Grila 2009-2010 Citatele sunt culese din: INTRODUCERE N CONSILIEREA PSIHOLOGIC MATEI GEORGESCU True !alse 1.

.Este adevrat urmtorul enun ? Consilierul este "#li$at s susin i ajute clientul indi%erent dac& acesta din ur'& s"licit& sau nu a(ut"rul) F Consilierea const din ansamblul actiunilor pe care consilierul le ntreprinde n scopul de a-l ajuta pe client s se angajeze n activittile care l vor conduce la rezolvarea problemelor sale. Conceptul de consiliere se re er la o relatie interuman de ajutor dintre o persoan specializat! consilierul! si o alt persoan care solicit asistent de specialitate! clientul. "elatia dintre consilier si persoana consiliat este una de aliant! de participare si colaborare reciproc. #g.1$ %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%. "elatia de consiliere este o relatie n care consilierul "%er& sustinere si ajutor clientului. Sustinerea si a(ut"rul pot opera nu'ai *n c"nditiile *n care este s"licitat de c&tre client . "elatia prin care se o er ajutor este precizat din punct de vedere temporal si se raporteaz la anumite obiective. #g.1$

2)Este ade+&rat ur'&t"rul enun, Clientul este su#iectul inter+en,iei. /ers"ana care s"licit& a(ut"rul 0i este '"ti+at& /entru a-l "#,ine) T &bservm aptul c orice ncercare de de inire a consilierii psi'ologice se sustine pe urmtoarele elemente( relatie interuman! aliant! colaborare) consilier - detintorul unei ormri pro esionale! persoana care sustine un mediu speci ic) client - su#iectul inter+entiei. /ers"ana care s"licit& a(ut"rul si este '"ti+at& /entru a-l "#tine) obiective speci ice privind personalitatea clientului * autocunoastere! dezvoltare personal! rezolvarea situatiilor de viat problematice) utilizarea de te'nici din c+mpul stiintelor comportamentului. &bservm aptul c aceste elemente de initorii nu au o nalt putere de separare a domeniului consilierii de celelalte modele de interventie! precum psi'oterapia. Elementele cu potential separator sunt( subiectul interventiei! denumit client si nu pacient) te'nicile olosite n atingerea obiectivelor. #g.1,

1)Este ade+&rat ur'&t"rul enun, Su#iectul c"nsilierii /"ate %i denu'it client 0i nu /acient) T &bservm aptul c aceste elemente de initorii nu au o nalt putere de separare a domeniului consilierii de celelalte modele de interventie! precum psi'oterapia. Elementele cu potential separator sunt( su#iectul inter+entiei. denu'it client si nu /acient2 -te'nicile olosite n atingerea obiectivelor. #g.1,

.. Este adevrat urmtorul enun ? /ubiectul consilierii nu este c"nsiderat capabil n a-i alege scopurile! a lua decizii i a-i asuma responsabilitatea propriului comportament i a evoluiei personale. F /peci icul consilierii 0emersul de consiliere urmreste n special dezvoltarea unui ansamblu de obiective care s re lecte nevoile clientului. Clientul este sustinut n dezvoltarea comportamentului de tip intentional! le1ibil si! n consecint! productiv. E1istenta de obiective adecvate determin orientarea subiectului spre viitor! spre oportunittile care i con er sens n viat. /ubiectul consilierii nu se consider a avea probleme mentale! iind considerat client si nu pacient. Clientul este c"nsiderat a i ca/a#il *n a-si ale$e sc"/urile. a lua deci3ii si a-si asu'a res/"nsa#ilitatea /r"/riului c"'/"rta'ent si a e+"lutiei /ers"nale . Consilierul nu este o ipostaz a autorittii! ci un partener al clientului mpreun cu care vizeaz obiective comune. Consilierul se ocalizeaz pe sc'imbarea comportamentului si nu pe acilitatea insig't-ului. 0emersul consilierii este orientat pe urmtoarele dimensiuni( prezent si viitor) normalitate) spatiul dezvoltrii) actualitate) termen scurt) constientizare) -educatie) -vocaie) -suport) -rezolvare de probleme pg.$1

4) Este ade+&rat ur'&t"rul enun, 5in /ers/ecti+& e6isten,ialst&. " +ia,& se'ni%icati+& este re3ultatul de3a'"rs&rii situa,iil"r $enerat"are de an$"as&) T Fundamente filosofice ale consilie ii &rice metod stiinti ic este sustinut de premise iloso ice. Filoso ia! perspectiv general asupra lumii si a vietii! este cu deosebire util domeniului consilierii. 2recem n revist! cu titlu de e1emplu! c+teva curente ale g+ndirii iloso ice cu recul n planul undamentelor consilierii( - Individualismul....................... - Esenialismul. ........................ - Progresismul........................... - E6istentialis'ul( realitatea cea mai plin de semni icatii este o erit de propria e1istent. 3ndividul uman este abordat prin perspective atitudinilor si nevoilor sale si nu n raport cu un grup. Esena naturii umane const n e1perienta identittii personale. Consilierul care abordeaz clientul ntr-o manier e1istentialist se va centra pe a-i permite acestuia e1perimentarea situatiilor care i provoac angoas. Fiecare persoan are o ascendent care i con er o e1perient unic. Clientul este responsabil pentru actiunile sale. O +iat& se'ni%icati+& este re3ultatul de3a'"rs&rii situatiil"r $enerat"are de an$"as&) #g.$4-$5

7)Este ade+&rat ur'&t"rul enun, 5in /ers/ecti+a te"riil"r c"$niti+iste. *nt&rirea c"'/"rta'ental& este +&3ut& *n s/ecial ca $enerat"are de %eed#ac8 0i nu ca '"ti+a,ie c"'/"rta'ental&) T Te"riile c"$niti+iste. /e a l n continuarea teoriilor c+mpului. 6nvtarea este nteleas ca un proces de restructurare activ a perceptiei si conceptelor ) 9nt&rirea c"'/"rta'ental& este +&3ut& *n s/ecial ca $enerat"are de %eed#ac8 si nu ca '"ti+atie c"'/"rta'ental&. #rocesele mentale * strategiile de nvtare olosite n procesarea in ormatiei * sunt cele determinante n perceperea si e1plorarea mediului. Consilierul va actiona prin intermediul unor strategii de nvtare care vor permite clientului restructurarea comportamental. #g.,,

7.Este adevrat urmtorul enun ? Eul somatic re lect modalitatea n care a ost integrat propria di'ensiune a%ecti+&) F Eul somatic: re%lect& '"dalitatea *n care a %"st inte$rat& /r"/ria c"r/"ralitate. Eul somatic se structureaz la con luenta manierei n care individul se autopercepe n raport cu perceptia 8autoapro1imat9 a celorlalti. :odalitatea de 8auto9perceptie este determinat de idealurile induse de mediul socio-cultural. 0iscrepantele majore ntre idealul corporal-somatic propus de mediu si 8auto9 perceptia corpului au e ecte negative la nivelul de ansamblu al imaginii de sine. #g.,.

4.Este adevrat urmtorul enun ? 0in perspectiva undamentelor etice ale consilierii! domeniul lui trebuie s fie reunete norme care a/ar,in individului 0i nu grupului. F !unda'ente etice ale c"nsilierii Faptul moral poate i surprins prin modelarea raportului dintre ceea ce este * starea de apt! actual! real * si ceea ce trebuie s fie * starea viitoare! necesar! posibil! ideal. 5"'eniul lui t e!uie s& fie reuneste n"r'e care nu a/artin indi+idului. ci $ru/ului. iind din acest punct de vedere abstracte. ;orma se opune prin caracterul ei abstract! ideal! universal! concretului! realului si unicului individual. 0omeniul lui trebuie s fie limiteaz! pericliteaz! anuleaz libertatea individului.
#rocesul de constituire a Eului ideal se sustine pe domeniul lui trebuie s fie, pe valoarea relativ a idealurilor mediului amilial! social si cultural. 6n ordinea unei etici psi'ologice e1plicative! esenta procesului enculturatiei si al socializrii const n predominarea imperativului trebuie s fie asupra a irmativului este. Morala heteronom a lui trebuie s fie 8ca moral a datoriei operational prin dominatia autorittii9 este cea care se opune moralei autonome a lui este 8ca moral re lectat9! morala heteronom a Eului ideal se opune moralei autonome a Eului real. <eneza Eului ideal indic modalitatea de interiorizare necritic a comandamentelor care vor da continut moralei 'eteronome( interdictia este preluat ca atare! prin interiorizarea comandamentului. :orala 'eteronom se opune moralei autonome prin aptul c Eul ideal normeaz a priori si supune Eul real la comandamente neconditionate de situatia de facto. :orala Eului real! de cealalt parte! permite judecata de valoare si alegerea liber! determinat de realitate! r a mai impune supunerea neconditionat. Consecinta suprematiei moralei 'eteronome a Eului ideal este si utilizarea e1clusiv! de ctre client! a categoriilor de bine si ru. /arcina consilierului const n deconstructia moralei 'eteronome prin sublinierea relativittii imperativului trebuie s fie. =paritia lui trebuie s fie va i subliniat de iecare dat c+nd apare n discursul clientului si va i nlocuit cu elemente ale domeniului a irmativului este: eu sunt, eu doresc. #g.,>-,7

9) Este ade+&rat ur'&t"rul enun, :e+r"3a de e0ec dese'nea3& cate$"ria de su#iec,i ce /ar s& %ie res/"nsa#ili de /r"/ria l"r nen"r"cire sau nu /"t su/"rta s& "#,in& ceea ce *0i d"resc intens) T Ne" o#a de esec. 2ermenul introdus de psi'iatrul rancez "?ne @a orgue se a l! din punct de vedere clinico-nosogra ic! la limita dintre psi'opatie si psi'ogenie-nevroz. Esecul este nteles ca o consecint a dezec'ilibrului nevrotic si ca una declansatoare. 6n nevroza de esec! esecul nu este produsul supraadugat al simptomului! ci constituie simptomul. 5ese'nea3& cate$"ria de su#iecti cu structur& /si;"/at"l"$ic& ce /ar s& %ie res/"nsa#ili de /r"/ria l"r nen"r"cire sau nu /"t su/"rta s& "#tin& ceea ce *si d"resc intens 8vezi C teva tipuri de caracter din practica psihanalitic , cap. ACei care esueaz din cauza succesuluiB9. /ubiectul nu suport satis actia ntr-un domeniu precis! legat de o dorint inconstient. #osibilitatea o erit de realitate pentru satis acerea dorintei este intolerabil si declanseaz o A rustrare internB din cauza creia subiectul si re uz satis actia. #entru Freud nu constituie o orm de nevroz! ci modalitatea de declansare a acesteia. #g.7C

1C. Este adevrat urmtorul enun ? 0e ectul de contientizare nu reprezint! n perspectiv gestaltist! decalajul dintre sinele real i imaginea de sine! decalaj care determin pierderea capacitii comportamentale de a e1perimenta. F <ers/ecti+a $estaltist Curent terapeutic dezvoltat de Frederic' #erls 8care n iinteaz n = rica de /ud! n 15,D! 3nstitutul /ud = rican de #si'analiz9 urmreste asistenta clientului n scopul autointegrrii si al descoperirii modalittilor de crestere! dezvoltare si actualizare. 3ndividul uman este nteles ntr-o manier enomenologic( individul este un ansamblu ale crui prti nu capt coerent dec+t n conte1tul personalittii sale) -personalitatea individului este! la r+ndul ei! parte din mediul socio-cultural! n a ara cruia nu poate i inteligibil) -individul si alege rspunsul n ata stimulilor e1terni si interni * actioneaz 8nu re-actioneaz9) individul are capacitatea de a i constient de ansamblul senzatiilor! reprezentrilor si a ectelor sale! n unctie de care poate ace alegeri! si poate conduce destinul) -unicul timp care poate i e1perimentat este cel prezent. #g.74 %%%%%%%%%%%%%%%.. Categorii de probleme ale clientului( Defect de constienti#a e$ decala(ul dintre sine si i'a$inea de sine deter'in& /ierderea ca/acit&tii c"'/"rta'entale de a e6/eri'enta) !ipsa auto-responsabilittii: este produs de de ectul de constientizare si ia orma nevoii de a manipula mediul si nu de a se ntoarce asupra sinelui. Pierderea contactului cu mediul: individul ie respinge orice gen de input venit din mediu si totodat nevoile determinante! ie accept orice input al mediului n nevoia de a contine tot ceea ce o er mediul. Inabilitatea de a completa "estaltul: imposibilitatea de a i rspuns a ectiv la situatii din trecut are e ect asupra capacittii de e1perimentare a prezentului. #elegarea nevoilor: prin negarea nevoilor personale 8de e1. nevoia de a i agresiv9. #ihotomi$area atributelor sinelui: clientul tinde s se considere ntr-o unic tendint * e1clusiv negativ sau pozitiv. /copul perspectivei gestaltiste este de a ajuta indivizii n a-si asuma responsabilitatea propriei persoane si nu n a ace din con ormarea la e1pectatiile celorlalti scopul esential al e1istentei. Consilierul se va centra pe e1perimentarea momentului actual. ;u va adresa ntrebri de tipul Ade ceB! ntruc+t ncurajeaz intelectualizarea! ci ntrebri de tipul AcumB! AceB care se centreaz pe unctionarea actual. =bordarea gestaltist n demersul consilierii este util n centrarea clientului pe timpul actual si pe e1perienta cadrului! evit+nd ast el re ugiul de ensiv n trecut sau viitor! uga de responsabilitate si controlarea evolutiei personale n special de actorii e1teriori. #g.4C

11.Este adevrat urmtorul enun ? #rincipiul deontologic % imum non noce e se re er la aptul c persoana consilierului nu se poate substitui vindectorului miraculos. F 6n ordinea eticii pro esionale si a respectrii drepturilor clientului! consilierul trebuie s ie g'idat de urmtoarele principii( P imum non noce e. 3nterventia consilierului se va construi pe ideea de a nu se aduce pre%udicii clientului. Consilierul poate avea tendinta de a-si dovedi e icienta ptrunz+nd ntr-o manier intruziv n psi'ismul clientului. =cest gen de atitudine trebuie cu necesitate evitat ntruc+t poate aduce prejudicii clientului. =e le /ensa>. 5ieu le $uerit& C"nsilierul nu se /"ate su#stitui +indec&t"rului 'iracul"s. #entru aceasta este necesar asumarea de ctre consilier a propriilor limite. 6n ordinea unui furror curandis, consilierul * n special cel a lat la nceputul activittii sale * poate avea tendinta de a se considera atotputernic. =titudinea de atotputernicie a consilierului reprezint un pericol major pentru client. =ceast atitudine! dac nu conduce la ndeprtarea clientului! poate determina agravarea conditiei acestuia. &is medicatri' naturae. #rincipiu a lat n continuarea celui anterior Consilierul va sustine clientul n sensul nlturrii blocajelor a late n calea tendintei naturale de vindecare si dezvoltare! r a se substitui acesteia. Confidentialitatea - pstrarea caracterului con idential al in ormatiilor urnizate de client. =cest principiu a generat! n variile situatii ale activittii de consiliere! o serie de dileme morale care au condus la instituirea urmtoarelor norme de aplicare(
aplicarea principiului con identialittii este relativ av+nd n vedere anumite situatii care-l suspend) principiul se aplic n raport cu natura materialului. 0ac in ormatia este deja public sau poate deveni public! iese de sub incidenta con identialittii) materialul care nu poate aduce atingere clientului nu l constr+nge pe consilier la con identialitate) materialul care este necesar consilierului sau institutiei! pentru a unctiona e icient! iese din cadrul con identialittii) principiul con identialittii se aplic n scopul respectrii drepturilor clientului privind integritatea si reputatia sa. =ceste drepturi pot i protejate de ctre consilier c'iar mpotriva dispozitiilor legale) aplicarea principiului con identialittii este limitat si de drepturile consilierului! n ordinea pstrrii reputatiei si integrittii sale) principiul con identialittii este determinat de drepturile unei terte prti implicate si de drepturile comunittii.

"ezumativ! principiul con identialitii este invalidat de urmtoarele situatii( - in ormatia este deja public) - clientul este de acord cu publicarea in ormatiilor) - aplicarea principiului sustine e1plicit sau implicit nclcarea drepturilor oricrei persoane implicate direct sau indirect. (elevanta. = nu solicita clientului detalii irelevante. #rincipiul urmreste reglementarea accesului la zonele personale ale vietii clientului n scopul de a se evita atitudinile de tip pervers. Consilierul va solicita in ormatii n ordinea atingerii obiectivelor stabilite si nu pentru grati icarea unor trebuinte personale. 2rasarea universal a limitei dintre obiectivitatea pro esional si curiozitatea personal 8de tip pervers9 este di icil. 0e aceea! unica msur a principiului relevantei rm+ne personalitatea consilierului. )imetria. Clientul va i tratat de consilier numai n maniera n care consilierul ar accepta s ie tratat. Este un principiu etic general care guverneaz relatiile n spatiul cultural. =plicat n consiliere! reprezint o orm a garantrii drepturilor clientului prin proiectarea consecintelor oricrei interventii asupra consilierului. #g.1$7-1$4

1$.Este ade+&rat ur'&t"rul enun, C"nsilierul nu re/re3int& " i/"sta3& a aut"rit&,ii ?n"r'ati+e@. ci un /artener *'/reun& cu care. clientul. +i3ea3& "#iecti+e c"'une) T /ubiectul consilierii nu se consider a avea probleme mentale! iind considerat client si nu pacient. Clientul este considerat a i capabil n a-si alege scopurile! a lua decizii si a-si asuma responsabilitatea propriului comportament si a evolutiei personale. C"nsilierul nu este " i/"sta3& a aut"rit&tii. ci un /artener al clientului *'/reun& cu care +i3ea3& "#iecti+e c"'une. Consilierul se ocalizeaz pe sc'imbarea comportamentului si nu pe acilitatea insig't-ului11. 0emersul consilierii este orientat pe urmtoarele dimensiuni( -prezent si viitor) -normalitate) spatiul dezvoltrii) -actualitate) termen scurt) -constientizare) educaie) vocaie) suport) -rezolvare de probleme. #g.$1-$$

1,. 5in /ers/ecti+a %unda'entel"r etice ale c"nsilierii. d"'eniul lui t e!uie s' fie li'itea3&. /ericlititea3&. anulea3& li#ertatea indi+idului) T !unda'ente etice ale c"nsilierii Faptul moral poate i surprins prin modelarea raportului dintre ceea ce este * starea de apt! actual! real * si ceea ce trebuie s fie * starea viitoare! necesar! posibil! ideal. 0omeniul lui trebuie s fie reuneste norme care nu apartin individului! ci grupului! iind din acest punct de vedere abstracte. ;orma se opune prin caracterul ei abstract! ideal! universal! concretului! realului si unicului individual. 5"'eniul lui t e!uie s& fie li'itea3&. /ericlitea3&. anulea3& li#ertatea indi+idului) #rocesul de constituire a Eului ideal se sustine pe domeniul lui trebuie s fie, pe valoarea relativ a idealurilor mediului amilial! social si cultural. #g.,>

1.. Este adevrat urmtorul enun ? 0in punctul de vedere al teoriilor percepiei! sarcina consilierului const n identi%icarea situaiilor care au condus la di eritele ntriri * pozitive sau negative * ale comportamentului clientului. F Conce%tul de %e ce%tie. /tudiile asupra procesului perceptiv au condos spre ideea con orm creia comportamentul este determinat n mare msur de modalitatea n care individul percepe lumea. 0ac! spre e1emplu! o situatie este perceput ca periculoas! individul se va teme initial de acea situatie! apoi de realitate n ansamblu si se va comporta de ensiv. #g.,1 %%%%%Sarcina c"nsilierului c"nst& *n a *ntele$e s/eci%icul /erce/ti+ al clientului! n special actiunea legilor e1trinseci. /c'imbarea poate i produs la nivelul c+mpului perceptiv plec+nd dinspre c+mpul reprezentativ! respectiv prin intermediul relatiei dintre reprezentarea realittii si perceptia acesteia. #g.,$ %%%%%%%%%%%%%%% *eoriile +nvtrii. #entru Eurr'us F. /Finner procesul nvtrii este o actiune de reglare a comportamentului prin discriminare si ntrire. Comportamentele grati icate vor i ntrite si vor avea o mai mare probabilitate de a i repetate! n timp ce penalizarea va conduce la restr+ngerea comportamental. /arcina consilierului const n identi icarea situatiilor care au condus la di eritele ntriri * pozitive sau negative * ale comportamentului clientului. #g.,1-,,

Multi/le C;"ice 1D. Ce ti/ de rela,ie se instituie *ntre c"nsilier 0i clientul s&u a) /artici/are 0i c"la#"rare reci/r"c&2 #) alian,&2 c. distan reciproc) d. amiciie) e. colegialitate. a. aGbGd b. aGd c) aA# d. bGc C &bservm aptul c orice ncercare de de inire a consilierii psi'ologice se sustine pe urmtoarele elemente( relatie interuman! aliant&! c"la#"rare) consilier - detintorul unei ormri pro esionale! persoana care sustine un mediu speci ic) -client - subiectul interventiei! persoana care solicit ajutorul si este motivat pentru a-l obtine) obiective speci ice privind personalitatea clientului * autocunoastere! dezvoltare personal! rezolvarea situatiilor de viat problematice) -utilizarea de te'nici din c+mpul stiintelor comportamentului. #g.1,

1>. Su# as/ect /ractic. c"nsilierea c"nst& *n a/licarea( a. unor te'nici mprumutate din tiinele e1acte) b. unor te'nici cone1e psi'oterapiilor comportamentale) c. unor te'nici mprumutate din etologie) d) un"r te;nici c"ne6e din cB'/ul 0tiin,el"r c"'/"rta'entului) a. bGd b. c c. a d) d A:S 5 Consilierea const +n aplicarea te;nicil"r specifice consilierii sau a altora c"ne6e. din cB'/ul stiintel"r c"'/"rta'entului. pentru a sustine +nvtarea modalittilor prin care se pot re$olva probleme sau se pot lua deci$ii care privesc cariera, de$voltarea personal, csnicia, familia etc. #g.1$

17. :i+elul "/ti' al de3+"lt&rii /ers"nale /resu/une: a. dominan) #) ca/acitatea de a a+ea rela,ii /"3iti+e2 c. dependen) d) /erce/erea de sens *n +ia,&2 e) acce/tarea de sine) a. aGbGcGd #) #AdAe c. aGbGc d. aGcGdGe e. cGdGe A:S C ;ivelul de dezvoltare si optimizare personal este indicat de( capacitatea de desc'idere spre noi e1periente! sentimentul de valorizare a potentialului propriu! capacitatea de auto-re le1ie! perceperea sc'imbrilor de sine pozitive! e icient! le1ibilitate! creativitate! respingerea rutinei. =tingerea unui nivel optim al dezvoltrii personale presupune( /erce/erea de sens *n +iat&( prin integrarea e1perientei trecutului! prin capacitatea de trire a prezentului si gestiunea viitorului) -acce/tarea de sine( atitudine pozitiv at de sine! acceptarea calittilor si de ectelor) autonomie: caracterizat prin independent! 'otr+re! rezistent la tensiune! imagine de sine consistent si stabil) control( capacitatea de control a propriului destin) ca/acitatea de a a+ea relatii /"3iti+e, caracterizate prin ncredere! prin nevoia de a primi si o eri a ectiune. #g.1, 14. !"t#alul. e6e'/lu de '"del e6/resi+ de $estiune a tensiunii s/eci%ice /r"+"cate de cultur&. re%lect& ur'&t"arele caracteristicile ale siste'ul s"ci"-cultural eur"/ean: a) r"lul 0ansei2 #) a+anta(ele de'"cra,iei2 c) +al"area 'uncii *n ec;i/&. d) (usti,ia discuta#il&2 e. ipostazele deiste ale autoritii) %) +al"area s"lidarit&,ii 0i a /lani%ic&rii c"lecti+e) a) aA#AcAdA% b. cGdGe c. aGcGdGe d. aGbGc e. aGbGcGd A:S: A :odelul e1presiv * jocul este necesar structurii si dinamicii sociale( luptele de cocosi din 3nsulele Eali 8studiate de Cli ord <eertz n 15D7- 15D49 sunt reprezentative pentru stilul de viat al acestei societti! dup cum maratonul re lect stilul de viat al unctionarilor publici sau otbalul societatea european. Fotbalul condenseaz caracteristici ale sistemului socio-cultural european si resorturile contradictorii ale reusitei individuale si colective( a+anta(ele de'"cratiei * orice juctor poate deveni vedet) +al"area 'uncii *n ec;i/&! a s"lidarit&tii si a /lani%ic&rii c"lecti+e) -r"lul sansei! al jocului incorect! al (ustitiei discuta#ile. #g.1.-1D

15. Cu' este de%init&. din /ers/ecti+a ra/"rtului dintre cultur& 0i s"cietate. starea de s&n&tarea 'ental& a unei s"ciet&,i a. prin capacitatea e1mplarH de e1presie a nevoilor individului) b. prin capacitatea de retenie a impulsurilor neacceptate cultural) c) /rin #alansul dintre '"delele re/resi+e 0i cele e6/resi+e2 d. prin balansul dintre modelele retentive i cele pulsionale. A:S: C /ntatea mental a unei societti este de init de #alansul dintre '"dalit&tile re/resi+e si cele e6/resi+e. 3nterventia institutionalizat asupra individului*modelul de interventie* se situeaz la con luenta dintre modelul e1presiv si cel de inconduit. #rin modelul de interventie se ncearc mentinerea individului n cadrul modelului e1presiv si preventia modalittilor de inconduit. 0esigur! s era modelului de interventie este larg! ceea ce ne intereseaz este includerea consilierii si a psi'oterapiei n acest cadru. Consilierea si psi'oterapia reprezint demersuri necesare! preventive sau reparatorii ale prejudiciilor aduse individului de e1istenta ntr-un spatiu cultural! cu normele! valorile si restrictiile sale. 0in acest punct de vedere! consilierea si psi'oterapia e1ist sub di erite orme din momentul initiator al culturii. 2riada model e1presiv! model de inconduit! model de interventie este constitutiv oricrei societti si culturi. Ceea ce astzi numim consiliere si psi'oterapie reprezint varianta actual a msurii! nevoii si puterii individului actual de interventie asupra sa nsusi n relatia pe care o poart cu igura comple1 a alter-ului. 0omeniul psi'oterapiei! precum si cel al consilierii este! n consecint! dinamic. #g.1D

20)9n ce d"'enii a %"st ad"/tat de'ersul c"nsilierii /si;"l"$ice a) %a'ilial #) $eriatric2 c. inanciar) d) 'atri'"nial2 e) recu/erat"riu. al /ers"nel"r cu ne+"ie s/eciale2 . antropometric. a. bGcGdG b. aGdGe c) aA#AdAe d. aGbGd e. bGcGeG A:S: C C'iar dac origineaz n cadrul educational si vocational! demersul consilierii a ost adoptat n numeroase alte domenii( consilierea $eriatric& * speci ic problematicii mbtr+nirii si btr+nului) consilierea 'atri'"nial& * centrat pe problemele de cuplu) consilierea %a'ilial& * problematica amiliei) consilierea recu/erat"rie * vizeaz /ers"nalitatea cu ne+"i s/eciale de ordin izic sau psi'ic. 6n perioada postbelic apar si alte tipuri de consiliere! cum ar i( consilierea pentru situatia de criz) consilierea pentru situatii de pierdere) consilierea pentru emigranti. 6n Europa! interventia sistematic! organizat si institutionalizat prin consiliere dateaz din perioada interbelic. 6n Elvetia este desc'is! n 1517-1514! ,iroul de consiliere a printilor si tinerilor. #g.15-$C

21) <si;"tera/ia 0i c"nsilierea se a%l& *ntr-" rela,ie de: a. de opoziie) b. disjunctiv) c) as"ciati+&2 d. coliniarH. A:S: C Consiliere si psihoterapie 0i erentele dintre consiliere si psi'oterapie sunt di icil de operat n mod absolut din cauza aptului c demersul consilierii este tangent 8n special9 celui al psi'oterapiilor scurte! de supra at. 6ncercrile de conturare net a limitelor celor dou domenii au indicat aptul c psi'oterapia si consilierea se a l ntr-o relatie as"ciati+&. 0e aceea! unicul lucru asupra cruia e1ist consens este c nu se poate ace o distinctie net ntre consiliere si psi'oterapie * unii psi'oterapeuti practic ceea ce un consilier consider a i consiliere psi'ologic! n timp ce unii consilieri olosesc te'nici care apartin n mod evident psi'oterapiei. 0ac procesul consilierii si psi'oterapia se consider a i termini sinonimi! o distinctie poate i observat la un nivel al practicienilor( numai o parte dintre consilieri sunt psi'oterapeuti ormati. 6n virtutea recomandrii noastre de ormare a consilierului ntr-unul din domeniile psi'oterapiei! aceast di erent devine ns! pe ond! nesemni icativ.

Consilierea se a l ntr-un raport as"ciati+ cu psi'oterapia! raport care ajunge! con orm anumitor autori! p+n la identitatea celor dou domenii. #g.$C

22) 5e'ersul c"nsilierii este ase'&n&t"r *n s/ecial cu cel al: a. pedopsi'analizei) b. psi'iatriei n domeniul normalitHii) c. medicinei 'olistice) d) /si;"tera/iil"r scurte. de su/ra%a,&) A:S: 5 Consiliere si psihoterapie 0i erentele dintre consiliere si psi'oterapie sunt di icil de operat n mod absolut din cauza aptului c demersul consilierii este tangent 8n special9 celui al /si;"tera/iil"r scurte. de su/ra%at&) #g.$C

21) Care sunt criteriile care "/erea3& di%eren,e *ntre c"nsiliere 0i /si;"tera/ie a) "#iecti+e2 b. orma izic a subiectului interveniei) c) $radul de se+eritate al /r"#le'el"r su#iectului2 d) natura /r"#le'el"r su#iectului2 e) 'et"de 0i te;nici) a. aGdGe b. aGbGcGdGe c) aAcAdAe d. bGdGe e. aGbGcGd A:S: C <+ndite sub orma polarelor unui continuum! se contureaz un model care pare a o eri cea mai bun msur a relatiei controversate dintre consiliere si psi'oterapie. /e observ! la e1tremele intervalului! o zon speci ic iecrui domeniu! iar n spatiul median! o zon de con luent. :odelul este dinamic! ast el nc+t n zona median este indicat interactiunea! interpolarea dintre cele dou domenii( procesul de consiliere poate trece ntr-unul de psi'oterapie! iar cel de psi'oterapie poate contine elemente speci ice consilierii. 0i erentele dintre cele dou domenii pot i operate dup urmtoarele criterii( -"#iecti+e) $radul de se+eritate a /r"#le'el"r su#iectului) -natura /r"#le'el"r su#iectului) 'et"de si te;nici. #g.$1

$.. <e care din ur'&t"arele di'ensiuni este centrat de'ersul c"nsilierii: a) +"ca,ie #) c"n0tienti3are2 c. statut marital) d) educa,ie2 e) su/"rt2 statut inanciar. a. aGcGdGe #) aA#AdAe c. aGbGc d. aGdGe e. aGbGcGdGe A:S: C 0emersul consilierii este orientat pe urmtoarele dimensiuni( -prezent si viitor) -normalitate) spaiul dezvoltrii) -actualitate) -termen scurt) -c"nstienti3are) -educa,ie) -+"ca,ie) -su/"rt)

 -rezolvare de probleme. 24) C"nsilierului. /rin de'ersul s&u. se asea'&n& *n s/ecial cu un: a) /si;"tera/eut D%"calE2 b. so roterapeut) c. psi'oterapeut analitic) d. psi'analist) e. 'ipnoterapeut. A:S: A

#g.$1-$$

0omeniul psi'oterapiilor scurte! care se aproprie ma1imal de cel al consilierii! este cel care pune cele mai multe probleme ncercrii de conturare a speci icului consilierii n raport cu psi'oterapia. Este vorba de psi'oterapiile scurte! limitate temporal! ale cror obiective sunt bine precizate prin centrarea pe o anume problematic. #si'oterapia scurt este un demers ocal! centrat pe adaptarea clientului la mediul e1tern actual. 2erapeutul A ocalB este activ si si plani ic riguros interventia. =st el! consilierul poate i reprezentat ca un /si;"tera/eut D%"calB. #g.$,

27)<ri+ite *n ra/"rt cu /si;"tera/ia. "#iecti+ele c"nsilierii sunt: a) 'ai restBnse2 #) centrate /e cre0terea /ers"nal& 0i /e c"nte6tul i'ediat2 c. orientate spre recuperarea trecutului) d) a6ate /e su/"rtul ac"rdat indi+idului *n sc"/ul de a %unc,i"na ada/tat *n statusul 0i r"lul s&u actual2 e. mai e1tinse. a. aGcGdGe b. aGbGc c. bGcGe d) aA#Ad e. aGe A:S: 5 -biectivele consilierii Cel mai recvent obiectiv al consilierii este ajutorul acordat individului n scopul de a negocia cu sarcinile pe care le impune dezvoltarea personal speci ic unei anumite v+rste! n raport cu mediul amilial! pro esional sau social! n genere. &biectivele consilierii! comparativ cu cele ale psi'oterapiei! sunt( 'ai restrBnse2 -centrate /e cresterea /ers"nal& si /e c"nte6tul i'ediat) a6ate /e su/"rtul ac"rdat indi+idului *n sc"/ul de a %uncti"na ada/tat *n statusul si r"lul s&u actual) #g.$,

2F) Ur'&t"arele cate$"rii de "#iecti+e sunt c"'une "ric&rui /r"ces de c"nsiliere: a) sc;i'#area c"'/"rta'ental&2 b. creterea capacitii prose1ice) c. operarea de sc'imbri caracteriale undamentale) d) de3+"ltarea ca/acit&,il"r ada/tati+e2 e) de3+"ltarea ca/acit&,il"r deci3i"nale) a. aGbGc #) aAdAe c. bGcGd d. bGcGe e. aGbGcGd A:S: C 0incolo de tipurile de consiliere si de e1pectantele clientului se pot identi ica anumite categorii comune de obiective ale procesului consilierii( 1. Sc;i'#area c"'/"rta'ental& * este o conditie a optimizrii personale! a posibilittii de a tri mai bine n mediul amilial! pro esional si social. Clientul este ajutat s gseasc modalittile n care s triasc mai bine! s unctioneze la un nivel mai bun de per ormant! s dob+ndeasc mai mult! s aib un potential mai ridicat. $. 5e3+"ltarea ca/acit&til"r ada/tati+e) #e parcursul psi'ogenezei! iecare etap de dezvoltare pune subiectul n ata anumitor sarcini speci ice si e1pectatii. ;erealizarea acestora determin statuarea unor comportamente care! desi constituie cea mai bun solutie pentru etapa psi'ogenetic respectiv! se dovedesc ulterior a i ine iciente. 0e aceea! adaptarea la noile situatii! la situatiile de viat actuale! presupune reactivarea capacittilor adaptative si remanierea unor comportamente dob+ndite n trecut. ,. 5e3+"ltarea ca/acit&til"r deci3i"nale) Consilierul nu va lua decizii n locul clientului! ci l va sustine pentru a lua cea mai bun decizie. Clientul va nvta s nteleag cum si de ce angajeaz o decizie! s apro1imeze c+t mai bine consecintele n termeni de risc! timp! costuri! energie. /copul consilierii const n a identi ica actorii a ectivi! rationali si de personalitate care inter ereaz cu procesul decizional si maniera n care o ac. .. .mbunttirea relatiilor interpersonale. :ajoritatea indivizilor nt+mpin di icultti n relatiile lor cu ceilalti! cu e ecte nedorite n conte1tul amilial! de cuplu! pro esional etc. 0i iculttile au cauze variate! printre care imaginea de sine joac un rol important ntruc+t determin modalitti de ensive de relatie. 0e aceea! consilierea se va centra at+t pe mbunttirea relatiilor cu ceilalti! dar si cu sine. D. #e$voltarea potentialului clientului. /e centreaz pe nvtarea modalittilor prin care clientul s-si poat olosi ma1imal abilittile de care dispune. =ceasta presupune ntrirea liberttii de mani estare a clientului n cadrul su speci ic si totodat a capacittii de control a acestui mediu. Consilierea intervine n situatii de adictie prin nvtarea modalittilor de optimizare a propriului organism! prevenind stresul! depresia! angoasa. #g.$.-$D
0EI( <ROSEGHE s. f. 8psi'.9 atenie concentrat. 8J r. prose'is9

$4. <r"$resis'ului. curent %il"s"%ic %unda'ent al c"nsilierii. /"stulea3&: a. universalitatea adevrului) #) s/eci%icul 0i /articularitatea e6/erien,el"r2 c. condamnarea individului la libertate. A:S: C -Progresismul ntelege si abordeaz lumea ntr-o manier e1perimentalist! pragmatic si instrumental. =ceast abordare porneste de la imposibilitatea e1istentei unei teorii care s o ere o e1plicatie general si inal asupra lumii si! de aceea! se consider necesar operarea cu probleme speci ice la care s se o ere rspunsuri precise. #rincipala premis a progresismului nu este legat de universalitatea adevrului! ci de s/eci%icul si /articularitatea e6/erientel"r) Faptele sunt valorizate pentru utilitatea lor si nu pentru universalitatea acestora. 0e aceea! valorile nu au o e1istent n sine! ci tin de individ. =devrul este dinamic! ntruc+t tine de o lume n continu miscare. =ctiunile sunt considerate n unctie de consecintele lor.=ceast perspectiv undamenteaz si be'aviorismul( valoarea pragmatic este important! ceea ce unctioneaz este pstrat! n timp ce se renunt la ceea ce nu este adecvat. #rogresismul pune problema sanctionrii actiunilor cu consecinte negative. :aturitatea poate i AmsuratB n raport cu capacitatea de adaptare si de con ormare la grup. 0e aici rezult un spatiu redus acordat individului si autonomiei sale. #g.$5

$5. 5in /ers/ecti+a %unda'entel"r /si;"l"$ice. sc;i'#area '"dalit&,ii de /er/ec,ie a realit&,ii /"ate %i /r"dus&: a. prin inducie 'ipnotic) #) /lecBnd dins/re cB'/ul re/re3entati+. res/ecti+ /rin inter'endiul rela,iei dintre re/re3entarea realit&,ii 0i /erce/,ia acesteia2 c. plec+nd dinspre c+mpul ateniei! respectiv prin intermendiul relaiei dintre atenia acordat realitii i percepia realitii. A:S: C /undamente psihologice ale consilierii
Kom discuta c+teva din conceptele sau teoriile cu incident asupra consilierii( Conceptul de perceptie. /tudiile asupra procesului perceptiv au condos spre ideea con orm creia comportamentul este determinat n mare msur de modalitatea n care individul percepe lumea. 0ac! spre e1emplu! o situatie este perceput ca periculoas! individul se va teme initial de acea situatie! apoi de realitate n ansamblu si se va comporta de ensiv. Ce anume determin modul n care individul percepe o situatie ? :ediul natural are * pe l+ng cel cultural * o in luent evident. /tudiile de psi'ologie transcultural au demonstrat relativitatea perceptiei n raport cu modalitatea de e1perimentare si adaptare la mediul izic. 6n urma unui studiu realizat pe 1. societti di erite s-a constatat c iluzia :Lller-@Mer are e ect n societtile n care spatiul este AlocuitB prin constructii rectangulare! iar indivizii sunt ortati s se adapteze la un mediu di erit geometrizat de spatiul natural n care nu sunt privilegiate aceste orme. 3luzia unctioneaz n mediul care privilegiaz ormele rectangulare! ntruc+t atunci c+nd se apreciaz lungimile celor dou linii! se ace AcorectiaB perceptiv bazat pe aptul c atunci c+nd dou obiecte par de aceeasi lungime! cel mai ndeprtat este mai mare. /ubiectii care triesc n societti n care se construieste n orme predominant rotunde apreciaz corect lungimea relativ a celor dou linii. =ceeasi iluzie nu unctioneaz nici n cazul n care subiectii sunt crescuti n mediu cu supra ete vaste! desc'ise! obisnuiti cu aprecierea de la distant a obiectelor. 6n acest caz AcorectiaB pe care se construieste iluzia nu mai opereaz. <estaltismul clasic a pus bazele studiului enomenului perceptiv. #erceptia nu este o sum de senzatii! ci este organizat integral . Nol gang Oo'ler lanseaz notiunea de c mp si de ineste trei tipuri de c+mp izometrice( c+mpul izic al crui ec'ilibru este asigurat de dimensiunile relative ale obiectelor componente) -c+mpul cerebral alctuit din e1citatiile senzoriale proiectate pe di eritele zone corticale) c+mpul perceptiv. &rganizarea si semni icarea stimulilor se ace dup urmtoarele legi( 1. intrinseci 8stimulului * se re er la modul de organizare al stimulului9( -legea uni icrii * ormele cu o bun unitate se Anc'idB mai acil) -legea inclusivittii * c+nd orma este Anc'isB! elementele constitutive nu mai sunt decelabile) -legea continuittii * ormele mai bune sunt cele cu conturul continuu 8n raport cu cele cu conturul discontinuu9) -legea pro1imittii * pro1imitatea a dou orme creeaz asamblarea acestora ntr-o unic orm) -legea similitudinii * similitudinea elementelor permite reorganizarea ormelor) $. legi e1trinseci 8stimulului * se re er la contributia subiectului n organizarea c+mpului perceptiv9( legea montajului * starea de e1pectant! starea de pregtire determin orma perceput) -legea lui <. :urp'M * perceptia este determinat de e1perienta subiectului si de starea sa a ectiv.

/arcina consilierului const n a ntelege speci icul perceptiv al clientului! n special actiunea legilor e1trinseci. /c'imbarea poate i produs la nivelul c+mpului perceptiv /lecBnd dins/re cB'/ul re/re3entati+. res/ecti+ /rin inter'ediul relatiei dintre re/re3entarea realit&tii si /erce/tia acesteia. Con orm legii lui <. :urp'M! individul percepe ceea ce ApoateB si doreste s perceap. =tunci c+nd nevoile individului nu sunt satis cute perceptia devine rigid. 0e aceea! pentru a opera o sc'imbare la nivelul c+mpului perceptiv! este necesar restaurarea unui anumit nivel de grati icare a trebuintelor. #g.,1-,$

10) 5e%icien,ele i'a$inii de sine /"t s& %ie c"nsecin,a: a) li/sei unei rela,ii /arentale adec+ate2 #) unei /er'anente critici /arentale /rin ra/"rtarea la standarde *nalte ?care /r"duce ne+"ia de a %i D/er%ectE@2 c. dezvoltrii subiectului ntr-un mediu amilial armonios. a. aGbGc #) aA# c. bGc A:S: C Imagine de sine si stim de sine. 3maginea de sine cuprinde ansamblul 8auto9 perceptiei abilittilor! atitudinilor si comportamentelor proprii. #rin imaginea de sine este reprezentat propria persoan - cine sunt eu - sub orma unei structuri coerente de in ormatii declarative despre sine cu e ect la nivel comportamental - ceea ce pot face eu. 0is unctii si incongruente la nivelul imaginii de sine vor avea ca e ect dis unctii la nivelul modalittilor undamentale de relatie si al atitudinii globale n ata vietii! prin proiectia problematicii personale asupra di eritelor obiecte. 6ntruc+t structurarea imaginii de sine este un process ancorat nc din debutul psi'ogenezei n di eritele medii! nu e1ist o relatie de determinism ntre realitatea izic a unei persoane si imaginea de sine a acesteia. 0e icientele imaginii de sine pot s ie rezultatul( -unei /er'anente critici /arentale /rin ra/"rtarea la standarde *nalte ?care /r"duce ne+"ia de a %i D/er%ectE@2 -li/sei unei relatii /arentale adec+ate. #g.,,-,.

11) Care sunt indicat"rii unui #un ni+el al sti'ei de sine a) ca/acitatea de a "%eri su/"rt cel"rlal,i2 b. re uzul responsabilitii) c) c"'/"rta'ent inde/endent2 d) ca/acitatea de e6/resie a%ecti+&2 e. nencredere n propriile capaciti. a. cGdGe b. aGbGc c) aAcAd d. aGbGdGe e. aGbGcGdGe A:S: C /tima de sine este vectorul care organizeaz raportul dintre Eul somatic si cel psi'ic. /e operationalizeaz prin atitudinea at de sine! prin ansamblul a irmatiilor publice sau private despre sine. Pn bun nivel al stimei de sine este indicat de( -sentimentul de autoapreciere) -ncredere n propriile capacitti) asumarea de responsabilitti) -c"'/"rta'ent inde/endent2 -ca/acitate de e6/resie a%ecti+&) -ca/acitatea de a "%eri su/"rt cel"rlalti. #g.,D-,>

12) 5e%icien,e ale sti'ei de sine /"t deter'ina ur'&t"area /r"#le'atic&: a) c"'/"rta'ent se6ual de%icitar sau de+iant2 #) an$"as& 0i de/resie /Bn& la intensitatea ne+r"tic&2 c) a$resi+itate2 d) di%erite adic,ii2 e. capacitate mnezicH de e1cepie) %) tul#ur&ri ale c"'/"rta'entui ali'entar) a. aGcGd b. dGe c) aA#AcAdA% d. aGcGdGe e. bGcGe A:S: C 0e iciente ale stimei de sine sunt indicate de( sentimentul non-valorii si al ratrii) -senzatia de abandon) nemultumire de sine) - uga de a ecte) -nepsare sau rebeliune) incapacitatea de implicare) -delegarea responsabilittii) -dependent. =ceste de iciente pot antrena urmtorul tip de problematic( -la nivel a ectiv * an$"as& si de/resie /Bn& la intensitatea ne+r"tic&) -la nivel comportamental * a$resi+itate! di%erite adictii! c"'/"rta'ent se6ual de%icitar sau de+iant! tul#ur&ri ale c"'/"rta'entului ali'entar) #g.,>

,,. !a/tul '"ral. din /ers/ecti+a %unda'entel"r etice ale c"nsilierii. /"ate %i anali3at /rin ra/"rtul dintre: a. trire i percepie) #) ceea ce este 0i ceea ce tre#uie s& %ie2 c) starea de %a/t actual& 0i starea +iit"are. /"si#il&2 d) starea de %a/t real& 0i starea necesar&. ideal&) a) #AcAd b. aGd c. bGd d. aGbGc A:S: A /undamente etice ale consilierii Faptul moral poate i surprins prin modelarea raportului dintre ceea ce este * starea de %a/t! actual&. real& * si ceea ce tre#uie s& %ie * starea +iit"are. necesar&! /"si#il&! ideal&. 0omeniul lui trebuie s fie reuneste norme care nu apartin individului! ci grupului! iind din acest punct de vedere abstracte. ;orma se opune prin caracterul ei abstract! ideal! universal! concretului! realului si unicului individual. 0omeniul lui trebuie s fie limiteaz! pericliteaz! anuleaz libertatea individului. #rocesul de constituire a Eului ideal se sustine pe domeniul lui trebuie s fie, pe valoarea relativ a idealurilor mediului amilial! social si cultural. 6n ordinea unei etici psi'ologice e1plicative! esenta procesului enculturatiei si al socializrii const n predominarea imperativului trebuie s fie asupra a irmativului este. Morala heteronom a lui trebuie s fie 8ca moral a datoriei operational prin dominatia autorittii9 este cea care se opune moralei autonome a lui este 8ca moral re lectat9! morala heteronom a Eului ideal se opune moralei autonome a Eului real. <eneza Eului ideal indic modalitatea de interiorizare necritic a comandamentelor care vor da continut moralei 'eteronome( interdictia este preluat ca atare! prin interiorizarea comandamentului. :orala 'eteronom se opune moralei autonome prin aptul c Eul ideal normeaz a priori si supune Eul real la comandamente neconditionate de situatia de facto. :orala Eului real! de cealalt parte! permite judecata de valoare si alegerea liber! determinat de realitate! r a mai impune supunerea neconditionat. Consecinta suprematiei moralei 'eteronome a Eului ideal este si utilizarea e1clusiv! de ctre client! a categoriilor de bine si ru. /arcina consilierului const n deconstructia moralei 'eteronome prin sublinierea relativittii imperativului trebuie s fie. =paritia lui trebuie s fie va i subliniat de iecare dat c+nd apare n discursul clientului si va i nlocuit cu elemente ale domeniului a irmativului este: eu sunt, eu doresc. #g.,>-,7 1I) M"rala ;eter"n"'& se "/une '"ralei aut"n"'e /rin aceea c& Eul ideal: a. este bine adaptat realitii) b. este adaptat at+t realitii c+t i strii de apt speci ice) c) n"r'ea3& a % io i *n ra/"rt cu %a/ta care c"nstituie "#iectul (udec&,ii '"rale2 d) su/une Eul real la c"'anda'ente nec"ndi,i"nate de situa,ia de facto) a. bGc b. aGc c) cAd d. aGbGc A:S: C :orala 'eteronom se opune moralei autonome prin aptul c Eul ideal n"r'ea3& a % io i si su/une Eul real la c"'anda'ente nec"nditi"nate de situatia de facto) :orala Eului real! de cealalt parte! permite judecata de valoare si alegerea liber! determinat de realitate! r a mai impune supunerea neconditionat. #g. ,7

14) 5"'eniul c"nsilierii /reia din /si;anali3&: a) c"nce/te care te"reti3ea3& dialectica rela,iei cu clientul2 b. poziia otoliu-divan! n care consilierul se a l n a ara c+mpului vizual al clientului) c) '"dalitatea *n care este *n,eles c"n%lictul /si;ic2 d. durata cumulat necesar rezolvrii oricrui caz 8cca. DCC de sedine9) e) r"lul deter'inant al %"r'&rii s/ecialistului) a. aGbGcGe #) aAcAe c. aGbGe d. dGe e. aGbGcGdGe A:S: C (elatia dintre clinic si teorie 0in punct de vedere al te'nicii mprumutul din psi'analiz este redus! dar consistent! tin+nd cont de aptul c te'nica psi'analitic se nsuseste la inalul unui temeinic demers ormativ. 2e'nicile de comunicare cum ar i empatia avansat! interpretarea! re lectarea sunt numai c+teva din cele care pot i adecvat sustinute de un consilier cu ormare n psi'analiz. =ceste te'nici sunt undamentale pentru relevarea mesajului implicit adresat de client. C'iar dac demersul consilierii se doreste centrat Ape supra eteB! pe palierul cognitiv! comunicarea este blocat dac nu se are n vedere si mesajul potential! non-verbal. 0in punct de vedere al palierului cognitiv! tcerea poate i interpretat ca o de icient major de comunicare. =scultarea analitic a clientului relev valentele eseniale! pline de semni icatie ale tcerii. /ustinerea tcerii clientului! r a i contrazis de nevoia de Aa a laB! Aa i e icientB! Aa trece peste...B! este una din probele importante pe care consilierul trebuie s o treac. 0e aceea! ormarea consilierului este determinant si este cu at+t mai util dac se nscrie ntr-una din directiile psi'oterapiilor psi'8analitice9. 0incolo de competenta de tip Aa ectivB pe care este de dorit s se undamenteze te'nicianul consilierii! domeniul psi'analizei o er indicii teoretice importante. Este vorba despre c"nce/tele prin care Freud te"reti3ea3& dialectica relatiei tera/eutice! despre '"dalit&tile *n care este *nteles c"n%lictul /si;ic si despre a#ilit&tile c"nsilierului. d"#Bndite /rin %"r'are. :etoda psi'analizei este dezvoltat din clinic si cercetare empiric. =v+nd n vedere speci icul constructiei sale! modelul psi'analitic al psi'ismului are o dinamic redus. :odelul teoretic construit de Freud a ost n permanent remaniat n raport cu observatia clinic. &rice critic a modelului trebuie s ia n considerare modalitatea n care acesta a ost elaborat si s se undamenteze pe un bogat material clinic. Epistemologia psi'analitic mparte domeniul psi'analizei n patru spatii( -clinicaQte'nica) -teoria) -istoria psi'analizei) -psi'analiza aplicat. Considerm de interes pentru consiliere primele dou spatii ale domeniului psi'analizei. #g..D

17) Re3isten,a ?*n %a,a discut&rii /r"#le'aticii reale@ se /"ate 'ani%esta *n cura /si;analitic& ?dar 0i *n rela,ia de c"nsiliere@ /rin: a) #a+arda( ?a c"'unica %"arte 'ulte /entru a nu s/une ni'ic@2 b. tcere) c) discurs delirant2 d %latarea c"ntinu& a /si;"l"$ului) a. aGbGcGd #) aAcAd c. bGc A:S: C =st el descoper re$istenta * ceea ce n momentul traumei conditionase uitarea! acum conditioneaz rezistenta. "ezistenta este un enomen omniprezent n cabinetul consilierii. Functia rezistentei este constitutiv momentului de ec'ilibru 'omeostazic al psi'ismului. &rice sc'imbare nseamn reorganizare si! n consecint! a ectarea momentului de ec'ilibru n care se instalase psi'ismul clientului. "ezistenta este indicat prin aptul c discursul pacientului este de ormat de ctre Eul su! prin a#senta le$&turil"r dintre idei sau /rin deri+area 'ediat& a re/re3ent&ril"r re%ulate) "ezistenta se mani est prin varii orme si depinde de dinamica iecrui client. 2cerea nu este neaprat o orm de rezistent. #oate indica si o stare de bine legat de prezenta terapeutului. Ca+arda(ul ?a c"'unica %"arte 'ulte /entru a nu s/une ni'ic 9 poate i o orm de rezistent! dar poate i totodat determinat de angoas sau de ncercarea de seductie adresat terapeutului su. "ezistenta se mani est si prin %latarea c"ntinu& a c"nsilierului) "elatarea de nt+mplri si nu de triri este o orm de rezistent. =tacul la persoana consilierului indic angoas importat si ncercarea clientului de a domina consilierul 8pentru ca acesta s nu-l poat AatacaB9. #g..7-.4

1F)Ce este /r"iec,ia din /ers/ecti+a c"nsilierului a. o manier voluntar de de ormare a realitii) #) "/era,ia /rin care su#iectul e6/ul3ea3& din sine 0i l"cali3ea3& *n altul calit&,i. senti'ente. d"rin,e. c;iar D"#iecteE /e care nu le cun"a0te sau le re%u3& *n sine *nsu0i2 c) un ti/ de a/&rare ar;aic&) a) #Ac b. aGc c. aGb A:S: A Proiecia. Este un ti/ de a/&rare ar;aic& reprezent+nd "/eratia /rin care su#iectul e6/ul3ea3& din sine si l"cali3ea3& *n altul calit&ti. senti'ente. d"rinte. c;iar D"#iecteE /e care nu le cun"aste sau le re%u3& *n sine insusi. 2ermenul de proiectie este introdus n circuitul psi'analitic o dat cu ncercarea de conturare a nevrozei de angoas! viitoarea isterie de angoas! la inele anului 145.( A6n psi'ic se dezvolt a ectul de angoas atunci c+nd este incapabil s lic'ideze o sarcin care provine din e1terior 8pericol9 printr-o reactie corespunztoare) se ajunge la nevroza de angoas atunci c+nd nu poate egaliza e1citatia 8se1ual9 de origine endogen. /e comport ca si cum ar proiecta aceast e1citatie spre e1teriorB. #g.>,

1J) 5in /ers/ecti+a lui Carl R"$ers c"n$ruen,a *n rela,ie cu clientul 0i autenticitatea c"nsilierului se re%er& la: a) ca/acitatea c"nsilierul de a %i c"n0tient de tr&irile suscitate de client2 #) ca/acitatea c"nsilierului de a-i c"'unica /acientului. su# anu'it& %"r'&. tr&irile /e care i le suscit&2 c. necesitatea consilierului de a-i reprima tririle negative a de client) d. capacitatea consilierului de a evita subiectele cu impact negativ. a. aGbGcGd b. bGcGd c) aA# d. aGd A:S: C *erapia centrat pe client @ucrrile clasice n care Carl "ogers si dezvolt sistemul terapeutic sunt Consiliere si psihoterapie 815.$9! *erapia centrat pe client 815D19 si #espre devenirea unei persoane 815>19%%%. #g. 7D %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%.. Consilierea centrat pe client este o abordare de tipul dac, atunci. 0ac sunt ndeplinite anumite conditii! atunci este determinat un proces de sc'imbare a comportamentului sau personalittii clientului. Conditii n care se poate opera sc'imbarea( Contactul psihologic( relatia este privit ca interactiune bilateral si nu ca o situatie n care consilierul ace ceva pentru client. 0n'ietatea minim necesar: clientul trebuie s resimt an1ietate! vulnerabilitate! neliniste. Cu c+t aceast stare este mai ampl! cu at+t sansele de succes ale consilierii cresc. /tarea de an1ietate constituie motivatia sc'imbrii. Congruena +n relaie si autenticitatea consilierului: consilierul trebuie s ie real si autentic n relatie * tr&irile c"nsilierului *n ra/"rt cu clientul tre#uie c"'unicate ?*ntr-" anu'it& %"r'&@ acestuia. C"nsilierul este c"nstient *n ra/"rt cu tr&irile suscitate de client. 0titudine po$itiv neconditionat: n raport cu tririle si e1perientele clientului. Consilierul! r a evalua! respect valorile si personalitatea clientului asa cum este acesta! asigur+nd ast el conditii de sc'imbare si dezvoltare pentru client. #g. 77

19) Carl R"$ers sus,ine ur'&t"arele: a) cun"a0terea ra,i"nal& nu a(ut& clientul. de aceea de'ersul c"nsilierii se a6ea3& /e " cun"a0tere a%ecti+&2 #) rela,ia de c"nsiliere este /ri+it& ca " rela,ie aici (i acum) c) a#"rdarea actualit&,ii clientului tre#uie s& *nl"cuiasc& dia$n"sticul %unda'entat /e " atitudine n"r'ati+& e6tern& indi+idului2 d) '"'entul actual este re/re3entati+ /entru *ntrea$a e+"lu,ie 0i ist"rie a clientului2 e) /rin cadrul c"nsilierii se "%er& clientului /"si#ilitatea de a tr&i atBt rela,ia cu c"nsilierul cBt 0i rela,ia cu sine *nsu0i2 . realitatea clientului este multiplH. a. aGb b. aGbGc c. aGbGcGd d) aA#AcAdAe e. aGbGdGeG A:S: 5
Carl Ransom Rogers ( 1902 1987)

*erapia centrat pe client @ucrrile clasice n care Carl "ogers si dezvolt sistemul terapeutic sunt Consiliere si psihoterapie 815.$9! *erapia centrat pe client 815D19 si #espre devenirea unei persoane 815>19%%%. #g. 7D ............................................................................. Perceptia clientului( clientul trebuie s perceap atitudinea pozitiv neconditionat a consilierului. =cceptarea si ntelegerea sunt e ective numai din momentul n care clientul le poate percepe. /copurile consilierii sunt stabilite de client care este motivat n dezvoltare si si cunoaste directia undamental de evolutie. Fi1area din e1terior! de ctre consilier! a scopurilor va inter era cu nevoile de dezvoltare reale ale clientului. /copul consilierului const n realizarea cadrului necesar clientului pentru a-si continua procesul de dezvoltare! a elimina obstacolele survenite. Consilierea reprezint procesul de eliberare a ortelor e1istente si necesare dezvoltrii individuale. Ca urmare a ntrunirii conditiilor necesare cadrului! clientul devine mai putin de ensiv si desc'is e1perientelor sale. =st el! se creeaz conditiile prin care clientul poate deveni mai obiectiv n aprecierea e1perientelor sale * distanta dintre eul ideal si cel real se micsoreaz. Eul ideal devine realizabil si! n consecint! autoperceptia se amelioreaz. Centrul de interes se modi ic din ce face consilierul n ce este acesta. 3mportant devine relatia de consiliere determinat de abilittile consilierului! te'nicile iind secundare! ca modalitti de e1presie si comunicare. Relatia de c"nsiliere este /ri+it& ca " relatie aici si acum. M"'entul actual este re/re3entati+ /entru *ntrea$a e+"lutie si ist"rie a clientului) =ceast abordare nlocuieste diagnosticul care se undamenteaz pe o atitudine normativ e1tern individului * clasarea acestuia ntr-o categorie. ;umai clientul si poate diagnostica di iculttile. Cun"asterea rati"nal& nu a(ut& clientul. de aceea de'ersul c"nsilierii se a6ea3& /e " cun"astere a%ecti+&) <rin cadrul c"nsilierii se "%er& clientului /"si#ilitatea de a tr&i relatia cu c"nsilierul si relatia /e care " are cu sine) #g.74

I0) 5in /ers/ecti+a %en"'en"l"$ic& s/eci%ic& lui !rederic; <erls : a. personalitatea individului este redus! de mediul socio-cultural! la elementele sale eseniale) #) /ers"nalitatea indi+idului este. la rBndul s&u. /arte din 'ediul s"ci"-cultural. *n a%ara c&ruia nu /"ate %i inteli$i#il2 c) indi+idul este un ansa'#lu al c&rui /&r,i nu ca/&t& c"eren,& decBt *n c"nte6tul /ers"nalit&,ii sale2 d) indi+idul are ca/acitatea de a %i c"n0tient de ansa'#lul sen3a,iil"r. re/re3ent&ril"r 0i a%ectel"r sale. *n %unc,ie de care /"ate %ace ale$eri. *0i /"ate c"nduce destinul2 %) indi+idul *0i ale$e r&s/unsul *n %a,a sti'ulil"r e6terni 0i interni ac,i"nea3& ?nu reac,i"nea3&@2 e) unicul ti'/ care /"ate %i e6/eri'entat este cel /re3ent) a) #AcAdAeA% b. cGdGe c. aGbGcGdGe d. aGbGc e. aGbGcGdG A:S: A Perspectiva gestaltist Curent terapeutic dezvoltat de Frederic' #erls 8care n iinteaz n = rica de /ud! n 15,D! 3nstitutul /ud = rican de #si'analiz9 urmreste asistenta clientului n scopul autointegrrii si al descoperirii modalittilor de crestere! dezvoltare si actualizare.
!riedric; <erls 8145,! Eerlin * 157C9

3ndividul uman este nteles ntr-o manier enomenologic( -indi+idul este un ansa'#lu ale c&rui /&rti nu ca/&t& c"erent& decBt *n c"nte6tul /ers"nalit&tii sale2 -/ers"nalitatea indi+idului este. la rBndul ei. /arte din 'ediul s"ci"-cultural. *n a%ara c&ruia nu /"ate %i inteli$i#il&2 -individul si alege rspunsul n ata stimulilor e1terni si interni * actioneaz 8nu re-actioneaz9) -indi+idul are ca/acitatea de a %i c"nstient de ansa'#lul sen3atiil"r. re/re3ent&ril"r si a%ectel"r sale. *n %unctie de care /"ate %ace ale$eri. *si /"ate c"nduce destinul2 -unicul ti'/ care /"ate %i e6/eri'entat este cel /re3ent) /copul esential al personalittii umane este autorealizarea! toate celelalte scopuri si nevoi sunt consecinte. :omentul autorealizrii este cel present si nu cel viitor( personalitatea real e1ist atunci c+nd e1perienta persoanei alctuieste un ntreg semni icativ * <estalt si e1ist o tranzitie cursiv ntre seturile de e1periente actuale si cele semni icative. /copul terapeutic const n cresterea capacittii de constientizare a sinelui. =bordarea gestaltist este centrat pe conceptul de acum( a deveni constient de ceea ce se nt+mpl acum si a lsa e1perienta s se des soare. #rocesul natural de autoreglare * permis prin trirea momentului * se opune manipulrii constrictive a mediului. #erspectiva gestaltist subliniaz valoarea abordrii aici-si-acum a consilierii. #g. 74-75

I1) Care dintre ur'&t"arele enun,uri sunt s/eci%ice +i3iunii $estaltiste a) an6ietatea este *n,eleas& ca decala( *ntre '"'entul actual ?aici@ 0i '"'entul trecut sau +iit"r2 #) indi+idul /&r&se0te securitatea '"'entului acum /entru a se /re"cu/a de '"'entul trecut sau +iit"r. resi',ite ca insecuri3ante2 c. recuperarea trecutului n prezent! prin intermediul imaginaiei! este imposibil) d) *nde/&rtarea de ti'/ul actual c"nsu'& ener$ia necesar& "/er&rii rea'ena(&ril"r necesare2 e) /rin /re3entarea trecutului. ca unic res/"nsa#il /entru /r"#le'ele actuale. clientul *0i der"$& res/"nsa#ilitatea %a,& de ti'/ul actual) a. cGaGd b. eGbGa c) aA#AdAe d. bGcGdGe e. aGcGd A:S: C An6ietatea este *nteleas& ca decala( e6istent *ntre '"'entul aici si '"'entul trecut sau ulteri"r. Indi+idul /&r&seste securitatea '"'entului acum /entru a se /re"cu/a de '"'entul trecut sau ulteri"r resi'tit ca insecuri3ant. Mentinerea de/arte de ti'/ul actual c"nsu'& ener$ia necesar& "/er&rii rea'ena(&ril"r necesare. <re3entarea trecutului ca unic res/"nsa#il /entru /r"#le'ele actuale re/re3int& " '"dalitate de a der"$a res/"nsa#ilitatea %at& de ti'/ul actual. =ducerea trecutului n prezent se ace prin intermediul imaginatiei! prin asocierea momentelor trecute cu cel prezent. Este necesar ree1perimentarea situatiilor 8nu doar la nivel cognitiv9 din trecut n care clientul nu a putut s si e1prime a ectele. :aturizarea este de init ca procesul prin care se trece de la alo-sustinere la auto-sustinere * este un proces niciodat complet ntruc+t va rm+ne ntotdeauna un rest de integrat. Consilierul va cuta s asiste clientul n procesul revenirii n prezent r a-i provoca dependent. Energia alocat sustinerii de roluri va i redirectionat spre integrarea e1perientei. #g.75

I2)An6ietatea e6isten,ial& este /r"dus& de: a) c"n0tiin,a c"ndi,iil"r e6isten,ei2 b. trecutul individului) c. grupul de apartenen) d) c"n0tiin,a li#ert&,ii 0i a necesit&,ii de a ale$e2 e) c"nsecin,ele deci3iei. ale ale$erii) a. aGbGdGe #) aAdAe c. aGcGe d. aGcGc e. aGd A:S: C Pe s%ecti"a e*istenialist 2eoriile e1istenialiste! care origineaz n curentul iloso ic! se centreaz pe condiia uman si constituie mai cur+nd o atitudine 8dec+t o te'nic9 prin care se urmreste nelegerea acesteia. 6n Psihologia e'istenialist! "ollo :aM 815>19 de ineste individul supus e1istenei prin urmtoarele caracteristici( %%%%%%%%%%%%. #g. 4C @ibertatea individului si capacitatea sa de decizie se a l n relatie cu nivelul su de constiint. 0estinul uman nu este conditionat de orte e1terioare! ci de ctre individ. C"nstiinta c"nditiil"r e6istentei! a li#ert&tii si a necesit&tii de a ale$e! a c"nsecintel"r deci3iei! produc an1ietatea e1istential. =n1ietatea este determinat si de constiinta limitelor! de perspectiva mortii. #erspectiva mortii subliniaz semni icatia momentului * e1ist un timp limitat de actualizare a potentialului. Culpa e1istential este rezultatul esurii n realizarea potentialului individual..... ................................................................................................................................................ #g.41 I1) C&rei /ers/ecti+e a/ar,ine enun,ul: ne+r"3a re/re3int& una din '"dalit&,ile /rin care indi+iul *0i /r"te(ea3& /r"/riul centru e6isten,ial)a. gestaltist) #) e6isten,ialist&2 c. tranzacional) d. psi'analitic) e. analitic. A:S: C Perspectiva e6isten,ialist& 2eoriile e1istenialiste! care origineaz n curentul iloso ic! se centreaz pe condiia uman si constituie mai cur+nd o atitudine 8dec+t o te'nic9 prin care se urmreste nelegerea acesteia. 6n Psihologia e'istenialist! "ollo :aM 815>19 de ineste individul supus e1istentei prin urmtoarele caracteristici( -individul uman este centrat pe sine. ;evroza reprezint una din modalittile prin care individul si protejeaz propriul centru e1istential) -individul are nevoie s si protejeze centrul e1istential) -indivizii au posibilitatea de a glisa ntre auto-centrare si alocentrare cu alti indivizi. 2recerea de la auto-centrare la alocentrare implic riscuri) -constiinta este posibil prin intermediul auto-centrrii. 3ndividul poate i subiectiv constient n situatiile de alo-centrare) -indivizii umani bene iciaz de o orm special de constiint * constiinta de sine. 3ndividul uman se caracterizeaz prin an1ietate * sentimentul unei orte a crei actiune poate conduce la distrugerea propriei iinte)

 - orta esential a individului este cutarea sensului. Fiecare iint are un sens speci ic si unic! realizabil numai de individ 8K. FranFl9. #g.4C-41 II) Care din ur'&t"arele caracteristici ale indi+idului a/ar,in /ers/ecti+ei ra,i"nal-e'"ti+e: a. individul este condamnat la libertatea de alegere) #) tul#ur&rile a%ecti+e sunt deter'inate de $Bndirea ira,i"nal&2 c) $Bndirea ira,i"nal& "ri$inea3& *n il"$is'ul *n+&,&rii ti'/urii2 d. g+ndirea iraional reprezint esena iinei umane) e) c"$ni,iile ne$ati+e 0i de%ensi+e tre#uie dec"nstruite /rin re"r$ani3area /erce/,iei 0i $Bndirii *n sensul de a de+eni l"$ic& 0i ra,i"nal& a) #AcAe b. bGcGdGe c. cGdGe d. aGdGe e. aGbGcGdGe. A:S: A

0bordarea rational-emotiv = ost dezvoltat de =lbert Ellis 8practician al psi'analizei9 prin decentrarea din palierul a ectiv si centrarea pe cognitie! judecat! decizie si analiz. 3ndividul g+ndeste! simte si actioneaz ntr-o manier simultan. Cele trei paliere( g+ndirea! simtirea si actiunea se conditioneaz reciproc. #entru a sc'imba cele trei paliere este su icient modi icarea unuia * prin interactiunea Al#ert Ellis 8151,-$CC79 si interdependenta lui si celelalte se vor modi ica. Caracteristici ale individului n perspectiv rational-emotiv( individul este at+t rational! c+t si irational. =tunci c+nd g+ndeste si se comport rational este e icient! ericit si competent) tul#ur&rile a%ecti+e sunt deter'inate de $Bndirea irati"nal&) $Bndirea irati"nal& "ri$inea3& *n il"$is'ul *n+&t&rii ti'/urii generat de procesul enculturatiei. 6n cadrul acestui process individul nvat s di erentieze ceea ce este bine de ceea ce este ru. Cele dou categorii a1iologice sunt nvtate prin asocierea cu a ecte pozitive si negative) cognitiile sunt posibile prin intermediul limbajului si al simbolului. Cognitiile dis unctionale persist at+t timp c+t persist tulburrile a ective. Comportamentul ilogic este mentinut prin verbalizarea intern de idei irationale) tulburrile a ective sunt rezultatul verbalizrii interne! care este produsul atitudinii at de evenimentele e1terne ncorporate n propozitii internalizate. ;u evenimentele n sine produc an1ietate! ci rspunsul individului at de eveniment) individul nu este o victim pasiv a conditionrilor. 3ndividul are resurse importante prin care si poate actualiza potentialul! ntelege limitrile! sc'imba atitudinile undamentale acceptate necritic n perioada timpurie) c"$nitiile ne$ati+e si de%ensi+e tre#uie dec"nstruite /rin re"r$ani3area /erce/tiei si $Bndirii *n sensul de a de+eni l"$ic& si rati"nal&) #g.4,-4.

I4) 9n +i3iune ra,i"nal-e'"ti+&. ur'&t"arele idei au un 'a("r caracter i a+ional: a) este esen,ial /entru "rice indi+id s& %ie iu#it 0i a/r"#at de %iecare /ers"an& se'ni%icati+& din antura(ul s&u2 #) este necesar ca %iecare indi+id s& %ie 'a6i'al c"'/etent. adec+at 0i s& se reali3e3e *n t"ate ariile /re"cu/&ril"r sale2 c) unii "a'eni sunt r&i. sla#i 0i in%a'i2 ace0ti "a'eni tre#uie #la'a,i 0i /ede/si,i2 d) este catastr"%al atunci cBnd lucrurile nu decur$ du/& cu' d"re0te indi+idul2 e) ne%ericirea este " c"nsecin,& a e+eni'entel"r care sca/& c"ntr"lul indi+idului2 . contractul social este o consecin a diviziunii muncii. a. aGcG b. aGbGd c. aGbGc d. aGbGdG e) aA#AcAdAe A:S: E 0bordarea raional-emotiv = ost dezvoltat de =lbert Ellis 8practician al psi'analizei9 prin decentrarea din palierul a ectiv si centrarea pe cogniie! judecat! decizie si analiz%%%%%%%%%%%%%%%%%%% #g. 4, Fiecare individ dispune de un set de idei irationale majore care l determin s ie de ensiv( este esential /entru "rice indi+id s& %ie iu#it si a/r"#at de %iecare /ers"an& se'ni%icati+& din antura(ul s&u) este necesar ca %iecare indi+id s& %ie 'a6i'al c"'/etent. adec+at si s& se reali3e3e *n t"ate ariile /re"cu/&ril"r sale2 unii "a'eni sunt r&i. sla#i si in%a'i2 acesti "a'eni tre#uie #la'ati si /ede/siti 8ideea contrazice aptul c nu e1ist un standard absolut al binelui si rului9) este catastr"%al atunci cBnd lucrurile nu decur$ du/& cu' d"reste indi+idul 8 rustrarea este normal! dar persistenta ntr-o stare subdepresiv este irational9) ne%ericirea este " c"nsecint& a e+eni'entel"r care sca/& c"ntr"lului indi+idului 8ne ericirea nu decurge din evenimente! ci din reactia individului at de acestea9) individul trebuie s se g+ndeasc n mod constant la posibilitatea de a i implicat ntr-o situatie periculoas 8a anticipa o anumit situatie nu sc'imb continutul acesteia) a anticipa o situatie cu risc nu nseamn a dezvolta un comportament adaptativ9) este mai usor s ugi de responsabilitate si di icultti dec+t s te implici! s te con runti cu acestea 8evitarea di iculttilor va antrena comportamente de ensive si costuri psi'ice importante9) indivizii au nevoie s depind de ceilalti si s ie condusi de cineva cu autoritate! mai puternic 8dependenta este normal dac nu este ma1imalizat p+n la a conduce spre pierderea individualittii9) evenimentele din trecut determin comportamentul prezent si nu pot i sc'imbate 8ideea irational care constituie undamental rezistentei la sc'imbare9) individul trebuie s se preocupe si s ie implicat n problemele celorlalti 8 iecare individ are competent n propriile probleme9) e1ist ntotdeauna un rspuns precis si corect la orice problem si este catastro al s nu l gsesti 8ideea este irational pentru c nu e1ist solutie per ect pentru o problem9. #g.4.-4D

I7) O#iecti+ele c"nsilierii. din /ers/ecti+& ra,i"nal-e'"ti+&. sunt: a. retrirea i rememorarea situaiilor traumatice timpurii) b. acilitarea descrcrii a ective) c) identi%icarea c"$ni,iil"r il"$ice2 d) sus,inerea clientului *n a ne$"cia 0i sc;i'#a c"$ni,iile il"$ice2 e) discutarea. dinc"l" de ideile ira,i"nale ale clientului. a %il"s"%iei sale de +ia,&) a. aGcGe b. bGcGd c. aGbGd d) cAdAe e. aGbGcGd A:S: 5 0bordarea raional-emotiv = ost dezvoltat de =lbert Ellis 8practician al psi'analizei9 prin decentrarea din palierul a ectiv si centrarea pe cogniie! judecat! decizie si analiz%%%%%%%%%%%%%%%%%%% #g. 4, &biectivele consilierii din perspectiv rational-emotiv constau n( 1) identi%icarea c"$nitiil"r il"$ice2 $. indicarea relatiei pe care o au cu tulburrile comportamentale si a ective) 1) sustinerea clientului *n a ne$"cia si sc;i'#a c"$nitiile il"$ice2 I) discutarea. dinc"l" de ideile irati"nale ale clientului. a %il"s"%iei sale de +iat& . #g.4>

.7. <entru a "#,ine sc;i'#area. c"nsilierul ra,i"nal-e'"ti+ tre#uie s&: a) a(ute clientul s& $Bndeasc&2 #) c"n%runte clientul direct cu /r"#le'e sale2 c. ie non-directiv) d) %ac& a/el la ca/acitatea ra,i"nal& a clientului 0i nu la a%ectele sale2 e) %"l"seasc& u'"rul 0i situa,iile /eni#ile /entru a c"n%runta clientul cu c"$ni,iile ira,i"nale) a) aA#AdAe b. bGcGdGe c. cGdGe d. dGe e. aGbGe A:S: A 0bordarea raional-emotiv = ost dezvoltat de =lbert Ellis 8practician al psi'analizei9 prin decentrarea din palierul a ectiv si centrarea pe cogniie! judecat! decizie si analiz%%%%%%%%%%%%%%%%%%% #g. 4, 6n vederea obtinerii sc'imbrii consilierul trebuie s( ie activ-directiv discut+nd si e1plic+nd) c"n%runte clientul direct cu /r"#le'ele sale2 a(ute clientul s& $Bndeasc&2 %ac& a/el la ca/acitatea rati"nal& a clientului si nu la a%ectele sale2 %"l"seasc& u'"rul si situatiile /eni#ile /entru a c"n%runta clientul cu c"$nitiile irati"nale) Pna din te'nicile speci ice este tema pentru acas( clientului i se dau sarcini speci ice prin care s ncerce comportamente si situatii de care se teme! s si asume riscuri! s esueze n mod voluntar. =ceast abordare subliniaz relatia dintre cognitie si a ect. @imita sa esential const n directivitatea consilierului * este posibil trans erul de valori dinspre consilier spre client. #g.4>

IJ)C"nsilierea de "rientare c"'/"rta'ental& se centrea3& /e: a. analiza istoriei iecrui comportament) #) c"'/"rta'ente s/eci%ice2 c. analiza trans erului n raport cu obiectivele comportamentale) d) sta#lirea de sc"/uri tera/eutice /recise "#ser+a#ile 0i '&sura#ile) a) #Ad b. aGc c. aGb A:S: A Consilierea comportamental 6n ciuda includerii treptat mai pregnante a elementului cognitiv nmaniera de intervenie! abordrile comportamentale continu s prezinte interes pentru domeniul consilierii............................... #g 4> #entru consilierul comportamentalist clientul este un produs al e1perientei sale. Comportamentele nonadaptative sunt comportamente nvtate. Comportamentul nu poate i apreciat dup un nivel generic de adaptare! ci dup modalitatea n care individul resimte situatia. &rice comportament care conduce spre rezultate plcute sau le reduce pe cele neplcute va i repetat. #aradigma stimul-rspuns este esential pentru comportamentalisti( orice reactie comportamental este predictibil dac este cunoscut stimulul si istoria e1perientei si ntririlor comportamentale. Consilierea de orientare comportamental se centreaz pe un c"'/"rta'ent s/eci%ic si nu pe trirea acestuia! prin sta#ilirea de sc"/uri tera/eutice /recise "#ser+a#ile si '&sura#ile) Consilierii comportamentalisti sunt mult mai putin preocupati de procesul consilierii. 3nteresul se centreaz pe scopurile consilierii! alese de client sub asistenta consilierului. 0up stabilirea scopurilor se trece la crearea de noi conditii pentru nvtare. /c'imbarea comportamentului se ace prin sustinerea clientului n stingerea comportamentele neadecvate si ntrirea celor dezirabile. =ceasta se realizeaz prin( -identi icarea comportamentului care trebuie sc'imbat si operationalizarea acestuia) -construirea undamentului noului comportament) -organizarea situatiei n care noul comportament s ie testat) -identi icarea actorilor si evenimentelor care pot ntri comportamentul dezirabil) -ntrirea comportamentului dezirabil prin apro1imri successive ale acestuia) -evaluarea e ectelor procedurii. #g.47

I9) 5in /ers/ecti+& tra3ac,i"nal&. /rin inter'ediul Eului adult clientul: a) *n,ele$e. *n+a,&. c"'unic&2 b. normeaz i dezvluie) c) e+aluea3&. c"'/ar&. anali3ea3&2 d. este egocentric! manipuleaz. a. bGc #) aAc c. aGd A:S: C #erspectiva tranzactional 0ezvoltat de Eric Eerne 8analiz personal cu #aul Federn9! se centreaz pe interactiunea dintre indivizi ca generatoare de simptom si di icultti. Eerne propune o teorie a personalittii care are drept principali actori trei stri ale Eului( Eul parental 8e1teropsMc'e9 * este structurat pe valori! pe comandament si comportamente ale persoanelor semni icative internalizate. Eul parental limitativ! critic! este centrat pe reguli interdictive. 0e aceea poate i asociat cu imperativul trebuie. Eul parental protectiv se re er la ansamblul a ectiv si comportamental centrat pe relatia protectiv asa cum este trit de printe n raport cu copilul. Clientul este dominat de Eul parental atunci c+nd are tendinta s( -dea ordine! s impun! s oloseasc un comportament autoritar) -judece! s amenine! s blameze) -emit reguli univoce) -8supra9protejeze) -consoleze)

Eul adult 8neopsMc'e9 * este centrat pe a ace si nu pe a tri! pe estimarea probabilitRii si pe procesul decizional prin testarea realittii. #oate i asociat cu ntrebrile de tipul cine, ce, cum si c nd. #rin intermediul Eului adult( -*ntele$e2 K*n+at&2 Kc"'unic&2 Ke+aluea3&2 Kc"'/ar&2 Kanali3ea3&) -decide) -rezolv) negociaz. :ediaz si regleaz relatia dintre Eul parental si Eul copil. #g.45

40) 5in /ers/ecti+& tra3ac,i"nal&. /rin inter'ediul Eului c"/il clientul: a) se #ucur& 0i rBde. se *ntristea3& 0i /lBn$e2 b. lanseaz judecai de valoare) c) are %ante3ii 0i /re%erin,e. este nelini0tit2 d) se *n%urie. nu se c"ntr"lea3&2 e. decide! rezolv! negociaz. a. bGc b. aGbGc c) aAcAd d. aGc A:S: C #erspectiva tranzactional 0ezvoltat de Eric Eerne 8analiz personal cu #aul Federn9! se centreaz pe interactiunea dintre indivizi ca generatoare de simptom si di icultti. Eerne propune o teorie a personalittii care are drept principali actori trei stri ale Eului( ..............................................................................#g. 44 ......................................................................... Eul copil 8arc'eopsMc'e9 * nu se re er la partea in antil din iecare individ! ci la partea copilroas! antrenat n joc si bucurie. /egmentul de tip copil din eu are urmtoarele orme( Eul copil natural 8care se des soar ntr-o total libertate * contine impulsul natural spre dragoste! a ectiune! creativitate! agresiune! spontaneitate si rebeliune9! Eul copil adaptat 8care a descoperit modalittile de e1presie nereprimate de Eul printe * consecinta const n aparitia de triri precum vinovtia! m+nia! rustrarea9 si Eul copil rebel 8care se opune conditionrilor parentale9. #entru Eul copil lumea se construieste con orm lui doresc, +mi place. #rin Eul copil clientul( -se #ucur& si rBde2 Kse *ntristea3& si /lBn$e2 -are %ante3ii si /re%erinte2 Keste nelinistit2 Kse *n%urie2 Knu se c"ntr"lea3&2 -este egocentric) manipuleaz. #g.45-5C

<aul !edern 81471 * 15DC9 Eric Cerne 8151C * 157C9

41) C"nsilierea ;"listic& se re%er& la: a. alegerea i olosirea unui unic palier teoretico-aplicativ n abordarea clientului) #) ansa'#lul de '"dalit&,i de /re+enire a stresului2 c) *ncura(area #unei %"r'e %i3ice2 d) educa,ie *n d"'eniul nutri,iei2 e) de3+"ltarea +ie,ii s/irituale) a. aGbGcGdGe b. aGbGcGd c) #AcAdAe d. aGcGd e. bGcGd A:S: C Consilierea 'olistic sustine drepturile egale ale celor dou paliere! rational si irational! n recuperarea iintei umane n ntregul su! la inter erenta dintre soma si ps1che. Concepte repre$entative peratologie( stiinta care are ca obiect de studiu limita) consiliere holistic( abordare teoretic si practic ce vizeaz restituirea iintei umane! a clientului! n ntregul su care se construieste prin dialectica irational-rational. #g.5, %%%%%%%%%. Consilierea 'olistic reprezint o abordare multidimensional si prin aptul c( se centreaz pe actorul preventiv n sensul atingerii si mentinerii strii de sntate izic si psi'ic pentru trirea deplin a vietii) utilizeaz majoritatea perspectivelor prezente n consiliere. Consilierea 'olistic se oloseste de '"dalit&ti de /re+enire a stresului! de *ncura(are a #unei %"r'e %i3ice. de educatie *n d"'eniul nutritiei! de de3+"ltare a +ietii s/irituale. Este vorba de identi icarea unui stil de viat care s satis ac individul din di erite puncte de vedere. &biectul consilierii este personalitatea total a clientului! care integreaz dimensiunea corporal si cea psi'ic ntr-un stil de viat adaptat at+t mediului izic! c+t si mediului socio-cultural. &biectivul principal al perspectivei 'olistice rm+ne ns abordarea clientului printr-un judicious balans ntre irational si rational! ntre a ect si cognitie. #g.1C$

42) <rinci/alele calit&,i ale c"nsilierului sunt: -----------a) ri$"are. ca/acitate c"$niti+& re3"luti+&2 #) ca/acitate de *nc;idere *n sine. a/arare la trau'a2 c) ca/acitatea de a acce/ta2 d. fle'ibilitate2 e. sinceritate. Eu cred ca 0 este correct,dar3.444444 a) cAdAe -----------b. dGe c. aGbGcGd d) aA#Ac e. aGbGe A:S: 5 A:S: A - ?5 - a fost "alidat in ,--./,--01am 2asit in a 3i"a& 444444444 ;u s-au putut izola ntr-o manier precis calittile personale ale consilierului! ntruc+t nu s-a putut preciza o metodologie universal acceptat a demersului de consiliere. Cea mai bun apro1imare are n vedere urmtoarele calitti( -ca/acitatea de a acce/ta2 -desc'idere) -cldur) - le1ibilitate) -sinceritate.
=sociatia ;ational de <'idare Kocational 8;ational Kocational <uidance =ssociation9 a indicat! n 15.5! urmtoarele calitti necesare consilierului(

-interes pentru oameni) -rbdare) -empatie) -obiectivitate) -capacitatea de a inspira ncredere si respect) -stabilitate a ectiv.

Consilierul trebuie s se gseasc ntr-un bun raport cu sine! cu viata sa a ectiv si e1perientele sale emotionale. 6n 15>.! =sociatia pentru Formarea si /upervizarea Consilierilor 82'e =ssociation or Counselor Education and /upervision9 s-a re erit la urmtoarele sase calitti necesare(

-capacitatea de a acorda ncredere iecrui individ) -respectarea valorilor individuale) -interes pentru lume) -desc'idere) -ntelegere de sine) -dedicare pro esional.

0incolo de di eritele calitti ale consilierului si de te'nicile detinute! elementul esential al demersului consilierii este personalitatea consilierului nteleas ca instrument care permite dezvoltarea personalittii clientului. E icienta procesului este sustinut totodat n mod special de atitudinea consilierului at de client. /uccesul este obtinut n msura n care( -clientul este perceput ca independent! capabil de reusit si de a-si orienta viata) -consilierul se percepe pe sine ca non-dominant si altruist. #ersonalitatea consilierului este unul dintre elementele de cadru esentiale ntruc+t se constituie ntr-un model pentru client. :esajul de ond pe care l emite personalitatea consilierului se re er la c'iar problematica constituit n obiect al consilierii( consilierul a reusit s si negocieze di eritele probleme personale. 6ntruc+t a putut s si orienteze viata spre sensul unei e1istente e iciente! poate s se indice ca g'id pentru client. 6n acest plan reiese! din nou! importanta actorului a ectiv si a raportului cu cel rational. Capacitatea consilierului

de a i putut depsi problemele speci ice e1istentei sale presupune un bun indice de le1ibilitate at+t la nivel a ectiv 8irational9! c+t si rational. #g.1C7-1C4

41) E%icien,a c"nsilierului se a%l& *n ra/"rt direct cu /ers"nalitatea sa 0i este indicat& de: a) ca/acitatea de a acce/ta /r"/riile e6/erien,e2 b. g+ndire i atitudine negativ-neutr a de lume) c. an1ietate e1istenial! raportarea la trauma mortii) d) ca/acitatea de an$a(are *n rela,ie2 e) ca/acitatea de a se l&sa /erce/u,i de ceilal,i a0a cu' sunt) a. aGbGd #) aAdAe c. aGbGc d. bGcGdGe A:S: C Personalitatea consilierului E icienta consilierului se distribuie n unctie de urmtoarele dimensiuni( -structura si dinamica personalittii) -modalitate de raportare la corpusul teoretico-te'nic. E icienta consilierului este rezultatul( le1ibilittii consilierului n abordarea problematicii clientului) capacittii de implicare non-de ensiv n relatie) capacittii consilierului de a realiza o sintez teoretico-te'nic adecvat. /ub acest aspect trebuie s avem n vedere ponderea pe care o are domeniul teoretico-te'nic n care este ormat consilierul. 6n situatia n care consilierul a ost bene iciarul unei ormri riguroase ntr-unul din domeniile psi'oterapiei! va utiliza cu precdere instrumentele dob+ndite cu aceast ocazie. 3nstrumentarul de care dispune n urma propriei ormri va i considerat ca ma1imal e icient! cu adaptrile necesare pentru a i util n domeniul consilierii! iar consilierul va olosi doar ntr-o manier aditional alte domenii teoretico-te'nice. E icienta nu trebuie nteleas ca o miscare oscilatorie ntre teorii si te'nici. "ecomandarea 'olismului se re er n special la le1ibilitatea non-de ensiv a consilierului care nu creeaz dintr-o teorie sau te'nic o redut n care se simte securizat n ata di eritelor tipuri de interactiune cu clientul. Consilierul e icient este cel desc'is! rela1at si apt spre a g+ndi si actiona te'nic con orm celei mai bune solutii. #g.1C.-1CD

4I) <entru c& re/resia a6i"l"$ic& a c"nsilierului *n ra/"rt cu clientul s&u este i'/"si#il&. in%luen,a /r"dus& de c"nsilier /rin e6/resia /r"/riil"r +al"ri: a. trebuie s ie deliberat) #) tre#uie s& %ie c"n0tienti3at&2 c) nu tre#uie s& %ie deli#erat&) d. nu trebuie contientizat. a. aGd #) #Ac c. aGc d. bGd A:S: C #ozitiile consilierului n raport cu sistemul a1iologic se distribuie pe a1a represiv-e1presiv( 1. "epresie a1iologic pentru a nu periclita capacitatea auto-evaluativ a clientului( consilierul este neutru a1iologic! nu impune nici o valoare. 6n consecint! vor i avute n vedere e1clusiv valorile clientului! n timp ce consilierul nu si va revela pozitia n nici o situatie. 6n procesul consilierii clientul trece de la o evaluare e1terioar a situatiei! operat de ceilalti! la una interioar! la autoevaluarea situatiei. 0e aceea! orice valoare impus de consilier poate marca negativ procesul auto-evaluativ. $. E1presie a1iologic n vederea contracarrii deviatiilor clientului( consilierul si indic e1plicit valorile. ;eutralitatea a1iologic este nteleas! n aceast situatie! ca o de ectuoas sustinere a clientului n orice el de ntreprindere! c'iar n cele a late la limita legalittii. 6n consecint! clientul poate ntelege aptul c este sustinut de consilier n orice tip de comportament! implicit si n cele socialmente inacceptabile. ,. "epresia a1iologic este imposibil! iar e1presia tre#uie c"nstienti3at&( sc'imbul de valori ntre consilier si client este implicit si antrenat de continutul demersului consilierii! de necesitatea producerii unei sc'imbri! inclusiv la nivel a1iologic. Clientul va i sustinut n c"nstienti3area valorilor sale! cu msura n care consilierul a reusit s intre n raport cu sistemul su a1iologic. 3mportant este nu sistemul a1iologic n sine! ci raportul individului cu acesta. 0ac valorile sunt c"nstienti3ate! clientul! c+t si consilierul! sunt liberi s re uze sau s accepte orice perspectiv asupra vietii. .. "epresia a1iologic este imposibil! dar in luenta produs prin e1presie nu tre#uie s& %ie deli#erat&( dincolo de continutul demersului consilierii! valorile consilierului sunt e1primate la nivel de cadru n etica pro esional! n scopurile si metodele procesului. 6n consecint! neutralitatea a1iologic este imposibil! iar sistemul de valori al clientului va i in luentat si modi icat n raport cu cel al consilierului. 3n luenta nu va i sustinut de consilier ntr-o manier deliberat! ci se va produce implicit. #rincipala valoare necesar consilierului este libertatea! valoare care permite alegeri creative si responsabile. #g.111-11$

44) Recun"a0terea de'nit&,ii 0i a +al"rii /ers"nale a clientului se %unda'entea3& /e /erce/erea( a) atitudinil"r sale ?c"nc"rdante sau disc"rdante cu cele ale c"nsilierului@2 #) calit&,il"r sale. tr&iril"r ada/tati+e2 c. capacitHii de a respecta cadrul consilierii) d) de%ectel"r sale2 e. statutului su inanciar) %) tr&ril"r de%ensi+e ?n"n-ada/tati+e@) a. aGdGeG b. aGbGcGd c. aGbGcGdGeG d) aA#AdA% e. cGdGeG A:S: 5 #rincipala valoare necesar consilierului este libertatea! valoare care permite alegeri creative si responsabile. =cceptarea clientului reprezint premisa oricrui demers de sc'imbare! dezvoltare si optimizare. Capacitatea de acceptare a clientului! element esential al demersului consilierii! se ntemeiaz pe un just raport al consilierului cu sistemul su a1iologic. Consilierul respect valoarea individual a clientului r a-l conditiona si aduce la un alt sistem de valori( A6ti recunosc valoarea dac ...B. Clientul nu se va simti acceptat n situatia n care consilierul se raporteaz de ensiv la acesta prin ignorarea! izolarea sau tolerarea anumitor aspecte di icil de aprobat de consilier. Capacitatea de acceptare a clientului este o consecint a perceperii si reprezentrii clientului ca individ uman valoros si pozitiv n esenta sa! care are capacitatea de a alege! decide si conduce viata n mod voluntar. Clientul este acceptat pentru ceea ce reprezint n sine( un individ unic prin maniera n care g+ndeste si trieste lumea. 6n consecint! recunoasterea! demnitatea si valoarea personal a clientului se undamenteaz pe perceperea personalittii acestuia n ntregul su cu( calittile si de%ectele sale2 atitudinile sale c"nc"rdante sau disc"rdante cu cele ale c"nsilierului2 tr&irile sale ada/tati+e sau de%ensi+e) #g.11$-11,

47) Te"riile care %unda'entea3& c"nsilierea /re3int& ele'ente c"'une /recu': a. postularea condiionrii comportamentale) #) /"si#ilitatea de a sus,ine sc;i'#area2 c) necesitatea re3"l+&rii c"n%lictel"r a/&rute *n trecut2 d. rolul 8contra9trans erului n relaie) e) i'/"rtan,a '"dalit&,ii de ra/"rtare la +iit"r) a. aGcGd b. bGcGd c. aGbGcGd d. bGcGdG e) #AcAe A:S: E 0i eritele teorii despre psi'ism se situeaz at+t n zona logicii notionale! c+t si a celei speculative! ntruc+t ncearc s apro1imeze at+t esenta obiectelor! c+t si procesualitatea acestora. Ceea ce ne intereseaz ns sunt consecintele siturii teoriilor pe care se undamenteaz domeniul consilierii n spet n zona logicii speculative. 2eoriile undament ale consilierii sunt teorii n care subiectul cunoasterii este si obiect al cunoasterii. =numite teorii 8spre e1emplu cea psi'analitic9! transcend timpul si spatiul ntruc+t ncearc s o ere un model al categoriei de spatiu-timp. #si'analiza! pentru a continua unul dintre e1emplele posibile! indic aptul c spatiul si timpul e1ist la nivelul proceselor secundare ale Eului! care este responsabil si cu testarea realittii! n timp ce procesele primare ale /e-ului transcend timpul! spatiul! n genere principiile notionale. Consecinta de interes a siturii teoriilor undament ale consilierii n zona logicii speculative pune problema modalittii n care consilierul ader la sau respinge modelul teoretic. /i aceasta! cu at+t mai mult! cu c+t trebuie avut mereu n vedere limita oricrei teorii. "elatia de incertitudine postulat de Nerner Seisenberg n micro izic este ilustrativ n acest sens( a cunoaste mai adecvat caracteristicile unui anumit obiect nseamn a determina imprecis caracteristicile unui alt obiect din c+mpul cunoasterii. 2eoria urnizeaz date si apro1imeaz prin generalizare! aciliteaz ntelegerea enomenelor comple1e! prezice acolo unde limitele psi'ice 8a ective si cognitive9 ale cercettorului 8consilierului9 intervin. 2eoria si modelul teoretic reprezint un tip de abordare sistematic a problemei. 2eoria propune principii! discurs metaclinic. /altul din palierul speculativ al teoriei n cel al strii de apt! al obiectului * n spet al clientului * este abrupt. "ealitatea clientului este recvent di icil de nteles. Consilierul AconstruiesteB personalitatea clientului din sursele de in ormatie di erite o erite de acesta. Este vorba despre in ormatii actuale! e1plicite si de in ormatii de pro unzime care sunt receptate pe canale implicite care nu mai tin de capacittile rationale. C+nd e1perienta realittii nu ace inteligibil un subiect! consilierul recurge la teorie n scopul de sprijin nomotetic! categorial. E ectele acestui recurs sunt evidente( palierul nomotetic! categoria este repulsiv speci icului! individualului! individului. 6n arborele neoplatonicianului #orp'Mrios Asu letul individualB! individul! se a l la e1trema Asu letului universalB! a categoriei. #g.11D %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 6n demersul de sintez a teoriilor este usor de operat cu similitudini. 0incolo de di erentele speci ice! teoriile care undamenteaz consilierea prezint elemente comune precum( /"si#ilitatea de a sustine sc;i'#area2 necesitatea re3"l+&rii c"n%lictel"r a/&rute *n trecut2 i'/"rtanta '"dalit&tii de ra/"rtare la +iit"r)LL%%%%%%%%% pg.11>

4F) 9n care dintre 3"nele indicate de /r"6e'ic& se rec"'and& situarea c"nsilierului %a,& de clientul s&u a. zona intim) b. zona personal) c) 3"na s"cial&2 d. zona public) e. zona etnicH. A:S: C 6n alegerea si organizarea spatiului se va tine cont! de asemenea! de datele o erite de pro1emic. 6n spatiul nostru cultural se remarc urmtoarele $one ale relatiei( zona intim * ntre 1D si .D de cm. Este zona revendicat personal n care subiectul permite e1clusiv accesul persoanelor semni icative ale istoriei sale) zona personal * ntre .D cm si 1!$ m. Este zona rezervat persoanelor apropiate care este desc'is si situatiilor sociale cu caracter ceremonial) 3"na s"cial& * 1!$ m si ,!> m. Este distanta de sigurant pstrat n relatie cu persoanele necunoscute care induc un anumit nivel de angoas) zona public - mai mult de ,!> m. Este spatiul necesar subiectului pentru a intra n relatie cu grupurile de indivizi. #g.1$, 4J)Care sunt '"dalit&,ile /rin care clientul /"ate *ncerca s& %"r,e3e cadrul te'/"ral. durata 0edin,el"r a) intrarea *n /r"#le'atica real& s/re %inalul 0edin,ei2 b. depresie i manie) c) *ntBr3iere2 d. intelect liminar) e) c"'/actarea discursului s/re %inalul 0edin,ei /entru a %i di%icil de *ntreru/t) a) aAcAe b. aGbGc c. aGdGe d. aGbGcGdGe e. bGcGdGe A:S: A Cadrul fi$ic temporal Factorul timp este un element de cadru variabil n raport cu ansamblul teoretico-te'nic sintetizat de consilier. Clientul poate ncerca ortarea duratei sedintelor prin( *ntBr3iere2 intrarea *n /r"#le'atica real& s/re %inalul sedintei2 c"'/actarea discursului s/re %inalul sedintei /entru a %i di%icil de *ntreru/t) Este important respectarea oricrui element de cadru stabilit de comun acord cu clientul. 6n consecint! durata va i respectat prin( anuntarea timpului rmas( Amai sunt 1C minute! ce anume doriti s mai discutm ?B. ntreruperea clientului( Abine! continum data viitoareB. Functia elementelor de cadru este de a acilita comunicare si atingerea obiectivelor! orice e1agerare av+nd un e ect contrar. 6n consecint! nu este indicat normarea rigid a timpului prin consultarea recvent a ceasului. 6n acest caz! e1cesul de rigoare va avea caracter de ensiv. 6n inalul sedintei! consilierul poate rezuma sedinta si invita clientul s revin sumativ asupra principalelor teme! a ecte si comportamente discutate. Formulele de nc'eiere trebuie s aib un caracter neutru( - AEine! ne oprim aiciB.

- AContinum data viitoareB. #g.1$. 49) Alian,a de inter+en,ie. ele'ent necesar /r"$resului 0i succesului c"nsilierii. este deter'inat& de: a) /ers"nalitatea c"nsilierului2 b. puterea inanciar a consilierului) c) '"dul *n care c"nsilierul este /erce/ut de client2 d) ni+elul de *ncredere ac"rdat c"nsilierului2 e. puterea inanaciarH a clinetului. a. aGbG b. aGcGe c) aAcAd 4444 variante de raspunsuri identice d) aAcAd A:S: 5 Cadrul aliantei de interventie Elementul esential de cadru al consilierii este personalitatea consilierului si modalitatea n care acesta poate construi relatia cu clientul. "elatia de cadru se constituie ntr-un tip de AaliantB ntre client si consilier orientat de obiectivele comune. =lianta de interventie! element necesar progresului si succesului consilierii! este determinat de /ers"nalitatea c"nsilierului! de '"dul *n care c"nsilierul este /erce/ut de client. de ni+elul de *ncredere ac"rdat. Clientul introduce n relatie modalittile sale de raportare la alter! la autoritate. =cest lucru va regla nivelul de ncredere acordat consilierului! acceptarea acestuia de ctre client ca agent al sc'imbrii! msura n care se simte securizat n cadru. "elatia de consiliere este rezultatul interactiunii comple1e dintre( perspectiva consilierului asupra clientului e1primat de sintagma( AEu sunt aici pentru a te sustine n ...B) perspectiva clientului asupra sa( AEu nu pot s ...B) perspectiva clientului asupra consilierului( AEl este aici pentru a m ajuta. #oate oare s o ac...?B) perspectiva consilierului asupra sa( AEu resimt a de client .... #ot s l conin ?B. pg.1$.-1$D

70)Care sunt as/ectele /ers"nalit&,ii c"nsilierului +i3ate de client *n /ri'a *ntBlnire a) $radul de acce/tan,&2 #) ca/acitatea de a i'/une li'ite2 c. capacitatea de a ocoli momentele tririle di icile) d. cultura sa speci ic) e) interesul /ers"nal 0i 'aterial) a) aA#Ae b. aGbGc c. dGe d. cGdGe e. aGd A:S: A Clientul va e1perimenta si testa raportul su cu consilierul n prima nt+lnire! prin comportamente implicite care vizeaz( - $radul de acce/tant& al c"nsilierului . 0ubiul clientului privind oportunitatea de a ace con idente consilierului indic nevoia de a testa nivelul de acceptant al consilierului * ntrebarea A: poate oare accepta asa cum sunt! cu aspecte pe care eu nsumi mi le pun sub semnul ntrebrii ?B) - ca/acitatea de a i'/une li'ite. Capacitatea consilierului de a impune si conserva limite si reguli este probat de client prin solicitarea de avoruri. @imita si regula este constructiv c+t timp nu are caracter de ensiv si este olosit ntr-o manier in le1ibil. 3mpunerea si acceptarea de reguli este un e1ercitiu al relatiei de consiliere cu e ecte intrinseci de optimizare. Cererea de nt+lniri n a ara cadrului! cererea de nt+lniri neprogramate sau a permisiunii de absent neanuntate sunt modalitti prin care clientul si e1prim prostul raport cu autoritatea si nevoia de a domina cadrul. #rin reactia de Aaducere n cadruB consilierul si indic! la r+ndul su! raportul personal cu autoritatea si cu clientul a lat n raport concurential. "eactia optim a consilierului n acest caz const n transmiterea mesajului de acceptare a nevoii de dominare a clientului si interpretarea acesteia n conte1tul cadrului) - interesul /ers"nal al c"nsilierului. Este vorba despre interesul pro esional! dar n special cel personal. Clientul va testa modalitatea n care este perceput de consilier. ;evoia de a iesi din cadru prin cererea de interes si a ectiune personal! de a i un client privilegiat! se poate constitui ntr-o barier n comunicare si trebuie interpretat) - interesul 'aterial al consilierului. &norariul are o unctie important n sustinerea aliantei de interventie. /tabilirea tari ului este un indicator speci ic al imaginii pro esionale si generic al imaginii de sine a consilierului. #entru consilier este important re lectia asupra motivelor prin care si stabileste cuantumul onorariului. Cuantumul onorariului este rezultatul unei ecuatii comple1e care are ca actori( momentul n care se a l consilierul din punct de vedere al evolutiei sale pro esionale! costurile necesare ntretinerii cadrului izic al consilierii! modele preluate de consilier prin ormarea sa pro esional! gradul de solicitare al consilierului. #lata sedintelor se va ace cu regularitate si n mod direct! la inalul sedintelor) #g.1$D-1$7

71) <rinci/iul de"nt"l"$ic al rele+an,ei /"stulea3&: a) interdic,ia de a s"licita clientului detalii din +ia,a sa irele+ante /entru /r"#le'a *n discu,ie2 b. necesitatea de a solicita clientului detalii despre tere persoane) c. interdicia de a prelungi edinele dincolo de timpul stabilit. A:S: A (elevanta. A nu s"licita clientului detalii irele+ante . #rincipiul urmreste reglementarea accesului la zonele personale ale vietii clientului n scopul de a se evita atitudinile de tip pervers. Consilierul va solicita in ormatii n ordinea atingerii obiectivelor stabilite si nu pentru grati icarea unor trebuinte personale. 2rasarea universal a limitei dintre obiectivitatea pro esional si curiozitatea personal 8de tip pervers9 este di icil. 0e aceea! unica msur a principiului relevantei rm+ne personalitatea consilierului. #g.1$4

72) 9n care din ur'&t"arele situa,ii /rici/iul c"n%iden,ialit&,ii este in+alidat a) dac& a/licarea /rinci/iului sus,ine e6/licit sau i'/licit *nc&lcarea dre/turil"r "ric&rei /ers"ane i'/licate direct sau indirect2 #) dac& in%"r'a,ia este de(a /u#lic&2 c) dac& clientul este de ac"rd cu /u#licarea in%"r'a,iil"r2 d. n situaia n care clientul se a l n cercul de prieteni al consilierului. a. bGcGd #) aA#Ac c. aGcGd d. aGbGcGd A:S: C "ezumativ! principiul con identialittii este invalidat de urmtoarele situatii( in%"r'atia este de(a /u#lic&2 clientul este de ac"rd cu /u#licarea in%"r'atiil"r2 a/licarea /rinci/iului sustine e6/licit sau i'/licit *nc&lcarea dre/turil"r "ric&rei /ers"ane i'/licate direct sau indirect) #g.1$4

71) Care sunt caracteristicile Dc"nsilierului at"t/uternicE du/& cu' /"atre %i i'a$inat de clientul a) a+ansea3& s"lu,iile necesare2 #) ia. *n nu'ele s&u. deci3iile care se +"r i'/une /e /arcursul /r"cesului2 c. ascult i susine discursul clientului) d) indicM rela,iile *n care s& se i'/lice) a. aGcGd b. aGbGc c) aA#Ad A:S: C =numite e1pectatii pot in luenta negativ des surarea procesului de consiliere. Pna dintre acestea const n idealizarea consilierului( clientul con er antasmatic consilierului statutul de vizionar atotputernic. Consilierul atotputernic va avea! n imaginarul clientului! urmtorul comportament( i va ace AcadouriB pe parcursul sedintelor) +a lua. *n nu'ele s&u. deci3iile care se +"r i'/une /e /arcursul /r"cesului) +a a+ansa s"lutiile necesare) *i +a indica relatiile *n care s& se i'/lice2 i va garanta reusita ntr-o situatie concurential) i va garanta solutionarea unei mprejurri de viat ne aste 8 antasm comun n situatia n care clientul apeleaz la consilier n situatia de criz9) i va garanta reusita oricrei sc'imbri produse n viata pro esional. #g.1,$-1,,

7I) Care este +"lu'ul rec"'andat al $ru/ului de c"nsilierea. ntre , i D membrii) #) *ntre 4 0i 10 'e'#rii2 c. ntre 1C i 1D membrii. A:S: C Consilierea de grup 0esi consilierea de grup este un concept relativ rsp+ndit! nu s-a ajuns la un consens teoretic asupra acestei te'nici. <rupul se constituie ncep+nd cu trei membri care se in luenteaz reciproc si sunt in luentati la r+ndul lor de mediu. 6n consecint! n orice grup e1ist in luente reciproce! ns speci icul grupului de consiliere const n aptul c e ortul de a in luenta trirea! g+ndirea si comportamentul este deliberat. =st el! n consilierea de grup! interactiunea dintre indivizi este olosit n scopul de a acilita ntelegerea de sine si sc'imbarea comportamental. 6n acest cadru se recomand organizarea de grupuri care s contin ntre cinci si 3ece clienti. "olul consilierului const n a crea un mediu securizant n care iecare membru al grupului s poat s si e1pun preocuprile privind di eritele aspecte ale vietii sale( amilie! relatii interpersonale! imagine de sine etc. #g.1,.

74) 9n ce situa,ii este c"ntraindicat& c"nsilierea de $ru/ a) atunci cBnd clientul are /r"#le'e 'a("re *n s%era rela,iil"r inter/ers"nale. a(un$Bnd /Bn& la i'/"si#ilitatea de a c"'unica2 #) atunci cBnd clientul se a%l& *ntr-" situa,ie de cri3&2 c. n situaia n care clientul este e1travert) d) atunci cBnd *nc&lcarea /rici/iului c"n%iden,ialit&,ii /"ate /une *n /eric"l clientului2 e) atunci cBnd clientul este 'asi+ de/endent iar situa,ia de $ru/. /rin distri#uti+itatea sa. nu *i "%er& 'ediul /r"/ice) a. aGbGc b. aGcGd c. aGbGcGdGe d) aA#AdAe e. bGdGe A:S: 5 Consilierea de grup se recomand n special n cazul de icientelor imaginii si stimei de sine. ;u este prescris n situatia n care( clientul se a%l& *ntr-" situatie de cri3&2 *nc&lcarea /rinci/iului c"n%identialit&tii /"ate /une *n /eric"l clientul2 clientul are /r"#le'e 'a("re *n s%era relatiil"r inter/ers"nale. a(un$Bnd /Bn& la i'/"si#ilitatea de a c"'unica) clientul se apr masiv de tririle si comportamentele sale) clientul este 'asi+ de/endent. iar situatia de $ru/. /rin distri#uti+itatea sa. nu *i "%er& 'ediul /r"/ice. #g.1,.

77) Care sunt "#iecti+ele c"nsilierii de $ru/ din /ers/ecti+a clientului a. posibilitatea de a e1ersa comportamentul manipulativ) #) de3+"ltarea unei atitudini desc;ise 0i "neste2 c) a *n+&,a s& ac"rde *ncredere 0i s&-0i ac"rde *ncredere2 d) a tinde s/re autenticitate2 e. a i per ecionist. a) #AcAd b. aGcGd c. cGdGe d. aGbGc e. aGbGcGdGe A:S: A &biective ale consilierii de grup din punctul de vedere al clientului( s-si de3+"lte " atitudine desc;is& si "nest&2 s diminueze comportamentul manipulativ) s& *n+ete s& ac"rde *ncredere si s&-si ac"rde *ncredere2 s& tind& s/re autenticitate) s devin mai putin conditionat de comandamente) s si consolideze capacitatea de acceptare! r a mai i per ectionist) s-si recunoasc si accepte anumite polaritti) s se conduc nu dup e1pectatiile celorlalti! ci n con ormitate cu ale sale) s nvete s se con runte cu ceilalti direct! onest! adecvat si cu grij) s nvete s ntrebe direct ceea ce doreste cellalt si s a irme direct acest lucru) s se perceap mai adecvat si s i ie mai usor s aleag si s actioneze) s poat ace di erenta ntre a avea un a ect si a actiona con orm acestuia) s poat recunoaste aptul c si ceilalti sunt agresivi) s-si clari ice valorile! dac si cum s le modi ice) s-si creasc nivelul de tolerant la ambiguitate si s poat lua decizii ntr-o lume dinamic) s gseasc modalitti de rezolvare a problemelor din s era personal) s-si e1ploreze potentialul si creativitatea) s-si consolideze capacitatea de a o eri ajutorul) s devin mai sensibil la nevoile si sentimentele celorlalti. #g1,.-1,D

7F) Care sunt a+anta(ele c"nsilierii de $ru/ a. onorariu mare al consilierului prin cumularea clienilor) #) "%er& un cadru *n care se /"t anali3a /r"#le'ele de natur& inter/ers"nal&2 c) /er'ite *'/&rt&0irea unei /r"#le'atici2 d) "%er& sus,inere interacti+& /rin %a/tul c& %iecare client #ene%icia3& de su/"rt 0i a(ut"r din /artea 'e'#ril"r $ru/ului dar "%er& *n acela0i ti'/ su/"rt 0i a(ut"r2 e) /er'ite e6/eri'entarea de n"i c"'/"rta'ente 0i '"dalit&,i de c"'unicare) a. aGbGc b. cGdGe c) #AcAdAe d. aGbGcGdGe e. aGdGe A:S: C =vantajele acestui tip de cadru 8consilierea in grup9se re er la( e icient - permite lucrul simultan cu mai multi clienti) conte1t social - cadrul consilierii de grup "%er& un c"nte6t *n care se /"t anali3a /r"#le'ele de natur& inter/ers"nal&) Pna din te'nicile consilierii de grup este antrenamentul asertiv! util n cazul persoanelor cu di icultti asertive n situatii particulare. Comportamentul asertiv presupune e1presia direct si onest a tririlor! care are drept consecint cresterea autostimei. Clientul este sprijinit n a-si sustine drepturile sale r a le nclca pe ale celorlalti membri ai grupului) *'/&rt&sirea unei /r"#le'atici - clientii pot ntelege ce anume i aseamn si ce i di erentiaz de ceilalti la nivelul problemelor care le a ecteaz viata) sustinere interacti+& - %iecare client #ene%icia3& de su/"rt si a(ut"r din /artea 'e'#ril"r $ru/ului. dar "%er& *n acelasi ti'/ su/"rt si a(ut"r) e6/eri'entarea de n"i c"'/"rta'ente si '"dalit&ti de c"'unicare. #g.1,D

7J) Care sunt li'itele c"nsilierii de $ru/: a. produce an1ietate) #) nu este /"tri+it& /entru "rice client2 c) r"lul c"nsilierului este 'ai di%u3 *n ra/"rt cu cadrul indi+idual2 d) dina'ica de $ru/ /"ate distra$e sau *'/iedica e6/resia anu'it"r /r"#le'aticii ale clientului2 e) anu'i,i clien,i /"t *ntB'/ina /r"#le'e *n a d"#Bndi *ncredere *n 'e'#rii $ru/ului. ceea ce c"nduce la #l"carea c"'unic&rii) a. aGe b. bGcGd c. aGb d) #AcAdAe e. aGcGdGe A:S: 5 @imitri n consilierea de grup( nu este /"tri+it& /entru "rice client. #entru a putea unctiona n conditii de grup! unii clienti necesit ajutor individual) r"lul c"nsilierului *n situatia de $ru/ este 'ai di%u3 *n ra/"rt cu cadrul indi+idual . Consilierul trebuie s se distribuie pe iecare client! pe interactiunile sale! dar si pe dinamica emergent grupului. Comparativ cu cadrul individual! consilierul va aprea mai putin AprezentB iecrui membru) dina'ica de $ru/ /"ate distra$e sau *'/iedica e6/resia anu'it"r /r"#le'atici ale clientului) anu'iti clienti /"t *ntB'/ina /r"#le'e *n a d"#Bndi *ncredere *n 'e'#rii $ru/ului. ceea ce c"nduce la #l"carea c"'unic&rii) nu se poate a la cu sigurant ce gen de problematic se abordeaz mai e icient n grup! n raport cu cadrul individual. #g. 1,>

79) C"nsilierul c"'unic& n"n-+er#al cu clientul s&u /rin: a. mobilierul din cabinet) #) /"stur&2 c) 'i'ic&2 d. ntrebri) e) $estic&2 a. aGbGcGd b. aGcGd c. dGe d) #AcAe e. aGbGc A:S: 5 Comunicarea non-verbal #roblematica ridicat de nivelul comunicrii non-verbale este subiect de analiz pentru majoritatea orientrilor teoretice sau te'nice care undamenteaz demersul consilierii. 3nteresul se centreaz pe raportul comple1 dintre comunicarea verbal si cea non-verbal n sensul de a ntelege conditiile unei comunicri globale e iciente n care mesajele nu sunt dublate si invalidate reciproc. Consilierul transmite clientului un important mesaj non-verbal prin speci icul( contactului vizual * continuu! punctual etc.) privirii * i1! goal etc.) aparentei tegumentare * palid! rosie! transpirat etc.) /"sturii * centripet! centri ug) 'i'icii * indicator a ectiv principal) $esticii * redus sau ampl) comportamentului auto-stimulativ * joaca cu degetele! ung'iile etc.) comportamentelor repetitive * miscri ale membrelor! atingeri ale 'ainelor etc.) comportamentelor de comand * ridicarea degetului! indicarea cu degetul! privire direct dezaprobatoare vestimentatiei. 3n ormatia non-verbal este continut si n elementele ormale ale comportamentului verbal( tonul discursului * monoton! puternic! slab! ezitant) dinamica discursului * lent! rapid) volumul vocal * tare! ncet. #g.1,4-1,5

F0) C"nsilierul c"'unic& n"n-+er#al cu clientul s&u /rin: a) c"'/"rta'ente aut"-sti'ulati+e ("aca cu de$etele. cu un$;iile etc2 #) c"'/"rta'ente re/etiti+e 'i0c&ri ale 'e'#rel"r. atin$eri ale ;ainel"r etc2 c) c"'/"rta'ente de c"'and& ridicarea de$etului. indicarea cu de$etul. /ri+ire direct& de3a/r"#at"are etc2 d. comunicarea reperelor diagnostice) e) +esti'enta,ie) a. aGbGc b. dGe c. aGbGcGdGe d. aGcGe e) aA#AcAe A:S: E Consilierul transmite clientului un important mesaj non-verbal prin speci icul( contactului vizual * continuu! punctual etc.) privirii * i1! goal etc.) aparentei tegumentare * palid! rosie! transpirat etc.) posturii * centripet! centri ug) mimicii * indicator a ectiv principal) gesticii * redus sau ampl) c"'/"rta'entului aut"-sti'ulati+ ("aca cu de$etele. un$;iile etc)2 c"'/"rta'entel"r re/etiti+e 'isc&ri ale 'e'#rel"r. atin$eri ale ;ainel"r etc)2 c"'/"rta'entel"r de c"'and& ridicarea de$etului. indicarea cu de$etul. /ri+ire direct& de3a/r"#at"are +esti'entatiei) #g. 1,4-1,5

F1) Mesa(ul n"n-+er#al e'is de c"nsilier se structurea3& *ntr-un c"'/"rta'ent de /re3en,& caracteri3at /rin: a) atitudine natural&. rela6at&2 b. discurs riguros) c) /"3i,i"nare %a,& *n %a,&. n"n-de%ensi+&2 d. contact vi$ual continuu, +ntr-o manier natural. 5 e 6nu e'ista a. aGcGd b. aGbGc c) aAcAe d. aGbGe A:S: C /ustinerea clientului de ctre consilier se ace si prin mesajul nonverbal. :esajul non-verbal emis de consilier este important si se structureaz ntr-un Acomportament de prezentB caracterizat prin( atitudine natural&. rela6at&. 0e aceea! o atitudine ncordat va sugera clientului di icultti de relationare) postur desc'is. C'iar dac postura este relativ si poate i interpretat ntr-o manier idiogra ic! n ordinea comportamentului speci ic al clientului e1ist posturi universal atasate de ensei. 0e aceea se recomand evitarea posturilor centripete! nc'ise 8de e1. picioarele sau m+inile ncrucisate9. 6n situatia n care consilierul si observ nevoia de a intra n posturi corporale nc'ise si va analiza comportamentul n raport cu mesajul clientului) /"3iti"nare %at& *n %at&. n"n-de%ensi+&. Cadrul izic trebuie amenajat ast el nc+t ntre consilier si client s nu se interpun un element de mobilier) contact "i#ual continuu1 5nt /o manie ' natu al'&6 Componenta non-verbal permite reperarea strii a ective a clientului si a unui domeniu de in ormatie complementar celui verbal. #g.1,5
7Corect este punctul l 8d9,dar atunci ar fi valabil 809 adica a:c:d9

F2) C"'unicarea e%icient& este indicat& /rin %a/tul c& su#iectul c"nsilierii: a. evit orice moment de tcere) #) se re%er& la sine *ntr-" 'anier& direct&2 c. evit adresarea direct) d) /ers"nali3ea3& discursul2 e) *0i asu'& a%ecte. re/re3ent&ri 0i c"'/"rta'ente2 . evit orice trire negativ. a. cGdGeG b. aGbGcGdGeG c) #AdAe d. dGeG e. aGdGeG A:S: C Caracteristici ale unei comunicri eficiente C'iar dac demersul consilierii se re er la e icient! aceasta nu trebuie nteleas n termenii unei dinamici impuse clientului. Comunicarea e icient se ace e1clusiv n Atimpul psi'icB al clientului! n ritmul su. 0orinta consilierului de a imprima un ritm mai alert discursului constituie o barier major n comunicare. Clientul se va simti presat de intentia de accelerare a ritmului su. 3ndicatori ai unei comunicri e iciente pot i decelati din aptul c subiectul( se re%er& la sine *ntr-" 'anier& direct&2 /ers"nali3ea3& discursul2 *si asu'& a%ecte. re/re3ent&ri si c"'/"rta'ente) E icienta n comunicare este determinat de capacitatea consilierului de a i empatic! autentic! neutru binevoitor si speci ic n comunicare. #g.1.C

F1) <"3i,ia e'/atic& se re%er& la: a. identi icarea cu clientul i situarea n poziia acestuia) #) situarea %a,& de client *ntr-" /"3i,ie 'edian&. Dnici /rea a/r"a/e dar nici /rea de/arteE2 c. pstrarea distanei ma1ine a de client pentru a mentine obiectivitatea. A:S: C Empatie. 6ntelegerea empatic se undamenteaz pe un proces de identi icare! prin adoptarea cadrului de re erint intern al clientului. #resupune un rspuns senzitiv! adaptat si non-evaluativ la sentimentele si tririle clientului. Empatia const esential n capacitatea de transpunere n situatia clientului! r a i ns un e ect al ncercrii de identi icare cu acesta. ;evoia de identi icare poate indica un de ect de imagine de sine a consilierului! care se apr de client prin ncercarea de preluare a modului su de g+ndire si trire. Pn indicator al identi icrii masive cu clientul si al unei pozitii non-empatice este compasiunea. 6n acest caz! consilierul va trebui s reevalueze atitudinea sa at de client! n raport cu propriile probleme%%%%%%%%%% Empatia presupune capacitatea de continere a clientului prin situarea AEului observatorB al consilierului ntr-o pozitie median at de sine si client. C'iar dac n prima situatie e1ist sc'imb de mesaj! ntruc+t clientul transmite angoasa sa consilierului! acesta din urm nu se a l ntr-o pozitie empatic ntruc+t nu se poate situa su icient de AdeparteB de propriile triri 8angoasa9 pentru a le contine. 6n situatia urmtoare e1ist de iciente de empatie n sensul n care consilierul este nc de ensiv n ata tririlor sale prin aptul c le elaboreaz printr-un rspuns rational * este cazul n special al clientilor cu structur obsesional. "e lectarea si interpretarea sunt indicatori ai pozitiei empatice. %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%. #entru a putea avea Aspatiul psi'icB necesar perceperii si ntelegerii clientului ca persoan distinct si real este necesar situarea %at& de client *ntr-" /"3itie 'edian& ! Dnici /rea a/r"a/e. dar nici /rea de/arteE de client. 0istantarea optim de client permite des surarea proceselor cognitive si a ective ale consilierului n scopul de a putea unctiona ntr-o manier e icient. /ituarea optim n apropierea propriului AEu observatorB permite receptia de in ormatii esentiale demersului. 6n aceast ApozitieB empatia devine atitudinea de a i mpreun cu persoana clientului! r a fi persoana clientului. #ozitia empatic a consilierului va produce! n c+mpul psi'ic al clientului! senzatia de acceptare si ntelegere. #g.1.C-1.1

FI) 5e%icien,e la ni+elul ca/acit&,ii e'/atice sunt indicate de: a. rspuns senzitiv! adaptat i non-evaluativ la sentimentele i tririle clientului) #) *ntre#&ri de $enul D5e ce-E2 c) *ntreru/erea #rutal& a clientului2 d) n"r'area. etic;etarea. '"rali3area2 e) inter+en,ii cli0eu2 a. bGdGe b. aGcGdGe c. aGbGcGd d) #AcAdAe e. cGdGe A:S: 5 6n cazul n care consilierul simte nevoia de a avea o interventie de urmtorul tip! este semn al de icientei de situare empatic n raport cu clientul( *ntre#&ri de $enul D5e ceE2 *ntreru/erea #rutal& a clientului2 n"r'area. etic;etarea. '"rali3area( AEsti rigid! esti neserios! nu este su icient ceea ce aciB) interpretare 'azardat( A3mposibilitatea de a cuta un alt serviciu este legat de relatia ta cu tatlB) interventie tangential sau paralel) inter+entii cliseu. #g. 1.1

F4) Autenticitatea re/re3int&: a) ca/acitatea c"nsilierului de a %i el *nsu0i. %&r& a a+ea ne+"ie s& se a/ere /rintr-" atitudine ri$id&2 b. capacitatea consilierului de a-i cenzura i controla reaciile) c) este c"nsecin,a c"n$ruen,ei dintre reac,iile interne 0i atitudinea e6tern&) a. bGc #) aAc c. aGb A:S: C 0utenticitate. Consilierul nu este de ensiv n raportul cu clientul. Este resimtit n relatie ca o persoan autentic. =utenticitatea reprezint ca/acitatea c"nsilierului de a %i el *nsusi. %&r& a a+ea ne+"ie s& se a/ere /rintr-" atitudine ri$id&. Este c"nsecinta c"n$ruentei dintre reactiile interne si atitudinea e6tern&. 6n situatia n care consilierul nu poate contine reactii a ective ale clientului comunicarea se bloc'eaz! iar procesul consilierii esueaz. E1ist grade ale autenticittii care variaz de la o atitudine impersonal si olosirea timpului trecut la raportul personal cu consilierul si olosirea timpului prezent. Clientul vorbeste despre sentimentele pe care o persoan le are at de alta( 6ti spun ceea ce a simtit 3on at de :aria) 6ti spun ceea ce simte 3on at de :aria. Clientul relateaz ceea ce simte despre o tert persoan( 6ti spun ce am simtit at de :aria) 6ti spun ce simt at de :aria. Clientul vorbeste despre ceea ce simte at de consilier( 6ti spun ceea ce am simtit at de tine)

 6ti spun ceea ce simt at de tine. F7)C"'/"rta'entul de%ensi+ al c"nsilierului este indicat de ne+"ia acestuia de: a) a da s%aturi 0i s"lu,ii2 #) a '"rali3a2 c. a susine e1presia a ectiv a clientului) d) a e+alua. a *n+in"+&,i2 a) aA#Ad b. aGbGc c. bGcGd d. aGcGd A:S: A

#g.1.$

C'iar dac n materie de comunicare e1ist practici recunoscute ca negative! acem un scurt inventar al acestora. #racticile cu e ect negative n comunicare au caracter de ensiv. 3ndicatori ai unui comportament de ensiv al consilierului$ -a da s%aturi si s"lutii( A0e ce nu aci asa ...B) -a e+alua. a *n+in"+&ti( A=ici gresesti cu siguranR...B) -a '"rali3a( A2rebuia s aci asta si asta...B) -a interpreta! a analiza( ACeea ce ai tu nevoie este...B) -a etic'eta( AEsti prost pentru c ai cut...B) -a comanda! a i directiv( A2rebuie s...B) -a luda( A=i 1CCT dreptate.B) -a pune ntrebri de genul A0e ce ai cut ....B) -a simpatiza! a acorda suportul la modul general( A2otul va i bine...B) -a ameninta! a avertiza( A0ac se mai nt+mpl s....B) -a evita( ASai s uitm asta...B) -a conditiona A2e voi aprecia numai dac vei ...B) -a patrona( A=ceasta este directia bun...B) -a impune reluarea unui subiect( A/ vorbim despre...B. #g.1.,-1..

FF) Care sunt indicat"rii c"'/"rta'entului de%ensi+ al c"nsilierului a) a etic;eta2 b. a sumariza) c) a c"'anda2 d) a l&uda2 e) a a'enin,a. a a+erti3a2 . a ntreba. a. aGdGeG b. aGbGc c. dGeG d. aGbGcGdGe e) aAcAdAe A:S: E 3ndicatori ai unui comportament de ensiv al consilierului$ -a da s aturi si solutii( A0e ce nu aci asa ...B) -a evalua! a nvinovti( A=ici gresesti cu siguranR...B) -a moraliza( A2rebuia s aci asta si asta...B) -a interpreta! a analiza( ACeea ce ai tu nevoie este...B) -a etic;eta( AEsti prost pentru c ai cut...B) -a c"'anda! a i directiv( A2rebuie s...B) -a l&uda( A=i 1CCT dreptate.B) -a pune ntrebri de genul A0e ce ai cut ....B) -a simpatiza! a acorda suportul la modul general( A2otul va i bine...B) -a a'eninta. a a+erti3a( A0ac se mai nt+mpl s....B) -a evita( ASai s uitm asta...B) -a conditiona A2e voi aprecia numai dac vei ...B) -a patrona( A=ceasta este directia bun...B)

#g.1.,-1..

FJ. Ce este indicat *n cadrul te;nicii inter"$ati+e: a. utilizarea de ntrebri lungi! cu un coninut bogat) #) re/etarea *ntre#&rii *n ca3ul *n care nu a %"st *n,eleas& sau re%"r'ularea acesteia2 c. reveniri multiple la aceeai ntrebare) d) %"l"sirea (udici"as& a *ntre#&ril"r. *n nici un ca3 du/& %iecare r&s/uns) a. aGd b. cGd c) #Ad d. aGb A:S: C *ehnica interogativ :odalitatea de adresare a ntrebrilor este un element important prin care consilierul aciliteaz sau bloc'eaz procesul de comunicare. 6n utilizarea acestei te'nici undamentale este util considerarea urmtoarelor aspecte( -clientul are tendinta de a modi ica ntrebarea sau sensul acesteia) -re erintele generale sunt interpretate ntr-o acceptiune mai restr+ns) -n cazul ntrebrilor lungi clientul si va ormula rspunsul con orm debutului acestora) -clientul poate avea tendinta de a rspunde n spiritul ntrebrii si nu n litera acesteia) -posibilitatea ca o ntrebare s nu ie nteleas este proportional cu volumul si ncrctura sa in ormational) -n situatia n care clientul nu a auzit un segment al ntrebrii! l va reconstrui con orm prtii auzite) -ntrebrile nc'ise sunt mai securizante pentru client. 6n consecint este indicat( -utilizarea de ntrebri scurte! r des surri logice sustinute) -re/etarea *ntre#&rii *n ca3ul *n care nu a %"st *nteleas& sau re%"r'ularea acesteia2 K%"l"sirea (udici"as& a *ntre#&ril"r. *n nici un ca3 du/& %iecare r&s/uns) #g.1.D

F9) 9ntre#&rile desc;ise se caracteri3ea3& /rin %a/tul c&: a. determin acordul sau dezacordul clientului prin rspuns a irmativ sau negativ) #) ini,ia3& discu,ia2 c) sus,in clientul *n e%"rtul ela#"rati+. *n e6/l"rarea de atitudini. c"'/"rta'ente2 d) "rientea3& clientul asu/ra tr&iril"r sale2 e. produc un rspuns justi icativ. a. aGcGd #) #AcAd c. cGdGe d. aGbGe A:S: C

+al"ri

0i

*ipuri de +ntrebri .ntrebri care produc rspuns %ustificativ. /unt cele care ncep cu A#e ce ?B =cest tip de ntrebare creeaz clientului impresia de interogatoriu si inducerea unei atitudini de ensive! speci ice relatiei cu autoritatea. "spunsurile vor i justi icative si cantonate n s era unei argumentatii logice. .ntrebri +nchise. /unt cele care determin acordul sau dezacordul clientului prin rspuns a irmativ sau negativ. 6ntrebrile nc'ise risc s bloc'eze comunicarea dac sunt olosite n cadrul structurat. /unt utile n discutiile preliminare n care se urmreste obtinerea de in ormatii punctuale. .ntrebri deschise. /pre deosebire de ntrebrile nc'ise! determin rspunsuri orientate n special de a ecte si nu de apte. 0e aceea nu se rezum la a irmare sau negare. =cest tip de ntrebare poate( desc;ide discutia2 sustine clientul *n e%"rtul ela#"rati+. *n e6/l"rarea de atitudini. +al"ri si c"'/"rta'ente2 "rientea3& clientul asu/ra tr&iril"r sale) Inchis Krei s vorbesti despre tine ? Esti trist din cauza deceptiei ? 0e c+te ori s-a nt+mplat ? #eschis 0espre ce vrei s vorbim astzi ? Ce simti despre aceast situatie ? Korbeste-mi despre aceast nt+mplare.

.ntrebri tip list. Consilierul AprezintB clientului o list de variante de rspunsuri din care clientul alege pe cel mai potrivit. /unt utile n cazul( precizrii relatiei dintre cauzele posibile) unor puternice rezistente) unor stri subdepresive. .ntrebrile ipotetice. #ermit prospectia unor alternative comportamentale( A#ac ai fi... cum cre$i c ...9 ./e olosesc pentru discutarea consecintelor unor posibile actiuni. #g.1.>

J0) Ascultarea acti+& este sus,inut& /rin: a. incapacitatea de coninere a valorilor clientului) #) c"'unicarea n"n+er#al& adec+at& c"n,inutului 0i st&rii a%ecti+e a inlerl"cut"rului2 c) c"ntact +i3ual cu interl"cut"rul2 d) +eri%icarea *n,ele$erii 'esa(ului2 e. a auzi r a nelege i a solicita precizri. a. cGdGe b. aGbGc c. aGdGe d) #AcAd e. aGcGd A:S: 5 *ehnica ascultrii 6n te'nica ascultrii active clientul este pus n relatie direct cu lu1ul tririlor si reprezentrilor sale. #e aceast te'nic se undamenteaz un stil e icient de consiliere prin care( clientul se simte esential nteles) discutia rm+ne ocalizat pe tririle clientului. =scultarea activ presupune Are lectareaB mesajului transmis de client. :esajul clientului va i de cele mai multe ori codi icat sau distantat de in ormatia nuclear. =scultarea presupune capacitatea de a re lecta continutul si a ectele corelate! determin+nd clientului senzatia c este nteles. 6n viata social ascultarea de acest tip este un enomen rar * individul ascult n general n ordinea sc'imbului! pentru a putea i! la r+ndul su! ascultat. Factori care sustin ascultarea activ( -c"'unicarea n"n+er#al& adec+at& c"ntinutului si st&rii a%ecti+e a interl"cut"rului) c"ntact +i3ual cu interl"cut"rul2 -+eri%icarea *ntele$erii 'esa(ului A6mi spuneti c...B) -capacitatea consilierului de a nu se centra asupra interventiei pe care urmeaz s o aib) -sustinerea clientului prin a irmatii de genul A'mmB! AdaB! AntelegB) -capacitatea consilierului de a nu depsi un nivel al prezentei sale n dialog) -capacitatea consilierului de a nu evalua si categoriza) -capacitatea consilierului de a nu selecta in ormatiile! ci de a asculta distributiv. #g.1.7

J1) Ascultarea acti+& este *'/iedicat& de( a. capacitatea de a menine contactul vizual cu interlocutorul) #) inca/acitatea c"nsilierului de a asculta disti#uti+ 0i de a nu selecta in%"r'a,iile2 c) inca/acitatea c"nsilierului de a ur'&ri 'esa(ul2 d) ascultarea su/er%icial& a clientului2 e) *ntreru/ea clientul *n 'i(l"cul unei %ra3e) a. aGbGcGe b. aGcGdGe c. aGbGdGe d. aGbGcGd e) #AcAdAe A:S: E Factori care sustin ascultarea activ( -comunicarea nonverbal adecvat continutului si strii a ective a interlocutorului) -contact vizual cu interlocutorul) -veri icarea ntelegerii mesajului A6mi spuneti c...B) -capacitatea consilierului de a nu se centra asupra interventiei pe care urmeaz s o aib) -sustinerea clientului prin a irmatii de genul A'mmB! AdaB! AntelegB) -capacitatea consilierului de a nu depsi un nivel al prezentei sale n dialog) -capacitatea consilierului de a nu evalua si categoriza) ;ca/acitatea c"nsilierului de a nu selecta in%"r'atiile. ci de a asculta distri#uti+. #g.1.7 Eariere n ascultarea activ( -a nu /utea ur'&ri 'esa(ul2 -a asculta su/er%icial2 -a auzi r a ntelege si a solicita precizri) -a repeta mental urmtoarea ntrebare) -a *ntreru/e clientul *n 'i(l"cul unei %ra3e) -a nu putea contine valorile clientului.

#g.1.7

J2. 9n situa,ia *n care c"nsilierul acce/t& 0i sus,ine t&cerea clientului acesta din ur'& +a a+ea sen3a,ia c&( a) nu este /resat *n a +er#ali3a i'ediat %iecare sen3a,ie sau $Bnd2 #) res/"nsa#ilitatea *i a/ar,ine2 c. responsabilitatea nu i aparine) d) /"ate s& e6/l"re3e re/re3ent&ri. a%ecte. c"'/"rta'ente 0i i'/lica,iile acest"ra) a. aGcGd b. aGbGc c. bGcGd d) aA#Ad A:S: 5 *ehnica tcerii 2cerea sau ascultarea pasiv reprezint o te'nic undamental prin care se permite clientului e1plorarea sentimentelor! atitudinilor! valorilor si comportamentelor. 6n conditiile programrii riguroase a timpului n cadrul consilierii! tcerea poate i considerat ca neproductiv. 0e aceea! consilierul poate simti nevoia de a umple cu rapiditate AgolurileB din cadru. =ceast nevoie invalideaz orma integral a mesajului clientului. &rice mesaj este alctuit din momente de tcere care actioneaz ca organizator al mesajului e1plicit. 6n consecint este necesar preluarea mesajului clientului ca atare! inclusiv cu momentele de tcere. /ustinerea tcerii permite clientului( s comunice clientului aptul c este adecvat si acceptat) c este ascultat si i se permite e1perimentarea relatiei actuale cu consilierul r a i se impune constr+ngeri) se comunic clientului aptul c este capabil s negocieze cu propria e1perient) s nteleag aptul c res/"nsa#ilitatea *i a/artine) s& nu se si't& /resat *n a +er#ali3a i'ediat %iecare sen3atie sau $Bnd2 s& e6/l"re3e re/re3ent&ri. a%ecte. c"'/"rta'ente si i'/licatiile acest"ra. #g.1.4

J1) T&cerea clientului /"ate re%lecta ur'&t"arele /iedici *n e+"lu,ia /r"cesului c"nsilierii( a) re3isten,e 'asi+e2 b. senzaia clientului c este adecvat i acceptat) c) an6ietate sau ne/l&cere2 d) *ncercarea de 'ani/ulare a c"nsilierului2 e) i'/as *n rela,ie2 a. aGbGcGdGe b. aGbGc c) aAcAdAe d. bGcGdGe e. dGe A:S: C 2cerea se poate constitui si ntr-o barier n comunicare. =cest caz indic( re3istente 'asi+e2 an6ietate sau ne/l&cere2 *ncercarea de 'ani/ulare a c"nsilierului2 i'/as *n relatie) Functia tcerii 8bene ic sau negativ9 va i nteleas de consilier n conte1t. 6n general nu este recomandat ntreruperea tcerii! ci sustinerea non-verbal a clientului. @a nivel verbal! interventia consilierului va i re lectiv( A/unteti tcut! m ntreb dac prin aceasta nu doriti s mi reprosati%B. Clientul poate cere consilierului prin tcere s ie mai prezent. Consilierul va rspunde acestei nevoi n msura n care nu va contribui involuntar la evitarea relevrii problemei reale. #g.1.4 JI)Te;nica su'ari3&rii se %"l"se0te: a. dup iecare intervenie a clientului) #) dac& se d"re0te structurarea discu,iei. *n situa,ia *n care discursul clientul a %"st dis/us ar#"rescent. /e nu'er"ase di'ensiuni2 c. la nceputul edinei) d) cBnd se inten,i"nea3& /reci3area unui as/ect de i'/"rtan,& /entru des%&0urarea discu,iei2 e) *n %inalul 0edin,ei) a) #AdAe b. dGe c. aGbGc d. bGcGdGe e. cGdGe A:S: A 2e'nica sumarizrii 3nterventia de tip sumativ se poate adresa at+t continutului! c+t si a ectului. )umari$area continutului. Este te'nica prin care consilierul condenseaz esenta discursului clientului. /umarizarea presupune urmrirea discursului clientului la nivel global si identi icarea elementelor reprezentative. #ermite clientului continuarea e1plorrii si i o er o msur a ntelegerii. /e oloseste( -dac& se d"reste structurarea discutiei. *n situatia *n care discursul clientului a %"st dis/us ar#"rescent. /e nu'er"ase di'ensiuni2 KcBnd se intenti"nea3& /reci3area unui as/ect de i'/"rtant& /entru des%&surarea discutiei2 K*n %inalul sedintei)

)umari$area afectelor. Consilierul condenseaz reactia a ectiv general a clientului. J4) <ri'ul /as *n /r"cesul re3"luti+ al /r"#le'el"r se re%er& la : a. identi icarea actorilor de ormare i meninere a problemei) b. precizarea soluiilor poteniale) c) de%inirea /r"#le'el"r2 d. precizarea modalitii de intervenie. A:S: C

#g.1DC

Caracteristic pentru o problem! dup cum este n tisat de client! este caracterul slab de init si! n consecint! di icultatea de ntelegere si interpretare a situatiei. /laba de%inire a /r"#le'ei i determin aparenta insolvabil. #rimul pas const n e/% e#enta ea % o!lemei ast el nc+t s poat avea o solutie. #g. 1D.

/tructura oricrei probleme este trinominal( stare actual 8iniial9! stare obiectiv 8 inal9! actori restrictivi. &rice proces rezolutiv trebuie s nceap prin precizarea celor trei elemente structurale. &ricare element lsat ntr-o manier slab precizat! neclar poate conduce la di iculti majore n gsirea si implementarea soluiilor. 0e aceea! clientul va i susinut n trans ormarea( problemei slab de inite ntr-una bine de init) problemei generale n mai multe probleme speci ice. =st el! un prim pas n procesul rezolutiv const n( 1) 5e%inirea /r"#le'el"r. Clientului i se va e1plica importana de inirii problemei si aptul c este un obiectiv comun. /e va lucra asupra tendinei clientului de a utiliza termeni vagi! imprecisi! de a generaliza situaia! de a e1agera si de a nega capacitile sale rezolutive. 6n vederea de inirii problemei se va operaionaliza comple1ul situaional. /e va avea n vedere palierul comportamental! cognitiv si a ectiv. #g. 1DD

J7) 5esensi#ili3area siste'atic& este " te;nic&: a. gestaltist) #) c"'/"rta'ental&2 c. tranzacional) d. psi'analiticH. A:S: C 0esensibilizarea sistematic 8metod c"'/"rta'ental& @ Este o metod util n cazul clientilor an1iosi si obici. /e va alctui o list ierar'ic cu situatiile care provoac an1ietatea. 0esensibilizarea urmreste deconstruirea rspunsurilor an1ioase prin intermediul unor comportamente incompatibile cu an1ietatea! cum ar i rela1area pro und 8procedeul se numeste contraconditionare9. /e va lucra mpreun cu clientul comportamentul de rela1are muscular progresiv( ncordare si destindere alternativ a grupelor musculare pe ondul sugestiilor de cldur! calm si senzatii pozitive. /e pot administra si sugestii personalizate. 0up ce clientul si-a nsusit comportamentul de rela1are! se va trece la procedura desensibilizrii. Clientul se rela1eaz con orm comportamentului de rela1are nvtat! iar psi'ologul i sugereaz imaginea celei mai slabe situatii an1iogene 8con orm listei alctuite initial9. 0up ce aceast prim situatie din list nu mai genereaz an1ietate! se trece la urmtoarea situatie din lista ierar'ic. C+nd clientul resimte tensiune! psi'ologul nlocuieste imaginea an1iogen cu o reprezentare rela1ant. #g.1D4-1D5

JF) Care din ur'&t"arele situa,ii /"t %i $enerat"are de an$"as& a) di%erite /r"#le'e de cu/lu sau 'aritale2 #) di+"rt sau se/arare2 c) na0terea unui c"/il2 d) sc;i'#area d"'iciliului2 e) /ensi"narea2 a. aGcGd b. aGcGdGe c) aA#AcAdAe d. aGbGcGd e. cGdGe A:S: C 0ngoas #si'iatric se ace di erenta dintre angoas si an1ietate( angoasa este an1ietate cu acompaniament somatic 8constrictie laringian! toracic! algii precordiale9. =ngoasa are un continut psi'o iziologic! n timp ce an1ietatea unul psi'ic. 6n 0/: 333 " n cadrul strilor an1ioase se disting( -tulburri an1ioase generalizate. #rezenta unor triri an1ioase de cel putin o lun n care an1ietatea acut variaz cu cea di uz) -tulburri de tip panic. =n1ietatea di uz este ntrerupt de atacuri de panic nsotite de palpitatii! transpiratie abundent! ameteal! lesin! paloare! polurie. 6n travaliul asupra angoasei cu care se con runt clientul se vor avea n vedere urmtoarele etape( 1. Identificarea surselor de angoas. /ursele de angoas sunt diverse! e1plicite si implicite. /e va ace un inventar al situatiilor si perioadelor care provoac angoas n vederea realizrii unui plan de actiune. #rintre posibilele situatii generatoare de angoas se regsesc( e1istenta unei relatii con lictuale) di%erite /r"#le'e de cu/lu sau 'aritale2 di+"rt sau se/arare2 decesul unei persoane apropiate) nasterea unui c"/il2 probleme inanciare) situatia de boal a subiectului sau a unei persoane apropiate) sc;i'#area d"'iciliului2 adictia unei persoane apropiate) somajul sau perspectiva somajului) pensionarea. #g.1>.

JJ) E%icien,a *n c"nsilierea /e /r"#le'e de /si;"-se6ualitate este deter'inat& de ur'&t"arele caracteristici ale c"nsilierului( a) s& %ie *ntr-un ra/"rt c"n%"rta#il cu /r"/ria se6ualitate2 #) nu se su#stituie se6"l"$ului *n situa,ia *n care clientul /re3int& dis%unc,ii se6uale2 c) s& cun"asc& ele'ente de anat"'ie. %i3i"l"$ie 0i c"ntrace/,ie2 d) nu se su#stituie se6"l"$ului *n situa,ia *n care clientul /re3int& dis%unc,ii se6uale2 e. s re uze clienii cu alte orientri se1uale. a. aGc b. cGdGe c. aGbGcGdGe d) aA#AcAd e. aGb A:S: 5 8Karianta AbB este identica cu varianta AdB9 /unt prezentate elemente de teorie si te'nic utile n situatii speci ice de consiliere. 6n situatia angoasei sunt e1puse principalele etape ale interventiei. Consilierea pe probleme de se1ualitate are ca obiect at+t preventia! c+t si remedierea anumitor probleme. Conditia initial a e icientei n consilierea pe probleme de se1ualitate este un bun raport al consilierului cu propria se'ualitate. 6n consilierea persoanelor cu nevoi speciale se vor avea n vedere at+t conditiile de care clientii au nevoie! c+t si perceptia nerealist a acestora care are un impact negative supraadugat pe imaginea de sine si determin comportamente suprade icitare. #g.1>, %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%. #entru a i e icient n sustinerea problematicii clientului! consilierul trebuie s( %ie *ntr-un ra/"rt c"n%"rta#il cu /r"/ria se6ualitate . #roblematica se1ual poate i trans erat n relatia de consiliere. =cest apt poate constr+nge consilierul la o reactie de ensiv! prin care s caute stoparea erotizrii relatiei. 6n situatia n care consilierul nu are o viat se1ual satis ctoare! nu va putea ntelege si g+ndi nevoile si di iculttile clientului ntruc+t vor inter era cu di iculttile sale) poat sustine discutarea problematicii se1uale cu desc'idere si adecvare. "ezistenta clientilor la discutarea caracteristicilor vietii se1uale este important! de aceea consilierul trebuie s ie receptive si s sesizeze problematica situat c'iar la nivel implicit. Este recomandat introducerea direct n problematic! r a da clientului senzatia c este o zon tabu. Consilierul va evita e1presiile argotice sau peri rastice si va olosi termenii speci ici ceruti de s era se1ualittii) probeze initial nivelul educatiei se1uale a clientului n situatia n care acesta este adolescent) cun"asc& ele'ente de anat"'ie. %i3i"l"$ie si c"ntrace/tie2 nu se su#stituie se6"l"$ului *n situatia *n care clientul /re3int& dis%unctii se6uale2 poat sustine discutarea problematicii se1uale a unui client 'omose1ual. Pnul dintre punctele importante se re er la discriminarea clientilor gaM si la de icientele de comunicare n domeniul se1ualittii. Consilierul se va centra asupra comunicrii interpersonale! c+t si asupra amiliei! prietenilor! serviciului sau a problematicii legale. #g.1>>

J9) Clientul cu ne+"i s/eciale se c"n%runt& cu ur'&t"arele cate$"rii de /r"#le'e: a) /erce/,ia nerealist& a di%eritel"r /ers"ane din 'ediul s"cial. /r"%esi"nal2 #) tr&irea c"ndi,iil"r 0i a ne+"il"r sale s/eciale2 c. probleme inanciare severe) d) i'/actul /erce/,iei nerealiste asu/ra i'a$inii de sine) a. bGcGd #) aA#Ad c. aGbGc A:S: C Persoane cu nevoi speciale Pna din principalele probleme ale acestei categorii de clienti const n senzatia de izolare pe care o resimt acut. #rin dizabilittile de natur izic! a ectiv sau cognitiv! aceast categorie de clienti este izolat ca e ect al etic'etrii! atribuirii! stereotipului si a imposibilittii de a bene icia de acilittile o erite de comunitate. 0in acest punct de vedere consilierul trebuie s ie in ormat n privinta conditiilor de mediu social n care trieste clientul cu nevoi speciale. Pnul dintre e ectele de aceast natur const si n adresabilitatea mai redus spre serviciile de consiliere. Clientii cu nevoi speciale sunt perceputi distorsionat n mediul social. Caracteristicile anumitor cazuri sunt generalizate si atribuite tuturor clientilor. Consecinta const n perceperea clientilor cu dizabilitti ca marcati de limite importante! altele dec+t cele care decurg din problematica speci ic. =cest e ect ngreuneaz accesul clientilor la resursele o erite de mediul social. Clientul cu nevoi speciale se con runt cu trei categorii de probleme care se determin reciproc( c"nditiile si ne+"ile sale s/eciale2 /erce/tia nerealist& a di%eritel"r /ers"ane din 'ediul s"cial. /r"%esi"nal2 i'/actul /erce/tiei nerealiste asu/ra i'a$inii de sine) =ceste trei categorii de probleme au ca a ect diminuarea capacittilor reale ale clientilor si dezvoltarea unui comportament supra-de icitar! con orm atribuirii realizate de mediu. &biectivul speci ic al consilierii const n decelarea in luentelor negative ale mediului si izolarea actorilor supraadugati de nevoile reale! speci ice! ale clientilor. E icienta n domeniul consilierii persoanelor cu nevoi speciale este rezultatul cunoasterii( legislatiei! a programelor! acilittilor! a resurselor speci ice allocate acestei categorii de populatie) metodelor de diagnostic si de clasi icare a dizabilittilor) caracteristicilor di eritelor etape ale dezvoltrii si impedimente nt+mpinate de persoanele cu nevoi speciale) modelelor nvtrii n cazul persoanelor cu dizabilitti si resursele necesare aplicrii acestora. #g.1>>-1>7

90) Care sunt e%ectele tr&irii de c&tre client a situa,iei de cri3& a) an$"as& /ar"6istic&. tul#ur&ri de s"'ati3are2 b. capacitate cognitiv sporit) c) senti'entul de inadec+are 0i nea(ut"rare2 d. creterea capacitii de munc) e) e%icien,& sc&3ut& *n acti+itatea c"tidian&2 a) aAcAe b. aGbGc c. bGcGd d. aGdGc e. cGdGe A:S: A )ituatia de cri$ Con runtarea cu situatia de criz este recvent n activitatea consilierului! cu at+t mai mult cu c+t clientul apeleaz recvent la ajutorul cali icat numai atunci c+nd nu mai poate gestiona situatia. Criza este perceput de client ca generatoare de consecinte cu e ect catastro al asupra vietii sale individuale si amiliale. E ectele crizei sunt corespondente modalittii perceptive distorsionate n care situatii cotidiene capt dimensiuni majore. #rintre e ectele crizei se a l( an$"as& masiv sau /ar"6istic&2 tul#ur&ri de s"'ati3are2 senti'entul de inadec+are si nea(ut"rare) nc'idere n sine sau agitatie) e%icient& sc&3ut& *n acti+itatea c"tidian&. #g.1>5

91) Care dintre ur'&t"arele situa,ii /"t $enera tr&iri de /ierdere a) a /utea cu'/&ra "rice2 #) c&s&t"rie2 c) a %i c"ncediat2 d) deces2 e) a %i /r"'"+at) a. aGdGe b. aGbGdGe c. aGbGcGe d. aGbGcGd e) aA#AcAdAe A:S: E )ituatia de pierdere 6n aceast s er tematic nu trebuie incluse numai reactia la deces sau la separare. Fenomenologia pierderii si reactia la pierdere este determinat de investitia pe care subiectul 8clientul9 a cut-o n obiect si nu de valoarea pe care societatea o con er obiectului. 0e aceea! pierderea unor obiecte care din perspectiva e1terioar subiectului sunt lipsite de important 8un lucru personal! un animal etc.9 poate i e1perimentat dureros si s necesite un travaliu de separare! de doliu. #ierderea nu trebuie considerat ca determinat numai de situatiile negative de viat. /e poate e1perimenta pierdere si n situatiile de viat pozitive! cum ar i( a absolvi! a i promovat! a sc'imba locuinta! a avea un copil. Evenimentele care implic si sustin dezvoltarea personal sustin si o dimensiune necesar de pierdere. 2abelul urmtor este util n identi icarea si de inirea situatiei de pierdere. Nivel de Pierdere Pierdere drept Pierdere recunoastere aparent consecint a inaparent schimbrii Pierdere la 5ecesul persoanei iubite 0ivort C&s&t"rie nivelul /eparare permanent 3nversare de roluri ;asterea unui copil relaiei ortat de mprejurri 3mplicare intens 2erminarea unei 3ncest /eparare terapii. (ealitate 0isparitie :utare A /utea cu'/&ra e'tern 0istrugere = cumpra si a vinde "rice obiecte /erviciu nou Mediu 0ezastre naturale /c'imbare a actorilor de = tri n mediiAidealeB 8cutremur! inundatie9 mediu 8zgomot! spatiu etc.9 = tri ntr-un mediu omogen )ine Esec /c'imbare a rolului <r"'"+are C"ncediere #rsirea locuintei =bsolvire Kiol #ensionare /ucces =restare Creativitate Eoal cronic Procese Eoal #ubertate! :enopauz! :aturizare naturale "nire! 'andicap =ndropauz! 6mbtr+nire "evelatie #g.171-17$

92)Care sunt %unc,iile uni+ersale ale rituril"r 0i c"nduitel"r %unerare a) %unc,ia de teatrali3are2 #) %unc,ia c"'uni"nal&2 c. uncia de e1egez) d) %unc,ia te'/"ral&) a. aGcGd b. bGcGd c. aGbGc d) aA#Ad A:S: 5 "iturile si conduitele unerare sunt construite prin constante universale e1primate prin( %unctia c"'uni"nal& * orice rit unerar este un rit al vietii care se des soar ntr-un cadru social. =cest tip de socializare Aprin obligatieB! ntruc+t subiectul doliului nu poate n aza initial s investeasc si sustin relatii! este o modalitate de gestiune a angoasei provocate prin separare si de canalizare a travaliului de doliu) %unctia de teatrali3are * prin ritul unerar se retrage treptat investitia n persoana decedat pentru a se reporta asupra ritualului. "itul o er un spatiu scenic care permite e1teriorizarea durerii si revitalizarea colectiv compensatorie) %unctia te'/"ral& * ritul cuprinde o succesiune de etape repartizate n episoade punctate de actiuni si de cuv+nt. /uccesiunea ritului permite renscrierea subiectului n timp si scoaterea treptat din non-timpul doliului) functia de identificare * prin respectarea ritului subiectul se recomand ca membru al iliatiei sale. Fiecare ascendent al subiectului a ost actorul unui rit unerar! acum este r+ndul subiectului care se 8re9nscrie ast el n linia sa de rudenie. #g.17,

91) C"n%"r' '"delului lui E) Nu#ler R"ss. care este /ri'a reac,ie a tr&irii unei situa,ii de /ierderea. acceptarea) b. negare) U ??? c. depresia) d) %urie2 e. negociere. A:S: 5 /ituatia de pierdere prin divort devine treptat mai recvent n societatea actual. 0ivortul produce asupra individului un rspuns a ectiv comple1 care poate i nteles prin modelul propus de <ubler (oss. Faze ale tririi situatiei de divort n cadrul consilierii( One$are( este reactia initial a unuia dintre parteneri care re uz s accepte realitatea situatiei. 0i icultatea rattional de separare este determinat de investitia de a ect! timp! energie! resurse materiale cut n cuplu. Este etapa n care clientul apr relatia si trebuie sustinut n a putea aprecia at+t punctele tari! c+t si cele slabe ale relatiei) %urie( clientul si protejeaz investitia a ectiv prin comportamente ostile at de partener. 6n aceast etap sunt implicati si copiii care sunt obligati s se ralieze unei anumite pozitii * postur cu e ecte traumatice) negociere( este etapa cea mai comple1 n care partenerii olosesc strategii manipulative. /e ncearc reconcilierea! dar dac problema de ond nu a ost solutionat! pactul nu are e ect de durat) depresia( dup ce clientul realizeaz c nici uria si mai ales ncercarea de negociere nu au e ect! intr ntr-o stare depresiv. #g. 17.
7(aspunsul corect ar fi 8negare9, fiind prima in clasare

Elisa#et; NP#ler-R"ss. 815$> * $CC.9

9I) 9n "rdinea eti"l"$iei su/ranaturale a 'aladiei. cu' se nu'e0te ac,iunea +"luntar& sau in+"luntar& a unui su#iect d"tat cu ca/acit&,i ?'ale%ice@ *nn&scute a. magie) #) +r&(it"rie2 c. desc+ntec. A:S: C 2eoriile etiologice permit discriminarea spatiului cultural ntr-o orm concret) -magic * boala este determinat de actiunea e1plicit a unui agent uman ruvoitor care uzeaz de te'nici magice. 2rebuie cut di erenta dintre magie si vrjitorie. :agia este actiunea voluntar a unui subiect! ajutat sau nu de o persoan abilitat 8saman! magician9. Qr&(it"ria este actiunea voluntar sau involuntar a unui subiect cu capacitti 8male ice9 nnscute. 6n bazinul circum-mediteranean vrjitoria este mult mai recvent dec+t magia. /tudiile realizate pe datele din =uman (elations 0rea /iles arat aptul c practica magiei coe1ist cu cea a vrjitoriei doar n 4 din cele 1,5 de culturi! n timp ce restul coreleaz negativ. #ractica vrjitoriei este recvent semni icativ n societtile caracterizate prin( -strati icare social! integrare politic! sistem de scriere elaborat! mediere a sc'imbului prin bani) -descendent patrilineal! rezident patrilocal! sistem de plat al miresei i1at de comunitate) -model educativ centrat pe obedient. #ractica magiei este recvent semni icativ n societtile caracterizate prin( -comple1itate social! politic si cultural reduse) -model educativ care nu induce obedient n raporturile ierar'ice. #g.174-175

94) Starea c"n%lictual& /une clientul *n situa,ia de a-0i acti+a %unc,ia( a) re3"luti+&2 #) deci3i"nal&2 c. nomotetic) d) de restructurare2 e) de sc;i'#) a. bGcGd b. aGbGc c) aA#AdAe d. aGbGcGdGe e. cGdGe A:S: C /tarea con lictual pune clientul n situatia de a-si activa urmtoarele unctii( 1. /unctia re3"luti+&. Con lictul opune n aparent dou pozitii ireductibile si poate genera urmtoarele pozitii( -re uzul 8voluntar sau involuntar9 de a accepta e1istenta con lictului! determinat de stilul evitant n ata con lictului) - uga de con lict si abandonarea con runtrii * prin e ortul de a reduce tensiunea si a se acomoda cu situatia! c'iar dac are e ecte negative asupra subiectului) a nu ace re erire direct la situatia con lictual) a discuta numai cu tertii situatia) a-si trans era interesul si activitatea n a ara s erei con lictuale. Este caracteristic stilului evitant-reactiv) -acceptarea con lictului si instalarea pe pozitii de ort * prin cutarea unui tap ispsitor) prin atitudine sarcastic. Este o poziRie caracterizat de stilul agresiv-con runtativ) -acceptarea con lictului si rezolvarea creativ a acestuia * pozitie tint a demersului consilierii. /ubiectul caut s obtin in ormatii despre situatie! caut alternative de compromis. =ceast pozitie poate i caracteristic ie stilului asertiv persuasiv 8aprarea propriei opinii combinat cu dorinta de cooperare9Q ie celui observativ-introspectiv 8cooperare! conciliere si analiz a situatiei9. "ezolvarea con lictului si gsirea unei solutii de compromis presupun cunoasterea cadrului si a actorilor care au condus la aparitia con lictului. =ceasta nseamn decuparea precis a elementelor a late n tensiune! n scopul conturrii unor strategii si tactici rezolutive e iciente. $. /unctia deci3i"nal&. "ezolvarea con lictului se ace numai prin alegerea sau respingerea diverselor solutii rezultate n urma e1plorrii. /arcina consilierului const n sustinerea clientului n asumarea avantajelor si riscurilor consecvente alegerii. ,. /unctia de restructurare. 0es surarea con lictului si mai ales rezolvarea sa constituie un proces cu e ecte structurale la nivelul relatiei a late n discutie. .. /unctia de sc;i'#) <estiunea con lictului nseamn mentinerea comunicrii ntre prtile a late n disput. ;egocierea reprezint un sc'imb ntre prti at+t la nivelul procesului de comunicare! c+t si la nivelul solutiilor. Clientul poate considera c ceea ce doreste s obtin este mai valoros dec+t ceea ce are de o erit. #rincipiul sc'imbului const n a ace o concesie n vederea obtinerii unei concesii. Clientul va i sustinut n a e1plora nevoile partenerului de negociere n scopul de a a la ce anume poate s o ere #g.14,-14.

97) 5in /er/ecti+& c"'/"rta'ental& indi+idul este: a) ca/a#il s& d"#Bndeasc& n"i c"'/"rta'ente2 #) ca/a#il atBt s& in%luen,e3e c"'/"rta'entul cel"rlal,i cBt 0i s& %ie in%luen,at2 c. incapabil s i reprezinte i controleze propriul comportament. a. aGc b. cGd c. aGbGcGd d) aA# A:S: 5 0in perspectiv comportamentalist clientul este un produs al e1perientei sale nteleas n sensul raportului dintre comportamentele adaptative si cele non-adaptative. Comportamentul este rezultatul istoriei ntririlor si al unui stimul declansator. #g.4, %%%%%%%%%%%% 6n perspectiv comportamental individul este nteles n urmtoarea manier( -este un organism capabil de a e1perimenta! dotat cu potential pentru orice tip de comportament) -este capabil s si reprezinte si controleze propriul comportament) -este ca/a#il s& d"#Bndeasc& n"i c"'/"rta'ente2 -este ca/a#il atBt s& in%luente3e c"'/"rta'entul cel"rlalti. cBt si s& %ie in%luentat) #g.4>-47

9F) Sc"/urile c"nsilierii se re%er&. c"n%"r' As"cia,iei Critanice de res"rt. la a sus,ine 0i %a+"ri3a( a) aut"acce/tarea2 #) de3+"ltarea resursel"r /r"%esi"nale2 c) 'aturi3area2 d. traumatismele) e) cun"a0terea de sine) a) aA#AcAe b. aGbGcGd c. aGbGcGdGe d. bGcGd A:S: A Consilierea psihologic > un contur conceptual Kom ace un scurt inventar al de initiilor consilierii psi'ologice n scopul de a surprinde di erentele sale speci ice( Con orm =sociatiei Eritanice de resort! consilierea reprezint utilizarea ntr-o manier abil si principial a relatiei dintre consilier si client n scopul de a sustine si avoriza cun"asterea de sine! aut"acce/tarea! 'aturi3area si de3+"ltarea resursel"r /r"%esi"nale. Consilierea const din ansamblul actiunilor pe care consilierul le ntreprinde n scopul de a-l ajuta pe client s se angajeze n activittile care l vor conduce la rezolvarea problemelor sale. #g.1$

9J) O#iecti+ele c"nsilierii se re%er& la a sus,ine clientul *n: a. retrirea e1perienelor timpurii) #) *n,ele$erea 0i clari%icarea '"dalit&,ii *n care *0i /erce/e +ia,a2 c. re ularea nt+mplrilor neplcute) d. revenirea n cea mai bun orm izic) e) a *n+&,a s& *0i atin$& sc"/urile esen,iale) a. aGe b. cGdGe c. aGcGdGe d) #Ae e. aGbGcGdGe A:S: 5 &biectivul consilierii const n a ajuta clientul s & *ntelea$& si s&-si clari%ice '"dalitatea *n care *si /erce/e +iata, s& *n+ete s& *si atin$& sc"/urile esentiale prin decizii undamentate si prin rezolvarea problemelor de natur a ectiv sau interpersonal. Consilierea const +n aplicarea tehnicilor specifice consilierii sau a altora cone'e, din c mpul stiinelor comportamentului, pentru a susine +nvarea modalitilor prin care se pot re$olva probleme sau se pot lua deci$ii care privesc cariera, de$voltarea personal, csnicia, familia etc. #g.1$

99)

5e'ersul c"nsilierii se centrea3& /e: a. tratarea tulburrilor psi'osomatice) b. resuscitarea e1perienelor primilor ani de via) c) di'ensiunea /re+enti+& a tul#ur&ril"r a%ecti+e 0i c"'/"rta'entale2 d) di'ensiunea re3"l+&rii de /r"#le'e2 e) de3+"ltare 0i "/ti'i3are /ers"nal&) a. aGbGc b. aGcGd c) cAdAe d. aGbGcGdGe e. aGdGe A:S: C 0emersul consilierii se centreaz at+t pe di'ensiunea /re+enti+& a tul#ur&ril"r a%ecti+e si c"'/"rta'entale! c+t si pe cea a re3"l+&rii de /r"#le'e! a de3+"lt&rii si "/ti'i3&rii /ers"nale) #rocesul consilierii pune problema modalittilor de nvtare! c+t si a conditiilor n care o personalitate se poate dezvolta n mod optim. #g.1$

100) Un #un ni+el de de3+"ltare 0i "/ti'i3are /ers"nal& este indicat de : a) ca/acitate de aut"-re%le6ie2 #) ca/acitatea de desc;idere s/re n"i e6/erien,e2 c) /erce/erea sc;i'#&ril"r de sine /"3iti+e2 d) senti'entul de +al"ri3are a /"ten,ialului /r"/riu2 e) e%icien,&. %le6i#ilitate. creati+itate. res/in$erea rutinei) a. aGbGc #) aA#AcAdAe c. aGbGcGd d. bGcGdGe e. aGcGd A:S: C ;ivelul de dezvoltare si optimizare personal este indicat de( ca/acitatea de desc;idere s/re n"i e6/eriente! senti'entul de +al"ri3are a /"tentialului /r"/riu! ca/acitatea de aut"-re%le6ie! /erce/erea sc;i'#&ril"r de sine /"3iti+e ! e%icient&. %le6i#ilitate. creati+itate. res/in$erea rutine. =tingerea unui nivel optim al dezvoltrii personale presupune( perceperea de sens +n viat( prin integrarea e1perientei trecutului! prin capacitatea de trire a prezentului si gestiunea viitorului) -acceptarea de sine( atitudine pozitiv at de sine! acceptarea calittilor si de ectelor) -autonomie: caracterizat prin independent! 'otr+re! rezistent la tensiune! imagine de sine consistent si stabil) -control( capacitatea de control a propriului destin) -capacitatea de a avea relatii po$itive, caracterizate prin ncredere! prin nevoia de a primi si o eri a ectiune. #g.1,

101) <rin '"delul de inter+en,ie se *ncearc&: a) /re+enirea a/ari,iei '"delel"r de inc"nduit&2 b. scoaterea individului n a ara culturii) c) 'en,inerea indi+idului *n cadrul '"delului e6/resi+) a) aAc b. bGc c. aGb A:S: A /ntatea mental a unei societti este de init de balansul dintre modalittile represive si cele e1presive. 3nterventia institutionalizat asupra individului*modelul de interventie* se situeaz la con luenta dintre modelul e1presiv si cel de inconduit. #rin modelul de interventie se ncearc 'entinerea indi+idului *n cadrul '"delului e6/resi+ si /re+entia '"dalit&til"r de inc"nduit&. 0esigur! s era modelului de interventie este larg! ceea ce ne intereseaz este includerea consilierii si a psi'oterapiei n acest cadru. Consilierea si psi'oterapia reprezint demersuri necesare! preventive sau reparatorii ale prejudiciilor aduse individului de e1istenta ntr-un spatiu cultural! cu normele! valorile si restrictiile sale. 0in acest punct de vedere! consilierea si psi'oterapia e1ist sub di erite orme din momentul initiator al culturii. 2riada model e1presiv! model de inconduit! model de interventie este constitutiv oricrei societti si culturi. Ceea ce astzi numim consiliere si psi'oterapie reprezint varianta actual a msurii! nevoii si puterii individului actual de interventie

asupra sa nsusi n relatia pe care o poart cu igura comple1 a alter-ului. 0omeniul psi'oterapiei! precum si cel al consilierii este! n consecint! dinamic. #g.1D-1> 102) 9n /eri"ada /"st#elic& a/are: a) c"nsilierea /entru situa,ii de /ierdere2 #) c"nsilierea /entru situa,ia de cri3a2 c. consilierea pentru re ugiai) d) c"nsilierea /entru e'i$ran,i) a. aGcGd #) aA#Ad c. bGcGd A:S: C 6n perioada postbelic apar si alte tipuri de consiliere! cum ar i( c"nsilierea /entru situatia de cri3&2 c"nsilierea /entru situatii de /ierdere) c"nsilierea /entru e'i$ranti. 6n Europa! interventia sistematic! organizat si institutionalizat prin consiliere dateaz din perioada interbelic. 6n Elvetia este desc'is! n 1517-1514! ,iroul de consiliere a printilor si tinerilor. Faptul c institutia consilierii ptrunde n Europa dup ce va i cut-o n societatea nordamerican este gritor pentru dialectica e1istent ntre palierul dinamicii sociale si cel al modelului de preventie si interventie. =ceast dialectic ne indic aptul c orientrile dinamice ale psi'oterapiei * cele mai AlenteB * au ost supuse cu precdere unor presiuni de remaniere. #si'analiza! spre e1emplu! nu si-a mai putut mentine alura standard! n special n spatiul nordamerican * si a generat o variant de interventie mai apropiat contingentelor actualittii * psi'oterapia psi'analitic. #g.15-$C

101) 5in /ers/ecti+e rela,iei dintre cultur& 0i /ers"nalitate. '"delele e6/resi+e sunt: a) su/a/e de si$uran,& ale "rdinii s"ciale2 b. condiionri transculturale ale comportamentelor) c) " %"r'& de Dc"'entariu 'eta-s"cialE care c"di%ic& tensiunile s"ciet&,ii) a. aGbGc #) aAc c. aGb A:S: C Cultura produce prin enculturatie si socializare con licte speci ice pentru care propune modele e'presive de descrcare simbolic a tensiunilor acumulate. :odalittile e1presive sunt su/a/e de si$urant& ale "rdinii s"ciale! sunt " %"r'& de Dc"'entariu 'eta-s"cialE care codi ic tensiunile societtii. 6n cazul n care modelele e1presive sunt depsite! iar tensiunile nu mai pot i descrcate prin mijloacele compensatorii o erite de cultur! iecare societate dispune de o prescriptie psi'opatologic si de mijloace institutionalizate de marginalizare a individului AnebunB. :odelele psi'opatologice sunt activate n urma esecului celor e1presive si sunt de inite de "al @inton ca modele de inconduit. &rice entitate psi'opatologic * ie din sistemele etiologice

traditionale! ie din cele moderne* este un model prin care subiectul transgreseaz regulile sociale ntr-o manier prescris! ie anodin! ie prestigioas. #g.1D

10I) 5e'ersul c"nsilierii este centrat /e: a) n"r'alitate2 #) /re3ent 0i +iit"r2 c) s/a,iul de3+"lt&rii2 d) actualitate2 e. termen lung. a. aGdGe b. bGcGd c. cGdGe d. aGbGcGdGe e) aA#AcAd A:S: E 0emersul consilierii este orientat pe urmtoarele dimensiuni( -/re3ent si +iit"r2 Kn"r'alitate2 Ks/atiul de3+"lt&rii2 Kactualitate2 -termen scurt) -constientizare) -educatie) -vocatie) -suport) -rezolvare de probleme.

#g.$1-$$

104) O#iecti+ele c"nsilierii /"t %i dis/use *n ur'&t"arele cate$"rii: a) de3+"ltarea /ers"nal& a clientului2 #) /r"'"+area st&rii de #ine 0i a s&n&t&,ii clientului2 c) /re+en,ia situa,iil"r care aduc atin$ere st&rii de #ine 0i de3+"lt&rii /ers"nale a clientului) a) aA#Ac b. bGc c. aGc A:S: A &biectivele consilierii pot i dispuse n trei categorii( 1. /r"'"+area st&rii de #ine si a s&n&t&tii clientului2 2) de3+"ltarea /ers"nal& a clientului2 1) /re+entia situatiil"r care aduc atin$ere st&rii de #ine si de3+"lt&rii /ers"nale a clientului) Fie c se re er la promovarea strii de bine! ie c sunt obiective care sustin dezvoltarea personal! acestea trebuie s ie( precizate n unctie de client)

 msurabile) compatibile si nu identice cu valorile consilierului

#g. $,-$.

107) Care dintre ur'&t"rii aut"ri au c"ntri#uit la c"nstituirea 0i de3+"ltarea d"'eniului c"nsilierii: a) =esse C) 5a+is2 b. OellM Seisenberg) c) Cli%%"rd Ceers2 d) !ran8 <ars"ns2 e) Stanle> Grand+ille Rall) a. aGdGe #) aAcAdAe c. cGdGe d. aGbGcGe e. aGbGcGd A:S: C 6n 1454! =esse C) 5a+is a ost unul dintre primii care a practicat! ntr-un liceu din 0etroit! ceea ce astzi se numeste consiliere scolar. 3nterventia n domeniul educational poate i operat numai n conditiile cunoasterii speci icului dezvoltrii individului. =st el! Cli%%"rd Ceers. venind din domeniul snttii si igienei mentale! a publicat n 15C4 lucrarea 0 Mind *hat /ound Itself. 2e1tul su a atras atentia asupra unei alte modalitti de a ntelege copilul n perspectiva dezvoltrii si a nevoilor sale. Vesse 0avis este urmat! n Eoston! de !ran8 <ars"ns care ondeaz! n 15C4! un birou vocational care duce! n 151,! la constituirea =sociatiei ;ationale de <'idare Kocational 8;ational Kocational <uidance =ssociation9. E icienta pro esional poate i atins numai dac individual este orientat spre domeniul n care dimensiunile personalittii sale se pot c+t mai bine e1prima. Stanle> Gran+ille Rall a introdus n psi'ologia educational din /P= perspectiva reudian. Este cel care l
va invita pe /. Freud s con erentieze la ClarF PniversitM! Norcester! unde Sall a predat din 1445 p+n n 15$C. 6ntr-o intens si continu activitate editorial Sall a ondat n 1447 0merican ?ournal of Ps1cholog1, dar si Pedagogical )eminar1 care va deveni ?ournal of "enetic Ps1cholog1. =cest gen de studii au permis relevarea importantei psi'ogenezei timpurii n structura personalittii si n sntatea mental a adultului. 6n anii W$C! ca urmare a rezultatelor muncii lui <. /tanleM Sall! cercetarea s-a a1at pe conditiile care sunt necesare unei vieti ec'ilibrate ncep+nd cu perioada copilriei. #g.15

%%%%Consecinta de interes a siturii teoriilor undament ale consilierii n zona logicii speculative pune problema
modalittii n care consilierul ader la sau respinge modelul teoretic. /i aceasta! cu at+t mai mult! cu c+t trebuie avut mereu n vedere limita oricrei teorii. "elatia de incertitudine postulat de Serner Reisen#er$ n 'icr"%i3ic& este ilustrativ n acest sens( a cunoaste mai adecvat caracteristicile unui anumit obiect nseamn a determina imprecis caracteristicile unui alt obiect din c+mpul cunoasterii%%%% pg.11D

Cli%%"rd Ceers 8147>-15.,9

!ran8 <ars"ns 814D.-15C49

Stanle> Gran+ille Rall 814.>-15$.9

10F)Sarcina c"nsilierului. ra/"rtat& la %unda'entele s"ci"l"$ice ale c"nsilierii. /resu/une: a. recuperarea trecutului clientului) #) identi%icarea '"dului *n care c"ndi,i"n&rile s"ciale deter'in& rela,iile sale. *ntr-" 'anier& /"3iti+& sau /rin /r"ducerea de c"n%lict2 c) anali3a '"dalit&,il"r de ac,iune a c"ntr"lul s"cial *n di%eritele s/a,ii de e6isten,& ale clientului) a. aGb #) #Ac c. aGc A:S: C /arcina consilierului const n identi icarea modului n care c"nditi"n&rile s"ciale deter'in& relatiile sale. *ntr-" 'anier& /"3iti+& sau /rin /r"ducerea de c"n%lict . Consilierul va avea ca obiectiv anali3a n'"dalit&til"r de actiune a c"ntr"lului s"cial *n di%eritele s/atii de e6istent& ale clientului. Controlul social se instituie si e1ercit datorit procesului de socializare prin care se transmite ansamblul de valori si scopuri speci ice grupului de apartenent. #rocesul socializrii are ca primi determinanti pe cei ai grupului si nu pe cei ai individului. #rin enculturatie sunt transmise scopurile grupului n timp ce scopurile individului se constituie la incidenta cu cele ale grupului deja dob+ndite. 0e aceea! procesul socializrii poate aduce atingere identittii clientului. 3ndividul supus procesului socializrii capt sensul identittii personale! a valorilor si scopurilor emergente e1perientei sale. #rocesul socializrii regleaz comportamentul si o er conte1tul n care s se dezvolte identitatea si constiinta de sine. #g.,C

10J) 7i oul de consilie e a %' in+ilo (i tine ilo a %"st desc;is *n 191F-191J *n: a. Frana) b. <ermania) c) El+e,ia2 d. &landa) e. =ustria. A:S: C 6n Europa! interventia sistematic! organizat si institutionalizat prin consiliere dateaz din perioada interbelic. 6n El+etia este desc'is! n 1517-1514! ,iroul de consiliere a printilor si tinerilor. #g.$C

109)Un #un ni+el al sti'ei de sine este indicat de( a. comportament dependent) #) senti'entul de aut"a/reciere2 c. egocentrism) d) *ncredere *n /r"/riile ca/acit&,i2 e) asu'area de res/"nsa#ilit&,i2 a) #AdAe b. cGdGe c. aGbGc d. aGbGcGd e. aGbGcGdGe A:S: A "ezultatul interactiunii dintre Eul real si cel ideal este stima de sine. /tima de sine este vectorul care organizeaz raportul dintre Eul somatic si cel psi'ic. /e operationalizeaz prin atitudinea at de sine! prin ansamblul a irmatiilor publice sau private despre sine. Pn bun nivel al stimei de sine este indicat de( -senti'entul de aut"a/reciere2 K*ncredere *n /r"/riile ca/acit&ti2 Kasu'area de res/"nsa#ilit&ti2 comportament independent) -capacitate de e1presie a ectiv) -capacitatea de a o eri suport celorlalti. #g.,D-,>

110)Ce ti/ de c"'/"rta'ent se d"re0te a %i de3+"ltat /rin de'ersul c"nsilierii a) c"'/"rta'entul de ti/ inten,i"nal2 #) c"'/"rta'entul de ti/ %le6i#il2 c. comportamentul de tip regresiv) d) c"'/"rta'entul de ti/ /r"ducti+) a) aA#Ad b. aGbGc c. bGcGd A:S: A )pecificul consilierii 0emersul de consiliere urmreste n special dezvoltarea unui ansamblu de obiective care s re lecte nevoile clientului. Clientul este sustinut n dezvoltarea c"'/"rta'entului de ti/ intenti"nal. %le6i#il si! n consecint! /r"ducti+. E1istenta de obiective adecvate determin orientarea subiectului spre viitor! spre oportunittile care i con er sens n viat. #g.$1

111) Sti'a de sine( a. depinde de resursele menezice ale subiectului) #) este re3ultatul interac,iunii dintre Eul real 0i Eul ideal2 c) este +ect"rul care "r$ani3ea3& ra/"rtul dintre Eul s"'atic 0i cel /si;ic2 d) se "/era,i"nali3ea3& /rin atitudinea %a,& de sine2 e) se "/era,i"nali3ea3& /rin ansa'#lul a%ir'a,iil"r /u#lice sau /ri+ate des/re sine) a. aGcGdGe b. cGdGe c. aGdGe d) #AcAdAe e. bGdGe A:S: 5 Re3ultatul interactiunii dintre Eul real si cel ideal este stima de sine. /tima de sine este +ect"rul care "r$ani3ea3& ra/"rtul dintre Eul s"'atic si cel /si;ic. Se "/erati"nali3ea3& /rin atitudinea %at& de sine! /rin ansa'#lul a%ir'atiil"r /u#lice sau /ri+ate des/re sine) Pn bun nivel al stimei de sine este indicat de( -sentimentul de autoapreciere) -ncredere n propriile capacitti) -asumarea de responsabilitti) -comportament independent) -capacitate de e1presie a ectiv) -capacitatea de a o eri suport celorlalti. #g.,D-,>

112) Care sunt indicat"ri ai de%icien,ei sti'ei de sine: a. nivel modest al studiilor) #) ne/&sare sau re#eliune2 c) inca/acitatea de i'/licare2 d) dele$area res/"nsa#ilit&,ii) e) de/enden,&) a. aGbGcGdGe #) #AcAdAe c. aGcGe d. aGdGe A:S: C 0e iciente ale stimei de sine sunt indicate de( -sentimentul non-valorii si al ratrii) -senzatia de abandon) -nemultumire de sine) - uga de a ecte) Kne/&sare sau re#eliune2 Kinca/acitatea de i'/licare2 Kdele$area res/"nsa#ilit&tii2 Kde/endent&)

#g.,>

111) E6/lica,ia 'eta/si;"l"$ic& /si;analitic& este c"'/let& nu'ai dac& a#"rdea3& %en"'enul /si;ic su# ur'&t"arele as/ecte( a) t"/ic-structural2 b. relativist) c) dina'ic2 d. istoric) e) ec"n"'ic) a. aGbGd b. aGbGcGd c. aGbGcGdGe d. aGbGc e) aAcAe A:S: E #erspectiva metapsi'ologic! teoria analitic prin e1celent! const n studiul enomenului psi'ic dintr-un triplu punct de vedere( dina'ic! ec"n"'ic si t"/ic. Cunoasterea principalelor mecanisme de aprare! dup cum sunt ntelese de psi'analiz! permite ntelegerea necesittilor structurante de ensive ale clientului. /entimentul de culpabilitate este e ectul raportului dintre Eu si /upraeu si indic orta /upraeului. "e ularea este operatia prin care sunt respinsi si mentinuti n inconstient reprezentanti pulsionali. #roiectia este operatia prin care subiectul e1pulzeaz din sine si localizeaz n altul calitti! sentimente! dorinte! c'iar AobiecteB pe care nu le cunoaste sau le re uz n sine nsusi. 3ntroiectia este mecanismul prin care obiectele sunt trecute! n mod antasmatic! din Ae1teriorB n AinteriorB. =nularea retroactiv este mecanismul prin care subiectul anuleaz! prin revenire ulterioar! reprezentri! cuvinte! acte n ptuite cu ajutorul unor reprezentri! cuvinte sau g+nduri opuse. 3zolarea este mecanismul prin care reprezentri! cuvinte! comportamente sunt isolate de lanturile lor asociative. Formatiunea reactional este o atitudine! comportament! trstur de caracter opus dorintei re ulate! constituit ca reactie mpotriva acesteia. Concepte repre$entative: metapsihologie( dimensiune ma1imal teoretic a psi'ologiei reudiene bazat pe o tripl perspectiv dinamic! economic! structural) punct de vedere dina'ic( perspectiv n care enomenele psi'ice sunt ntelese ca rezultat al con lictului de origine pulsional) punct de vedere ec"n"'ic( perspectiv n care enomenele psi'ice sunt analizate con orm speci icului circulatiei energiei pulsionale) punct de vedere t"/ic( perspectiv care modeleaz aparatul psi'ic n sisteme interactionale) #g...-.D 11I) 5in /ers/ecti+a lui Carl R"$ers an6ietatea este: a. o als problem a clientului) #) re3ultatul distan,ei dintre i'a$inea de sine 0i e6/erien,a indi+idului2 c) re3ultatul inc"n$ruen,ei dintre eul ideal 0i cel real) a) #Ac b. aGc c. aGbGc A:S: A 7. C+nd distanta dintre i'a$inea de sine e6/erient& ?e6/erienta de sine 9 este important! intervine an1ietatea. =n1ietatea poate i conceput ca re3ultatul inc"n$ruentei dintre eul ideal si cel real. =ceast di erent produce nemultumire de sine pentru c individul consider c ceilalti l

vor #g.77

percepe

neajutorat

si

in erior.

114) <si;"tera/ia se centrea3& *n s/ecial /e ur'&t"arele di'ensiuni( a) /at"l"$ie ?ne+r"3e@ #) trecut2 c. termen scurt) d) rec"nstruc,ie2 e) /r"#le'atic& /r"%und&) a. aGdG b. aGbGc c) aA#AdAe d. aGbGcGdGe e. cGdGe A:S: C #si'oterapia este centrat pe( -/at"l"$ie ?ne+r"3e@2 -trecut) -termen lung) -rec"nstructie2 K/r"#le'atic& /r"%und&)

#g.$$

117) 5in /ers/ecti+& +i3iune ra,i"nal-e'"ti+& clientul /"ate s& sus,in& ur'&t"arele ideile ira,i"nale 'a("re( a) e+eni'entele din trecut deter'in& c"'/"rta'entul /re3ent 0i nu /"t %i sc;i'#ate2 #) indi+idul tre#uie s& se $Bndeasc& *n '"d c"nstant la /"si#ilitatea de a %i i'/licat *ntr" situa,ie /ericul"as&2 c) indi+i3ii au ne+"ie s& de/ind& de ceilal,i 0i s& %ie c"ndu0i de cine+a cu aut"ritate. 'ai /uternic2 d) este 'ai u0"r s& %u$i de res/"nsa#ilitate 0i di%icult&,i decBt s& te i'/lici. s& te c"n%run,i cu acestea2 e) e6ist& *nt"tdeauna un r&s/uns /recis 0i c"rect la "rice /r"#le'& 0i este catastr"%al s& nu *l $&se0ti) a) aA#AcAdAe b. aGbGcGd c. aGbGc d. aGbGe e. aGdGe A:S: A Fiecare individ dispune de un set de idei irationale majore care l determin s ie de ensiv( este esential pentru orice individ s ie iubit si aprobat de iecare persoan semni icativ din anturajul su) este necesar ca iecare individ s ie ma1imal competent! adecvat si s se realizeze n toate ariile preocuprilor sale) unii oameni sunt ri! slabi si in ami) acesti oameni trebuie blamati si pedepsiti 8ideea contrazice aptul c nu e1ist un standard absolut al binelui si rului9) este catastro al atunci c+nd lucrurile nu decurg dup cum doreste individul 8 rustrarea este normal! dar persistenta ntr-o stare subdepresiv este irational9) ne ericirea este o consecint a evenimentelor care scap controlului individului 8ne ericirea nu decurge din evenimente! ci din reactia individului at de acestea9) indi+idul tre#uie s& se $Bndeasc& *n '"d c"nstant la /"si#ilitatea de a %i i'/licat *ntr-" situatie /ericul"as& 8a anticipa o anumit situatie nu sc'imb continutul acesteia) a anticipa o situatie cu risc nu nseamn a dezvolta un comportament adaptativ9) este 'ai us"r s& %u$i de res/"nsa#ilitate si di%icult&ti decBt s& te i'/lici. s& te c"n%runti cu acestea 8evitarea di iculttilor va antrena comportamente de ensive si costuri psi'ice importante9) indi+i3ii au ne+"ie s& de/ind& de ceilalti si s& %ie c"ndusi de cine+a cu aut"ritate. 'ai /uternic 8dependenta este normal dac nu este ma1imalizat p+n la a conduce spre pierderea individualittii9) e+eni'entele din trecut deter'in& c"'/"rta'entul /re3ent si nu /"t %i sc;i'#ate 8ideea irational care constituie undamental rezistentei la sc'imbare9) individul trebuie s se preocupe si s ie implicat n problemele celorlalti 8 iecare individ are competent n propriile probleme9) e6ist& *nt"tdeauna un r&s/uns /recis si c"rect la "rice /r"#le'& si este catastr"%al s& nu *l $&sesti 8ideea este irational pentru c nu e1ist solutie per ect pentru o problem9. #g.4.-4D

11F)Care din ur'&t"arele cate$"rii de "#iecti+e sunt c"'une "ric&rui /r"ces de c"nsiliere a. creterea capaciti mnezice) b. vindecarea a eciunilor psi'osomatice) c) *'#un&t&,irea rela,iil"r inter/ers"nale2 d) de3+"ltarea /"ten,ialului clientului2 e. mbuntiirea metabolismului. a. aGc b. aGd c. aGb d. dGe e) cAd A:S: E 0incolo de tipurile de consiliere si de e1pectantele clientului se pot identi ica anumite categorii comune de obiective ale procesului consilierii( 1. /c'imbarea comportamental * este o conditie a optimizrii personale! a posibilittii de a tri mai bine n mediul amilial! pro esional si social. Clientul este ajutat s gseasc modalittile n care s triasc mai bine! s unctioneze la un nivel mai bun de per ormant! s dob+ndeasc mai mult! s aib un potential mai ridicat. $. 0ezvoltarea capacittilor adaptative. #e parcursul psi'ogenezei! iecare etap de dezvoltare pune subiectul n ata anumitor sarcini speci ice si e1pectatii. ;erealizarea acestora determin statuarea unor comportamente care! desi constituie cea mai bun solutie pentru etapa psi'ogenetic respectiv! se dovedesc ulterior a i ine iciente. 0e aceea! adaptarea la noile situatii! la situatiile de viat actuale! presupune reactivarea capacittilor adaptative si remanierea unor comportamente dob+ndite n trecut. ,. 0ezvoltarea capacittilor decizionale. Consilierul nu va lua decizii n locul clientului! ci l va sustine pentru a lua cea mai bun decizie. Clientul va nvta s nteleag cum si de ce angajeaz o decizie! s apro1imeze c+t mai bine consecintele n termeni de risc! timp! costuri! energie. /copul consilierii const n a identi ica actorii a ectivi! rationali si de personalitate care inter ereaz cu procesul decizional si maniera n care o ac. .. 9'#un&t&tirea relatiil"r inter/ers"nale) :ajoritatea indivizilor nt+mpin di icultti n relatiile lor cu ceilalti! cu e ecte nedorite n conte1tul amilial! de cuplu! pro esional etc. 0i iculttile au cause variate! printre care imaginea de sine joac un rol important ntruc+t determin modalitti de ensive de relatie. 0e aceea! consilierea se va centra at+t pe mbunttirea relatiilor cu ceilalti! dar si cu sine. D. 5e3+"ltarea /"tentialului clientului) /e centreaz pe nvtarea modalittilor prin care clientul s-si poat olosi ma1imal abilittile de care dispune. =ceasta presupune ntrirea liberttii de mani estare a clientului n cadrul su speci ic si totodat a capacittii de control a acestui mediu. Consilierea intervine n situatii de adictie prin nvtarea modalittilor de optimizare a propriului organism! prevenind stresul! depresia! angoasa. #g.$.-$D

11J) 5in /ers/ecti+& c"'/"rta'ental&. care sunt ele'entele ce tre#uie a+ute *n +edere /entru a "#,ine '"di%icarea unui c"'/"rta'ent( a) c"'/"rta'entul ,int&2 b. a ectele cone1e comportamentului) c. capacitile mnezice ale clienilor) d) antecedente c"'/"rta'entului ,in,&2 e) c"nsecin,ele c"'/"rta'entului ,in,&. care /"t ac,i"na ca %act"r de *nt&rire)
a. b. c. d. aGbGc aGbGd aGbGe cGdGe

e) aAdAe A:S: E #entru a se opera modi icarea comportamental trebuie s se ia n considerare determinismul care precede si succede comportamentul vizat. =st el se au n vedere trei elemente( -antecedente c"'/"rta'entale. #ot i actori interni 8dorinte! credinte etc. 0e e1. AKreau ca persoanele puternice s m placB9 sau e1terni 8persoane! situatii etc. 0e e1. A2atl meu m certa mereuB9) -c"'/"rta'entul tint& 80e e1. A6n prezena se ului m comport stupidB9) -c"nsecintele c"'/"rta'entului. care /"t acti"na ca %act"r de *nt&rire 80e e1. A/e ul m consider un unctionar de duzinB9 #g.47-44 119)5in /ers/ecti+& tra3ac,i"nal&. clientul este d"'inat de Eul /arental atunci cBnd are tendin,a s&: a) dea "rdine. s& i'/un&. s& %"l"seasc& un c"'/"rta'ent aut"ritar2 #) (udece. s& a'enin,e. s& #la'e3e2 c) e'it& re$uli uni+"ce2 d) ?su/ra@/r"te(e3e. c"ns"le3e2 e. decid! rezolve.
a. b. c. d. e) aGbGc bGcGd aGcGdGe aGbGcGdGe aA#AcAd

A:S: E Clientul este dominat de Eul parental atunci c+nd are tendinta s( Kdea "rdine. s& i'/un&. s& %"l"seasc& un c"'/"rta'ent aut"ritar2 K(udece. s& a'eninte. s& #la'e3e2 Ke'it& re$uli uni+"ce2 K?su/ra@/r"te(e3e2 Kc"ns"le3e2 #g.44-45

120) <ers/ecti+a %il"s"%ic& %unda'ent al c"nsilierii care a%ir'& de'nitatea. li#ertatea 0i +al"area indi+idului se nu'e0te( a) indi+idualis' b. progresism c. e1istenialism A:S: A /undamente filosofice ale consilieriiLLLLLLLLLLLLLLLL)) Indi+idualis'ul. /copul consilierii const n atingerea potentialului optim al personalittii! prin dezvoltarea unei viziuni consistente asupra lumii. #erspectiva care propune acest scop este individualismul. 3ndividualismul a irm demnitatea! libertatea si valoarea individului. 3ndividualitatea este valoarea suprem din care sunt deduse celelalte valori si norme. 3ndividul nu se poate realiza dec+t dac renunt la g+ndirea speculativ 8speci ic iloso iei moderne9. #g.$4 121)Sc;i'#area este /"si#il&. *ntr-" +i3iune e6tensi+&. /"rnind de la: a) /alierul ra,i"nal2 #) /alierul inter-su#iecti+. rela,i"nal2 c) /alierul a%ecti+2 d) /alierul a6i"l"$ic2 e) /alierul c"'/"rta'ental) a. bGdGe b. bGcGdGe c. aGbGdGe d) aA#AcAdAe e. aGcGdGe A:S: 5 6n manier e1tensiv sc'imbarea este posibil pornind de la( /alierul inter-su#iecti+. relati"nal2 /alierul a6i"l"$ic2 /alierul a%ecti+2 /alierul rati"nal2 /alierul c"'/"rta'ental)

#g.5.

122)R"lis'ul *n c"nsiliere se re%er& *n s/ecial la: a. centrarea asupra discursului raional) #) c"nsiderarea c"'/"rta'entului su#iectului atBt din /ers/ecti+& ra,i"nal& cBt 0i su# as/ectul ira,i"nal2 c) a/licarea c"ncertat& a a#"rd&ril"r de ti/ a%ecti+ cu cele de ti/ c"'/"rta'ental) a. aGb #) #Ac c. aGc A:S: C "ecomandarea 'olismului se re er n special la c"nsiderarea 8ntelegerea si trirea9 c"'/"rta'entului su#iectului atBt din /ers/ecti+& rati"nal&. cBt si su# as/ectul irati"nalit&ti i sale! prin a/licarea c"ncertat& a a#"rd&ril"r de ti/ a%ecti+ cu cele de ti/ c"'/"rta'ental . 2rebuie tinut cont de aptul c te'nici undamentale de comunicare n consiliere! precum empatia! interpretarea! re lectarea! nu pot i aplicate r recursul la actorul a ectiv si irational. #g.1C$

121) Care sunt calit&,ile necesare c"nsilierului recun"scute de Asocia+ia %ent u Fo ma ea (i Su%e "i#a ea Consilie ilo din SUA: a) dedicare /r"%esi"nal&2 #) res/ectarea +al"ril"r indi+iduale2 c) *n,ele$ere de sine2 d) interes /entru lu'e2 e. capacitate mnezic. a. aGbGc #) aA#AcAd c. bGcGdGe d. aGbGcGdGe e. aGcGdGe A:S: C Personalitatea consilierului %%%%%%%%% #g. 1C. 6n 15>.! =sociatia pentru Formarea si /upervizarea Consilierilor 82'e =ssociation or Counselor Education and /upervision9 s-a re erit la urmtoarele sase calitti necesare( -capacitatea de a acorda ncredere iecrui individ) -res/ectarea +al"ril"r indi+iduale2 -interes /entru lu'e) -desc'idere) -*ntele$ere de sine2 -dedicare /r"%esi"nal&. #g.1C4

12I) I'a$inea de sine cu/rinde ansa'#lul ?aut"@ /erce/,iei( a) a#ilit&,il"r2 #) atitudinil"r2 c. sc'imbrilor) d) c"'/"rta'entel"r) a. aGbGcGd b. bGc c. aGb d) aA#Ad A:S: 5 Imagine de sine si stim de sine. 3maginea de sine cuprinde ansamblul 8auto9 perceptiei a#ilit&til"r! atitudinil"r si c"'/"rta'entel"r proprii. #rin imaginea de sine este reprezentat propria persoan - cine sunt eu - sub orma unei structuri coerente de in ormatii declarative despre sine cu e ect la nivel comportamental - ceea ce pot face eu. #g.,,

124) E%icien,a c"nsilierului este deter'inat& de /ers"nalitatea sa 0i este indicat& de ur'&t"arele ele'ente( a. interes pentru domeniul tiinelor e1acte) #) ca/acitatea de a acce/ta res/"nsa#ilitatea /entru /r"/riul c"'/"rta'ent2 c) c"n0tienti3area siste'ului de +al"ri2 d) ca/acitatea de a a+ea as/ira,ii realiste2 e. reticen n raport cu problemele clientului. a. aGcGe #) #AcAd c. aGbGcGd d. bGcGe e. aGbGe A:S: C Personalitatea consilierului %%%%%%%%% #g. 1C. E icienta este determinat ns de personalitatea consilierului n ansamblul su si este indicat de urmtoarele elemente( 1. Capacitatea de a accepta propriile e'periente. @. " ndire si atitudine po$itiv far de lume. A. Capacitatea de anga%are +n relarie. B. Capacitatea de a se lsa percepuri de ceilalri asa cum sunt. C. Ca/acitatea de a acce/ta res/"nsa#ilitatea /entru /r"/riul c"'/"rta'ent) =cceptarea propriilor slbiciuni si esecuri permite consilierului s nu mai atribuie celorlalri responsabilitatea pentru propria viar. C'iar dac viara este determinat de actori care nu pot i supusi controlului! consilierul se consider! n mare parte! agentul propriului destin. Cunosc+ndu-si puterea si limitele n determinarea mprejurrilor de viar! consilierul este liber n a-si allege comportamentul! a se con orma sau nu anumitor norme. Consilierul poate accepta critica ntr-o manier constructiv si nede ensiv. D. Ca/acitatea de a a+ea as/irarii realiste. 6n mod obisnuit succesul grati ic si creste nivelul de aspirarie! n timp ce esecul l scade! n scopul de a proteja individul de realizri prea acile sau de esecuri repetate. 0eseori acest mecanism nu este operativ si individul nu si apreciaz corect scopurile! i1+nd obiective prea nalte! oarte greu realizabile sau prea modeste! cu mult sub capacitrile reale. 6n ambele cazuri rezult esecul. Consilierul poate s si i1eze scopurile cu obiectivitate! iind constient de propriile calitri. E. C"nstienti3area siste'ului de +al"ri. Consilierul si cunoaste propriile standarde si poate decide n raport cu sistemul su de valori. Constientizarea propriului sistem de valori permite orientarea e icient a vierii si evitarea comportamentelor cu e ect negative #g.1C5-111

127) Te"ria. din /ers/ecti+a c"nsilierului /si;"l"$. are ur'&t"arele %unc,ii a) %urni3ea3& date 0i a/r"6i'ea3& /rin $enerali3are2 #) %acilitea3& *n,ele$erea %en"'enel"r c"'/le6e2 c. e1onereaz consilierul de orice rspundere n cazul evoluiilor negative ale demersului) d) /re3ice ac"l" unde inter+in li'itele /si;ice ?a%ecti+e 0i c"$niti+e@ ale cercet&t"rului ?c"nsilierului@) a. bGcGd b. aGb c) aA#Ad d. aGcGd A:S: C 2eoria %urni3ea3& date si a/r"6i'ea3& /rin $enerali3are! %acilitea3& *ntele$erea %en"'enel"r c"'/le6e! /re3ice ac"l" unde li'itele /si;ice ?a%ecti+e si c"$niti+e@ ale cercet&t"rului ?c"nsilierului9 intervin. 2eoria si modelul teoretic reprezint un tip de abordare sistematic a problemei. 2eoria propune principii! discurs metaclinic. /altul din palierul speculativ al teoriei n cel al strii de apt! al obiectului * n spet al clientului * este abrupt. "ealitatea clientului este recvent di icil de nteles. Consilierul AconstruiesteB personalitatea clientului din sursele de in ormatie di erite o erite de acesta. Este vorba despre in ormatii actuale! e1plicite si de in ormatii de pro unzime care sunt receptate pe canale implicite care nu mai tin de capacittile rationale. C+nd e1perienta realittii nu ace inteligibil un subiect! consilierul recurge la teorie n scopul de sprijin nomotetic! categorial. E ectele acestui recurs sunt evidente( palierul nomotetic! categoria este repulsiv speci icului! individualului! individului. 6n arborele neoplatonicianului #orp'Mrios Asu letul individualB! individul! se a l la e1trema Asu letului universalB! a categoriei. #g.11D-11>

12F) Ce ti/ de c"'/"rta'ent +a a+ea Dc"nsilierul at"t/uternicE *n i'a$inarul clientului a. l va pune n aa limitelor sale reale) #) *i +a $aranta reu0ita *ntr-" situa,ie c"ncuren,ial&2 c) *i +a $aranta s"lu,i"narea unei *'/re(ur&ri de +ia,& ne%aste2 d) *i +a $aranta reu0ita "ric&rei sc;i'#&ri /r"duse *n +ia,a /r"%esi"nal&) a) #AcAd b. aGbGc c. aGd d. aGbGcGd A:S: A Consilierul atotputernic va avea! n imaginarul clientului! urmtorul comportament( i va ace AcadouriB pe parcursul sedintelor) va lua! n numele su! deciziile care se vor impune pe parcursul procesului) va avansa solutiile necesare) i va indica relatiile n care s se implice) *i +a $aranta reusita *ntr-" situatie c"ncurential&) *i +a $aranta s"luti"narea unei *'/re(ur&ri de +iat& ne%aste 8 antasm comun n situatia n care clientul apeleaz la consilier n situatia de criz9) *i +a $aranta reusita "ric&rei sc;i'#&ri /r"duse *n +iata /r"%esi"nal&. #g.1,$-1,,

12J) 5e%icien,ele sti'ei de sine sunt indicate de: a. un aspect izic plcut) #) senti'entul n"n-+al"rii 0i al rat&rii2 c) sen3a,ia de a#and"n2 d) ne'ul,u'ire de sine2 e) %u$a de a%ecte) a) #AcAdAe b. aGb c. bGc d. aGbGcGd e. aGbGcGdGe A:S: A 0e iciente ale stimei de sine sunt indicate de( -senti'entul n"n-+al"rii si al rat&rii2 Ksen3atia de a#and"n2 Kne'ultu'ire de sine2 K%u$a de a%ecte2 -nepsare sau rebeliune) -incapacitatea de implicare) -delegarea responsabilittii) -dependent.

#g.,>

129) 5in /ers/ecti+a clientului. "#iecti+ele c"nsilierii de $ru/ se re%er& la d"#Bndirea ca/acit&,ii de a: a. se conduce dup e1pectaiile celorlali) #) se /erce/e 'ai adec+at 0i de a-i %i 'ai u0"r s& alea$& 0i s& ac,i"ne3e2 c. nva s evite con runtarea direct cu ceilali) d) %ace di%eren,a *ntre a a+ea un a%ect 0i a ac,i"na c"n%"r'a acestuia2 e) /utea recun"a0te %a/tul c& 0i ceilal,i sunt a$resi+i) a. aGbGcGd b. bGcGd c. aGc d) #AdAe e. cGdGe A:S: 5
F&ariantele de rspus la Intrebarea G@H I GBBJ

&biective ale consilierii de grup din punctul de vedere al clientului( s-si dezvolte o atitudine desc'is si onest) s diminueze comportamentul manipulativ) s nvete s acorde ncredere si s-si acorde ncredere) s tind spre autenticitate) s devin mai putin conditionat de comandamente) s si consolideze capacitatea de acceptare! r a mai i per ectionist) s-si recunoasc si accepte anumite polaritti) s se conduc nu dup e1pectatiile celorlalti! ci n con ormitate cu ale sale) s nvete s se con runte cu ceilalti direct! onest! adecvat si cu grij) s nvete s ntrebe direct ceea ce doreste cellalt si s a irme direct acest lucru) s& se /ercea/& 'ai adec+at si s& *i %ie 'ai us"r s& alea$& si s& acti"ne3e2 s& /"at& %ace di%erenta *ntre a a+ea un a%ect si a acti"na c"n%"r' acestuia2 s& /"at& recun"aste %a/tul c& si ceilalti sunt a$resi+i2 s-si clari ice valorile! dac si cum s le modi ice) s-si creasc nivelul de tolerant la ambiguitate si s poat lua decizii ntr-o lume dinamic) s gseasc modalitti de rezolvare a problemelor din s era personal) s-si e1ploreze potentialul si creativitatea) s-si consolideze capacitatea de a o eri ajutorul) s devin mai sensibil la nevoile si sentimentele celorlalti #g.1,.-1,D

110) 5in /ers/ecti+a clientului. "#iecti+ele c"nsilierii de $ru/ se re%er& la d"#Bndirea ca/acit&,ii de a: a. i reduce nivelul de toleran la ambiguitate) #) *0i $&si '"dalit&,i de re3"l+are a /r"#le'el"r din s%era /ers"nal&2 c) *0i e6/l"ra /"ten,ialul 0i creati+itatea2 d) *0i c"ns"lida ca/acitatea de a "%eri a(ut"rul2 e. deveni mai puin sensibil la nevoile i sentimentele celorlali. a. aGb b. aGbGc c. aGbGcGd d. aGbGcGdGe e) #AcAd A:S: E &biective ale consilierii de grup din punctul de vedere al clientului( s-si dezvolte o atitudine desc'is si onest) s diminueze comportamentul manipulativ) s nvete s acorde ncredere si s-si acorde ncredere) s tind spre autenticitate) s devin mai putin conditionat de comandamente) s si consolideze capacitatea de acceptare! r a mai i per ectionist) s-si recunoasc si accepte anumite polaritti) s se conduc nu dup e1pectatiile celorlalti! ci n con ormitate cu ale sale) s nvete s se con runte cu ceilalti direct! onest! adecvat si cu grij) s nvete s ntrebe direct ceea ce doreste cellalt si s a irme direct acest lucru) s se perceap mai adecvat si s i ie mai usor s aleag si s actioneze) s poat ace di erenta ntre a avea un a ect si a actiona con orm acestuia) s poat recunoaste aptul c si ceilalti sunt agresivi) s-si clari ice valorile! dac si cum s le modi ice) s-si creasc nivelul de tolerant la ambiguitate si s poat lua decizii ntr-o lume dinamic) s& $&seasc& '"dalit&ti de re3"l+are a /r"#le'el"r din s%era /ers"nal&2 s&-si e6/l"re3e /"tentialul si creati+itatea2 s&-si c"ns"lide3e ca/acitatea de a "%eri a(ut"rul2 s devin mai sensibil la nevoile si sentimentele celorlalti #g.1,.-1,D

111) Ge"r$e 5e+ereu6 a /r"/us ur'&t"arele cate$"riile n"s"$ra%ice etn"/si;iatrice( a) tul#ur&ri ti/ice2 #) tul#ur&ri etnice2 c. tulburri nomotetice) d) tul#ur&ri sacre2 e) tul#ur&ri idi"sincretice) a. cGdGe b. aGbGe c) aA#AdAe d. bGcGdGe e. aGb A:S: C 0evereu1 propune urmtoarea nosogra ie etnopsi'iatric( -tul#ur&ri ti/ice2 Ktul#ur&ri etnice2 Ktul#ur&ri sacre2 Ktul#ur&ri idi"sincretice.

#g. .1

*ulburri tipice. Este vorba despre tulburri psi'ice produse de un anumit tip de structur social. /tructura social privilegiaz un anumit tip de relatie social care determin anumite traumatisme si repertoriu psi'opatologic. %%%%%%%%%%%%%...............................................................................................
*ulburri etnice. Criza de amoF a malaezienilor poate i catalogat drept raptus an1ios dac se eludeaz unctia sa cultural. Criza de amoF este un model de inconduit numai pentru un malaezian! nu si pentru un indian. 2ulburarea etnic presupune elaborarea cultural a simptomelormodel care sunt urmate de subiect. =st el! comportamentul subiectului atins de tulburarea AprescrisB devine previzibil. =moF-ul este o orm de furor teutonicus n care subiectul! n mod nemotivat! narmat cu o sabie scurt 8Fris9! uge imprevizibil prin multime si omoar pe oricine nt+lneste p+n! de regul! este omor+t. :alaezienii au conceput un tip de sulite lungi! neascutite si bi urcate la e1tremitate! cu ajutorul crora s poat tine la distant individul a lat n criza de amoF. /ulitele erau asezate la iecare colt de strad pentru a permite populatiei s se apere 8pentru a se apra de amoF! armata american a sc'imbat dotarea soldatilor din pistoale de calibrul ,4 n cele de calibrul .D. 3ndividul a lat n criz era ast el rsturnat si nu mai putea continua cursa9. Criza de amoF seamn cu berseF-ul! tulburarea vec'ilor scandinavi sau cu cea a indienilor de c+mpie! c+inele-nebun-care-vrea-s-moar. =cest gen de tulburare si are originea n valorizarea cultural a rzboinicului. :odelul rzboinicului este de ormat prin modelul de inconduit care pstreaz ns prestigiul modelului initial. /ubiectul care se e1prim prin acest model de inconduit atrage asupra sa prestigiul pe care l aveau rzboinicii. /peci icul tulburrilor etnice const n posibilitatea de e1presie a tensiunilor provenite din varii con licte printrun comple1 sMmptomatic unic 8de e1. criza de amoF poate surveni pe ondul unei stri ebrile! n urma unei agresiuni verbale! n urma unui ordin ierar'ic! sau pe un ond subdepresiv9. Pn alt e1emplu este tarantismul! n 3talia! n sudul peninsulei si n /icilia. /e consider c este provocat de o nteptur de pianjen. /ubiectul este o emeie care danseaz pe o muzic ritual! nconjurat de multime. 2arantismul are aparenta unei mari crize isterice( e1ist o az de lupt cu imaginarul! n care emeia se rostogoleste pe pm+nt! si s +sie 'ainele! url etc. /unt puse n act nu numai antasmele subiectului! ci si ale comunittii care particip la simptom Aprin delegatieB. Conceptul de dublu cultural propus de 2obie ;at'an se articuleaz cu tulburarea etnic. /imptomul etnic este unul codat cultural si de aceea reprezint un con lict speci ic.

*ulburri sacre. /peci icul tulburrilor sacre este c pot i delimitate doar de membrii populatiei din care ace parte subiectul. /amanul este at+t bolnav c+t si normal! dar nu se ncadreaz n( normalitate prin aptul c o credint cultural este trans ormat n e1perient subiectiv) patologie prin aptul c structureaz conventional con lictul si prin aceasta o er membrilor comunit ii mecanisme de aprare cultural acreditate. /amanul reproduce at+t procesul morbid 8adresat bolnavilor9! c+t si pe cel de nsntosire 8adresat tuturor9. *ulburri idiosincretice. /unt tulburrile care au cauze speci ice! unice individului. #entru 0evereu1 miturile si alte productii culturale similare constituie Amijloace de aprareB cu e ect n special asupra tulburrilor idiosincretice 8 desigur! este valabil si reversul * miturile sunt produse ale unor mijloace de aprare9. =ceste productii culturale urnizeaz un el de camer rece! impersonal! unde antasmele individuale 8prea ncrcate de a ect pentru a putea i re ulate si prea ego-distonice pentru a putea i recunoscute ca apartin+nd subiectului9! suscitate de con lict! pot i articulate. "eglarea acestor antasme n cadrul camerei reci culturale permite! arat 0evereu1! nu numai asocierea acestora unui c'aracter general! abstract si inserarea lor n corpusul impersonal al culturii! ci si retinerea lor de la circulatia idiosincretic . #g..1-., 112) Ascultarea acti+& /resu/une( a. repetarea mental a urmtoarei intrebri) #) ca/acitatea c"nsilierul de a nu se centra asu/ra r&s/unsului /e care ur'ea3& s& *l dea2 c) ca/acitatea de a sus,ine clientul. indicat& 0i /rin a%ir'a,ii de $enul D;''E. DdaE. D*n,ele$E2 d) ca/acitatea c"nsilierului de a nu de/&0i un anu'it ni+el al /re3en,ie sale *n dial"$2 e) ca/acitatea c"nsilierului de a nu e+alua 0i cate$"ri3a) a. aGbGd b. dGe c. aGcGdGe d) #AcAdAe e. cGd A:S: 5 =scultarea activ presupune Are lectareaB mesajului transmis de client. :esajul clientului va i de cele mai multe ori codi icat sau distantat de in ormatia nuclear. =scultarea presupune capacitatea de a re lecta continutul si a ectele corelate! determin+nd clientului senzatia c este nteles. 6n viata social ascultarea de acest tip este un enomen rar * individul ascult n general n ordinea sc'imbului! pentru a putea i! la r+ndul su! ascultat. Factori care sustin ascultarea activ( -comunicarea nonverbal adecvat continutului si strii a ective a interlocutorului) -contact vizual cu interlocutorul) -veri icarea ntelegerii mesajului A6mi spuneti c...B) -ca/acitatea c"nsilierului de a nu se centra asu/ra inter+entiei /e care ur'ea3& s& " ai#&2 -sustinerea clientului /rin a%ir'atii de $enul D;''E. DdaE. D*ntele$E2 -ca/acitatea c"nsilierului de a nu de/&si un ni+el al /re3entei sale *n dial"$2 -ca/acitatea c"nsilierului de a nu e+alua si cate$"ri3a2 -capacitatea consilierului de a nu selecta in ormatiile! ci de a asculta distributiv. #g.1.7

111) A acce/ta 0i sus,ine t&cerea clientului are ca e%ect tras'iterea c&tre acesta a sen3a,iei( a) c& este ascultat 0i c& i se /er'ite e6/eri'entarea rela,iei actuale cu c"nsilierul %&r& a i se i'/une c"nstrBn$eri2 #) c& este acce/tat 0i adec+at2 c. c trebuie neaprat s i interzic anumite comportamente) d) c& este ca/a#il s& ne$"cie3e cu /r"/ria e6/erien,&) a. cGd b. bGcGd c) aA#Ad d. aGbGc A:S: C &rice mesaj este alctuit din momente de tcere care actioneaz ca organizator al mesajului e1plicit. 6n consecint este necesar preluarea mesajului clientului ca atare! inclusiv cu momentele de tcere. /ustinerea tcerii permite clientului( s comunice clientului aptul c& este adec+at si acce/tat2 c& este ascultat si i se /er'ite e6/eri'entarea relatiei actuale cu c"nsilierul %&r& a i se i'/une c"nstrBn$eri2 se comunic clientului aptul c& este ca/a#il s& ne$"cie3e cu /r"/ria e6/erient&2 s nteleag aptul c responsabilitatea i apartine) s nu se simt presat n a verbaliza imediat iecare senzatie sau g+nd) s e1ploreze reprezentri! a ecte! comportamente si implicatiile acestora. #g.1.4

11I) E/iste'"l"$ia /si;analitic& *'/arte d"'eniul /si;anali3ei *n cate$"rii /recu': a) clinica te;nica2 b. marFetingul psi'analizei) c) te"ria2 d) ist"ria /si;anali3ei2 e) /si;anali3a a/licat&) a. aGbGcGd #) aAcAdAe c. bGcGd d. dGe e. aGdGe A:S: C Epistemologia psi'analitic mparte domeniul psi'analizei n patru spatii( -clinica te;nica2 Kte"ria2 Kist"ria /si;anali3ei2 K/si;anali3a a/licat&)

#g..>

114) 5i%eren,a dintre an$"as& 0i an6ietate se %ace la ni+el de: a. durat) #) c"n,inut2 c. intensitate. A:S: C 0ngoas #si'iatric se ace di erenta dintre angoas si an1ietate( angoasa este an1ietate cu acompaniament somatic 8constrictie laringian! toracic! algii precordiale9. =ngoasa are un c"ntinut psi'o iziologic! n timp ce an1ietatea unul psi'ic. 6n 0/: 333 " n cadrul strilor an1ioase se disting( -tulburri an1ioase generalizate. #rezenta unor triri an1ioase de cel putin o lun n care an1ietatea acut variaz cu cea di uz) -tulburri de tip panic. =n1ietatea di uz este ntrerupt de atacuri de panic nsotite de palpitatii! transpiratie abundent! ameteal! lesin! paloare! polurie. #g.1>.

117) Care sunt a+anta(ele e6isten,ei unei st&rii c"n%lictuale a) /er'ite " 'ai #un& identi%icare a /r"#le'el"r 0i a s"lu,iil"r2 b. permite e1presia comportamentelor agresiv-distructive) c) cre0te '"ti+a,ia 0i 0ansele de sc;i'#are2 d) de3+"lt& %le6i#ilitatea. ada/ta#ilitatea 0i creati+itatea) a. bGcGd b. aGd c. cGd d) aAcAd A:S: 5 Con lictul este o parte constitutiv a procesului de comunicare. 0in perspectiva consilierului! necesit capacitti superioare de continere si stabilitate a ectiv. /tarea con lictual indic necesitatea operrii unor sc'imbri la nivelul dinamicii relatiei n scopul restabilirii ec'ilibrului. 0in acest punct de vedere starea con lictual prezint urmtoarele avantaje( -/er'ite " 'ai #un& identi%icare a /r"#le'el"r si a s"lutiil"r2 Kcreste '"ti+atia si sansele de sc;i'#are2 Kde3+"lt& %le6i#ilitatea. ada/ta#ilitatea si creati+itatea) #g.14$

11F) 5in /ers/ecti+a lui Carl R"$ers( a) nu'ai indi+idul *0i /"ate /erce/e c"'/let lu'ea /r"/riei e6/erien,e2 b. pentru ca sc'imbarea s poat interveni clientul nu trebuie s resimt an1ietate) c) realitatea. du/& cu' este testat& 0i c"n%ir'at& de ceilal,i. este secundar& /entru indi+id) Acesta se "rientea3& du/& /r"/ria /erce/,ie a realit&,ii2 d. n relaia cu clientul cea mai potrivit atitudine este cea directiv) e) cea 'ai /r"ducti+& /ers/ecti+& *n *n,ele$erea c"'/"rta'entul celuilalt c"nst& *n *ncercarea de *nscriere *n cB'/ul s&u de re%erin,& asu/ra e6/erien,ei) a) aAcAe b. cGdGe c. aGbGc d. bGcGd e. aGbGcGdGe A:S: A *erapia centrat pe client @ucrrile clasice n care Carl "ogers si dezvolt sistemul terapeutic sunt Consiliere si psihoterapie 815.$9! *erapia centrat pe client 815D19 si #espre devenirea unei persoane 815>19. 2recem n revist principalele idei rogersiene cu utilitate pentru consilier( 1. 3ndividul este n centrul unei lumi a e1perientei a lat n continu sc'imbare. "ogers denumeste c+mp enomenal lumea e1perientei personale 8constiente si inconstiente9 a iecrui individ. :u'ai indi+idul *si /"ate /erce/e c"'/let lu'ea /r"/riei e6/eriente . ;imeni nu poate ntelege e1perienta celuilalt! modalitatea n care este perceput si trit. $. 3ndividul reactioneaz la c+mpul su enomenal dup cum l percepe si e1perimenteaz. C+mpul perceptual constituie pentru individ realitatea. 3ndividul reactioneaz la realitate n modalitatea sa unic. 0e aceea! pentru interventia de consiliere este necesar ntelegerea perspectivei clientului. ,. Comportamentul este orientat spre satis acerea necesitttilor dup cum sunt percepute si trite n c+mpul enomenal. Realitatea. du/& cu' este testat& si c"n%ir'at& de ceilalti. este secundar& /entru indi+id care se "rientea3& du/& /r"/ria /erce/tie a realit&tii) .. Cea 'ai /r"ducti+& /ers/ecti+& *n *ntele$erea c"'/"rta'entului este cB'/ul de re%erint& al indi+idului) =cest c+mp este alctuit din senzatii! perceptii! reprezentri disponibile constiintei. #trunderea n c+mpul de re erint subiectiv nseamn ntelegerea prin empatie a realittii subiective a individului. #erceperea individului ca subiect * n manier obiectiv! nonempatic * determin apelul la realitatea e1terioar acestuia! respectiv la realitatea obiectului care percepe * la realitatea cercettorului. C'iar si atunci c+nd re erintele de realitate ale consilierului sunt apropiate si apro1imeaz pe cele ale clientului va e1ista o di erent important ntre realitatea clientului si cea a consilierului. #erceptia indivizilor si a situatiilor determin comportamentul at de realitate. 0e aceea! sc'imbarea comportamental implic n primul r+nd o sc'imbare perceptiv.
D. :ajoritatea comportamentelor individului se a l n relatie de determinare cu imaginea de sine. 3maginea de sine este alctuit din modalitatea n care individul se percepe pe sine si din modalitatea n care se percepe pe sine n relatie cu ceilalti! mpreun cu setul subiacent de valori. =ceast imagine comple1 nu se a l mereu la nivel constient! dar este accesibil constiintei. 3maginea de sine este o stare tranzient si nu o structur i1. >. 0istanta dintre dorintele constiente ale individului si comportamentul su este rezultatul clivajului dintre imaginea de sine si e1perienta individului. 3maginea de sine se construieste la con luenta dintre nevoia de percepere pozitiv a individului de ctre ceilalti si nevoia de auto-percepere pozitiv. 0e aceea! pentru a nu pierde componente ale imaginii de sine * iubirea persoanelor semni icative * unele dorinte nu sunt e1primate comportamental! iar e1perienta acestora este blocat. 7. C+nd distanta dintre imaginea de sine e1perient 8e1perienta de sine9 este important! intervine an1ietatea. =n1ietatea poate i conceput ca rezultatul incongruentei dintre eul ideal si cel real. =ceast di erent produce nemultumire de sine pentru c individul consider c ceilalti l vor percepe neajutorat si in erior. 4. "educerea an1iettii se ace prin apropierea imaginii de sine de e1perienta individului 8a se e1perimenta pe sine9. =ceasta conduce la reducerea distantei dintre eul real si cel ideal. E1perimentarea eului presupune crearea de ctre consilier a unui mediu suportiv care s permit asimilarea e1perientelor negative ale sinelui! n conte1tul unui rspuns din partea consilierului care s i permit clientului trirea pozitiv a sinelui. #g.7D-77

11J) 5in /unct de +edere e6isten,ialist. cul/a e6isten,ial&( a) este un si'/t"' care /"ate %i eli'inat /rin tera/ie2 #) este uni+ersal& /entru %a/tul c& ni'eni nu *0i /"ate reali3a /"ten,ialul *n '"d a#s"lut2 c. repre$int o for po$itiv care conduce spre umilin Ki spre sensibilitate +n relaiile interpersonale. a. bGc --#) aA# c. aGc A:S: C -culp e'istential( senzatia de vinovtie determinat de nerealizarea potentialului individual) #g.7D %%%%%%%%%%%%%%%%%%% @ibertatea individului si capacitatea sa de decizie se a l n relatie cu nivelul su de constiint. 0estinul uman nu este conditionat de orte e1terioare! ci de ctre individ. Constiinta conditiilor e1istentei! a liberttii si a necesittii de a alege! a consecintelor deciziei! produc an1ietatea e1istential. =n1ietatea este determinat si de constiinta limitelor! de perspectiva mortii. #erspectiva mortii subliniaz semni icatia momentului * e1ist un timp limitat de actualizare a potentialului. Culpa e1istential este rezultatul esurii n realizarea potentialului individual. 6ntruc+t ni'eni nu *si /"ate reali3a /"tentialul *n '"d a#s"lut. culpa e1istential este universal si repre$int o fort po$itiv care conduce spre umilint si spre sensibilitate +n relatiile interpersonale. /copul esenial al c"nsilierii const n e1tinderea lumii individului. #g.41 Cred ca raspunsul corect este 5 b:c 6 4444 119) Asocia+ia Na+ional' de G3ida e 8oca+ional' din SUA a indicat. *n 19I9. ur'&t"arele calit&,ii necesare c"nsilierului : a. subiectivism) #) interes /entru "a'eni2 c) e'/atie2 d) ca/acitatea de a ins/ira *ncredere 0i res/ect2 e) sta#ilitate a%ecti+&) a. dGe b. cGdGe c) #AcAdAe d. aGbGd e. aGcGdGe A:S: C =sociatia ;ational de <'idare Kocational 8;ational Kocational <uidance =ssociation9 a indicat! n 15.5! urmtoarele calitti necesare consilierului( -interes /entru "a'eni2 -rbdare) -e'/atie2 -obiectivitate) -ca/acitatea de a ins/ira *ncredere si res/ect2 -sta#ilitate a%ecti+&. Consilierul trebuie s se gseasc ntr-un bun raport cu sine! cu viata sa a ectiv si e1perientele sale emotionale. #g.1C7

1I0) <rinci/iul incertitudinii. /rinci/iu al %i3icii cu a/lica#ilitate *n c"nsilierea /si;"l"$ic&. /"stulea3&( a. cunoaterea tinde ntotdeauna asimptotic spre realitatea obiectului de cunoscut) b. orice teorie i perspectiv este relativ i alsi icabil) c) nu /"t %i cun"scute si'ultan la acela0i ni+el 'ai 'ulte ele'ente) A:S: C Elemente de epistemologie 6n analiza modalittii de raportare a consilierului la corpul teoreticote'nic este util o perspectiv epistemologic. Epistemologia! stiint a cunoasterii stiinti ice! propune urmtoarele interogatii( Cum putem cunoaste realitatea ? Care sunt resorturile prin care avem acces la realitate ? Considerm c n ncercarea de conturare a unui rspuns este necesar e1punerea principiilor pe care se construieste demersul. 6n cazul de at! n care ne re erim la modalittile de cunoastere nu a realittii n genere! ci a realittii clientului n special! este util apelul la( principiul auto-re erintei * orice teorie este o ncercare de AconstructieB a lumii! n care este e1primat dinamica personalittii subiectului cunosctor) principiul ignorantei * cunoasterea tinde ntotdeauna asMmptotic spre realitatea obiectului de cunoscut) principiul incertitudinii * nu /"t %i cun"scute si'ultan la acelasi ni+el 'ai 'ulte ele'ente) principiul relativittii * orice teorie si perspectiv este relativ si alsi icabil. #g.11, %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%.. Consecinta de interes a siturii teoriilor undament ale consilierii n zona logicii speculative pune problema modalittii n care consilierul ader la sau respinge modelul teoretic. /i aceasta! cu at+t mai mult! cu c+t trebuie avut mereu n vedere limita oricrei teorii. "elatia de incertitudine postulat de Nerner Seisenberg n micro izic este ilustrativ n acest sens( a cunoaste mai adecvat caracteristicile unui anumit obiect nseamn a determina imprecis caracteristicile unui alt obiect din c+mpul cunoasterii. #g.11D

Serner Reisen#er$ 815C1 * 157>9

PncertaintM principle - 'ttp(QQXXX.Moutube.comQXatc'?vYFX>d37cguCg

1I1)!iltrul 0i %act"rul inte$rati+ esen,ial al te"riei 0i te;nicii din d"'eniul c"nsilierii este ( a) /ers"nalitatea c"nsilierului2 b. personalitatea clientului) c. cadrul consilierii. A:S: A Concepte repre$entative /ers"nalitatea c"nsilierului( element esential de cadru! iltrul si actorul integrativ al ansamblului te'nico-teoretic al consilierii) - valorile consilierului( modalitate n care consilierul pretuieste obiecte sau apte! ceea ce e1ercit o anumit in luent asupra cadrului consilierii #g.1C.

1I2) Stilul directi+ al c"nsilierului( a) este caracteri3at /rintr-" /"3i,ie de /utere a c"nsilierului care e+aluea3& 0i c"nduce de'ersul2 b. este e1primat prin meta ora sculptorului! per via di levare2 c) sus,ine un '"del de rela,ie c"erciti+&) a. aGbGc b. bGc c) aAc A:S: C /tilul personal al consilierului se constituie la con luena dintre undamentele teoretice si personalitatea sa. /tilul de consiliere nu este niciodat unul pur! ci poate i regsit la inter erena a dou stiluri polare( cel directiv si cel non-directiv. 1. /tilul directiv. Este caracteri3at /rintr-" /"3itie de /utere a c"nsilierului care e+aluea3& si c"nduce de'ersul. =cest stil este unul de tip autoritar n care clientul este determinat s se modeleze con orm personalittii consilierului. /tilul autoritar al consilierii poart re le1ele relatiei de tip autoritar constituit ntre printe si copil! stil re lectat la nivelul social-politic de anumite perioade istorice si regimuri. /tilul directiv-autoritar sustine implicit un '"del de relatie c"erciti+& cu valente punitive. /tilul directiv-autoritar este unul de ort! istoric a lat la originea evolutiei directiilor terapeutice! prin modelul 'ipnozei. #roblematica trecerii de la stilul directiv-autoritar la cel non-directiv este de interes antropologic. #g. 114-115

1I1) Clientul tre#uie in%"r'at *n /ri'ele *ntBlniri asu/ra ( a) duratei sedin,el"r2 b. diagnosticului e1act realizat de consilier) c) '"dalit&,ii de /r"$ra'are a 0edin,el"r2 d) duratei esti'ate a /r"cesului2 e) li'itel"r 0i +alen,el"r c"nsilierii) a. cGdGe b. aGcGd c. aGbGcGd d. aGbGcGdGe e) aAcAdAe A:S: E E1pectanta clientului at de consilier sau proces este un actor cu in luent asupra relatiei de consiliere. 6ntelegerea gresit a naturii consilierii determin esecul oricrei ntreprinderi. 0e aceea! clientul trebuie in ormat asupra( -duratei sedintel"r2 K'"dalit&tii de /r"$ra'are a sedintel"r2 Kduratei esti'ate a /r"cesului2 Kli'itel"r si +alentel"r c"nsilierii) #g.1,$

1II) Clientul unei c"nsilierii de $ru/ tre#uie s& a(un$& s&: a. se conduc dup e1pectaiile celorlali) b. nvee s evite con runtarea direct cu ceilali) c) se /ercea/& 'ai adec+at 0i s& *i %ie 'ai u0"r s& alea$& 0i s& ac,i"ne3e2 d) /"at& %ace di%eren,a *ntre a a+ea un a%ect 0i a ac,i"na c"n%"r'a acestuia2 e) /"at& recun"a0te %a/tul c& 0i ceilal,i sunt a$resi+i) a) cAdAe b. aGdGe c. aGbGcGd d. bGcGdGe e. cGd A:S: A
F&ariantele de rspus la Intrebarea GBBIG@HJ

&biective ale consilierii de grup din punctul de vedere al clientului( s-si dezvolte o atitudine desc'is si onest) s diminueze comportamentul manipulativ) s nvete s acorde ncredere si s-si acorde ncredere) s tind spre autenticitate) s devin mai putin conditionat de comandamente) s si consolideze capacitatea de acceptare! r a mai i per ectionist) s-si recunoasc si accepte anumite polaritti) s se conduc nu dup e1pectatiile celorlalti! ci n con ormitate cu ale sale) s nvete s se con runte cu ceilalti direct! onest! adecvat si cu grij) s nvete s ntrebe direct ceea ce doreste cellalt si s a irme direct acest lucru) s& se /ercea/& 'ai adec+at si s& *i %ie 'ai us"r s& alea$& si s& acti"ne3e2 s& /"at& %ace di%erenta *ntre a a+ea un a%ect si a acti"na c"n%"r' acestuia2 s& /"at& recun"aste %a/tul c& si ceilalti sunt a$resi+i2 s-si clari ice valorile! dac si cum s le modi ice) s-si creasc nivelul de tolerant la ambiguitate si s poat lua decizii ntr-o lume dinamic) s gseasc modalitti de rezolvare a problemelor din s era personal) s-si e1ploreze potentialul si creativitatea) s-si consolideze capacitatea de a o eri ajutorul) s devin mai sensibil la nevoile si sentimentele celorlalti #g.1,.-1,D

1I4) 9n ce cate$"rie deDti'/E al clientului este %acilitat& c"'unicarea e%icient& a. timpul cronologic) b. timpul biologic) c) ti'/ul /si;ic2 d. timpul AzeilorB) e. timpul AmainilorB. A:S: C Caracteristici ale unei comunicri eficiente C'iar dac demersul consilierii se re er la e icient! aceasta nu trebuie nteleas n termenii unei dinamici impuse clientului. Comunicarea e icient se ace e1clusiv n Dti'/ul /si;icE al clientului! n ritmul su. 0orinta consilierului de a imprima un ritm mai alert discursului constituie o barier major n comunicare. Clientul se va simti presat de intentia de accelerare a ritmului su. 3ndicatori ai unei comunicri e iciente pot i decelati din aptul c subiectul( se re er la sine ntr-o manier direct) personalizeaz discursul) si asum a ecte! reprezentri si comportamente. E icienta n comunicare este determinat de capacitatea consilierului de a i empatic! autentic! neutru binevoitor si speci ic n comunicare. #g.1.C

1I7)Care sunt /rinci/alele "#stac"le *n calea ad"/t&rii 0i 'en,inerii. de c&tre c"nsilier. a atitudinii de neutralitate #ine+"it"are: a) /r"#le'ele a%ecti+e 0i c"'/"rta'entale ale c"nsilierului2 #) li/sa in%"r'a,iil"r des/re client2 c) di%icult&,i ale c"nsilierului la ni+elul i'a$inii de sine2 d) c"n%u3ia i'a$inar& a clientului cu /ers"ane se'ni%icati+e din +ia,a c"nsilierului) a) aA#AcAd b. aGbGc c. aGb d. bGc A:S: A &bstacole ale atitudinii neutru binevoitoare( /r"#le'e a%ecti+e si c"'/"rta'entale ale c"nsilierului2 li/sa in%"r'atiil"r des/re client2 c"n%u3ia i'a$inar& a clientului cu /ers"ane se'ni%icati+e din +iata c"nsilierului2 di%icult&ti ale c"nsilierului la ni+elul i'a$inii de sine determin proiectia pe client a propriului sistem a1iologic! mentinerea de prejudecti despre client si incapacitatea de a respecta clientul. #g.1.,

C"'/leti"n 1.7. /copul esenial al consilierii de tip ... e*istentialist const n susinerea clientului n descoperirea de noi semni icaii ale vieii cu consecin n reducerea an1ietii asociate pericolului non-e1istenei. Sc"/ul esential al c"nsilierii de ti/ e6istentialist c"nst& *n sustinerea clientului *n desc"/erirea de n"i se'ni%icatii ale +ietii cu c"nsecint& *n reducerea an6iet&tii as"ciate /eric"lului n"n-e6istentei) #g.4$

1.4. &:/ 8155.9 a considerat ca sinonim termenul de consiliere cu cel de psi'oterapie .. su%o ti"a) (elatia de tip suportiv "elatia de tip suportiv este speci ic psi'oterapiei suportive! ns este recunoscut ca dimensiune esential a demersului consilierii. 0e aceea! OMS ?199I@ a c"nsiderat ca sin"ni' ter'enul de c"nsiliere cu cel de /si;"tera/ie su/"rti+&. 0esigur! psi'oterapia suportiv are ca subiect personalitatea instabil! Eul slab structurat si! n consecint! nevoia marcat de dependent a subiectului! n timp ce clientul consilierii nu este e1clusiv a lat n aceast zon a dis unctiei! a l+nduse si n aria nevoii de optimizare. #si'oterapia suportiv urmreste n special unctia protectiv a demersului n ordinea restabilirii unui ec'ilibru psi'ic. 6n zona comun cu consilierea! psi'oterapia suportiv are ca obiectiv adaptarea la mediul social prin mbunttirea abilittilor de negociere si gestionare a con lictului. "elatia de tip suportiv este util n situatiile de criz * clienti cu di erite adictii! cu dezadaptare masiv! cu problematic psi'osomatic. #g.1,7-1,4

1.5. =lturi de joc! ritul ..de in"e sa e&.. este un e1emplu de model e1presiv e1istent n toate culturile care permite inversarea 8limitat i reversibil9 a regulilor stabilite de societate 8ierar'ie social inversat! judecat moral suprimat9. Al&turi de ("c. itul de in"e sa e este un alt e6e'/lu de '"del e6/resi+ e6istent *n t"ate culturile care /er'ite in+ersarea ?li'itat& si re+ersi#il&@ a re$ulil"r sta#ilite de s"cietate ?ierar;ie s"cial& in+ersat&. (udecat& '"ral& su/ri'at&@) #g.1D

1DC. :odelele psi'opatologice sunt activate n urma eecului modelelor e1presive i sunt de inite de "al @inton ca modele de 3 inconduita M"delele /si;"/at"l"$ice sunt acti+ate *n ur'a esecului cel"r e6/resi+e si sunt de%inite de Ral% Tint"n ca modele de inconduit&. &rice entitate psi'opatologic * ie din sistemele etiologice traditionale! ie din cele moderne* este un model prin care subiectul transgreseaz regulile sociale ntr-o manier prescris! ie anodin! ie prestigioas. #g.1D

1D1. . esentialis'ul).. ! perspectiva iloso ic undament a consilierii! pune problema raportului dintre esen i enomen i a consecinelor unei perspective universaliste asupra valorilor. 0in cadrul iloso iei! individualismul recomand individul ca valoare suprem! n timp ce esentialis'ul pune /r"#le'a ra/"rtului dintre esent& si %en"'en si a c"nsecintel"r unei /ers/ecti+e uni+ersaliste asu/ra +al"ril"r) #rogresismul relev importanta e1perientei si speci icul individual! iar e1istentialismul indic unicitatea e1istentelor. =ceste perspective iloso ice desc'id c+mpul de re lectie necesar unei interventii adecvate de consiliere. #g.$7

1D$. ;evroza de &&& destin&&& desemneaz o orm de e1isten caracterizat prin revenirea! n traseul de via al subiectului! unor nlnuiri identice de evenimente cu e ecte negative. :e+r"3a de destin. #oate i considerat o specie a nevrozei de esec si dese'nea3& " %"r'& de e6istent& caracteri3at& /rin re+enirea un"r *nl&ntuiri identice de e+eni'ente cu e%ecte ne$ati+e. Evenimentele care se repet apar ca o atalitate e1terioar! creia subiectul i este victim. #g.71

1D,. Consilierea ... emi2 antilo ........ este un demers inter-cultural realizat n relaia n care clientul nu mprtete cu consilierul acelai ond cultural! norme! valori i modaliti de comunicare. C"nsilierea e'i$rantil"r este un de'ers intercultural reali3at *n relatia *n care clientul nu *'/&rt&seste cu c"nsilierul acelasi %"nd cultural. n"r'e. +al"ri si '"dalit&ti de c"'unicare) #roblema care se pune apsat n consilierea intercultural se re er la raportul n care se a l consilierul cu valorile sale si modul de reprezentare al comportamentului uman. Conditia minimal! pentru a putea trece n dimensiunea intercultural! este asumarea coerent a propriilor valori si capacitatea de acceptare a unor valori deprtate de cele personale. #g.1>4

1D.. Conceptul de cultur . &&e*% esi"a))))))))se re er la e1istena de mijloace instituionalizate prin care o cultur permite descrcarea tensiunilor provocate prin represia speci ic. C"nce/tul de cultu & e*% esi"& este propus de Vo'n "oberts n 15D5 si se re%er& la e6istenta de 'i(l"ace instituti"nali3ate /rin care " cultur& /er'ite desc&rcarea tensiunil"r /r"+"cate /rin re/resia s/eci%ic&. "oberts ilustreaz conceptul su prin relatia dintre conte1tul socio-cultural si jocurile practicate n societatea respectiv. Consider c jocurile sunt Amodele e1presiveB prin care se gestioneaz simbolic relatiile cu s era social! natural sau supranatural. #g.1.

119 Z;oX 3 'ave not used 'Mpnosis or t'erapeutic purposes or some eig't Mears 8e1cept

or a eX special e1periments9 so t'at 3 'abituallM send bacF t'ese cases Xit' t'e recommendation t'at anMone X'o relies upon 'Mpnosis maM emploM it 'imsel . 2'ere is! actuallM! t'e greatest possible antit'esis betXeen suggestive and analMtic tec'ni[ue - t'e same antit'esis X'ic'! in regard to t'e ine arts! t'e great @eonardo da Kinci summed up in t'e ormulas( %e "ia di %o e and %e "ia di le"a e& #ainting! saMs @eonardo! XorFs %e "ia di %o e or it applies a substance - particles o colour - X'ere t'ere Xas not'ing be ore! on t'e colourless canvas) sculpture! 'oXever! proceeds %e "ia di le"a e1 since it taFes aXaM rom t'e blocF o stone all t'at 'ides t'e sur ace o t'e statue contained in it. 3n a similar XaM! t'e tec'ni[ue o suggestion aims at proceeding %e "ia di %o e) it is not concerned Xit' t'e origin! streng't and meaning o t'e morbid sMmptoms! but instead! it superimposes somet'ing - a suggestion - in t'e e1pectation t'at it Xill be strong enoug' to restrain t'e pat'ogenic idea rom coming to e1pression. =nalMtic t'erapM! on t'e ot'er 'and! does not seeF to add or to introduce anMt'ing neX! but to taFe aXaM somet'ing! to bring out somet'ing) and to t'is end concerns itsel Xit' t'e genesis o t'e morbid sMmptoms and t'e psMc'ical conte1t o t'e pat'ogenic idea X'ic' it seeFs to remove.Z...Z3 gave up t'e suggestive tec'ni[ue! and Xit' it 'Mpnosis! so earlM in mM practice because 3 despaired o maFing suggestions poXer ul and enduring enoug' to e ect permanent cures. 3n everM severe case 3 saX t'e suggestions X'ic' 'ad been applied crumble aXaM again) a ter X'ic' t'e disease or some substitute or it Xas bacF once more.Z
\P&2E/ rom 0r. /igmund Freud - 'ttp(QQXXX. reudpage.in oQ reud[uotes1.'tml