!illOI: a vrici'irlll mOllv
grotesc.:. aoricareiincoerenre: VIATA ".
Nuavem de-aface cu 0 Silllpl11 .. provocare",ci cu relevarea ullui
adeval'101 atitde important pentru intelegereacliiturii in care traim
pe cit fusese demonstratia lui Wittgenstein din Trllctatus.". eare
dovedea lilosoiiile (orice filozofie) nll sint altceva decTt pure
..,ic{illl1l gromolicale". Pentru Wingenstein. insa. l11ai rarninea Ull
sisrcm de referinta: limbaju!. Pentru Tzara. limbajlll eSle nu
doar 0 convelllie, ci 0 Slructura arbitrara. jar ceea ce 1111111 illl
persoana. illfa 0 eOllventie care poate fi .. fabricata" pe bn.za unei
opera\ii similare celei prill care se ob\ine 0 poezie ..LlIa"
un :;iQ/:/ L/loti 0 pereche dt! (oar(ecUAlege{1 elm :;iar WI urlicul
care sa aiha lunf;imea pe CtIre vre{i s-o dol' poe::iel vauslre,
eeupuli urlicolullTviari Cli grija loate cuvintt'le care formeu:a
respeclivlIl arlicol $i puneti foate acesre cuvil/re il11r-11l1 scicllle!
gita/i-I Seoareri clIl'mlele unuldupe! alrul. dispunindll-
Ie inorclineaincareIe ve!iextrage.icopiati-le Poezia
vii vaSemallfl. (sub!.A.M.)/Siiala-vii lin seriilorill(inilde origm
ol
de illzestml Cll 0 sensibililate fnciJ1lalOare. se inrelege.
nei17leleasa de oumei1ii vulgar;".
Indirect, dar vizibil. se polemizeaza eu Mallarllle; pentru
aceasla. Poezia(careseopune Reportajului.articoluilli de ziar)este
o abolire a hazardului. Elll Impersonal e unul motivat. tU sens.
138
fiindea poeml1/ elTIotivat. locmai fiindca a rezu/{at din"dispar
i
f/L1
elocUloneapoerului. cure /Llsii inifiu/il'(JcUl'inre/or" Tzara an'age
ca. in eultura noastra. poettJl. daca aCliollcaza, 0 lace la
modul pur IIzie (..LlIa!i 1/11 :w/' . ". Poclul Iranscrie rezultatul
aqiunii hn.zardului. re7.ultallil liindchiarpoemul. Poemulela fel de
aleatoriu ca creatorul Sall (..Poe/llll/ va \'0 semuno"). Refu7u
unui sistem de referintil CATenar. rcfuz du" pin" la capat. duce la
afirmarea non-motivarii atil a limbajuluL eft aeului iniplicit.
arealita.!ii (produsal hazardului lac ar hazardufui. HI incoerenlei).
Toata lcoria poslmodemistil a entropiei nu este decit 0 preluerare
oodidactica" aafirma\iilor lui Trislan Tzara.
DadaislTIul eSte revelarea - scandaloasa, chiar Beum, pcntru
unii - acaracterului neeuclidian. relativistallurnii culturaleIII care
traim. al lumii pe care 0 nUl11im lTIoderna. $i/sau postlllodernA.
Dadaismul IlU avea cum sa ..fabriee" poezie propriu-zisa. Poezia
este chiar negarea caracterului rclativ al eului. al Jimbajului. al
realjtlllii.
Dineolo. sau dincoace. de arbilrariul RealiUilii. exiSla. un sistcm
de coagulare a sensurilor. de struClurare a discursului: omul
(tonerel)illtr-oanUl11e c1ipa.E ceeaccsUllabazapoeticii ..grupului
de la New-York". a lui .,action poetry"."CiNDUL SE NASTE if';
GUR..f". fonTIuJa lui Tzara. din Maniles/ despre "moml
sl"b$i"momlaf1tfJrdin J920.estepunclulde plecare in elaborarea
principiilor poeziei ca actiune.
opoezie care incearca. s11 refaca. pornind chiar de la ..repede
Ireeoloaren c/ipci". 0 imagine a lumii: caJeidoscopica,
descentratiL daravlnd. lin sislem de referinla: omul concret.
tntr-un anume moment.
Eul prezenteizat
Dintr-o perspectiv11 ooabsoJutis!tf', singura anlipoezie este cea
dadaistil.Alitadoarca nu existapoe;;;ecladais/ii propriu-zisa.(De$i
eXista excelentemanifesre poel;ce dadaisle). Poezia ca aCliune nu
eSte antipoezie, ci 0 poezie a prczenteizarii: exisla un poet
anllrtlc, care creeazli intr-un Bnurne moment0 anumiti'i poezic,
intr-un anull1it interval de timp. Aleatoriul eSle, din aproape In
139
II
aproape, limitat, Until dintre ..poe\ii de la New-York". prieteni cu
Jackson Pollack (starul lui action-painting, care, el. - se pare .
i-a inspirat mai degrab1'l pe poeti, influenta lui Tzara liind una
indirecta), Frank O'Hara teoretizeaza, la anilor '60,
"personismul",
Poezia ca ac\iune. insmntanee, aparent aleatorie, de la 0
al1ume persoanl'l, care produce un anume poem intr-un anume timp
loco Personismul introduce, in aceasta ILime cultural1'l
..rela/ivis/ci", acceptata ca atare, un sistem de referinl3, care nu se
bazeaza pe un anume lirnbaj. pe 0 anume .. mosca", pe 0 anurniUi
dimcnsiune a realitulii. ci pc 0 relatie intTe toate acestea trei. Poezia
eului prezenteizat reprezinta nu 0 ncgare a poeziei rnoderne ce 0
preceda, ci 0 relativizare a acesteia, incillsiv a poeziei lui Walt
Whitman. Poezia lui Whitman era una a ubicuit1'l\ii. a discursului
total a suspendarii timpului in prin discurs (In fond, 0 poezie a
timpului mitic acrualizal prin repoveslire - 0 repovestire insa nu a
lui illlld lempl/s, ci a ceea ce a trait poetul). Aceasta
relativizare introduce. pe urmele lui Whitman. dar - oridt ar
parea de paradoxal - ale lui Mallanne Pessoa, un tirnp-spa\iu-
de tip mitic...absolute". motivate (motivindu-se una pe
alta), Insa numai in momentul (re)crearii poeziei.
Relativitatea este. ca in lizicli. 0 relalionare - Spa\illl, timpul.
persoana sint determinate fiecare de celelalte dOlla componente ale
ccuatiei. Ecuatia exprimA ceva ne-relativ, Poemel
genereazA, propun cititoruilli un eu ta fel de ..impersonal" (deci
are poate fi facut al sau prin lectura), ca intr-un poel11- sa zicem
_ de Mallarme, in ciuda tuturor numelor de persoane. locuri reale.
a evocarii unor stari, senzatii, intimplari traite realmente de autor
etc, Prezenlei::area este. de fapt. 0 de-realizare a tot ce apare in
poem. Astfel, materia COl1creta nu mai e in sine importanta, devine
un pre-text.
Personismul ajllnge la aSlImarea, Cll naturale\e. a moduilli de a
exista in cultura modern1\: ,.generezi" 0 anumitA persoana. adopt
i
un anume 1'01, 0 masca, pe baza unei operatii de selectarc, ordonarc,
ierarhizare a tot ceea ce ai in tine exist1\ in jur, in funetie de
context l?i de modalitatea de comunicare eu ceilalli. Deosebirea
dintre poezia ca aetiune poezia perforrnata in culturile semantice
140
(cea populara, dar cea a vechi lor greci. a trubaduri lor
este autorlll poemuilli e diferit de eeilalti, ireductibilla ei in asIa
sta chiar imporranla sa) nll Illcreaza in interiorul unoI' struclUri
date (de la valori, pina la forme prozodice, asocieri de irnagini.
relalii intertextuale de tot felLlIl, ci Ie .. inventeaza" pe mi1sura ce
produce poezia.
Poetlll nu actualizeaza un text, ci provoaca un text. Nu
realizea71! (in terrnenii lui luri Lotman) 0 autocomllnicarc.
tipului cultural semantic. ci 0 comunieare, specitic3 tipului cultural
semantico-sintactic. Nu reitercaza valori cOlllunitare, "eterne" !
..stabile". ci propune valori individualc. perisabile schimbatoare.
In felul acesta. se adreseaza lUI tuturor odata, ei fiecaruia in parte.
Oricit ar parea de paradoxa!. dar poezia ca aqiune. vrea una
(eel putin In principiu), C 0 expresic extrema a
individualismlllui, se afla la extrema poeziei lirice clasice.
Dar. aici voi repeta 0 banalitate nccesara. extremele se ating!?
eel putin teoretic. cel pUlin 0 afinna McLuhan cind vorbea de
.. sa/III !nondiat'. Numai c1\... nUlllai cil noi. vorbind despre poezie,
vedem distanla uria-5a dintre un poem de Alceu sau Sappho unul
de Prank O'Hara sau John Ashberry.
Poemul personist e. 0 "facatura", Valoaren unui
ascl11enea poem deriva din capacitalea de a relaliona timplii. spatiul
persoana. de a sari ell naturale!e de la un nivella altul. In poemul
pcrsonist eul IlU e dat dinainte, nu e thaI, ci din
mel'S. Nu e. insa. un ell aleatoriu, ci un eUln schimbare, un ell care.
tocmai fiindca el e sistemul de referin\a. e mcreu altul.
Eul "de acum" e diferit de cel ..de acurn 0 secunda", tocmai
tlindca e unLlI adevaral. ireductibiI. 0 imanenla. Eul prezenteizat
seamana CLl fic!iunea numita eu individualizat, prin aceea ca are un
Sistem de referinti1 multiplu, e 0 expresie a tipului cultural
semantico-sintactic, in care ceea ce tine de realitatea naturala
ceea ce line de artificial - de la obiecte. pina la muziea, idei etc. _
se ana pe plan. Dar se de eul individualizat
fiindca refuza pina coeren\a conventionala a lInui individ anume.
a unei structuri psihologice anume. Frank O'Hara Ashberry sinl
- dintr-un anumit punct de vedere - mai aproape de Tristan Tzara
decit de Berryman, Lowell sau Ginsberg.
141
Dar, spre deosebire de pClltru Frank O' Hara. roc7ia nu
e rewltatul hazardului. ci alunui act spontan al autorului. Existen!3
nu c 0 succcsiune aleatorie de imimplari. ci 0 continua
improviza(ie: " . nil exislci reguli pentru /7/mic, Il/ei () idee in arlU,
door obiecle malerllile pe cure uceslO (poi!I1IIJ Ie comhinu, co
oomenii, inlr-un mod neCunOSCIII sinlem lasari door ell
spunloneilalea proprie, hll" l'iQ{o esle 0 sel"ie de
im{7rovi:orii" ,.. "poe::ia nu inelude lIimic 4"1 include fOllIl" Poe7ia
eului prezentcizat afirma. unicitatea persoane. care nu e
reductibila la structuri de tot felul, nu e dcterminati'l de realitatea
exterioara.. dar nici de cine ee univers interior.
Poezia personista e 0 afinnare a eului intr-o continua ineercare
de a se defini pe sine: .. scrill... :;1 renrru a scapa de realilQle, dar
pt!lllru o-mi o(lrma realilaleo proprie _, de asemenea, penll'll a-mi
do seama, mai bine. cine sint" (declara John Asgberry intr-un
interviu din 1977). Pe de alta parte, Frank O'Hara
personismul astfel: "nil (Ire nimic de-Q (ace ell (lloso(la... /7/1 art!
de-a face nici Cli ideea de perSOnalilQle sail de inl1milale, depart
de aSia! ". in personism in via!a omului contcmporan, sc
sllgereaza) nu exista nie! lin sisrem de referinta absolul, fie el
exterior sau interior.
Eul
Revenind la avangarde, sa observam ca, dinlre ele, singura
realmente "nihilistil" este dadaismul. Nici una dintre avangarde nu
neaga de dragul negatiei, ci in numele a ceva. e vilzuta ca
un moment necesar. de demolare a prejudecaiilor existente. inainte
de impunerea, de generalizarea modelului poetic (cultural, artistic)
propus. fiecilrui curent in parte se considera 0
Viitorul ar urma sa aduca restul oamenilor pc drumul deschis de ei.
Faptul ca avangardele se concureaza, se contrazic, dar se
completeazA una pe alta, nll devalorizeaza - mai ales in cultura
l1lodern1'l - accasta ..oximoronid.... inielegerc de sine, doar partial
eronata. Partial, in sensul in care demersuri complementare eraLl
vazute. de cll-tre cei care Ie flkeau. ca lind concurcnte. Din
perspectiva prezentului, putem afirma ea in celebrul bane
142
eU rabinul. ca aveau c1replale aveau
dreptate aveau c1reptate aveau
dreptate 0 buna palte Jintre cei mai importanti ai
secolului XX, tie au oseilat lntre diverse avangarde. fie - ca Pessoa
- all adop'ul. cOl7cumilent. lr/ai mulle (orllll/le uVQngardisle aparenr
incompQ/lbile.
Voi incerca s:i siSlernatizez solufiile avangardisle la criza eului.
o data ..descoperita" separaria lntre individ realitate. (eea
exterioara. dar cea interioara), dar faplul ea limbajul e 0
ficfiune, e:\isUL logic. trei puncte din care se poate porni
reconstruirea unui model .. adevarat": a) interiorul individului (sau
ceea ee Freud l1umea b) exteriorul obiectual (noua
lume a obiectelor. Oinul tiind vazut el ca 0 parte a acestei
lumi, eventual, la rindU-i obiectualizat); c) sim!urile, corpul (care
constituiau pentru englezi singllrul sistcm de referinpl
sigur). Suprarea I i mIzcaza pe i -5
i
eonstruclivi-5tii (cu Jiverscle variame. intrc care jntegralismll
romanesc) pe obiecle, pe lumea exterioara., lar cei care s-au numit
etc. pc eul empiric.
Aventura suprarealisla ineepe cu... dadaismlli. ,.PatroJ1ul"
suprareal i-5
t
i lor a fast, plna in 1920, Tristan Tzara. La un moment
dat, Insa. grupul din iurullui Breton a refuzat .,nlhilismul"lui Tzara
s-n reintors la primul lUI .. parintc" - Guillaume Apollinaire.
Acesta. in 1918. in L 'Esprit Nouveau et les Poetes prcvedea ca.. i
noua lume, poezia va fi mai putin liriea ;;i mai mull e:\perill1cntala.
Locul realismlllui pIal. exterior Cumva socializat.
constatativ al secolllilli XIX. il va Ilia 11/1 nOli realism. unul radical.
care nu se va mulfumi eu 0 pozi!ie pasiv!l. vizavi de Realitate. ci va
adopta una aCliv!l.. Un realism pe care Apollinaire I-a nUlnll, in Jipsa
L111ui terrnen mai bun mai la indemina, .lIIprarealism.
Acest suprarealism IlU era. in viziunea lui ApolJinaire. unu
apropial 111 limp, ci rezultatlll final al cxplorarilor incepule de poerii
racordafi la spiritul timpului. Suprarealislllul era, pentrll
Apollinaire, un obiectiv indepartat, un ideal. la care. in fond, nu se
ajunge nieiodata. care constituie 0 limit!l. absolllla. A;;a cum a lost
poezia pura pentru Valery. Modelul suprarcalistnului se
pentru Apollinaire, in.. Antichltatea greceasca,
143
ASllpra eseului lui Apollinaire din 1918, fundamental penlrll
intelegerea Intregii poezii l11oderne, voi reveni. L-am pomenit aici
pentru a pune In evidenti! cit de mult all deturnal
sensul cuvlntului inventat de Apollinaire. La fel cum abatele
Bremond a identificat rapid poezia pura cu poezia
Breton condusa eu mlna de fier de el au identificat
suprarealismul lui Apollinaire expresia unei lumi .. interioare".
lumea freudian.
Pentru Breton. tot ceea ce traim este dominat de conventional
de artificial, deci falsificat; doar ceea ce se ana. in
ram7ne pur, arc valoare ,.absoluta". Aceasta ;nfrarealifate (care. eu
citeva exeepn i. nu numai eil. nu a fost explorata, dar a fost ignorata..
dispretuitii.. refu IaliI. pina la ar fi adevarata
suprarealifO/e. Nu exista rcalitate dedt in noi, iar aceasta. fiind una
de dincolo de eul e, doar ea. comllno fufuror aameni/o,.,
e slIprarealii.
Poeliea suprarealista deplaslnd totul la nivelul
alit criza limbajului (Iimbajului convenTional, rod
al eontractulul social, i se opune dicteul aULOmat, scriilllra
tOlal neconventionala intrucit exprima ee au 111
cOll1un toli oamenii. motivala; limbajul c motivat prin negarea
semnifieantului In favoarea Ullui semnifical. unul ce tine cxclusiv
de domeniul psihicului, mai precis al cit $i criza
eului (acesta e 0 cOllventie, are 0 funC\ic deformatoare, C un mod de
a suprima libertatea individului, prins In structurile limbii ale
socieUI.\ii, ale rolului. ale pc care allii Ie impun) pe cca a
realiUllii (singura realitate autenticll. e a a visului.
a stll.rilor in care sTnt aparenrele. in care e
dihotomia individ/lume).
E foarte de tacur, astazi, 0 critica a suprarealismuilli,
suprarealista. s-a ..stins" cumva de la sine, incepind Cll
deceniul V, in arii culturale marginale putem constata
prelungirea acesteia, eu realizll.ri eel pUTin egale eelor din Franta
deceniilor III-IV (Vezi grupul suprarealist, nu numai).2
5l
Mai profitabil mi se pare sa subliniem trei caracteristici mai
putin puse in evidentll. ale suprarealismului, ale exprima.rii in poezi
a eului I) eul este 0 reafirmare, printr-o
144
deplasare de la nivelul fizic la eel psihic. a omlllui natural, a omului
nefalslficat de societate, al englczi
francezi ai secolului XVrII; 2) cui ireductibi I, nll are
nici un alt sistem de referintil. in afara sa; e vazut ea ..sacru" dar nu
trimite la 0 realitate de dincolo: 3) eul se afirma
exisUl impotriva oriearei conventii $ociale, Tmpotrivu
model Cultural.
Caracleristicile mai explica de ce
oncaror dogme, all c<'\zut in capcana ideologiei
comuniste. s-au pus .. in sllliho rel/oll/liei ". Fundamental
anticonventional. suprarealisl11ul este antiindividualisl. Dacll. eul
hiperemic poate presupune cistcnta altor euri similare (sau
deosebire). eul flU e decit Unul penlru tali).
.. E$ecul" suprarealiSll1ului are onginea in faptul ca, daca a avut
un 1'01 in vechii para(!Igme el merge - In fond _
Impolriva clIrentului "principal" al poeziei moderne. Negarca
tipullli cultural semantic. a celui sintactic 5i a celtll aselllantic
asinlactic nu Insearnna. automat. afinnarea ceilli
semant ico-sintactic.
Suprarealisl1lul a ramas intr'-un fel de .. limb" cultural. dcvenind
until dinn'e lIlultele esoterisrne c.\otcrice ale lurnil l1loderne. eel
mull. pentru lineri. e 0 Clapa (alaluri dt: cea a cului aleatoriu) in
eliherarea de pree,isteme in descoperirea univcrsului
de explorm pe cont propriu Osysseas EIytis: .. ,'illprarea!lsmul
. (nil pOI Llccepfa multe dintre aspec/de suprarealislI1ullli, co de
exelllplll dicfelll automat. dogmu dicfeuhll alllolNut) ne-o slimilIa/
prill lIlareC/ impol"/an{ii pe care () dadl!Q sim/unlur IW(1s/re. To/u
era prin prisl1/a slIJ/!urilor $i ell am adlls in 0 metoda
de a tum;i prin slfII/uri", A afinna expnmarca eului
sllbcon5
1
ient se bazeaz[1 pe sirnruri c tina dm acele false lectllri
creatoare care permit ullor blocaje Culturale. (I::. inutil sa
demonslram de ce ..sericrea" eului IlU Jlulllai cii nu
presupune recurgerca la dar COil testa validitulea
.. intunnu\iilor obtinUIC pnn accstca).
Penlru mine, acea<;ta absollitizarc a eului c
importanta doar in rnasura in care neaga un sbtem de reterinta
exterior afirrna noua paradigma poelica.. prin dcplasareCl atentici
145
... pre interior. Cea mai bUlla caracterizare a suprarealismului e
racuta de Fernando Pessoa In 1913. Illtr-o scrisoare cMre Gaspar
Simoes "Freudismul (suprarealismul. A.M.) e.W! un sis/em
imperfect. res/rins (oarle lIlil. . E {oaree util pen/rll co {ace sa SI?
concen/re:e alentia asupra a (rei elememe imporfallle ale "Iefi'
su(lelullii i deci ale interpreltirii aces11IIa I) SlIhCOn$IIentlll.... 2)
sexllalilalea.... 31 ceea r:e pI/lea Ill/mi. in limhajlll lIIel/,
IranslarlO. adicti convertirea anumitor elen/eml! psi/lice (l7li door
sexuale) in alte elemente ".
Explorarea pennite. descoperirea unor
elemente a unor mecanisme specifice. care pot sta la baza
fabricarii lInor euri fictive. Eul c 0 simplificare.
necesara InSa, pentru a putea explora nOlla lull1e. pentru a putea gasi
calea spre suprarealitate nereductiva de care vorbea Apollinaire.
Eu 1obicctualizat
Poezia eului obiectualizat cunoa$te doua iposlaze principale:
futuriSll1ul constructivislllul (Cll diversele sale variantc). Solulia
futurismului la cele trei crize c una de blln simI: 0 nOlla realitate
obiectuala impune un nou eu. un alt mod de ci trai In lume: noua
realitate arc propriile ei valori propriul ei limbai. Gnd T.F
Martinetti allrma " Un ou/omabif.. e mai thmlOS dedI Iieloria de
fa Samothrance". lucrurile sint cum nu se poate mai clare. Aparenl.
pe moment. Omul modern soar identifica eu noua lume. produs
al al progresului tehnic.
Individul se prin aceasta In noua lume. existi
prin In ea. 0 inventeau 0 creeaza, inventindu-se cre'indu-se
pe sine. Artificialul triumfa asupra naturalului; lumea modema este
o lume a realizarii unei noi Omul creeaza realitatea
astfel, este (se afirrnli se Eul nu e unul impersonal, nici
unul nici unul aleatoriu. nici unul prezenteizat (care
improvizeaza, cum ar spune Ashberry), ci unul care
lucid, vii/orul (construind 0 noua lume de obiecte - vezi
poemul Automobilu/ al lui Marinelli).
Ideile centrale ale futurismului ale constructivismului au
devenit componente de baza ale ideologiei dominante (devenita.
146
clliar un modus operandi. 0 idcologie "populnra") in Oecidentul
contcmporan. Daea nu mai pot fi sesizatc III cultura modema, e
pentru ca. din ll1ulte puncte de vedere. ideile
etc. slnt. azi, IOClln comunc alc glndlrii majoritfi\ii
contemporanilor Ceea ee parea .. poetic" $i .. revolu\ionar" la
1909 sau 1921 este astazi moncda curenta. Poezia din ultimii 40-50
de ani se realizeaza. lupta Impotriva reducerii individlllui la
obiecte. pc care 0 realizeazi\. implicit sau explicit. societatea de
consum. (Nu Sint negate obiectele lumii moderne, nici specificlIl
acesteia. numai aceast[\ redllcere. prezcnlata de obicei ca Ii in
obiectiva-. necesara, practica ClC.). Dar. la illeeplllUl secoluilli XX.
futurismlli. oblcetivismul. integralismul etc. vcneau sa atirme. sa
impuni'i In modelul cultural dominant ceca ce traiau oamenii (sau
incepcall sa dar Illl vedeall ca trfllesc.
Valoarea poeziei eului obicctllalizar. ca in cazul celei a eului
aleatoriu sau a ellilli sllbCOn$lienr. e aproape nula. daea e aplicata
cu rigoare ..dogma" in cauti!o Dar. In fel cum poe7ici cului aleatoriu
Ii eorespllnde 0 poezie a euilli prezenteizat, poeziei eului
obieetualizat ii corespllnde. incepind eu deceniul IVaI seeolului
XX, 0 poelie ($i 0 proza) in care se realizeaza 0 e,:plorare alltcntiea
a nOli IUll1i a obieclclor. pornindu-se de la premisa ca ele ne apanin
(din moment ee noi Ie-am rabricat). dar noi nll Ie Si d.
pentru a putca ajllnge sa ne trebuie sa incepern prill a
CLl adevarat obicetelc in millocul carora rraim. Apar un
Francis POllge. ell al sall De par/ell lucruri/or, sau (In proza) un
Georges Perec CLl Lilcruri/e sale.
Eul din poezia lui Ponge nu e redllctibil la obiecte: ornul e de
partea obiectelor. e eu ele. dar nu sc pe sine prin obiecle
sau ca cum ar fi unul dintre obieete. Poezia sa introduce 0 subtila
relatie intre poezie limbaj), care e "tllcatura". poein. pe de 0
parte. obiecte. ele insele .,faea.!uri", pc de alta parte. tndll"idul
- meseria$. care e poellli. Eul se acum. nu atlt prin
obiecrele pe care Ie face, elt prin cele pe care Ie alege re-face
In poezie.
Eul obiectualizat este 0 forma redUCliva. simplificatoare a cului
proiectat al lui Walt Whitman. Deosebirea pare greu de fl'iCllt, dar.
in timp ce Whitman se identificll eu tot ce este. a fost si va ft.
1-\7
"aucvaratlil'" futurist se identificA doar eu Progresul, cu NOlla Lume
a obiectelor create de am. Aici plltcm explica de ce MaiakovskL
poet al euilli proiectat, a fast dintrll inceplItlmpotriva lui Marinetti
i a futurismuilli italian. ca a aceste
curente eraLi limitative, subordonau poezia tehnicii ;;i ;;tiinrei, la 1(:1
cum surpareal i;;ti i subordonau poezia psihanal izei. l..vind. aparem.
acela;;i .. Iimbai de lemn" (ideologizat). Maiakovski ;;i oponentii sal
spuneau lucruri cu totul diferite.
italieni afirmau Un auton1ohi{ de CI/rse ell caroserio p.
lui fmpodobila ClI revi groo.l'e. osemanatoare linnr ,I'erpi CI/
respira{ie explo=ivci. ., lin lI/llomobil lIrlind. care pare cu
pe mitralit. e moi {I'umos dedr (( Victoria de (a Somothrace, , Nni
vrem s6 g{orifieam omul ce line volm1/l1", ... .. sa redalll sd
glori(icttnl "iala contemporana. neeonlenit tl/multl/os
lransformara de caIre viclOrioosa.... (De;;i. sau tocmai
pentru ca. anterior declarasera .. S6 disprepdm pmtimd orice (omui
de imi/G{ie ") Diversele clirente constrllctivistc din Rusia
roclamau: .. Noi afirmiim co geniul epocii noaslre trehuie sa til"
panra{oni. iachele. pantoli. tramvai. aUlObu:, aeroplan. nave
uimiloare" . sall:" eu firu{ de plumb in mina. CII ochii intailibili
co slapfnilorl. ell lin spirit exact co 1/11 com pus. 110i edit/com
opera O$U cLim univerS/l1 $1-0 17e-u sa. cum inginenl
podurile, cum malemmieianul eluborea=a (omll/{e{t!
orbile{nt: "Jos arIa. friiiasciJ lehnico" ... .. Si/U ucise (Jina $i
II/Iimele ale gfndirii untone. legind-o de arIa" .. r1rlu
co{ecriva a pre=enlului e viola construcliva"
aiakovski. care accepti1 ideea de "comanui1 sociala'" pentr
poezie, Intelege pri n aceasla comanda sociala: ,. eXiSfen{a ill
societale a unei probfeme a carei re=olvare ntl eSle de coneepIlI
dedI prinlr-o opera poellea ".
Plna la urma, poetica eului obieclUalizat ajunge la 0 negare a
funetiei expJoratorii a poeziei. In ultima instan\a, a roStLlllli poe7iei.
Daca., la inceput, poetica eului obiectuaJizal a fost 0 modalitate de
a nega modele culturale prernodeme, ea a devenit, 0 data cu
impunerea tipului cultural semantico-sintaclic. insuficienta,
reductivA. Folosita in mod ironic, sau ca pretext pentru explorarea
noii Illmi. ea permite realizarea unei poezii de calitate. Ahmineri.
14
orice reclama in versllri a ulllli detergent sau, yorba
constnlctivi;;tilor, a unor "panlaloni. iuchele. panloli" poate fi
citita drept 0 poezie a eului obiectualizat.
Eul empiric
lata cum explica George Oppen titlul volumului sau din 1934,
Discrete Series: .. Eo sinlagmQ luala din matemaliea. 0 serU! pur
malematie6 ar Ii una in care liecare element esle derival din
precedenlu{ {Jl'imr-n regula. 0 serie intrempIQ)) esle 0 serie de
elemenle in cure fiecure dill Ire efl! deriva dintr-o expel'ienl-
empiricci. in care liecol'e esle adeviirala din punet de vedere
empiric $i aceasta esle cou:o earaclel'ului fragmentor af oeeSlOr
oeme Am incercat sa conslrlliesc un sens pe ha:a unoI' nOlalii
empirice. a /111Or nOlutii imagiste "-
Dac:i eul obiecllIalizat deriva din cui proiectat. ell! empmc,
paradoxa!. C 0 vorianla a eului impersonal. in Ca.7ul cului empiric.
subiectivilalca poetului nu intervine niei In inregislrarea datelor.
nicl in canstrllirea poelllllilli. Dar nll avem de-a face Cll "disparili
eloclI/one a poeluilli ". care" cedeazii ini{iativa cuvinlelor". ell 0
tatala retragerc a sa din actul poetic, chiar daca fantasmele sale,
Ie sale sin! dale deoparte.
Inregistrarea e cit se paate de abiectiva, dar sensul nu se dc
la sine. pe baza tensiunilor intre cuvinte, ci e reconstituit. construil
de dnre eul empiric. E un ell de tip asemantic asintactic. In
momentul'inregistrarii. dar care - apoi - incearca sa ..fabrice" un
model. un sens. Realitatea eXiSla. e punctul de pornire, dar nu are
nici un sens ..asCtlllS". nl! are centru, e 0 realitate dcsacralizata.
Poetul. dupa ce 0 .. inregistrcaza", cit mai fidel. eu simturile.
incearca sa-i dea 0 coerenra. un sens. eel care "centreaza" poemllJ
(realitatca In text) este individul, eul. Un eu empiric. care
nu sc roale baza dedt pe ceea ce simte aici acum, ca pe
capacilatea sa innascuU'I, de a corelationa infonnatiile (corccte
acesta e unul dintre aspecteJc fundamenlale ale travaliului poctic.
poetul trebuie sa ramin:i un simplu "manometl'lI!ji voltmetl'u") pe
care i Ie ofcra simturi Ie ;;i de a construi 0 semni fica.tle. un sens. Un
sens care nu e de tip ralional (rationalizabil), nu e reductibil la
149
logica ehiar cea mal sotisticata. Un poem e mai
complicat. mai ..substantial", e cliscontinull (de fapt. tocmai
fi indca e discontinuu, lumea ins3-5i fii nd discontinua. iar receptarea
-5i inielegerca ei asemcnea). dec-it orice teorema.
ElIl empiric exploreaz3 0 realitate care exista In afara (care IlU e-
o ilune). tani rt defomla receptarea - defonnare care ar afecta ;;i
nivelul limbajului (premisa e ea limbajul exprima eoreet. .. neutru".
realitatea. daea nu apare 0 bruiere exterioara). Eul empiric se
afirma, se manifest3, exista prin explorarea realil{(tii. dar fara a 0
infl L1enia in vreun fel. Acesta e crezul arit al lui W,e. Wi 11 iams (care
afirma "Nil c"l:isra Ide!! dedf [n Illeruri .. .. Nil fae dedi sci
surrrind unluerll in ell/orile formele lui nOlurale"'). cit al lui
Oppen, al lui Zukovski sau al Elil empir'ic e 0 afirmare
a individului a importaniel aeestuia. prin valoriz.area tocmai a
obiectivilatii lui.
'ul individualizat
Revolulia poetica moderna presupune nu doar .. rezolvarea
provocarilor despre care am vorbit deja, ci a unei provoeari care
Ie include pe toate celelalte, nparilia
lndividului. A olllului care nu mai poate fi redus nici In ceilal!i. nici
la un model "natural", nici la 0 functie sociala sau simbolica.
Aici. pe acest teren. poezia a sosit relativ timu. Ezra Pound
obscrva, in Cum sa 0 rerrospecfivli, ca. aprox imativ dupa
1750, poezia a incelat sa mai joace un 1'01 central in literatura. locul
ei fiind luat de catre proza. Mijlocul secolului XVIH e un momen
de cOlilurll., eu semne clare de schimbare radicala 1a loate
nivelurile: de la relatiile economice politice. pina la mentalitatile
modul de a trai. 13 imaginarul individual colectiv. E suficient
sa reamintesc ca. pentru Fernand Braudel, timpul lung al lumii
europcne, care incepuse cam in juruJ anului I 000, se in
chiar secolul XVII1- Alunci se na;;te lumea moderna: mai intii
punctual. apoi - pe masura ce procesele se adincesc se
accelereaza - noua lume linde sa se generalizeze. se mondializeaza.
Modernitatea aduce tn prim plan ceva eu tOlul nou: individul
(sau ..epistema Oui" cum i-ar spune Foucault), Care individ nu se
150
mai detine';;1e prin apal1enenla la Ull clan, la un popor. la 0 familie.
casta sau categoric sociala. ei eauta sa se alirrne prin transgresarea
acestora. Un IIldivid care are. pentru prima oara (?!). 0 .. vialii
interioara", un ..sutlet"". Proza sentimentala e primul eel lllai
semnificativ semnal. Poezia secolului XVIII. din perioada
1650-1750, sc afla. in siajul prozei suna ingrozitor de artificial. E
ceea ce observa Stendhal. la Inceputul seeolului XIX, alunei eind
proza progresase deja dincolo de sentimentalislllul sccollilui
XViII: "Poe:ia. eli cOn/flaraliile ei presfohi/I/e milologia so in
care poe/lllmi lila; crede. ell demni/Ofea sa slit LlIdavie a/ XIV-lea
ell IOf repcl"/oriu/ sail de ornal17e11le. mllll;le puelice. e JIll/if sub
niveltll pru:ei erne! e vorha sa deu 0 imagine ciaI'd u
slJ!letullli: 01: in Clcesl gen. /1/1 pOli emoriona dedI prill darilote",
Ezra Pound IlU poate sa nu eonstate superioritatea prozei aSLlpra
poeziei intre 1750 1900 (eu dOlla-trei exceptii), in ceea ce el
..pr<!ci:ia psihnlogidF.
Aeesta sa. fie sensul evolUiiei poeziei modeme. redobindirea
superioriti\!ii asupra prozei in preeizia psihologidi.? lnclina sa
ered ca da (impotriva unoI' munti de doele tratate. care fae din
poezie 0 metafiziciL LIn fel de religie. ceva de dineolo de reaJitate).
Daca in!elegcm prin precizie psihologica nu aliI capacitatea de a
descrie, de a povesti stari eil capacitatea de a crea euri
fictive. suficienl de subtile. de clare de complexe ineit citilorul sa
Ie asume.
Poezia modema. 0 data intrata in faza de paradigma poetica
dominanta, incearca s<'1 propuna euri eil mai apropiate de ceea ce
este (sau ar treblli sa fie, daca ar avea modelul!!!) individul in
lumea moderna, Tali rnarn poeti din ultimii 50 - 60 de ani (de la
Cesare Pavese la Hans Magnus Enzensberger. de la Lowell sau
Berryman. la Peter Handke sau Ted Berrigan) asta au aproximat. au
propus: eul indiYidualizat.
Pentru a argumenta in favoarea acestei in!elegeri a evoluJiei
demersuri lor poeziei mod erne, sa ne intoarcem la teza lui Pound
despre eele 3 epoci tn care a fost (re)inventata poezia. Care aLI fost
modelele lImane in Grecia antica, In Proventa Irllbadurilor (;;i apoi
in reslul Europei. pina la
in Grecia antiea: Eroul, eroul politic. eroul militar, erolll sportiv,
151
care faptuia lucruri ce aduceau ..faima folos" Cetll.lii.
Pentru lrubaduri: indr:\gostitul. lndragoslitul, explicA Denis de
Rougemont, traia pe cont propriu aici e originalitatea
sensibilitll.tii poeziei 0 experienlll ini!iatica. Prin
dragoste, el realiza, tari\ ca nimeni sa Ctl cxceptia celei iubite,
uneori) 0 ..profanif'. dar nu mai pulin profunda semnificativ:t,
..imitatio Christi". Modelul trubaduresc se implinqte. genial
,.didactic in timp, in Divina Comedie a lui Dante. Misticul
profan. indragostitul e modelul Europei Occidenlale. aJ o111ului din
respectivul spaliu cultural, timp de sute de ani Poezia trubadurilor
vine sa "seeularizeze" modelul care a dominat Occidenlul inca de
fa inceputurile lisus Hristos. Atita doar ca. pina la
tnlbaduri. aceSI modcl nu putea fi unul care sa para ..accesibi I"
celui care trAia :;Ii in lumea cea mare (fervoarca mistidl u EVlllul
Mediu ne apare ca ireala. dar ea se datora eXiSICn\ei doar a
modelului nesecularizat).
are e personajul central al Ilimii l1loderne. eel pc care-I propune
cultura :;Ii asinlactic<'\. apo; eea sernantico-sintactictl"
Evident. Individul, Particularul. Care c ireduetibil In orice dill
afara sa. care e diferit de ceilalli :;Ii de lumc. Care - din acea<;t,'
CaUla - are un .. interior' (i s-a spus sullet dar 1111 t! vorha de un
avafa,. e,1 wI7e/ulu; cres/;n, pcntrll ca, in princ:ipill, /Ill l'\"I.\'0 dt'ell
un singur sulTet cre$tin. prezent concomitenl in 5i liind aCela$1 in
toti Care se raporteazi'l la tot ce nu e in el. eu la Ull
..exterior".
Prlmul gcn literar eare valorifica individLiI eo parvcnitfi: proza.
Dc la Daniel Defoe, Swift sau Cervantes (Lin precursor. eLi al sat
Don Qlli;nte. roman al asurnarii. de catre un particular oarccare. a
modelutui eavaleresc). pina fa Richardson. Sade, Chorderlos de
Laclos sau Sterne, trec'i'nd prin rornanul ncgru eel fantastic ...
ne-arn opril tn pragul secolului XIX. secollil prozei. F\plorarea
noilor relatii eu ILimca. 3 sentirncnlLllul. a fantasmelor de tol fellil
(de la celc sadienc, la cele ale eului ale !Uului din romancle
rantastice), explorarea comunidlrii cu ceilal(i. a incongnlen!ci
discursului (Ia Sterne), propunerea de modele. de la Robinson
nlsoe, Clarissa sau Pamela, 13 Lovelace. Gulliver sau Yallllont (cn
sa nl! pornenesc, iar. de eelebrt.ll Don QlIijote)... Pe toate 1c
1<;"
rcalizeaza proza. Acum. dincolo de .. mode timp", descoperim Gl
Rimbaud avea. drcptate: .. Din Grecia antieo s; pina fa
misc(1rea roman/icii - Ev Mediu - exis/a Ii/erali. versi!icalori. De
10 Ennius la Theroldus, de fa Theroldus 10 Casimir DelaviRne. lOful
esta prO=ii riflllala, un ioe. () fimpen;e $1 glorie a nenumarale
generalii de idioti ,.
Principala inertie cureia i-a cll.zut victima poezia - gina la
Baudelaire Rimbaud, de fapt pina la cei ciliva mari romantici, de
la Novalis Blake. la Wordsworth Coleridge - a fost cea
privitoare la ..subiectul" ei) la ..eroul" ei.
Trasaturile distincti ve ale eulu i individualizat sint: I) Sistemuf
de rcferinta e individul. 2) Acest individ nu e unul generic. nici unul
de excep!ie (de (ip romantic). ci unul com lin, oarecare (oo Poe'::ia
aeeasIt.J f.' pentru mine pentru tine pentru oameni obiSl1ui{i, ea
noi". e.c. cummings). 3) Aeest individ are 0 psihologie. are trairi
interioare. Acolo se afla. de fapt, esenlialul. Lumea exista in afam.
dar nu are sens dedt in masura in care e traita, retraita in interior.
4) Realilatea e recunoseuUi. ca fiind ..reafa"; dar Realitatea nu sc
reZUll1a 1a .. exterior", e infinil mai complexa:: informatiile
sim(urilor sint completate de amintiri, de fantasme asocieri
simbolice; eel care "coagufeaza" da un sens acestei complexita!i.
aparent incoerenle. e chiar intlividul. 5) Individ care se afla nu intr-
o relarie neulra sau fixa eu realitalca, ci intr-o relalic dinamica:
realilatea e l11oditieata. interpretata, semantizata de IIldivid. dar
acesta. la rindlll lui, e modificat de realitate, nu dincolo de
ea. 6) Existenta e 0 conti null. explorare a lumii efol1 de
semantizare. care efort e. simultan, unuf de a te in\efege pe tine
insllti, de a-fi gasi un sens (dincolo de eveniment, de intimplare).
7) Fiindca acest eu individualizat este, trebuie sa fie dincolo de
rela!ia dinamica de care vorbearn. de modificari. 0 mai
ales: 8) E un eu ireductibil. unie. 9) Eul individualizat e, insa. 0
.Jaeatura", e 0 fietiune. Caracteristica lui cea mai semnificativa:
ramlne 0 simpJa potentialitate, e incomplet,in expresia sa poetica.
tara participarea cititorului, care "Ii da viaw. (0) Eul
individualizat nu existll dedt prin Jectura, prin asumarea lui de
catre un cititor. Care. astfel. un eu numai al sAu.
ireductibil. De aceea poezia moderna trebuie citita - revin la
153
Rimbaud - .,in fOOle sellsllri/e posibile" - Ji ferit
pentru eli. nimen; nu seamani'! eu celalalt - dar "Iiferul" : prin
leetura se instituie. iltllnei. un singur eu, ireductibil. "Iiferal'.
Poelia eului individualizal va avea 0 pregllanta dil11ensiunc
.. psihologica.". dar nu se reduce la aceastrl. Fiindca ceea ec
anglo-saxonii numesc inner sp3ce nu e reductibil la psihologic.
Spa!iul imim este un loc al existentei depline. alliberlalii. e ceea c
era .. Cetalea penlru vcchii greci: ,. fenlnl greci. Sporilll fl1fim era
slera in care viara era guvernafo de necesila/eo supruvie(lllrii
fi:;ice. iur Sporilll filMic (Polis-III) era spa{iu/ liberla{ii, {OCIIIUlldc
un am (Ill/eo expnme personaliraleo \'i:avi de cl!ila/{i Aslib
in{e/eslll fermenilor de inrim $i public a few raslllrna/: vio{o
plthliea eSfe. in mod necesar. () via{a impersono/ti, via{a ill c(m
olnul i$i indepfine$fe tlmc{ia socia/ii dala /oemai via{a inrinui
es/e ceo in care omul eSfe /iber sa (ie el inslI,H" ( W.I-I. Auden). Eul
este un spaliu care poate Ii al nirnanui. al dezordinii lipsei de
sens. dar care poate deveni. dllpa ce a fosl culturaliz31 (prin poezie.
dar nu numai). un spa!iu al sensului, al arrnoniei.
Eul individualizat se opune lurnii moderne in ceea ce are ea
.. nociv". insuportabil. Llimea exterioara e ,.dezordonatff. spaliul
ordinii e interior. creat in prin poezie. Poezia. in cultura
sernantico-sintactica, alt: {ocmai acest 1'01: de a eehilibra. de a
armoniza. de a da un seils interiorului.intr-o lume in care trebUle
aeceplat:!. relativitatea aproape absolUll1. Ceea ceo patcrie.Allen
Ginsberg, ..dezordine": "Nu cred eel U Imilalie violenra u
ronlor epocii 110aSlre are vreo {egCilura cu (Joe=ia. Ororile exi,/(-
orielI/lI, ne slnl dale De:;ordinea e ce\'a obi$llIIi/ Oameni; tind .w
lie lOt ma; direriri - tlecare se fnchide tot mai fare in filii
doresc poeme care sCi con/ina 0 armon;e illferioQl'o. intr-lIl1
cOIII,.as/ i:;hiror ell 11005111 In care trdiesc ei. Daca poe=JO are II
/imcrie sociala. es/e aceea de ((1-i fre=i pe cei cure dOnll)) eLi alft'
lIIii/oace decit cele Aceasta anI/ollie in/erioora este
rezultatul lInui travallu subtil. Poezia nu poate sa nege modul de
pe care-I geneream lumea moderna. niei sa-I "exprimc"
pur simplu (cu mijloace .. de tip fUlUrist. de excmplu).
Poale, insel, sa-i ofere individuilli un model, unul accesibil. care-i
da sens, Ii ofcra annonie interioara. I\tomizarea
154
in (post)modemitate, en ducc la enrropic. la haos. daca
nu e contracarata de eforwl culturaliL<Hor al poeziei, care propune
indivldului un eu. Care este al sau. nUll1ai al slit!. dar e compatibil
u cei {poc7ia rnoderna presupune. reper. 0 !celliI'll .. lifera/a .'J'i
ill loafe semI/rile posibi/e"
Dad! am fj dogmatici. am spune: poezia eului individualiZ3t. a
omulul modem ajwls la un relaliv eehilibru. exclude nu doar
celelalle tipuri de poezie modema. ci in primul rind . roali'!
poezia in principiu e coreet. Dar... T.S. Eliot e.xpfica
deja, la inccpulul seeolului, ell orice crea!ie nOlla. nu doar e
inlluentata de tradirie. ci ll1odifica. Ja rindul ei, tradiria. intre
altele. prin reselllantizarea acesreia. prin relectllra lextelor acesteia
pc baza rnodelului dominant in poezia (Iiteratura) contemporanlL
Ceca ee pentru vechii Greci. penlru vcchii egipteni sau evrei.
pentru sumerienl. dar pentru provensali. chiat.
romantici. era eu generic. tipologic, pentru noi este Un eu
individualizat. personaliz3t. Ceea ce era, aeolo, unic model. pentru
noi este un model, unul dintre modele.
Asta explica cum cit din poezia lrecutului mai e receptata ca
poczie vie. dar de ce, pentru un om dintr-o eullurtl semantica sau
sintactic:!.. poezia eului individualizal e pur haos. e aberatie (asta in
eel mai bun caz; de obicei se afirma eel 0 astfel de poezie "nu se
exista". nu e poezie - coreet, din perspectiva llnei culturi in al earei
cod nu exist:!. un eu individualizat).
Poezia eului individualizat, apare inca la Rimbaud (ill
/Iumilltiri Un altotimp ill infern) sau 1a Apollinaire (in Zona,
mai ales), nll se impune real mente dedI dup:!.cel de-al doilea razboi
rnondial. In Germania, avem poezia a ceea ce s-a nllmit Neue
PrilV((fheit (nllmele spune lotul), in Italia avem poezia lui
Pavese surprinzatoare ..evolulie' a lui Momale. de la Oase de
sepie la Caiet pe palru lIlli. in Romania primele semne ale euJui
individualizat Ie gasim in poeziile din perioada '45-'47 ale lui
Tonegaru Geo Dumitrescu (acesta din unn:!. .. involuind", cel
pUlin din perspectiva noastra, in deceniile VII VIII, spre 0 poezie
a elll ui proiectat. daca nu ehiar spre una premodemel).
Dar America e "nOlla lume" a poeziei postbelice. Acolo s-
manifestat cel mai bine ceca ce Lovinescu nllmea spiritul vcacului.
\55
Poezia americana postbelica este nu numai cea mai vie. mai bogata
s; mai dinamica, dar cea mai ..avansatii". Dacti la inceputll!
secolului, pentru a ..invata' Si a se realiza, Pound Si Eliot au venil
in Europa (au fost - clar - discipolii poeziei europene, ai celei
franceze in primul rind: dar nu numai ei: W.e. Williams. cummings
sau Wallace Stevens. care all ramas sau s-au reintors in America.
s-au ..$colit" tot in Francia, Stevens ajungind chiar sa afirme:
.. Engleza $i sint limbO "j, dupa eel de-al II-lea
rnzboi mondial .,centrul" s-a mlltat peste Ocean.
Poezia biograficll. - de fapt a eului individualizat - a lui Lowell
Berryman, poezia beal (poezie a eului individualizat. ell
nostalgia .,proiectarii' whitmaniene). poezia scolii de la Blad.
Mountain (poezie a eului corporalizat, 0 variantl1 de lranzirie intrc
poezia eului empiric $i cea a eului individualizat), poezia primei
celei de-a doua Scoli de la New-York, 0 radicalizare a poeziei eului
individualizat (cu Frank O'Hara. Ashberry, K. Koch, Ted
Berrigan), poezia lui Robert Bly a lui Tomas Stafford. a Sylviei
Plath sau Anne Sexton. e poezia care domina uhimele trei-patru
decenii.
ToaHI poezia americana postbelica are drepl reper eu
individualizat. Modalita\ile de explorare cxperimentare
di fera aceentele, di fern talentul lemperamentul cclor care scriu.
dar sistemul de referinta eSte Nu mai avem de-a face c
rasrumll.ri spectaculoase. eu polemici violente. PersonisfIllll: Ufl
Manifest al lui Frank 0' Hara, conteSla unele dintre
poStlllalc1e. dar mai ales stilul cu ..reguli" .. metode".
din manifestul Versul proiectiv al lui Charles Olson, 0 face
eu umor, ell simpatie spune chiaro Sinlem intr-o faza de
normalitale: paradigma poeziei modeme S-3 impus. In centrul
demersurilor ei - individuJ.
Culturalizarea eului
riza eului e determinata nu numai de faptul ca, in cultllra
semantico-sintactiea, nu mai exista nimic ..siguT": nu existl'i LIn
sistem de referintl1 exterior (Iumea fiind desacralizata e
descentrata.); nu putem stabili exact granita dintre interior
156
exterior. grani\a absolut nccesara. frindca interiorul se 0plInc
exteriorlilui (spre deosebire de culturile semantice. sintactice. sau
chiar asemantice asintaetiee): limbajul se dcvalorizeaz3 din lipsa
de motivare a semnului lingvistic; ceea ce numim realitate
..exterioara" realitate ,.interioara sint de neinteles in continua
sehimbare. Ci de inexisten\a unor "modele", a unoI' .,simlilari"
are sa dea llll sens. sa eulwralizeze aceasta. noua lume.,
Eurile premodeme au fost .. inventate' pentru 0 alta. lume, b lume
extrem de deosebita de eea in care traim. La limita, putem sl1 ne
cramponam de respectivele euri. dar asta va schizorrenie
cultural:1. (deci dezordine illlcrioara) sau ne va marginaliza. Ne va
impinge sa deformflm lumea modemA. pentrll a 0 face sa semene Cll
lumile premodeme. Demen(eJe individuale coleetive. carora le-
au eazul victima zeci de milioane de oameni In ultimul seeal. din
cauza carora au sllferit sute de milioane. daca nu miliarde. au drepI
sursa inexisten{a (pentrll fiecare din noi pentru _
dar ei. in epoca modema, nu se mai .. nasc", ci sim ..fi\cu!i" de
masse) a unui eu (adica a unei fiqiuni culrurale a eului) pOlrivit cu
lumea modernll.
Nu intimplatar cei mai impOrlan!i poe!i ai rnadernitatii au repetat
ca poezia e flilldamentala. ca trebuie sa aiba un lac central in
cultllrn. in societate. AsIa nu inseamna un loc la tribuna sall pe
podiumul de premiere, nici la lansarea modei de primavara la Paris.
ei in centrlll fellilui in care strucluram lumea, 0 in{elegem. Nu e
yorba de grandomanie, ei de faptul ea poetii Irebuie aSllme 0
mllnca rllinatoare, dar necesara. vitala.
"SlIlerin,ele sinl imense. dar Irebuie sa {Ii pmernic. sa Ie Ii
nascUl poeI. Nu sil1l ell vinOIlO1 de aSia. E s6 spui' gindesc.
A,. Irebui so se s(J1I116. .lint gindil". Poetul trebuie sa exploreze...
.. canriwlea de neCII110SCLII ce se in vremea lui in sllf!elu
universal" Cel care vrea sa fie poet ,,'rebuie sa il1ceapo prin a se
cunoCl:jle pe sine in intregime. i:ji cerceleuza sul7elul. il
inspeclea:;a. if inva/o s6-1 cZ/I1oasca. Din clipa in care
I-a cunOSCUI. Irebuie sa il cultive" (in sensul sa-l culturalizeze.
A.M.).... Aceasta explorare e eului treee, obi igatori u, $i printr-o
fraza experimentala. in care se realizeazA .. dereglarea - deliberala
- a I//Iuror sim(lIrilorlsensurilor ". Ea presupune nu numai un efort
157
individual. ci 0 munc:! in coJectiv: ,.50 crape in sallul hll 8(11'C'
lucrurlle nebtllJl/ile :jl nenUlIlurare, vur veni al(i mundlon lel'ibi/i,
1'01' il1cepe de acola de IInde cel{ilolt .s-o prabu!jil ",
In centrul demersului de a noii lumi e necesilatca
regasirii sau invent:1rii unui eu adevarat. a eului modern. in
scrisoarea sa carre Paul Demeny din 15 mai 1871, Rimbaud aduce
in disculie alte doua subiecte care par surprintilloare (dacn avem ()
inlelegere defonnatt\. a spccificului mizclor poeziei moderne). dar
se leaga perfect de dimensillnea exploratorie ::I poeziei rnoderne.
poezie care trebuie sa rezolve concomitent criza lirnbajului, a
realiullii. a eului.
Pe de 0 parte. exemplul Greciei antice, felul in care se deiineau
cui in ea. pe de alIA parte. falsa intelegere a eului, mai
tirziu din generalie in generalie, IransformTnd poezia Tntr-o
,idio(ie ", Citez. din nou. in extenso: "Dacii bclrl'inii imbedli /I-or
Ii Rasil mereu IIUI/wi {also semnilica(ie a euhli. 1/0i l1-om Ii fosl i/7
Sill/a(ia de a da deoparte acesre milioane de sclielete. care. de UII
rimp incouce. all lIcuTl/u!ar produsele inte/igen(ei lor
()orbe. proc/amfndu-se ULlto,.,,'
;n Grecia. am spus-o, versuri lire, rirmuri: Actiune, Apoi
r
mu::lca l'imele slnt ioclIri, degradari. Siudilil acesrui (recur iI
farnleco pe citiva se disrrea::a 56 reil7l1oiascu GCeSle
Gmichirari -treaba lUI: .. FlII/criollal'i. sCl'iilOri. AurO!: crealOf: poet.
acest tel de om n-a exiSlat niciodaur (apoi urmeazA frazele. din
care am citat deja. despre cum devii poet).
Sil rezuml'un: pentru Rimbaud, a fi poet inseamna. In primul rind
sA ai 0 corectA inlelegere a eului. Dar aceasta e rodul unci explorari
(despre care va vorbi in continuare, dnd il caracterizeaza pe poet).
Apoi: poezia anticA greacA e altceva dedt poezia modemA. Ea e
.. Ac(iune ", ceva care se realizeazA in exterior. 1n timp ce poezia
modernA e 0 ..acliune" in interior, 0 explorare de sine. Poetul
modem e diferit de poetii care I-au precedat, pentrll cA el face 0
mlincA diferitA. - in absolut - e vorba de lucru: "a
descoperi canlitalea de necullOscUI ce se in timpld sou, in
8uf!elUl universal ".
Demonstralia lui Rimbaud - pe care eu doar am reluat-o,
dindu-i 0 dimensiune discursivli specifica - mi se pare impecabila.
158
a continua. an1t1'nd care este, care trebuie sA fie locul poewlui in
celate, care eSle relaria dintre c\.plorarea poelica nOlla lume.
"Reiall Deci. pOl!rll1 e CLI adewjrar eel care li,r(J (oelll 1 are in
sarcina sa umoniralea, chi"r animalele; el Ira treblli si'i laea sa
fie sim/ite. palpale, GScullare inren{iile sale Dacci ceea ce SCoale el
(din cxplorarea euluL A.M.) la lumina e ([colo are lorma, el se I'a
'xprinw flur-o formii. daca e ceva inturm, td va exprima cevu
inFurm. Sii 0 limha, - in res I. unce clIvim llind idee'a, va
veni limpII! un"i limboi IIniversal. .. Aceasta j/(ir(uiala I'G 17 de la lin
uflet pentrll all suitel. re::llmind lorul. pariiml/lri, Sllnere, clIlori,
gindire agatindll-se de alrei gindire !ragi/lc/, Poetu! va dl!lini
canritarea de necunOSCl!f care ::;'e in rimpul sifu. in suflerul
universa/' el va do lIIai mult decir lormula so a gindlrii. decir
nolalia apropierii sale de Progres! Enorlllilare clevenind normcJ
absorhira de ro(i, el va 17 imr-ade\'tir lin ampli(ic{[tor rrl
Progresu/ui. Acesl viilOi' se va lIIoreriali=a. . in lond. va fi ceva
Similar CII Poe::io f{reaca A.rla erer/1() are (IInc/iilt! sale, 10 tel cum
poe(ii sim ceralt:/li. Poe=ia I1lI va mai 1'117/0 ac{iunea, ea I'll Ii
illflil7terr ([cesteia... Asreplinc1. ,I'U cerel7l poeluilli ceva nOli - idei si
orme ".
Deosebirea dintre poezia moderna poezia e ca poezia
moderna nu va rnai fi ,,imitu(ie l'itmic<1 a Ac/illnii", ci. explorind
spatiul interior, modellnd felul in care omul se la lume.
dar $i felul in care comunica eu ceilalli. poezia va strucllIra. v
genera aqiunea. va fi inaintea acesteia. Criza eului are, dincolo de
cauzele deja anaJizate. $i 0 alta. pe care Rimballd 0 vizeaza ImplIcit.
Pentru a inte1ege pina la capat ce spune Rimballd. sa revenirn la
deja-citalul al lui W.H. AlIdcn Poet,,1 $i cetlltell: "Pierdereu
I'edin/ei i/lrr-lin lillie ripar 01 l1a(/lI'11 UTlIW1C, c{lre avea intoldeaulla
nevoie de aceea$i ll/me (al/riro de om penrru a se sim{i in !Qlx
ul
s{ill. Tehnolo1(ia. CIf a sa schimhure 101 lIlai accelt:!ro({i a modului
de via/6 al amI/lui. a laeLlr imposibil ca noi sa lie illlogm{im cum vu
Ii II/(/{U fie mmwi pesle 20 cle ani", E limpede. aCllm, de ce poezia
nu mai trebuie sa ritmeze aqiunea, ci sf\ fie 1naintea acesteia:
altminteri, omul ar fi ..pregalit" de poezie Iraiasca intr-o ILlm
deia de realitate. realitate care va fi la fel de stresanla prin
'ncomprehensibililatea ei in continuare. Si mai departe...
15
Llimea centrat1i re individ. pare a deveni tot mui
inumana. 0 lume In care omul se sirnte tot rna; inutil. mai golit de
sens. Redus la a ft, un silllplu obiect (ellluziasmul futurist
vizavi de lumea rnoderni\., de tehnologia acesleia. con!inea 0 buna
de exorcism). La reI de inutil (de lipsit de seils. de ..sutler') ca
oate obiectele pe care el le-a fabricat. Voi dta de data
aceasta dintr-un eseu al lui Pessoa. Eroslra/us, nu doar pentru ca
surprindea paradoxurile 11lll1ii moderne, ci $i pentru di literatllra
muzica slnt vazute ca unicele "solu!ii". LiteralLlra, poezia - pentn!
ca, in fond. des pre ea eSle Yorba. (pentru Pessoa proza care
rea/mente llleritll sa fte cit ita e poezic) - e, ca $i la Rirnbaud.
superioara luturor artelor. pentru c1l ea pennite sa se faca 0 lectura
.. literal si in toate sensurile posihile in acelasi limp". lata
dClllonstra\ia lui Pessoa: "Daca e::itum s(I-1 cOll1panmim pI! eel care
se dl'oghea:a CII cocainQ. de ce I-am (:ompiifimi pe drogarlll inc-
mai stupid. care pre{erci sa se droghe:e ell vife:a deeit CII cocaino?
'n fimpul via{a era mai intensd si nwi {JlinQ dc (en'oare
soniitoasv decit in fimpul nosfrll Sir Philip Sidnel' a (osr
ambasador la ijaispre:;;eee ani ..
incefineala CII care triiim e atif de more, {neif 1111 ne considertll7l
bafrini la parru:ec.:i de ani. Vile:::a vehiculelor de IOf felul a rapi
vile:;a din suf!erele nnaSfre r,'oim {oarfc lent .l'i de aeee" ne
plicfisim ofir de .. Nu flll/ncim desflll ,I-j {Jl"efindem co III1111Cill1
rea mult Ne deplasom loarte repede dimr-un loe /If/de nu se face
l1imie. in all loc unde nil e nimie de loeut. l1ul1lim vile:a
precipifarea {ehricitafo a vie{ii moderne NII-i vorba de lebro
ci groba lehrei.
'!ra(a moderna e un loisir oRifat, 0 redllcere a ordol/ale
10 agilatie.
Lipsa de probifate pro(esionala ,I'i de e(ieaci1Ofe pro{eslOnaJa
Slnt poote cameterisficile distinCfive ale epocii lIoasrre Vechill
al'fi:;an Irebuia so execute 0 anumila munco: mUlIcirorul de asla:::i
Irehuie sa (aea sa munceasea 0 mO$ino. / e lin simplu varal' de
sclovi mefalici: devine el insu:;i la (el de grosier ea un vata( de
sclavi. dar mai pu{in interesant decil aeesfa. penfru co nici macar
nu mai poale {i un firan.
La fel cum vVfa(ul de sclavi devine sclavlIl modlllui de a se pUNO
160
01 sclavilor si deci /111 suf!ef de sclav. alira doar I;V t' IIJI
sc/av mai noroeos dedf ceilal(i, eel care n/anevreaza 0 nW:jiniirie
del'ine un simplu levier biotic ala:jat la mOfont! SOli. Parficiparea
10 I>/'Oduc/ia de masli poate Ie/sa omullii Jansa so fie 0 {iinla umana
demnii: aceusta participare esle afit de iniosilOare. incit omu' nll e
realmenfe o(ecfal de ea. Dar parficiparea la productia de massa
nu-i lasa omullii de a /i lin Ilicrtllor deml1.
ficaeitatea e mai pU!ill complexa asla:;;i Ine/ieaL'iratea p'0are so
freaca. in consecin(a. rnai lI,wr drept ejicacitate sa {ie, pina 10
urma, e/ieace Singurele arre ,yi meserii in care vedem lin erOrf spre
pertec(izme sfnt cele unc/e I'l!ali:orea I1U e legara de ceeo ce noi
nllmewn arIa Si mesel'll! - sinf sporfurile joeurill.!, care o!rau
w):;lIie allac/afG n21 co ocrivifQ(i in care /infeai spre un scop, ci co
lei iV/fali in care Ie recreui dupo un e(orf. Mani(esfarea
exuberanta a unlli copil n-are nici 0 asemanare eli moni(esfarea
exuberal7fa a nebuniei maniaee in plina criza.
Noi I1U admirtml jrumuse/eo. Noi adn/lrtim doar ceea ee 0
Ir"idea:a 0 traduCI! Pe oriCI! slrada ve::i (ete IIU mai pu!in
1-ImlUase co (emeile-Itna[?,ine ale cinemafogra(ului. Oricare birou
seoate din el. 10 ora prin:ull/i. tmeri 10 (el de li'umoSi co
hiJrha(ii-carcasa oi cl1Iemofogra(ului La lei de ca 0 Afarr
ick(ord sau un Rudol( Valentino. _ Ei sim sub niwdul dispretullll .
Plcrllra Sf:! va priihll,} I FOlogra(ia a prival-O de multe dll1fre
aflll/rile suIt!. FUlilitutea pl'Ostlei a privaf-o de restlti. Ce a mai
(imas, a (OSf strica/ de culec!ionarii americani. U picfllra "mare"
imeamna ceva ce L111 american bogat \lreu sa eumpere (lindco .}i
allil ar dori sa cumpere dacci ar pl(lea . Plimburea prinir-lin
nlu:eu devme IIU un mod de a-(i imbogo{i c/llflIra. ci lin Imbold in
a-I invidia pe celalalf. co arunci cil1d ridicat in vifllil
DiclOarelol: auton/obilul lIl/ui om bogal ..
Singure, fllll:ica .sl Itterafura mOl rami//.
LlferalUra esle mijlocul imelect/lal de a te dispensa de toafe
cell!1alfe arfe Un puun. cure e /111 fablou mu:ical de idei, ne (ace
liberi. in{elegindu-1. rii veder11 ceea ce vrem srJ vedem $i s(/ au::.im
ceeu ce \lrem sii au:im. Toafe sw/uile $i wblourile. toole c/)1tecele
:ii .\'/tn/oniile sint firanice in campara/ie ell un poem. inli'-un poem.
fWI Irehllie sa intelegem ce vrea poet/ll. dar .\il1tef/1 liberi sa sim{illl
16
'eea ce ne place ".
Criza eului eSle. in prirnul rTnd. una a lipsei eului. mai precis a
ceea ce ne tot place sa. ll11mim .. via(a interioara.... OInul modern, pus
in situatia de a fi sistem de referinta. descopera di in el inslI$i nll se
,.nimic" (daca nu 0 agilalie febrila. Lin haos. cum spune
Pessoa). Nu e yorba de 0 transcendenla goala. ci de un eu "gol"
care, astfe!. priveaza limbajul de motivatie $i face realitatea
nereala. Poezia moderna propune omullli modern euri, care pot [j
adoptate slIccesiv. De aceea, eurile pocziei ll1oderne, TncepTnd Cll
cel Illultiplu terminind Cll eel individllalizat, nu se exclud unele
pe altele (sc concureaz1'i, e adevarat, dar cititorul. omul modern,
aflal intr-o cullura semantico-simactica, nu e obligat sa aleaga doar
o varianta). cum nu exclud nici eurile propuse de poezia
premoderna.
Specificul poeziei moderne al celei premoderne care mai
poate fi eitita ea 0 poezie moderna.. $i aici se disting marii poeli, cei
vii, de cei care ,-amin pentru amologii $i manuale... milioanele de
scheletc" cum ii numea Rimbaud) consta in aceea ca eul propus de
ea nu e dedI un incepul de eLI, e un eu incomple/. Cititorlll
.. completeaza" poemul, il face sa fie viu. ElIl din poe/iii modema c
o de eu, c cadrul unlli eu pe care fiecare reinventeaza cum
vrea, prin lecrura: "lIoi Irebuie sa illielegem ce "rea }Joetlll. do"
sintem libed sa sill/{im c:eea ce lie place ".
Diferitele euri propLlse de poezia modema nu sint doar tatonari.
in vederea elaborarii propunerii celei mai plauzibile, celei mai
apropiate de modul de a fi al omului in lumea modema. Sint.
fiecare in parte. 0 ..solulie". Integrarea noastra Tn lumea moderna c
diferita de la caz la caz, fiindca .. contemporoni... nu traim eu
lO{ii in epoca" (Ezra Pound). Dar un lucru e obligatoriu
pentru echilibrul individului (post)modem: umplerea ..golului",
culturalizarea euJui.
162
CRIZA REALITATII
Lumea moderna di fera radical de cea premoderna. incepind CLI
obieetele pe care Ie avem in jur. cu felulln care ne raportilm la ele.
Pe de 0 parte. natllralul tincle sa fie inlocuit de artificial. pe de alt1\
parte. noua Illme a obiectelor - creala de om pentru om - devine
tot mai com pI ical<'l., Inell ollllli renlln!a. sa mai inccrce sa
slapineasca loale (sau 0 parte semnificativa din) zonele realitatii
obieeillale $i se specializeaza. Un tl1rall. chiar un grec din
Anlichitate. avea capaCitalea de a controla. de a minlli (chlar de C1
fabrica. de a repara) aproape loale obiectele dill jllruJ sall. Oriclll11,
Ie plltea pricepe rOSlul funqionarca. Pcnlru omu) modern 0
parte dintre obiectele Illmii sale, sint fllcute ca stl.-i
via!a, sint un tel de Golemi. 0 adicil nici nu el
.. formula", pe baza careia sa POnta n
Exact clnd omul devine sislemul de lumea dinjur nu
numai cll ii scapa de sub control. dar se modifica prea repede
pcntrll a mai pUlea avea senzalia macar ca 0 va inlelege cindva. Mai
mult, daca sistemul de e oll1ul natural (cu al sau corp
animal), IUlnea 1l10derna e una artificiaJa la limita, fiecare
individ in parte risc:t sa devina - cum arata Pessoa - el 0
ma$inarie.. 5a un stalut de obiect $i 0 psihologie de obiect.
Sursa agresiunii nu e doar exterioara (0 lume a obiectelor. de
neTnleles, pe care I1U Ie pOli stapini), ci $i interioara (IU insuli incepi
sa te simri lipsit de sens, obiectualizat - ea atare in consecinla
- perisabi I, devalorizal, redus la pllra biologie).
instrainare, datoraHl aproape exclusiv schimbarilor din
mediul obiectuaJ $i cultural, e Tnsotitl1 de modificarea felului in care
ne raportam la lume. a raportuilli cu propriile sim!uri: .. Pielderea
credinrei in semnij'icalia realita/eo (enomenelor lumii sen=oriafe.
Aceostci pierdere a progresQt, im.:epind ell LI/thel: care nega nrice
relolie inleligibifci inrre Credin{Cl subiecliv(i (individualal (ap/ele
eXlerioare $; eLI Descarres. ell doctrina a cali/cililor primare $i
seeundare. PinG la ei. coneef?(1a trodifiona/a asupra lum;i
'enomenale era hOZOla pe analogii \'Oere (aveam, adica, un tip
cultural semantic. A.M.), eeea ee percepeau simll/nle era lin semn
exterior $i veihil a cella interior $i il1\1i:/bil. dar amindoI/o emu
163
eonsldera/e a Ii reale se/7/nilicolive S/iinla model'no ne-a di5/I'/I.I
credin!a In ceea ce percepeulI, ill mod nmll- sim{lIrite nC)Qs/I'(' /1(1;
I1lI 1'1I1em niciodata. /Ii se Splll1e. cum este in reali/ate tmire,..I'11/
i::ic: sis/ernul de referin{iJ csle 1/17111 subiecli" adeel'm UlllIi Ul7l1l11e
seop pc care-I avell1 In vederc" (W.H. Auden).
Alirmarea omulUl ca sistem de referinta unie. desacralizarea
lumii fae indoielnica insa:;;i scmnifica1ia cuvintului realitate. Dacil
ficcare 0 vede in feltil silu. realitatea devine 0 ..convcn!ic". pe care
o pulem accepta sau nu. Criza realita!ii antrcncaza. eum am spus
deja, 0 criza a limbajului (care devine arbitrar). dar:;;i una a eului:
nepulind defini, preciza ce e in afara. nu po!i defini cc e in<ll.lntru.
Nu p01i stabili 0 grani!il exacta inlre eu lume.
Criza rcaliuilii "dis/rllge concep!io trodi{iona/o a artei C(l
mimesis. penlrll co nil /1/01 IJ'lIstu 0 natura (({]culo, in u(aro , cure
sa paala Ii imilalQ CO/'eel sou IJ1coreCI: singurul sislem de re(erin{a
((Ito de care un arlisl pOOle Ii (coreelli sin! propriile lui sel1::o{ii ,Ii
sill/firi s/lhieclil'e" (W.lt Auden), Fara mimesis, eu un sistem de
refcrinli:\ care se all1l in el. olllul are nevoie de un construe\. care nu
fusese necesar plna atunci. de acel .. le(ftl'l/ al Fiillfei" despre care
scria Mallarme, de un punet de plecare in structurarea aecstui
spaiiu interior. 18 care se raponcazi'i $i ciiruia ii comunic::\ sim!urik.
Are nevoie de un eu, Prin limbaj, se genereaza cuI. care c facut real
prin lectur1l; el da fiintei cxisten\a. "Gesang iSI Dasein", spLIne
Rilke. E una dintrc solu!iile la criza realitalii: eca .. realisla", car
presupune motivarea absoluta. valoarea de realilate a cuvlntului,
eel care face lumea (l:ea interioara. dar $i cea exterioara) sa existe.
Cealalti:\ direqie. tea .. nominalista. nu crede in cuvint, care e un
simplu nume, dar crede in lumea obiectuala, in ceca ce transmit
simrurile. in ceea cc estc. "No Ideas/ but in lhings" ., Nu existti
idei/ dedi in lueruri" a lui w.e. Williams se opune mallarmeanulul
"pae=ia nu se (ace Cll idei, ci eu clfvinle ". Cum se opune pozi!iei
realiste a lui Mallanne, 0 alta alinnaiie de lip nominalist a
William Carlos Williams: "Nu (ac decit sii surprind un Ilfcrll IiI
culorile (ormele lui nalurale ". Williams nu practica. lnsa 0 poe/ic
de tip mimetic, traditionala.. ci una a eului empiric, modema.
o poezie Ql1limimeticti, inlr-un univers desacralizat. trebuie si:\
inceapa prin a construi. sau a oferi structuri pentru a se construi
164
spaiiul interior. eul. Abia dupa ce se instituie realilQtel.ll!ului, aceSla
oate sa comunice cu alt eu, poate si:\ struclureze la rlndul Sal!. sa
dea un sens la ceca ce cste acolo. in afara. Criza realit<ilii nu poate
II rezolvatii fara. 0 motivare a limbajului tl1ra 0 inventare,
'nstituire a eului.
Cu at it mai mull eu cit aceasta criza a reaJitalii are inca 0
imcnsiune. poate cea mai tcrilianta: lumea exteri.oara e perisabila
ea, IllJ mai e etema. eca lTIai gravil, in cpoca moderna. spline
Auden. este .. plerderea credin!el //1 elernitalea univerSlIlui
noterial .. /i:::.icu, geulogio au in/oclIit w.:um aceSI univers ve,I'nic
(din cllitura premoderna, A.M.) e/l 0 imagine 0 nOllirii co proce.\, in
care /limlc nu mal este ClIm a IOSI WU clIm \/0 Ii As/iJ:::.i, Olil
cil aleii WI 0 gindire de tip escol%gic"
Daca lumea e una lipslla dc dimcnsiullca etcrnita.!ii,
oricarei 'iupravietuiri disrare. Or, arta e antidestin. e negarc a
mortii. AceastA negare a moqii 'iC rcalizeatii In poeZI3 modernil nu
rin (re)afirmarea eternllapi Illmii eXlerioare sau prin raportare la
aceasta (rnimetica sau orfrci:l). ci prin inventarc() unei lumi dc
dincolo de realilate, care este cuI. Eul pc care-I propune, il instituie
poezia modemi:'\.. indifercnl de tipul si'lu, neaga moartea: eul
impersonal. prin acest c;paliu ..absolut", pocmul. "hu:::.ordullilvlI1s
cllvim CII CIIVlill" (Mallarme). prin "Gesang i,l'l DaSI!II1" (R ilke);
cui Illultiplu. printr-o evanescenta protei forma. combinalil cu
etemitatea cui prOieClal. pnn anularea spa!iului :;;i timputLII
a dilerentei dintre interior :;;i exterior, dintre trecul prezent
(dcmonstraiia am facut-o deja la Wall Whitman); eul hiperemic.
prin aceea ca .. Sein :;UIIl rode" este un semn pentru ceva de
Dincolo. eu! aleatoriu. prin ..anularca" complela a rcalitalii. limbii
eului, a timpului, spatiului persoanei; eul ohlectualizat, prin
staplnirea timpului. in numele construC\iei. a vilezei (0
fragila, dovada pu\inelc Crea{il rcmarcabile ale poezici eului
obiectualizat); cui prin anularea realulul ..exterior"
inslitulrea drept singura realttate a acestui spa!iu fara timp,
cui empiric, prin reafirmarea existen!ei realila1
i
i
lumJi, 0 lume pe care 0 inregistreaza (dcci existi:\) $i
minlea 0 poatc re-face in poem (deci are sens) - eul empiric afirma
imancnlll de dincolo de limp, care suspenda tirnpul; cui
165
individualizat, prin chiar aceastti afirmare a individuatiLMii
iredllctibile (care e corpul. sau t:lipa Ira-ita de clIleva anume, sau
tiill\a care se rransforma. raminind a valorii absolute a
Lrilirii. a existenrei om in lume.
Bineinleles. toatc euri Ie din poezia modema conjin moartea,
vorbesc aproape obsesiv despre ea. Mai ales eul eel mai complex,
eul individualizat. Dar pentru a 0 anula. Mai exact spus, nu artt
penrTll a 0 anula, cit pentru a anula lipsa de sens a eXlstentei, ideea
unei perisabilirari rotale.
Criza realitalii nu este conjllnclllrala, legata de adaplarea la un
nOli rip de cullura, la 0 noua Illme obiectuala senzoriala. ei are a
dimensiune ol1tologica... Rezolvarea ei, 'in prin poezia moderna.
d(\ masura valorii importanjei acestei poezii ..,Re:zolvare" de
neconcepul ..rezolvarea" simllitana a crizei euilli, a t:rizc'
limbajului. Penrru ca LOate trei s'int provocate de ernergenra
individului, de noua situa!ie in care se omu!.
Cliituralizarea, atlt a realitt\tii exterioarc. cit a spa!iuJui interior. e
imposibila tarn 0 cOlllunicare Intre diferilii indivizi care trAiesc In
societatea modema.
Poezia trebuie fie Inaintea aCliunii. penrru ca ea se <ltla 'in
centrullimbajului. pentru ea poate .. institui" inclividul iredllclibil
($tiinlcle IImane .. olnul, il reduc la 0 anumila
dimensiunc a sa), II poale piasa in centrul existentei, al realitarii.
(Din care exacte ,.scor omu!. dar nu pentru c1l ar Ii
miumane. ci pentrLl ea nllmai eliminind .. accidentalul".
..individuallll" pOL descoperi noi zone ale realilarii, noi legi.
formllle, aparate).
Poezia Ii reda: omului senzaria de realirate, il face stl locuiasca
intr-o lume cu sens. Omul din lumea l1loderna este obligat
construiasca singu r lin sens. un centrLl. un mod de a fi, 0 data ce
s-a produs desacralizarea (sacrlll oferind un sens. un centru ;;i
un model pentru om). Doar In acest fel pUlem accepta, provizoriu,
ca poezia vine sa ocupe locul rei igiei; nu sa i se substituie, nu sa
devina ea 0 religie (0 aberalie, Illl numai teologica, ci
logicA, fiindca ar fi a mi$carc impotriva modllJui de a ft al poeziei
moderne). Poezia moderna nu are 0 dimensillne .. llIciferica". Ci una
strict .. pragmatica.": daca lumea se relativizeaza. poezia trebuie sA
166
tnSritllie, ill om. prin 0111 pentru om. un sistem de referin!
Poezia moderna realizeazA nu doar 0 explorare a acesrei noi
lumi, a identilieare a crizelor moderniri1rii, ci 0 . rc2olvare"
(relarivi1, repet) a acestora.
167
"NOMINALISM" "REALISM" iN POEZIA
MOOERNA
Cei doi Icmleni trim it la disputa teologica mcdievala asupra
rela!iei dintre cuvint obiect, intre cuvint realitate. Nu-i vom
folosi exact cu sensul de acolo. de aceea va trebui sa-i redefinim.
(intruclt nu fllseser:i in discu!ie, recontextllaliza!i, am folasit,
pina acum. ghilimelele pentnl eei do; Icnneni).
Nominallsnlul porne$te de la premisa ca un cuvlnt nu estc
obiectul pc care-I descmneazil. eu alte cuvinte, ca un cuvinl nu este
motivat. nu existcl 0 rela!ie ooabsoluUi"' inlre semnificant
semnifical. Cuvinlul nu este ,.real', dar el poare sa vorbeasc<'\
despre 0 anume realil3te. e conventional, dar prin el, ell ajutorullui
sc poate realiza 0 cOlllunicare intre oameni. Raporturile intre
cuvintcle unui poem sint determinale de obiectele, de emotiile
senza!iilc, de realitalile pe care accstea Ie nllmese. de rela!iile care
exista dincolo de cuvinte inainte de cuvintc. Se accepta. din Slart,
caracterul conventional at cuvintului. Cllvintul in sine nu e
important. el e doar un Intermedlar. ati!. EI nu intluen!caza felu
in care se reface in poem prin poem lumca rcala. I\tenlia poe!ilor
se concentreaza aSllpra scnza!iilor, a fellllui In care e perceputu
lumea, a starilul cuvll1telc pl)eziei sinI la fel de ..neutre"
ca rormulelc matcmatice. Deosebirea dinlre 0 serie IlHllematica
o scrie .,intreruptfi", un poem. vine din 3ceea ca seria matcrnatica se
constituie pe baza unor reguli ..inteme
oo
ale dmpului matematicii.
in limp ce roemul se conslilLlie pe baza inrcgistrarii unor faptc
empirice, pe baLa unci logici care tine de lumea reala, dar pc
nevoia umana de a avea 0 semnificatie, 0 coerenla.
Pcntru 0 anumita direqic a poeziei moderne, motivarea lIecarui
cuvint in parte e neimportanla. pentru ca poe/ia trebuie sa
rcalizeze, prin cuvinte. ceva .. echivalent real iti:i!i i", ceea ce T.S.
Eliot un coreialiv ohie'eliv. Nli cuvintele in parte sint
motivate, ci pot'mul, carc e constitllir din cuvinte, dar e allceva.
dedt cuvmtelc in sine. Poetlll nu prin cuvintc cu
ajutorul cllvintelor direct reali1alca (cuvinlele ele insele nu au
"energie propric", nu all .. materialitatc'). Cuvintele sint simple
relee. ,.Energw" se ana fie In poet. fie In realitate. Fie rezulta in
168
tensiunea dintre poe1 Si lume. dintre individ lume (eventual,
dintre rext $; lume).
Acest demers poetic e specitic poeziei nominaliste. In care nu
Cuvintul e In prim plan. ci eul poetului sau realitatea E
specific poeziei eului proiectat, a eului dedublat, a eului empiric,
partial a eului a celui corporalizat, a celui prezenteizat
a cerui individualizat. Nu e Yorba, cum ar putea parea, de
mimesis; nu se copiaza realitatea. ci se .,fabriea
oo
0 nOlla realitate,
pomindll-se de la obiecrc. senzatii, emotii etc.
Pentru reali$li. (de facul. aCUlll, dislinctia dintre proza -.realistii"
$i poezia .. realista' - cele dOlla sint incompatibile. la antipozi),
poemul are 0 exisrenfa In sine, IIna absoluta $i este sau poate Ii un
ool11odel" penrru realitale. mai precis spus penlru felul in care
lraim noi reaJitatea: .. Opera de aria adevaratQ se na$/
dill arlisf in/r-un mod misterios. eniKmofic. miSlic. Desprinsa de
e/, eo eapiilii 0 viala aulonoma, devine 0 personalitafe dis/inc/a.
independellla. onimala de lin sullll spiri/uol. dar care duce, 1
celasi limp, 0 viola mOierioia reola -I! 0 fiill/ii. Nil Ovem d(!-a face
u 0 aporifie indi(erema nascuta prin hazard (sub!. A.M.) care
se manireSla in viala spirifua/ii: dimpOlriva. ca arice fiinta. e
poseda propriile (f)rl/! aCfive crealOare Ea aetionea::a
parlicipli io atmosl0'o spiri/uaki de care a (as/ vurha mai sus" (a
unei anumitc epoci, A.M.). Kandinsky. din al carlli eseu, Despre
spirilualin arlii, # in picturii ill special, am citat, explica aproape
didactic Cum se rezolva., in epoca modema. prin erea!ie, criza
realiUltii: se instituie 0 realitate ..absoillta", spiritualil. care e un
model al realitatii ..concrete". idee se gasea deja in textele
lui Mallarme: .. opropiindu-se de orXQnismul depozilar 01 vierii.
Cuvintul, orerii in vocale/e diftongii lui un reI de carne ".. ,
"versui... nexind ell 0 singurii suveranii hazardu/. care
ramine in lermenii de plecare. in ciudu arli(iciului allernarii
sensului $i sonorilafii $i care so provoace aeeaslO SlIrpri::ii de am,
mai Ii sesi::al niciod01ci un asemenea (ragment in vorbirea
obi$nuirii. in limp ca reminiscel7(o (anamnetii, A.M.) a
obiecrulu; nwnil, sea/dol inlr-o afmosfera compier nouii""...
.. hazordul. 0 dara invins cuvinl eu cuv/nt, aibul paxinii revine
neindoios, inaime gra/l/il, aeum motival, penlru a aUlenlif/ca cil nu
169
mai exisfii nil/Ill.' dineola" Nu exista nimit: dincolo de poem. de
text, de Carte, pentru ca .. lOwl in lume exis/a pentrll a aillnge la 0
Carte (intr-(J carte) ", adica tOllll gasqte realitatea suprcmll.
adevaratil. in poezie. Din nou - ea la Kandinski - ideea anularii
hazardului, a operei independcnte de creator a poeziei (operei de
ana) ca Realitate: ,,( 'ortea, erpansilme totala a !itNei, /relwie sa
'erive din ea, direct, mobilifafe $i, prin coresponden{e, lin spa/ill,
sa insf/(lIle I/n joe. grell de de//nif, care sli confrrme frqium:a ",
Renlitatea din Carte estc un model pentru realitatea propriu-zisa
afirma, Wallace Stevens: "Via{a es/e re!lec/areu
i/eratllrii" Pozilia lui Stevens a lui Mallarrne) poale parea
extrem ista. doar celor care IlU incearca sa Ii inreleaga pina la capa!.
Pentru ca Wallace Stevens, lot in Adagia. slIsrine: .. Reali/ufea eSfe
1111 eliseII, de care scapom ell aill/orul me/alorei ", Si: .. Realiwfl!
esfe doar ba:a. Dar estl! ha=a de pleeare" $i:" Ceea ce vedem in
infc eSfe I" (el de real co ceea ce vedem ell ochii ". Si: ,,['oemul
esfe 0 nCllllr(i creat{i de poet ".
Poelica lui Mallarme. ca a lui Stevens sau Valery. nu
realilatea propriu-zisil, ci ceca ce este vizavi de realitate. ca
superioritillii obieclclor din realitatea fizicil asupr
cuvinlului, PoelLll modern dec;copera 0 noua rcalitale. 0 creeaza
prin euvint. Sensul dernersuilli sau: sa satisfaea nevoile spirituale
fund<lmentale ale ornului, sa e.\prime umanul in ce are el esen!lal.
Pentru Valery. poezia e crealle In lirnbaj pornind de la limbaj:
"Mallarme. primlll, sail aproape pril/llil s-a dedicat (abricarii 0
aceea ce 0111 pu/eo numi produse de sinteo;,i1 in lilerOlIll"<i, prin
analogie Cll chimia - adicd opere. sau mai exact elemel/le de operii
cOI1Sfrui/e direcf pornind de 10 materw Iitf;/"Ur6 carl:! este limnaj -
!ji prin lIrmare implicind 0 idee !jf defrmlii ale limbaililui ,I'i por(ilor
ace.Hora Ideea ttotomica ", SensuI acestei munci nu este ob!inerea
"poe7iei pure", ei crearea, penlru cititor, a unei noi realita!i:
"Poeful incearcd So compl/no ell de lin sistem care sa dea
ci/iforulul - in il/rul unei Sfliri sail IInni evenimellt, luat co 0
condi{ie de lega/lIrli in/re imogil1orul pur generolifafea llli - 1111
mod de a fi real, senflmentul-ldee 01 rezonon/ei menralL per(ecfe,
sew mai degrabcj ai rezonanfel totole, inlril1seci a (iin{ei"
Poezia realisti:\. care incearcl:\ sl:\ refacl:\ 0 rcalitale pomind de la
170
Cuvinl, IllI este 0 silllpia prelungire a orfislllului. Penlru aceasta
rcalitate, instillllli'i prin cuvint, nu e una de dincolo de indiviuul
uman, ci este 0 Conna de a se manifesta, de a Ii a acestuia. Prin
poezie institui realilatea astfel "... poe::ia (tQndrete
pro(ill7da, rafrnC/ta raceala. (ora durere. foru lacril/li) eSfl:!
ineercarea de a repre=enta, prin illfermedilll lill/bail/lui articulilf.
acele lucruri scm ace/lucru, pe care l11ceilrca, iI/mod ObSCUT: su Ie
exprime sfrigatele. lacrin/ile, sarll/llri!e etc pe care par
a voi s6 Ie exprime obiec/ele in ce all de ca aparcl/{i'J de vlOlo sou
co scop presllpIIs. Aces( Iliau I1lI poate II del/nit alf(el, eL e de
nOlllro exei{(/{iei. a consllmarii" (Paul Valery). Vedem aici. i
teoretieian al poeziei pure, Paul Valery, un perfect
continualor al englezi. eu precizarea ca. deja, sil1lem In
all momenl cultural: poezia exprimi'l pornirile ,.naturale" ale fiinlei.
dar eu aiutorul unui mijloc rccunoscut cn anificial, eu ajulorul
limbajului.
Rezolvarea crizei realitillii nu e, in ultima instanli'!, diferita la
poerii mila doar eli ei, neavind incredere in cuvint,
aceasta rezolvare fie prin seleclarea unoI' stimuli (imagini
ale realiUilii) refacerea unui sens in minte (in cazlIl lui George
Oppen al fie prin eliminarea realitalii obiectuale.
exterioare. Inlocuirea ei lotala eu cea interioara (in cazul
etc. Sau prill ..cemrarea" realil<1!ii pe individ. prin
ruperea barierei dimre eu realitate. Cenlrul, sursa de echilibrll.
armonie sens, fiind eul. Am vazut cum se realizeaza aceasla
anulare a dihotomiei eu - lume la Whitman. Sa analizam pUlin
cazul lui Allen Ginsberg, Liderul generatiel beat are doull premise:
I) lumea e haotica, iar eul - eel creat in pentru poezie _ e
ordine. armonie; poemuJ e un spaliu al ordinii armoniei: "Tinjesc
dupa poeme {/ carol' armonie interna sa COl1frOSfeze clar eu //(/0.1'111
in miilocul carllia !iinreaza ";
2) granirele dintre acestea doua (eu lume. natural artificial.
spirit materie) trebuie sa disparil., pentru a se putea introduce
00 armonie sens in lume... In inferioml eon.yfiin{ei s(arima/e a
miilocului de seeol XX, su(erind de angoasa separorii de prolJriul
frup i de to/ ee aces/uia ii e propriu".
RostuJ poeziei este sa dca un sens, sa echilibrcze realitatea. care
171
nu poate fi in Imp spirit, in interior exterior. Cuvintek
motivarea doar prin aceasta eliminare a rupturii.
Pentru Olson, In Versu! proiectiv poezia e un fel de proiectare a
energiilor corpului, care, elc, struetllreaza poemul, care, cle,
cllvintele, imaginile poemului. lucru, paradoxa I
pentro eei care nu citesc cu atenrie poezia modema nici teoriile
poetilor moderni, 11 spunea, inca din 1925, ..puristuJ" Valery: .. La
poeti rolul eel mai importanl il joaca energia ell care se lormeazo
imaginile: imaginile, Tn sine, nu reprezint(j interes (sub!. A.M.).
Este sen:::u(ia de Irecere peste. de rocursill, de de
stapinire 0 universlilui deosehirilor". Poezia realizeaz8,
prin limbaj, pomind de la limbaj sall de la realitate (obieetllalil, sall
a fantasmelor, salt a senzaliilor I,;orpu!ui liman), un obiect artistic, 0
noua lume, in care omul ajllnge la 0 .. slapinire a lIniversului
deosebirilor ".
Aceasta noua lume, produsa in prin poezie. nu ignon'l
individul, dimpotriva: se realizeaza prin individ pentru individ.
Indiferenl de perspecliva adoptata, tie ea una realista, interesatll de
rnotivarea limbajului sau pomind de la premisa ca limbajul e
motivat, fie ea una nominalista, interesata de realul de dincolo de
cuvintc. vom avea de-a face cu demersuri poet ice care tin
seama de tipul de cllltlira modema. cel semantico-sintaclic.
Demersuri ca 10n.ll se realizeaza prin convent ie, dar una
personalizata, individualizata.
De aceea nominalismul nu se poate reduce la mimesis, la fel ClIO
rcalismul, 'in ciuda rilkeanuilli "Gesang ist Dasein" sau al
mallanneenei obscsii a Operei, care s-ar identifiea ell Universul, nu
se Cli orfismul. Valery, "Mtrinul" Valery a spus-o clar:
.. nu mUla din 101..' nici cend, nici pamfl1fUl, nici zeii. nici emii
- ci nervii spiritului noslru ".
Efortul omului de a culturaliza lumea, de a 0 spiritualiza, cum ar
spune Kandinsky, e dintotdeauna are scopllri ca
acum 2.700 de ani, atita doar modalitarile de a 0 face, mijloacele
mai ales rezultatele sint di ferite. pentru ca aceasta culmralizare
spiritualizare) se face in lumi diferite. De aceea, a-i ,.imita' pur
simplu pe antici ar fi un gest simiesc. "Oriee opera de arta este
copillil timpului stiu !ii, cel rna; adesea, mama a sentimentelor
172
nOW.,lrt: Astle!. /it:care epoca culturalu 0 aria curt'.i (' Im'prh'
.)'i care 17U ar putea Ii repetatu_ Sa incerei sa luel sej iI/vie principii
ale \'echii arte nit poate, Celll/lI!t. deci'l sa clucci la producerea de
opere nasC/lte-moarte. Nu pUfem, de exemp!u. sci avem
sensihilitall! Si aceeaSi via(a 'interioara Ca vechii Greei. '" D
asemenea, elorllli de a aplica principiile lor plastice _ de exemplu
- nu va duee decit 10 fenomene asemonatoare formelor
dur penlnl lotdeauna "iste lorme tara suf/et. 0 asemeneu imitu(ie.
seamanu ell ceu a maimulelot: '" Exisla 0 alta forma de
analogie intre formde de arIa din ere cliferile, hazata pe
nt!cesilme (undamenialti. Necesi((Jtea exploriirilol; a cercetarilor
in terioa re in cadrul unei anumite atmoslere morale Si spirjt/{ale.
'01' lIitate apvi, poute conduce. logic, 11 folosireu de forme care, in
trecut, WI sen'it eu S/(cces tendinle... Trehllie sa Ie plme:::;
i/l acest pune:t de \'edere interior dual' din acesl punct de \'edere
o(i stabili dacc; 0 operci e huni; suu rea Ea e ((rew) din punct de
vedere al formei. sau prea slaha, pentru co aceosto formii este I'eu
sa/( prev slaba, pemrll a provoca in slifiet vihru(iile pure, La f{d, 0
imagine nu e ((bine descrisci), dacu valorile ei (inevitabilelf! valori,
despre care tot I'nrbesc france=ii) sint alese conformist sau dacu e
plusLl/ci de U lJIonierii CVaSiSliinrifica intr-o :::ono neUfra, dimpolriviJ
,e bine "eSCri!;'l; acea imagine care, interior, triiie$te in mod total.
a fel nu e ((un bun desen)j dedI acela in care nu se poate
scllimha nimic (lira ca aceastii vialii inrerioaril sa (ie distrusa,
ira sa luam i'n considerure laptlll co desenul este sail nu in
comrudiC{ie CII onatomia, botonica .wu oricare alta Aiel.
prohlemal1uedeu.ytiduca 0 formci eXlerioara (deci intimplatoure)
este alterato, ei doar ceQ a oportu11ltci/ii pel1fru artist de 0 folos'
sou nu aceasta forma c1lm exista In mod exteriOJ: .. Pe SCUrf.
artistlll nu (Ire doar dreplul, ci datorill de n minui (ormele
cum este necesar realiZiirii sco(1l1lui sliu. Si nici anatomia, niei
celelalte de fel nu sfnlnecesare, ceea ce esle necesal'
este libertatea abso!ut nelimitatii a artisfului in alegerea
mijloacelor sale. Aceasta libertale nelimitQta trebuie fondato pe
necesitatea interioara (pe care v numim onestitate) Si acest
principiu flU este unul exclusiv al artei. el este In masur,-
unul ul vietii ",
173
Auxquels il faut donnerde la realite
Pitie pour nousqui combanonstoujoursaux fronlieres
De I'illimiteet de I'avenir."'
GuillaumeApollinaire, "LaJolie Rousse", In "Oeuvrescompletes
de G.A.. . tome I.Andre Balland& Jacques Lecar. 1965, p. 316.
184
Bibliografie
(in ordinea primei citari/ men\ionari in texl)
Poon,Ezra,,.TheCantosofEzra Pound". New Directions. 1986
friedrich,Hugo,"Structura liricii moderne". E.L.U., 1969
Eliot,T.S.,"EseuTi", Ed. Univers, 1974
Mallanne,Stephane,.,1girur. Divagations. Un coupdedes", Gallimard.
1976
Pound, Eznl,"Literary Essays", New Directions, 1968
Kuhn, Thomas S., ..Structura revolutiilor Ed. $tiinrifica
Enciclopedica. 1976
CaiUois, Roger,,,Eseuridespreirnaginalie'. Ed. Univers, 1975
Durand, Gilbert, ..Structurile antropologice ale imaginarului'. Ed.
Univers. 1981
Steiner,George,"Dupa Babel",Ed. Univers, 1983
JakobsoD, Roman,"Lingvistica poetica", in .,Probleme destilistica",
Ed. $tiinlifica, 1964
Stevens, Wallace, ,.Adagia", in .,Modern Poets on Modem Poetry"
Edited byJames Scully, Fontana/Collins, 1966
Manolescu,Nicolae,..Dcsprepoezie", C.R.. 198
Man-ou,H.J.,"Trubadurii", Ed. Univers. 1983
Zokovsky, Louis, "Un Objectif & deux alltres essais", Editions
Royaumont, 1989
Kandinsky, .,Du Spirituel dans I'art, et dans la peinlUre en particulier",
Denoel, 1989
Weber, Max, "Etica protestanta spiritul capitallSll1ului'" Ed.
Humanitas, 1993
Baudelaire,Charles,"ClIriozitaliestetice". Ed. Meridianc, 1971
Baudelaire,Charles,.. Les F1eurs du Mal". Jea-Claude 1987
Baudelaire,Charles,,.Florile raului", E.L.U., 1968
Benn,Gottfried,,Yoeme", Ed. Univers, 1973
LoweJl, Robert,..Collected Poeme", Farrar. Siraus&Giroux, 1983
Elias, Norbert,"Lacivilisationdes moeurs", Ed. Caiman-levy, 1976
Elias,Norbert,"LaDinamiquede(,Occident", Ed. Caiman-Levy, 1990
Pessoa,Fernando,..Proses", Ed. de la Difference. 1988
Tomer,Alvin, "AI treilea val", Ed. Politica, 1980
Toynbee,ArnoldJ.,.. in Ed. PoliticA, 1979
Marinetti, F.T., "Fundarea ManifestoI futurismului", in Mario de
Micheli ,Avangardaanisticaasecolului XX",Ed. Meridiane, 1968
Rimbaud, Arthur, ..Un anotimp in Infern. lIuminarile", Ed. Albatros,
1979
Pessoa, Fernando,in "MagazineLiueraire", nr. 291,septembrie 1991
Auden,W.H.,"Poetul cetatea", Poesis nr. 3-5/1994
Poe, E.A.,"Principiul poetic", Ed. Univers, 1971
Kamou.n,Claude, diferenlci. Eseu asupra modemitAtii tirzii",
Ed. Dacia, 1993
Vattimo,Gianni,.. modemitatii", Ed. Pontica. 1993
185
Lyotard, postmndema", Ed Babel. 1993
Todorov, Tzvetan, "Descopemea Amcricii. Problema celudalt", Ed.
Humanitas. 1994
olrnan, luri,..Studlide lipoJogieaculturii". Ed. Univers, 1976
Dodds, E.R., ,.Dialectica spiritului grec". Ed Meridiane, 1983
Polo, Marco, "Veridiques Memoires de Marco Polo". Editions J'ai LlI,
1983
Swift,Jonathan,..GW'itoriile lui Gulliver", Ed. Minerva, 1973
Voltaire,.,Contesel romans". Ed. 3audclaire, 1965
Montesquieu, "Scnsorile Ed. Minerva. 1976
Rousseau,J,J.,..Emile, ou de I'Education'. Ganller-Flammrion. 1974
EJiade, Mircea,.,Aspectcalc mitullli", Ed, Univers, 1976
Williams,W,e.,"Paterson", New Directions. 1968
Mai,lkovski, Vladimir,..Trei poerne de dragoste'. Ed Univers. \976
Valery, Paul,"Poezii, Dialoguri Poeticli estetica'. Ed. Univers, 1989
Heisenberg,Werner, pestegranite", Ed. PoIit ici'i , 1987
Schrodinger, Envin, "CeeSle Vla\a? Spirit materie". Ed. Univers,
1980
Berger, Rene, "Mutaliasemnelor", Ed. Meridiane, 1986
Steiner,George,"Reelles presences. Les artsdes sens", Gallimard. \991
Apollinaire,Guillaume,..Oeuvres tome I",Gallimard, 1989
Rimbaud, Arthur, .. Lettres de la vIe litteraire d' Arthur Rimballd",
Gallimard.1991
Alighied, Dante,..Opereminore'" Ed. Univers, 1971
Gimpel. Jelln, "Revolulia industriala a EVllllli Mediu",
Ed. Meridiane, 198
Aristotel,,.Poctica", Ed. Acadenllei, 195
Boileau,"L'Art poetique". Gallimard. 1981
Raymond. Marcel, ..De la BaudelaIre la suprarealism". Ed. Univers,
1972
Steiner,Geroge,.,Limbaj llkere", Secolul XX.nr. 9/1976
Wittgen!'tcin, L., ..Traetatus logico-philosophieus". Ed. Humanitas, 1991
Marino, Giambattista, citat din prefata lui Leomid Dimov la
.,Florilegiu". Ed. Univers, !C)7
B1anchot, Maurice,.. Spa!iul literal'''. Ed. Univers. 1980
Flaubel't,Gust<lve, "Opere4. CorespondcnW', Ed. Univers. 1985
aiakovski, Vladimir, .. Cum se fac versurile", in "Despre munea
scriitorului", Ed. Cartea Rusil, 1954
Rougemont, Dl.'nis dc, "Dragostea Oceidentul". Ed. Univers, 1988
Nietzsche, Friedrich,.. gr1iit-a Zarathllstra". Ed. Humanitas. 199
Locke,John,"Essay concernlllg Human Underslanding", vol. LDellt &
Dutton, 1967
Burke,Edmund,"Despresublim !ii frumos", Ed. Meridiane, 1989
Gilbert, K.E., Kuhn,T.,"Istoriaesletlcli", Ed. Meridiane, 1972
Frye,Northrop,"Anatomiacriticii". Ed. Univers. 1972
Todorov, Tzvetan, "IntroducerI.' in literatura fantastica". Ed Univers.
1973
186
L<lutreamont,..Open:complelc". Ed. Univers. 1976
Eliade, Mircea, .. Le chamanisme el les techniques chamaniquc::. de
l'exlaSc'. Pa\ol. 1951
Kavalis,Constantin P., "Poezii". Ed. UnIvers. 1971
Pound,Ezra,,.Cantos aile poeme". Ed Uniwrs. 1971
Pound, Ezra, ..Hugh Selwyn Mauberley", Interval. nr. 6/1992
Pessoa, Fernando... Ploalcoblicij". Ed. Univcr::.. 1980
'r'akl, GeOl'g, .. C.orespondenle', Secolul XX.nr. 2/1967
Guillen,,Jorge,..Intre paradis istorie", Secolul XX, nr.I-31l971
Whitman, Walt,.. Clntec despre mine". Ed. Un ivers, 1976
Hughes, Ted.,..D1Il cintecele lui Kra", Ed. Univers, 1977
Jimenez, Juan Ramon, "Estetica ctidi estetica", Secolul XX. nr.
3/1969
Rllmson, John, Crowe, ..$coala umanista de la Chicago: de la Arisrotel
la Illodemi". Secolul XX,nr. 6/1980
Toynbee,Arnold J.,.. Art: comnlllnicativeorESOleric", in .,On the Future
ofAn". Viking Press. 1976
Benn, Goltfired, .,Essays Reden Vonrege" (Erstc Band), Limes Verlag,
1977
Shidler,Ernst; Heym,Georg;TrakJ,Georg; Benn,Gotlfried,in .. Poer
i
ai expresionisll1ului". Ed. Albatros, 1971
Bacovia,George,"Opere", Ed. Minerva. 1978
Tzara,Tristan,"Manifestul Dada, 1918" ...Manifest despre amond slab
anlOrul amar". in Mario de Micheli. ,.Avangarda anisticli a sccolului
XX"
O'Hara,Ft'ank,.,Personismul: un manifest". in Area, nr. 7-89/1994
Ashberry, Jobn, in "Writers at Work: 'nle Paris Review fnterviews".
Viking Press. 1983
Nadeau. Maul;ce,..Histoiredu surrealisme". Seuil, 1964
Breton,Andre,"Manifestesdu surrealisrne", Gallimard, 1%3
Elytis,Odysseas,.,Poezia", in Secolul XX, nr. 1-3/1971
Ponge, Francis,.. De partea lucruri!or". Ed. Univers. 1971
Percc,Georges,"LlIerurile'. Ed. Univers. 1971
.. ManifestuI raionismlui".. Manifestul realismului 1920", .. Programul
grupului prodllctivist".in M. De Micheli,..Avangardaartisticaa
XX",Ed. Meridiane, 1968
Williams,w.e..,Collected Poems", New Directions. 1978.
Williams, W.e.. ,A New Measure", in "Modem Poets on Modem
Poetry". Fontana/Collins, 1966.
c.e, cummings,"An Introduction",In "ModemPoetsofModem Poetry",
Fontana/Collins. 1966
Ginsberg, Allen, in ..Writers at Work. The Paris, Review Interviews",
Viking Press, 1983
Olson,Charles,,.Versul proieetiv". in Interval, nr.4-5/1991
Pessoa, Fernando,,,Erostrarus", Ed. de la Diffeerence, 1987
Apollinaire, Guillaume, ..Oeuvres completes de G.A.... tome I. Andre
3alland &Jacques Lecat, 1965
187