Fondul Monetar International Despre FMI FMI este o organizatie internationala care are 187 de tari membre, infiintata

pentru a promova cooperarea monetara internationala, stabilitatea valutara si acorduri valutare sistematice, pentru a stimula cresterea economica si niveluri inalte de folosire a fortei de munca si pentru a acorda asistenta financiara temporara tarilor membre, in conditii adecvate, pentru a contribui la ajustarea balantei de plati. In momentul aderarii la FMI, fiecare tara contribuie cu o anumita suma de bani numita "cota de subscriere". In urma reevaluarii din 1998, cota de subscriere s a majorat cu !" # ajungand la $1%.7" mld &'( )apro*. +$+.+1 mld ,'&- in ianuarie 1999. .eevaluarea din $//+ nu a adus nicio modificare cotelor. In $//%, cotele au fost majorate cu 1.8 procente, aceasta masura inscriindu se intr un program de reforme ce se desfasoara pe o perioada de doi ani. 0a sfarsitul lunii octombrie $//9,totalul cotelor era de apro*imativ +!% mld. ,'&. 1rganismele de conducere sunt2 3onsiliul 4uvernatorilor, 3omitetul Financiar si Monetar International si 3onsiliul &irector. &irectorul &epartamentului 5uropa, care coordoneaza 6iroul .egional pentru .omania si 6ulgaria este dl. 7ntonio 6orges. &e la infiintare, in decembrie 19!", obiectivele FMI au ramas nesc8imbate dar operatiunile sale, care includ supraveg8erea si asistenta financiara si te8nica, au evoluat pentru a raspunde cerintelor economiei mondiale in sc8imbare. Obiective principale promovarea cooper9rii monetare internaionale i a stabilit9ii valutare stimularea creterii economice asigurarea unui nivel :nalt de ocupare a forei de munc9 acordare de asisten9 financiar9 temporar9 pentru 9rile care se confrunt9 cu dezec8ilibre ale balanelor de pl9i Funcii monitorizeaz9 aciunile i politicile economice i financiare din 9rile membre, precum i la nivel global acord9 asisten9 te8nic9 creditarea 9rilor membre cu dezec8ilibre :n balana de pl9i Resurse .esursele fondului sunt asigurate din contribuia statelor membre, prin plata unor cote :n funcie de puterea economic9 a fiec9rei 9ri. Fiecare stat ac8ita cota sa la Fond :n proporie de $"# :ntr una dintre valutele acceptate pe plan internaional )dolarul american, euro, ;enul japonez sau lira sterlin9- sau :n &'(, iar restul de 7"# :n moneda naional9. 3otele sunt revizuite la fiecare " ani. <n urma unei major9ri cu !"# a cotei de subscriere :ncep=nd cu $$ ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridic9 :n prezent la apro*imativ +11 miliarde de dolari americani. >uterea de vot a fiec9rei 9ri este proporional9 cu cota subscris9. FMI r9spunde :n faa guvernelor din 9rile membre. 1rganismele de conducere sunt2 3onsiliul 4uvernatorilor, 3omitetul Financiar i Monetar Internaional i 3onsiliul &irector. <n v=rful structurii organizaionale se afl9 3onsiliul 4uvernatorilor, format din guvernatorii b9ncilor centrale sau minitrii

de finane din fiecare dintre cele 18! de state membre. (oi guvernatorii se :nt=lnesc o dat9 pe an :n cadrul <nt=lnirii 7nuale a FMI i a 69ncii Mondiale. 3onsiliul &irector este format din $! de membri i conduce activit9ile curente. Directori Perioada 19!%?19"1 19"1?19"% 19"%?19%+ 19%+?197+ 197+?1978 1978?1987 1987?$/// $///?$//! $//!?$//7 $//7 $/11 $/11 $/11 prezent Nume 3amille 4utt Ivar .oot8 >er @acobsson >ierre >aul 'c8Aeitzer @o8an Bitteveen @acCues de 0arosiDre Mic8el 3amdessus Eorst FG8ler .odrigo de .ato &ominiCue 'trauss Fa8n @o8n 0ipsH; )interimar38ristine 0agarde

Puterea de vot n cadrul organizaiei &eciziile majore necesit9 o majoritate de 8"# din voturi, o supermajoritate.I1J 'tatele ,nite ale 7mericii a fost mereu singura ar9 care poate bloca o decizie a FMI. (abelul urm9tor arat9 primele $/ de 9ri :n funcie de num9rul de voturi )$ $$/ 817 voturi :n total-. 3ele $7 de 9ri membre ale ,niunii 5uropene au :mpreun9 71/ 78% de voturi )+$,/7#-.I$J <n data de $+ octombrie $/1/, minitrii de finane din 4 $/ au fost de acord cu o reform9 a Fondului Monetar Internaional prin acordarea a %# din voturi anumitor 9ri :n curs de dezvoltare. Cotele statelor membre i puterea de vot (Atenie puterea de vot nainte de modi!ic"rile !"cute n octombrie #$%$& Cota Cota *oturi ar" membr" )uvernator *oturi milioane de procent din )uvernator procent din a FMI alternativ num"r D'( total total 'tatele (imot8; ,nite ale +7 1!9,+ 17,/9 6en 6ernanHe +71 7!+ 1%,7! 4eit8ner 7mericii Kos8i8iHo MasaaHi @aponia 1+ +1$,8 %,1$ 1++ +78 %,/1 Loda '8iraHaAa @ens Bolfgang 4ermania 1+ //8,$ ",98 1+/ ++$ ",87 Beidmann 'c8Muble 38ristine Frana 1/ 7+8," !,9! 38ristian Lo;er 1/7 %+" !,8" 0agarde .egatul 4eorge 'ir Merv;n 1/ 7+8," !,9! 1/7 %+" !,8" ,nit 1sborne Fing

Cota Cota ar" membr" milioane de procent din )uvernator a FMI D'( total N8ou 38ina 8 /9/,1 !,!$ Oiaoc8uan 4iulio Italia 7 /""," +,$! (remonti Ibra8im 7. 7rabia % 98"," +,$1 7l 7ssaf 'audit9 3anada % +%9,$ $,9+ @im Fla8ert; 7leHsei .usia " 9!",! $,7+ Fudrin >ranab India " 898,$ $,!! MuH8erjee 9rile de " 1%$,! $,+7 Lout BellinH @os 6elgia 5lveia 7ustralia Me*ic 'pania 6razilia 3oreea de 'ud Uenezuela Restul de 166 de ri ! %/",$ + !"8," + $+%,! + 1"$,8 + /!8,9 + /+%,1 $ 9$7,+ $ %"9,1 %$ "9+,8 $,1$ 1,"9 1,!9 1,!" 1,!/ 1,!/ 1,+" 1,$$ $8,79

)uvernator alternativ Ki 4ang Mario &rag8i

*oturi *oturi procent din num"r total 81 1"1 7/ 8/" +,%" +,19 +,1% $,88 $,%9 $,+! $,+! $,/8 1,"7 1,!7 1,!+ 1,+8 1,+8 1,++ 1,$1

Eamad 7l 7/ 1/" 'a;ari MarH 3arne; %+ 9!$ 'erge; "9 7/! Ignat;ev &uvvuri "8 8+$ 'ubbarao 0.6.@. van "1 87! 4eest @ean >ierre 4u; Puaden !% +/$ 7rnoldi 5veline @ean >ierre Bidmer +! 8+" .ot8 'c8lumpf Martin Ba;ne 'Aan +$ %1! >arHinson 7gustQn 4uillermo 1rtiz +1 778 3arstens Miguel 5lena 'algado FernRndez +/ 7+9 1rdSTez 4uido 7le*andre +/ %11 Mantega (ombini 1H;u FAon 'eong (ae 0ee $9 "$+ 4astSn >arra .odrigo 3abeza $% 8!1 0uzardo Morales respectivul respectivul

%%7 !+8 +/,/"

Rolul si ec+ipa ,iroului Regional FMI 6iroul regional FMI pentru .omania si 6ulgaria a fost infiintat in septembrie $//%, succedand biroului FMI in .omania. 1biectivul central al biroului regional consta in imbunatatirea capacitatii Fondului de a si desfasura functia de supraveg8ere activitatea principala a Fondului in .omania si 6ulgaria, ulterior integrarii in ,5, la 1 ianuarie $//7.

In acest scop, biroul regional2 promoveaza punctele de vedere ale FMI si actioneaza in vederea realizarii obiectivelor Fondului in regiune, inclusiv prin activitati care vizeaza largirea plajei de comunicare cu institutii altele decat guvernul si banca centrala, respectiv mass media, grupuri de analiza, universitati, sindicate, asociatii profesionale si alti interlocutori importantiV monitorizeaza si analizeaza evolutia economiei, elaboreaza studii, identifica problemele legate de politicile economice si colaboreaza indeaproape cu departamentele din Bas8ington in vederea imbunatatirii eficientei acestora in activitatile lor de supraveg8ere, inclusiv printr o contributie activa in formularea recomandarilor de politici economice de catre departamentele respectiveV faciliteaza transmiterea analizelor realizate de ec8ipele din Bas8ington guvernelor de la 6ucuresti si 'ofiaV de asemenea, se afla in contact cu principalii factori de decizie comunicand colegilor de la sediul central punctele de vedere ale autoritatilor cu privire la politicile economiceV aduce un accent regional recomandarilor Fondului, supunand atentiei factorilor decizionali aspecte comune ale politicilor economice de interes pentru FondV organizeaza cursuri de perfectionare cu tematici specifice adresate oficialilor locali. >entru realizarea mandatului sau in 6ulgaria, reprezentantul regional, care isi are sediul permanent la 6ucuresti, se deplaseaza periodic la 'ofia, unde FMI are un birou in incinta bancii centrale. (onn- .-be/0 cetatean danez, este reprezentantul FMI pentru .omania si 6ulgaria incepand cu data de +1 martie, $//9. 0ucreaza la Fond din 199$ si a acoperit o larga varietate de domenii, cum ar fi supraveg8ere bancara, politica monetara, sisteme de plati, aspecte legale privind bancile centrale, si a publicat numeroase lucrari in domeniul guvernantei bancilor centrale. &l. 0;beH a absolvit Wr8us ,niversit;, &anemarca, in 198%. &upa ce a predat un an, a lucrat la banca centrala a &anemarcei, )&anmarHs LationalbanH- timp de cinci ani, unde s a ocupat de domenii precum politica monetara si administrarea rezervelor internationale. Anca Paliu Dragu este licentiata in Finante 6anci, 7cademia de 'tudii 5conomice din 6ucuresti, 5conomie si 7faceri Internationale, ,niversitatea 4eorge Bas8ington, Bas8ington &3, ,'7, si in >olitici >ublice si Integrare 5uropeana, 'coala Lationala de 'tudii >olitice si 7dministrative, 6ucuresti si a obtinut titlul de doctor in finante de la 7'5, 6ucuresti. 5ste economist sef in cadrul biroului FMI din $//1. 7nterior, incepand din 199%, a fost economist in cadrul 6ancii Lationale a .omaniei, &irectia de .efinantare si 1peratii de >iata, si &irectia de .eglementare. Iana Paliova este economist in cadrul 6iroului .egional al FMI pentru .omania si 6ulgaria. &etine o diploma de studii masterale de la 'aint >etersburg 'tate ,niversit;, .usia. &na. >aliova a participat intr un program de cercetare pe tema Finante publice si decizii bugetare, in cadrul 0eicester ,niversit;, Marea 6ritanie. Iana >aliova este autoarea monografiei (eoria deciziei bugetare si co autoare a manualului Teoria economica privind sectorul public. 7mbele manuale se folosesc in cadrul programului masteral in Finante publice din cadrul ,niversitatii pentru economie nationala si mondiala din 'ofia, 6ulgaria. 7nterior, dna. >aliova a lucrat ca trezorier in cadrul Ministerului de Finante, lector la ,niversitatea pentru economie nationala si mondiala din 'ofia si consultant al &irectiei afaceri fiscale din cadrul FMI. .uminita Dragan este office manager. 5ste absolventa a ,niversitatii 6ucuresti, Facultatea

5ngleza 4eografie, 1989. In anul 1991, a fost detasata de catre 6anca Lationala a .omaniei sa lucreze in cadrul biroului reprezentantului FMI in .omania. 'upraveg+ere Functia de supraveg8ere este stipulata in 7rticolul IU al 'tatutului FMI, modificat in $//7, dupa apro*imativ +/ de ani de la precedenta modificare, care a avut loc la sfarsitul anilor 7/. >entru a asigura eficienta acestei functii in conte*tul globalizarii actuale, FMI propune o serie de masuri prin noua sa Strategie pe Termen Mediu. &ecizia din $//7 privind supraveg8erea bilaterala. In iunie $//7, cadrul de supraveg8ere a fost actualizat pentru prima data de la sfarsitul anilor 7/ prin adoptarea Deciziei privind Supravegherea Politicilor Economice ale Tarilor Membre care cuprinde cele mai bune practici. 'upraveg8erea FMI trebuie sa vizeze in principal stabilitatea e*terna si sa evalueze riscurile si vulnerabilitatile unei economii. 3onsolidarea practicilor de supraveg8ere. In cadrul supraveg8erii FMI, o atentie deosebita a inceput a fi acordata sectorului financiar, odata cu introducerea Programului de Evaluare a Sectorului !inanciar "!S#P$ si prin dezvoltarea de instrumente analitice pentru integrarea analizelor privind sectorul financiar si pietele de capital, in evaluarile macroeconomice. 'upraveg8ere pe baze multilaterale. FMI actualizeaza continuu evaluarile privind tendintele economice la nivel regional si mondial. >rincipalele instrumente de supraveg8ere regionala si globala sunt cele doua rapoarte semianuale, %orld Economic &utloo' si (lobal !inancial Stabilit) Report. Asistenta !inanciara ,na dintre responsabilitatile principale ale FMI este sa acorde imprumuturi tarilor care au dificultati de balanta de plati, oferind acestor tari posibilitatea de a si reface stocul de rezerve internationale, de stabilizare a cursului valutar, de continuare a platii importurilor si de reinstaurare a conditiilor de crestere economica. 'pre deosebire de bancile de dezvoltare, FMI nu acorda imprumuturi pentru proiecte specifice. (ipuri de imprumuturi &e a lungul anilor, FMI a dezvoltat o serie de tipuri de credit, numite si "facilitati", concepute astfel incat sa raspunda nevoilor specifice fiecarei tari membre. (arile cu venituri reduse pot lua imprumuturi cu dobanda preferentiala, prin Facilitatea de 3restere 5conomica si .educere a 'araciei "PR(!$ si prin Facilitatea privind 'ocurile 5*terne "ES!$. Imprumuturile nepreferentiale sunt in general de tipul 7cordului 'tand b; "S*#$, ocazional folosindu se si Facilitatea 5*tinsa )E!!$, Facilitatea de 'uplimentare a .ezervelor "SR!$ si Facilitatea de Finantare 3ompensatorie "+!!$. FMI ofera si asistenta ,inanciara de urgenta, pentru a sustine refacerea economiilor in urma dezastrelor naturale si a conflictelor, uneori la dobanda preferentiala. In cadrul 'trategiei pe (ermen Mediu, FMI discuta posibilitatea introducerii unui nou instrument de finantare pentru economiile emergente, care raman vulnerabile la socurile e*terne, in ciuda politicilor interne solide. 7cest instrument ar oferi finantarea necesara mentinerii increderii si reducerii riscului de criza. 7sistenta financiara pentru Romania s a materializat in programe de imprumut de tipul 7cord 'tand b;. Incepand cu 197$, .omania a folosit resursele FMI in douasprezece ocazii, ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului. (otusi, 7cordul stand b; aprobat in iulie $//! si cel din martie $/11 au fost de tip preventiv, pe $! de luni, din care autoritatile romane nu au intentionat sa faca trageri. In data de ! mai $//9, 3onsiliul &irector al FMI aproba un nou 7cord stand b; pe $! de luni, in

valoare de 1$.9" miliarde 5,., ca parte a unui pac8et financiar international care inlcude alte " miliarde 5,. prin facilitatea ,niunii 5uropene de sprijinire a balantei de plati, 1 miliard 5,. prin programele &>0 ale 6ancii Mondiale si 1 miliard de la alte institutii internationale. In data de $" martie $/11, cu ocazia celei de a saptea evaluari in cadrul 7cordului stand b; $//9 $/11, autoritatile romane au adus la cunostinta 6oard ului ca ultima transa, cea de a opta, in valoare de 87! mln &'( nu va fi efectiv trasa. 3u aceeasi ocazie 6oard ul a aprobat solicitarea privind un nou 7cord 'tand b;, pe o perioada de $! de luni, in valoare de &'( +/9/.% mln, respectiv +// procente din cota. 7utoritatile si au e*primat intentia de a nu efectua trageri din acest nou acord. (otalul creditelor nerambursate la sfarsitul lunii februarie $/11 se ridica la 1/"%9 milioane &'(, respectiv 1/$"."$# din cota. (ipul Acordului Data Aprobarii Data 12pirarii 'uma Aprobata 'uma (rasa sau Rezilierii (milioane 'DR& (milioane 'DR& 'tand b; 1/X/+X7" 1/X/$X7% 9"./ 9"./ 'tand b; /9X/9X77 /9X/8X78 %!.1 %!.1 'tand b; /%X1"X81 /1X1!X8! 1,1/$." 817." 'tand b; /!X11X91 /!X1/X9$ +8/." +18.1 'tand b; /"X$9X9$ /+X$8X9+ +1!./ $%1.7 'tand b; /"X11X9! /!X$$X97 +$/." 9!.+ 'tand b; /!X$$X97 /"X$1X98 +/1." 1$/.% 'tand b; /8X/"X99 /$X$8X/1 !//./ 1+9.7" 'tand b; 1/X+1X/1 1/X1"X/+ +//./ +//./ 'tand b; preventiv /7X/7X/! /7X/7X/% $"/./ / )nefinalizat-Y 'tand b; /"X/!X$//9 /+X1"X$/11 11!!+./ 1/"%9YY 'tand b; preventiv /+X+1X$/11 /+X+1X$/1+ +/9/.% / Y'uma trasa este zero deoarece acesta a fost un 7cord 'tand b; preventiv )precautionar;-. >rogramul nu a fost finalizat, numai prima evaluare fiind inc8eiata. YY 7cordul a fost finalizat si ultima transa, a opta, in valoare de 87! mln. &'(, a fost aprobata, dar autoritatile au decis ca nu este nevoie sa traga efectiv aceasta transaV Pregatire pro!esionala FMI asigura instruire profesionala prin intermediul cursurilor si seminariilor organizate la sediul central si prin sponsorizarea @oint Uienna Institute. 7ceste programe sunt astfel concepute incat sa fie la nivelul cerintelor in crestere ale tarilor membre. In acest scop, programul de baza include cursuri elementare, medii si avansate despre programare si politici financiare si management macroeconomic, statistica balantei de plati, operatiuni monetare si valutare, conturi nationale si statistici guvernamentale etc. 1biectivul de baza al acestor programe este instruirea profesionala a oficialilor din tarile membre ale Fondului. Instruirea are scopul de a creste nivelul calitativ al elaborarii politicii economice in tarile membre si de a imbunatati intelegerea reciproca a unor c8estiuni, de catre oficialii tarilor membre si personalul FMI.

>ana acum, prin programele sale, -nstitutul !M- si .oint /ienna -nstitute au contribuit la instruirea profesionala a numerosi oficiali romani, in domeniile2 programare si politica financiara, te8nici de analiza si programare financiara, politici de sector e*tern, finante publice, operatii valutare si monetare, statistica. &e asemenea, ,iroul Regional al FMI pentru Romania si ,ulgaria organizeaza cursuri de pregatire profesionala in tarile respective. 7stfel, in iulie $//7, domnii 3ostas 38ristou si @uan @ose Fernandez 7nsola au sustinut prelegeri in cadrul unui seminar de $ zile pe teme de politica fiscala si coordonarea politicilor macroeconomice. 'eminarul a fost organizat la sediul biroului de la 6ucuresti. Asistenta te+nica 7sistenta te8nica oferita de FMI sprijina dezvoltarea resurselor productive ale tarilor membre, ajutandu le sa si formuleze politici economice si fiscale in sprijinul cresterii economice. FMI ajuta aceste tari sa si consolideze capacitatile umane si institutionale, si sa formuleze politici macroeconomice, structurale si fiscale corespunzatoare. 7sistenta te8nica reprezinta apro*imativ o cincime din bugetul operational al FMI. Finantarea asistentei te8nice se face atat din resurse interne cat si e*terne, cele din urma reprezentand fonduri din partea donatorilor bilaterali si multilaterali. FMI a oferit .omaniei asistenta te8nica in numeroase domenii, cum ar fi administrare fiscala si vamala, politici fiscale, managementul c8eltuielilor bugetare, politici monetare si organizarea bancii centrale, supraveg8ere bancara, tintirea inflatiei, statistica si practici procedurale si institutionale pentru prevenirea spalarii banilor. Articole Directorul general al Fondului Monetar Interna3ional (FMI&0 C+ristine .agarde0 a dat asigur"ri asupra !aptului c" moneda euro va supravie3ui dincolo de anul #$%#0 n po!ida crizei datoriilor de stat4 "Ua fi anul $/1$ sf=rZitul monedei euro[ M9 :ndoiesc serios. 5ste o moned9 t=n9r9, Zi :n acelaZi timp una solid9. 5*ist9 :n zona euro, dar nu :n leg9tur9 direct9 cu moneda, presiuni serioase Zi probleme privind datoria de stat, soliditatea sistemului bancar, care sunt :n curs de solu\ionare. <ns9 moneda :ns9Zi nu va disp9rea :n $/1$, nicio Zans9", a afirmat 0agarde, aflat9 :n vizit9 :n 7frica de 'ud, :ntr o :nt=lnire cu presa. 0iderii europeni au convocat un nou summit pentru sf=rZitul acestei luni, unde vor :ncerca din nou s9 stabileasc9 un plan concret de solu\ionare a crizei datoriilor de stat, care a intrat :n al treilea an Zi amenin\9 supravie\uirea monedei unice la 1/ ani de c=nd a intrat :n circula\ie. 0agarde, aflat9 :n primul turneu :n 7frica de c=nd a preluat Zefia FMI, a reiterat c9 fondul va revizui :n sens negativ prognoza de creZtere economic9 mondial9 pentru $/1$, :n prezent de plus !#. >ie\ele emergente au fost afectate serios de aversiunea la risc declanZat9 la nivel global :n $/11 de criza datoriilor de stat. <n 7frica de 'ud, randul s a depreciat anul trecut cu aproape $+#. Ministrul sud african al Finan\elor, >ravin 4ord8an, a declarat c9 este nevoie de noi ac\iuni globale pentru a combate volatilitatea valutar9 generat9 de criza din zona euro. FMI va reduce substantial previziunile sale de crestere economica globala in #$%#0 spune Olivier ,lanc+ard0 economisul5se! al FMI4 Media cresterii globale va !i de 65780 in timp ce 1uropa este aproape de zero0 in acest moment0 estimeaza o!icialul4

"Lu pot sa numesc o cifra, dar este vorba de o reducere substantiala", a declarat 6lanc8ard, intr un interviu acordat 6loomberg. &eclaratiile vin la doar cateva zile dupa ce Mi8ai (anasescu, reprezentantul .omaniei la FMI, isi e*prima increderea in puterea de crestere economica a tarii noastre. Media cresterii la nivel global va fi probabil "nu foarte departe" de + ! procente, spune 6lanc8ard, adaugand ca 5uropa este aproape de zero, in acest moment. FMI si a redus deja, in luna septembrie, estimarile de crestere la nivel global in $/1$ cu ! procente si a avertizat ca vor e*ista repercursiuni severe daca 5uropa nu va reusi sa controleze criza datoriilor suverane. Romania0 increzatoare in puterea ei de crestere economica Mi8ai (anasescu, reprezentantul FMI in .omania, declara, in urma cu doar cateva zile, ca $/1$ va fi un an "al incercarilor", intrucat evenimentele de la nivel international vor avea un impact mare asupra economiei din .omania. In acelasi timp, el s a aratat increzator in puterea de crestere economica a tarii in $/1$. Mai mult, .omania nu va apela la banii imprumutati de la FMI in $/1$ pentru ca nu are probleme de finantare in acest moment, putandu se finanta singura de pe piata interna, a declarat (anasescu.