Silogismul si structura lui; Legile silogismului

CARACTERIZARE GENERALA Deseori numit silogism categoric", silogismul este tipul fundamental de inferenfa deductiva mediata alcatuita din numai trei propozitii categorice, din care doua sunt remise, iar a treia este conclu!ie" Denumirea de ,"in#erenta mediata" cores unde #a tului ca entru $usti#icarea conclu!iei se a elea!a la mai mult de o remisa, iar aceea de silogism% i&a #ost data de catre cel mai mare ganditor al antic'itatii, Aristotel ()*+&),, i"e"n"-; care a desco erit si a anali!at e larg acest ti de rationament si care, ca autor al rimului tratat de logica, intitulat Organon, este considerat #ondatorul stiintei logicii" Datorita rolului sau deose.it in argumentare, silogismul i&a reocu at constant si e logicienii romani contem orani & dintre care /" Tutugan (012*&0132-, 4" 5ote!atu (0100&01*0- si I" Didilescu (0123&01*6- au adus contri.utii im ortante la de!7oltarea sistemati!area silogisticii clasice si la #undarea silogisticii moderne" STR8CT8RA SIL9GIS:8L8I In rationamentul Toate elementele transuranice sunt radioacti7e 4lutoniul este element transuranic 4lutoniul este radioacti7 A7em un e;em lu de silogism, redat intr&o #orma de e; rimare standard" 4ro o!itiile de deasu ra liniei re re!inta remisele, iar ro o!itia ase!ata su. linie este conclu!ia" In alcatuirea silogismului a ar trei si numai trei notiuni, numite termenii silogismului"" 4entru a desco eri #unctiile acestor notiuni, 7om orni de la conclu!ie" Conclu!ia este o ro o!itie uni7ersala a#irmati7a careia ii cores unde #ormula Sa4" in care S=plutoniu, iar P=element radioactiv. Su.iectul conclu!iei, numit "termen minor", rea are la ni7elul remiselor; in e;em lul de aici el a are tot ca su.iect logic al celei de&a doua remise, moti7, entru care aceasta se numeste "4remisa minora"" La 0

randul sau, redicatul conclu!iei, numit "termen ma$or", rea are in cealalta remisa (in e;em lul nostru tot ca redicat logic-, moti7" entru care aceasta remisa se numeste "4remisa ma$ora"" Din anali!a remiselor, care in e;em lul nostru sunt tot ro o!itii uni7ersal a##irmati7e, reiese ca in arara termenilor minor si ma$or, care im reuna sunt numiti "termeni e;trcmi", in silogism a are si o a treia notiune, comuna am.elor remise si numita "termen mediu", deoarece are #unctia de a une in e7identa (de a mi$loci- ra ortul dintre termenii e;tremi, ra ort e care conclu!ia silogismului il reda e; licit" Din acest moti7", termenul mediu" redat sim.olic rin litera ":", a are e;clusi7 la ni7elul remiselor" In e;em lul nostru, M=element transuranic a are ca su.iect logic al remisei ma$ore si ca redicat al minorei, in aceste conditii, schema de inferenta din drea ta reda structura logica a silogismului anali!at, iar re re!entarea gra#ica alaturata ei, construita du a metoda Euler, reda e; licit ra ortul dintre termenii acestui silogism" Din diagrama se oate o.ser7a ca la ni7elul silogismului regasim un ra ort s ecial intre notiuni, raportul gen-specie.

/IG8RI SI :9D8RI SIL9GISTICE Sc'ema de in#erenta de mai sus nu cores unde oricarui e;em lu de silogism" De #a t, silogismele cunosc o mare 7arietate si ele ot #i clasi#icate du a doua criterii distincte, dar care se com letea!a reci roc" 4rimul dintre aceste criterii, o!itia celor trei termeni ai silogismului in remise, ne ermite sa deose.im atru sc'eme de in#erenta #undamentale, numite #iguri silogistice; du a cum reiese si din sc'emele alaturate in care rima #ormula cores unde remisei ma$ore, cea de&a doua remisei minore, iar cea de&a treia (cu aceeasi constructie in toate cele atru #iguri silogistice- cores unde conclu!iei"

Dintre aceste atru #iguri silogistice, rima a #ost numita #igura er#ecta, entru urmatoarele moti7e< & este #igura silogistica in care ot #i demonstrate, su. #orma de conclu!ie, oricare dintre cele atru ti uri de ro o!itii categorice; & numai in aceasta #igura silogistica, termenul mediu este gen entru termenul minor si s ecie entru termenul ma$or, ceea ce #ace ca numai in aceasta #igura cei trei termeni sa cores unda e; licit rolului lor in silogism" Cel de&al doilea criteriu, calitatea si cantitatea ro o!itiilor categorice cu rol de remise si de conclu!ie intr&un silogism oarecare, ne ermite sa di#erentiem cate 3+ de 7ariante de silogism numite moduri silogistice in #iecare #igura silogistica luata se arat"

De ilda, sc'ema de in#erenta la care s&a redus e;em lul de silogism anali!at, re re!inta un mod silogistic din #igura intai, care ar utea #i redat si rintr&o succesiune de sim.oluri de #orma aaa & 0, unde cele trei litere "a" arata ca in acest mod silogistic remisa ma$ora, remisa minora si conclu!ia sunt, toate, ro o!itii uni7ersal a##irmati7e, iar ci#ra 0 arata ca acest mod silogistic #ace arte din rima #igura silogistica; in acelasi #el, #ormula eio & , cores unde unui mod silogistic din cea de&a doua #igura, a carei sc'ema de in#erenta este redata in drea ta, iar #ormula aii & ) cores unde unui mod silogistic de #igura a treia, redat e; licit de sc'ema de in#erenta ce urmea!a"

Numarul modurilor silogistice este mult mai mare decat cel al #igurilor silogistice" Din moment ce in #iecare #igura silogistica e;ista 3+ de moduri silogistice, inscamna ca in cele + #iguri silogistice, luate im reuna e;ista, in total" ,=3 de moduri silogisticc" dar dintre acestea doar ,+ sunt logic&corecte (7alide- & cate 3 in #iceare #igura silogistica" LEGILE GENERALE ALE SIL9GIS:8L8I 4entru a utea selecta de la ince ut cele ,+ de moduri silogistice 7alide se im une a demonstra mai intai legile generale ale silogismului, adica acele legi logice care e; rima cerintele principiilor logice entru acest ti de in#erenta deducti7a" 4rimele trei legi generale ale silogismului se re#era la termeni. (0- Intr&un silogism 7alid e;ista trei si numal trei termeni Aceasta lege este deose.it de im ortanta in ca!ul e;em lelor de silogism si nu al sc'emelor redate sim.olic, unde e;istenta a numai trei termeni este asigurata direct de res ectarea de#initiei silogismului" Cu rile$ul anali!ei notiunilor s&a aratat ca unul si acelasi cu7ant (gru de cu7inte- oate materiali!a mai mult de o singura notiune, cum se intiim la si cu ad$ecti7ul,"al.", in e;em lul alaturat de silogism ne7alid< in remisa ma$ora, cu7antul "al." materiali!ea!a un element al lim.a$ului (,,o arte de 7or.ire"-, iar in remisa minora reda o insusire care, rintre alte o.iecte, este caracteristica si !a e!ii"In acest #el, cu7intul "al.a" reda in minora o alta notiune decat cea e care a redat&o initial in ma$ora si dre t re!ultat, in structura acestui e;em lu de silogism a ar atru termeni in loc de trei" Neres ectarea legii (I- inseamna o incalcare a principiului identitatii si ast#el se e; lica de ce intr&un ast#el de ca! in#erenta este ne7alida" Alba este adjectiv Zapada este alba Zapada este adjectiv (,- In cel utin una din remise, termenul mediu a are ca termen distri.uit, alt#el s us, cel utin una din remise tre.uie sa de!7aluie intreaga e;tensiune a lui :" Demonstratie: /ie modul ai? & , in care nu a are sim.olul conclu!iei si caruia ii cores unde sc'ema de in#erenta din stanga, " din care reiese ca M a are ca nedistri.uit in am.ele remise, ca redicat de a#irmati7a" Alaturat sc'emei de in#erenta, a7em re re!entarea gra#ica a remiselor, du a metoda Euler" Re re!entand mai intai remisa +

minora, re!ulta un ra ort de incrucisare intre S si :" Re re!entand a oi ma$ora, re!utla un ra ort de ordonare intre 4 si :" Este insa e7ident ca 4 ,ca notiune su.ordonata, oate ocu a in interiorul s#erei lui : (notiunea su raordonata- oricare din o!itiile (a-, (.- sau (c-" 4resu unem ca am.ele remise sunt ade7arate" Re#eritor la ra ortul dintre S si 4 e care tre.uie sa il redea e; licit conclu!ia" din re re!entarea gra#ica este clar ca a7em mai multe 7ariante, din care si retinem doar doua< (i- SeP din o!itia (a- si (ii- SiP din o!ilia (.-" Acum, daca in#erenta este 7alida, din remise ade7arate re!ulta doar conclu!ii ade7arate; intre SeP si SiP e;ista (insa un raport de contradictie si, deci, cel utin una dintre ele este #alsa" 4rin urmare, atunci cand termenul mediu a are ca nedistri.uit in am.ele remise, in#erenta este ne7alida, deoarece e;ista cel utin o situatie in care din remise ade7arate ar re!ulta o conclu!ie #alsa

()- 9ricare din termenii e;tremi a are ca termen distri.uit in conclu!ie numal daca el a a irut ca termen distri.uit si in remisa" E7ident, legea ()- reia, in conditiile" silogismului, legea distri uirii termenilor din ca!ul con7ersiunii" Demonstratie: !azul e"tensiunii nepermise a termenului ma#or. /ie modul aee > 0, caruia ii cores unde sc'ema de in#erenta din stinga, din care se o.ser7a ca 4 a are ca distri.uit in conclu!ie (ca redicat de negati7a-, desi in remisa ma$orii a a arut ca nedistri.uit (ca redicat de a#irmati7a-" Alaturat sc'emei de in#erenta, a7em re re!entate du a metoda Euler doar remisele modului dat, ince ind cu ma$ora" Din re re!entarea minorei (ra ort de o o!itie intre S si :-, este e7ident ca entru S este osi.ila oricare din o!itiile (a-, (.- sau (c-" Din (a- re!ulta SeP, conclu!ie des re care modul dat retinde ca ar deri7a din remisele MaP si SeM< in acelasi tim insa, din (.re!ulta si SIP, ceea ce inseamna ca, in acest ca!, daca am.ele remise sunt ade7arate, a7em cel utin o situatie in care din ele ar re!ulta o conclu!ie #alsa si deci in#erenta dati este ne7alida" 4entru ca!ul e;tinderii ne ermise a termenului minor, demonstratia este analoaga"

8rmatoarele trei legi generale ale silogismului se re#era la calitatea premise$or: (+- Din doua remise a#irmati7e re!ulta cu necesitate o conclu!ie a#irmati7a" Demonstratie: Am.ele remise #iind a#irmati7e"la ni7elul lor termenii e;tremi se a#la in ra ort de concordanta, unctul de coincidenta dintre ei #iind termenul mediu"In aceste conditii, daca conclu!ia ar #i negati7a, ea ar e; rima un ra ort de o o!itie intre termenii e;tremi" Con#orm principiului noncontradictiei este insa im osi.il ca S si 4 sa #ie in acelasi tim si notiuni concordante si notiuni o use< din moment ce remisele instituie un ra ort de concordanta intre S si 4, conclu!ia tre.uie sa e; rime acest ra ort si, ca atare, nu oate #i decat a#irmati7a" (=- Cel utin una din remise este a#irmati7a, alt#el s us, deci am.ele remise sunt negati7e, silogismul este ne7alid" Demonstratie: sa resu unem ca am.ele remise ar #i negati7e" In aceste conditii, ma$ora ar reda un ra ort de o o!itie intre 4 si :, ceea ce inseamna ca 4 si : nu au nici un element comun" :inora #iind si ea tot negati7a, inseamna ca S si :, la #el, nu au nici un element comun"Intrucat in acest #el : este se arat atat de S, cat si de 4, el nu oate s une nimic des re ti ul de ra ort dintre S si 4, ceea ce inseamna ca remisele nu o#era o ratiune suficienta entru conclu!ie si deci silogismul este ne7alid" (3- Dintr&o remisa a#irmati7a si alta negati7a re!ulta cu necesltate o conclu!ie negati7a" Demonstratie: 4remisa a#irmati7a e; rima un ra ort de concordanta intre M si termenul e;trem e care il contine" Cealalta remisa #iind negati7a reda un ra ort de o o!itie intre : si celalalt termen e;trem"0n acest #el, remisele instituie un ra ort de o o!itie intre S si 4, in sensul ca acela din ei care intra in alcatuirea remisei negati7e este se arat in totalitatea s#erei sale de cel utin orice element din ortiunea rin care celuilalt e;trem coincide cu termenul mediu" 4entru a res ecta principiul ratiunii suficiente si entru a nu incalca principiul noncontradictiei. conclu!ia tre.uie sa e; rime e; licit acest ra ort de o o!itie dintre S si 4 si, ca atare, ea este cu necesitate negati7a" 3

8ltimele doua legi generale ale silogismului se re#era la cantitatea premise$or: (6- Cel utin una din remise este uni7ersala, alt#el s us, un silogism in care am.ele remise ar #i articulare este ne7alid" Demonstratie: 4resu unem ca am.ele remise sunt articulare" Luand in consideratie si calitatea remiselor, re!ulta trei ca!uri< (i- %m e$e premise sunt particular affirmative, in acest ca!, la ni7elul remiselor nici unul din cei trei termeni nu a are ca termen distri.uit; de aici,: este nedistri.uit si silogismul este ne7alid rin incalcarea legii (,-" (ii- &na din premise este particu$or afirmativa, iar ceala$ai este particular negativa. 'n acest ca!, con#orm legii (3- conclu!ia 7a #i negati7a, iar la ni7elul remiselor unul singur din cei trei termeni a are ca distri.uit (cel cu #unctia de redicat in remisa negati7a-" 4entru a satis#ace cerintele legii (,-, acest unic termen distri.uit este c'iar M. Dar, du a cum s&a sta.ilit, conclu!ia este negati7a si, dre t urmare, 4 a are in conclu!ie ca termen distri.uit si deci silogismul este ne7alid rin incalcarea legii ()-" (iii- %m e$e premise sunt particular negative. Silogismul este ne7alid rin incalcarea legii (=-" (*- Dintr&o remisa uni7ersala si alta articulara re!ulta cu necesitate o conclu!ie articulara" Demlonstratie: Cantitatea remiselor este s eci#icata; luand in consideratie si calitatea lor, re!ulta trei ca!uri< (i- %m e$e premise sunt afirmative. In acest ca!, la ni7elul remiselor, unul singur din cei trei termeni a are ca termen distri.uit (cel cu #unctia de su.iect in remisa uni7ersala-" 4entru a res ecta legea (,- acest unic termen distri.uit nu oate #i decat :, ceea ce inseamna ca la ni7elul remiselor am.ii e;tremi a ar ca termeni nedistri.uiti" 4entru a res ecta si legea ()-, S si 4 a ar tot ca nedistri.uiti si, in conclu!ie, care, deci, nu oate #i decat articular a#irmati7a" (ii- &na din premise este afirmativa, iar cealalta este negativa. De aceasta data, in remise, din totalul de trei termeni, numai doi a ar ca distri.uiti< su.iectul uni7ersalei si redicatul negati7ei" 4entru res ectarea legii (,-, unul din acestia este o.ligatoriu :, iar entru res ectarea legii ()-, cel de&al doilea nu oate #i decat 4, deoarece rin legea (3- conclu!ia este negati7a si il contine e 4 ca termen distri.uit" Re!ulta ca singurul termen care a are ca nedistri.uit la ni7elul remiselor este S, adica cel care este su.iect in conclu!ie; rin urmare, entru a res ecta legea ()-, conclu!ia nu oate #i decat o articular negati7a" (iii- %m e$e sunt negative. Silogismul #iind ne7alid, con#orm legii (=-, acest ca! iese din discutie" :9D8RI SIL9GISTICE ?ALIDE 4entru a sta.ili cele ,+ de moduri 7alide, ca si re arti!area lor e cele atru #iguri silogistice, cate 3 in #iecare #igura, se rocedea!a du a cum urmea!a< 6

I- 4entru #iecare #igura in arte, se determina conditiile s eciale c care ea tre.uie sa le inde lineasca " entru a #i asigurata res ectarea tuturor legilor generale ale silogismului, #ara e;ce tie" Aceste conditii oarta numele de "legi s eciale" ale res ecti7ei #iguri" /ie, dre t e;em lu, rima #igura, care il contine e : ca su.iect al ma$orei si ca redicat al minorei" S&a aratat ca atunci cand lucram cu sc'eme #ormale, se resu une ca legea (I- este res ectata rin insasi de#initia silogismului si, deci, 7om considera mai intai legea (,-" 4entru ca in #igura intai : sa a ara ca termen distri.uit in cel utin una din remise, a7em doua si numai doua 7ariante< (ima#ora esle universala, sau cel utin (ii- minora este negativa. Se une intre.area< in #igura intai, este osi.ila oricare din aeeste 7ariante@ Se o.ser7a ca 7arianta (ii- antrenea!a automat legea (3-, in sensul ca daca minora este negati7a, atunci conclu!ia este cu necesitate tot negati7a" De aici, daca res ectarea legii (,- s&ar #ace in .a!a 7ariantei (ii-, 4 ar a area in conclu!ie ca termen distri.uit, si, cntru a nu #i incalcata legea ()-, 4 tre.uie sa a ara ca termen distri.uit si in ma$ora" Dar, intrucat in ma$ora 4are #unctia de redicat, entru a #i distri.uit si aici, ma$ora ar #i cu necesitate o ro o!itie negali7a" 4rin urmare, daca in #igura intai minora este negati7a, ma$ora ar tre.ui sa #ie si ea tot negati7a, #a t im osi.il insa rin legea (=-" Re!ulta< 'n figura intai, minora este afirmativa, iar ma#ora este universala, deoarece numai asl#el oale #i res eclata legea (,-" (,- 9 data sta.ilite legile speciale ale #igurii, cu a$utorul lor se determina ce com.inatii de ro o!itii A, E, I si 9 ot a area ca remise in #igura res ecti7a" Ast#el, daca in #igura intai ma$ora este uni7ersala, ea nu oate #i decat o ro o!itie A sau E, iar daca minora este a#irmati7a, ea nu oate #i decat o ro o!itie A sau L De aici, entru remisele rimei #iguri nu utem a7ea decat urmatoarele atru com.inatii< (i- aa, (ii- ea, (iii- ai si (i7- ei" ()- 9 data sta.ilite com.inatiile de remise admise de o #igura, cu a$utorul legilor generale sunt determinate conclu!iile care re!ulta din acesle remise" 4entru #igura intai, din com.inatia (i-, con#orm legii (+-, conclu!ia este cu necesitate o ro o!itie a#irmati7a, deci de ti A sau I; in ca!ul com.inatiei (ii-" con#orm legii (3-, conclu!ia este cu necesitate o ro o!itie negati7a, deci de ti E sau 9; in ca!ul com.inatiei (iii-, con#orm legilor (+- si (*-, conclu!ia este cu necesitate 9 articular a#irmati7a, deci o ro o!itie de ti I; in s#arsit, in ca!ul com.inatiei (i7-, con#orm legilor (3- si (*-, conclu!ia este cu necesitate articular ncgati7a, deci o ro o!itie de ti 9" Re!umand, in #igura intai a7em urmatoarele sase moduri 7alide< (0- aaa&0, (0- aai&0, (,- eae&0, (,- eao&0, ()- aii&0 si (+- eio&0" *

:odurile (IA- si (,A- se numesc su.alterne", deoarece conclu!iile lor Sunt su.alternele conclu!iilor modurilor (I- si res ecti7 (,-" In ca!ul #igurii a treia, rocedura de determinare a modurilor 7alide su#era o modi#icare neesentiala< la unctul (,-, in loc de am.ele remise, se sta.ilesc remisa minora si conclu!ia si, dre t urmare"la unctul ()- legile generale sunt #olosite entru sta.ilirea remisei ma$ore" :ET9DE DE 4R95ARE A ?ALIDITATII SIL9GlS:EL9R E;ista mai multe metode entru a sta.ili 7aliditatea, res ecti7 ne7aliditatea unui mod silogistic, rintre cele mai sim le #iind metoda diagramelor (enn si metoda demonstratiei prin reducere la a surd. In ca!ul e;em lelor de silogism, inainte insa de a trece la a licarea unei asemenea metode, sunt o.ligatorii aducerea silogismului concret la #orma de e"primare standard si, e aceasta .a!a, reci!area schemei de inferenta si a modului care ii cores und" Ast#el, argumentul silogistic du a care nici un numar divizi il !u 1 nu este prim pentru ca toate nulmerele divizi ile cu 0* sunt divizi ile si cu 1, dar nici un numar prim nu este divizi il cu )*, ii cores unde urmatoarea e; rimare standard< PeM MaS SeP Nici un numar prim nu este divizibil cu 18 Toate numerele divizibile cu 18 sunt divizibile cu 9 Nici un numar divizibil cu 9 nu este numar prim

si sc'ema de in#erenta din stanga sa" (0- :etoda diagramelor ?enn" 4entru a licarea acestei metode, se construieste mai intai o diagrama alcatuita din trei cercuri intersectate, #iecare cere re re!entand unul din cei trei termeni ai silogismului" 4e aceasta diagrama, sunt re re!entate gra#ic, in maniera cunoscuta, e"clusiv premisele+ modul silogistic cores un!ator este 7alid daca si numai daca remiselor a re!ultat automat re re!entarea gra#ica a conclu!iei" rin re re!entarea gra#ica doar a

Con#orm diagramei alaturate, care este un e;em lu de a licare a metodei diagramelor ?enn in ca!ul silogismului dat, reiese ca din sim la re re!entare a remiselor acestui silogism nu a re!ultat re re!entarea gra#ica a conclu!iei sale< #iind o ro o!itie de #orma SeP, conclu!iei ii cores unde, du a metoda ?enn, 'asurarea totala a ortiunii de intersectie a cercurilor S si 4" 4rin urmare, diagrama do7edeste ca silogismul dat nu este 7alid (ii cores unde o sc'ema de in#erenta ne7alida, res ecti7 un mod ne7alid de #igura a atra-"

Iata si un e;em lu de mod silogistic 7alid" /ie modul aii&0, csruia ii cores unde sc'ema de in#erenta din drea ta, alaturi de care a are diagrama re!ultata rin a licarea metodei ?enn" Din aceasta diagrama se o.ser7a ca, re re!entand e;clusi7 remisele modului dat, a re!ultat automat re re!entarea conclu!iei sale< conclu!ia este o ro o!itie de #orma SiP careia, du a metoda ?enn, ii cores unde un " lasat in ortiunea de intersectie dintre S si 4" Se do7edeste ast#el ca orice silogism care se reduce la modul aii&0 este 7alid" 4entru a nu intam ina di#icultati in a licarea metodei diagramelor ?enn, se 7a tine seama de unnatoarele reci!ari< (a- 4entru reali!area re re!entarii gra#ice a unei remise, se iau in consideratie numai cercurile care cores und notiunilor re!ente in structura acelei remise; (.- Daca una din remise este o ro o!itie articulara, a licarea metodei ?enn ince e o.ligatoriu rin re re!entarea gra#ica a remisei uni7ersale; (c- Daca am.ele remise sunt uni7ersale, iar conclu!ia este o articulara, du a ce a #ost reali!ata re re!entarea gra#ica a am.elor remise si inainte de a incerca sa citim conclu!ia in ortiunea de 02

intersectie a celor trei termeni ramasa ne'asurata se inscrie o.ligatoriu un " entru a arata ca s#era de coincidenta a celor trei termeni nu este 7ida"

Cores un!ator sc'emei de in#erenta alaturata ei, diagrama din drea ta este un e;em lu de utili!are a acestei reci!ari, in ca!ul modului aai&)" E;ista si situatii cand re re!entarea gra#ica a remiselor are ca re!ultat 'asurarea com leta a intersectiei dintre : si 4" Intr&un ast#el de ca!, " se inscrie in ortiunea ramasa ne'asurata din intersectia lui : cu S aratand ast#el ca, in orice ca!, s#era de coincidenta dintre : si S este ne7ida"

Diagrama de mai, $os, cores un!atoare sc'emei de in#erenta alaturata ei este o ilustrare, e e;em lul modului eao&+, entru a licarea metodei ?enn intr&o ast#el de situatie" Din #elul in care au #ost construite ultimele doua diagrame re!ulta ca, #ara res ectarea reci!arii (c-, ro.area 7aliditatii modurilor aai&) si eao&+ n&ar #i #ost osi.ila rin metoda diagramelor ?enn" ,- Demonstratia rin reducere la a.surd" Aceasta metoda de demonstratie se .a!ea!a e unul sau mai multe ade7aruri de$a demonstrate sau date ca atare si de.utea!a rin a resu une ca ade7arata contradictoria ro o!itiei (te!ei- care tre.uie demonstrata" Daca in #inal contradictoria ro o!itiei (te!ei- de demonstrat se do7edeste #alsa, atunci, con#orm ra ortului de contradictie, re!ulta cu necesitate ca ro o!itia (te!a- data s re demonstratie este ade7arata, adica e;act ce tre.uia demonstrat"

00

In ca!ul a licarii sale in do7edirea 7aliditatii silogismelor, .a!a demonstratiei

rin

reducere la a.surd o constituie cele sase moduri 7alide din #igura intai" A 7and in 7edere ca sco ul urmarit este de a demonstra ca un anume mod este 7alid, de ilda modul iai&) caruia ii cores unde sc'ema de in#erenta din drea ta, ince em rin a resu une ca acest mod este ne7alid; con#orm de#initiei 7aliditatii, aceasta inseamna ca e;ista cel utin o situatie in care modul dat roduce din remise ade7arate o conclu!ie #alsa" In continuare, demonstratia se des#asoara du a cum urmea!a< (i- Luam in consideratie tocmai situatia in care remisele modului dat sunt am.ele ade7arate (MiPB0 si MaSB0-, iar conclu!ia deri7ata din ele este #alsa (SiPB9-" Se determina contradictoria conclu!iei modului dat, care este ro o!itia SeP, si deoarece am resu us ca SiPB9, suntem o.ligati sa resu unem ca SePB0" (ii- Contradietoria conelu!iei modului dat se com.ina cu una din remisele modului dat, ast#el incat din com.inarea lor sa re!ulte un nou mod silogistic, a#lat insa in #igura intai" In ca!ul nostru, singura com.inatie de acest #el este sa luam ro o!itia SeP ca remisa ma$ora im reuna cu ro o!itia MaS ca remisa minora, com.inatie care, con#orm sc'emei de in#erenta din drea ta" in care S a are ea termen mediu, : ca termen minor si 4 ca termen ma$or, roduce modul eae&0"

(iii- In .a!a i ote!elor asumate, se sta.ileste 7aloarea de ade7ar a conclu!iei noului mod silogistic, des re care stim ca este 7alid, #a t demonstrat anterior" In ca!ul nostru, conclu!ia noului mod (eae&0- se a#la in raport de cntradictie cu ro o!itia MiP, care a are ca remisa in modul initial" Intrucat, rin i ote!a, MiPB0, re!ulta cu necesitate MePB9" (i7- 4e .a!a celor de mai sus, se sta.ileste 7aloarea de ade7ar a remiselor noului mod" Deoarece noul mod este 7alid, iar conelu!ia sa este #alsa, con#orm de#initiei 7aliditatii in#erentelor, re!ulta cu 0,

necesitate ca cel utin una din remisele noului mod este #alsa< intrucat rin i ote!a MaSB0, re!ulta cu necesitate SePB9" (7- /inali!area demonstratiei" Deoarece SeP este eontradictoria ro o!itiei SiP (conclu!ia modului initial- si intrucat a re!ultat SePB9, re!ulta cu necesitate SiPB0, adica ceea ce tre.uia demonstrat< din remise ade7arate, modul iai&) nu roduce decat conclu!ii ade7arate, ceea ce inseamna ca modul iai&) este 7alid" In anumite ca!uri, la unctul (Ci-, in locul unui raport de contradictie a are un ra ort de contrarietate, dar aceasta nu reduce 7aloarea demonstratiei rin reducere la a.surd< doua ro o!itii a#late in ra ort de contrarietate nu ot #i am.ele ade7arate in acelasi tim si su. acelasi ra ort" ?aloarea (#orta de ro.are- deose.ita a demonstratiei rin reducere la a.surd consta din aceea ca ea se #undamentea!a direct e rinei iile noncontradietiei si tertului e;clus si e; lica de ce aceasta metoda de demonstratie este #rec7ent #olosita, nu doar in logica, ci si in matematica" In geometrie, de ilda, entru a $usti#ica reci roca teoremei lui T'ales se recurge la demonstratia rin reducere la a.surd, cu singura deose.ire ca in a#ara de ro o!itii categorice si moduri silogistice se lucrea!a si cu notiuni s eci#ice geometriei< de e;em lu, se ia ca unct de re#erinta al demonstratiei ostulatul aralelelor, dat ca ade7arat" SIL9GIS: (gr" s,llogismos-, rationament deducti7 .a!at e cel utin trei $udecati, ultima dintre ele #iind concluzia, iar celelalte premisele. S" 4oate #i re re!entat ca o "sc'ema de deductie" in care se asertea!a remisele si se indica rin cu7antul deci, conclu!ia, in acest sens se o.isnuieste a se scrie $udecatile e 7erticala du a sc'ema< D E F (citeste< .. D, E deci F .Aici D, E sunt remisele" iar G conclu!ia" E;ista si un alt mod de a citi sc'ema< "din D si E urmea!a ,.. E;ista o anumita deose.ire intre cele"doua" moduri de citire" Cand s unem D, E deci F . (ori . D, E rin urmare ,.- e; rimam rescurtat acelasi lucru e care&l redam in e; resia< "este ade7arat D, este ade7arat E si deci este ade7arat G" ; dar cand s unem din D si E urmea!a G" ideea de adevarat nu este presupusa, atentia este toata concentrata asu ra derivarii lui G din D si E" S" mai oate #i 0)

re re!entat a oi su. #orma unei propozitii ipotetice (B ro o!itii im licati7e- < "daca D si E atunci G" Du a o inia lui LuHasieIic!, Aristotel ar #i dat #orma de ro o!itie i otetica ("de te!a"- s", nu de sc'ema de deductie ("regula de deductie"-, #orma in#erentiala (de, "sc'ema de deductie"- ar #i #ost data mai tar!iu" E7ident ca entru anumite sco uri, de e;" didactice #orma de sc'ema este con7ena.ila, in tim ce teoretic este mai adec7ata #orma i otetica" E;ista di#erite criterii de clasi#icare a s", de e;", du a ti ul de $udecati, du a numarul de remise" Ast#el, a7em s" de ti %. /. '. 9" numite si s" categorice, silogistica $udecatilor de relatie, silogistica $udecatilor modale s"a" Daca in $udecatile %, /, '" 9" termenii S si P sunt pozitivi si nevizi a7em rimul sistem silogistic (al lui" Aristotel-" Daca introducem si S, P negativi atunci a7em sistemul silogistic traditional, numit si "silogistica $udecatilor de redicatie", iar daca" introducem si termenii S; P vizi o.tinem o "silogistica generali!ata"" S" sunt a oi simple (cu doua remise si o conc0u!ie- si s" compuse (cu mai mult de trei $udecati-" /orma cea mai sim la de s" (ti % / ' 9- consta din trei #udecati si trei termeni. 0udecatile oarta res ecti7 denumirile de premisa ma#ora, premisa minora si concluzia, iar termenii sint e"tremi 1ma#or si minor- si mediu. E;em lu< (0- Toate verte ratele sunt animale (,- Toate mamiferele sunt verte rate ()- Toate mamiferele sunt animale Judecata (0- este remisa ma$ora, $udecata (,- este remisa minora, iar decata ()- este conclu!ia" Termenii animal si mamifer sint e"tremi (res " ma$or si minor- , iar termenul mamifer este mediu" Termenul mediu uneste cei doi termeni e;tremi" Cei doi termeni e;tremi se unesc in conclu!ie in 7irtutea termenului mediu" Este im ortant de reci!at ca" entru a nu identi#ica s" cu orice #el de rationament (tendinta e;istenta inca" la Aristotel- orice e;tindere tre.uie sa tina seama de aceasta structura si sa o imite sau sa #ie intr&o leglatura determinata cu ea (ca in ca!ul silogismelor com use(7" silogism simplu tip % / ' O-

0+