Introducere de Octavian Sarbatoare Subiectul de Yoga este subiectul despre constiinta.

Exista o varietate mare de t ehnici pentru amplificarea constiintei umane, una dintre acestea este metoda ind iana Yoga. Yoga in acceptiunea teoretica si practica a evoluat din credintele pa gane ancestrale in spatiul socio-geografic avand ca centru ceia ce este actualme nte India. Originea cuvantului Yoga vine din radacina sanscrita Yuj care inseamn a unire, cu referire la unirea constiintei individuale cu constiinta universala. Multe tehnici similare cu tehnicile Yoga exista in alte traditii spirituale din intreaga lume. Momentul potrivit pentru a incepe practicile Yoga este cel al unei crize individ uale de constiinta. Nestatornicia, lipsa de satisfactie cu propria viata sunt as pecte care genereaza multe intrebari despre cum ar putea fi solutionate probleme le personale. Orice stare de criza spirituala este vazuta ca un inceput al schim barii, o sansa divina in directia evolutiei si al amplificarii starii de constii nta. Putem deveni constienti de evenimentele din viata proprie prin a deveni obs ervatori impartiali a ceia ce se intampla. Prin aceasta constientizare ne putem analiza toate actiunile care au generat criza spirituala si trage concluziile ne cesare. Primul pas inainte de a incepe practicile Yoga propriu-zise este auto-analiza, o bservarea impartiala a propriei persoane. Calitatea esentiala pentru aceasta est e onestitatea. Onestitatea ne va permite de a vedea cu obiectivitate ceia ce nu ne place despre noi insine. Putem astfel considera aspectul fetii, forma corpulu i, obiceiurile, adictiile si multe altele. Nimeni nu poate fi mai obiectiv in ob servarea propriei persoane decat persoana insasi. Dupa aceasta se poate lua in s erios inceputul practicilor Yoga propriu-zise. Prima tinta in directia auto-perfectionarii este corpul care este cauza multor a dictii. Adictiile sau dependenta de anumite lucruri sau actiuni ca bautul de alc ohol, fumatul, mancatul carnii sunt cele mai cunoscute. Este fara indoiala o str adanie personala grea de a scapa de adictiile corpului. Yoga incepe cu a deveni constieti de adictiile corpului. Odata ce suntem onesti de a ne recunoaste acest e slabiciuni putem decide de a face ceva pentru a scapam de ele. Aceaste decizii reprezinta semnul bun si incurajator de progres in Yoga. Practicile Yoga in prima lor faza produc o sensibilizare a corpului catre a simt i trairi din ce in ce mai profunde. Este o amplificare a perceptiei, o trezire c atre experientele corpului. Aceasta experienta a simturilor are fireste consecin te paralele ca experiente mentale. Experientele mentale, experientele corpului s i experientele sexuale sunt interconectate, actiunea/ experienta pe un anumit do meniu din cele trei genereaza implicatii paralele in celelelte doua feluri de ex periente. Aceasta ideie este cunoscuta in Yoga ca interactiunea dintre Manas (en ergia mentala), Prana (energia corpului) si Virya (energia sexuala). Prin urmare practicile Yoga prin cele trei feluri de experiente pot fi impartite intre cele trei arii de actiune. Se poate astfel actiona cu predilectie pe Manas sau Prana sau Virya. Sunt de asemenea tehnici care actioneaza pe doua sau chiar toate cel e trei arii. Tehnici specifice care actioneaza pe Manas (deci asupra ariei mentale) sunt medi tatiile de diferite feluri, cu sau fara practici de Mantra (formule magice). Man tra de initiere este data de un Guru (maestru spiritual) care urmeaza traditia-i specifica. Aceste formule in virtutea continutului lor dau anumite rezultate. I ntregul concept de Mantra se refera la forma de vibratie a unui principiu de via ta cunoascut in traditie sub numele de Deva sau Devata (zeitate). Prin a repeta Mantra respectiva mentalul se apropie din ce in ce mai mult de sursa sunetului, sursa pentru Mantra respectiva si prin urmare de sursa universala. Practicile re petate de incantari, Mantra si diferite alte sunete fac mentalul practicantului sa se focalizeze catre o directie unica, aceasta focalizare fiind de fapt scopul intregului proces de repetare fie rituala sau nerituala. In toate practicile de meditatie mentalul trebuie sa fie treaz, practicantul trebuie sa fie constient de ceia ce se intampla. Prin urmare meditatia este o constientizare ci nu o pier derea atentiei, succesul in meditatie fiind dat de starea de constientizare care trebuie sa devina din ce in ce mai prelungita.

Tehnici specifice pentru energia corpului (Prana) sunt posturile fizice (Asana) si exercitiile respiratorii (Pranayama). Ele trebuiesc invatate de la instructor i/ profesori de Yoga. Traditia Yoga este foarte bogata in descrierea acestor teh nici. Tehnicile care actioneaza asupra energiei sexuale (Virya) apartin mai mult de co nceptul de Tantra Yoga. Esentialul in aceste practici, care necesita doi partene ri unul masculin si altul feminin, este evitarea ejacularii in timpul practicii respective. Unitatea prelungita a celor doi poli produce stari avansate de const iinta. In mod practic este o apropiere treptata a constiintelor celor doi practi canti de starea de esenta a unitatii numita Bindu. Aceste practici nu sunt recom andate incepatorilor, ele pot trezi energii care apoi nu mai pot fi controlate. Se recomanda astfel ca pentru multi ani trebuiesc practicate tehnici care purifi ca corpul si mintea adica ramura Dakshina (dreapta) din Tantra pana cand practic antul este pregatit sa inceapa ramura Vama (stanga). Numai o stare de purificare avansata permite ca aceste experiente sa devina experiente de cea mai inalta fa ctura spirituala. Succesul in aceste experiente este foarte rar. Intreg acest su biect apartine de conceptul specific in Tantra numit Maithuna Tantra care action eaza asupre laturii Virya a practicilor Yoga in stransa interdependenta cu celel alte arii numite Manas si Prana. Actiunile/ practicile corporale sunt primele care trebuiesc considerate. Astfel ca posturile/ pozitiile fizice (Asana) sunt de patru feluri: de extensie, compre sie, torsiune si neutre in ceia ce priveste raportarea la coloana vertebrala. Su nt reguli in a alege ordinea si succesiunea diferitelor posturi ca de exemplu o Asana de extensie este urmata de una de compresie si vice versa. O Asana de tors iune trebuie sa compenseze torsiunea pe partea stanga cu cea pe partea dreapta. Posturile neutre pot fi intercalate printre perechile complementare. Ca exemple postura Sarvangasana (postura tuturor madularelor) care este o Asana de extensie poate fi urmata de Matsyasana (postura pestelui) care este o Asana de compresie . Vakrasana (postura madularelor) fiind de torsiune se practica pe ambele parti stanga si dreapta. Sunt multe carti in literatura de specialitate de unde se pot invata diferite posturi, de asemenea se pot invata la cercurile de Yoga de la i nstructori/ profesori de Yoga calificati. Pranayama (tehnici de respiratie) este urmatorul stadiu dupa practicile Asana. D iferite tehnici Pranayama produc efecte specifice. Sahita Pranayama de exemplu p roduce incalzirea corpului. Aceasta caldura face digestia mai buna amplificand f ocul gastric numit Jatharagni. Alte tehnici Pranayama ca Shitali sau Shetali de exemplu vor raci corpul. Tehnica de Pranayama Bhramari produce o stare de absorb tie mentala avand o actiune domnianta asupta creierului. In esenta tehnicile Pra nayama permit o echilibrare energetica la nivelui tuturor sistemelor functionale ale corpului astfel ca practicantul este pline de viata tot timpul. Urmand lite ratura clasica a lui Patanjali si renumitul sau tratat Yoga Sutras se disting op t stadii in Yoga. Fiecare din aceste stadii are practici specifice care sunt tre ptat invatate pe masura progresului in Yoga. Cu toate acestea clasificare lui Pa tanjali este doar una din multele metode de atingere a acelei uniuni numita Yoga . Felurite alte sisteme de Yoga duc prin metodologia proprie la rezultatul final acela de a atinge eliberarea, numita Moksha, Mukti, Nirvana, Kaivalya, Jivanmuk ti, etc. Aceasta eliberare este legata de aspectul dublu al existentei la nivel fundamental, acela al constiintei si al materiei. Yoga poate fi astfel definita ca unire a celor doua aspecte opuse ale existentei. Pe de alta parte din punctul de vedere al constientizarii, Yoga poate lua o alta definitie. Aceasta definitie pentru Yoga este despartirea (disociere) dintre Purusha (const iinta) si Prakriti (natura/ materie), Purusha fiind polul de constiinta, Prakrit i fiind polul materiei. Cand cei doi poli incep sa se disocieze in mintea practi cantului se produce o identificare treptata a mentalului cu Purusha care este st area de constientizare a experientei vietii. Toate practicile Yoga au ca obiecti v final de a produce disocierea dintre Purusha si Prakriti si astfel identificar e mentalului practicantului cu starea de constiinta reflectiva rezultata. Multe alte tehnici legate de diferite feluri de Yoga precum Karma Yoga, Bhakti Yoga, L aya Yoga, Hatha Yoga, Raja Yoga, Jnana Yoga, Kundalini Yoga, Swara Yoga, Nada Yo ga, Tantra Yoga, Veda Yoga, etc., sunt in feluri diferite practici incercate de

practicanti considerand inclinarile personale ale fiecaruia. Toate practicile du c in final la acelasi rezultat, la starea de trezire reflectiva care in sistemul lui Patanjali este numita Samadhi. Dupa timp mai mult sau mai putin prelung de practica perseverenta, punctul culmi nant al practicilor se apropie de finalizare printr-o explozia a mentalului. Pan a atunci sunt in schimb felurite trepte de progres, prin care diferite tehnici d e Yoga produc o purificare gradata a corpului si mintii. Prin aceasta se produce o crestere treptata a constiintei vazuta ca accesul pas cu pas la planuri de tr ezire spirituala numite Lokas. Intregul sistem de Chakras reprezinta o simbolist ica gradata a nivelului constiintei. Practicantul Yoga va depasi unul dupa altul cele cinci focuri (Panchagni) care ard continuu in corp si minte, focuri asocia te cu cele cinci Chakras. Aceste focuri sunt lacomia (Lobha) in Muladhara Chakra , dorinta sexuala (Kama) in Shvadhishthana Chakra, mania/ supararea (Krodha) in Manipura Chakra, atasamentul/ atractia (Raga) in Anahata Chakra, mandria/ arogan ta (Mada) in Vishuddha Chakra, ca apoi constiinta sa atinga nivelul de la Ajna C hakra. La acest nivel practicantul se apropie de tel, la pasul urmator mintea explodeaz a in Sahasrara Chakra. Prin aceasta explozie se constata ca stare de trezire a m entalul nu poate fi traita in mod pasnic. Se considera ca in acest stadiu maestr ul spiritual al practicantului, propriul Guru trebuie sa fie aproape pentru a-l ajuta pe practicant sa treaca prin aceasta experienta tumultoasa. Gradul ridicat de increderea a practicantului in propriul Guru il face ca sa poata depasi cu s ucces aceasta experienta unica, cei care nu au deplina incredere in propriul Gur u neputand avea succes. Explozia mintii este echivalenta cu o completa trezire a energiei Kundalini Shakti. Kundalini care este energia Shakti urca astfel pe Su shumna Nadi depasind gradat planurile de constiinta (Loka) pentru a-l intalni si mbolic pe Shiva in Sahasrara Chakra. Uniunea lor produce o noua constiinta in mi ntea practicantului, un fel de a doua nastere. Constinta individuala este astfel unita cu constiinta universala si scopul final este atins. Dupa trezire Yoghinu l devine un Siddha, un Jivanmukta, un Homo Tantrika, o fiinta eliberata de const rangerile si conditionarile materiei, in terminologie moderna fiind cunoscut sub numele de Homo Noeticus sau Homo Universalis in filosofie. Aspecte preliminare de Yoga, Tantra si Veda de Octavian Sarbatoare Aspecte introductive Aceasta scurta lucrare isi propune de a prezenta practicile de Yoga, Tantra si V eda asa cum sunt ele intelese in literature clasica de specialitate si relatia l or cu notiunea de eliberare spirituala care este strans legata de notiunea de Du mnezeu. Notiunea de Dumnezeu are o multitudine de conotari. Referitor la cele tr ei concepte de Yoga, Tantra si Veda, Dumnezeu trebuie privit ca fiind prototipul perfectiunii si al starii de trezire. Este in particular Dumnezeul trezirii cautat ontologic in practicile mentionate. Desi metodologia perfectionarii catre cunoasterea Dumnezeului trezirii difera, telul catre care converg cele trei concepte este practic acelasi. Ca metodologii de urmat, Yoga este in esenta ascetica, Tantra integrativa pe cand Veda este co ntemplativ-invocativa. Aceste practici apar intr-o progresie naturala in care tr eptat se evolueaza spiritual pe masura ce practicile sunt asimilate. Subiectele in sine sunt foarte extinse, lucrarea de fata va prezenta doar aspectele de baza ale acestor practici. Inca de la inceput este necesar de a prezenta preliminariile acestor practici, p reliminarii fara de care practicile in sine nu au succes sau au un succes limita t. Aceste practici in esenta lor permit o amplificare a starii de constiinta, o stare care poate avea efecte negative atunci cand baza pe care se sprijina pract icile respective nu este sanatoasa. Sprijinit pe o baza sanatoasa, aspirantul sp iritual se indreapta confident catre fazele finale ale trezirii spirituale, faze

care sunt intotdeauna dureroase. Cunoasterea faptului ca trezirea spirituala es te o experienta dureroasa, este cu adevarat esentiala pentru aspirantul spiritua l care-l intalneste astfel pe Dumnezeu intr-un tumul personal mental si fizic fa ra precedent. Dumnezeul trezirii Atat Yoga, cat si Tantra si Veda aspira la intalnirea cu Dumnezeul trezirii spir ituale exprimat mai cu seama prin notiunea de liberare spirituala sau simplu lib erare. In Yoga, terminologia de Dumnezeu este cunoscuta sub numele de Ishvara. D umnezeu sub acest nume nu este un Dumnezeu abstract, Yoga in esenta sa fiind o e xperienta concreta este bazata pe un Dumnezeu concret. Ishvara nu este o persona litate asa cum tindem sa credem ca aratand ca un om intr-o stare de spendoare gr eu de descris, un fel de Dumnezeu in viziunea crestina, dar trebuie mai de graba privit ca fiind incorporat in tot ce este perfect la nivel de experienta umana. Ishvara este astfel intrinsec in orice notiune care implica perfectiune de oric e fel sau stari estatice traite. Proximitatea cu Dumnezeu sub numele de Ishvara, este trairea experientei calitative de viata umana, Trezirea spirituala ca aspe ct al acestei proximitati trece prin diferite faze in care se traiesc experiente concrete prin care aspirantul este adus din ce in ce mai aproape de Ishvara, Du mnezeul trezirii. Imbunatatirea calitatii vietii aspirantului este semnul clar a l acestei proximitati. Sanatatea corpului se imbunatateste, de asemenea experien ta mentala ca stari excelente ale intelectului, memoriei, etc., se imbunatatesc. Prin a practica Yoga, starea de beatitudine numita Ananda este traita din cand in cand ca semn al rezultatului final catre care practicantul se indreapta. Aspi rantul face astfel pasi spirituali reali catre un Dumnezeu real, Dumnezeul exper ientei vietii calitative umane numit Ishvara. In conceptul de Tantra, Dumnezeul trezirii capata alte valente, desi in esenta l or rezultatele sunt similare ca cele din Yoga, conducand de asemenea catre exper iente de viata calitativa. In cazul Tantra, Dumnezeul trezirii este cunoscut sub numele de Shiva-Shakti. Tantra deosebeste in mod clar doua notiuni distincte, c el de Shiva, care este expresia constiintei contemplative si cel de Shakti care este expresia materiei amorfe. Simbolul Shiva reprezentat ca zeu nu se manifesta , ci pur si simplu exista intr-o stare contemplativa pur ontologica. Pe de alta parte simbolul Shakti reprezentat ca zeita se manifesta dinamic in universul mat erial, dar nu este constienta de propria-i existenta. Cand Shiva si Shakti se un esc, se intampla un fenomen de exceptie, Shiva incepe sa se manifeste, dar inca pastrandu-si starea contemplativa de trezire, iar Shakti pe de alta parte devine constienta (treaza) desi inca isi pastreaza tendinta de manifestare. Esential d e retinut este ca unirea (Yukta) Shiva-Shakti se poate manifesta in corpul uman. Trezind energia Kundalini care reprezinta Shakti aflata la baza coloanei verteb rale, ea se ridica catre zona capului unde il intalneste pe Shiva. Unindu-se Sha kti cu Shiva, trezirea practicantului are loc si astfel Dumnezeul trezirii Shiva -Shakti este manifestat in acel corp. Traditia vedica exprima Dumnezeul trezirii sub numele de Atman. Atman este in es enta sa similar cu Brahman, principiul etern al nonexistentei (Asat), Atman fiin d partea manifestata a existentei (Sat). Veda stipuleaza ca Atman se afla in fii nta umana intr-o stare potentiala, care poate deveni manifestata prin felurite p ractici care au ca scop constientizarea acestei stari. Dumnezeul trezirii poate fi astfel intalnit in om prin cunoasterea (Jnana) a intregului concept si practi carea ritualelor vedice (Yajna) asa cum ele au fost enuntate de scripturile reve late numite Shruti. Desi Veda este in forma sa un canon al hinduismului, practic ile in sine de imbunatatire a experientei calitative a vietii pot fi urmate de o ricine care le cunoaste si le poate aplica in mod corect. O baza sanatoasa pentru practicile spirituale Ce inseamna de fapt o baza sanatoasa pentru practicile spirituale? O baza prin d

efinitie este o structura pe care se construieste ceva sau care este un suport p entru ceva. In cazul practicilor de Yoga, Tantra si Veda este necesar corpul de a fi intr-o stare propice pentru a experimenta aceste practici. Starea propice a corpului creiaza o stare adecvata a mintii astfel ca se poate vorbi si de o sta re propice mentala. Starile propice fizica si mentala, formeaza impreuna o baza pe care se poate construi un intreg sistem de viata bazata pe practicile de Yoga , Tantra si Veda. Aceste practici de optimizare pot deveni intrinseci in a trai calitativ viata de zi cu zi. Yoga recomanda din principiu opimizarea corpului ca starea functionala. Pentru a ceasta se acorda inca din start importanta dietei, importanta fara de care o sta re avansata de purificare a corpului nu se poate obtine. Dieta este bazata pe pr incipiul Ahimsa, lipsa de violenta. Astfel ca dieta vegetariana trebuie urmata d e cei care aspira la astfel de practici. Realitatea este pentru consumul de carn e ca nu aduce rezultate dramatice, dar pur si simplu este un obstacol in a inain ta pe calea Yoga. In schimb esentiala este evitatea absoluta a consumului de alc ohol. In cazul acesta consumul de alcohol combinat cu practicile Yoga Tantra sau Veda duce in ultima instanta la pierderea telului si rezultate dezastroase ca p ierderea echilibrului mintal pot sa se produca. Trebuie de asemenea avut in vede re ca practicile sexuale fara discernamant, desi nu aduc rezultate dezastroase p recum cele ca urmare a consumului de alcohol, pur si simplu il/ o epuizeaza pe p racticant/ practicanta care departe de a merge catre trezirea spirituala, merge in schimb catre pierderea nivelului de trezire present. Mintea devine opaca si a gitata, corpul treptat se ofileste, calitatea vietii diminuandu-se. Alte aspecte preliminare de care trebuie sa se tina seama inainte de a se incepe practicile Yoga propriu zise sunt primele doua trepte din sistemul de Yoga al l ui Patanjali, aplicabile de asemenea in Tantra si Veda. Aceste trepte sunt cunos cute sub numele de Yama si Niyama, fiind in esenta lor precepte de baza de urmat . Cele cinci Yamas sunt codurile morale numite astfel: 1. lipsa de violenta (Ahi msa), 2. practica adevarului (Satya), 3. evitarea furtului (Asteya), 4. controlu l sexualitatii (Brahmacarya) si 5. lipsa lacomiei (Aparigraha). Pe de alta parte , cele cinci Niyamas, sunt recomandari de disciplina de urmat pe calea Yoga, ace stea fiind: 1. puritatea (Shauca), 2. multumirea interioara (Santosha), 3. ascez a (Tapas), 4. studiul spiritual (Svadhyaya) si 5. credinta in Dumnezeu (Ishvarap ranidhana). Se observa cu usurinta ca aceste coduri morale si discipline sunt asa de inalte ca pentru a le urma cineva trebuie sa fie deja avansat in Yoga. Dar Patanjali pr in prezentarea lor la inceputul scarii de evolutie trepate in Yoga, scara cu opt trepte numita Ashthanga Yoga, nu a intentionat de a obtine indeplinirea lor ina inte de a incepe Yoga propriu zisa, ci mai degraba de a-l atentiona pe aspirant asupra importantei lor in sens epistemologic. Practicantul este astfel atentiona t de importanta acestora si de utilitatea urmarii codurilor morale si discipline lor cat se poate de mult. Codurile morale Yamas si disciplinele Niyamas devin pr eliminarii mai mult sau mai putin asimilate de catre practicant inainte de a inc epe practicile fizice de Yoga numite Asanas, posturi/ pozitii fizice. Desi fieca re dintre aceste coduri morale si discipline poate fi discutat in detaliu o prez entare scurta este necesara pentru fiecare dintre ele. Lipsa violenta (Ahimsa) este o piatra de temelie a sistemului Yoga. Progresul in Yoga nu poate apare fara ca tendinta de a rani o fiinta sau a folosi orice form a de violenta vor disparea. Ahimsa este astfel codul moral al Divinitatii care n u raneste ci hraneste si sustine fiintele creiate. Practica adevarului (Satya), al doilea cod moral, se refera la evitatea minciunii sub orice forma. Indreptand u-se catre adevar in vorbe si fapte, intreaga viata a practicantului devine in a rmonie cu adevarul. Al treilea cod moral, evitarea furtului (Asteya), se refera la abtinerea de a lua orice lucru care apartine altcuiva, furtul fiind considera t in Yoga ca practica sigura pentru ca cineva sa ajunga sarac si in suferinta. P e de alta parte prin practica Asteya se obtine abundenta si toate necesitatile c

elui care este ferm in Asteya sunt indeplinite. Controlul sexualitatii (Brahmaca rya), al patrulea cod moral se refera la aspectul de constientizare a activitati i sexuale. Contrar multor pareri, Brahmacarya nu este abstinenta sexuala ci mai degraba este atitudinea de lipsa de dependenta de activitatile sexuale. Desi un practicant de Brahmacarya poate avea experiente sexuale, ele nu-l conditioneaza de a depinde de aceste practici, ci mai degraba sunt private ca necesitati ale c orpului fizic care sunt indeplinite constient. In esenta practicile sexuale cu d iscernamant reprezinta controlul sexualitatii (Brahmacarya). Ultimul cod moral d in Yoga este lipsa lacomiei (Aparigraha). Acest cod moral se refera la evitatea acumularilor inutile, Yoga sesizand tendinta naturala a omului de a acumula tot felul de lucruri care in cea mai mare parte devin stationare in viata lui. Este cu alte cuvinte un cod moral care recomanda evitarea de a lua in posesie sau a m entine in posesie lucruri care nu folosesc acelei persoane si care mai degraba p ot folosi altcuiva. Prin extrapolare acest cod moral implica o simplificare a vi etii printr-o evaluare a lucrurilor in posesie ale fiecaruia si eliminarea lor f ie prin a le da altor oameni care au nevoie cu adevarat de ele sau a le vinde. I n esenta acest cod moral elimina ceia ce poate fi in surplus in viata fiecaruia, fie obiecte in posesie, fie mancatul in exces care creiaza ingrasarea corpului, cuprinzand tot ce este legat de ideia ca cineva poate fi lacom de a avea, stran ge sau consuma. Cele cinci Niyamas enumerate mai sus se refera la recomandari de disciplina de u rmat concomitent cu practicile Yoga de orice tip. Sunt recomandari care vor inso ti Yoga oricand si oriunde pentru practicantul de Yoga. Puritatea (Shauca) este astfel numita ca prima disciplina. Aceasta disciplina se refera la mentinerea co rpului si mintii intr-o stare de curatenie. Astfel ca pe plan fizic curatenia co rpului este necesara, iar pe plan mental puritatea trebuie privita ca evitare a imbibarii mintii cu felurite informatii impure, pornografie, reclame de tot felu l si tot ce asalteaza mintea in a deveni agitata si fara control. Precum se obse rva este o disciplina greu de atins pentru faptul ca suntem mereu asaltati de ta rele societatii de consum in care totul pare convergand in a face pe om sa vrea mai mult sau sa incerce alte experiente ale simturilor. Este un asalt continuu p e care nu il putem evita pe dea-ntregul decat daca ne izolam de societate. In Yo ga aceasta poate fi realizat prin retragerea din viata sociala, retragere care i n fapt nu rezolva problema la nivel social ci numai la nivel individual. Cum ret ragerea nu este posibila pentru toti cei care vor sa practice Yoga, puritatea (S hauca) poate fi realizata la nivel calitativ acceptabil printr-o evitare pe cat posibil a ceia ce o poate afecta. Televizorul este poate in timpurile prezente a paratul cel mai folosit pentru a intina puritatea mentala. Literatura pornografi ca este o alta forma vizuala de impurificare mentala. Orice practicant de Yoga i si poate folosi discernamantul in a evita orice forma de impurificare mentala ca re vine din mediul inconjurator. A doua disciplina recomandata de Yoga este multumirea interioara (Santosha). Ace asta disciplina se refera la a creia o stare de satisfactie mentala pertinenta c u realitatea vietii. Cu alte cuvinte practicantul de Yoga isi da seama ca nu are sens de a dori lucruri care prin lipsa lor creiaza o stare de nemultumire. Acea sta nu elimina dorinta de a obtine ceva, dar aceasta dorinta nu trebuie, conform disciplinei Santosha, sa produca nemultumire interioara. Mai degraba practicant ul Yoga este inclinat de a aprecia ceia ce este present si de care se poate bucu ra cu adevarat. Aceasta multumire interioara poate fi realizata printr-o simpla apreciere a realitatilor vietii asa cum viata este in simplitate sa, ca multumir ea de a merge la culcare sau de a avea ce manca, de a putea sa se odihneasca, et c. Aceste aprecieri ale vietii unui om pot parea prea simple pentru faptul ca ex ista tendinta in om de a aprecia numai lucruri greu de obtinut. Dar Yoga este in esenta sa o practica a realitatii vietii in care lucrurile pe care le considera m normal de a le avea sau trai devin pentru un yoghin o apreciare a vietii. Mult umirea interioara este prin urmare compatibile cu fericirea individuala, Santosh a fiind astfel un preludiu al starii Ananda (starea de beatitudine) pertinenta e liberarii care poate fi obtinuta mai tarziu.

A treia disciplina numita asceza (Tapas) se refera cu predilectie la a creia con ditii pentru corp sa devina rezistent si starea-i de dependenta de exterior sa f ie diminuata. Se pot folosi astfel diferite tehnici de a intari rezistenta corpu lui expunandu-l la factorii naturali, ca soare, caldura, frig, sau practici de p osturi de mancare, abtinere sexuala, etc. Atentie speciala trebuie acordata fapt ului ca asceza sa nu fie destructiva. Tapas este in esenta sa un process gradat de fortificare a corpului fara a-l afecta destructiv. Aceasta disciplina dusa la extrem conduce la asa numitele mortificatii prin care un singur proces de ascez a duce la liberarea finala. Sunt cunoscute astfel cazuri mai cu seama in India c and un ascet decide de a tine mana in sus pentru ani de zile sau a sta intr-un p icior, etc. In timp mana sau piciorul se cauterizeaza, acest lung exercitiu duca nd incontestabil la a mentine starea de atentie mentala din ce in ce mai prelung it, rezultand in final ca yoghinul atinge beatitudinea, starea de Ananda, fiind astfel liberat. Astfel de asceze extreme sunt rare, calea obisnuita a aspirantul ui spiritual este de a folosi forme normale de asceza asa cum au fost mentionate mai sus. Aceste asceze sunt practicate pentru un timp pana cand sunt stapanite cu desavarsire. Expunerea la factorii naturali, munca fizica fac corpul sanatos, rezistent la boli, etc. Practicantul devine astfel mai independent de mediul in care se gaseste, asa cum Dumnezeu, Ishvara in forma sa de constiinta manifestat a, este independent de mediu. Practica Tapas duce gradat la independenta de cond itionarile exterioare (fizice) sau interioare (mentale). Disciplina de studiu spiritual (Svadhyaya) se refera la o preocupare continua a aspirantului de a studia literatura spirituala, creindu-se astfel obiceiul de a se perfectiona necontenit. Yoga, desi are o finalitate in notiunea de liberare f inala numita Kaivalya in Yoga Sutra a lui Patanjali, nu inceteaza atunci cand ac easta stare a fost atinsa. Yoghinul eliberat continua sa studieze, sa creieze si sa participe la viata desi dintr-o perspectiva mult mai avansata decat omul obi snuit. Svadhyaya recomanda astfel studiul spiritual catre o continua ascensiune spirituala care nu are limite decat atunci cand corpul yoghinului a incetat sa m ai functioneze. Totusi sunt yoghini care dupa eliberarea finala nu mai sunt inte resati in a studia fiind preocupati de a se mentine in starea de Ananda, dar pen tru aspirantul obisnuit disciplina de studiu spiritual (Svadhyaya) este foarte n ecesara. Credinta in Dumnezeu (Ishvarapranidhana), ultima din diciplinele recomandate, es te poate cea mai importanta dintre cele cinci Niyamas. Credinta in Dumnezeu (Ish vara) este practic vazuta ca esentiala catre telul la care se tinde prin practic a Yoga, prin faptul ca telul este atins prin credinta. Aceasta credinta este o f orma de devotiune (Bhakti) prin care aspirantul tinde sa se identifice cu Ishvar a, sensul cuvantului sanscrit 'pranidhana' insemnand 'a fixa atentia', 'a medita catre'. Disciplina Ishvarapranidhana implica a organiza timp disponibil pentru ca aspirantul sa se gandeasca la Dumnezeu, un timp de introspectie a ceia ce Ish vara reprezinta de fapt ca prototip al implinirii omului in viata. Cele cinci coduri morale (Yamas) si cele cinci discipline de urmat (Niyamas) tre buiesc privite ca preliminarii teoretice de cunoscut in Yoga si sunt aplicabile in egala masura pentru progresul in Tantra si Veda. Astfel ca pe tot timpul prac ticilor de Yoga sub diferite forme, aspirantul se straduieste de a urma aceste p recepte cat de mult posibil. Aceste preliminarii sunt un fel de 'cele zece porun ci' de cunoscut inainte de a incepe practicile de Yoga, Tantra sau Veda. Arta de a trai si aspiratia spirituala de Octavian Sarbatoare Ars bene vivendi Arta de a trai este un subiect fascinant in sine. Tot asa de fascinante sunt pre liminariile artei de a trai, practici, tehnici, studii si cercetari personale ca re ne permit de a practica sau trai o forma de arta spirituala. Inca de la incep ut trebuie spus ca nu poate exista o cale standard de a ajunge la practica artei

de a trai. Sunt fireste multe traditii care au drept scop mai mult sau mai puti n explicit arta de a trai. Putem generaliza ca toate religiile intr-o forma sau alta incearca de a aborda intr-o maniera teoretica si practica o arta spirituala . Filosofiile la randul lor, intr-o maniera specifica, abordeaza de asemenea ace asta. Este o preocupare umana esentiala de a raspunde la intrebari ca: "Ce sa fa c pentru a nu suferi?", "Cum ar fi mai bine sa actionez acum?", "Cine sau ce sun t eu?", lista poate continua cu intrebari pe care cei mai multi dintre noi le cu noasem la modul empiric. Prin urmare constatam ca mai mult sau mai putin constient cei mai multi dintre n oi suntem preocupati de a sti cum sa traim, de a ne conduce optim viata proprie si a trai plenitudinea vietii. Toate acestea sunt definite generic sub termenul de fericire. Trebuie sa admitem ca avem o preocupare obsedanta cu aspectul de fe ricire, acesta se reflecta in multitudinea de activitati rezultate din felul in care ne traim viata. Privita sub aspect spiritual aceasta preocupare obsedanta pentru fericire poate fi definita ca aspiratie spirituala si aici apare firesc ideia de a defini obiec tul acestei aspiratii. Stim din experienta practica despre aspiratii spirituale ca nu sunt strict necesare notiunile de Dumnezeu, sfinti, maestri, etc. Sunt mul te exemple in diferite traditii ca exista nenumarate cai de aspiratie spirituala , este la latitudinea fiecaruia de a gasi o modalitate potrivita pentru a urma o astfel de cale. Aspiratia spirituala poate fi sub forma unor principii sau sub forma incercarii de apropiere de o anumita emanatie spirituala ca Iisus de exemp lu, sau Krishna in traditia hindusa, ori Lao Tzi (Tze) in traditia chineza, etc. Prin aceasta se poate observa ca avem o mare libertate de a alege. Aceasta nu inseamna ca este simplu sau usor de a incepe o viata spirituala const iienta. Practica demonstreaza ca din contra o viata spirituala constienta nu est e usor de a o incepe si practica. Obstacolele sunt multe, in general avand tendi nta de a blama exteriorul pentru diferite nesanse, dar privind cu onestitate luc rurile constatam ca de fapt noi insine suntem sursa propriilor nesanse in cele m ai multe cazuri. Sunt fireste unele imprejurari independente de noi care ne pun piedici in ceea ce vrem sa facem pe linie spirituala, dar ca aspect dominant put em spune ca noi suntem cei care ne orientam viata prin actiunile obisnuite ale v ietii. Aceste actiuni de zi cu zi (poate suna paradoxal!) ne orienteaza viata vi itoare. O intalnire cu o persoana poate fi semnificativa pentru ce vom face sau gandi in viitor, cititul unei carti sau articol ne poate influenta viata in mod decisiv, etc. Constatam astfel ca actiunile de ieri isi pot arata fructele acum, iar ceea ce facem acum poate deveni cauza pentru un efect in viitor. Aceste ide i au fost spuse sub felurite forme in multe traditii, ceea ce putem aduce nou in aceasta directie este felul de a le aplica in contextul prezentului care este u nic in manifestare si perceptie personala. Privind diferite institutii, organizatii, etc., care-si propun teluri spirituale putem fi deceptionati de ceea ce vedem si constatam in modalitatea in care este prezentata viata spiritual a anumitor cai specifice. Aceasta nu inseamna ca ace ste institutii sau organizatii nu au valoare in sine. Doctrinele lor spirituale sunt valoroase pentru cei care cred in ele, cei care se simt "imbunatatiti" prin contactul cu aceste organizatii. Ceea ce nu prezinta nici un sens pentru cineva , poate fi semnificativ pentru altcineva. Astfel se explica durata lor in timp, ca raspund si ofera cai spirituale valabile pentru anumite persoane. Si totusi d e cele mai multe ori suntem deceptionati de ceea ce vedem. Aceasta nu inseamna c a suntem indreptatiti sa le criticam. Inseamna mai degraba ca ceea ce vedem nu e ste potrivit cu propria aspiratia personala, dar organizatiile pot avea ceva bun pentru aspiratia personala a altcuiva. Trebuie observat ca toate caile spirituale sunt limitate in ceea ce se poate obt ine urmand o anumita cale. Aceasta vine fireste din natura lucrurilor ca toate c onceptele sunt limitate oferind solutii relative in concordanta cu un "camp spir

itual" al aspirantului. Acest "camp spiritual" ne este decat valoarea limitata a notiunilor cu care vehiculam in ceea ce priveste aspectele spirituale. Exemple sunt nenumarate. Daca cineva a practicat crestinismul intr-o perioada a vietii, in momentul in care aceasta aspiratie nu mai prezinta cai personale de crestere spirituala, alte cai fireste pot fi cautate. A da un alt exemplu din crestinism este comparatia dintre biserica satului (sau strazii) si viata monahala a caluga rilor (calugaritelor). Viata monahala este un pas inainte fata de crestinismul d e convenienta al sateanului obisnuit. Si totusi asa cum s-a mentionat mai inaint e si viata monahala isi are limitele ei si prin urmare este firesc ca cineva sa o paraseasca la un moment dat pentru ceva mai elevat. Religiile exista ca urmare a unei traditii si sunt creatii ale unor grupuri de oameni. Privind contextul s i evolutia istorica constatam ca aceste institutii mai devreme sau mai tarziu de vin institutii de convenienta. Acesta este valabil pentru orice alte organizatii , cluburi, asociatii de Yoga, etc. Pe scurt nici o institutie pe teme spirituale nu poate iesi din limitari si conditia relativa inerenta. Aceasta relativitate poate fi data de fosilizarea ideilor organizatiei respective, de decadenta spiri tuala a conducatorilor, de lipsa de sens a ideilor in noul context social, etc. Constatand lipsa de sens a unei organizatii, un aspirant intelept, chiar daca a fost strans legat de acea organizatie, nu inta in conflict. Mai degraba pur si s implu o ignora. Sa nu uitam ca o organizatie poate fi inca utila pentru alti asp iranti care gasesc valoare in ea. Inceputul vietii spirituale Cum incepem viata spirituala? Metode sunt multe, valoarea lor este probata numai in mod empiric. Mai intai as mentiona ca viata spirituala este initializata de cele mai multe ori de un fel de criza personala de identitate si directie. Viito rul candidat (candidata) este intr-o perioada a vietii cand parca totul a stagna t, nu mai poate inainta, sunt obstacole la tot pasul. Apare firesc sentimentul d e autoconservare, individul vrea sa traiasca, sa se manifeste plenar. Aceasta pe rioada de criza de identitate se poate transforma treptat intr-o criza spiritual a, instinctiv persoana realizeaza ca ceva, cumva, undeva pune piedici, obstacole in viata sa. Criza spirituala erupe, se cauta "ceva", apar diferite sanse, cine va ii spune despre o anumita persoana elevata, o anumita biserica, preot, organi zatie, etc. Acum apare oferta de alegere din multitudinea de cai, drumul potrivi t cu starea actuala. Nu se poate spune ca se greseste prin orice alegere, fiecar e in esenta nu alege decat ceea ce i se pare ca se potriveste la momentul respec tiv. Si totusi orice alegere trebuie sa lase o poarta deschisa pentru o eventual a iesire. Se poate comite de asemenea eroarea personala ca se taie legaturile cu trecutul, adica familie, prieteni, etc. Chiar daca vechiul anturaj nu mai este revelant pentru momentul respectiv, o legatura potentiala este bine sa fie menti nuta, trecutul va continua sa ramana parte din ce suntem in prezent sau vom fi i n viitor. Care ar fi criteriile de alegere? Totul depinde de atitudinea personala. Bunul s imt si intuitia personala totusi trebuie sa intervina in a alege. Se analizeaza astfel obiectul aspiratiei, fie o organizatie, fie o persoana. Daca este o organ izatie se cantareste ce a facut pana acum, ce realizari importante are, ce fel d e oameni sunt membrii grupului, etc. Bunul simt intervine astfel de a face o ale gere buna. Daca este vorba de a urma calea personala a unui maestru se analizeaz a de asemenea maestrul respectiv, daca are realizari, ce fel de ucenici are, dac a traieste in lux, daca viata lui (ei) este conform mesajului spiritual pe care il propavaduieste. Despre profetii care nu urmeaza calea profetiei lor se poate spune fara ezitare ca sunt falsi pentru simplul motiv ca orice profet este primu l sau ucenic. "A face ce zice preotul, ci nu ce face preotul" este o naivitate, mesajul transmis de cel care nu a experimentat nu poate avea validitate certa. O alta intrebare pe care si-o pune aspirantul este: "Unde ma duce aceasta cale?" . Este greu sa se dea un raspund, dar simtamantul ca nu este nici o ezitare pe a cea cale trebuie sa existe de la inceput. Cu alte cuvinte aspirantul intra pe ca

lea aleasa cu convingere si incredere. Acestea sunt de ajuns pentru a intra pe c alea introspectiei spirituale. Care ar fi problemele pe care aspirantul ar dori sa le rezolve? In primul rand a r fi dorinta de a avea un simtamant al evolutiei catre implinire. Aspirantul pri n urmare trebuie sa se simta bine in noul mediu spiritual fie ca face rugaciuni in grup sau individual, fie ca participa la cantece in grup (cum sunt gruparile neo-hinduse sau neo-crestine), etc. Se evolueaza astfel catre un sentiment al im plinirii personale. Din cercetarile sociologice de pana acum se constata ca noul convertit constata ca lucrurile inauntrul organizatiei sau noului grup sunt dif erite de cum sunt vazute din afara. Este aceasta un pas inapoi? Nu! Mai degraba s-ar spune ca este un alt obstacol care trebuie depasit. Drumul spiritual este p lin de obstacole si incercari, aceasta explica de ce nu sunt multi cu adevarat c autatori ai acestui drum. (Cei mai multi dintre noi nu ne incumetam la o viata s pirituala, pentru ca viata obisnuita "pare" mai comoda sau nu sunt motive pentru aceasta cautare. Cineva poate fi multumit asa cum este si nu poate fi chestiona t de ce, pur si simplu nu are nevoie de cautari spirituale fiind de cele mai mul te ori ocupat(a) cu alte cautari.) Ce inseamna de fapt depasire obstacolului in materie de spiritualitate? Este inv ingerea adversarilor? Este dominarea grupului? Nici una din cealalta. Mai degrab a se poate crede ca opozitia intr-un grup este un semn ca aspirantul nu apartine acelui grup. Este prin urmare timpul sa iasa din acel grup si deci obstacolul s a fie depasit. Trebuie observat aici ca cel care a iesit nu este la fel ca cel c are a intrat. Este deja mai intelept. Excluderea dintr-un grup este de fapt o pr oiectare mai sus, atat ca experienta, cat si ca viziune de viata. Este timpul pr in urmare de a se continua calatoria spirituala. Un semn pozitiv, ca lucrurile m erg bine este ca aspirantul constientizeaza ce s-a intamplat, isi da seama si re alizeaza ca a depasit un obstacol, ca lamentarea si interpretarea iesirii ca un refuz din partea grupului nu este corecta. Aceasta ar fi o scurta teorie potentiala a calatoriilor spirituale. Ea exprima a sa cum a fost prezentata mai sus latura centrifuga a cautarii spirituale, o conv ingere personala a unui aspirant ca solutiile problemelor proprii trebuiesc caut ate in afara sa fie prin aderarea la un grup fie prin a gasi un maestru. Dar ace asta nu epuizeaza multitudinea posibilitatilor. O alta latura tot asa de importa nta este cautarea interioara, cea spiritual centripeta. Cautarea interioara are dimensiuni proprii diferite. Unele traditii recomanda pe ntru inceput o evaluare personala initiala, mai precis o autoevaluare a propriei persoane. Cu onestitate aspirantul trebuie sa se autoevalueze. Ce inseamna de f apt o autoevaluare? Ce putem de fapt observa in propria persoana? Putem cu since ritate sa ne vedem asa cum suntem cu adevarat. Daca lacomia este o caracteristic a proprie trebuie recunoscut si constientizat ca suntem lacomi. Daca dorinta sex uala este greu de stapanit trebuie constientizata ca atare. Mania, usurinta cu c are ne enervam, atasamentul lipsit de ratiune, mandria, toate acestea trebuiesc constientizate. Autoevaluarea este esentiala. Nimeni altcineva decat noi insine ne poate face o evaluare onesta a ceea ce suntem. Cu alte cuvinte problemele per sonale sunt ridicate la nivelul de probleme de constiinta, de intelegere. Aceast a indiscutabil este un pas inainte, este recunoasterea si constientizarea unor c aracteristici prezente ale persoanei. In final cu onestitate nu putem decat spun e: "Iata, asa sunt eu acum, din aceasta este viata mea facuta in momentul de fat a!". Autoevaluarea s-ar dori sa fie cat mai completa. Poate lua multe zile in a vedea cu claritate toate problemele si hibele pe care cineva le poate avea. Se p oate face chiar o lista (fireste strict personala) cu aceste probleme. Cele mai evidente si clare constatari sunt pe departe cele fizice. Corpul poate fi dispro portionat, fata crispata si neplacuta, spatele adus, etc. Apoi urmeaza problemel e de comportament care sunt mai greu de recunoscut, asa cum au fost mentionate m ai sus, lacomia, mania, mandria, etc.

Ceea ce se poate observa la mai multe concepte spirituale religioase este ca se incearca a remedia problemele de comportament inaintea celor fizice. Din punct d e vedere practic este o metoda superficiala. Este greu de crezut ca cineva poate deveni calm si echilibrat interior si in acelasi timp sa aiba o fata respingato are. Fizicul de fapt este privit in multe traditii spirituale ca reflexie a inte riorului mai precis o imagine exterioara a unei conditii interioare. Prin urmare a practica de exemplu meditatia in liniste, cu picioarele incrucisate conform u nei metode prescrise de cineva ramane o metoda superficiala atata timp cat corpu l este continuu otravit cu felurite mancaruri, bauturi, fumat, etc. Metoda ce ma i simpla de a elimina aceste toxine este munca fizica ce permite eliminarea toxi nele corpului. Practicile de optimizare spirituala incep astfel cu corpul. Metodele sunt variat e, diferite traditii poseda practici foarte utile, de amintit Yoga, Tai Chi. Fal un Dafa, Taoism, Tantra, Veda, etc. Cine este intradevar serios in a incepe prac ticile spirituale supune corpul la munca fizica intensa (dar nu distrugatoare!) pentru eliminarea toxinelor si evita de a mai introduce alte toxine in corp. De remarcat in aceasta directie sunt traditiile sihastriei, a ashramelor indiene, a manastirilor tibetane, etc. Purificarea gradata a corpului permite o perceptie din ce in ce mai acuta. Este in esenta constientizarea perceptiei care practic c reiaza diferenta intre persoanele spirituale. Practicantul incepe sa se trezeasc a, corpul se armonizeaza, se transforma, fata capata trasaturi armonioase, culoa rea pielii devine placuta, pe scurt se produce o armonizare a corpului atat ca a spect fizic cat si ca functii interioare. Se poate spune ca se merge in aceasta directie catre un fel de insanatosire, pot entialii aspiranti fiind toti considerati bolnavi intr-un fel. Ashramele indiane nu pot fi prin urmare decat niste spitale spirituale. Majoritatea rezidentilor sunt bolnavi spirituali, exista doar cativa initiati "doctori" spirituali care s e ocupa de insanatosirea celor bolnavi. Conform traditiei, maestrul spiritual al ashramului ii permite rezidentului sa paraseasca ashramul daca sunt semne evide nte de insanatosire spirituala sau daca a pierdut orice speranta de a-l mai vind eca (cum sunt cazurile cele mai multe). Traditia monahala crestina de asemenea p rescrie cumpatare la mancare si alte activitati, munca fizica fiind de asemenea recomandata in manastiri. Desigur ca nu toti putem sta intr-o manastire sau ashram, dar cu bunavointa oric ine poate gasi de lucru la munca fizica. Munca fizica permite amplificarea perce ptiei, ea este o practica foarte utila dar nu face parte din practicile esoteric e propriu-zise ci este doar o componenta. Practicile esoterice propriu-zise, dac a luam cateva exemple din traditia indiana, pot consta din asa zisele Asana (pos turi fizice) si Pranayama (exercitii de respiratie). Ele pot fi invatate de la i nstructori de Yoga calificati, pot fi invatate si din carti si practicate indivi dual sau in grup. Fie ca practicile spiritual sunt exterioare, ca cele descrise in prima parte a a cestui capitol, fie ca sunt interioare, ca cele descrise in a doua parte, ele nu se exclud reciproc. Cineva poate fi membru al unei grupari spirituale si in ace lasi timp sa aiba un program individual de practici interioare. In ultima instan ta orice practicant este singur in fata cu obstacolele spirituale de orice fel. Mediul inconjurator poate stimula, poate inspira, dar aspirantul este in esenta singur pe cale spirituala aleasa. Traditia indiana este clara in acest sens, dis cipolul locuieste pentru o perioada cu maestrul lui dar in cele din urma este la sat singur, in acesta constand de fapt intregul concept al legaturii dintre maes tru si discipol, acela ca practicantul (discipolul) devine independent de condit ionari atat mentale cat si de mediu inconjurator. Yoga si evolutia fiintei umane de Octavian Sarbatoare Subiectul de Yoga este subiectul despre constiinta. Exista o varietate mare de t ehnici pentru amplificarea constiintei umane, una dintre acestea este metoda ind

iana Yoga. Yoga in acceptiunea teoretica si practica a evoluat din credintele pa gane ancestrale in spatiul socio-geografic avand ca centru ceia ce este actualme nte India. Originea cuvantului Yoga vine din radacina sanscrita Yuj care inseamn a unire, cu referire la unirea constiintei individuale cu constiinta universala. Multe tehnici similare cu tehnicile Yoga exista in alte traditii spirituale din intreaga lume. Momentul potrivit pentru a incepe practicile Yoga este cel al unei crize individ uale de constiinta. Nestatornicia, lipsa de satisfactie cu propria viata sunt as pecte care genereaza multe intrebari despre cum ar putea fi solutionate probleme le personale. Orice stare de criza spirituala este vazuta ca un inceput al schim barii, o sansa divina in directia evolutiei si al amplificarii starii de constii nta. Putem deveni constienti de evenimentele din viata proprie prin a deveni obs ervatori impartiali a ceia ce se intampla. Prin aceasta constientizare ne putem analiza toate actiunile care au generat criza spirituala si trage concluziile ne cesare. Primul pas inainte de a incepe practicile Yoga propriu-zise este auto-analiza, o bservarea impartiala a propriei persoane. Calitatea esentiala pentru aceasta est e onestitatea. Onestitatea ne va permite de a vedea cu obiectivitate ceia ce nu ne place despre noi insine. Putem astfel considera aspectul fetii, forma corpulu i, obiceiurile, adictiile si multe altele. Nimeni nu poate fi mai obiectiv in ob servarea propriei persoane decat persoana insasi. Dupa aceasta se poate lua in s erios inceputul practicilor Yoga propriu-zise. Prima tinta in directia auto-perfectionarii este corpul care este cauza multor a dictii. Adictiile sau dependenta de anumite lucruri sau actiuni ca bautul de alc ohol, fumatul, mancatul carnii sunt cele mai cunoscute. Este fara indoiala o str adanie personala grea de a scapa de adictiile corpului. Yoga incepe cu a deveni constieti de adictiile corpului. Odata ce suntem onesti de a ne recunoaste acest e slabiciuni putem decide de a face ceva pentru a scapam de ele. Aceaste decizii reprezinta semnul bun si incurajator de progres in Yoga. Practicile Yoga in prima lor faza produc o sensibilizare a corpului catre a simt i trairi din ce in ce mai profunde. Este o amplificare a perceptiei, o trezire c atre experientele corpului. Aceasta experienta a simturilor are fireste consecin te paralele ca experiente mentale. Experientele mentale, experientele corpului s i experientele sexuale sunt interconectate, actiunea/ experienta pe un anumit do meniu din cele trei genereaza implicatii paralele in celelelte doua feluri de ex periente. Aceasta ideie este cunoscuta in Yoga ca interactiunea dintre Manas (en ergia mentala), Prana (energia corpului) si Virya (energia sexuala). Prin urmare practicile Yoga prin cele trei feluri de experiente pot fi impartite intre cele trei arii de actiune. Se poate astfel actiona cu predilectie pe Manas sau Prana sau Virya. Sunt de asemenea tehnici care actioneaza pe doua sau chiar toate cel e trei arii. Tehnici specifice care actioneaza pe Manas (deci asupra ariei mentale) sunt medi tatiile de diferite feluri, cu sau fara practici de Mantra (formule magice). Man tra de initiere este data de un Guru (maestru spiritual) care urmeaza traditia-i specifica. Aceste formule in virtutea continutului lor dau anumite rezultate. I ntregul concept de Mantra se refera la forma de vibratie a unui principiu de via ta cunoascut in traditie sub numele de Deva sau Devata (zeitate). Prin a repeta Mantra respectiva mentalul se apropie din ce in ce mai mult de sursa sunetului, sursa pentru Mantra respectiva si prin urmare de sursa universala. Practicile re petate de incantari, Mantra si diferite alte sunete fac mentalul practicantului sa se focalizeze catre o directie unica, aceasta focalizare fiind de fapt scopul intregului proces de repetare fie rituala sau nerituala. In toate practicile de meditatie mentalul trebuie sa fie treaz, practicantul trebuie sa fie constient de ceia ce se intampla. Prin urmare meditatia este o constientizare ci nu o pier derea atentiei, succesul in meditatie fiind dat de starea de constientizare care trebuie sa devina din ce in ce mai prelungita. Tehnici specifice pentru energia corpului (Prana) sunt posturile fizice (Asana) si exercitiile respiratorii (Pranayama). Ele trebuiesc invatate de la instructor i/ profesori de Yoga. Traditia Yoga este foarte bogata in descrierea acestor teh nici.

Tehnicile care actioneaza asupra energiei sexuale (Virya) apartin mai mult de co nceptul de Tantra Yoga. Esentialul in aceste practici, care necesita doi partene ri unul masculin si altul feminin, este evitarea ejacularii in timpul practicii respective. Unitatea prelungita a celor doi poli produce stari avansate de const iinta. In mod practic este o apropiere treptata a constiintelor celor doi practi canti de starea de esenta a unitatii numita Bindu. Aceste practici nu sunt recom andate incepatorilor, ele pot trezi energii care apoi nu mai pot fi controlate. Se recomanda astfel ca pentru multi ani trebuiesc practicate tehnici care purifi ca corpul si mintea adica ramura Dakshina (dreapta) din Tantra pana cand practic antul este pregatit sa inceapa ramura Vama (stanga). Numai o stare de purificare avansata permite ca aceste experiente sa devina experiente de cea mai inalta fa ctura spirituala. Succesul in aceste experiente este foarte rar. Intreg acest su biect apartine de conceptul specific in Tantra numit Maithuna Tantra care action eaza asupre laturii Virya a practicilor Yoga in stransa interdependenta cu celel alte arii numite Manas si Prana. Actiunile/ practicile corporale sunt primele care trebuiesc considerate. Astfel ca posturile/ pozitiile fizice (Asana) sunt de patru feluri: de extensie, compre sie, torsiune si neutre in ceia ce priveste raportarea la coloana vertebrala. Su nt reguli in a alege ordinea si succesiunea diferitelor posturi ca de exemplu o Asana de extensie este urmata de una de compresie si vice versa. O Asana de tors iune trebuie sa compenseze torsiunea pe partea stanga cu cea pe partea dreapta. Posturile neutre pot fi intercalate printre perechile complementare. Ca exemple postura Sarvangasana (postura tuturor madularelor) care este o Asana de extensie poate fi urmata de Matsyasana (postura pestelui) care este o Asana de compresie . Vakrasana (postura madularelor) fiind de torsiune se practica pe ambele parti stanga si dreapta. Sunt multe carti in literatura de specialitate de unde se pot invata diferite posturi, de asemenea se pot invata la cercurile de Yoga de la i nstructori/ profesori de Yoga calificati. Pranayama (tehnici de respiratie) este urmatorul stadiu dupa practicile Asana. D iferite tehnici Pranayama produc efecte specifice. Sahita Pranayama de exemplu p roduce incalzirea corpului. Aceasta caldura face digestia mai buna amplificand f ocul gastric numit Jatharagni. Alte tehnici Pranayama ca Shitali sau Shetali de exemplu vor raci corpul. Tehnica de Pranayama Bhramari produce o stare de absorb tie mentala avand o actiune domnianta asupta creierului. In esenta tehnicile Pra nayama permit o echilibrare energetica la nivelui tuturor sistemelor functionale ale corpului astfel ca practicantul este pline de viata tot timpul. Urmand lite ratura clasica a lui Patanjali si renumitul sau tratat Yoga Sutras se disting op t stadii in Yoga. Fiecare din aceste stadii are practici specifice care sunt tre ptat invatate pe masura progresului in Yoga. Cu toate acestea clasificare lui Pa tanjali este doar una din multele metode de atingere a acelei uniuni numita Yoga . Felurite alte sisteme de Yoga duc prin metodologia proprie la rezultatul final acela de a atinge eliberarea, numita Moksha, Mukti, Nirvana, Kaivalya, Jivanmuk ti, etc. Aceasta eliberare este legata de aspectul dublu al existentei la nivel fundamental, acela al constiintei si al materiei. Yoga poate fi astfel definita ca unire a celor doua aspecte opuse ale existentei. Pe de alta parte din punctul de vedere al constientizarii, Yoga poate lua o alta definitie. Aceasta definitie pentru Yoga este despartirea (disociere) dintre Purusha (const iinta) si Prakriti (natura/ materie), Purusha fiind polul de constiinta, Prakrit i fiind polul materiei. Cand cei doi poli incep sa se disocieze in mintea practi cantului se produce o identificare treptata a mentalului cu Purusha care este st area de constientizare a experientei vietii. Toate practicile Yoga au ca obiecti v final de a produce disocierea dintre Purusha si Prakriti si astfel identificar e mentalului practicantului cu starea de constiinta reflectiva rezultata. Multe alte tehnici legate de diferite feluri de Yoga precum Karma Yoga, Bhakti Yoga, L aya Yoga, Hatha Yoga, Raja Yoga, Jnana Yoga, Kundalini Yoga, Swara Yoga, Nada Yo ga, Tantra Yoga, Veda Yoga, etc., sunt in feluri diferite practici incercate de practicanti considerand inclinarile personale ale fiecaruia. Toate practicile du c in final la acelasi rezultat, la starea de trezire reflectiva care in sistemul lui Patanjali este numita Samadhi. Dupa timp mai mult sau mai putin prelung de practica perseverenta, punctul culmi

nant al practicilor se apropie de finalizare printr-o explozia a mentalului. Pan a atunci sunt in schimb felurite trepte de progres, prin care diferite tehnici d e Yoga produc o purificare gradata a corpului si mintii. Prin aceasta se produce o crestere treptata a constiintei vazuta ca accesul pas cu pas la planuri de tr ezire spirituala numite Lokas. Intregul sistem de Chakras reprezinta o simbolist ica gradata a nivelului constiintei. Practicantul Yoga va depasi unul dupa altul cele cinci focuri (Panchagni) care ard continuu in corp si minte, focuri asocia te cu cele cinci Chakras. Aceste focuri sunt lacomia (Lobha) in Muladhara Chakra , dorinta sexuala (Kama) in Shvadhishthana Chakra, mania/ supararea (Krodha) in Manipura Chakra, atasamentul/ atractia (Raga) in Anahata Chakra, mandria/ arogan ta (Mada) in Vishuddha Chakra, ca apoi constiinta sa atinga nivelul de la Ajna C hakra. La acest nivel practicantul se apropie de tel, la pasul urmator mintea explodeaz a in Sahasrara Chakra. Prin aceasta explozie se constata ca stare de trezire a m entalul nu poate fi traita in mod pasnic. Se considera ca in acest stadiu maestr ul spiritual al practicantului, propriul Guru trebuie sa fie aproape pentru a-l ajuta pe practicant sa treaca prin aceasta experienta tumultoasa. Gradul ridicat de increderea a practicantului in propriul Guru il face ca sa poata depasi cu s ucces aceasta experienta unica, cei care nu au deplina incredere in propriul Gur u neputand avea succes. Explozia mintii este echivalenta cu o completa trezire a energiei Kundalini Shakti. Kundalini care este energia Shakti urca astfel pe Su shumna Nadi depasind gradat planurile de constiinta (Loka) pentru a-l intalni si mbolic pe Shiva in Sahasrara Chakra. Uniunea lor produce o noua constiinta in mi ntea practicantului, un fel de a doua nastere. Constinta individuala este astfel unita cu constiinta universala si scopul final este atins. Dupa trezire Yoghinu l devine un Siddha, un Jivanmukta, un Homo Tantrika, o fiinta eliberata de const rangerile si conditionarile materiei, in terminologie moderna fiind cunoscut sub numele de Homo Noeticus sau Homo Universalis in filosofie. NEBUNIA MATERIALISMULUI Preiau acest text arhivat 1 Adevarul Ultim este simplu. El nu poate fi exprimat n cuvinte. Fiinta umana poa te sa-l descopere doar n Sinele Suprem. 2 Paramahansa Yogananda spunea: "Savantii contemporani si folosesc mentalul pentr u a mbunatati mediul nconjurator, pentru a-l face mai confortabil. Oamenii de spirit folosesc putere a mentalului pentru a atinge Iluminarea. Puterea mentalului conduce omul pe calea obtinerii Fericirii profund e, singura capabila de a-l proteja de pericolele exterioare. Astfel, este evident ca atitudinea oamenilor d e spirit este net superioara demersurilor oamenilor de stiinta. 3 La ce ne serveste sa ne consacram timpul pentru obtinerea de bunuri si satisfact ii efemere? Spectacolul vietii este vazut de toate religiile asemeni unei piese de teatru - adica iluzor iu. Unii oameni, adevarati nebuni, si imagineaza ca piesa este reala si eterna si sufera nespus cnd ntrun final descopera ca existenta lor se va sfrsi si ca vor lasa n urma toata agoniseala lor de-o viat a. Suferinta este rezultatul orbirii spirituale. nteleptul considera aceasta piesa de teatru ca iluzorie si si cauta fericirea si mplinirea n Esenta fiintei sale, Sinele Nemuritor, Atman. Pentru cei care sunt orbi, viat a este o veritabila "masina infernala": mai devreme sau mai trziu i va distruge. 4

Un om ntlnit de Yogananda n New York se plngea astfel: "Nu pot sa-mi iert fa ptul ca mi-am pierdut 35 de ani din viata pentru a cstiga primul meu milion de dolari !" "Acum sunteti multumit?" - l-a ntrebat maestrul. "Nici gnd. Unul dintre prietenii mei a reusit mult mai bine dect mine. Nu voi avea liniste pn cnd nu voi cstiga cel putin 40 de milioane de dolari". Amintindu-si aceasta ntlnire, Guruji ne-a spus: "nainte de a reusi sa cstige cele 40 de milioane de dolari propuse, acest om a suferit o grava depresie nervoasa si a murit. Aceasta este recompensa unei ambitii lumesti, prostesti". 5 ntr-o zi, Yogananda ne-a spus: "Odata, am vazut un desen animat, n care un cine tragea o sanie foarte grea. P roprietarul cinelui gasise un mod ingenios pentru a convinge cinele sa traga sania. Cu ajutorul unei praji ni legate de sanie, omul a suspendat un crnat foarte apetisant, chiar n fata cinelui. Cinele aproape nu observa ca trage sania, fiind cu totul preocupat sa ajunga la acel crnat care, indiferent de efortul de pus de el, ramne mereu la aceiasi distanta. Majoritatea oamenilor de afaceri sunt n aceasta situatie. Ei si spun: <<Daca voi reusi sa obtin acesti bani, eu ma voi lasa de afaceri si voi fi foarte fericit>>. Dar "c rnatul" fericirii lor este inaccesibil, iar ei sfrsesc prin a fi doborti de "greutatea" problemelor si su ferintelor generate de efortul lor de a atinge o fericire iluzorie". 6 A dori sa posezi bunuri materiale nainte de obtinerea starii de liniste interio ara este o situatie la fel de prosteasca cu a muri de sete atunci cnd te mbaiezi ntr-un lac. Daca dorim sa evitam suferintele, trebuie sa evitam nu saracia n plan material, ci saracia spirituala, pentru ca aceasta este cauza tuturor suferintelor si amaraciunilor umane. 7 Oamenii uita ca energia nervoasa si cerebrala pe care ei o consuma pentru obtine rea averilor lor antreneaza, datorita scaderii potentialului vital al fiintei, scurtarea duratei vietii. Materialistii sunt att de preocupati de cstigul lor, nct ei nu sunt capabili, nici macar pentru cteva clipe, sa se relaxeze si sa se bucure de ceea ce au realizat. Ct de nselatoare este viata! Priviti cu atentie oamenii care va nconjoara. ntrebati-va daca ei sunt cu adevarat fericiti. Uitati-va la toate aceste privir i lipsite de bucurie. Observati ct de goi sunt ochii lor. Chiar daca materialismul tenteaza umanitatea prin pla ceri facile si imediate, este sigur ca o astfel de viata nu poate sa ne aduca o fericire durabila. 8 Pentru ignorant, n spatele fiecarui moment de placere se ascunde sarpele dureri i si al suferintei. 9 Adresndu-se unui vast public american, Paramahansa Yogananda declara ntotdeauna, pentru a primi un raspuns corect, este necesar sa formulezi foarte exact ntrebarea pe care o pui. ncercati sa descoperiti de ce attia oameni sunt nefericiti. Aceasta va va ajuta sa gasiti cea mai buna

metoda pentru a realiza o fericire durabila. Straduiti-va sa gasiti solutii prac tice, formulate astfel nct sa fie ct mai accesibile. Apropierea de viata trebuie sa fie tot att de stiintifica c a apropierea astrofizicianului de misterele Universului. Religia trebuie sa abordeze o conceptie ct mai stiintifi ca asupra vietii. Ea trebuie sa gaseasca solutii practice la problemele fundamentale. De fapt, principiile sp irituale ofera solutiile cele mai practice si mai universale care se pot gasi. 10 Un copil nu nceteaza sa plnga pna ce nu obtine ceea ce si doreste. Bucuria e ste de scurta durata, dupa care si doreste altceva si ncepe din nou sa plnga. Aceeasi este si atitu dinea omului adult, preocupat de lumea materiala. Imediat ce obtine un lucru, el l abandoneaza si si doreste altceva. Nimic din aceasta lume nu poate sa i ofere fericirea pe care o cauta. 11 Sufletul nu poate regasi Fericirea n bunurile materiale, pentru simplul motiv c a fericirea nu este artificiala. Pierznd contactul cu beatitudinea divina, el spera sa acopere aceasta lipsa cu ajutorul unor pseudoplaceri ale simturilor. Dar pe un plan mai profund al existentei, el va ramne t otdeauna constient de lipsa sa de comuniune cu Divinul. nlauntrul fiintei sale, stie ca placerea simturilor nu i va aduce mplinirea dorita. Ct timp trebuie sa mai ratacim pna cnd, satuli de atta suferinta, sa ne regasim fericirea n interiorul fiintei noastre, unicul loc n care ea exista cu adevarat?" ADEVARATUL TEL AL EXISTENTEI 1 Cei care se limiteaza la a fi constienti doar de planul fizic sunt asemenea turi stilor ntr-o tara straina. Patria noastra este Omniprezenta. Pe Pamnt nu suntem dect niste calatori, niste musaf iri de moment. Din pacate, multe persoane devin musafiri nedoriti. Ei se forteaza sa obtina monopol ul asupra unui petic de pamnt si cred ca acolo au toate drepturile, ca sunt proprietari. ntreaga lor g ndire se rezuma la "casa mea", "femeia mea", "sotul meu", "copiii mei". Implicatiile materialismului, ins idioase si misterioase i pastreaza n vise iluzorii. Ei uita ceea ce sunt. Treziti-va nainte ca visul vo stru sa se topeasca n infinit. Unde va mai fi atunci casa voastra, familia voastra, n momentul n care corpul vostru va dispare? Voi nu sunteti acest corp. El nu este dect "farfuria" pe care ati primit-o pentru a pa rticipa la festinul spiritului. De ce sa nu nvatati aceasta lectie esentiala, nainte sa muriti? Nu va mpiedicati de limitarile constiintei umane si nu uitati nici o clipa infinitatea Spiritului vostru. 2 Krishna a spus: "Paraseste oceanul suferintei si al mizeriei! Viata n Dumnezeu este o sarbatoar e continua. Fara El, existenta nu este plina dect de dureri si deceptii. Telul vietii umane nu const a n a te casatori, a supravietui si dupa aceea, a muri. Acesta este destinul animalelor. De ce sa tra iesti uitnd ca esti om? Dumnezeu ti-a daruit inteligenta pentru a o folosi sa descoperi sensul existente i tale. El te-a facut

inteligent pentru a-ti dezvolta discernamntul, singurul care te determinae sa-L cauti. Foloseste cu ntelepciune acest dar! Nu deveni sclavul inteligentei pentru ca aceasta va va a duce cea mai mare suferinta!" 3 Adevaratul tel al vietii este sa-L cunoastem pe Dumnezeu. Tentatiile acestei lum i va sunt prezentate pentru a va ajuta sa va dezvoltati discernamntul. Preferati placerile simturilo r sau beatitudinea divina? Placerile exercita o anumita atractie, dar daca nu le veti rezista, va veti trez i ntr-un moment n care problemele si greutatile nu mai nceteaza. Obtinerea sanatatii, a linistii inter ioare si a fericirii este imposibila celor care se lasa dominati de placerile senzuale. Cunoasterea lui Du mnezeu aduce o fericire infinita. Mai devreme sau mai trziu, fiecare fiinta trebuie sa nvete de la via ta aceasta lectie. 4 Priviti luminile orasului. Nu sunt minunate? Dar unele din aceste lumini pot asc unde crime sordide. Nu va lasati sedusi de aspectul exterior al vietii. Adeseori, stralucirea sa este supe rficiala. n spatele aparentelor, urmariti sa gasiti Adevarul Etern. 5 Voi nu ati venit pe lume doar pentru a cstiga bani, a avea familie si a muri. D estinul vostru este glorios. Sunteti un copil al infinitului. Cele mai minunate mpliniri pe care vi le putet i imagina va asteapta atunci cnd l veti cunoaste pe Dumnezeu. Comoara Sa infinita va apartine. Ce mai astep tati? De ce sa mai pierdeti timpul n ocolisuri nenumarate? Mergeti si cautati-L direct pe El. 6 Meditati asupra cuvintelor lui Isus: "Lasati mortii sa-ngroape mortii!" (Matei, VIII, 22) Cuvintele sale arata ca majoritatea oamenilor sunt fiinte moarte. Ele nu au nici un fel de ambitie, n ici un fel de intiativa sau entuziasm spiritual, nici un fel de bucurie de a trai. Atunci, la ce bun sa mai traiasca? Viata trebuie sa fie o inspiratie permanenta. A trai mecanic nseamna a fi mort interior, chiar daca corpul continua sa respire. Viata multor oameni este terna si goala, pentru ca ei lasa fericirea lor sa depinda de lucruri efemere, n loc sa descopere sursa infinita a tuturor fericirilor, Sinel e Suprem, Atman. 7 Acest univers este un vis al lui Dumnezeu. Imensitatea sa sugereaza absenta limi telor constiintei. Imagineaza-ti o sfera luminoasa. Vizualizeaza expansiunea sa n Eternitate, cu v iteza gndului. Poate expansiunea acestei sfere sa se opreasa la un moment dat? Nu, niciodata. Daca ma teria prezinta limitari, constiinta nu prezinta nici un fel de limitare. La fel cum gndirea modeleaza ma teria, aceasta din urma umple ntregul spatiu creat de sfera de constiinta luminoasa. Substanta primordi ala a Universului este Constiinta. Materia a luat nastere prin intermediul gndirii, ca o forma de ener gie condensata (nsasi gndirea este o forma de energie subtila), la un nivel de existenta mai putin el aborat - si stiinta moderna a

confirmat acest lucru. Cu mii de ani n urma, nteleptii afirmau ca energia cosm ica este o proiectie a Vointei Divine. 8 Valoarea omului nu este determinata de personalitatea sa, ci de faptul ca este p icatura din Dumnezeu. 9 Anii pe care i petrecem n existenta terestra sunt secunde, n comparatie cu eo nii care preced nasterea noastra sau cu perioadele de timp incomesurabile care vor veni dupa ce vom paras i aceasta lume. De ce sa te identifici cu aceasta personalitate trecatoare? Casa, familia, tara n car e te-ai nascut nu-ti apartin. Adevarata ta patrie este Infinitul. Adevarata durata a vietii tale este Eternita tea. Oamenii traiesc imitndu-i pe ceilalti, traiesc dupa opiniile altora. Daca doresti sa-ti traiesti cu adevar at viata, trebuie sa asculti vocea ta interioara si nu parerile celorlalti. Nu uita nici o clipa de Dumnezeu. Aceas ta lume va continua si fara tine, pentru ca tu nu esti mai important dect altii. De-a lungul anilor, milioa ne de fiinte au sfrsit n "tomberoanele" istoriei. Trebuie sa nvatam sa cultivam recunostinta fata de Dum nezeu. El este singurul rost al vietii. A munci, a avea prieteni si visuri de viitor, toate acestea, nei ntegrate ntr-un mod ntelept, spiritual, nu au nici un sens. Ele nu pot aduce o bucurie deplina, pentru simplu l motiv ca nici una din aceste bucurii nu este completa. Dumnezeu este cel care nglobeaza toate lucruri le. Acesta este motivul pentru care Isus a spus: "Cautati mai nti mparatia lui Dumnezeu si dragostea Lui si toate acestea se vor adauga voua" (Matei, 6, 33). Cautati-L pe Cel care va daruie toate lucrurile si veti primi de la El ceea ce aveti nevoie. NATURA ONIRICA A UNIVERSULUI 1 Un fermier statea lungit sub un copac, absorbit n gndurile sale. Sotia sa a ve nit fugind, cu lacrimi n ochi, si i-a spus ca unicul lor fiu a fost muscat de o cobra. Barbatul a ramas tacut. Stupefiata de aceasta indiferenta aparenta, sotia a nceput sa plnga: "Tu nu ai pic de de inima!" "Nu ntelegi nimic!" - i-a raspuns el. "Noaptea trecuta am visat ca sunt rege si ca am sapte fii. ntr-o zi, acesti a au plecat n padure, unde au fost muscati de cobre si au murit. n prezent, ma ntreb daca trebuie sa plng d upa cei sapte fii morti n vis sau dupa unicul nostru fiu, muscat de cobra n acest vis pe care l traim acum." Cu siguranta ca acest om avea o mare putere de discernamnt spiritual. Pentru el, att lumea materiala c t si cea din subconstientul sunt la fel de lipsite de realitate. n timp ce visam lumea fizica n care traim devine ireala si doar lumea subconstientului pare adevarata. Iar cnd "visam" n aceasta lume, uitam de lume a subconstientului. 2 Toate lucrurile exista n doar Constiinta. Un barbat visa ca este soldat si ca a plecat ntr-o batalie, n care este ranit mortal. n vis, el este constient ca va muri curnd si este foarte tr ist. Se gndeste la fiintele dragi pe care va trebui sa le abandoneze. Se trezeste brusc si nu mai poate de bucurie

cnd realizeaza ca nu trebuie sa moara si ca totul a fost un vis. Se bucura ca este sanatos si n viat a. Dar ce se ntmpla cu un soldat care, n viata terestra este ranit de moarte? El se trezeste n lumea ast rala si descopera ca de fapt toata trairea sa nu a fost dect un vis, ca de fapt nu are corp fizic. Trebuie s a ntelegem ca toate experientele sunt traite ntr-o stare de vis! 3 Timpul si spatiul formeaza o urzeala imaginara, pe care este construit acest Uni vers. Sa presupunem ca eu adorm si visez ca sunt la bordul unui avoin care parcurge cele 12000 de mile care despart Los Angeles de India. Trezindu-ma, descopar ca toata experienta nu a avut loc dect n creie rul meu si ca nu a durat dect cteva secunde. Aceasta este natura iluzorie a timpului si spatiului pe ca re se bazeaza toate ideile umane despre realitate. 4 Aceasta lume ti pare reala, datorita faptului ca Dumnezeu te-a adus la viata n Visul Sau Cosmic. Tu faci parte din Visul Sau. Daca tu visezi ca te-ai lovit cu capul de un perete, n urm a acestui fapt poate apare o durere imaginara de cap. Cnd te trezesti, realizezi ca nu a existat nici un per ete de care sa te lovesti si ca experienta pe care ai trait-o nu a fost dect n vis si ca nu te afecteaza n momentul prezent. Acelasi lucru se ntmpla cu visele pe care le consideri reale si pe care le traiesti n prezent. Trezeste-te la unica Realitate, Dumnezeu si cu siguranta vei descoperi ca viata terestra nu este dec t un spectacol, un joc de lumini si umbre. 5 ntr-un film actiunea pare foarte reala, dar privind din cabina de proiectie pot i sa observi ca ntreaga istorie nu este animata dect de o singura raza de lumina. Acelasi lucru se nt mpla si cu Marele Film al Creatiei. Dumnezeu a spus :"Sa se faca lumina!" (Geneza, 1:2). ntregul Univers a fost emanat de o singura raza de lumina divina. Este un film cosmic, asemanator cu cel din sala d e cinematograf. Diferenta consta n faptul ca, n sala de cinematograf, spectacolul este bidimensional, so licitnd doar vazul si auzul, n timp ce "filmul" cosmic este multidimensional si afecteaza toate cele cinci s imturi ale omului. n sala de cinematograf, imaginile proiectate pot sa va faca sa rdeti sau sa plngeti, dar filmul proiectat de Dumnezeu este mult mai complex si deci mai captivant. 6 Un fizician comenta cu condescendenta: "Este foarte frumos sa reprezint arborii, florile, rurile precum un vis al lui Dumnezeu. Stiinta a revelat ca toate aceste lucruri sunt identice n esenta, ca sunt cu toate formate din proto ni si electroni". Atunci, prompt, Yogananda l-a ntrerupt: "Daca tu ai lasa o gramada de caramizi sa cada la sol, crezi ca vor forma o casa ? Cu siguranta ca nu. Este necesara o inteligenta pentru a face ceva coerent cu o gramada de caramizi. Prot onii si neutronii sunt "caramizile" din care a fost construit Universul. Dar a fost necesara o Intelige

nta pentru ca acesta sa capete forma pe care o are. Toate florile, toate rurile, toti arborii sunt dota ti cu inteligenta." 7 De unde provine materialul de constructie al Universului? naintea creatiei nu a fost dect Dumnezeu. Aceasta nu este o explicatie suficie nta pentru a spune ca Dumnezeu este Atotputernic si ca El poate realiza aceste miracole. Chiar si aces te miracole au nevoie de un fundament real, de o baza reala. Dumnezeu este Constiinta. Indiferent de cali tatea materiei, aceasta a fost creata printr-un act de vointa al Constiintei Sale. Daca aceasta este adeva rat, si nu poate fi altfel, atunci Constiinta este reala si materia este iluzorie. stiinta nsasi accepta aceasta a firmatie, n masura n care demonstram ca materia este o iluzie. Lucrurile care ne nconjoara nu sunt de fap t pietre dure, arbori maiestuosi sau ruri care curg nvolburate, toate diferite una de cealalta. Dinc olo de aceste aparente, nu se gasesc dect atomi n miscare, n vibratie. Si chiar si acesti atomi sunt o i luzie. n spatele energiei cosmice se gasesc gndurile lui Dumnezeu. Cu aceasta nu vreau sa demonstrez ca u niversul fizic nu este real, ci doar ca realitatea sa difera de aparenta sa. Realitatea lumii materiale consta n faptul ca ntregul univers este fundamentat pe Constiinta. Dumnezeu a creat Universul n Visul Sau. 8 "Cine l-a creat pe Dumnezeu?" - l-a ntrebat un vizitator pe Yogananda. Acesta, zmbind, i-a raspuns: "Numeroase persoane mi-au pus aceasta ntrebare. T raind n lumea creatiei, ei si imagineaza ca nimic nu poate sa existe fara o cauza. Dar Dumnezeu, Cauza Suprema, se situeaza dincolo de cauzalitate. Nu este posibil ca El nsusi sa fi avut un creator. Cum este posibil ca existenta Absolutului sa depinda de un alt Absolut?" 9 Cu adevarat, este o greseala sa afirmi ca Dumnezeu a creat acest Univers, la fel cum un tmplar creeaza o masa. De fapt, Dumnezeu a devenit acest Univers; fara sa-si modifice n nici u n fel natura Sa intrinseca, El a transformat o parte a Constiintei Sale n aceasta Iluzie Cosmica, Maya, Uni versul n care traim. Nimic nu este ceea ce pare a fi. Toate lucrurile sunt o manifestare a gndurilor lui D umnezeu. 10 Cum poate Dumnezeu, Unica Realitate, sa manifeste acest univers dual, iluzoriu? El l creeaza cu ajutorul principiului dualitatii. Constiinta Sa Unica manifesta aparenta contrariilor: lu mina si ntuneric, placere si durere, pozitiv si negativ; astfel, El obtine o infinitate de iluzii n opozitie . O parte a Constiintei Sale se afla n miscare, adevar care este revelat si n Biblie: "Si Duhul Sau se purta pe dea supra apelor" (Geneza, 1, 2). Putem compara aceasta miscare cu cea a valurilor pe suprafata unui ocean. Ni velul oceanului ramne ntotdeauna identic, indiferent ct de nalte sunt valurile, deoarece fiecare mi scare catre nalt este corelata cu o coborre n abis, nivelul global al oceanului ramnnd acelasi. Analogic vo rbind, Dumnezeu, Oceanul de Spirit nu este afectat de Creatia Sa. Spiritul Sau exista pretutinden

i, neclintit si toate miscarile creatiei Sale sunt asemeni valurilor oceanului. Unitatea Infinitului face sa vib reze o parte a Sa si o determina sa devina doi, apoi multiplu, pna ce apar stelele, galaxiile, planete le, oamenii si animalele. Vibratia cosmica primordiala este AUM. Este Amin, Logosul, Cuvntul din Evanghel ia lui Ioan, "Dumnezeu ar trebui, cu siguranta, sa fie prost ca sa nu observe raul. El care o bserva fiecare fir de iarba, cum sa nu observe un lucru att de evident?" "Dar poate ca nu-l percepe ca fiind Raul?" - a continuat discipolul. "El este Cel care a creat Raul. El este constient ca oamenii traiesc n iluzie s i ca sufera deoarece chiar El a creat aceasta iluzie". "Deci putem spune ca El a dorit sa creeze Raul?" "Raul este nsasi Maya, Iluzia Cosmica. Este o forta constienta care, odata adus a n existenta, urmareste sa se perpetueze. Ea ncearca sa aserveasca constiinta noastra planului fizic. Dumn ezeu, Unica Realitate urmareste, n acelasi timp, sa ne atraga catre El, prin intermediul dragostei Sa le divine". "Dar, din ceea ce spuneti dumneavoastra, Necuratul are propriul sau rol, n cadr ul Creatiei". Yogananda a surs si a spus: "Raul din Creatie este asemeni personajului negativ dintr-o piesa de teatru. El ne ajuta sa ne ndragostim de eroii pozitivi si de actiunile pline de virtute. n acelasi fel, Raul si cons ecintele sale servesc pentru a trezi n noi dragostea pentru bine si pentruDumnezeu". Discipolul a continuat: "Dar daca este asa, maestre, daca binele si raul nu sunt dect niste personaje n aceasta "drama cosmica", putem spune ca, indiferent daca suntem sfinti sau raufacatori, toate acestea nu sunt dect niste roluri si acestea nu afecteaza adevarata noastra natura, care este o reflexie a lui Dumnez eu?" Maestrul a nceput sa rda: "Daca urmarim sa ducem acest rationament pna la capat, putem spune ca aveti dre ptate. Dar nu uitati niciodata ca daca jucati rolul personajului negativ ntr-o piesa, veti suporta s i consecintele actiunilor negative din piesa, pedeapsa. Daca nsa jucati rolul sfntului, va veti trezi di n acest vis cosmic si va veti bucura n eternitate de fuziunea cu Divinul". 12 Yogananda s-a adresat unui discipol nou venit: "Ce crezi ca opreste Pamntul sa se lanseze n spatiu, ntr-o calatorie care sal ndeparteaza de Soare?" "Atractia gravitationala exercitata de Soare" - raspunse discipolul. "Si ce crezi tu ca opreste Pamntul sa se apropie de Soare?" "Forta centrifuga, care-l determina sa ramna pe orbita". Yogananda a abandonat acest subiect, surznd. Dupa o perioada de timp, discipol ul a realizat ca Maestrul folosise Soarele ca pe un simbol al Divinitatii si Pamntul ca simbol a l omului, n permanenta sa fuga de atractia divina. Yogananda a dorit sa ne incite, pentru a ne determina s a ne deschidem sufletul si sa eliminam orice rezistenta fata de Apelul de dragoste al Divinului".

SUFLETUL SI DUMNEZEU 1 Dumnezeu este Oceanul de Spirit, iar oamenii sunt asemanatori valurilor care apa r pe suprafata sa. Vazute dintr-o barca, aceste valuri par sa fie foarte diferite - unele sunt nal te si puternice, altele sunt mici si insignifiante. Dintr-un avion, vedem numai oceanul, fara a sesiza valurile ce anima suprafata sa. La fel se ntmpla cu cel absorbit de jocul iluziei, Maya. El se ataseaza de succes si este trist cnd sufera un esec. i este teama de durere si boala, iubeste existenta terestra si este ngrozit de moarte. Valurile existentei umane par reale si infinit diversificate. n ochii unei fiinte eliberate totul e ste Brahman, totul este Dumnezeu. Cu ct furtuna este mai puternica, cu att valurile sunt mai nalte. C u ct vntul iluziei sufla mai puternic asupra mintii unei fiinte, cu att mai mult ea urmareste sa se distinga de cei din jurul sau. Este cu neputinta sa te ascunzi de Creator. Toti facem parte din Dumnezeu, la fel cum va lurile fac parte din ocean. Noi nu suntem separati de El dect n aparenta. Persoanele care vor sa-si afirme personalitatea si sa se ridice deasupra celorlalti prin vanitate si orgoliu, la un moment dat se v or lovi cu putere de valurile celorlalte ego-uri, provocate, tot asemeni lor, de o furtuna n iluzie. Asemeni unei furtuni n care valurile se ridica si coboara, victorioase ntr-o zi, linistite n alta, ntr-un turbion nesfrsit de conflicte si competitii. Atta timp ct este furtuna, suprafata oceanului nu vacunoaste linistea. La fel, spiritul uman, perturbat de furtuna iluziei nu va gasi niciodata pacea si nu va experimenta dect nelinistea si angoasa. Pacea nu apare dect dupa furtuna, indiferent daca este vorba de elemente ale Naturii sau de co nstiinta unei persoane. "Valul" ego-ului va exista atta timp ct fiinta va fi pierduta n Maya (n iluz ie). n masura n care ego-ul discipolului se va diminua, acesta va accepta o noua relatie cu Spiritul Infinit . O fiinta evoluata spiritual nu ncearca nici o clipa sa fie mai presus dect celelalte si urmareste n permanen ta sa traiasca n armonie cu cei din jurul sau, cu Natura, cu Dumnezeu. 2 O persoana a studiat ntr-o maniera superficiala filozofia vedantica din India, care spune ca "totul este Brahman". n urma acestei nentelegeri, ea sustinea pretutindeni ca este Dumneze u. Aceste vorbe au ajuns si la urechile maestrului care, rznd, ne-a spus: "Oamenii sunt att de parsivi n ignoranta lor! nvatatura Vedelor n-a ncurajat niciodata o persoana sa faca astfel de declaratii atta timp ct este nca subjugata de o constiinta ego tica. Oceanul are dreptul de a spune: "Eu sunt valurile" - dar este absurd ca un val sa afirme ca este ntregul ocean. Realizeaza nti unitatea cu Oceanul Divin! De-abia dupa aceea vei putea spune: "Eu sunt El", deo arece cuvntul "eu" nu se refera la ego, ci desemneaza identificarea cu Sinele Suprem. Dar chiar si n acest caz, spune mai nainte: "Oceanul a format acest mic val care este corpul meu, dar eu stiu ca, d e fapt, sunt Constiinta care anima ntregul Ocean"".

3 Analogic vorbind, daca am considera ca Dumnezeu este curentul electric atunci oa menii sunt becurile. Forma, culoarea si luminozitatea becurilor poate varia la infinit, dar cauza car e determinaceea ce face ca toate aceste becuri sa dea lumina este identica n toate cazurile. Oamenii sunt nselati de aparente. Ei exclama: "Ce fiinta frumoasa! Ce par frumos! Ce surs stralucitor!" - dar n mom entul n care curentul se ntrerupe, ce devine culoarea? Cine mai admira culoarea si forma unui bec stins? Nu uita nici o clipa adevarata Sursa a energiei vietii, n tot ceea ce poti observa n jurul tau. 4 Tot analogic vorbind, am putea spune ca fiintele umane sunt asemanatoare unor mi ci flacari produse de o lampa cu gaz, iar pe Dumnezeu am putea sa-l comparam cu combustibilul. Forta fla carii este proportionala cu comunicarea dintre flacara si combustibil. La fel, cu ct noi ne deschidem ma i mult fata de prezenta divina, cu att El si poate manifesta lumina Sa si forta Sa n vietile noastre. Invers, cu ct ne nchidem mai mult fata de Dumnezeu, datorita orgoliului si indiferentei fata de nevoile celor din jurul nostru, cu att Flacara Divina, forta si inspiratia Sa se vor reduce n proportia obstructiei pe care noi o realizam, iar n momentul n care nchiderea devine totala, flacara dispare, chiar daca mai exist a combustibil. Nenumarate fiinte sunt att de secate de vitalitate nct putem spune ca nici nu exista. Nu le putem considera n viata, n sensul obisnuit al cuvntului. Despre ei vorbeste Isus cnd spune: "Lasati morti i sa-i ngroape pe cei morti".(Matei, 8, 22) 5 Imaginati-va mai multe recipiente pline cu apa si lumina Lunii cum se reflecta p e suprafata apei din ele. Reflexia sa va fi diferita pentru fiecare recipient, desi ele reflecta aceiasi L una. Extrapolnd, Dumnezeu este reflectat distinct de fiecare fiinta umana, dar nu este afectat de aceasta. Chiar daca veti distruge toate recipientele cu apa, Luna va ramne neafectata, neschimbata. ntelept este cel c are, primind lumina vietii n "vasul" constiintei sale, ridica capul catre Cer pentru a descoperi originea reala a luminii, Dumnezeu. Cel care, din contra, se ncapatneaza sa reflecte doar "Luna", se pacaleste gra v si va ntelege aceasta atunci cnd recipientul sau va fi distrus de trecerea vremii. 6 nvataturile hinduse sunt panteiste. Crestinii s-au servit de aceasta pentru ca sa ncrimineze hinduismul. Este o greseala din partea lor, pentru ca pantheismul implica adorarea lui Dumez eu sub toate formele Sale, ntelegnd ca Dumnezeu se exprima si exista n toate formele pe care Le-a creat. Nu este minunat sa recunosti manifestarea lui Dumnezeu n toate lucrurile, frumusetea Sa ntr-un apus de soare, lacrimile Sale n ploaie, tandretea Sa n dragostea unei mame pentru copilul sau? Daca Dumnezeu este omniprezent, nu este evident ca El exista n toate lucrurile? Deci trebuie sa-L cautam n spatele tuturor voalurilor Sale. Pentru cel care l iubeste pe Dumneze u, toate elementele

creatiei nu sunt dect o reamintire permanenta a prezentei Sale. "Reamintiti-va, n primul rnd" - spune Isus - "ca mparatia lui Dumnezeu este n voi". (Luca, 17, 21) 7 "Ce este ego-ul?" - a ntrebat un discipol. Paramahansa Yogananda i-a raspuns: "Ego-ul este materializarea gndului ca fiint a ta se reduce la corpul fizic". 8 Oamenii sunt asemeni valurilor oceanului: ei danseaza n furtuna iluziei. Oceanu l nu nceteaza sa-i aspire catre El. Mai devreme sau mai trziu, ei vor fi resorbiti si n final se vor top i din nou n vastul Ocean al Iubirii Divine, care i-a emanat. 9 Realizarea Sinelui consta n descoperirea adevaratului nostru "eu", care este pa rticica din Oceanul Spiritual. Aceasta se poate realiza eliminnd iluzia care ne determina sa ne ide ntificam cu acest mic ego efemer, cu corpul nostru fizic, cu personalitatea noastra. UN DUMNEZEU, O RELIGIE 1 Un fermier avea sase fii, toti orbi. ntr-o zi, el i-a rugat sa spele un elefant . Dupa ce fratii au terminat treaba, fiecare a ncercat sa descrie animalul. "Este foarte simplu" - a spus primul. "Acest animal este format din doua oase fo arte mari, acoperite de piele" - a spus primul frate; el i spalase spatele. "Cum poti sa spui astfel de prostii?" - a replicat cel de-al doilea. "Elefantul este asemanator unui tub lung"; el i spalase trompa. Cel de-al treilea, care a spalat urechile a spus ca elefantul este format dintro perechi de evantaie. Al patrulea a declarat ca elefantul este format din patru coloane; el i spalase picioarele. Cel de-al cincilea, care spalase partile laterale a declarat ca elefantul este a semenea unui zid care respira. Cel de-al saselea le-a spus: "Nici unul n-o sa ma faceti sa cred prostiile pe ca re voi le-ati spus. Eu stiu: elefantul este asemenea unei frnghii care a cobort din cer"; el i spalase coa da. Fiecare ncerca sa-i convinga pe ceilalti ca el are dreptate, astfel ca s-au luat la cearta. Tatal, d eranjat de zgomot, dupa ce a aflat care este motivul discutiei, a zmbit si le-a spus: "Copiii mei, nici unul dintre voi nu aveti cu adevarat dreptate". "Sa n-am dreptate?" - a spus unul dintre ei. "Fratii mei sunt niste mincinosi si tu acuma ncerci sa spui ca si eu mint?" "Copiii mei" - le-a spus tatal, pe un ton conciliant - "fiecare dintre voi a spa lat doar o parte din elefant, dar eu sunt singurul care-l pot vedea ntreg. El este, de fapt, exact cum fiecare di ntre voi l-ati descris, dar este si ceva mai mult, ceva ce voi nici nu va puteti imagina". Astfel, el le-a descri s cum arata cu adevarat un elefant. Dupa cum puteti vedea, aveti cu totii dreptate, dar cu toate acestea, c u totii va nselati. "La fel se ntmpla si cu diversele conceptii ale diferitelor religii" - a conch is Sri Yogananda. "Dumnezeu este unul, dar caile care ne duc la El sunt numeroase si aceasta poate sa dea na

stere la nenumarate confuzii si conflicte". 2 n Occident, oamenii i considera pe hindusi ca pe niste pacatosi, dar sa stiti ca si indienii gndesc la fel despre crestini? Ignoranta - dupa parerea mea - este egal repartizata pe toata p laneta. Din acest motiv, nteleptul vede pe Dumnezeu pretutindeni, chiar si n cei care nu-L percep deloc . 3 Fundamentul real al unei religii nu este credinta, ci experienta intuitiva. Intu itia este aptitudinea sufletului de a-L cunoaste pe Dumnezeu. Pentru a cunoaste obiectul religiei, trebuie, n pr imul rnd sa-L cunosti pe Dumnezeu. 4 ncrederea este diferita de credinta. ncrederea se fondeaza pe experienta. Cred inta este o ncredere temporara. Credinta este necesara la nceput; fara ea, oamenii nu s-ar preocupa de a-L cauta pe Dumnezeu. Dar ea nu este suficienta. n timp ce oamenii devin multumiti de credi ntele lor, religia devine dogmatica si ea nu mai permite nici un fel de perfectare, de mbunatatire. De ac eea, eu va incit n permanenta la practica spirituala si nu la credinta n dogmele voastre. Nici mac ar o meditatie regulata nu ar trebui sa va ofere o stare de totala multumire. Nimic nu trebuie sa va multumeas ca, pna cnd nu ajungeti sa-L cunoasteti pe Dumnezeu. 5 Adevaratii gardieni ai religiei sunt sfintii si maestrii: cei care, cu adevarat, au ajuns sa comunice cu Dumnezeu. Nu este suficient sa studiati scripturile, nici sa deveniti un "D.D" ( doctor n divinitate). Aceste cuvinte mi evoca ntotdeauna ideea de "doctor n iluzie". Poate pare uluitor sa constatam ca nenumarati sfinti au fost aliterati, dar ntelegerea celui care experimenteaza Adevarul est e ult mai profunda dect a tuturor teologilor, a caror cunoastere rezulta din studiu livresc, sau din steri le discursuri intelectuale. "Lasati copiii sa vina la Mine, caci a lor va fi mparatia Cerurilor" - a spus I sus. (Matei, 19:14) 6 Un catr poate transporta pe spatele sau o mare cantitate de biblii si scrieri s acre. Credeti ca aceasta l va face mai spiritual? Din contra, aceasta ncarcatura l va priva si de limitata s a libertatea de miscare. 7 Cum poate o singura Biblie sa fie la originea attor biserici, attor conceptii diferite despre realitate? Fiecare dogma crestina prezinta o interpretare distincta a nvataturilor lui Isu s. De ce? Raspunsul se gaseste n limitarile fiecarui individ. Ei sunt incapabili sa-si imagineze ceva dincolo de limita experientei lor personale. n loc sa ncerce sa descopere acea parte din fiinta lor care est e reflexia lui Dumnezeu, ei se forteaza sa fabrice un Dumnezeu dupa imaginatia lor frenetica. O fiinta care se plimba pe strazile ntortocheate ale unui oras nu vede de o parte si de alta dect ziduri care nu-i permit sa vada orizontul.

Dintr-un avion, putem observa ce se ascunde n spatele zidurilor, si chiar dinco lo de mprejurimile orasului. Putem vedea mult mai multe dect cei a caror privire este limitata de ziduri. 8 Mult mai important este un adevar enuntat de un sfnt dect o dogma aprobata de mii de oameni. Numarul adeptilor unei religii nu garanteaza valoarea sa. Nu adoptati niciodata o idee p entru ca ea a obtinut o aprobare generala. Daca doriti sa obtineti adevarata cunoastere care, dupa spuse le lui Isus, va ofera libertatea, apropierea voastra fata de Adevar trebuie sa fie calitativa si nu ca ntitativa. 9 Sectarismul este anatema religiei. Doar oamenii superficiali se exprima astfel: "religia mea este singura cale adevarata; toate celelalte cai sunt false". Am auzit o anecdota care spunea ca Billy Sunday, faimosul preot al noii religii a murit si Sf. Petru nu a dorit sa-i deschida portile raiului. "Cum" - l-a ntrebat indignat preotul -"nu vreti sa ma lasati sa intru?" "Dar ce ai facut ca sa meriti sa ajungi att de aproape de Dumnezeu?" - l-a ntr ebat Sf. Petru. "Cum, dar n timpul vietii mele am trimis mii de pacatosi catre paradis, i-am co nvertit." "Poate ca dumneavoastra i-ati trimis" - i-a raspuns Sf. Petru - "dar nici unul d intre ei nu a ajuns nca aici." 10 Stiinta si religia ar trebui sa conlucreze. De la religie, stiinta ar putea nva ta o abordare a realitatii mult mai bazata pe intuitie, mai mult empirica dect experimentala. Stiinta, pe de alta p arte poate ajuta religia sa fie mai putin dogmatica, sa fie mai realista. Adeptii religiilor trebuie sa nvete, nainte de toate, sa-si dovedeasca credintele asemenea savantilor. Sefii religiei trebuie sa ncurajeze oamenii sa experimenteze practic nvataturile religiei, n mod personal, nu sa se bazeze pe afirmatiile altora. 11 "Cum poate un crestin sa accepte alte religii?" - l-a ntrebat pe Yogananda un c redincios ortodox. "Isus a transmis doar o nvatatura. El chiar a insistat asupra caracterului unic al ei. A subliniat ca El este singurul Fiu al lui Dumnezeu" - a continuat credinciosul. "Adevarul este unic" - a raspuns Yogananda. "Doar caile care conduc fiinta la mi nciuna sunt numeroase; fiinta, ntr-o existenta, nu poate porni dect pe o singura cale pentru a-L rega si pe Dumnezeu. Greseala consta n a atribui un nume particular acestei cai si de a-l impune tuturor. Cau tati Adevarul la oamenii ntelepti, la oamenii sfinti, mai putin la preoti. Toate religiile au sfintii lo r, dar toate religiile au si sarlatanii lor. Isus nu a combatut niciodata ntelepciunea altor religii, ci ignoranta spir ituala, pe care a recunoscut-o chiar si la proprii sai auditori". 12 "Sunteti un Eliberat?" - m-a ntrebat ntr-o zi un preot ortodox. "Eliberat de ce?" - l-am ntrebat eu. Nu ma simteam dispus sa-i continui interpr etarea sa asupra Adevarului, care era eronata, asa ca, la un moment dat, el a nceput furios sa s

puna: "Atunci veti ajunge n Infern!" "De acord" - i-am raspuns eu - "dar ce este Infernul, daca nu este un conglomera t de emotii negative, cum ar fi si supararea si furia?" Surznd, am continuat: "Poate, poate ca n final voi ajunge n Infern. Cine stie? Dar cu siguranta, dumneata, amice esti deja acolo". 13 Credintele voastre nu va vor salva. 14 "Biblia condamna idolatria" - a remarcat ntr-o zi un vizitator crestin - "si am vazut n fiecare templu hindus cel putin un idol. Cum se face ca att crestinii ct si evreii considera aceasta practica ca fiind pagna?" Yogananda a raspuns: "Sa presupunem ca dumneavoastra vedeti o fetita care se joa ca cu o papusa pe care o considera copilul ei. Va veti duce la ea sa-i atrageti atentia ca papusa nu este dect un obiect neanimat? Joaca cu papusa poate avea chiar un rol educativ si poate ajuta fetita sa se pregateasca pentru rolul ei de viitoare mama. n acelasi mod, anumite imagini pot sa-l trezeasca si sa-l focalizeze pe aspiran t. Si de altfel, crestinii nu au nenumarate imagini cu sfinti n altarele lor, nu au crucifixuri? Sa ne gndim si la nenumaratele imagini pe care Dumnezeu le-a daruit n ntreaga natura. Daca nvatam sa iubim frumusetea arborilor, a florilor, a apusurilor de soare, nu facem dect sa ne reamintim, n permanenta, de frumusetea Sa infinita. Idolatria condamnata n Biblie este pract ica focalizata asupra egouului si care consta n a plasa Creatia deasupra Creatorului. Ea consta n cultul banilor si a bogatiilor, considerate deasupra comorilor divine care exista n Sinele Suprem. Consta n cu ltul iubirii umane, situate deasupra iubirii divine. Consta n a cauta intoxicarea cu alcool sau senzualitat ea, n loc de a cauta bucuria infinita a extazului Divin. 15 "Biblia" - declara un alt participant la conferintele lui Paramahansa Yogananda - "nvata ca Isus este Fiul Unic al lui Dumnezeu. Cum se face ca dumneavoastra mentionati alti maestri ca fi ind egalii Sai?" Yogananda a raspuns: "n momentul n care evreii l-au acuzat pe Isus de blasfemi e, datorita faptului ca El a spus: "Eu si cu Tatal Meu suntem Una" Isus a raspuns: "Scrierile voastre nu declara ele ca voi sunteti niste zei?" Adeptii tuturor religiilor ncearca sa prezinte credintele lor ca fiind unice. A ceasta afirmatie are ca origine o gresita ntelegere si ignoranta. De fapt, oamenii cam ntotdeauna considera ca ceea ce au ei este mai bun dect ceea ce au altii. Ca toti marii maestrii, Isus a vorbit despre doua ni vele: nivelul uman si nivelul divin. Ca fiinta umana a plns pe cruce, spunnd: "Tata, de ce m-ai parasit?". C a Sine Divin, El putea spune ca este Fiul Unic al lui Dumnezeu, identificndu-se cu Constiinta Cristica , reflexie a Divinului transcendent. Constiinta Cristica nu este un batrn cu barba, purtnd o roba alb a. n timp ce Isus a folosit numele "Eu" vorbind de aceasta stare de constiinta se referea la Sinele Sau infi

nit, care este asemenea cu cel al tuturor celorlalte creaturi, si nu la propria sa personalitate. Constiint a Cristica contine totalitatea universului manifestat. Orice persoana care si elibereaza constiinta de legatur ile ego-ului, pentru a fuziona cu Infinitul poate afirma, asemenea lui Isus, ca el este Fiul lui Dumnez eu. El poate spune, la fel ca Isus ca a devenit una cu Tatal, pentru ca Tatal si Fiul nu sunt dect doua aspec te ale aceleiasi realitati. n aceasta stare de constiinta, sensul cuvntului "Eu" nu mai este limitat la ego, la corpul fizic, la personalitate. Este starea n care valul a fost reabsorbit n vastul Ocean din care s-a nascut. El a devenit Ocean." 16 "Dumneavoastra spuneti ca telul vietii este de a-L cunoaste pe Dumnezeu" - a spu s un student la religii comparate. "Aceasta credinta nu poate fi universala, pentru ca, de exemplu, budi stii nu cred n Dumnezeu". Yogananda a raspuns: "Aceasta este o ntelegere gresita. Buddha nu a fost un ate u. Toate nvataturile sale, asemenea nvataturilor tuturor marilor maestri au avut ca scop sa ndepart eze falsele conceptii din acea epoca; din punct de vedere spiritual, oamenii ajunsesera sa-L lase pe Dumne zeu sa faca totul, n locul lor binenteles. Acesta este motivul pentru care Buddha a subliniat import anta efortului uman pe calea spirituala. Cum spune proverbul, noi recunoastem copacii dupa fructe. Cel care practica intensiv nvataturile lui Buddha, n loc sa se multumeasca doar sa vorbeasca despre ele, cu siguranta ca va ajunge la tel. Odata acest tel atins, el va descoperi ca a ajuns n acelasi loc unde lar fi condus toate marile religii: la realizarea Sinelui Suprem si la eliberarea de toate nlantuirile iluziei; iar a putea aduce la un numitor comun toate religiile lumii" - a continuat Yogananda - "este o imposibilitate, p entru ca ele se situeaza pe diferite pozitii de discernamnt spiritual". 17 Adevarurile care sunt afirmate de religie sunt eterne. Ele n-au fost inventate, dar din momentul n care ele au fost revelate de marii maestri spirituali eliberati forma lor s-a diluat, s-a opacizat, datorita interpretarilor date de fiinte umane netrezite spiritual. Acesta este motivul pe ntru care Divinitatea trimite pe Pamnt, din cnd n cnd, pe unul din Fiii Lui Iluminati, pentru a face sa re nvie spiritul religios si pentru a reda nvataturilor traditionale puritatea originala. Prioritatile urmar ite variaza ntotdeauna, n functie de necesitatile diverselor epoci, dar adevarurile fundamentale ramn ete rne. 18 Un student l-a ntrebat pe Yogananda: "Care este telul misiunii dumneavoastre pe Pamnt?" Yogananda a raspuns: "A ajuta oamenii sa devina constienti de necesitatea revela rii Sinelui fiintei lor, de a reface bunele relatii dintre toti oamenii, dintre toate religiile, pentru a real iza o asociatie a fiintelor aflate n cautarea Adevarului; de unde si numele acestei organizatii "Self Realisation Fellowship" (organizatia

realizarii Sinelui), creata pentru a readuce nvatatura autentica si stiinta Yog a n Occident, exact cum a fost transmisa de Krishna". 19 Un vizitator l-a ntrebat pe Yogananda: "Poate fi considerata nvatatura dumneav oastra ca o noua religie?" Yogananda a raspuns: "nvatatura mea este doar o noua exprimare a unor adevaruri eterne". 20 Marile religii ale lumii au fost ntotdeauna aduse de avatari, ncarnatii sau de scendenti ai lui Dumnezeu. Krishna a fost o astfel de ncarnare, la fel Isus, Buddha. Un avatar este o fiin ta eliberata, care revine pe Pamnt pentru a ndeplini o misiune divina speciala. Un discipol a ntrebat ntr-o zi: "Maestre, sunteti un avatar?" Cu o calma simplitate, Yogananda a raspuns: "O misiune de o astfel de importanta nu poate fi condusa dect de o astfel de persoana". LEGEA VIETII 1 Exista o lege fundamentala a vietii. Pentru a o cunoaste trebuie sa ntelegem or iginea si telul vietii. Trebuie sa observam, dincolo de obiectivele imediate ale fiintei umane, ceea ce cu adevarat trebuie sa realizeze n viata sa printr-o profunda analiza interioara. Cu alte cuvinte, tre buie sa descoperim potentialitatile sale de dezvoltare. Viata pare extrem de complicata pentru oamenii din aceasta lume. Umanitatea este angrenata ntr-un turbilion de dorinte nenumarate, pe care ea ncearca sa si le satisfaca ntr-o m ultitudine de moduri. Ele doresc sa devina constiente de existenta lor. Am putea adauga un al treilea instinct, fara de care existenta constienta n-ar p utea fi completa. De fapt, daca o creatura ar experimenta suferinta o perioada lunga de timp, nu ar prefera ea moartea, dect o astfel de existenta? Fiintele vii nu doresc numai sa traiasca, ci sa se bucure n mod constient de existenta lor. Instinctul fundamental al vietii poate sa se rezume astfel la urmatoarele: dorin ta de a continua sa traim constient, ntr-o permanenta stare de de fericire; "de a continua sa traim" se p oate substitui cu cuvntul imortalitate sau nemurire. Toate fiintele lupta sa-si revelezea natura lor divina. Dumnezeu este, de fapt, o fiinta eterna, perfect constienta, a carei beatitudine este infinita. Starea de "SatChit-Ananda" este definitia lui Dumnezeu cea mai aproape de realitatea obiectiva , si ea a fost data cu multi ani n urma de catre Shankaracharya. Paramahansa Yogananda mentioneaza ca Divinul poate fi definit n nenumarate modu ri: lumina infinita, putere, ntelepciune, adevar, dar ca cea mai elocventa definitie va ramne ntot deauna termenul de "Sat Chit Ananda", pentru ca el utilizeaza concepte care exprima cel mai corect impul surile cele mai profunde ale vietii. Legea vietii este un impuls original, si ea contine toate celelalte dorinte, inc lusiv pe acelea care ne

determina sa cautam sa atingem starea de "Sat-Chit-Ananda". Toate fiintele sunt atrase, inconstient chiar, de "Sat-Chit-Ananda". Dorinta profunda de a atinge beatitudinea eterna se manife sta la toate creaturile, printr-un efort constant de a evita suferinta, iar ulterior, ntr- un al doilea moment, printr-o lupta nencetata pentru a cauta fericirea, bucuria. Complicatiile apar n momentul n care uitam sa ne mai bucuram de aspectele elev ate ale fiintei noastre si substituim acestei fericiri spirituale, placerile fugitive ale simturilor. Pentr u ca, la o ultima analiza, Beatitudinea sau Dumnezeu este cel care a emanat toate lucrurile, si n final, m ai devreme sau mai trziu, totul se va ntoarce la aceasta stare de fericire. 2 Un vizitator i-a pus urmatoarea ntrebare lui Yogananda: "Nu este putin cam limi tator sa-L definim pe Dumnezeu ca o bucurie, o beatitudine si sa asimilam cautarea umana a lui Dumneze u cu dorinta de a cunoaste fericirea? A-ti ndeplini datoria este, adeseori, mult mai important de ct a cauta sa-ti realizezi propriile aspiratii. Dumnezeu este un concept att de important, nct eu nu pot sa mi-L imaginez doar ca o simpla exaltare de fericire. Am citit undeva despre minunata solemnitate a vie tii traite n prezenta lui Dumnezeu. Trebuie sa recunosc ca gasesc acest concept mult mai satisfacator". Paramahansa Yogananda a raspuns: "Ti-ar place sa traiesti n aceasta minunata so lemnitate, pentru eternitate?" "Da, dar eu nca nu pot sa-mi imaginez eternitatea" - a admis vizit atorul. "Si trebuie sa recunosc ca as astepta nca ceva mai mult". "Vezi" - i-a raspuns Yogananda - "trebuie sa-L cautam pe Dumnezeu cu devotiune, cu daruire, cu aspiratie. Dar, oare am dori si am cauta ceva ce este abstract pentru mintea noa stra, ceva ce chiar ne nfricoseaza. Oamenii l tin pe Dumnezeu la distanta atunci cnd ajung sa-L priv easca cu frica. Ei merg la biserica avnd sentimentul unei datorii solemne si-si pun fete serioase ca si cu m ar merge la o nmormntare. Adevarul este ca, de fapt, gasindu-L pe Dumnezeu, participam la n mormntarea tuturor suferintelor noastre. n fata Tatalui celest, trebuie sa ne comportam ca niste mici copii; aceasta est e atitudinea pe care El o iubeste. Teribilele responsabilitati ale Universului i sunt suficiente; totul i apartine; El stie tot; El este atotcunoscator si atotputernic. Dragostea noastra este singurul lucru care i lipseste. Ceea ce asteapta de la n oi este dragostea noastra, ncrederea noastra n El, bucuria noastra n bucuria Sa infinita. El nu cere de la noi definitii teologice laborioase, El nu doreste rugaciuni for mulate perfect ca sa nu-I raneasca augustele-I urechi. Ceea ce doreste de la noi este sa-L iubim n totala simplitate, la fel ca niste copii". 3 Un barbat nlantuit n nenumarate responsabilitati sociale l-a ntrebat: "Care e ste locul datoriei n cautarea fericirii interioare?" Sri Yogananda i-a raspuns: "O viata fara responsabilitati ar fi consacrata ego-ului si nu

lui Dumnezeu. Cu ct o persoana se consacra mai mult fiintei sale, cu att mai p utin ea poate sa ajunga sa perceapa fericirea autentica. Nu este usor sa-ti faci datoria mai ales ca rezult atele nu sunt ntotdeauna cele asteptate, cele dorite. Accesul la fericirea divina este o munca de lunga durata . Omul trebuie sa-si ndeplineasca obligatiile terestre daca, cu adevarat, doreste sa atinga libertat ea eterna". 4 "Ce este raul?", a ntrebat ntr-o zi un discipol. "Raul", i-a raspuns Yogananda," este absenta armoniei, a binelui. Aceasta ne fac e sa ne simtim rau. Putem noi spune ca un tigru face un rau cnd si omoara victima? A omor este nsasi n atura tigrului, este ceea ce nsasi Dumnezeu i-a daruit. Legile naturii sunt impersonale. Raul apare atunci cnd o fiinta numai are posibilitatea de a accede la starea de armonie. Tot ceea ce ne separa de aceasta stare reprezinta raul pentru noi, pentru ca ne ndeparteaza de la ntelegerea naturii noastre autentice, de ntelegerea telului pe care trebuie sa-l urmarim n viata. Din acest motiv scrierile religioase iau atitudine mpotriva luxului si a orgoliului. Aceste comandamente sunt daruite pentru binele omului si nu pentru cel al lui Dumnezeu. Ele l avertizeaza pe cel imprudent ca desi anumite atitudini si actiuni pot sa para la prima vedere satisfacatoare, ele sfrsesc conducnd fiint a nu spre fericire ci spre suferinta si durere. 5 Legea vietii are ca finalitate armonizarea fiintei att cu natura sa interioara, subiectiva, ct si, binenteles, cu cea exterioara ei, obiectiva. Daca va veti atinge cu degetele de o plita nci nsa va veti arde. Durerea fizica este advertismentul Naturii, pe care-l primim pentru a ntelege ce trebui e sa evitam pentru a ne pastra integritatea corporala. Daca i tratati pe cei din jurul dumneavoastra cu rautate, cu siguranta ca Viata va va trata ntr-un mod asemanator, iar n final inima voastra va mpietri si vi ata voastra va deveni trista si searbada. Prin astfel de exemple, Natura va avertizeza ca printr-o atitudine diz armonioasa ajungeti sa va raniti propriul Sine. Daca recunoasteti existenta acestei legi si aliniati ei to ate actiunile voastre va veti bucura de o fericire durabila, de o sanatate de fier si de o perfecta armonie, a tt n universul nostru launtric ct si n relatiile noastre cu ntreaga creatie. 6 "Daca noi suntem cu adevarat copiii lui Dumnezeu si el ne iubeste, de ce exista atunci atta suferinta?" "Suferinta a fost creata pentru ca fiinta umana sa nteleaga ca aceasta lume nu este adevarata ei casa. Daca lumea pe care o percepem cu ajutorul simturilor ar fi perfecta, cti dintre noi am urmari sa-l descoperim pe Cel Transcendent? Chiar si asa, n lumea aceasta plina de suferinta si bucuri i iluzori, nu vedeti ct de putini sunt cei care l cauta n mod autentic pe Dumnezeu? Cum spune Krishn; "di n o mie de oameni, poate unul". Legea Vietii este aceasta: cu ct traim n mai putina armonie cu adevarul nostru interior, cu att mai mult

suferim. Daca respectam nsa aceasta lege divina, nici una din vicisitudinile vi etii nu ne va mai influenta negativ fiinta si nu ne va mai putea rapi sublima stare de beatitudine a Sinelui nostru Suprem. 7 Am ntlnit un sfnt n India care avea o sotie materialista. Pentru un aspirant spiritual o astfel de companie poate sa ridice adevarate prob leme. Acest sfnt mi-a spus:"Am reusit sa o pacalesc toata viata. Ea nu banuieste cine sunt." El, de fa pt, dorea sa spuna ca ea nu putea sa-l distraga din starea de pace interioara pe care o simtea n starea de comuniune cu Divinul. Cele mai mari dificultati exterioare nu o sa te poata afecta n nici un fel atunci c nd ajungi sa fuzionezi cu Sinele launtric. 8 Un discipol ce era deranjat de muste si tantari n timp ce muncea n gradina ash ramuluis-a dus sa-l ntrebe pe Yogananda:"Maestre de ce pacea unor astfel de locuri sfinte este perturbata d e aceste vietati?" Maestrul i-a zmbit si i-a raspuns:"Este un alt mod prin care Dumnezeu ne ajuta sa ne mentinem pe calea care ne duce catre El." 9 Un membru al organizatiei noastre l-a Intrebat pe Paramhansa Yogananda: "Unii su stin ca este nepotrivit sa fi fericit cnd exista atta suferinta n lume. A fi preocupat de obtinerea f ericirii personale nu implica o lipsa de compasiune fata de nefericirile celor din jurul tau? Iisus este descris ca un sfnt ce a suferit si nu ca un ntelept al bucuriei." "Iisus pe care eu l-am cunoscut", i-a raspuns maest rul, "este plin de fericire. Nu are nici o umbra de tristete. E adevarat ca el deplnge suferintele omenirii, da r aceasta stare de compasiune nu are nimic de-a face cu nefericirea. Cei care au cunoscut beatitudinea divina pot sa manifeste compasiune pentru cei din preajma lor, iar acest fapt nu diminueaza n nici un fel intensitatea trairii lor interioare. Fericirea este de fapt panaceul pe care toti l cautam, fie ca suntem constienti sau nu. Cu ct o fiinta este mai fericita, cu att mai mult doreste sa mparta aceasta stare sublima cu cei d in jurul ei. Fericirea divina provine din constientizarea Sinelui, iar suferinta provine din ignoranta, din nesesizarea adevaratei noastre naturi divine. Doar un om care a atins nivelul de constiinta al comuniunii cu Dumnezeu, de identificare cu Sinele Suprem, poate sa manifeste cu adevarat o aut entica stare de compasiune. PACATUL ESTE IGNORANTA 1 "Ce este pacatul?' l-a ntrebat ntr-o zi un discipol pe Yogananda. "Pacatul este greseala; se naste din ignoranta", a raspuns Maestrul. "Ce este ignoranta, ce este greseala?" "Ignoranta este o lipsa a trezirii fiintei fata de realitatiile spiritului si n locuirea acestor realitati cu un vis iluzoriu. Greseala se bazeaza ntotdeauna pe o proasta ntelegere." "Pacatul nu este de fapt o nesupunere fata de comandamentele divine?" "Binenteles", a raspuns Yogananda,"dar puneti urmatoarea ntrebare. De ce Dumne zeu a dat aceste

comandamente umanitatii. El nu a facut acest lucru n mod arbitrar si cu siguran ta nu a facut acest lucru pentru ca sa ne mpiedice sa fim fericiti. Ci mai degraba pentru ca sa ne averti zeze ca anumite genuri de comportament risca sa determine ca iluzia sa stapneasca mintea noastra si sa ne ndepartam astfel de adevarata fericire. Daca consideram pacatul ca o nerespecatare a comandamentelor date de Dumnezeu, ne putem imagina ca raspuns supararea lui Dumnezeu si judecata severa pe care o vom suporta. Dar trebuie sa nu uitam ca Dumnezeu ne apartine, ca suntem copiii sai, de ce sa ne j udece, de ce sa ne pedepseasca? De fapt, noi nsine suntem cei care ne judecam n momentul n care stim ca am facut un lucru reprobabil. Daca, din contra, asimilam pacatul ca fiind o greseala, vom ntelege ca greselil e noastre pot fi corijate. Facnd aluzie la gurul sau, Paramahansa Yogananda a continuat:"n timp ce scriam "Autobiografia unui yoghin " Sri Yukteswar adeseori mi spunea:'Uita trecutul. Vietile trecute ale o amenilor sunt pline de nenumarate greseli. Conduita omului este perfecta doar din momentul n care atin ge comuniunea cu Divinul. Toate momentele viitorului vor fi ameliorate prin intermediul efortului spiritua l pe care-l faci n prezent. Adeseori le aduc aminte celor din jurul meu aceasta zicala: Un sfnt este un pac atos care n-a abandonat niciodata lupta. 2 ntr-o zi Yogananda vorbindu-ne despre Yama si Niyama ne-a spus:"De ce este o cr ima un pacat? Pentru ca acest sufulu al vietii care este noi este acelasi cu cel care exista n toate creaturile. A refuza dreptul la viata unei fiinte nseamna a nega realitatea acestei vieti u niversale a carei expresie suntem si noi. Din punct de vedere spiritual, de fapt, crima este o sinucidere. De ce este furtul un pacat? Ceea ce luam de la altii de fapt furam si de la prop ria noastra persoana pentru ca Sinele celorlalte persoane este si propriul nostru Sine. Un hot sfrseste nt otdeauna prin a nsaraci. A plasa dorintele egoiste deasupra realizarii Sinelui Suprem, este asemeni a ne ta ia legatura cu unica sursa a vietii. Lund de la ceilalti pentru a avea cstiguri egoiste, fiinta si nguste aza propria identitate n loc sa sio expansioneze. Pe de alta parte consacrnd celorlalti actiunile noastre ne dezv oltam aceasta identificare. De ce este un pacat sa mintim? Pentru ca minciunile ne separa de adevarata reali tate, de Adevarul Ultim, care este singurul, precum spune Isus, ce ne va conduce la eliberare. Mintind ne izolam de ajutorul generos si plin de iubire oferit de Univers celor care traiesc n armonie cu rea litatile sale. Mincinosul distruge fundamentul a tot ceea ce el doreste sa realizeze n aceasta lume. El sfrseste prin a ntelege ca ntregul edificiu a fost construit din nisip. Invers, cuvintele simp le ale unui om sincer se rasfrng asupra ntregului Univers. De ce este luxul o crima? Pentru ca el reprezinta o dragoste contrafacuta. Luxul antreneaza fiinta ntr-o

directie opusa mplinirii interioare realizata de o iubire adevarata. Adevarata dragoste este abandonul total al fiintei n oceanul iubirii universale, este totala lipsa a egoismului. Cautnd propria placere n detrimentul celorlalti, fiinta senzuala pierde din forta sa vitala interioara. E a se separa de adevarata bucurie si chiar poate ajunge sa absolutizeze perceptiile sale senzoriale, dar s ingurul efect obiectiv care se va putea observa va fi starea de totala dizarmonie, att interioara ct si ex terioara. Pentru ca dizarmonia este calea autoafirmarii. Persoanele care urmaresc doar propria feric ire egoista si distrug echilibrul fiintei lor. Ele devin din ce n ce mai obosite, mai nervoase, mbatr nesc prematur si toate acestea se ntmpla pentru ca ele se pun n contradictie cu natura lor interioar a, cu firea lor. Oricare pacat este tocmai o negare a fiintei noastre profunde, a acestei vieti infinite care e ste singura realitate ce sta la radacina vietii. 3 Un barbat ce se plimba ntr-o regiune n care se gaseau diamante a descoperit un loc unde se gaseau mici bucati de sticla stralucind n soare. "Diamante!", a strigat cu entuziasm. S-a aplecat sa ridice unul dar a descoperit ca era doar o bucata de sticla spart a. n dorinta sa de a descoperi diamante a verificat fiecare bucatica, taindu-se la degete, dar fiecar e bucata s-a dovedit a fi doar sticla. Aceasta este calea pacatului, este acea stralucire falsa care atrage, dar care n momentul n care o experimentam descoperim ca nu ne face cu adevarat fericiti. Aceasta experienta poate sa-l faca sa sufere pe cel care o traieste. ntotdeauna aceasta experienta va conduce la dezamagiri. Placerile simturilor pot sa sfrseasca numai n monotonie, dezgust, angoasa, sat ietate. De ce? Pentru ca identificndu-va cu simturile voastre nu puteti descoperi adevaratul vostru Sine . 4 Este usor sa pacatuiesti. Efectele pacatului nu pot fi cu usurinta anulate. Dupa ce am curatat usturoi minile ntotdeauna miroase. Trebuie sa treaca mult timp pentru ca sa reusim sa scapam d e acel miros. Dar important este ca acel miros poate fi eliminat. La fel poate fi eliminat si pacatul cu ajutorul meditatiei, rugaciunii, sau unei gndiri si actiuni corecte si prin gratia lui Dumnezeu. De acest lucru sa nu va ndoiti niciodata. Toate pacatele t rebuiesc spalate pna ntrun final. Dar de ce sa facem lucruri care ntr-un final, cu mult efort din partea noastra, va trebui sa le desfacem. 5 Cnd dorinta ne tulbura mintea ntotdeauna este important sa ne amintim acest ma re adevar:"Cnd neinunda starea de beatitudine, orice suferinta dispare." 6 Nu te identifica niciodata cu greselile pe care le comiti. Tu esti copilul lui D umnezeu. ntotdeauna raporteaza-te la relatia ta eterna cu EL.

7 Cel mai mare pacat pe care o fiinta poate sa-l faca este sa se considere un paca tos. Pentru ca doar gndind asa deschizi usa si inviti pacatul sa intre n mintea ta. 8 Sa te definesti n termenii limitarii umane nseamna sa desacralizezi imaginea D ivinului din fiinta ta. 9 Nu te preocupa de defectele pe care le ai. Reaminteste-ti din contra de bunele t ale actiuni si de binele care exista n ntreaga lume. Convinge-te de perfectinea ce exista n tine. Acea sta te va incita sa-ti reamintesti de natura ta eterna de copil al Divinului. 10 O camera poate ramne n ntuneric timp de mii de ani dar atunci cnd aducem lum ina ntunericul dispare. La fel se ntampla si cu pacatul. Nu poti sa elimini pacatul din mintea unei fii nte, la fel cum nu poti sa elimini ntunericul dintr-o camera cu ajutorul unui bat. Si concentrndu-va asupra iluzi ei nu faci dect sa amplifici forta sa asupra mintii tale. Cu ajutorul meditatiei profunda si devotiunii, ntunericul va dispare, ca si cum niciodata nu ar fi existat. 11 "Suntem cu totii niste pacatosi." Adeseori ma ntreb daca nu este o mndrie pent ru cei care afirma aceasta. Exista o distinctie ntre crestinism si ceea ce numesc eu bigotism. Crestinismul este nvatatura autentica a lui Isus. Bigotismul este ceea ce a rez ultat din nvataturile lui Isus dupa ce au fost interpretate de asa-zisi crestini. Isus Christos a fost crucific at o data, dar nvataturile sale au fost crucificate de milioane de ori de diferite fiinte, care se considera bun i crestini. De ce sa te consideri un pacatos? Din cnd n cnd poti sa gndesti acest lucru, ca o dovada de umilinta, cu conditia ca ntreaga ta atentie sa fie focalizata asupra maretiei lui Dumneze u si nu asupra micimii tale n comparatie cu El. De ce sa ne focalizam atentia numai asupra limitarilor noastre . Daca doresti sa gasesti un obiect de valoare ngropat n pamnt, nu trebuie sa t e gndesti la acel obiect n momentul n care sapi? Daca ti vei concentra mintea numai asupra pamntului, ve i putea sa pierzi din vedere obiectul pe care l cauti si n final sa abandonezi ntreaga cautare. 12 Nu contabilizati niciodata greselile voastre. Urmariti sa vedeti daca dragostea voastra pentru Dumnezeu este profund sincera, pentru ca pe Dumnezeu nu-l deranjeaza imperfectiunea voast ra, greselile voastre; pe Dumnezeu l deranjeaza indiferenta. 13 Daca acoperim un obiect aurit cu un voal negru, vom spune ca este negru? Binent eles ca nu. Vom stii ntotdeauna ca n spatele acelui voal obiectul este aurit. Tot asa, atunci cnd vom ndeparta valurile ignorantei care acopera Spiritul, vo m descoperi frumusetea neschimbatoare a naturii noastre divine. 14 O data am asistat la o slujba celebrata de o femeie evanghelista foarte cunoscut a. n mijlocul slujbei ea a

nceput sa spuna: "Sunteti cu totii niste pacatosi. ngenunchiati!" M-am uitat n jurul meu; n acea adunare eram singurul care am ramas n picioare. Nu puteam accepta ca ea sa afirme ca su nt un pacatos. 15 Daruieste-i lui Dumnezeu tot ceea ce faci, tot ceea ce gndesti, si bun si rau. Spunnd aceasta nu ma refer ca tu sa faci n mod deliberat lucruri rele. Dar cnd le faci din inconstienta, pentru ca nca anumite obiceiuri sunt prea puternice, spune-i mintii tale ca Dumnezeu este cel care act ioneaza prin tine. El este cel care viseaza propria ta existenta. Te-ai lasat hipnotizat de gndul slabiciunii tale. Daca l vei face pe Dumnezeu responsabil de ea aceasta te va ajuta sa elimini aceste gnduri si forta pe care o au ele asupra fiintei tale. Vei descoperi atunci ca este mult mai usor sa recunosti n tine nsuti imaginea perfecta a lui Dumnezeu. 16 Nu-ti fie niciodata teama de Dumnezeu. Spune-i toate lucrurile pe care le-ai fac ut gresit. Reaminteste-I ca esti copilul Lui. Aceasta te va ajuta mult mai mult dect sa te lamentezi spunnd:"Dumnezeu, sunt un pacatos, sunt un pacatos." Esti creat dupa imaginea Sa. Roaga-te asfel:"Dumnezeu, am gresit. Daca vrei sa ma pedepsesti, fa-o, dar atunci cnd voi ajunge sa te cunosc nu voi mai fi tentat." Vorbeste-i simplu. Nu noi am cerut sa fim creati; nu noi am cerut sa cunoastem tentatia. Un ntelept din India obisnuia sa se roage astfel: "Dumnezeule, nu eu am dorit c a Tu sa ma creezi, dar odata ce Tu ai facut aceasta, acum este de datoria Ta sa ma ajuti sa ma eliberez ." Vorbeste-i cu multa dragoste. Atunci, indiferent de greselile tale, El te va ajuta sa-ti elimini imp erfectiunile si te va conduce napoi n Casa Divina, unde de fapt este locul tau. 17 Simplul fapt de a gndi ca nu suntem liberi este suficient pentru a ne mpiedica sa constientizam ca n esenta suntem de-a pururi liberi. Daca nu putem sa eliminam aceasta idee nu vom reusi niciodata sa intram n samadhi. Samadhi nu este ceva ce trebuie sa obtinem; este ceva ce deja avem. ntru eternitate existam n comuniune cu Dumnezeu si doar pentru o scurta perioada de timp suntem rapiti de iluzie, dupa care suntem din nou liber n El. "Maestre", l-a ntrebat ntr-o zi un discipol pe Yogananda. "Daca eu as pretinde ca sunt liber aceasta nu ar fi suficient ca sa devin liber nu-i asa?" "Ba da", si Maestru a adaugat cu un surs,"dar tu ti-ai raspuns singur la ntrebare. Tu ai spus "ace asta nu ar fi suficient ca sa ma faca sa fiu liber."" 18 Desi era o persoana plina de compasiune pentru toate fiintele, Paramahansa Yogan anda era foarte ferm, chiar sever n ceea ce priveste problema pacatului, atunci cnd circumstantele o cereau. O tnara femeie din Chicago s-a mbolnavit de sifilis* de la iubitul ei. Pentru a se razbuna pe el si pe toti barbatii, ea s-a gndit sa-i infecteze pe toti cei cu care va face cunostinta.

Obtinnd o ntrevedere cu Maestru, ea i-a surs ntr-un mod provocator si i-a sp us:"Sunteti o persoana foarte simpatica." "Pacat si boala!" i-a spus Maestru taios. Femeia a bufnit n plns dupa care si-a confesat ntreaga ei poveste. Dupa ce i-a promis sa nu mai greseasca ,Maestru a ajutat-o sa se vindece si-a tr imis-o acasa. 19 "mi pare rau pentru cei care sunt bolnavi," a spus Maestru. "De ce sa nu am aceiasi stare de compasiune si pentru cei care sunt n pacat; ei sunt "bolnavi" spiritual." 20 Ignoranta spirituala este cel mai mare pacat. Ea face ca toate celalalte pacate sa devina posibile. 21 ntr-o zi o femeie a venit la mine si a nceput sa strige:"Trebuie sa te salvezi prin snge." "Da-mi ctiva mililitri de snge", i-am spus eu. Ea a fost uluita de raspunsul meu. Ce stiu fiintele fanatice despre adevarurile spirituale. Ele folosesc minunate cuvinte doar ca sloganuri si vorbesc despre sngele lui Isus, continun d nsa sa traiasca n pacat. Si ele si imagineaza ca daca i acuza pe cei din jurul lor ca sunt niste pacato si vor reusi sa transceanda pacatul. Daca doresc cu adevarat ca Isus Christos sa-i salveze trebuie sa aspire sa intre n comuniune cu el descoperind tacerea interioara. Trebuie sa nvete sa-L "primeasca" precum spune Biblia n sufletele lor. Numai atunci vor fi capabili sa devina Fiii lui Dumnezeu.* 22 Am asistat ntr-o zi la predica unui "mare" preot si nu o sa uit niciodata modul teatral n care articula cuvintele, "cu suflet", si felul n care cerea auditoriului sa accepte "Puuuuuru l Duh Sfnt". Aceste cuvinte erau pronuntate cu o absurda emfaza dramatica. Astfel de persoane nu sunt inspirate de Duhul Sfnt, ci de un nesfnt teatralism . 23 "Este bine sa ne confesam?", l-a ntrebat ntr-o zi pe Yogananda un crestin orto dox. "Aceasta ne ajuta n masura n care ne recunoastem propriile greseli. nsa, doar sinceritatea fata de noi nsine nu este suficienta pentru a ndeparta consecintele greselilor noastre. Da r daca simti cu adevarat nevoia sa te confesezi, confeseaza-te unui barbat sau unei femei ntelepte. Numa i o astfel de persoana poate sa te ajute. Altfel, poti sa primesti un sfat gresit. La fel cum Isus spunea:"Daca un orb conduce un alt orb amndoi vor cadea n groa pa."* A te confesa unui sfnt este minunat. Dar nu te confesa unei persoane care nu este trezita sp iritual. Cu Dumnezeu fii ntotdeauna sincer si deschis. De El nu trebuie sa ascunzi nimic." "Dar nu sunt preotii abilitati sa ne ierte greselile?" a continuat vizitatorul crestin. "A absolvi de greseli pe altcineva nseamna a-l scuti de consecintele pacatelor* sale. ntreaba-te daca ei sunt cu adevarat capabili sa-ti ierte pacatele, de exemplu p acatul de a mnca prea mult. Pot sa te ajute ca aceasta sa nu-ti mai dea dureri de stomac?"

24 Nu trebuie sa te preocupi de pacatele tale. Trebuie sa-ti focalizezi ntreaga fi inta pntru a-L chema pe Dumnezeu spre tine cu toata dragostea. Nu ascunde nimic de El. El ti cunoaste o ricum toate greselile, chiar mai bine dect le cunosti tu. Fii total deschis fata de El. S-ar putea sa ti se para mai usor sa te rogi la Dumnezeu privindu-L sub aspectul de Mama Divina, pentru ca acest aspect mplica o iertare absoluta. Roaga-te astfel:"Divina Mama, bun sau rau, sunt copilul tau. Tu trebuie sa ma eliberezi." Chiar si femeile mame si iubesc copiii obraznici l a fel de mult ca pe cei buni si ascultatori. Uneori i iubesc chiar mai mult pentru ca nevoia lor de dragoste este mult mai mare. Nu-ti fie teama de Mama ta Divina. Cheam-o astfel din ntreaga inima:"O Mama Div ina, primeste-ma n bratele tale si nu ma abandona n ntunericul ignorantei!"* 25 Dumnezeu te iubeste la fel de mult ca pe Isus, Krishna sau alti mari sfinti si m aestrii spirituali. Tu esti o picatura din Marele Ocean al Spiritului, iar oceanul este format n mod egal din toate picaturile sale. Si tu esti o parte din Dumnezeu. Acest statut ti-a fost conferit de Dumnezeu ns usi. Tu apartii Lui. 26 Fii n permanenta constient de ideea perfectiunii tale n Dumnezeu. Aurul ramne aur chiar daca este ngropat n pamnt de-a lungul anilor. 27 Dumnezeu doreste sa ne elibereze din teribila tornada a vietii. Este unica sa do rinta n ceea ce ne priveste. Pentru ca El ne iubeste pe toti si nu doreste ca noi sa suferim. El es te "personal" interesat de eliberarea noastra, fiind plin de compasiune. 28 Un barbat urma sa moara n curnd de diabet. Doctorii nu-i mai dadusera dect tr ei luni de viata. El si-a spus:"Daca nu mi-au mai ramas dect trei luni de viata mi voi petrece aceste tr ei luni n cautarea lui Dumnezeu." Din clipa aceea, a nceput sa mediteze zilnic din ce n ce mai mult s i din ce n ce mai serios. Se ruga n tot acest timp astfel:"Dumnezeu, intra te rog n acest templu distrus ." La capatul celor trei luni mai traia nca. A trecut un an si el a continuat sa se roage cu intensitate. Aju nsese sa mediteze 18 ore pe zi. ntr-o zi, cnd trecusera deja trei ani, o mare lumina i-a umplut ntreaga fiint a. A fost coplesit de o stare de extaz. Revenind din aceasta stare divina, a realizat ca s-a vindecat complet. "Doamne", a spus el "dar eu nu te-am rugat sa ma vindeci. Tot ce te-am rugat a f ost ca tu sa vii n fiinta mea." Atunci a auzit vocea lui Dumnezeu raspunzndu-i:"Acolo unde straluceste lu mina mea tenebrele nu mai pot exista." Dupa aceea, acest om sfnt a scris cu degetele sale pe nisip :"n aceasta zi, Dumnezeu mi-a vizitat templul distrus si l-a reconstituit." LEGEA KARMEI 1 Un vizitator la ntrebat ntr-o zi pe Yogananda:" n Biblie sta scris ca cei rai vor fi pedepsiti si cei buni

recompensati. Dumneavoastra credeti n aceasta nvatatura?" Paramahansa Yogananda i-a raspuns: " Binenteles. Daca acceptam principiul cauzei si a efectului n natura, la fel cum acceptam legea a ctiunii si a reactiunii n fizica, cum sa nu credem ca aceasta lege naturala include si actiunile fiintei u mane. Nu facem si noi, oamenii, parte din aceasta ordine a naturii? Aceasta este legea karmei. "Cine se amana vnt culege furtuna!"* Daca vei semana raul, raul l vei culege, sub forma suferintei. Daca vei semana binele, vei culege binele sub forma bucuriei interioare. Vizitatorul a continuat sa-l ntrebe:"Ct de specifica este aceasta lege? n fiz ica legea mentioneaza ca pentru orice actiune exista o reactiune egala si de semn contrar. n natura, efe ctele sunt foarte specifice si doar n mod vag legate de cauzele lor. Totusi, cnd este vorba despre comportamentul uman, am fost nvatati sa consider am recompensa sau pedeapsa pentru comportamentul nostru n termeni generali. Ni s-a spus ca daca s untem buni vom merge n paradis, daca nu n infern. Dar oamenii nu cred cu adevarat ca vor recolta re zultatele specifice ale actiunilor lor." Yogananda a explicat n continuare:"Legea Karmei este foarte ex acta. Dupa rationamentul obisnuit, uman, fiintele bine orientate se vor bucura pentru eternitate n parad is, pe cnd fiintele rau orientate vor suferi, tot pentru eternitate, n iad. Nu exista suferinta eterna. Cum ar putea actiunile noastre, realizate n ani terestri, sa merite o pedeapsa eterna? Poate o cauza f inita sa produca un efect etern? Pentru a ntelege legea karmei trebuie sa ntelegem ca formele-gndn sunt niste sfere de energie. Universul, la o ultima analiza, nu este compus din materie ci din constinta. Mat eria este subordonata mai mult dect ne-am putea imagina puterii gndului. De fapt, forta vointei comanda energia care la rndul sau actioneaza asupra mate riei. Materia este energie condensata. Cu ct vointa este mai puternica cu att sunt mai intense en ergiile declansate si impactul obtinut asupra lumii fizice. O vointa puternica, mai ales daca este n armonie cu Constiinta Cosmica, poate produce miracole. Poate vindeca boli incurabile si poate face mul t bine oamenilor. Ea poate garanta succesul n toate actiunile. Chiar si anotimpurile se supun omului cu o vointa puternica si cu o credinta pro funda. Chiar si fiinte care nu au atins un nivel nalt de evolutie spirituala si model eaza ntr-un mod inconstient destinul n concordanta cu modul n care si folosesc forta vointei. Pentru ca n ici o actiune din Univers nu este un eveniment izolat. ntotdeauna, orice actiune determina o reactiune n Univers care corespunde tipu lui de energie si fortei cu care a fost emisa. Orice actiune are la origine vointa care dirijeaza energia catre un scop anume. Definitia puterii vointei este n consecinta urmatoarea: dorinta ce canalizeaza energia catre un anumit sc op. Energia emisa, la fel ca si n electricitatea, genereaza un cmp care atrage con

secintele specifice actiunii. Forta ce determina ca actiunii umane sa i corespunda o anumita reactiune cosmic a este ego-ul. Identificarea cu ego-ul face ca actiunile fiintei sa aibe anumite consecinte spe cifice. Astfel, fiecare actiune a noastra, indiferent daca este n plan fizic sau n plan mental (manifesta sau intentionala), mai devreme sau mai trziu va chema un anumit efect. Efectele actiunilor noastre, bune sau rele, nu apar n mod necesar abia n existentele viitoare. Arareori consideram actiunile noastre ca fiind negative. In tot ceea ce facem av em tot timpul impresia ca suntem bine intentionati. Dar daca actiunile noastre creeaza disarmonie vreunei alte fiinte, putem fi siguri ca aceste efecte le vom suporta si noi la rndul nostru sub forma unor dezechili bre. Fiecare gnd antrreneaza un gnd corespondent ca raspuns. Suferintele umane nu sunt o pedeaps a, un semn al mniei lui Dumnezeu. Mai degraba sunt un semn al nerespectarii legilor divine de catre om. Legea karmei este infailibila si inexorabila n actiunea sa. 2 Un discipol l ntreaba pe Yogananda: "Maestre, karma este doar individuala sau se poate vorbi si despre o karma colectiva, a unui grup de oameni?" "Karma este actiune, indiferent daca aceasta este fizica sau mentala, individuala sau colectiva." "Dar n ce masura este influentat un indivi d de o asemenea karma colectiva?" "Acesta depinde esentialmente de configuratia karmei sale individual e"- i-a raspuns maestrul."Uneori nsa, n cazul unor accidente sau calamitati(prabusirea unui av ion sau un cutremur), karma colectiva prevaleaza n fata celei individuale. Karma unei natiuni depinde de gradul n care acel popor, ca un ntreg, a actiona t n armonie cu legea divina. Adeseori am auzit ca S.U.A. nu poate fi cotropita datorita faptului ca a re o karma buna, n ciuda unor mici greseli pe cere le-a facut n trecut. Animalele produc si ele karma, dar ele sunt mai mult influentate de karma colect iva dect de cea individuala." 3 "Vei suporta ntotdeauna o karma negativa daca omori pe cineva?" "n majoritatea cazurilor da, dar exista si exceptii.Depinde de intentiile din spatele acestui act. Un soldat care si om oara dusmani fiind constient ca apara o cauza justa, de exemplu si apara tara, nu va suporta o karma negativ a; ba chiar pot exista situatii n care un asemenea act genereaza karma pozitiva. Discipolul a continuat sa ntrebe: "Ce am putea spune despre soldatii americani din Koreea. Ce fel de karma si genereaza ei?" "A lupta pentru aceasta cauza este un lucru drept. Raul trebuie sa fie nvins daca dorim ca lumea ntreaga sa ajunga libera de orice fel de dominatie(economica, po litica etc)." 4 Un ascultator l-a ntreabat pe Paramhamsa Yogananda: "n "Autobiografia unui yog hin" l-ati citat pe Sri Yukteswar care spunea ca este un pacat sa omori orice fiinta vie (si aici intra nu-i asa, si gndacii, tntarii

etc.)* - ce parere aveti dumneavoastra?" Maestrul a raspuns: "Este mai bine sa o mori creaturi raufacatoare dect sa lasi sa fie primejduita viata vreunei fiinte umane. Aparen t, acest gen de vietuitoare este inofensiv, dar s-a constatat ca n tarile n care ele se pot nmultii n vo ie rata mortalitatii este foarte mare, datorita maladiilor pe care aceste insecte le propaga - maladii care apar cu o frecventa mult mai mica n tarile care i-au masuri de dezinsectizare. De altfel, aceste insecte sunt instrumentul raului si raul trebuie sa fie tinut sub control," 5 "Cte feluri diferite de karma exista?" - ntreaba un discipol care se gndea la diversitatea sentintelor judecatoresti." "Tu confunzi karma cu pedeapsa" - i-a raspuns maestrul. "Totusi, trebuie sa nu uitam ca o actiune poate fi buna, rea sau neutra - neutra litate care ajuta uneori la tranzitia dintre bine si rau. Dupa scripturi, nsusi Universul este rezultatul mpletirii a trei calitati, sau guna: armonia, actiunea si raul. Prima calitate, "sattva guna", eleveaza constiinta fiintei conducnd-o catre Dum nezeu. Calitatea actiunii, sau "raja guna", determina fiinta sa actioneze prin intermediul ego-ului ei, dar nu neaparat ntr-un sens negativ. Ultima calitate, numita "tamas guna", este negativa datorita faptului c a ea este cea care ntuneca ntelegerea umana. Majoritatea oamenilor sunt materialisti, ei actionnd numai p entru cstiguri personale. Unii chiar actioneaza pentru a face rau, cu bunastiinta. Consecintele actiunilor sunt la fel de numeroase ca si actiunile nsele. Biblia spune: "De va varsa cineva snge omenesc, sngele ac eluia de Bunul Domn se va varsa!"* Acesta nu este un comandament, ci o explicare a legilor divine. Isus a spus unui om pe care l-a vindecat: "De acum n colo sa nu mai pacatuiesti pentru ca sa nu ti se ntmple ceva si mai rau".* Relatia cauza-efect este clara. Boala acelui om se d atora pacatelor sale. Pe de alta parte, sa ne gndim la o persoana care are succes fara sa depuna nici un fel de efort. Actiunile lui sunt pline de armonie. De unde i vine atta noroc? Este foarte simplu. Karm a cea buna este cea care se manifesta, iar cauzele care au generat-o sunt invizibile pentru cel ignorant. " "Dar sunt attea cazuri n care criminali nraiti au murit foarte linistiti, n paturile lor. Si sunt foart multi oameni care traiesc n lux fara sa faca nimic pentru a merita acest lucru." "E adevarat", i-a raspuns Yogananda. "Acesta este motivul pentru care nu putem disocia legea karmei de cea a rencarnarii. Ele se completeaza reciproc. O singura viata nu este suficienta pentru a ncheia nenumaratele datorii generate ntr-un sejur terestru." 6 "Mie mi se pare nedrept" - se lamenta un discipol-"ca suntem amendati pentru fap te pe care le-am realizat si despre care nu stiam la momentul acela ca sunt negative." "Ignoranta noastra nu schimba aceasta lege cosmica. Daca cineva conduce distrat masina si o izbeste de un copac, ranile pe care le va capata nu vor fi mai putin dureroase doar pentru faptul ca el a fost neatent. Trebuie sa nveti s

a-ti armonizezi actiunile cu Vointa Creatorului. Sri Yukteswar mi-a spus ntr-o zi: "Cosmosul ar fi un adevarat haos daca nu ar e xista legile divine."* 7 ntr-o zi, Maestrul a fost ntrebat: "Tot ceea ce ne spui tu noua este deosebit de complex. Daca ne gndim ca Universul este infinit, imediat remarcam ca si numarul legilor divine trebuie sa fie la fel. Ma nsel oare?" "Nu este att de complicat precum pare. n Bhagavad Gita se spune ca fortele rau lui sunt nenumarate; n schimb, cele ale binelui sunt doar cteva. Isus Christos descrie si el calea pie rzaniei ca fiind un drum larg, n comparatie cu strmta poarta care duce la Viata Vesnica.* Caile care nlantui esc fiinta sunt foarte ntortochiate; calea ce duce catre Dumnezeu este simpla si directa. Pentru a aju nge pe aceasta cale trebuiesc respectate cteva reguli simple, iar cea mai importanta este urmatoare a: "iubeste-l pe Dumnezeu!"" "Iertate-ti sunt pacatele" a spus Isus "pentru ca mult ai iubit."* DESPRE RENCARNARE 1 De ce se naste un copil infirm? Legea rencarnarii este singura care poate da o explicatie satisfacatoare. Oamenii considera copilul ca pe un mic bebelus inocent, dar daca acesta s-a nasc ut infirm acesta arata ca ntr-o viata anterioara a ncalcat legea divina. Aceasta nesocotire a legii divi ne la privat de sansa ca n existenta aceasta sa aibe picioare sanatoase. Acesta este motivul - datorita faptului ca Spiritul modeleaza corpul - pentru ca re atunci cnd a revenit ntrun corp fizic, aceasta persoana nu a fost capabila sa-si creeze o pereche de pic ioare sanatoase si, drept urmare s-a nascut infirm. De ce anumite persoane se nasc inteligente si altele nu. Dumnezeu ar fi fost cu adevarat nedrept, nu crezi, daca ar fi lasat ca aceste lu cruri sa se produca la ntmplare, fara sens? Dar toate acestea au o cauza. Ceea ce suntem noi n preze nt este de fapt rezultatul actiunilor noastre din diverse momente ale trecutului nostru. Spiritele noastre sunt nemuritoare, dar fiinta noastra nu poate revendica dreptul sa fie constienta de aceasta imortalitate na inte de a elimina complet imperfectiunile umane. Munca asupra propriei persoane este comparabila cu munca unui sculptor ce ciople ste si polizeaza n piatra o statuie pna cnd imaginea ce se ascundea n acea piatra se reveleaza n ntreaga sa perfectiune. 2 Un nou venit la ntrebat pe Yogananda:" De ce trebuie sa ne rencarnam? Daca cu totii venim din Dumnezeu, atunci dupa moarte de ce nu ne ntoarcem n El?" Paramahansa Yogananda i-a raspuns:" Noi putem face aceasta daca individualitatea - ego-ul nostru - va fi dezintegrata n momentul mortii. Dar ego-ul este cel care mentine corpul fizic. El este cauza si nu efectul nasterii fizice. Ego-ul este un element si al corpului astral si el continua sa existe si dupa moartea fizica. Corpul fizic nu este dect o proiectie a ego-ului n aceasta lume materiala. Sim plul fapt ca noi murim nu

este suficient pentru a ajunge sa-l cunoastem pe Dumnezeu. Este usor sa mori dar este tare dificil sa atingi nivelul de constiinta n care Spiritul se cufunda din nou n Infinitul Divin. Ce ar face fiintele care sunt preocupate de lumea fizica daca li s-ar ivi o astf el de posibilitate. Ce ar face aceste fiinte chiar si n paradis? Ele nu ar fi multumie de nimic, ar continua s a se contrazica si sa se lupte precum faceau pe Pamnt si, n final, nu ar reusi dect sa transforme paradisul nsasi ntr-un fel de infern. Dupa moarte tendintele fundamentale ale naturii unei fiinte ramn identice cu ce le pe care le avea n timp ce traia pe Pamnt. Al Capone nu va deveni subit un nger n momentul n care va parasi planul fizic . Criminalii si pastreaza tendintele negative pna n momentul n care ei nsasi se transforma; probabil e ste nevoie de multe rencarnari si de multe lectii dure primite de la viata pna cnd avaritia unora se va transforma n dorinta de a-i ajuta pe ceilalti, delicventa n dorinta de a respecta legea, cruzimea n generozitate fata de toate fiintele. Noul venit a continuat sa ntrebe:"Ce determina ego-ul sa se rencarneze?" Dorin ta este cea care directioneaza energia. Att timp ct o persoana doreste lucrurile de pe Pamnt e a trebuie sa se rentoarca aici, singurul loc n care toate dorintele sale pot fi mplinite. Daca ea tnzeste dupa tigari, masini, bani etc., lumea astrala nu-i poate oferi aceste lucruri. Ea trebuie sa se rentoarca pe Pamnt, unde toate aceste dorinte se pot mplini. Un discipol l ntreaba pe Maestru: "Trebuie sa ntelegem ca toate dorintele pe care le avem pe Pamnt trebuie sa le ndeplinim aici?" Yogananda i raspunde:"Nu dorintele pline de pur itate. Nu, de exemplu, dorinta de a audia o muzica elevata, de a admira peisaje minunate, de a avea rel atii armonioase. Aceste dorinte pot fi mult mai bine ndeplinite n lumea astrala dect n acest plan fi zic imperfect. n nenumarate cazuri, dorinta de a crea frumusete aici, pe Pamnt izvoreste din impregnarile s ubconstiente generate de contemplarea frumusetii si armoniei planurilor astrale superioare. 3 Un vizitator l ntreaba pe Yogananda:"Ct timp petrece sufletul experimentnd v iata astrala? Ramne n planul astral multi ani dupa ce a parasit planul fizic?" Maestrul a raspuns:"Ace asta depinde de gradul de evolutie spirituala. Sufletele materialiste - utilizez cuvntul suflet folosind sensul pe care tu i l-ai dat; este vorba aici de fapt de constiinta ego-ului care este condusa n lumea astrala - s uflete care sunt att de hipnotizate de materie vor considera aceasta lume ca unica realitate, ele nefiin d sensibile la planurile de manifestare mai subtile. Dupa moarte ele vor cadea ntr-o stare de somn profund si n momentul n care se vor trezi, ceea ce nu este ntotdeauna cazul, se vor gasi o perioada de timp nt r-o stare de obscuritate, un fel de val gri si nu vor stii unde se afla. Daca viata lor pe Pamnt a fost orie ntata negativ, vor avea cosmaruri si nu vor fi foarte dezorientate. Dupa o perioada de timp, vor renaste ntr-un nou corp relundu-si ascensiunea ca tre iluminarea

spirituala. Atunci cnd tendintele spirituale au fost dezvoltate mai mult apare un anumit ni vel de intuitie si actiunile si inclinatiile lor n plan astral sunt orientate pozitiv. Ele sunt n consecinta m ult mai sensibile fata de aceasta lume si pot sa se bucure constient de frumusetea ei. Elevndu-si propiul nivel d e vibratii prin gnduri si actiuni juste, ele sunt atrase de vibratiile extrem de subtile ale acestei lumi astrale. Sufletele care n aceasta lume au facut meditatie, chiar daca nu foarte multa, v or merge n locuri de o extrema puritate dupa moarte. Cei care au pretuit si respectat legea divina si a devarul n aceasta existenta vor ajunge ntr-o lume foarte elevata. Vizitatorul a continuat sa ntrebe:"Soldatii care au murit pe cmpul de batalie se vor duce n paradis?" Maestrul a raspuns:"Doar daca au murit facndu-si datoria si aparnd adevarul." "Cum arata paradisul", a ntrebat vizitatorul n continuare. "Sunt doua tipuri de paradis. Unul, la care se refera n mod normal oamenii, est e format din astralul superior; dar adevaratul paradis este acela la care se referea adesea Isus cnd vorbea despre stare de fuziune cu Dumnezeu. Paradisul astral, precum Isus la descris, are nenumarate "camere" sau nivele de vibratie si este similar acestei lumi fizice pentru ca de fapt lumea fizica este proiectia sferelor subti le. Dar paradisul astral nu prezinta numarul foarte mare de imperfectiuni al planulu i noastru de existenta, care este mult mai grosier. Paradisul nu se afla sus, cum si imagineaza oamenii ; el ne nconjoara de pretutindeni. Se gaseste dincolo de cmpul de percepere al omului obisnuit. Eu mi petrec mult timp acolo si pot sa va spun ca este un univers foarte vast, compus din culori minunate, su nete si lumini diafane. Culorile planului fizic sunt terne n comparatie cu aceste culori. Frumusetea ce lesta s-ar putea compara cu cel mai frumos peisaj, sau cu cel mai frumos apus de soare pe care voi l-ati vaz ut si nca ceva mai mult. Exista o infinitate de variatii n lumea astrala. Acolo anotimpurile pot fi schi mbate la vointa de sufletele evoluate. De obicei, acolo este primavara si soarele straluceste permanent. Cnd ninge, zapada daruieste pace si frumusete dar nu aduce cu ea frigul. Cnd ploua, ploaia coboara lent n lumini multicolore. n astral si sentimentele sunt mult mai rafinate si mai intense dect cele pe care le traiesc oamenii n lumea fizica. Lumea astrala nu este un loc pentru trntori, locuitorii sai sunt foarte activi. Toate vibratiile acestui univers sunt controlate de ngeri. Fiintele astrale superioare, desi sunt foarte active, sunt ntr-o permanenta stare de meditatie si beatitudine. Uneori, n compasiunea lor fata de umanitate, ele viziteaza oamenii n vis sau n viziuni si i inspira cu gnduri minunate. Ct de mult va ramne o fiinta n lumea astrala depinde de modul n care a trait pe Pamnt. Cei cu o karma pozitiva pot sa ramna n astral timp de secole. Discipolii preocupati de dorint

a lor de a evolua si a atinge eliberarea pot sa aleaga sa se ntoarca pe Pamnt mai devreme pentru a continua eforturile lor spirituale, pentru ca ei intuiesc ca lumea astrala nu este dect un val ce ascunde perfectiu nea eterna a Divinului. 4 "Maestre", l-a ntrebat un discipol,"cum renasc spiritele pe Pamnt?' "Dupa o pe rioada petrecuta n astral", a raspuns Yogananda," a carei durata depinde de karma pozitiva care a fost acumu lata ntr-o existenta anterioara pe Pamnt si de dorintele materiale ce se retrezesc n subconstientul lor, aceste spirite se rentorc pe Pamnt sau n o alta lume din Univers prin intermediul fortei magnet ice a dorintei. n momentul conceptiei fizice, n eter se produce o sfera de energie luminoasa. Spiritele din lumea astrala care asteapta sa renasca n fizic percep o vibratie compatibila cu a lor si spon tan intra n rezonanta cu ea. Uneori, mai mult dect un singur spirit se ndreapta catre aceiasi femeie, iar a tunci se vor naste gemeni. Discipolul ntreaba:"ntotdeauna fiintele spirituale se nasc n familii orientat e spiritual?" Maestrul i raspunde:"Cei care se aseamana se atrag. Este o regula generala. Dar exista un n umar mai mare de factori care intra n joc n acelasi timp. Se tine cont si de disponibilitate. D e exemplu, fiintele orientate spiritual nu au prea multe ocazii sa se rencarneze n familii foarte evoluate, pentru ca fiintele spirituale prefera adeseori sa se abtina de la a se casatori si a avea copii. Putem spune ca este mai mult vorba de o karma individuala cu toate consecintele ei. Oamenii sunt de fapt un amestec de calitati. Uneori se ntmpla ca un sfnt sa se nasca ntr-o familie de criminali, daca nt revede probabilitatea unei viitoare transformari a acestora. Pentru cuplurile care doresc sa aibe copii evo luati spiritual este important sa-si pastreze o stare de constiinta foarte elevata n momentrul n care realize aza actul amoros, pentru ca vibratiile lor din acel moment vor determina calitatea luminii pe care o vor pro duce n lumea astrala. Odata, un cuplu mi-a spus ca doresc sa aiba un copil evoluat spiritual si m-au r ugat sa-i ajut sa atraga un astfel de spirit. Le-am aratat fotografia unui copil care murise cu ctiva ani n urma si despre c are stiam intuitiv ca, din punct de vedere karmic, este pregatit sa renasca. Ei s-au simtit foarte atrasi d e aceasta fotografie. I-am sfatuit sa ramna n totala abstinenta sexuala timp de sase luni de zile si sa s e concentreze zilnic asupra acestei fotografii, pentru a ruga aceasta fiinta sa le fie copil. Ei m-au ascult at ntocmai si, dupa un timp, femeia a ramas nsarcinata, copilul fiind ncarnarea spiritului invocat. 5 Un discipol l-a ntrebat pe Yogananda:"Maestre, daca un om are prejudecati rasia le, n special fata de negri, atitudinea sa va determina ca acesta sa se nasca negru ntr-o alta existe nta?" Paramahamsa Yogananda a nceput sa rda si a raspuns: "Aversiunea este o forta magnetica la fel de puternica ca si forta de atractie. Dumnezeu nu este foarte influentat de prejudecatile umane. Ad

eseori putem ntlni familii ai caror membrii nu fac dect sa se lupte ntre ei. Au fost dusmani n a lta viata si acum s-au nascut n aceiasi casa pentru ca sa se ntlneasca zilnic si sa fie astfel fortati sa puna capat urii lor. O sa va povestesc acum o ntmplare ce a avut loc la nceputul acestui secol, n tr-o biserica dintr-un stat din sudul Americii. Doar oamenii albi puteau participa la slujbele ce se oficiau n aceasta biserica . Jim, un tnar de culoare, si dorea foarte mult sa asculte slujbele de duminica dimineata. "Jim", i-a spus preotul ncercnd sa-i explice,"m-as bucura daca ai putea asista cu noi la slujbe, dar daca as face acest lucru mi-as pierde slujba." ntr-o noapte, Jim s-a rugat cu tot sufle tul lui Isus spunndui:"Doamne Isuse, de ce nu pot sa merg si eu la slujba alaturi de oamenii albi. Dupa o perioada de timp a adormit si i-a aparut Isus Christos ntr-o lumina sral ucitoare, zmbindu-i plin de compasiune:"Fiul meu,"i-a spus Isus,"nu fii suparat pentru atta lucru, pentru c a timp de 20 de ani am ncercat chiar eu sa intru n acea biserica si nu am reusit." 6 Doi discipoli care lucrau mpreuna la un proiect al Maestrului au fost surprinsi sa constate ca o animozitate stranie si fara cauze aparente a aparut ntre ei. Dar au reusit sa treaca peste aceasta problema si, drept urmare, un sentiment de profunda simpatie s-a stabilit ntre ei. Dupa o perioada de timp, unul dintre ei la ntrebat pe Maestru: "De ce, la un moment dat, am simtit o aversiune brusca unul fata de celalalt?" "Ati fost dusmani ntr-o viata anterioara" - le-a destainuit maestrul. "Emotiile noastre nu ne reprezinta cu acuratete pe noi asa cum suntem n sufletu l nostru. El este plin de dragoste si de bucurie, dar acesta realitate obiectiva este ntunecata uneori de aceste stari emotionale. Pentru a putea dobndi libertatea interioara trebuie sa nvatam sa ne stapnim e motivitatea. 7 Legea rencarnarii consta n a neutraliza valurile atractiei si repulsiei, a dor intei si a aversiunii si a lasa sa se exprime bunatatea, iertarea, compasiunea si o multumire eterna n Sinele Supr em. Trebuie sa ajungem sa i iubim pe toti, dar nu pentru personalitatile lor umane ci pentru ca ei sun t o manifestare a Divinului, Care rezida n fiecare dintre noi. 8 Daca i ridicularizati sau judecati pe cei din jurul vostru va veti trezi ntr-o zi ca veti suporta aceleasi experiente pe care voi, astazi, le generati. 9 Dupa ce a petrecut cinci luni n desert, alaturi de Yogananda, un discipol i-a s pus: "ntotdeauna am dorit sa traiesc astfel." "Aceasta pentru ca n nenumarate vieti anterioare ai trait n s inguratate. Multi dintre cei care mi se alatura au trait, n alte existente, ca adevarati pustnici." 10 Discipolul ntreaba: "Am fost yoghin ntr-o existenta anterioara?" Maestrul a ra spuns: "De nenumarate ori. Trebuie sa fi fost yoghin pentru ca acum sa traiesti aici, cu noi." 11

ntr-o zi, un discipol se lamenta: "Maestre, eu cred ca nu am o karma foarte bun a." "Este nevoie de o karma foarte foarte foarte buna pentru ca o persoana macar sa doreasca sa-l cuno asca pe Dumnezeu." 12 "Maestre, de ce nu pot sa-mi amintesc existentele anterioare?" "Este mai bine as a. Oamenii s-ar descuraja foarte repede daca ar stii toate actiunile negative pe care le-au comis n alte exstente. Dumnezeu le ofera sansa de a ncerca din nou, fara sa-i lase sa fie obsedati de geselile lor trecu te si sa se identifice cu acestea. n meditatie, cu ct esti mai atasat de corpul tau cu att mai clar ti vei aduce aminte existentele trecute." 13 Pentru cei mai multi dintre noi este inutil sa ne amintim vietile trecute. Obser vati ct de multe persoane cad n sclavia obisnuintei. Eu numesc aceasta "antichitati psihologice". Puteti prev ede tot ce vor face n viitor; chiar si melodiile fredonate sunt stereotipe. Cu ct mbatrnesc cu att ei se s tabilesc tot mai solid n modul lor de comportare, exterior sau interior. Aceste fiinte au nevoie de sansa de a uita ceea ce au facut sau ce au fost pentru a putea porni de la zero. De aceea li se ofera o noua viata. 14 Atta timp ct va bucurati de a trai n acest vis al iluziei veti continua dintr -o viata n alta sa experimentati fericirea si suferinta maya-ei. Bhagavad Gita descrie acest proces ca pe o roata gigantica care se nvrte la nesfrsit. Daca doriti cu toata fiinta voastra sa iesiti din acest cerc trebu ie sa va Eliberati. Nu uitati ca Eliberarea este destinul vostru etern. A TRANSCENDE KARMA 1 "Totul mi se pare teribil de complicat Maestre", se lamenta ntr-o zi un discipo l."Am aflat ca legea karmei si legea rencarnarii sunt indisociabile. Dar cnd ma gndesc la toate actiunile ge nerate ntr-o singura existenta si cnd ma gndesc ca trebuie sa le nsumez la numai Dumnezeu stie ct e alte exitente, ma simt descurajat. Interactiunea cauzei si a efectului trebuie sa fie n mod efectiv in finita." "Chiar asa si este", a fost de acord Maestru. "Atta timp ct fiinta nu urmareste sa-si transceanda kar ma o dorinta conduce la o alta si alte dorinte la multe altele. Fiecare dorinta trebuie sa fie mplinita, fiecare actiune trebuie sa ajunga la un final." "Chiar si dorintele prostesti si nensemnate? Chiar si mica mea do rinta pe care am avut-o cu multi ani n urma pentru un cornet cu nghetata?" "Chiar si aceasta", a raspuns imediat Maestru. "Orice energie care a intrat n joc, indiferent ct de mica este ea, se va rasfrnge ma i trziu sau mai devreme asupra ta." Discipolul a ridicat bratele disperat si a spus:"Deci, n final treb uie sa nteleg ca nu exista nici un fel de solutie, ca nu avem nici o sansa sa calmam valurile care s-au strnit pe acest ocean!" "Este adevarat ca aceasta treaba nu este prea usoara", a raspuns Yogananda,"dar totusi nu este att de dificila pe ct pare la prima vedere. ntreaba-te urmatorul lucru:"Care este cauza care d etermina ca valurile sa se

ridice si sa coboare." Este vntul. Fara vnt suprafata oceanului s-ar calma automat. La fel, cnd furtuna iluziei se abate asupra mintii unei fiinte valurile actiuni i si ale reactiunii apar automat. Deci ceea ce trebuie sa faci este sa calmezi valurile mintii tale prin meditatie profunda si sa-ti debarasezi constiinta de implicarile ego-ului. Daca vei nceta sa te mai consideri agentul determinant, cauza lucrurilor, valurile actiunii si reactiunii vor continua sa danseze, dar tu nsu ti nu vei mai fi nlantuit de ele." "Ar fi o solutie", l-a ntrebat discipolul,"sa ncetam sa mai actionam." "ncear ca si te vei convinge ca este imposibil sa nu actionezi. Chiar si decizia de a nu actiona este o proiectie ext erioara a ego-ului tau si deci constituie o actiune. ntr-o zi am ntlnit n Phoenix, Arizona, un barbat nepieptanat, cu hainele mur dare si n dezordine. L-am ntrebat:"De ce v-ati mbracat astfel, sunteti chiar att de sarac?" "Eu sunt un renuntat", mi-a raspus el mndru. "Nu cred aceasta; cred ca v-ati nlantuit din nou, dar de data aceasta de dezord ine." Bhagavad Gita ne nvata ca nimeni nu poate scapa de actiune - Karma - abtinndu-se sa actioneze. n ea este revelata o metoda mult mai armonioasa de a scapa de karma. Ea ne recomanda nishkam karma actiunea detasata, renuntarea la fructele actiunii. Daca vom actiona astfel, vom ajunge sa atingem eliberarea de toate nlantuirile karmei. n timpul activitatii nu considera niciodata ca tu esti cel care actioneaza ci c a Dumnezeu este cel care actioneaza prin intermediul tau. Adreseaza-i-te astfel:"Doamne, fii Tu cel care actioneza prin mine." Chiar si atunci cnd faci greseli, considera-L pe El responsabil de acestea. Bin enteles, nu trebuie sa gresesti n mod deliberat si dupa aceea sa dai vina pe El. Dar daca vei face tot posibilul ca lucrurile sa iasa bine si totusi vei suferi un esec, ofera-I acest esec Lui. Nu uita nici o clipa ca n esenta esti o fiinta libera ntru eternitate. Aceasta este calea cea mai simpla pentru a atinge fuziunea cu Divinul. Binenteles ca si alti factori au importanta lor: devotiunea, meditatia, gratia divina si asa mai departe. Dar n ceea ce priveste actiunea, calea catre eliberare necesita n permanenta o actiun e dezinteresata." 2 "Daca nu as avea nici un fel de dorinta", l-a ntrebat un discipol pe Yogananda, "nu as pierde toate motivatiile, nu as deveni un fel de robot uman?" "Multe fiinte si imagineaza ac easta" - i-a raspuns Maestrul. "Ei cred ca n momentul n care nu mai au dorinte interesul pentru viata dispare ; aceasta nu se ntmpla deloc, ba din contra: abia atunci vei descoperi ca ntreaga viata este mult mai interesanta. Hai sa ne gndim acum la aspectul negativ al dorintei. Acesta va face sa ti fie teama si ncontinuu sa te ntrebi: "ce se va ntmpla daca....?" sau "daca acest lucru nu se va ntmpla?" . Traiesti ntr-o permanenta stare de anxietate legata de viitor sau ntr-o stare

de regret continuu legata de trecut. Non-atasamentul permite sa traim plenar stare de libertate interioara si de bucurie divina. Atunci cnd vei fi capabil sa te bucuri de prezent atunci l vei putea gasi pe Dumnezeu . Absenta dorintei nu ti distruge motivatiile; cu ct vei ajunge sa traiesti mai mult n Dumnezeu cu att va fi mai mare bucuria pe care o vei experimenta." 3 Chiar si atunci cnd cedati unui obicei gresit, pentru ca nu va puteti nca cont rola, faceti n asa fel nct mintea sa reziste constant acestei tentatii; ncercati sa nu va identificati cu aceste greseli din interiorul vostru. 4 Unul dintre calugarii care locuiau n ashram era mereu n lupta cu tentatiile. I ntr-o zi, i-am spus: "Eu nu-ti cer tie sa nvingi iluzia, ti cer doar sa-i rezisti." 5 Tendintele negative nu pot fi depasite focalizndu-ne asupra lor ci asupra dinam izarii si amplificarii n fiinta noastra a tendintelor pozitive specifice. Fi ntotdeauna activ n serviciul lui Dumnezeu. Ofera-i lui toate gndurile tale , cu acelasi spirit ndatoritor, cu aceiasi atentie alerta si plina de dragoste. Mentine-ti mintea ndreptata cat re El si urmareste sa faci numai bine celor din jur. O minte lenesa este un instrument al necuratului. 6 Pentru a atinge starea de inactiune caracteristica fuziunii finale cu Dumnezeu t rebuie sa fi foarte activ n serviciul Sau. 7 Nu te lasa niciodata sedus de agitatie, de prea multe placeri, de prea multa dis tractie. Urmareste sa fi profund n tot ceea ce faci. Daca vei ceda acestei agitatii mentale semintele ve chilor tentatii vor rencolti. Binenteles, este minunat sa fi vesel, este minunat sa fi plin de umor, dar nu l asa superficialitatea sa te cuprinda. Dupa cum stiti si mie mi place sa glumesc, dar atunci cnd ma decid s a fiu serios nimic si nimeni nu ma poate face sa-mi uit hotarrea. Fiti profunzi n toate actiunili voastre, chiar si atunci cnd ascultati o gluma si rdeti. Nu renuntati la calmul vostru interior. Urmariti sa salasluiti n permanenta n Sine. Aceasta trebuie sa fie calea unui yoghin autentic. 8 Conditiile exterioare obiective sunt ntotdeauna neutre. Modul n care reactiona ti la ele le determina sa para benefice sau nu. Trebuie sa va transformati reactiile fata de circumstantele exterioare. Aceasta este esenta ntregului sistem Yoga - a neutraliza cu ajutorul Spiritului valurile reactiunii. Fiti n permanen ta fericiti interior. Nu ncercati sa modificati exteriorul pentru al adapta cerintelor voastre; urmariti mai bine sa va transformati interior. 9 O buna regula de viata este sa gndesti astfel: "ceea ce vine din interiorul meu las sa se produca". 10 n India se acorda mult prea multa importanta karmei.

Pretutindeni poti auzi: "aceasta este karma mea si eu nu pot sa fac nimic", "est e karma ta", etc.. Acestea sunt atitudini absurde. Karma poate fi definita n mod simplu ca actiune. Tot ceea ce odata a fost facut poate la fel de bine sa fie desfacut. Americanii sunt mult mai constienti ca totul este cu putinta. Deseori, am auzit americani spunnd: "daca aceasta este cu putinta atunci o vom face" sau " daca este imposibil, atun ci ne va lua putin mai mult timp s-o realizam". Acest spirit optimist este ceea ce iubesc cel mai mult la ac easta tara. 11 ntreaga ta energie trebuie canalizata pentru a reusi sa-l cunosti pe Dumnezeu. Nu te preocupa de karma care ti-a mai ramas de depasit. Lasa-l pe Dumnezeu sa se preocupe de aceasta. n primul rnd, distruge n fiinta ta toate nlantuirile karmice. Acestea sunt sursa atasamentului tau fata de ego. n momentul n care te dizolvi n El, orice actiune vei realiza nu va mai creea karma. Vor fi asemeni u nor litere pe care le-ai scris pe apa, niciodata nu se vor ntoarce asupra fiintei tale. Ca sa te eliberezi de nlantuirile ego-ului trebuie sa tai nodul gordian al iluziei. Aceasta este starea de jivan mukta, fiinta eliberata care traieste n aceasta lu me. 12 Prin intermediul meditatiei si-al consacrarii ntregii tale fiinte Divinului cal meaza-ti valurile mintii. Mintea este cea prin intermediul careia percepi realitatea actuala. n starea de suprac onstiinta vei putea avea o viziune clara asupra a tot ceea ce te nconjoara, asupra realitatii obiective. T raind permanent aceasta stare de constiinta, un jivan mukta poate prelua la vointa karma altor persoane si sa o arda printr-o singura meditatie. Fiinta a carei ntreaga karma trecuta este epuizata este un siddha, o fiinta ce a atins perfectiunea. Daca o astfel de fiinta se ncarneaza o face doar pentru binele umanitatii si nu datori ta unei nlantuiri karmice. O astfel de fiinta este un avatar, un maestru spiritual cobort pe Pamnt, o ncar nare a Divinului. Cel mai important este sa-l gasim pe Dumnezeu. Atunci cnd vom percepe stralucir ea Sa n cvasitotala obscuritate a constiintei noastre, orbirea spirituala va dispare. 13 n toate actiunile pe care le ntreprindeti considerati-l pe Dumnezeu ca fiind c el care actioneaza. Este o problema de atitudine interioara si nu necesita un mod exterior de a-ti arata um ilinta. Din pacate, multi aspiranti si asuma o atitudine exterioara umila numai pentru a-i impresiona pe cei din jur. Scurta povestioara pe care vi-o voi relata n continuare va va ilustra ceea ce d oresc sa va explic:"Gopiurile* obisnuiau sa-i aduca n fiecare zi brnza proaspata lui Krishna. ntr-o z i n care rul Jamuna era n crestere, gopi-urile nu au putut sa-l traverseze pentru a ajunge la Krishna. "Ce vom face acum", se plngeau ele. Tot ncercnd sa gaseasca o solutie si-au a dus aminte ca pe acea parte a rului traieste un mare ntelept pe nume Byasa, un adorator devotat a lu i Krishna.

"Byasa este un sfnt", a spus una dintre ele. "Sa mergem la el si sa-l rugam sa nfaptuiasca un miracol pentru noi pentru a ne ajuta sa traversam rul". Ele au mers si l-au rugat sa le ajute sa ajunga la Krishna. "Krishna, Krishna", s-a prefacut Byasa suparat,"toata ziua nu aud vorbindu-se de ct de Krishna, dar cine se intereseaza de mine?" Atunci gopi-urile s-au simtit dintr-o data foarte ncur cate. Brnza era pentru Krishna, dar ele nu-ndrazneau sa-l refuze pe Bhyasa o data ce venisera sa-i ceara ajutorul, asa ca i-au oferit o bucatica din brnza. Dar Byasa a nceput sa mannce cu pofta bucata dupa bucata, prefacndu-se foarte nfometat. Dupa ce a mncat ct i-a permis stomacul, s-a dus pna la malul rului si a spus: "Daca eu nu am mncat nimic, tu separa-ti apele sa putem trece." "Ce mincinos", au nceput sa sopteasca gopi-uri le. "Ati vazut toate cta brnza a mancat si acum ndrazneste sa comande rului sa-l asculte." Dar chiar n acel moment, rul cu adevarat a ascultat rugamintea yoghinului. Fara sa ncerce sa-si explice acest m ister, gopi-urile s-au grabit sa traverseze. Cnd au ajuns la coliba lui Krishna, l-au gasit pe acesta dormind . "Cum este cu putinta?", s-au mirat ele. "De obicei, Krishna astepta cu nerabdare sa-i aducem brnza." "Krishna", l-au ntrebat ele,"nu ti este foame astazi?" "Nu", a raspuns el, des chiznd ncet ochii. "Dar ti-am adus brnza." "Oh, multumesc", a raspuns Krishna,"dar nu mai mi este foame." "De ce? Te-a hranit altcineva?" "Da. Acel sfnt Byasa, de pe celalalt mal al rului, mi-a dat astazi sa mannc; chiar prea mult". Byasa i oferise ntreaga mncare lui Krishna, gndindu-se constant la el si nu la sine nsusi. Tot astfel, fiecare aspirant trebuie sa daruiasca toate actiunile sale lui Dumnezeu. ncetati sa va raportati n tot ceea ce faceti la ideea de "Eu". n inima voastr a nvatati sa cntati numele lui Dumnezeu spunnd:"Tu, Doamne, numai Tu." 14 Daca vei ajunge la Dumnezeu, toate problemele din subconstient vor fi instantane u eliminate. Tarele multor vieti stau ngropate n solul mentalului tau. Toate dorintele pe care leai avut n trecut si de care nu esti deplin constient n actuala existenta terestra asteapta momentul prielnic s a se manifeste. nsa, daca tu te vei ntoarce catre Dumnezeu, vei fi capabil sa controlezi aceste dorinte pent ru totdeauna. 15 "Maestre, daca ceea ce ne nlantuie este atasamentul fata de aceasta lume, cum s e face atunci ca persoanele care se sinucid nu se elibereaza? Cu siguranta, despre ele nu se poat e spune ca doresc sa ramna aici." Yogananda a rs cu pofta de absurditatea ntrebarii si a raspuns: "Ca lucrurile sa se desfasoare cum ai spus ar trebui sa existe o real si nemarginita dragoste de Dum nezeu. Viata este o scoala n care avem mai multe examene de trecut pna la atingerea f inalitii ei: eliberarea suprema. Daca te comporti ca un chiulangiu va trebui sa te ntorci din nou si di n nou pna cnd vei reusi

sa nveti toate lectiile ei." 16 Nu vei putea sa te eliberezi att timp ct ti va mai fi frica. Cea mai buna met oda de ardere a karmei este sa-ti ndeplinesti plin de bucurie ndatoririle si sa ntmpini plin de curaj to t ceea ce viata ti ofera. 17 Un factor esential n transcenderea karmei este meditatia. Si aceasta datorita f ocalizarii intense a energiei fiintei asupra linistirii turbioanelor mentale. Cu ct meditatia este mai profun da cu att te vei simti mai liber interior. 18 Karma discipolilor este mult diminuata de prezenta maestrului. El cunoaste ntreaga ta karma si te ndruma pe calea spirituala cea mai adecvata fiintei tale. El chiar si asuma n mod constient din "bagajul" tau karmic, la fel precum un om puternic aj uta pe altul mai slab sa care o greutate. A practica o disciplina spirituala fara a fi sub ndrumarea unu i maestru competent este asemeni cu a calatori prin nisipuri miscatoare fara a sti unde-i cararea. 19 Calea spirituala este formata din 25% efortul aspirantului, 25% ajutorul guru-lu i si 50% Gratia Divina. Dar este absolut necesar ca cele 25 de procente ale discipolului sa fie formate din 100% efort si sinceritate. 20 Dorinta de a ne ncarna n aceasta lume este cea care ne face sa ratacim din via ta n viata. Dar, o data ce tendinta de a-l cunoaste pe Dumnezeu a aparut n inimile noastre, eliberarea spi rituala este sigura; dar acest proces poate dura mai multe vieti - pentru ca acest dor de Dumnezeu mai de vreme sau mai trziu si va gasi mplinirea. 21 Un copil de sapte ani al unui discipol de-al maestrului si-a pierdut un deget n tr-un accident. A doua zi, baiatul a declarat cu convingere ca s-ar fi accidentat mult mai rau daca nu ar f i fost protejat de maestru. Cnd a aflat aceste cuvinte Yogananda a dat aprobator din cap si a spus: "Cu o z i nainte de accident am vazut copilul nconjurat de un nor negru. Am intuit ca ceva rau se va abate asup ra lui." Acesta nu este singurul exemplu de protectie divina miraculoasa a discipolilor lui Paramhansa Y ogananda.* Din alte scrieri si conferinte ale maestrului am nteles clar ca daca aura* unei fiinte e ste purificata consecintele negative ale karmei ei vor avea un impact minim, dar necesar. Pentru ca, asa cum este scris si n Biblie, "..smintelile trebuie sa vina,...".* O aura pura si puternica este asemeni unei umbrele impermeabile n sezonul ploios. Acesta este si motivul pentru care maestru recomanda purtarea un or bratari astrologice, a caror influenta benefica este explicata n capitolul "Cum sa dejoci influenta as trelor" din "Autobiografia unui yoghin". Pe scurt, anumite metale si mai presus de ele anumite pietre preti oase emit o lumina astrala care contracareaza influentele negative. La susnumita recomandare, Paramhansa Yogananda adauga: "Nu uitati nsa ca cea ma i puternica bratara

este devotiunea fata de Dumnezeu." 22 Calatorind prin oceanul manifestarii, fiinta ajunge si n zone cu apa calma. Chi ar si n acest mare ocean al iluziei se pot gasi "golfuri" de o extrema liniste. Aceasta se ntmpla atunci c nd un avatar, sau o ncarnare a divinitatii, este trimisa pe Pamnt cu o misiune speciala. Toti cei care-l vor ntlni si se vor pune n rezonanta cu Spiritul sau le va fi foarte usor scape de forta iluziei. 23 n decembrie 1948, n timpul unei initieri, Yogananda a spus: "Printre auditoriu l prezent acum avem ctiva siddha si ctiva jivan mukta"*. 24 Cu cei care sunt n consonanta cu fiinta mea este foarte usor sa comunic. Este s uficient doar sa ne privim n ochi unul pe celalalt. Pentru mine este ncntator sa traiesc astfel de exper iente. 25 "Maestre" l ntreaba un discipol "se poate rataci un suflet pentru totdeauna?" "Imposibil. Orice suflet este parte din Dumnezeu si cine-l poate distruge pe El. 26 Sfntul Anton a petrecut multi ani meditnd ntr-un mormnt din desert. n tot a cest timp, el a fost de nenumarate ori ncercat de demoni, pna ce nsusi satana l-a amenintat ca l va distruge daca nu va renunta la drumul sau catre Divin. Peretii mormntului au nceput sa se fisureze , iar din fisuri au aparut monstrii nfricosatori care se napusteau asupra lui sa-l devoreze. Dar sf. Anton si-a ndreptat fata spre cer si a invocat ajutorul lui Iisus. Brusc, Iisus a aparut ntr-o lumina stralucitoare si toate iluziile create de Uc iga-l toaca au disparut. n starea de extaz daruita de aceasta prezenta divina, sf.Anton si-a reamintit toat e existentele sale anteriore. El l-a ntrebat pe Dumnezeu: "Unde ai fost Tu n toti acesti ani n care eu te-a m chemat?" "N-am ncetat nici o clipa sa fiu cu tine" - i-a raspuns Dumnezeu. GRATIA SINELUI SUPREM 1 Toate gruparile religioase pe care le-am ntlnit n aceasta tara nu si ndruma adeptii sa aspire sa atinga suprema eliberare, pentru ca, spun ei citndul pe sf.Pavel, "nici o fiinta nu po ate sa se elibereze ea singura" si "...sunteti mntuiti prin credinta si aceasta nu este de la voi, est e darul lui Dumnezeu; nu din fapte, ca sa nu se laude nimeni"*. ntreaga lor doctrina legata de mntuire se bazeaza n exclusivitate pe credinta . "Credeti, fiti plini de credinta si veti fi salvati de gratia lui Dumnezeu". Numerosi sunt cei care cons idera ca o conditie suplimentara a salvarii apartenenta la o biserica, subntelegnd ca daca mai est e ceva de facut, biserica va face totul pentru ei. Isus n-a spus oare discipolilor sai: "Si pentru ce ma chemati Doamne, Doamne si nu faceti ce va spun?"(Luca 6:46) Sa presupunem ca doriti bogatii. Ce veti face atunci? Veti sta ntr-o camera si veti astepta ca Dumnezeu sa vina sa vi le daruiasca, numai pentru ca voi credeti n E

L? Cu siguranta nu. Va veti mobiliza sa munciti cu srguinta, pentru ca sa ajungeti sa le obtineti. Cum credeti ca salvarea, mntuirea va va fi daruita fara sa faceti nimic, numai pentru singurul motiv ca voi aveti credinta? Si de ce sa punem ca o conditie suplimentara apartenenta la o anumita biserica? Eliberare a este o relatie personala ntre sufletul individual si Dumnezeu. Fiecare trebuie sa ajunga sa-l iubeasca p e Dumnezeu. Apartenenta la o biserica este benefica doar atunci cnd ncurajeaza o relatie d irecta a fiintei cu Dumnezeu, dar ea nu garanteaza cu nimic acest gen de relatie si, n nici un caz, nu o poate substitui. Daca cineva va va spune ca doar urmnd o anumita biserica l veti cunoaste pe Dumneze u, ntrebati-l si daca acea biserica poate sa mannce n locul vostru, prin delegare. Daca, fara efort personal, nu ti este cu putinta nici macar sa te hranesti, cum poti sa crezi ca poti sa-ti desavrsesti fiinta doar stnd si asteptnd? Eliberarea nseamna a fi liber de limitarile ego-ului, prezente n fiinta datori ta atasamenentelor sale fata de corp. Eliberarea nu poate apare dect ca urmare a unui mare efort personal. Este adeva rat, alte fiinte va pot ajuta n efortul vostru spiritual; gratia lui Dumnezeu poate sa va salveze. Sf. Pavel a avut dreptate n ceea ce a spus. Dar aceasta nu nseamna ca aceasta credinta nu trebuie sa fie asociat a cu un efort sincer din partea voastra; fara un efort sustinut depus din partea ta, nu vei atinge eliber area." 2 "Maestre" - a spus ntr-o zi un discipol, " J. este un pic descurajat. A aflat c a, dupa spusele lui Ramakrishna, "gratia este un joc al lui Dumnezeu". Acesta vrea sa spuna ca o fii nta poate sa mediteze ani de-a rndul, fara sa ajunga la nici un rezultat si Dumnezeu poate sa se reveleze unui betiv oarecare, pentru ca asa doreste EL?" Maestrul i-a raspuns: "Ramakrishna n-a spus niciodata asa ceva. Aceasta se ntmpla ntotdeauna cnd persoane care nu au atins eliberarea spirituala interp reteaza cuvintele unui Maestru. Dumnezeu nu este capricios. Este adevarat ca unor fiinte oarbe actiunile Sale po t sa para uneori un joc, dar ele nu sunt dect influentele cauzale ale Karmei trecute. De ce ar ncalca D umnezeu propriile Lui legi? Doar El este cel care le-a creat." 3 "Religiile sunt att de confuze cnd este vorba despre gratie! Oamenii considera ca Dumnezeu si manifesta gratia doar asupra acelora care, n acceptiunea lor, au facut totul ca sa-I fie pe plac. Ei l modeleaza pe Dumnezeu dupa propriile lor conceptii, n loc sa mediteze profund s i sa descopere adevarata realitate divina. Dumnezeu nu are nevoie de linguselile lor. Gratia Sa nu se bazeaza pe afinitati sau aversiuni personale. El raspunde la dragostea aspirantului spiritual, dar aceasta dragoste trebuie sa fie si ea impersonala, trebuie sa fie eliberata de toate motivatiile egoiste."

4 "Ce este gratia? Oamenii o confunda cu o favoare divina, ca si cum Dumnezeu ar p utea fi cumparat sau pacalit, astfel nct ei sa obtina ceea ce doresc de la El. Odata, am cunoscut un om care a pus 100 dolari pe farfuria n care se realiza co lecta, n timpul slujbei de duminica, iar mai trziu si-a exprimat dezamagirea ca Dumnezeu nu i-a ascultat r ugamintea ce a nsotit acest act. Trebuie sa va fie clar, Dumnezeu este atent la inimile oamenilor si nu la farfur iile de colecta. n acelasi mod, oamenii spun ca pentru a atinge mntuirea trebuie sa crezi, sa crezi si iar sa crezi. Credeti oare ca Dumnezeu trebuie astfel linistit si convins ca noi chiar credem n El? El ne pri veste n launtrul fiintei noastre si nu este influentat de opiniile pe care le exprimam n legatura cu El. O fiinta care se considera un ateu poate uneori sa fie mai aproape de Dumnezeu, datorita dragostei pe care o manifesta fata de oamenii din jur, dect alte fiinte care cred n Dumneze u cu mintea lor, dar a caror actiuni sunt cu totul lipsite de dragoste si altruism. Dumnezeu ne judeca dupa a ctiunile noastre si nu dupa cuvintele noastre. Binenteles, e bine sa daruiesti bani unei cauze spirituale. Fiinta si genereaza karma buna facnd acest lucru; dar este mult mai bine sa cr ezi n Dumnezeu dect saL negi, pentru ca necreznd ca El exista nu vei depune nici un efort ca sa-L gas esti. Dar sa nu va imaginati ca Dumnezeu poate fi mituit sau flatat, astfel nct sa-I cumparati gratia, sa-L determinati sa va daruiasca gratia Sa. Singurul lucru pe care-l puteti face ca s a-L cstigati este sa-I daruiti dragostea voastra. Dar atunci, ce este de fapt gratia? Este puterea lui Dumnezeu, distincta de toat e celelalte, Dumnezeu fiind singura realitate; El este singura putere a existentei. Privind din acest punct de vedere eforturile voastre umane sunt iluzorii; puterea Sa este cea care ne face sa ne ndeplinim toate act iunile vietii noastre, iar esecurile pe care le suportam nu sunt datorate dect lipsei de armonizare a fiin tei noastre cu aceasta putere. Gratia lui Dumnezeu ne este daruita n proportia n care noi suntem deschisi fat a de El. Gratia nu vine din exteriorul nostru; ea este operatia care se produce n interior, prin intermediu l propriei noastre realitati superioare. Cu ct vom trai mai constienti si cu ct vom trai mai putin dominati de ego vom beneficia din ce n ce mai mult de Gratia Divina." 5 "n istoria religiei s-a pus dintotdeauna urmatoarea ntrebare: "Ce este mai imp ortant pe calea spirituala: gratia divina (KRIPA - cum este numita n India) sau efortul uman?" Raspunsul es te simplu si marii maestri spirituali au ncercat de nenumarate ori sa-l daruiasca umanitatii prin nvatatu rile lor. Omul trebuie sa foloseasca toate resursele care-i sunt puse la dispozitie pentru a atinge Suprema Eliberare. Eforturile sale nu vor fi ncununate de succes dect n momentul n c are va ntelege ca nu el ci

Dumnezeu este cel care actioneaza prin intermediul sau, inspirndu-l si ghidndu -l. Considerndu-l pe Dumnezeu ca fiind Cel care actioneaza, nu trebuie ca prin aceasta sa devenim pas ivi; trebuie sa depunem mari eforturi pentru a fi receptivi la influenta Sa. Aspirantul trebuie sa se daruiasca cu optimism si bucurie acestui flux al gratie i interioare. Forta care exista n voi este a voastra personala; va este daruita de Dumnezeu, folositi-o! Dumnez eu n-o va folosi n locul vostru. Cu ct va veti pune mai mult la unison cu vointa Sa infinita, n toate a ctiunile si gndurile voastre, cu att mai mult puterea Sa si binecuvntarea Sa va va da ncredere, ghidndu-va n tot ceea ce faceti." 6 "Roaga-te astfel lui Dumnezeu: "Doamne, voi gndi, voi actiona, dar ghideaza-mi, te rog, gndurile, vointa si toate actiunile mele"." 7 "Dumnezeu nu va raspunde ntotdeauna rugamintilor tale n felul n care te astep ti; dar daca niciodata aspiratia ta catre El nu va avea fluctuatii atunci vei primi chiar mai mult dec t banuiai." 8 ntr-o zi, un discipol l-a ntrebat pe Yogananda: "Care este diferenta dintre cr edinta si ncredere?" Yogananda a raspuns: "ncrederea este mentala; ea este asemanatoare unei ipoteze stiintifice si, asemeni stiintei, ea necesita verificari experimentale. Cu alte cuvinte, ncrederea este conditionata. Premizele sale trebuiesc testate n laboratoarele meditatiei si verificate prin intermediul exp erientei directe. Verificati-va ncrederile, dar nu ntr-un spirit de ndoiala. Verificati-le, pentru ca voi doriti sa cunoasteti n profunzime adevarul si nu d oar sa reflectati asupra lui". "Credinta" - a spus Sf. Pavel - "este dovedirea lucrurilor celor nevazute." Doar experimentarea acestor realitati subtile ne confera credinta n ele. Aceasta este ceea ce a spus Sf. Pa vel. Doar n urma unei verificari interioare apare credinta. n prezent sunt nenumarate elemente n viata voastra care sunt suficiente pentru a va oferi credinta. Nu trebuie sa asteptati sa aveti viziuni extraordinare pentru a avea credinta. Gnd iti-va doar la ceea ce ati experimentat pna acum; nu limitati religia voastra doar la un plan mental. Ati simtit vreodata pacea lui Dumnezeu coborndu-se asupra voastra, ntr-o rugaciune sau ntr-o meditatie? Ati simtit vreodata dragostea Lui atingnd inima voastra? Nu sunt aceste dovezi reale si suficiente pentru voi? Agatati-va de ele! Faceti din experienta baza credintei voastre! Precum Isus a spus: "noi, cee a ce stim, vorbim". Construiti-va ntreaga viata pe ceea ce deja stiti, pentru ca "celui care are, i se va mai da si-i va prisosi". Pe Swami Shankaracharya (un mare maestru al Indiei) l separa un ru de cel mai apropiat discipol al sau. Cu un surs, el i-a spus discipolului: "Vino! Vino aici!" Fara sa ezite nici o s ecunda, tnarul s-a apropiat de ru si a pasit pe apa si, spre uimirea sa, la fiecare pas pe care l realiza apa rea o floare de lotus sub piciorul sau, astfel ca a reusit sa traverseze rul si, cnd a ajuns pe celalalt

mal, s-a aruncat la picioarele maestrului sau. ncepnd cu acea zi a fost numit Padmapada - "Picioare de lotus" . Padmapada nu cunostea abilitatea maestrului sau de a crea flori de lotus. Cu alt e ocazii, el a experimentat alte puteri paranormale ale guru-lui sau. Si astfel, plin de ncredere, el s-a b ucurat de aceste miracole, n loc sa-si umple ntreaga viata cu ndoieli si speculatii intelectuale." 9 "Credinta este dezvoltarea intuitiei prezentei lui Dumnezeu n fiinta noastra si abandonarea ratiunii ca mijloc principal de ntelegere." 10 "Doua cunostinte ale mele (femei) aveau ca obicei sa nu nchida masina dupa ce o parcau. Odata, le-am spus: "Ar trebui sa fiti mai precaute si sa va nchideti de fiecare data masina" . "De ce? Unde este credinta ta n Dumnezeu?" - mi-au raspuns ele zmbind. "Da, eu am ncredere" - le-am raspuns - "dar nu de ncredere faceti voi dovada, ci de neglijenta. De ce trebuie Dumnezeu sa va protejeze, daca voi nu faceti nimic n acest sens?" "O, D umnezeu ne vegheaza" - m-au asigurat - "nimic rau nu se va ntmpla". Si au continuat sa lase masina deschisa. ntr-o zi, cnd aveau n masina obligatii n valoare de multe mii de dolari, au plecat lasnd toate lucrurile n "grija" credintei. n absenta lor, hotii si-au facut meseria si au furat totul, cu exceptia unui mic articol care le-a scapat din vedere. Una dintre doamne a pierdut, cu aceasta ocazie, toti banii pe care i strnsese n ultimii ani. Mai trziu, le-am spus: De ce sa te astepti ca Dumnezeu sa te protejeze, daca tu ignori n permanenta legile ratiunii si ale bunului simt? Este minunat sa ai credinta, dar, n acelas i timp, fii si rational! Nu te astepta ca Dumnezeu sa faca totul n locul tau, numai pentru simplul motiv ca tu ai ncr edere n El. El va avea grija de tine, dar pentru aceasta trebuie sa participi si tu". 11 Un discipol, n dorinta sa de aventura, avea obiceiul sa-si asume mari riscuri. Fiind criticat, el a raspuns astfel: "Daca vreodata ceva va merge rau, cu siguranta maestrul ma va proteja". Cuvintele sale au fost repetate mai trziu lui Paramahansa Yogananda. "Doamne" a exclamat el - "poate ntr-o zi i va trece prin cap sa conduca masina pe marginea unei faleze, astfel nct sa vada daca Dumnezeu si cu mine l vom proteja de consecintele prostiei lui!" Trebuie sa fac em dovada de bun simt, nu sa provocam gratia divina n astfel de moduri absurde si prostesti. n mparatia lui Dumnezeu nu este loc pentru fiinte inconstiente. 12 Credinta trebuie cultivata. Ea nu poate fi obtinuta prin simple speculatii menta le. Daca te vei arunca de pe vrful unui munte afirmnd: "Dumnezeu ma va proteja"- vei vedea ca nu va fi asa. Dumnezeu asteapta de la tine sa-ti folosesti bunul simt pe care ti L-a daruit. Binenteles, El va ave a grija de tine, daca vei actiona plin de bun simt si te vei lasa n minile Sale. Credinta trebuie hranita, n permanenta, de experienta interioarala fel cum udam zilnic o planta. Cu ct

vei experimenta mai mult protectia Sa, prin traire personala, cu att vei ajunge sa crezi mai mult n El, nu fanatic, ci ntr-un mod natural, ntr-o maniera divina. 13 Modul tau de a gndi si fluxul de gratie divina ce se va manifesta n viata ta e ste determinat de profunzimea constientizarii Sinelui fiintei tale. Marile miracole ale credintei, cum ar fi nvierea mortilor, sunt posibile doar p entru cei care au perceput Divinul ca fiind unica realitate. Pentru a realiza astfel de miracole o simpla a firmare mentala, chiar realizata cu putere, nu este suficienta. A existat un barbat care a citit n Biblie ca "un gram de credinta poate muta si muntii din loc". Aceste nvataturi ale bibliei l-au impresionat foarte mult, mai ales pentru ca n fata ferestrei de la dormitorul sau se afla un deal care-i bara minunata priveliste a lacului din apropiere. Astfel ca, ntr-o zi, s-a decis sa verifice aceste afirmatii din Scriptura. Plin de aceasta "credinta" temporara, el s-a rugat lui Dumnezeu cteva ore sa ridice acest munte si sa-l arunce n lac , dupa care s-a dus sa se culce, fiind foarte nerabdator sa vada care vor fi rezultatele rugamintii sale. Trezindu-se a doua zi dimineata, primul lucru pe care l-a facut a fost sa alerge la fereastra, sa vada ce s-a ntmplat; dar colina nu se miscase nici macar un milimetru. "Stiam eu ca o sa fie tot aici" - a exclamat el suparat. Aceasta nu este credinta - nu este dect o simpla afirmatie pripita. 14 Sunt multe pietre care exista pe pamnt, dar dintre toate doar cteva sunt diama nte. n mod similar, adevarurile spirituale nu pot fi gasite printre opiniile umane confuze. Gratia d ivina este una dintre cele mai rare si pretioase diamante. Ea poate fi obtinuta numai de cei care o cauta ncontinuu, cu rabdare si fermitate; iar pentru ca cineva sa ajunga sa o experimenteze nu este suficient d oar sa citeasca cteva carti spirituale sau sa audieze cteva conferinte. Gratia nu va fi niciodata gasita ac olo unde oamenii cred ca ea trebuie sa fie. Ea trebuie cautata ntr-un anumit mod, la locul potrivit si ntr -o stare de spirit potrivita. Starea de spirit necesara pentru a putea primi Gratia Divina este o atitudine neconditi onata de dragoste fata de Dumnezeu. Locul potrivit este n voi nsiva si maniera potrivita este linistea u nei meditatii profunde. Pentru a-L gasi pe Dumnezeu, trebuie sa va puneti de acord cu metodele si legile Sale. NECESITATEA SISTEMULUI YOGA 1 Un vizitator l-a ntrebat pe Yogananda: "Ce este YOGA?" Paramahansa Yogananda ia raspuns: " Yoga nseamna uniune". Etimologic, acest cuvnt este asemanator cuvntului englezesc "yoke", care nsea mna "jug". Yoga nseamna uniunea fiintei cu Dumnezeu sau transcenderea EU-ului limitat, efemer s i cufundarea n Sinele Suprem Divin, Spiritul Infinit. Majoritatea occidentalilor si de asemenea multi indieni confunda Yoga cu Hatha Y oga- ramura din Yoga care se bazeaza pe armonizarea polara yin-yang; ha-tha) a fiintei prin practicar

ea anumitor posturi corporale, denumite n limba sanscrita ASANA. Hatha-Yoga este o diciplina spirituala. N-am nici cea mai mica intentie de a dev aloriza posturile Yoga. De alfel, corpul face parte din natura umana si trebuie ntretinut, daca dorim ca e l sa nu devina, la un moment dat, un obstacol n calea fortelor noastre spirituale. Uneori, aspirantii care urmaresc sa l gaseasca pe Dumnezeu acorda prea putina i mportanta posturilor Yoga. Totusi, pentru a atinge Eliberarea Suprema nu este obligatoriu ca fiinta s a practice asane. Hatha Yoga este ramura din Raja Yoga ce se ocupa de corpul fizic, Raja Yoga fiind unul dintre sistemele stiintei Yoga. Raja Yoga este un ansamblu de practici spirituale care ajuta constiinta umana sa se racordeze la Constiinta Divina. Yoga este o stiinta, n sensul ca ea ofera metode practice de control as upra corpului si asupra spiritului, necesare pentru a atinge starea de meditatie profunda. Este o arta, datorita faptului ca vom obtine rezultate mediocre daca nu o vom practica cu intuitie si sensibilitate. Yoga nu este un sistem de credinte. Ea tine cont de influentele reciproce ale co rpului si ale mintii, urmarind sa le armonizeze. De fapt, adeseori mintea nu este capabila sa se conce ntreze datorita tensiunilor sau bolilor nmagazinate n corp, stopndu-se astfel evolutia fiinte i. Datorita faptului ca mintea este disipata sau paralizata de emotii negative energia fiintei este mult diminu ata. n principal, Yoga actioneaza asupra energiei corpului prin intermediul tehnicil or numite PRANAYAMA (controlul energiei; PRANA nseamna si suflu). Yoga ne nvata cum, prin intermed iul controlului respiratiei, sa ne linistim mintea si sa atingem un nalt grad de constiinta. Cele mai avansate nivele ale sistemului Yoga conduc fiinta dincolo de tehnici si i arata yoghinului sau practicantului Yoga cum sa-si directioneze concentrarea n asa fel nct nu numa i sa-si armonizeze fiinta cu Constiinta Divina, ci sa se si cufunde n aceasta Constiinta Infinita cu toat a fiinta sa. Yoga este o stiinta foarte veche, avnd o vechime de mii de ani. nvataturile sa le esenta grandorii legendare a Indiei. Adevarurile care sunt revelate de acest sistem nu apartin numai Indiei sau numai celor care practica consecvent tehnicile Yoga. Numerosi sfinti ai altor religii, incluznd sfintii crestini, au descoperit n p ractica lor spirituala diverse practici care sunt chiar similare tehnicilor Yoga. Un mare numar dintre ei sunt, ceea ce numesc indienii, niste "mari yoghini". Ei si-au elevat constiinta de la starea de atasament fata de corp la starea de identificare a fiintei cu Sinele Suprem. Ei au descoperit, prin intermediul devo tiunii, secretul canalizarii sentimentelor inimii catre Spirit, n loc sa le lase sa se manifeste ca emotii h aotice. Au realizat ca poarta viziunii spirituale este situata ntre sprncene - centru energetic prin intermediul caruia spiritul se cufunda n Constiinta Cristica. Ei au descoperit secretul opr irii respiratiei si maniera n

care, n aceasta stare, sufletul poate sa se nalte catre culmile spiritului. Ei au descoperit starea pe care unii ocultisti o numesc "mariajul mistic", n care Spiritul Etern al fiintei se cufun da n Dumnezeu si devine una cu El. Yoga completeaza textele biblice, nvatnd fiinta cum sa-L iubeasca pe Dumnezeu cu inima,cu mintea, cu sufletul, cu toata forta sa. Energia fiintei obisnuite este blocata pe nivelele sale inferioare. Lipsa de disponibilitate a acestei energii mpiedica pe cel credincios sa-L iubeasca pe D umnezeu cu toata puterea sa, cu toate cele trei aspecte ale naturii sale: inima, mintea si sufletul. Adev arata comuniune interioara este posibila doar n momentul n care fiinta a reusit sa-si deblocheze energia corpu lui si s-o sublimeze, prin intermediul meditatiei profunde. 2 Cu ajutorul unei lentile puternice putem concentra razele soarelui pentru a da f oc la o gramada de paie. La fel, prin intermediul metodelor si tehnicilor sale, Yoga permite concentrarea mintii n scopul ndepartarii ndoielii si incertitudinii pentru a permite luminii adevarului int erior sa se manifeste. 3 O adepta a unui alt sistem spiritual a obiectat n privinta practicilor Yoga, sp unnd ca acestea o distrag de la practica sa devotionala. "Eu doresc sa fiu doar ndragostita de Dumnezeu", a spus ea. "A utiliza tehnici ca sa-L descopar mi repugna, mi se pare foarte mecanic". "Este minunat sa fii ndragostit de Dumnezeu" - a aprobat maestrul - "dar este o greseala sa crezi ca practica Yoga autentica implica mecanicism. Pe calea spirituala o superemotivita te este un obstacol. Daca nu vei nceta sa mai sufli n lumnare, cum i vi permite sa arda? La fel, daca nu vei urmari sa-ti ordonezi sentimentele, vei ajunge intoxicat emotional si atunci cum vei putea sa experime ntezi starea mult mai profunda de "intoxicare" cu beatitudine divina? Dumnezeu nu vine niciodata dacaL chemam ntr-o stare de dezordine interioara, de haos mental. Esenta Sa adevarata este linistea, tace rea; El vorbeste sufletului n tacere. Cu aceasta nu vreau sa spun ca este rau sa plngi dupa Dumnezeu, sa v ersi lacrimi de dragoste pentru El, dar adeseori, un sentiment intens, exprimat prea arzator, se epuizeaz a repede. Dupa ce ai cntat pentru Cel prea iubit si ai plns, rugndu-L sa vina, este imp ortant sa-ti controlezi sentimentele si sa le sublimezi, pentru a atinge linistea comuniunii interioare profunde. Sentimentele exprimate n momentul n care inima este agitata sunt asemanatoare unei furtuni ntr-un degetar. Daca vei tine mugurul devotiunii prea strns, el nu-si va putea deschide petalel e pentru a primi razele de soare ale iubirii divine. Doar atunci cnd ti vei calma sentimentele inimii vei putea primi mbratisarea Infinitului. Reflecteaza un moment: dupa ce strigi o persoana nu este normal sa taci si sa as tepti un raspuns? Dupa ce te-ai rugat si ai cntat numele lui Dumnezeu, de ce sa nu astepti, n tacere, ra

spunsul Sau, n inima ta? Meditatia corespunde exact acestei faze de ascultare. Pentru aceasta este necesa r sa devii receptiv interior la raspunsul Sau tacut. Esenta sistemului Yoga este tacerea si receptivitatea, pe care practica unui anu mit numar de tehnici o induce mintii; astfel ca este bine sa fii ndragostit de Dumnezeu, dar, din ce n ce mai mult fii atent la iubirea pe care El ti-o daruie. Nu te intoxica cu propriile tale sentimente, ci cu extazul pe care-l percepi n urma comuniunii cu El." 4 A-ti etala iubirea pentru Dumnezeu nseamna a desacraliza cea mai sublima dintre relatii. Iubirea ta fata de Divin trebuie canalizata interior. Acesta este motivul pentru care practica y oga este att de importanta. Ea permite fiintei sa-si orienteze sentimentele catre interiorul sau pentru a at inge comuniunea cu Dumnezeu. n India a trait o sfnta foarte cunoscuta numita Mira; era o bhakta, o fiinta c e urma calea devotiunii. Ea si petrecea timpul cntnd slava lui Dumnezeu. Sotul ei era foarte ntelept, dar ea nu-si dadea seama de acest lucru pentru ca el nu vorbea niciodata de Dumnezeu. Astfel, Mira se ruga n permanenta pentru salvarea barbatului sau. ntr-o noapte, n timp ce erau n pat, ea l-a auzit pl ngnd dupa Dumnezeu: "Preaiubitul meu, cnd vei veni sa ma eliberezi de dorul meu de tine". Dimineata , Mira, foarte fericita, i-a spus: "Acum stiu!". "Nu spune nimic!"- a implorat-o el. "Nu ma mai poti pacali de acum nainte. Stiu ct de mult l iubesti pe Dumnezeu. " "mi pare tare rau ca ai spus aceasta. Acum trebuie sa te parasesc. Cu multi ani nainte i-am facut o pro misiune lui Dumnezeu: "daca cineva afla dragostea mea ascunsa pentru Tine voi parasi aceasta lume". Astfel ca, asezndu-se n postura lotusului, nteleptul si respecta promisiunea facuta. 5 Un student l-a ntrebat pe Yogananda: "De ce este necesara concentrarea n Yoga? " "Concentrarea este cheia succesului n oricare actiune a noastra. Chiar si un om de afaceri trebuie sa se concentreze pentru a reusi ceea ce si-a propus.Daca vorbesti cu cineva si el este n permanenta agita t, nu vei avea impresia ca nu te asculta? Dupa o perioada de timp ti vei pierde interesul de a discuta cu el. Nu astepta sa primesti raspunsul lui Dumnezeu pna cnd nu vei nvata sa fii lin istit, sa-ti controlezi mintea si sa-ti canalizezi atentia pentru a percepe prezenta Sa. 6 Un nou venit n ashram, l-a ntrebat pe Paramahamsa Yogananda: "De ce este neces ar sa realizam un numar de tehnici pentru a ne dezvolta concentrarea? Nu este suficient ca o perso ana sa fie inundata de inspiratie n momentul n care se roaga?" "Un violonist poate fi inspirat - i-a raspuns Yogananda -dar daca el nu nvata numeroase tehnici exersnd ore n sir n fata pianului, el nu va fi dect un amator inspirat si atta tot. La fel, tehnicile Yoga, n acelasi mod, sunt indispensabile pentru a

atinge starea de liniste interioara." 7 "Maestre- se lamenta ntr-o zi un discipol - mi este att de greu sa ma concent rez! Eu sunt adeptul practicilor si tehnicilor Yoga, dar, desi le exersez, mi se pare ca nu ma ajuta cu nimic." "O practica mecanica nu este suficienta"- i-a raspuns Maestrul. "Trebuie n mod egal sa fii sincer fata de ceea ce faci. Trebuie sa-ti aprofundezi devotiunea. Observati oamenii la cinema. Nu devin ei cu adevarat niste yoghini? Observati cum ei ramn linistiti, nemisca ti n momentele de suspans si ct sunt de atenti n timp ce se deruleaza filmul. Toata aceasta absorbtie ar e loc datorita faptului ca interesul lor este trezit la maxim. La fel trebuie sa se ntmple cnd meditati. Astfel, daca dorinta de a-l ntlni pe Dumnezeu apare pe un fond de liniste interioara, va fi foarte usor sa pastrezi mai mult timp o pozitie ferma si sa atingi o stare de meditatie profunda. 8 Adeseori, Yogananda spunea: "Aveti multa rabdare n practica voastra yoghina. O planta nu creste imediat ce ati sadit samnta. Grabiti-va ncet. Uneori este necesara o lunga perioada de timp pentru a obtine rezultatele dorite; puteti fi siguri nsa ca transformarea rapida a fiintei voastre este intim legata de o practica asidua si consecventa. 9 "Ce se ntmpla cu cei care ncearca sa-l cunoasca pe Dumnezeu fara ajutorul teh nicilor yoga?" "Unii dintre ei reusesc"- i-a raspuns Maestrul; "dar numai daca vin n aceasta existen ta cu un bogat "bagaj" spiritual, pentru care au muncit foarte mult n vietile anterioare. Marea majori tate nsa sfrseste prin a se descuraja, n ciuda marelui entuziasm cu care au pornit pe cale. Ajung sa se nt rebe: "Unde este Dumnezeul pe care l invoc de attia ani?". Ei obtin o anumita pace interioara, dar pe masura ce trece timpul rugaciunile lor devin din ce n ce mai mecanice, din ce n ce mai lipsite de inspiratie si profunzime. De-a lungul timpului, marii sfinti si marii oameni de spirit au fost CALEA CATRE INFINIT 1 "Care este cea mai buna religie"- a ntrebat ntr-o zi un cautator al Adevarului . "Realizarea Sinelui!"- i-a raspuns Yogananda. "De fapt, aceasta este finalitatea tuturor religiilor, indiferent de forma lor (crestinism, buddhism, mahomedanism etc.), de definitia lor sau de cel pe care l proclama (Isus, Buddha, Mahomed etc.). Ele pot sustine ca un anumit ritual sau templu rep rezinta singura sansa de mntuire, dar aceasta nu depinde dect de universul launtric al fiecaruia, de pr opriul sau efort. O mie de fiinte spirituale asemenea lui Isus nu vor fi capabile sa va ajute sa-l cunoaste ti pe Dumnezeu, atta timp ct voi nu va veti deschide inimile catre El. Credeti ca pentru Dumnezeu are importanta modul n care-L definiti? Credeti ca e xista vreo dogma care sa-L cuprinda, pe El, care este "Totul si nca ceva pe deasupra"? Nu credeti ca un hindus sau un

musulman care l iubeste sincer pe Dumnezeu i este la fel de drag lui Isus ca u n crestin daruit Tatalui Ceresc? Si cu siguranta i apreciaza mai mult pe acestia dect pe acei crestini care cred n El cu mintea si deloc cu inima. Nici Isus si nici alti maestrii spirituali nu au venit pe Pamnt pentru a atrage oamenii catre ei. Ei au venit pentru a ajuta umanitatea sa se apropie de Adevar. Acel adevar numit de Isus ca fiind "cel care va va elibera".(Ioan,8:32) Mesajul Divin este ntotdeauna impersonal, pentru ca el exp rima si este manifestarea acestui Adevar Suprem. El este personal doar n relatia sa cu fiinta care cauta sa-l descopere. Nici un maestru nu spune: "vei fi salvat de ritualurile exterioare fiintei tale" . Ei spun ca "vei fi salvat doar de ceea ce faci pentru a stabili o comuniune ntre fiinta ta si Divinitate". Realizarea Sinelui Suprem este mesajul tuturor religiilor; acestea te ajuta sa-t i descoperi potentialul spiritual al fiintei, pentru a realiza ca nu esti altceva dect copilul lui Dumn ezeu. Valul trebuie sa nteleaga ca realitatea sa, de simplu val, este temporara. Sa nteleaga ca existenta sa nu rezida n forma pe care o are, ci n apa oceanului, a carei realitate substantia la o manifesta. Realizarea adevaratei sale naturi necesita topirea, cufundarea n ocean si unirea cu el. Sa presupunem ca un evreu se converteste la crestinism; deci nu va mai merge la sinagoga si se va duce n fiecare duminica la biserica. Crezi ca aceasta mica schimbare i va asigura m ntuirea? Cu siguranta ca nu, cu exceptia cazului n care aceasta schimbare nu va trezi n fiinta sa adeva rata iubire pentru Dumnezeu. Religia ta nu trebuie sa-ti fie precum un costum de haine, exterioara fiintei tale, ci asemeni unui vesmnt de lumina al inimii. Prin costum eu nteleg nu numai nvelisul fizi c, ci si gndurile si dorintele n care oamenii se nchisteaza. Ele nu te reprezinta. Descopera ca esti n spatele acestor nlantuiri, ca esti asemeni lui Buddha, Isu s sau Krishna. Pentru ca aceste extraordinare fiinte au venit pe Pamnt pentru a ajuta fiintele umane sa perceapa reflexia Sinelui Etern nlauntrul lor. 2 Gurului meu, Sri Yukteswar, i placea un cntec pe care obisnuiam sa-l cnt si n care sunt aceste doua strofe: Fie ca pranayama sa fie religia ta, Fie ca pranayama sa-ti daruiasca Eli berarea. Pranayama nseamna controlul suflurilor, controlul energiei care se gaseste n f iinta. Aceasta energie este sublimata prin intermediul tehnicilor yoga si condusa n centrul subtil situat ntre sprncene, Ajna Chakra. Nu este o problema de dogma sau credinta, ci este modul simplu n care am fost c reati de Dumnezeu. Constiinta patrunde n corpul uman prin crestetul capului si coboara treptat, pe coloana vertebrala. Atunci cnd spermatozoidul si ovulul se unesc pentru a da nastere unei fiinte, a ceasta contopire se produce ntr-un punct care va deveni locul de formare al maduvei spinarii a resp ectivei creaturi. De aici, energia vietii se muta n creier, activnd apoi sistemul nervos si pe cel muscul ar. Cnd energia vietii

paraseste corpul, ea urmeaza acelasi traseu, dar n sens invers. Dificultatea de a sublima energia rezida n faptul ca ea spontan se focalizeaza spre exterior, pentru a interactiona cu medi ul prin intermediul simturilor. De aceea apare senzatia ca putem poseda obiectele lumesti, ca ne put em satisface instinctele. Exista nsa si un alt mod de a percepe viata: topindu-ne energia fiintei noastre n oceanul energiei cosmice. Unirea se manifesta n planul constiintei prin identificarea deplina di ntre Constiinta individuala si Constiinta Divina. Modul n care putem experimenta aceasta fuziune consta n sep ararea energiei vietii de simturi si focalizarea acesteia la nivelul centrului situat ntre sprncene. Polul negativ al fiintei este ego-ul si este centrat n medulla oblongata; cel pozitiv este situat n dreptul fruntii. Concentrarea asupra acestui centru, supranumit "ochiul spiritual", "centrul vizi unii spirituale", proiecteaza constiinta dincolo de ego, n Infinit. Coloana vertebrala reprezinta calea marea ta catre Infinit. Propriul tau corp este templul lui Dumnezeu. Descoperindu-ti Sinele l vei reali za pe Dumnezeu. Indiferent ce temple vizitezi si indiferent ce ritualuri urmezi, ultimul tau pel erinaj va fi cel interior. Ultimul ritual religios consta n ofranda energiei tale pe altarul comuniunii cu Absolut ul Divin. Acesta este motivul pentru care Isus a spus: "Darmati acest templu si n trei zile l voi ridica".( Ioan,2:19) Aceasta este calea Kriya Yoga.(Kriya Yoga este tehnica la care se face de multe ori referire n "Au tobiografia unui yoghin" si n "Calea".) Kriya Yoga este tehnica cea mai elevata a sistemului Raja Yoga. 3 "nvatatura dumneavoastra i ajuta pe oameni sa atinga starea de pace launtrica? "- a ntrebat un psihiatru pe Yoganada. "Da!"- i-a raspuns acesta. "Dar nu aceasta este esenta nvataturii mele. Scopul meu este sa ajut oamenii sa atinga pacea si armonia deplina cu Creatorul. Sa dobndeasca linistea perfecta a Constiintei Infinite ntru eternitate. 4 n India am ntlnit un barbat care urmase timp de douazeci de ani calea devotiu nii. Datorita sinceritatii si devotiunii sale ajunsese foarte aproape de a-l cunoaste pe Dumnezeu. Dar cele n vatate de el nu erau suficiente pentru a experimenta aceasta stare. Avea mare nevoie sa aplice anumit e tehnici din Kriya Yoga, dar stiam cu siguranta ca nu va accepta nici un sfat din partea mea. Era f oarte hotart sa fie loial caii sale spirituale. "Dar nu trebuie sa renunti la calea ta!"- i-am explicat eu. "Kriya Yoga te va conduce mai departe pe calea pe care ai pornit: calea devotiun ii. Tu esti asemeni unui om care a ncercat timp de douazeci de ani sa iasa dintr-o camera darmnd peret ii. Ceea ce vreau eu sa fac pentru tine este sa-ti arat unde e usa." n final a revenit asupra hotarrii sale si a acceptat sa primeasca initierea n Kriya Yoga. Dupa o saptamna a reusit sa experimenteze starea de co muniune deplina cu Dumnezeu.

Kriya Yoga conduce fiinta pe o cale spirituala universala. 5 Cu ajutorul tehnicilor sistemului Kriya Yoga chiar si tinerii cu un mental deose bit de agitat ar putea sa atinga starea de ntelepciune. Nu este nevoie de nici un discursuri si conferint e; ci numai de o practica de minim doua ore pe zi, secondata de o deplina sinceritate si de o totala deschide re a mintii lor fata de adevarurile spirituale. Aceasta este o provocare pe care vreau sa o lansez. Bine nteles, nu va fi usor, dar cu siguranta merita efortul. CUM SA NE RUGAM EFICIENT 1 Atunci cnd te rogi lui Dumnezeu fa-o din tot sufletul tau. Spune ceea ce cu adevarat simti. Nu ceea ce crezi tu ca El ar dori sa simti. Fii total sincer fata de El, pentru ca nu ai cum sa-i ascunzi trairile tale interioare. O rugaciune intensa confera o deosebita forta mentala. Gndurile tale vor fi atunci focalizate si centrate asupra Sa. Fara sinceritate aceasta nu va avea loc. Daca nu simti nici un fel de stare de devotiune roaga-te Lui astfel:"Dumnezeu, ajutama sa te iubesc!" Daca mintea ta este tulburata de nenumarate dorinte roaga-te astfel:"Dumnezeu, mintea mea este plina de dorinte, dar eu te doresc pe Tine mai mult dect orice. Ajuta-ma sa elimin orice limitare, pentru a ma putea cufunda n oceanul Tau de pace. Este bine sa te rogi ct mai des lui Dumnezeu, c hiar si pentru a obtine anumite bunuri materiale; dar este mult mai bine sa te rogi ca vointa Lui sa o m anifesti n ntreaga ta viata. El este ceea ce tu ai cu adevarat nevoie si va face mult mai multe pentru tine d ect ti poti imagina. nainte de toate, cauta-L pentru El nsusi, pentru dragostea Lui. Roaga-l:"Tata, revelea za-mi-te!" Daca l vei chema n acest fel plin de sinceritate, cu siguranta ntotdeauna va fi alaturi d e tine. 2 Nu te ruga niciodata cu atitudinea unui cersetor. Nu uita nici o clipa ca esti c opilul lui Dumnezeu. Copilul Lui fiind, ai drept asupra comorilor Sale care exista ntru eternitate. Roaga-te fiind convins ca te asculta, deoarece cu siguranta ti va ndeplini toate rugamintile daca te vei ruga Lui pl in de dragoste. Roaga-te cu toata inima ta, cu toata intensitatea. Formuleaza-ti rugamintile cu dragoste, nu cersi. Cerndu-i nu trebuie nici o clipa sa urmaresti sa-I impui vointa ta Lui, ci roaga-te cu fermitate, co nvins fiind ca El ti va darui tot ce este mai bine pentru tine. Isus exprima aceasta cnd spune:"Rugati-va cu credinta".* O credinta ferma si iu birea sincera sunt elementele cele mai importante n rugaciune. 3 Roaga-te lui Dumnezeu astfel:"Preaiubitul meu infinit, eu stiu ca tu esti mai ap roape de mine dect aceste cuvinte pe care le folosesc n rugaciunea mea; mai aproape de mine chiar dect g ndurile mele cele mai intime. Depasind toate sentimentele mele agitate, eu simt n permanenta dragoste a si grija ta pentru mine. Dincolo chiar de trezirea mea actuala spirituala, eu pot sa simt sustinerea si g

hidarea Constiintei Tale. Depasind chiar si dragostea mea pentru Tine, eu voi devenii din ce n ce mai con stient de dragostea Ta." Daca vei continua sa te rogi astfel cu toata intensitatea, vei simti prezenta sa ca pe o mare bucurie ce ti va umple inima. n aceasta stare de bucurie covrsitoare vei stii ca El este alatur i de tine si ca i apartii cu adevarat. 4 Roaga-te ntr-o stare extatica, mediteaza ntr-o stare extatica si n fiecare mo ment liber pe care l ai gndeste-te la Dumnezeu. Fii asemeni acului unui busole care, indiferent cum est e aceasta orientata, arata nordul. Aceasta trebuie sa fie atitudinea unui yoghin. Indiferent unde mergi sau ce faci, mintea ta trebuie sa fie ntotdeauna orientata catre steaua polara a prezentei lui Dumnezeu din fi inta ta. 5 Cum sa-L iubesti pe Dumnezeu? Iubeste-L asa cum un sarac iubeste banii, asa cum un necat tnjeste dupa o gura de aer, asa cum o fiinta ratacita n desert tnjeste dupa o cana cu apa. Iubeste-l cu nflacararea primei iubiri a tuturor ndragostitilor. Atunci cnd vei nvata sa-L iubesti din toata inima ta, atunci l vei gasi. Doar atunci vei fi cu adevarat yoghin, fiinta ce a atins uniunea cu Dumnezeu. Contopirea cu Fiinta Preaiubita Cosmica este cea mai minunata experienta posibil a. Este vis n vis, bucurie n bucurie, un milion de divine iubiri ntr-una singura ce-ti vor topi inima. n oricare punct din acest spatiu te-ai afla, vei primi dragostea Sa, stralucind cu intensitatea a milioane de sor i. De fiecare data cnd vei gndi ca ai epuizat dragostea Lui vei simti cum un val infinit te cuprinde si te topeste n fericire. Acesta este extazul divin! 6 Dumnezeu raspunde la toate rugamintile, dar rugamintile realizate ntr-o stare m entala agitata vor primi ntotdeauna un raspuns mai slab. Daca doresti sa daruiesti cuiva ceva ce nu-ti a partine, acest gest nu va avea valoare. Chiar daca gestul este frumos, el va fi lipsit de importanta. Acelasi lucru se ntmpla cnd mintea nu ti apartine, cnd nu o controlezi. Chi ar daca doresti sa o daruiesti lui Dumnezeu, nu vei putea. Atunci, rugaciunile tale nu vor fi mai mul t dect un gest lipsit de semnificatie. Este foarte important sa ajungi sa-ti controlezi mintea. Cnd poti sa te rogi cu toata fiinta ta, Dumnezeu va sti ca tu cu adevarat crezi ceea ce spui si ti va raspunde ntr-un mod miraculos. 7 Unul dintre noii discipoli veniti n ashram avea, n fervoarea sa spirituala, pu ternice manifestari emotionale. Ceilalti discipoli i-au atras atentia sa numai exagereze n devotiun ea sa. ntr-o zi, de fata cu ceilalti, discipolul i-a dat lui Yogananda un biletel, n care l ntreba daca e ste bine sa te rogi cu fervoare. "Binenteles, a raspuns Yogananda," chiar poti sa te tavalesti pe jos noaptea si sa plngi ca sa-L convingi pe Dumnezeu sa vina la tine. Trebuie sa-i doresti prezenta cu toata fiinta ta pe ntru ca altfel nu se va

manifesta niciodata." 8 ntotdeauna Maestru ne atentiona:"Nu va rugati niciodata pentru ca sa va dati n spectacol. Daca procedati astfel adevaratul scop al rugaciunii va fi pierdut. Adeseori aspirantii yoga cad n capcana urmarind sa-i impresioneze pe ceilalti prin exteriorizarea devotiunii lor fata de Dumnezeu. Ar fi mult mai bine sa nu uitati ca doar pe Dumnezeu trebuie sa-L impresionati. Acesta este si pericolul devotiunii cu voce tare cu exceptia cazului n care rug aciunea este realizata pentru a mari devotiunea aspirantului. Practica spirituala, indiferent ct de co mplexa este si pierde din intensitate daca aspirantul se exteriorizeaza permanent. Dorinta voastra de a-L cunoaste pe trebuie sa se exprime nainte de toate printr-o tacere interioara deplina." 9 "Preamareste-L pe Dumnezeu!" - de fiecare data cnd aud aceasta expresie am senz atia ca aceste fiinte l privesc pe Dumnezeu ca pe o doamna bogata si rasfatata. El nu are nevoie de prea marirea noastra; ceea ce doreste de la noi este dragostea noastra. 10 "Trebuie sa-I multumim lui Dumnezeu pentru darurile Sale?" l-a ntrebat un disci pol pe Yogananda. "Multumeste-i mai degraba pentru dragostea Sa" - a raspuns Maestru. DESPRE MEDITATIE 1 Sufletului i place foarte mult sa mediteze, pentru ca intrnd astfel n contact cu Spiritul, experimenteaza cea mai intensa stare de bucurie. Nu uita niciodata aceasta; n mod special atun ci cnd te afli ntr-o o stare de agitatie mentala. Aversiunea fata de meditatie este datorata ego-ului si nu s ufetului. 2 Doar aspirantii yoga ce realizeaza un efort extrem pot sa ajunga sa-L cunoasca p e Dumnezeu; nu cei care n permanenta gasesc scuze spunnd cum ar fi:"Mai nti trebuie sa am din c e sa traiesc, pe urma sa gasesc un loc linistit, si dupa aceea voi ncepe sa meditez." Cei care continua sa amne practica lor spirituala nu vor ajunge niciodata sa-L cunoasca pe Dumnezeu. Dar daca ti vei s pune: "acum, chiar n acest moment, voi intra ntr-o meditatie profunda" - poti sa atingi instantaneu o stare spirituala naltatoare. Atunci cnd o fiinta moare de somn, ea poate adormi oriunde, instantaneu. Tot asa se ntmpla si cu o fiinta care l iubeste pe Dumnezeu. Ea poate medita oriunde, chiar si ntr-o gara sau ntr-o piata. 3 Cel care doreste sa ajunga un virtuos al pianului va practica zilnic douasprezec e ore pe zi. Daca practica numai cteva minute, cu mintea distrata, gndindu-se la altceva, nu va ajunge ni ciodata un bun pianist. La fel se ntmpla si cu fiinta care porneste n cautarea lui Dumnezeu. Cum ai p utea sa speri ca l vei gasi daca vei ncerca numai pe jumatate? Va fi foarte dificil sa-L gasesti pe Dumneze u. Daca un pianist trebuie sa munceasca foarte mult ca sa ajunga o personalitate cu att mai mult un aspirant

trebuie sa se focalizeze n meditatia sa pentru a reusi sa nteleaga Infinitul. Pentru a va ncuraja o sa va spun ca pe calea spirituala toti cei care vor depun e eforturi sincere vor ajunge cu siguranta la tinta. Nu poti sa spui acelasi lucru n cazul ambitiilor terestre. Nu oricine poate deveni un celebru pianist; pentru ca, indiferent de domeniul de activitate, n vrf este loc doar pentru cteva persoane. nsa toti oamenii pot sa realizeze plenar ca su nt copiii lui Dumnezeu. 4 Este mai bine sa meditezi perioade mai scurte de timp dar profund, dect ore nt regi cu mintea dispersata. Astfel ca, la nceputul practicii tale nu este indicat sa te fortezi sa stai nem isct n meditatie perioade lungi de timp. Urmareste sa reusesti meditatii mai scurte si profunde. Iar n timp, grada t, pe masura ce te obisnuiesti cu meditatia, poti lungii perioada sedintelor. 5 Nu te simtii niciodata vinovat daca esti prea agitat pentru a intra ntr-o stare de meditatie profunda. Calmul va veni n timp, daca vei avea o practica spirituala constanta, singura sansa de a obtine controlul mentalului. Nu accepta niciodata gndul ca nu esti facut pentru a medita. Nu uit a ca starea de calm este natura ta esentiala. 6 n timpul meditatiei urmareste sa treci dincolo de gnduri. Atta timp ct gndurile ti vor ocupa mintea functionezi la nivelul acestei sta ri de constiinta. Cnd visezi esti n subconstient. n acele momente devii mai constient de corpul tau astral. Dar atunci cnd poti sa-ti depasesti mintea, sa treci dincolo de gnduri, atingi starea de superconstienta. n acea clipa ntreaga ta fiinta se focalizeaza la nivelul coloanei vertebrale, cee a ce te va determina sa traieste o autentica stare de beatitudine. n aceasta stare vei deveni constient de corpul tau cauzal. 7 Un discipol avea dificultati n a ramne treaz n timpul meditatiei. Cerndu-i s fatul lui Yogananda, acesta i-a facut urmatoarea sugestie:"Deschide-ti si nchide-ti ochii de mai multe ori, iar dupa aceea deschide ochi larg si priveste fix un punct situat n fata ta. Repeta acest exercitiu de douatrei ori. Daca vei realiza aceasta tehnica simpla o perioada de timp, nu te va mai cuprinde somnul n timpu l meditatiei. 8 n timp ce meditezi, nu te concentra asupra rezultatelor meditatiei. Mediteaza d oar pentru a-L bucura pe Dumnezeu. Daca unicul scop pentru care meditezi este sa te bucuri de rezultatele ce apar, vei fi tare dezamagit daca acestea nu apar cnd doresti tu. n Bhagavad Gita, Krishna ne sfa tuieste sa actionam fara sa ne preocupam de fructele actiunii. Meditatia trebuie sa se realizeze n aceasta stare de spirit. Trebuie sa meditezi fara sa fii atasat de fructele meditatiei. 9 Un discipol sapa o groapa pentru o latrina ntr-un ashram situat n desert. El a sapat toata ziua fara sa se preocupe de ct de mult a avansat n munca lui. Seara, spre marea lui mirare a d escoperit ca a facut o

groapa mult prea adnca. Cnd Paramhansa Yogananda a vazut ceea ce a facut, i-a spus aprobator: "Astfel t rebuie un aspirant sa actioneze ca sa-L gaseasca pe Dumnezeu. Trebuie sa continue sa sape si sa sape, fara sa se preocupe tot timpul sa vada ct de departe a ajuns. Astfel, ntr-o zi va descoperi ca si-a at ins telul. Lahiri Mahasaya obisnuia sa le spuna discipolilor lui:"Banat, banat, ban jai", ceea ce nseamna "Actioneaza, actioneaza si la un moment dat vei vedea ca treaba este gata." 10 Nu astepta n fiecare zi sa vezi cum nfloreste o floare spirituala n gradina v ietii tale. Ai ncredere ca Dumnezeu, daca te vei darui total Lui, ti va da mplinirea spirituala la timpul Sau, adica la momentul potrivit. Dupa ce ai plantat samnta aspiratiei divine, ud-o zilnic printr-o pra ctica spirituala intensa si prin actiuni corecte. Elimina din fiinta ta indecizia, nencrederea si inertia. Cnd lastarii divinei perceptii apar ngrijeste-i cu devotiune si ntr-o dimineata vei observa cu uimire cum a nflorit cea mai frumo asa floare, floarea Realizarii Sinelui. 11 "De ce nu pot sa am aceleasi viziuni, aceleasi perceptii pe care le aveti dumnea voastra", l-a ntrebat un discipol pe Maestru. "Datorita gndurilor perturbatoare ce exista ascunse n straturile cele mai prof unde ale subconstientului tau si care si au originea n karma trecuta - ele creeaza fluctuatiile mentalul ui. Cnd aceasta karma va fi arsa viziunile si perceptiile tale vor devenii din ce n ce mai clare. 12 "Acolo unde nceteaza miscarea, ncepe Dumnezeu." 13 Unui discipol i era tare dificil sa mediteze. El l-a ntrebat pe Sri Yogananda: "Aceasta se ntmpla pentru ca eu nu ncerc cu suficient elan?" Maestru i-a raspuns:"Tu ncerci chiar prea mult , si te implici prea mult. Urmareste sa fii relaxat si natural. Atta timp ct te fortezi sa meditezi nu ve i reusi niciodata. La fel cum nu poti sa adormi atunci cnd esti obligat sa dormi. Forta vointei trebuie sa fie folosita gradat, altfel ea poate sa actioneze n de trimentul tau. Acesta este motivul pentru care este bine la nceput sa se insiste asupra relaxarii. 14 Nu fii nerabdator sau nelinistit n efortul tau de a-l gasi pe Dumnezeu. Daruite cu toata inima, dar nu fii nerabdator sa astepti efectele. Fii calm, ndreapta-te spre telul tau divin cu l iniste si pace n suflet. 15 Mediteaza din ce n ce mai profund, pna cnd calmul si bucuria devin a doua ta natura. A atinge o stare extatica nu este dificil. Dar pentru aceasta trebuie sa nveti sa transcenzi gn direa. Daca nu vei considera ca bucuria divina este un tel ndepartat, vei descoperi cu siguranta ca ea este pretutindeni alaturi de tine. 16 "Memorati acest poem al meu "samadhi" si repetati-l zilnic.

Aceasta va va ajuta sa treziti n voi memoria pierduta a ceea ce n realitate su nteti, copiii Infinitului." 17 Vizualizeaza constiinta ta dilatndu-se sub forma unei lumini albastre si nglob nd ntregul spatiu. Imagineaza-ti stelele si galaxiile stralucind asemeni luminitelor dintr-un oras ndepartat n infinitul fiintei tale. Mediteaza asupra imensitatii fiintei tale. Aceasta vizualizare va fi pentru tine o metoda ce te va ajuta n tehnicile de me ditatie, si te va determina sati amintesti de natura ta divina. 18 ncearca sa simti n momentul n care te afli n Natura ca tot ceea ce te nconj oara face parte din constiinta ta expansionata. Observa frunzele ce freamata n copaci si urmareste sa le percepi miscarea. Imag ineaza-ti ca Dumnezeu si exprima inspiratia si gndurile sale prin aceasta miscare. Observa iarba paj istilor ce se onduleaza sub adierea vntului. Imagineaza-ti ca briza este suflul lui Dumnezeu n aceasta lume, fluidul care in spira toate fiintele si care le daruieste viata. Asculta pasarile cntnd si gndeste ca Dumnezeu prin cntul lor ncearca sa-ti insufle bucuria divina. Fii constient de mngierea razelor de soare pe pielea ta, bucura-te de caldura lor, ntelgnd ca si aceasta este tot energie divina. Las-o sa-ti patrunda ntreaga fiinta si sa ti daruiasc a vitalitate si putere. Vizualizeaza cum energia divina daruieste forta sa prin intermediul razelor de s oare tuturor creaturilor de pe Pamnt. 19 "Maestre" a ntrebat un discipol,"n timpul meditatiei ma cuprinde teama ca nu m ai pot respira. Cum pot sa elimin aceasta problema?" "Te confrunti cu un obstacol care apare n mod normal pe aceasta cale", i-a spus Yogananda. Noi numim aceasta "o notiune falsa". Ti-e teama de un lucru care apare n mod natural atunci cnd fiinta atinge o sta re de profund calm interior. Mintea ta este asemeni unei pasari care a locuit nchisa ntr-o colivie timp de mai multi ani. i este teama de libertate, dar libertatea este dreptul ei din nastere. Cineva i deschide pasari i usa coliviei. Ea va face ctiva pasi n fata coliviei dar dupa cteva minute si va spune:"O, ce mare este lumea asta" - si ngrozita se va ntoarce napoi n colivie. Dar dupa ce va iesi de mai multe ori se va obisnui sa fie afara si ntr-o zi si va desface aripile si se va nalta catre cer. Dar nu va fi cu adevarat libera dect n momentul n care va accepta ca libertatea este eterna sa natura interioara. La fel se ntmpla si cu un aspirant yoga cnd experimenteaza pentru prima data starea de libertate interioara. Si nu uita ca asa cum pasarea se nalta catre cer, la fel sufletul se va nalta catre starea de omniprezenta." 20 Chiar n spatele ntunericului ochiilor nchisi straluceste lumina lui Dumnezeu. Cnd ajungi sa percepi

aceasta lumina n timpul unei mediatatii concentreaza-te asupra ei cu toata fiin ta. Urmareste sa te percepi n interiorul ei, pentru ca acolo este locul n care sal asluieste Dumnezeu. Daca, din contra, nu percepi nici un fel de lumina n timpul meditatiei concentr eaza-te asupra punctului situat ntre cele doua sprncene si fixeaza-ti mentalul asupra obscuritatii pe c are o percepi cu ochii nchisi. ncearca cu foarte multa devotiune sa penetrezi acest val ncetosat. Cu timpul, cu siguranta vei devenii constient de aceasta lumina interioara pentru ca exista ntotdeauna acolo, stral ucind n centrul subtil, energetic, situat la nivelul fruntii tale. Dar acest centru subtil nu poate fi d inamizat dect prin intermediul unei constante practici spirituale. 21 O coloana vertebrala diforma este un obstacol n calea Realizarii Sinelui. n ti mpul meditatiei trebuie sa stai drept, pentru ca energia ta sa poata circula liber, fiind atent n punctul situat ntre cele doua sprncene. Cu ct te vei concentra mai profund asupra acestui punct, cu att mai repede ego-ul tau se va dizolva n starea de superconstiinta. 22 "Daca doresti sa atingi eliberarea n cursul acestei ncarnari", i-a spus Yogana nda unui discipol, "practica Hong- sau* si meditatie cel putin doua ore pe zi. Copil fiind practicam Hong-sau timp de sapte ore pe zi pna cnd intram n stare a de extaz fara respiratie." 23 Practica Kriya Yoga* constant si cu toata daruirea, pna cnd suflul pe care l respiri l vei percepe ca fiind constiinta. Respiratia nu este dect un vis grosier din care trebuie sa te trezesti ntr-o z i pentru a putea evolua catre starea de supraconstiinta. 24 Daca vei alerga imediat dupa ce ai mncat nu te vei putea bucura de siesta si sar putea sa ai si surpriza unei indigestii. Daca, din contra, dupa ce mannci vei face o pauza pentru siesta vei descoperi c a poti sa te bucuri de energiile pe care le-ai asimilat din mncare. Procedeaza la fel si dupa ce ai terminat exercitiile de Kriya Yoga. Nu te ridica precipitat, ci stai relaxat nca ctva timp constientiznd efectele lor binefacatoare. Roaga-te lui Dumnezeu intens, practica Bhakti Yoga (devotiunea), observa fluxul suflului curgnd prin coloana vertebrala n timpul practicilor Hong-sau, asculta sunetul interior cu c onstiinta treaza. 25 " Cum pot sa-mi dezvolt intuitia spirituala?", l-a ntrebat un discipol pe Yogan anda. "Cea mai buna metoda consta ca de fiecare data dupa ce ai terminat sedinta ta zi lnica de Yoga sa rami calm o mai lunga perioada de timp si sa constientizezi efectele practicii tale. Acesta este momentul cel mai prielnic ca sa constientizezi prezenta lui Dumnezeu n fiinta ta. De fiecare data, aprofundeaza aceasta bucurie care ti-o aduce intuirea prezentei

Sale. Cu ct mai mult timp si mai profund vei putea sa te bucuri de aceasta pace interioara cu att ma i repede intuitia ta spirituala se va dezvolta." 26 ntr-o zi dupa o meditatie realizata n ashramul lui Yogananda din desert, acest a le-a spus discipolilor prezenti:"Vedeti, aici este mparatia lui OM*. Ascultati-l. Nu este suficient sa -l percepeti, trebuie sa si fuzionati cu acest sunet subtil interior. OM este Mama Divina. OM Kali! OM Kali! OM Kali! Asculta-ti ct de minunat este! OM Kali! OM Kali! OM Kali!" REALIZAREA SINELUI 1 Atunci cnd mintea se interiorizeaza si nu se mai identifica cu lumea exterioara sau cu corpul, privirea interioara devine clara si focalizata. n acel moment sunetul interior te absoar be cu totul. AUM ti umple fiinta. Vibratiile sale coboara de-a lungul coloanei vertebrale, umplnd n fina l tot corpul, fiecare celula vibrnd n final cu sunetul AUM. Gradat, cu ct fiinta ajunge sa realizeze o stare mai profunda de meditatie, con stiinta ajunge sa se expansioneze din ce n ce mai mult prin intermediul acestui sunet. Depasind limi tarile corpului, ea mbratiseaza vastitatea infinitului. n AUM, sau vibratia cosmica, devii constient de uniunea ta cu tot ce nseamna v iata. Aceasta stare este cunoscuta ca AUM Samadhi sau uniunea perfecta cu Dumnezeu, privit ca sunet cosmi c. AUM este acel aspect din trinitatea crestina considerat Sfntul Duh sau Cuvntul lui Dumnezeu. Prin intermediul unei meditatii si mai profunde, fiinta descopera ca dincolo de vibratia AUM poate percepe starea de nemiscare a Constiintei Christice, care este reflexia n creat ie a Spiritului Transcendent. n traditia spirituala crestina Constiinta Christica este numita Fiul. La fel cu m n plan uman fiul este reflexia tatalui, tot astfel Constiinta Cosmica, Christos reflecta Constiinta lui Dumneze u Tatal transcendent. Urmarind sa aprofundeze si mai mult starea de meditatie, fiinta se trezeste fata de Constiinta Christica si percepe identitatea cu aceasta constiinta divina. Cufundndu-se si mai profund n meditatie, fiinta transcende creatia si devine u na cu fiinta Tatalui, traind starea de Sat-Chit- Ananda. Parcurgerea acestor etape ale meditatiei permite des cperirea n ordine inversa a celor trei aspecte ale trinitatii: Sfntul Duh, Fiul si Tatal. Multe fiinte nu sunt constiente ca denumirea "Christos" nu a fost numele pe care Isus l-a primit la nastere, ci este un titlu ce semnifica "Cel ales de Dumnezeu".* La fel, Krishna n India era numit Jadava Krishna - sau Christna, cum mai este s cris uneori. Isus a fost un mare maestru. El a fuzionat cu Constiinta Christica. Oricare fiin ta ce atinge aceasta stare de constiinta poate fi numita Christos, pentru ca si-a dizolvat ego-ul n constiint a infinita a lui Dumnezeu. AUM, sau Sfntul Duh, mai este numit si Mama Divina, caci ea reprezinta aspectul

feminin a lui Dumnezeu. Biserica catolica i nvata pe credinciosi ca fiinta umana trebuie sa ajunga la Mama Divina pentru a-L putea cunoaste pe Christos. Pentru ea Mama Divina este Maria, mama lui Isus. Acest luc ru este adevarat, chiar daca interpretarea care i se da este mai profunda dect cea n general acceptata . De fapt, pentru a atinge constiinta Christica trebuie sa-ti fuzionezi constiinta cu AUM, vibratia cosmica. Realizarea Sinelui semnifica faptul ca ai nteles ca adevaratul tau eu nu este e go-ul, ci Sinele Suprem, picatura din vastul ocean spiritual care a manifestat doar pentru o scurta perio ada de timp valul constiintei pe care o consideri ca fiind a ta. 2 "Am citit ca trinitatea crestina este identica cu trinitatea hindusa," a spus un student la teologie."Este adevarat?" "Nu," a raspus Yogananda,"Brahma, Vishnu si Shiva personifica cele tr ei aspecte ale lui AUM, vibratia care creeaza, sustine si distruge Universul. Brahma este Creatorul, Vis hnu este mentinatorul,iar Shiva este distrugatorul. AUM este ortografia corecta, cu trei litere; n engleza am ntlnit-o adesea scr isa ca OM, doar cu doua litere. "A", prima litera, reprezinta vibratia creatoare; a doua litera, "U" rep rezinta vibratia mentinatoare; iar a treia litera "M" reprezinta vibratia distrugatoare, care reabsoarbe Univer sul napoi n linistea infinita. n engleza, AUM este adesea scris doar n doua litere OM, pentru ca "O", n engl eza, este un diftong pe care majoritatea oamenilor l pronunta "AU" cu "A" lung, ca n cuvntul "car". Pronuntarea acestui "A" lung este gresita. "AUM" este pronuntia corecta. Traditional n India se cnta AUM de trei ori la rnd pentru a evoca cele trei a specte. Prima data este emis cu tonalitate nalta, a doua oara cu tonalitate mai joasa, iar a treia oara cu t onalitate grava. Aceste diferite tonalitati se regasesc n sunetul cosmic. Vibratia creatoare, Brahma, este tonal itatea nalta; cea a lui Vishnu, mentinatoare este mai joasa; iar cea a lui Shiva, care corespunde disolutiei tot ale, este un sunet grav si profund. Trinitatea hindusa ce este echivalenta trinitatii crestine este numita Aum-Tat-S at: Aum, Sfntul Duh- Tat, Kuthastha Chaitanya, sau Constiinta Christica- Sat, aspectul de Tata al Divinulu i, Spiritul de dincolo de vibratie. Sat nseamna "existenta divina". A fost descrisa ntr-o maniera detali ata de Swami Shankaracharya ca fiind starea de "sat-chit-ananda", care se traduce prin "pura existenta- pura constiinta- pura beatitudine." 3 Un discipol l-a ntrebat pe Yogananda:"Gurudeva, cnd putem considera ca o fiint a este un maestru?" "Un maestru este fiinta care a atins constiinta Christica", i- a raspuns Yoganan da." 4 "nvatatura ta mi clarifica ntr-un mod minunat scrierile marilor mistici crest ini", i-a spus un discipol ntr-o zi lui Yogananda.

"Adevarul este ntotdeauna simplu", i-a raspuns Maestrul, "chiar daca n simplit atea sa nu este ntotdeauna usor de nteles pentru mintea umana. Unei pasari ce se naste ntr-o colivie i e ste greu sa nteleaga ca a fost creata pentru a zbura liber pe cer. n acelasi fel, spiritului uman i este dificil sa nteleaga ca natura sa originara este omniprezenta. Este gresit sa numim acesti mari sfinti "mistici"; adevarul Divin nu este mistic . Oamenii cred ca lumea materiala este reala si ca universul interior este vag si confuz. Un mare mister consta n faptul ca numeroase fiinte sunt foarte multumite de aceasta lume a iluziei si consacra foa rte putina energie pentru a-l gasi pe Dumnezeu. Adevarata confuzie consta n perceptia gresita pe care oam enii o au despre adevar. Adevaratii "mistici", sunt oamenii si nu sfintii. "Misticism" este un concept gresit, pentru ca seamana confuzie n cautarile spir ituale ale oamenilor. Cnd cautarea adevarului devine confuza, ne cufundam de fapt n umbrele imaginatiei s ubconstiente, n loc sa dezvoltam puterea vointei si a concentrarii care ne va conduce la starea de supr aconstiinta. 5 "Ce este samadhi?" l-a ntrebat odata pe Yoganada un vizitator."Am citit in nume roase carti despre acest subiect, dar nu cred ca am nteles semnificatia reala." "Samadhi", i-a raspuns Y ogananda,"este starea n care fiinta realizeaza ca este mult mai mult dect corpul fizic. Prin "realizari " eu ma refer la mult mai mult dect simpla ntelegere intelectuala. "Realizarile" de acest gen sunt imaginare. Eu ma refer la acea stare de constiinta n care realizam ca noi suntem n tot si n toate. Acum cteva zile i-am spus unei fiinte :"ai un gust amar n gura, nu-i asa?" "Cu m stiti aceasta?"- m-a ntrebat acea persoana. "Pot stii aceasta pentru ca n samadhi sunt la fel de mult n corpul tau ct sin al meu. n samadhi poti stii tot ce se ntmpla la orice distanta, transcenzi orice limitare a timpului si a spat iului. Atunci constiinta ta mbratiseaza omniprezenta. Percepi corpul uman ca fiind o parte infinitezimala a realitatii infinite." Exista doua stadii ale starii de samadhi. n prima constiinta se cufunda n infinit n timpul meditatiei. Yoghinul nu poate mentine aceasta stare si dupa ce iese din meditatie. Aceasta se numeste sa vikalpa samadhi. A doua stare se numeste nirvikalpa samadhi. n aceasta a doua stare de constiint a continui sa rami fuzionat cu Constiinta Divina chiar si atunci cnd actionezi sau vorbesti n ace asta lume. Nirvikalpa samadhi este cea mai nalta stare de constiinta. Odata ce ai atins ac easta stare nu mai este cu putinta sa fi din nou tentat de iluzie. Aceasta distinctie ntre cele doua stari reiese clar ntr-un poem pe care l-am s cris odata demult: "n savikalpa samadhi yoga Ma cufundam n Sinele meu, n nirvikalpa samadhi yoga Ma regasesc n Sine. Isus Christos a vorbit despre aceasta cufundare a Sinelui personal n Sinele inf init. El a spus:" Caci cine va voi sa-si scape sufletul l va pierde si cine-si va pierde sufletul pentru mine l va afla."*

6 Un discipol ce privea portretul gurului sau, cntnd si daruindu-i flori n semn de devotiune, a intrat ntr-o stare att de profunda de comuniune cu Divinul nct simtea cum constiinta sa cu prinde ntreg Universul. "Eu daruiam flori portretului unei alte fiinte, dar acum mi-am dat seama ca dinc olo de acest corp eu sunt cel care sustin ntreg Universul. Ma nclin n fata Sinelui meu", si a nceput s a-si puna flori pe propriul sau cap. 7 n momentul n care o fiinta si realizeaza Sinele, aceasta stare se reflecta at t asupra corpului ct si asupra sufletului. Nu trebuie sa te rogi ca Dumnezeu sa vina spre tine. Dumnezeu este o mniprezent si tot ceea ce ai de facut este sa-ti mbunatatesti modul de ntelegere. 8 Cnd l vei gasi pe Dumnezeu? Cnd toate dorintele pentru alte lucruri vor dispa re, cnd vei realiza ca singurul lucru care merita sa-l doresti este sa-l cunosti pe Dumnezeu. Cnd toat e gndurile, toate sentimentele vor fi integrate de dragostea ta pentru El.

SFATURI DE ORDIN GENERAL 1 Traieste n aceasta lume ca un musafir. Adevaratul tau camin nu este aici. Chiar daca actul casei n care traiesti este pe numele tau, cui a apartinut el nainte ca tu sa-l cumperi si ci ne-l va avea dupa moartea ta? Aceasta existenta nu este dect un refugiu, o scurta etapa n lungul voiaj care te conduce catre Dumnezeu Tatal. Considera-te un invitat pe Pamnt. Atta timp ct esti aici musafir, ncearca sa fii ct mai agreabil. Urmareste sa actionezi ct mai bine si ct mai responsabil, ai grija de tot ceea ce Dumnezeu ti pune la dispozitie si nu uita nici o clipa ca sunt ale Lui si nu ale tale. Ce inconstienti sunt oamenii cnd si irosesc timpul pentru a- si mbuiba corpul , a acumula bogatii si a ajunge sa aiba maximum de posesiuni. n momentul n care vor muri vor trebui sa lase totul n urma lor. Ei se pierd n scuze interminabile: "Nu am timp sa meditez", spun ei, "trebuie sa m a duc la toate acele ntlniri de afaceri". Dar uita ca atunci cnd Dumnezeu i va chema la el vor fi obligati sa ntrerupa toate aceste angajamente. Moartea este singurul "angajament" ce nu poate fi anulat. De ce sa pierzi atunci atta timp cu lucruri efemere? Ct de orb esti. Trezestete! Daca Dumnezeu te cheama trebuie sa lasi n urma toate placerile sau durerile acestei lumi. "Cauta-ma", ti spune El. "Si vei gasi n Mine bucuria imperisabila pe care tu o cauti de atta timp n valurile impermanentei. Tot ceea ce tu ai dorit, de-a lungul a nenumarate ncarnari nu ve i gasi dect n Mine, pentru totdeauna. 2 Considera ntotdeauna ca nu apartii nimanui si ca nimeni, de fapt, nu ti aparti ne. Tu esti n trecere pe acest Pamnt si adevaratul motiv pentru care esti aici este foarte diferit de ce

l pe care tu l crezi. Familia ta considera ca i apartii, dar daca vei muri si vei renaste la vecinii tai, crezi ca te va recunoaste? Si prietenii tai cred ca le apartii, dar daca vor exista mici nentelegri ntre voi cti ti vor ramne loiali? Oamenii spun ca si iubesc aproapele, dar ei nu se iubesc dect pe ei nsisi. De fapt, ei i iubesc pe ceilalti numai n masura n care acestia le fac pe plac. Adevarata iubire este atunci cn d, chiar cu pretul unui sacrificiu personal, ti face placere sa poti genera fericire fiintei iubite. Oa re cte fiinte iubesc astfel? Foarte putine! Si cte dintre ele sunt la rndul lor iubite? Si mai putine. Iubirea noastra pentru Dumnezeu nu ramne niciodata fara raspuns. Si este chiar mult mai mult dect recompensata, pentru ca Dumnezeu ne ntelege chiar si atunci cnd toti cei din j urul nostru ne nteleg gresit. Pentru ca Dumnezeu ne iubeste chiar si atunci cnd toti ne parasesc. Pen tru ca Dumnezeu siaduce aminte de noi chiar si atunci cnd toti ceilalti ne-au uitat. Noi suntem a i lui Dumnezeu si doar ai Lui pentru eternitate. 3 O regula de aur pe care trebuie sa o urmezi ntreaga viata este sa pastrezi star ea de martor n tot ceea ce se ntmpla. Ca sa ntelegi mai bine ceea ce vreau sa-ti spun ti voi da urmatoa rele exemple. Indiferent de ceea ce tu percepi, fii constient ca exista o realitate mult mai v asta, care n aceasta clipa ti scapa. Indiferent de persoana cu care tu vorbesti, imagineaza-ti ca exista o fiinta inv izibila pentru cel care nu este receptiv la realitatea subtila, care ti vorbeste prin intermediul acelei f iinte. Indiferent de actiunea pe care o realizezi, urmareste sa percepi o alta prezenta alaturi de tine care te priveste, te ghideaza si-ti daruieste putere. n momentul n care privesti n oc hii oamenilor, fii constient ca primesti prin intermediul privirii lor un mesaj de la Dumnezeu. Orice eveniment din viata ta priveste-l detasat cum se deruleaza si ntreaba-te ce vrea Dumnezeu sa te nvete din aceasta experienta. 4 Indiferent de ceea ce se ntmpla priveste viata fara atasament. Poarta-te aseme ni oamenilor inteligenti care merg sa vizioneze un film. Cu ct intriga este mai plina de suspans cu att mai sigur spectatorii la final vor spune:" Ce film extraordinar!" Daca filmul are un deznodmnt tragic, ei pot trage anumite nvataminte pe care dupa aceea le aplica n propria lor viata. Sau daca eroul se va afla n situatii stnjenitoare, ei vor rde de starea lui de ncurcare. Dar oare, cnd vor fi ei nsisi n situatii jenante, cti dintre ei vor fi capabil sa rda cu umor; sau cnd vor trece printr-o situatie d ramatica cti dintre ei se vor gndi ca au ceva de nvatat din aceasta. Nu multi, cu siguranta. Filozofia lor de viata se rezuma atunci la expresia cunoscuta:"Mai bine sa aibe altii probleme, nu eu." Fii detasat de tot ceea ce ti poate aduce viata, bun sau rau. Avnd o astfel de atitudine te vei elibera progresiv de identificarea cu aceasta lume de vis, pentru a

devenii n final constient de fuziunea ta cu Creatorul. 5 Daca doresti sa depasesti limitarile egotice trebuie sa nveti sa devii imperson al n ceea ce priveste propriile tale sentimente. Adeseori, chiar dragostea noastra fata de Dumnezeu es te personala, omeneasca. Se ntmpla asa atunci cnd acordam prea multa importanta ego-ului, t ocmai cel pe care trebuie sa-l transcendem pentru a-L putea gasi pe Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care este mult mai bine sa doresti sa-L cauti pe Dumn ezeu n primul rnd pentru a atinge o stare de comuniune extatica cu El, si doar n al doilea rnd p entru a-i oferi iubirea ta; adeseori iubirea ta pentru El nu este detasata, impersonala, o adevarata Iubire Divina. Radha era unul dintre cei mai iubiti discipoli a lui Krishna. Dar si ea s-a lasat furata de aceasta iluzie a iubirii atasate, posesive, pna c nd a crezut ca iubitul ei, Krishna, i apartine. ntr-o zi nsa, n timp ce se plimbau prin padure, Radha i-a spus lui Krishna:"S unt foarte obosita!" "Vrei sa te i-au n brate?", a ntrebat-o Krishna. Ea i-a raspuns afirmativ, fiind foarte ncntata de gestul lui. Krishna luat-o n brate si au continuat drumul. Dar n momentul n care ea a gndit ct de minunat este ca iubitul ei sa o tina n brate, brusc s-a trezit ca a cazut jos. Krishna, pur si simplu, dis paruse. Atta timp ct ea pastra atitudinea de posesivitatea, el nu putea sa existe pent ru ea. Imediat, realiznd greseala ei a ngenucheat la pamnt si a nceput sa se roage: "Dumnezeu, te implor, iarta-ma!" Krishna a reaparut ca si cum nimic nu se ntmplase. Si amndoi au co ntinuat drumul prin padure. 6 Cei care ajung sa-i poata iubi pe ceilalti fara egoism, sunt pe punctul de a des coperi secretul devotiunii divine. Singurul lucru care le mai ramne de facut este sa dirijeze aceasta iubi re catre Dumnezeu. Radha era una dintre cele mai frumoase gopii. Krishna si manifesta iubirea fata de ea ntr-un mod divin, non-posesiv, iubire pe care, de fapt, el o daruia tuturor. Dupa o perioada de timp celalalte gopii au devenit geloase pe Radha. Observnd a titudinea lor, Krishna s-a hotart sa le dea o lectie. ntr-o zi, cnd Radha era plecata si toate celelalte gopii erau adunate n jurul lui Krishna, el a nceput sa se vaite:"Oh, oh, am o teribila durere de cap. Oh, va rog, poate cineva sa faca cev a pentru mine?" "Ce anume?"- au ntrebat toate n cor, gata sa-i sara n ajutor. "Spune-ne ce trebui e sa facem ca sa-ti alinam durerea, pentru ca noi facem orice pentru tine." "Daca una singura dintre voi va masa cu piciorul capul meu, instantaneu durerea va dispare." Ele au frematat de groaza. n India a plas a piciorul pe capul unei fiinte este o insulta, iar pe capul unui ntelept este un sacrilejiu. Astfel ca, ntr-o stare de profunda consternare, toate gopi- urile au privit n pamnt. Nici una nu a ndraznit sa-si ofere serviciile. Si ntre timp "durerea de cap" a lui Krishna a devenit din ce n ce mai

puternica. nsa dupa o scurta perioada de timp, a aparut Radha. Vazndu-l pe Krishna ct de tare sufera, l-a ntrebat disperata:"Ce pot sa fac pentru tine ca sa te ajut?" "Te rog mult maseaza-mi cu piciorul capul; nimic altceva nu ma va ajuta." "Binenteles", i-a raspuns ea,"imediat". "Nu, nu , nu trebuie sa faci asa ceva", au strigat toate gopi- urile ngrozite n cor. "De ce nu?" a ntrebat Radha. "Daca vei face aceasta vei ajunge cu siguranta n iad." "Asta este ceea ce va n grijoreaza pe voi?", a raspuns Radha suparata. "Daca masnd cu piciorul meu capul lui Krishna i voi da rui un singur moment de liniste, eu voi merge linistita n iad pentru eternitate." Si cnd tocmai urma s a puna piciorul pe capul lui Krishna, acesta zmbind a oprit-o. "Durerea de cap" i trecuse ca prin farmec. Atunci, celalalte gopii au nteles ca ele s-au preocupat mult mai mult de propri ul lor bine, dect de binele lui Krishna si toate au ngenunchiat n fata non-egoistei iubiri a lui Radha. 7 Un vizitator la ntrebat pe Paramahansa Yogananda:"Este necesara renuntarea pe c alea spirituala?" "Da,"i-a raspuns maestru. "Indiferent daca o fiinta este casatorita sau traieste singura ea trebuie sa simta ca n inima sa este daruita celui Preaiubit, Cel care salasluieste n templul inimi lor noastre. Renuntarea nseamna nainte de toate non- atasament. Nu existenta ta exterioara are importa nta n ochii lui Dumnezeu, ci cum traiesti n inima ta. Fa din inima ta un templu si din dragoste a ta pentru Dumnezeu, vesmntul tau." 8 Sa nu gndesti niciodata ca lucrurile ti apartin. De fiecare data cnd vad o fi inta care are nevoie de ceva ce mi apartine i daruiesc acel lucru cu bucurie. 9 Daca doresti sa simti pe Dumnezeu cum te ghideaza n ntreaga ta viata nu pierde timpul vorbind prea mult. Linistea este altarul Spiritului. 10 Atunci cnd esti n compania celorlalti fii alaturi de ei cu toata fiinta ta. Da r n clipa cnd rami singur fii doar cu Dumnezeu. Si fa tot posibilul sa petreci ct mai mult timp cu el. 11 Solitudinea este pretul evolutiei. 12 Este foarte important mediul n care traiesti. Daca ti lasi haina ntr-o camera n care oamenii fumeaza, dupa cteva ore ea va mirosi a fum. Daca o lasi n mijlocul unei gradini ea va aduce miros de aer proaspat si de flori n casa. La fel se ntmpla si cu mintea; ea se impregneaza cu vibratiile celor din jurul tau. Daca vei trai alaturi de pesimisti vei devenii tu nsuti un pesimist. Dar daca vei trai alaturi de oameni veseli si fericiti n timp te vei transforma si tu ntr-o fiinta vesela s fericita. Mediul nconjurator este adeseori, din pacate, chiar mai puternic dec t vointa ta. A sta alaturi de oameni fara a le absorbi deloc gndurile, sau doar ntr-o mica masura, necesita o mare putere spirituala. ncepatorii pe calea spirituala ar trebui sa fie foarte atenti n ce mediu traie

sc. Ei ar trebui sa traiasca alaturi de alte fiinte care doresc sa evolueze spiritual si sa evite compania fiintelor orientate materialist si a fiintelor egotice. n mod special trebuie sa evite fiintele care sunt orientate negativ. Adeseori, pentru evolutia unei fiinte compania n care traieste este de maxima i mportanta, determinnd acea fiinta sa devina un pacatos sau un sfnt. 13 Este de preferat sa traiesti n infern alaturi de un mare ntelept, dect n par adis alaturi de zece prosti. 14 Laptele gras se transforma n unt si pluteste deasupra apei. Laptele obisnuit se amesteca cu apa, dilundu-se. La fel, cnd mintea umana s-a transformat n "untul" realizarii de Sine, nu mai este afectata de influentele lumesti. Discipolii obisnuiti trebuie sa si aleaga compania cu grija. Pe ct posibil ei trebuie sa evite mediile care sunt incompatibile cu aspiratia lor de a-L gasi pe Dumnezeu. 15 Viata este plina de suisuri si coborsuri. Daca ti vei lasa sentimentele sa urm eze valurile diferitelor situatii ale vietii, nu vei atinge niciodata starea de calm interior, esentiala pentru a reusi sa progresezi spiritual. Din acest motiv, este foarte bine sa nu reactionezi emotiv, sub impulsul unor st ari de moment. Urmareste sa te detasezi de atractii si repulsii. O minunata regula de viata care te va ajuta sa depasesti numeroase situatii difi cile consta n a avea ntotdeauna simtul umorului. 16 Cnd n cei din jurul tau vei vedea numai aspectele lor negative, numai ce este rau n fiinta lor, adu-ti aminte ca de fapt este ceva n neregula cu persoana ta. Atunci cnd esti ntr-o stare de armonie interioara, toate lucrurile ti se vor p area corecte pentru ca atunci vei realiza ca toate fac parte din Dumnezeu. Doar n acel moment vei accepta via ta asa cum este si vei privi cu ntelegere si simpatie toate fiintele indifereant de greselile pe care le fac. 17 Un discipol avea n permanenta tendinta sa fie morocanos. ntr-o zi Maestrul i-a spus:"Daca tu vrei sa fii trist nimic pe lumea aceasta nu te poate face fericit si vesel. Daca, din contra tu alegi sa fii fericit, nimic si nimeni n lumea aceasta nu-ti va putea fura fericirea." 18 Nu poti sa-L iubesti pe Dumnezeu si n acelasi timp sa fii rau cu oamenii din jurul tau. Nu poti sa-L iubesti si totusi n inima ta sa mai existe ura. Modul n care te comporti cu ceilalti refl ecta starea ta de constiinta si conditionarile tale. 19 Sa nu-ti imaginezi vreodata ca poti cstiga dragostea lui Dumnezeu, daca tu nici macar nu esti capabil sa cuceresti dragostea fiintelor din jurul tau. Daca cu adevarat Il iubesti pe El, trebuie sa-L iubesti pe El n toti. 20 Nu considera ca ai un anumit nivel spiritual, bazndu-te pe opinia unei alte per

soane, cu exceptia cazului n care te poti baza pe puterea ei de discernamnt. n majoriatea cazurilor oame nii i lauda sau i critica pe ceilalti pornind de la niste criterii false. Le plac anumite lucruri pentru ca v in n sprijinul opiniilor lor, indiferent ca acestea sunt gresite, sau le displac alte lucruri pentru ca se opu n parerilor lor. Accepta att lauda ct si critica cu aceeiasi stare de liniste. Si daca trebuie sa alegi una din acestea, este preferabil sa alegi critica. Cu mult timp n urma traia un ntelept n India, ale carui ntlniri cu discipol ii sai erau perturbate de vizitele unei fiinte sceptice, care nu urmarea dect sa scoata la iveala greselile ntele ptului. Discipolii ncercau de mult timp sa-l convinga pe maestru sa scape de el, dar ac esta nici nu dorea sa auda de asa ceva. ntr-o seara, un discipol a intrat foarte fericit pe usa si a spus:"Maestre, dus manul tau, fiinta aceea rautacioasa a murit". "Oh," a nceput sa suspine maestrul, lacrimi curgndu-i pe obraz, "cel mai bun p rieten al meu a parasit aceasta lume. El era singura fiinta care dorea sa ma ajute sa-mi depasesc gresel ile. Oare voi mai gasi vreodata o asemenea fiinta?" 21 Unui discipol care era bntuit de umbrele ndoielii Yogananda i-a spus: "Nu te b aza pe ratiune. Aceasta este instrumentul pe care Satana l utilizeaza pentru ca sa te pacaleasca. Ratiunea este asemeni unui cutit cu doua taisuri. Daca nu stii sa-l folosesti, p oate fi periculos. O singura miscare gresita si te poti taia tu nsuti. Din momentul n care ndoiala ti patrunde n minte trebuie sa o elimini. Elimin -o, urmarind ca toate actiunile tale sa le dedici lui Dumnezeu. Atunci cnd te ndoiesti i permiti Sa tanei sa te controleze. Krishna spune n Bhagavad Gita:"Oh, Arjuna, cel care se ndoieste este cel mai n efericit dintre muritori." 22 Exista doua tipuri de nencredere: una distructiva si alta constructiva. Nencre derea distructiva este de fapt scepticism, ndoiala. Oamenii care cultiva aceasta atitudine sunt la fel de orbi n ndoiala lor ca bigotii n zelul lor. O cercetare plina de obiectivitate nu are n ochii lor nici un fel de sens. Ei n u doresc, de fapt, dect sa gaseasca informatii care sa respinga ideile noi si sa le sustina opiniile lor sa u ideile majoritatii. Scepticismul este asemeni momentului n care "radioul" mentalului este deschis, dar nu prinde nici un post. El mpiedica fiinta sa capteze intuitia care nu poate apare dect ntr-o stare d e liniste interioara. Nencrederea constructiva rezida ntr-o stare de curiozitate inteligenta, ntr-u n examen impartial. Cei care cultiva aceasta atitudine nu vor avea niciodata de suferit si nici nu vor a ccepta ca reale opiniile lipsite de consistenta ale celorlalti. Ei si vor pastra mintea n permanenta treaza si vor dori nainte de toate sa- si verifice intuitiile prin proprie experienta. Acesta este un mod corect de a te apropia de Adevar.

23 Un discipol era macinat de nenumarate ndoieli. Yogananda a ncercat sa-l ajute adeseori dar fara prea mare succes. ntr-o zi el i-a spus: "Puterea gndului este o forta extraordinara . Tu trebuie sa devii constient ca daca ti-e teama de anumite situatii vei atrage catre tine exact ace le situatii care pe tine te nspaimnta. Dumnezeu te binecuvnteaza n fiecare clipa, dar datorita ndoielilor tale tu te nchizi fata de manifestarea gratiei sale, care, de fapt, este cea care te ajuta sa elimini toate iluziile. Swami Shankara a avut un discipol femeie care obisnuia sa vina adeseori la el pe ntru a se plnge ca se confrunta cu nenumarate temeri si ndoieli. Adeseori l ntreba:"Ce ma fac daca se ntmpla aceasta?" sau:"Ce se intmpla da ca voi actiona asa?" Intr-o zi, aceasta femeie la ntrebat ngrozita:"Dar daca eu as muri n curnd?" Shanka ra a privit-o calm si i-a spus:"Bine, atunci mori." Si n clipa urmatoare femeia a cazut fara viata la pam nt. Nu swami Shankara a fost responsabil de moartea ei. El a permis pentru prima data ca un gnd al ei s a se materializeze, cum s-ar fi ntmplat de multe ori pna atunci daca el nu ar fi protejat-o n permanenta. n acest fel, sufletul acestei femei a primit o lectie dura, o lectie pe care Shankara a ncercat n zadar de n enumarate ori sa o nvete cu ajutorul unor metode mult mai blnde." 24 Atitudinile tale mentale sunt foarte importante. Progresul spiritual nu se bazea za doar pe practicarea tehnicilor yoga. De fiecare data cnd ai gnduri pozitive kundalini*va avea o miscare ascendenta; de fiecare data cnd te umpli de ura sau alte gnduri negative legate de anumite situatii sau oameni, ku ndalini automat realizeaza o miscare descendenta. Cnd iubesti fiintele din jurul tau fara egoism si ai gn duri frumoase n legatura cu ele, atunci kundalini se misca ascendent de-a lungul coloanei vertebrale. Deci kundalini nu este trezit numai prin intermediul tehnicilor yoga; atitudinea mentala corecta are o mare importanta. 25 Repeta-ti n permanenta n gnd:"Sunt fara vrsta, sunt etern, traiesc dincolo d e timp si spatiu, am fost creat nainte ca galaxiile sa existe." 26 Indiferent ct de ndepartat ti pare tie Du mnezeu, traieste ntotdeauna gndind ca-i apartii. Si indiferent ct de reala pare lumea materiala si ct de reale par atasamentele tale fata de ea, urmareste s-o tii la o ct mai mare distanta de tine, amintindu-ti n per manenta de efemeritatea ei. Un fir de iarba pare extraordinar de mic daca l tii la o distanta de un metru, dar daca l apropii n fata ochilor tai pare cu mult mai mare. La fel si experienta acestei vieti pare impor tanta pentru cel care o traieste n momentul prezent numai pentru ca este att de aproape de el si pentr u ca i permite sa i acapareze n totalitate gndurile si sentimentele. Departeaza-te mental macar putin si vei deveni rapid constient de ct de insigni fianta este aceasta lume n comparatie cu imensitatea adevarului care-o nvaluie.

CARTEA CARARII SUPREMULUI ADEVAR INTRODUCERE TAO TE KING nseamna "Cartea Caii si a Virtutii Supremului Adevar". Este un text fundamental ce contine 5000 de caractere (din aceasta cauza, uneori este supranumit n chineza si "textul celor 5000 de caractere"). Acest text este atribuit lui LAO-TZE. El constituie baza taoismului filosofic (Tao-chia) si a taoismului religios (Tao-chiao). Traditia sustine ca acest text a fost scris de LAO-TZE n secolul al VI- lea naintea lui Christos, dar astazi se stie ca textul a fost scris n secolul al I V-lea sau al III-lea naintea lui Christos. Cel mai vechi exemplar care s-a pastrat si n zilele noastre dateaza din perioad a dintre anii 206 si 195 naintea lui Christos. TAO TE KING, pe care LAO-TZE, dupa cum spune traditia, l-a ncredintat pazniculu i pragului Yin Hsi nainte de a dispare n Occident, continea 81 de capitole: primele 37 formau "Ca rtea Caii" (TAO), iar urmatoarele 44 "Cartea lui TE". Aceasta diviziune s-a datorat faptului ca primul capitol trata despre TAO, iar cel de-al 38-lea despre TE. Continutul lui TAO TE KING nu este de natura omogena. Pe lnga fragmente de text de pura traditie taoista gasim si idei ale altor tendinte filosofice ale vremii. Filosofia lui TA O TE KING se cristalizeaza n jurul notiunilor de TAO sau de Cale si de TE, Virtute sau Forta. Alte importante idei pe care se bazeaza acest text sunt cele ale absentei actiunii (Wu-wei) si a ntoarcerii lucrurilor la originea suprema (Fu). TAO TE KING prezinta TAO ca fiind Principiul ultim care exista dinaintea apariti ei cerului si a pamntului si care cuprinde tot ceea ce exista. TAO este inefabil si indescripti bil. El este originea (mama) tuturor lucrurilor, cel care da nastere, fara nsa a actiona. Forta sa, TE, este singurul element pe care manifestarea fizica l mai pastreaza de la TAO; aceasta forta este cea care i s ustine existenta. Pentru a se putea uni cu TAO, tel ultim al tuturor adeptilor taoismului filosofi c, "nteleptul" trebuie sa descopere n propria sa fiinta legea universala a ntoarcerii la originea suprem a (Fu). Pentru a putea realiza aceasta, el trebuie sa fi trezit si dezvoltat n propria sa fiinta vacui tatea beatifica (Wu) si simplicitatea (P'u) lui TAO, care i permite sa se fereasca de orice actiune imp licatoare (Wu-wei). Datorita absentei actiunilor realizate cu atasament l putem recunoaste ca fiind suveranu l ale carui virtuti sunt ndelung descrise n numeroasele pagini ale lui TAO TE KING. Adevaratul print il uminat este cel caruia lumea nu-i remarca nici macar existenta, deoarece el intervine ct mai putin pos ibil n derularea naturala si fireasca a evenimentelor. El reduce legile lumii noastre la minimum si aceasta f ace sa scada numarul criminalilor, el nu mai acorda nici o valoare virtutilor confuciene traditionale ale umanitatii (Jen) si justitiei (Y). El urmareste permanent sa-si depaseasca sentimentele negative si dorintele nlantuitoare reducnd

perceptia obiectelor susceptibile de a-l suscita. n acest fel, inima omului nt elept poate sa ramna fericita, senina si astfel el atinge simplitatea armonioasa numita P'u. La origine, textul s-a numit "LAO- TZE". El a fost numit "TAO TE KING" de catre un mparat al dinastiei Han. Termenul KING ("clasic") l plaseaza pe picior de egalitate cu marii clasic i confucieni. Astazi avem mai mult de 50 de comentarii referitoare la TAO TE KING, constnd n interpretar i foarte diverse ale acestui text. Adeptii scolii taoiste nu sunt singurii pentru care TAO TE KING este un text fun damental; la fel este el si pentru adeptii scolii YIN-YANG, pentru Juristii Statului, pentru sustinatorii sc olii I-CHING, etc. Taoismul religios l venereaza pe LAO-TZE, care este fondatorul sau, sub titlul onorific de LAO-CHIIN; el si bazeaza ntreaga sa credinta pe TAO, concept esential al lui TAO TE KING. Chiar si adeptii lui TAO-CHIAO respecta TAO TE KING ca fiind una din cartile lor sacre. CHANG TAO-LIN G si succesorii lor i nvata pe discipolii lor doctrina lui TAO TE KING, aplicnd ch iar ei aceste principii. Textul fundamental al lui T'ai-p'ing Tao, T'ai-p'ing King, si are fundamentul f ilosofic n Cartea Caii si a Virtutii. Alchimistii, cum ar fi Wei P'o-yang si Chang Po-tuan, au sustinut si e i ideile lui LAO-TZE. mparatul Wen-ti din dinastia Han, mparatii Hsuan-tsung din dinastia T'ang si T 'ai-tzu din dinastia Ming au avut permanent la baza guvernarii lor nvataturile continute n TAO TE KING. TAO TE KING 1. TAO care ar fi numai cale nu este vesnicul TAO. Numele ce i l-am dat nu este Numele Vesnic. Fara nume este principiul Cerului si al Pamntului. Cnd l putem numi, este puterea infinita care creeaza nenumaratele fiinte, lucruri si energii. Iata pentru ce n vesnica lipsa de dori nte i se poate vedea esenta. n fiintarea nfatisarii dorintelor i se vad nfaptuirile sale. Cele doua nfati sari au aceeasi obrsie, desi au nume deosebite. Aceasta identitate este un abis de adncime si mister, ea este a dncul adncimilor si poarta tuturor esentelor. 2. Toti oamenii, sub cer, cunosc frumosul ca frumos, iata obrsia urtului. Toti oamenii cunosc binele ca bine, iata obrsia Raului. Astfel, fiecare lucru si opusul sau se nasc ngemanat e, greul si usorul se nasc unul pe altul. Cel lung determina pe cel scurt. naltul produce adncul. Sunetul si glasul se acorda reciproc. nainte si ndarat decurg unul din altul. Iata de ce nteleptul practi ca doctrina Non - Actiunii. El instruieste prin pilda vie, nu doar cu vorbe. Pe toate fiintele care se nasc n lume si care si pun nadejdea n el, nici nu le uita, nici nu le ndeparteaza. El le impulsioneaza si astfel l e creeaza merite fara a si le nsusi. Le catalizeaza sa se dezvolte si nu se bizuie pe ele. Asa cstiga el mer ite, dar ramne mai presus de ele. Ramnnd mai presus de ele, nici meritele nu l parasesc niciodata dator ita detasarii sale izvorte din ntelepciune. 3. Nu preaslaviti dect pe oamenii cu adevarat alesi si poporul nu va lupta pent ru mariri desarte. Nu

pretuiti ceea ce este greu de cstigat dar efemer si poporul nu va fura. Nu-i ar atati nimic ce i-ar mboldi excesiv dorinta, si inima nu i se va tulbura. Deci, iata principalele sfaturi al e ntelepciunii: golirea inimii de dorinta, umplerea cu TAO, potolirea patimilor, amplificarea iubirii pure, sporir ea puterilor. Sa caute sa aduca mereu poporul dincolo de stiinta, dincolo de dorinte, catre nepieritoarea ntelepciune. Sa mpiedice pe cei ce stiu, care sunt geniali, sa lucreze numai din vanitate. De procedeaza asa constant, fara sa actioneze, poporul va fi bine crmuit. 4. TAO este vid creator, dar actiunea sa este fara de sfrsit. Este un abis esen tial unde se poate vedea izvorul tuturor energiilor si fiintelor lumii. si mblnzeste duritatea, se des face din haos, si tempereaza stralucirea, se identifica celor mai mici atomi. O! Neprihanire! Fiintarea sa es te vesnica. Nu stiu al cui fiu ar putea sa fie. El este mai dintr-un nceput dect nsusi Domnul Cerurilor. 5. Cerul si Pamntul nu au vreo preferinta pentru o faptura, le considera pe toa te ca ceva egal. nteleptul nu prefera pe nimeni, el priveste poporul ca pe un tot. Vazduhul ce se desfasoar a ntre cer si pamnt este foalele fierarului, este gol si fara de sfrsit. Miscarea armonioasa perpetua na ste toate fiintele, lucrurile si starile. A vorbi mult despre TAO fara sa-l cunosti nu duce dect la oboseala. Ma i bine sa se descopere si sa se pastreze calea de mijloc, caci aceasta permite realizarea efectiva a lui T AO. 6. Spiritul etern al haosului nu moare. El este acela pe care l numim Mama Tain ica a lucrurilor si fiintelor. Aceasta Mama Tainica este poarta prin care toate fiintele vin n existenta. Este radacina Cerului si a Pamntului. El fiinteaza mereu, nsusirea-i creatoare si atotputernica lucreaza mereu fara truda. 7. Cerul se ntinde la nesfrsit. Pamntul dainuie la nesfrsit. Ele traiesc ete rn pentru ca nu fac din fiintarea lor un lucru care sa le fie propriu. Iata pentru ce nteleptul si depaseste n totalitate personalitatea si prin aceasta chiar i da valoare. si transcende trupul si chiar prin aceasta l ocro teste. El cauta sa nu aibe dorinte si prin aceasta chiar mai repede ajunge la ADEVaRUL ULTIM care este de f apt telul dorintelor sale. 8. Virtutea superioara este asemenea apei. Apa si virtutea daruiesc detasate bin efacerile lor tuturor fiintelor si lucreaza fara lupta. Ambele se mentin n locurile pe care omul igno rant le dispretuieste: locuri joase, ranguri modeste. Cnd virtutea exista iubeste tot Pamntul. n inima omul ui virtutea este vidul beatific. n binefacere, virtutea este fermecatoarea omenie. n vorba este since ritate. n administratie este conducerea buna. n activitate este puterea realizatoare. n actiune este timpul , staruinta, clipa cea mai prielnica. Singura virtutea lucreaza fara lupta, astfel nu-si face dusmani. 9. Cautarea avida a bogatiilor nu are valoarea inestimabila a moderatiei. Mnuir ea si ascutirea fara ncetare a uneltei o face n final nefolositoare. Un palat plin cu aur si pietre nestemate expune la pierderea totului. A avea onoruri, bogatie si a fi mndru de ele nseamna a chem a nenorocirea.

Dimpotriva, daca se aduna merite nepieritoare, ramne renumele chiar si atunci c nd corpul fizic piere. Aceasta este Calea Suprema a Cerului care conduce la libertate si ntelepciune. 10. Omul a primit un spirit etern. Pastrndu-si unitatea suprema a fiintei va fi nemuritor, va scapa de nimicire si va fi plin de candoare si puritate asemenea copilului. Liberndu-si spiritul de o desarta cercetare intelectuala l va putea pastra sanatos. Iubind oamenii si urmarind pe rmanent binele, va putea exercita Non-Actiunea. Portile Cerului se deschid si se nchid atunci cnd trebu ie, la fel si nteleptul nfaptuieste totul n armonie, potrivit mprejurarilor si ramne la momentul nec esar n repaus. Scaldat n lumina si putere, el va putea parea nestiutor pentru cel incapabil sa intuiasca adevarata sa natura. El creeaza premizele ntelepciunii n toate fiintele si le hraneste pe cele pregati te. Le creeaza si nu se poarta cu ele ca un stapn. Face bine detasat fara speranta rasplatei. Domneste asupra oamenilor cu dragoste fara sa-i stapneasca. Aceasta este adevarata virtute a nteleptului. 11. Treizeci de spite se unesc n butucul rotilor, nsa golul din centru ngadui e folosirea. Argila este modelata n forma de oala, dar golul din interior face posibila folosirea. Peret ii sunt strabatuti de usi si ferestre, golul lor ngaduie folosirea casei. Tot astfel fiinta constituie natur a lucrurilor, dar Nefiinta permite folosirea lor. 12. Cele cinci culori formeaza omul, cele cinci sunete l delecteaza. Cele cinci gusturi i suprasolicita gustul. ntrecerea si vnatoarea i tulbura mult inima. Goana dupa bogatie i va tama adesea sanatatea. Prin urmare nteleptul trebuie sa se preocupe de viata sa interioara esentiala si nu de simturi. El paraseste pe acesta si se ndreapta spre acela care cu adevarat o merita. 13. Gloria si rusinea sunt nedespartite de teama. Onoarea si nenorocirea sunt ne despartite de personalitate. Ce se ntelege de fapt prin aceasta? Gloria este un lucru demn de dispretuit, caci atunci cnd o ai te cuprinde teama sa nu o pierzi; tot astfel esti cuprins de neliniste cnd nu o ai. De aceea se spune ca gloria si rusinea sunt nedespartite de teama. Putem socoti ca avem ceea ce ne vine ca fericire sau nenorocire pentru ca avem personalitate. Daca am fi detasati si separati de ea, n ce fel ne-ar mai ajunge nenorocirea? Iata pentru ce, daca principele cinsteste lumea ca pe el ns usi, poate lua parte la conducerea ei, daca o iubeste ca pe el nsusi, este demn sa o crmuiasca. 14. Privind catre TAO, nu se vede, se numeste I-nevizibil. Ascultnd, este vocea tacerii ce nu se aude si de aceea se numeste HI-fara grai. Pipait, desi etern, nu se simte si de aceea se numeste VEI-imaterial. Aceste trei nsusiri sunt mistere de nepatruns pentru cel fara intuitie si ele ntocmesc Unitatea Divina. Mai presus de TAO nu este lumina, dedesubt nu este umbra. E atotpatrunzator, vesnic si fara nume. Duce toate lucrurile n nefiinta. Este forma fara de forma, o nchipuire fara de chip . Este taina de nepatruns pentru cel lipsit de ntelepciune. Nu i se vede nici fata nici spatele; este inf init. Numai ntemeiati pe eternul si stravechiul TAO putem astazi sa ne desavrsim viata. Cel ce cunoaste aceasta

straveche Taina este orientat pe Suprema Carare. 15. nteleptii antici erau subtili, adnci si patrunzatori. ntelepciunea lor er a asa de adnca nct nu putea fi cunoscuta. Astazi este greu de a-i prezenta si ntelege. Ei erau prudenti precum cel ce strabate iarna un fluviu, prevazatori precum cel ce se teme de vecinii sai, gravi precum se cuvine sa fii naintea strainilor, modesti ca gheata care se topeste, simpli ca lemnul (n lucru) la lucrat, goi ca o vale armonioasa, nepatrunsi ca o apa tulbure. Cine deci ar putea astazi sa-si purifice sufletul ntocmai ca o apa tulbure lasata sa se limpezeasca? Cine ar putea sa nsufleteasca un mort, redndu-i miscarea? Cel ce si-a nsusit cu adevarat TAO nu are dorinte. El este despuiat de toate si nu cauta cu ostentatie sa fie d esavrsit. 16. Fiti cu totul fara de dorinte si mentineti-va ntr-o pace beatifica profunda . Toate fiintele lumii se nasc laolalta si apoi se rentlnesc n Suprem. Dupa o viguroasa nflorire, orice luc ru sau fiinta revine n cele din urma repede la obrsia sa. Aceasta ntoarcere la obrsie este repaosul Supre m. Repaosul absolut este ntoarcerea la viata eterna. Cel ce cunoaste vesnicul si nalta n nesfrsit su fletul. Prin naintarea n bine devine eminent, numai astfel poate sa devina mare ntru toate si fiindca devine asemanator cerului, atinge TAO si, participnd la TAO, exista n vesnicie. Poate pieri acum personalitatea, caci a ajuns nemuritor. Nu este nici o primejdie. 17. n timpurile stravechi, poporul abia stia de regi. Mai trziu ajunse a-i iub i si a-i servi. Apoi a ajuns a se teme de ei. n sfrsit, veni o vreme cnd i dispretui. Cnd este putina ncrede re, nu se mai obtine simpatia care face sa se amplifice ncrederea. Regii autentici erau gravi si masurati la vorba. Multumita lor, supusii imperiului cstigau merite, bucurii si foloase, ei gndeau adesea ca nsasi natu ra noastra esentiala. 18. Cnd oamenii pierdura cunostinta despre marele TAO, atunci se evidentie pred ominant bunastarea si justitia. Cnd aparu prudenta si istetimea, din ele rezulta o mare ipocrizie. C nd perfecta armonie datatoare de fericire nu mai domni n familie, ncepu sa se vorbeasca tot mai de s despre iubirea filiala si de ngaduinta parinteasca. Atunci cnd tarile cazura n dezordine, au aparut slujit orii credinciosi si aparent devotati poporului. 19. Parasiti justitia voastra nebuneasca ce nu are aproape nimic comun cu adevar ata DREPTATE, lasati la o parte ntelepciunea voastra neautentica si poporul va trage sute de foloase. L asati sa se amplifice milostenia, cedati autenticului n locul datoriei formale si poporul va reveni l a adevarata dragoste filiala si iubire parinteasca! Lepadati abilitatea, lasati la o parte ambitia si nu vor mai fi nici hoti, nici tlhari! Renuntati la aceste trei lucruri care nu sunt dect iluzie si care si-au dovedit din plin neajunsurile! Alaturati-va cu tarie si credinta virtutilor voastre firesti. Aratati-va simplit atea, paziti neprihanirea dintru nceput, parasiti interesul personal, nfrnati-va constant dorintele. 20. Lasati cercetarea speculativa, sterila si veti fi gradat eliberati de toate

nelinistile. Deosebirea dintre "desigur" si "poate ca" este destul de mica. Dar ntre o fapta buna si una rea d eosebirea este foarte mare. Vai! Greu e sa nu-ti fie frica de ceea ce se tem oamenii. Suntem ntr-un pustiu fara iubire, sterp si aparent fara de sfrsit; totusi oamenii se zoresc bucurosi - ca si cum s-ar urca primava ra pe culmi! Numai eu sunt sfios. Dorintele mele n-au ncoltit nca. Sunt ca un copilas care n-a zmbit nc a mamei sale. Ratacesc la ntmplare, ca un pripasit care nu stie ncotro s-o apuce. Toti ceilalti au pris os, eu singur sunt despuiat de toate. Sunt o minte simpla si stiu doar ca nu stiu nimic. Oamenii sunt luminati, numai eu traiesc n bezna; ei sunt toti isteti, numai eu sunt spiritul greoi. Sunt agitat ca oceanul, umblu fa ra oprire. Fiecare are un lucru; eu singur sunt incapabil sa mai posed ceva. Sunt deosebit de toti ceilalti oamen i prin modul meu de a fi. Da, dar ma odihnesc n preajma preaslavitei Maicii Mele si a Universului. 21. Formele prin care marea Virtute se vadeste pe acest pamnt nu sunt dect ema natii ale lui TAO. Iata care i este firea: nelimitata si de neconceput, Haos, nedeslusire! n mijloc su nt forme! Nedeslusire, Haos. n mijloc sunt fiinte! Taina, ntuneric! n sine este o inefabila enigma. Aceast a esenta este adevarul ultim. n el nsusi se gaseste marturia definitiva a eternitatii si a Adevarului Ultim. Din vremurile arhaice ale lumii pna n zilele noastre, numele nu i s-a stins si nu i se va stinge niciodata. Es te poarta prin care vin n lume toate fiintele si se ndreapta catre lumina. Cum stim totul despre ivirea tuturo r fiintelor? Stim aceasta prin TAO. 22. Sfarmat, va deveni ntreg. ndoit, se va ndrepta. Gol, va putea fi umplut mereu si mereu. Sfrsit, va fi rennoit. De are putin, va obtine mult. De are mult, s-ar putea sa piarda tot. I ata pentru ce nteleptul nu se alatura dect unitatii si cauta sa fie model desavrsit n lume. E umil si totus i straluceste. Nu este niciodata egoist si i se da multa stima. Nu se lauda si are extraordinar de multe merite. Nu este orgolios si de aceea suporta si dureaza ndelung. Stravechea maxima: "Sfarmatul se va reface ntreg" , nu este o vorba zadarnica. Atunci cnd omul a devenit ntreg, desavrsit, se rentoarce la Supre ma sa obrsie. 23. Vorbiti putin, ramneti n repaus. O furtuna nu dainuie mai mult de o dimine ata; o ploaie potopitoare nu tine mai mult de o zi. Daca Cerul si Pamntul nu le pot face sa dureze mai mult, cum ar putea omul sa faca sa dureze mereu tristetea, cum ar putea el sa ramna mereu n agitatie? Cel ce u rmeaza constant calea lui TAO, se uneste n final cu TAO. Cel ce urmeaza mereu Virtutea, se uneste pna la urma cu Virtutea. Cel ce urmeaza ndrjit Raul, se uneste ntr-un jalnic sfrsit cu Raul. Cel ce se un este cu sine nsusi e primit n TAO; cel ce se uneste cu Virtutea este unit n Virtute; cel ce se uneste cu Raul , Raul l primeste si, direct proportional cu aceasta, sufera. A avea doar putina credinta, nseamna a nu avea credinta. 24. n vrful picioarelor nu se poate sta neclintit. Cu picioarele ncrucisate n u se poate merge. Atribuindusi valoare, nimeni nu straluceste. Multumitul de sine ce stagneaza nu este stima

t. Prin lauda de sine nimeni nu are merite. Saturnd ambitia, se scurteaza traiul. Ca schilodirea si dejectii le trupului sunt pentru TAO toate aceste lucruri. 25. nainte de cer si pamnt exista o esenta Absoluta, o fiinta fara forma. Este un calm profund, imaterial ce emana din ea. Ea singura exista si ramne fara schimbari. Patrunde pretutindeni si este libera de orice marginire. Din puterea sa si trag obrsia Cerul si Pamntul. Nu-i stiu numele; i se spune Suprema Carare: TAO. Nevoit sa-i atribui nsusiri, l-as numi MARE. Mare fiind, l-as numi de NEN CHIPUIT. De nenchipuit fiind, l-as numi INACCESIBIL. Inaccesibil fiind, l-as numi OMNIPREZE NT. Astfel TAO e mare, Cerul e mare, Pamntul e mare, regele, de asemenea, e mare. n lume sunt p atru mari autoritati, dintre care cea a regelui e una. Regele trebuie sa se supuna Pamntului. Pamntu l se supune Cerului. Cerul se supune Cararii (TAO). TAO se supune propriei sale firi esentiale, inefa bile. 26. Greul este radacina usorului. Calmul este stapnul miscarii. De aceea ntele ptul totdeauna si pastreaza seriozitatea; el si pastreaza totdeauna calmul. Ce rusine ca regii, capetenii d e nenumarate osti, se conduc pe sine n mod usuratic! Superficialitatea i pierde pe sfetnici. Agitatia i pi erde pe regi. 27. Bunul calator nu lasa urme. Bunul orator nu are ce discuta. Calculatorul bun nu se slujeste de instrument de calcul. Paznicul bun nu se foloseste de ncuietori si totusi nu se poate deschide ceea ce el a nchis. Cel ce stie sa lege nu se foloseste de funii, dar nu se poate desface ce ea ce el a legat. n felul acesta nteleptul e ajutor si sprijin pentru toti oamenii care merita sa fie nd rumati. El este ajutor si sprijin pentru toate lucrurile, care au nevoie, fara a dispretui pe vreunul. Se poate sp une ca mintea lui e de doua ori luminata. Omul superior e un bun ndrumator pentru cel ce nca nu este. Omul obisnuit este unealta modelabila a nteleptului. Cel ce nu-si cinsteste pe ndrumatorul sau si cel ce nu iubeste unealta de care se foloseste, cu toate ca se poate numi el nsusi "ntelept", este de fapt adncit n eroare. Acest adevar este tot att de nsemnat pe ct este de subtil. 28. Cel care stie ce mare este forta sa si stie totusi sa ramna slab, este demn sa primeasca mparatia. Virtutea vesnica nu-l va parasi si va deveni asemenea unui copil: pur. Cel ce cu noaste luminile sale si stie sa ramna n umbra, este model pentru mparatie. Virtutea vesnica nu-i va lipsi si va reveni grabnic la desavrsirea suprema. Cel ce cunoaste gloria si stie sa ramna umil, este demn s a primeasca mparatia. Astfel virtutea vesnica va deveni nemarginita n el si el se va ntoarce n simp litatea dintru nceput. TAO simplitatea dintru nceput, farmitndu-se, a dat viata attor vase - tuturor fi intelor din lume. nteleptul care participa la TAO este cel mai bun maestru. Crmuirea sa plina de dragoste este f oarte larga si nu vatama pe nimeni. 29. Cnd un om fara putere infinita vrea sa reformeze mparatia si sa o desavrs easca, este evident ca nu

va reusi niciodata. mparatia este asemenea unui potir divin, pe care omul singu r nu are puterea sa l modeleze. De ncearca sa-l slefuiasca, l strica; de vrea sa-l nsuseasca - l p ierde. Printre fiinte, ntradevar unele merg n frunte si altele le urmeaza, unele sunt puternice, altele s labe, unele nainteaza, altele se opresc. Iata pentru ce, cnd conduce mparatia, nteleptul lasa la o p arte luxul, orgoliul si vanitatea celui mbatat de puterea efemera. 30. De urmeaza TAO, dregatorul ce sfatuieste pe rege nu va trebui sa recurga la forta armata pentru a supune popoarele. Raul facut altora ntotdeauna se va ntoarce. Spinii si palami da cresc n tarile unde au trecut ostirile; ani de mari lipsuri urmeaza dupa razboaie ndelungi. Generalul bun stie sa nvinga, dar stie sa se opreasca si sa fie cumpatat n victorie. Stie sa nvinga fara sa se faleas ca; nu e ncrezut si nu cauta sasi satisfaca ambitia, nu e inutil aspru. Fiintele mbatrnesc pentru ca, ajunse la deplinatatea fortelor, abuzeaza n mod prostesc de ele. Aceasta nu nseamna a urma TAO. Cine nu urmeaza TAO sufera si n cele din urma piere jalnic. 31. Armele cele mai bune nu sunt mijloace de fericire. Toate fiintele se tem de ele, de aceea cel care urmeaza TAO nu le pretuieste. nteleptul nu se gndeste dect sa mentina pacea s i armonia. El cinsteste principiul YANG, simbol de viata. Cel ce face razboi cinsteste principiul YIN, s imbol de moarte. Armele nu sunt mijloace de fericire, ele nu sunt uneltele ntelepciunii sau ale ntelep tului; el nu le foloseste dect silit. El are n vedere n primul rnd calmul, fericirea si repausul. El nu se b ucura de victorie, caci ar nsemna sa se bucure de moartea semenilor, ori cel caruia i se omoara oamenii nu reuseste sa conduca bine. Prosperitatea cuprinde principiul YANG, nenorocirile - principiul YIN. Ace sta este locul ce l-ar avea la funerarii cel ce nvinge. Cel ce omoara multimea de oameni ar trebui sa plnga; cel ce cstiga o victorie ocupa locul ce l-ar avea ntr-o ceremonie funebra. 32. Cararea este eterna si nu poate fi numita. Este mica prin simplitatea firii, dar lumea ntreaga nu o poate cuprinde. Daca un rege ar putea sa si-o nsuseasca, toate fiintele ar veni sa i se supuna. Cerul si pamntul s-ar uni si l-ar sprijini cu duiosia si puterea lor. Poporul s-ar linisti de la sine. Cnd TAO a nceput sa se farmiteze, i s-a putut da un nume. Cunoscnd acest nume, trebuie stiut n miste roasa profunzime, cautnd a nu-l scurta prin teoretizare mai mult. Cel ce stie sa se opreasca atunci cnd trebuie, nu este n primejdie sa se piarda. TAO ntrepatrunde permanent tot universul. Toate fiintele vin si s e ntorc n TAO ca rurile n fluvii si oceane. 33. Cel ce cunoaste ct de ct pe altii este inteligent; cel ce se cunoaste pe s ine este cu adevarat iluminat si ntelept. Cel ce poate sa nvinga pe altii este tare, cel ce s-a nvins pe sine este cu adevarat mereu puternic. Cel ce cunoaste ndestularea e foarte bogat. Cel ce este energic, are un scop n viata. Cel ce nu se departeaza de firea sa traieste mult. Cel care de moare nu se stinge, poseda cu adevarat ndelunga

vietuire pe care o da numai nemurirea. 34. TAO, ca un ocean, se ntinde la dreapta si la stnga si n tot universul. Pr in puterea sa nesfrsita vin n existenta toate fiintele; el le ofera toata libertatea fara sa le domine. Vesnic , fara dorinta, se poate numi chiar mic. Toate fiintele se ntorc n snul sau fara a-l mari. De aceea se poat e numi si mare. De aceea nteleptul nu trebuie sa se creada mare ci sa fie mare; astfel, fiind detasat, v a putea face lucruri mari. 35. Pastrati n inima voastra permanent marea idee de TAO - si lumea va veni dor nica de ntelepciune la voi. Ea va veni la voi spontan si va profita de bunatatea voastra pentru a ating e astfel pacea, fericirea si linistea. Cntecul si ospatul opresc pe drumetul nfometat ce trece. TAO nsa nu are gust, este fara savoare. Privit, nu se poate vedea, ascultat, nu se poate auzi; recurgnd la put erea sa, aceasta este nsa nesfrsita. TAO este Supremul atotputernic pentru cel ntelept. 36. Cnd un lucru se contracta, e sigur ca era dilatat. Cnd devine slab, e sigu r ca a avut forta. Cnd se depreciaza, nseamna ca era naltat. Cnd se despovareaza, nseamna ca era covr sit. Toate acestea sunt totodata clare si ascunse. Slabul nvinge tarele, moalele biruie asprul. Pestele sa nu ncerce niciodata sa iasa din apa. n regat, armura trebuie tainuita poporului. 37. TAO reflecta etern NON-ACTIUNEA si totusi, nimic nu ramne nefacut de El. Da ca regele si supusii sai ar putea sa practice TAO, toate fiintele ar ajunge la tinta lor rapid si cu usurinta. Atunci, chiar daca dorinta de a actiona nu este complet stinsa, n ei s-ar putea totusi frna spont an, datorita simplitatii fiintei fara nume. TAO aduce lipsa de dorinte. Fara dorinte rezulta fericirea si pacea. Astfel lumea se va ndrepta spre sine nsasi si va putea atinge Absolutul. 38. Oamenii superiori nu au virtute lumeasca, ei au VIRTUTE. Cei ce tin la virtu tea lor nu au virtute. Virtutea superioara corespunde Non- Actiunii, ea nu are intentii. Virtutea comun a nu actioneaza dect cu intentia ascunsa de a fi apreciata si recunoscuta. Bunatatea superioara actionea za ntotdeauna fara intentii. Justitia nalta actioneaza nsa cu intentii. Ceremoniile care actioneaza ca si c um nimeni nu li se supune, sfrsesc prin violenta. Cnd omenirea a pierdut cunoasterea, nu a mai avut dect Virtutea. Pierznd Virtutea, i-a ramas bunatatea; pierznd bunatatea, a gasit dreptatea; pierznd d reptatea, a stabilit n final ceremoniile. Dar ele nu sunt dect umbra virtutii si izvor de dezordine. Cunoast erea falsa este aparenta Cararii si nceputul prostiei. Omul de seama pretuieste ceea ce este de seama si nu ceea ce este usuratic; el are n vedere fructul, nu floarea; pe aceasta o nesocoteste si se alatura rod ului. 39. Iata lucrurile care dintru nceput primira unitatea: gratie unitatii, Cerul avu neprihanirea; Pamntulstabilitatea; Spiritul- cunoasterea; Golul avu plinatatea; Fiintele avura naster ea; mparatii - devenira pilde pentru lume. Iata creatia unitatii. Daca Cerul nu ar fi neprihanit, ar fi n pri mejdie sa se ntunece; daca Pamntul nu ar avea temeinicie, ar fi n primejdie sa se farmiteze; daca Golul nu s-ar umple, ar fi

zadarnic; daca Fiintele nu s-ar mai naste, ar pieri definitiv; daca mparatii, d in orgoliu, ar nceta sa mai fie pilde pentru lume, ar fi primejdie de rasturnare. Demnitatile se reazema pe ceea ce este obisnuit - marirea pe ceea ce este jos. mparatii se numesc ei nsisi "slugi nevrednice", oameni fa ra nsemnatate. Nu arata ei astfel ca marirea nu izvoraste din ei nsisi, si ca este ntemeiata pe cei de jo s? Adevarat, un car fara roti nu mai e car. mparatul nu trebuie sa fie nici suprapretuit ca diamantul, nici neba gat n seama ca piatra. 40. Conditia mersului catre TAO: ntoarcerea n nefiinta. Modul de actiune: fara fortare neadecvata. Toate aceste lucruri vin de la fiinta. Fiinta, la rndul ei, provine de la nefiinta. 41. Oamenii superiori, cnd aud vorbindu-se despre TAO, pun n practica; oamenii de jos, uneori urmeaza, alteori nesocotesc; cei inferiori si prosti nsa iau n rs. De n-ar fi luat n rs, n-ar fi adevaratul TAO. Odinioara se spunea: Cel ce percepe clar pare nchis n umbra. Cel ce este pe culme pare jos. Cel cu adevarat virtuos pare de dispretuit. Cel neprihanit pare acoperit de rusine. Cel de merit, pare nepriceput. Cel plin de virtute pare nengrijit. Omul simplu, puternic si sincer pare de nimic. 42. TAO este un patrat mare ale carui unghiuri nu se vad. Este un vas mare ce nu poate fi cuprins. E un glas puternic pe care, ignoranti ramnnd, nu-l putem auzi. E un chip mare a car ui forma nu o putem vedea. TAO este o taina deplina. Nu se poate numi. TAO sustine si conduce toate fiintele catre desavrsire, si fara ajutorul sau atotputernic, nimic durabil si valoros nu se p oate realiza. 43. TAO e iscat din unul. Unul l-a ivit pe doi. Doi a produs pe trei. Trei a alc atuit toate fiintele lumii. Fiintele toate izvorasc din principiul tainic si imuabil pentru a se ndrepta ul terior spre lumina si nemanifestare. Duh real, el produce armonia lor. Oamenii ignoranti se tem sa fie "slugi nevrednice", "fara nsemnatate". Si totusi astfel se considera cei cu adevarat mari. Cel umilit se va nalta. Cel ce cauta faima, urmarind plin de ambitie sa se nalte, va fi cobort. Nu se manifesta totdeauna pentru noi dect ceea ce rezulta din actiunile noastre anterioare. Cei care sunt violenti nu vor avea n final o moarte fericita. Acest exemplu este izvorul nvataturilor mele. 44. n lume lucrurile cele mai slabe domina pe cele mai puternice. Nefiinta ntr epatrunde ceea ce pare de nepatruns; n felul acesta actiunea ei este hotartoare. Putini oameni n lume p ot instrui fara a vorbi, pot folosi fara a lucra. 45. Ce vi se pare mai nsemnat, marirea sau persoana voastra? Ce vi se pare mai de pret, bogatiile sau persoana voastra? Care este cea mai mare nenorocire, a cstiga sau a pierde? Cel care are dorinte, va suferi, cel care are bogatii, va pierde. Multumindu-te cu putin, se nlatura nef ericirea. Stnd n rezerva se nlatura primejdia. Actionnd mereu astfel, viata se prelungeste dupa voie. 46. Cnd nteleptul a devenit desavrsit si se simte nca nedesavrsit, el lucre aza nencetat la desavrsirea sa si apoi o pastreaza nealterata. Cnd nteleptul este plin de merite si tot se mai simte lipsit de ele, el

lucreaza astfel nencetat sa cstige merite si astfel si pastreaza si si mbog ateste meritele. Ceea ce este foarte drept tot mai este ndoit. Stiinta cea mai nalta este nca prostie. Eloc inta cea mai stralucita este nca gngaveala. Miscarea biruie frigul; repausul nvinge caldura, calmul triumfa asu pra pasiunilor. Omul virtuos si calm este un model admirabil pentru univers. 47. Cnd tara urmeaza TAO, caii servesc agricultura. Cnd tara paraseste TAO, ca ii merg la oaste. Greseala cea mai mare este de a avea dorinte. Nenorocirea cea mai mare este de a nu cunoaste masura. Crima cea mai mare: intentia de cucerire. Cel ce stie sa se multumeasca cu putin este ntotdeauna mpacat cu soarta sa. Cel sarac n dorinte este bogat n multumire. 48. Fara a-ti parasi camera se poate cunoaste universul. Fara sa privesti deloc pe fereastra se poate zari calea esentiala a cerului. Cu ct mergem mai departe, cu att mai putin cunoaste m. nteleptul cunoaste fara sa calatoreasca, ntelege fara sa priveasca, ndeplineste eficient fara sa actio neze. 49. Cel care se deda studiului se ntinde din zi n zi. Acela care se consacra l ui TAO se calmeaza de la o zi la alta. Se calmeaza si tot se mai calmeaza; pna cnd ajunge sa nu mai actio neze deloc. Prin NonActiune nu exista nimic care sa nu se faca. Mai ales prin "nefacere" se cstiga universul. Acela care, n ignoranta fiind, vrea sa faca, nu poate cstiga universul. 50. nteleptul nu are suflet propriu, el face al sau numele poporului. A fi bun fata de cei buni si ngaduitor fata de cei care nu sunt buni, nseamna sa detii adevarata bunatate. A avea depl ina ncredere n oamenii de ncredere si a avea ncredere n cei care nu sunt demni de ncredere nseamna sa detii adevarata ncredere. Existenta si modul de comportare ale nteleptului inspira frica aproa pe tuturor oamenilor ignoranti din lume. Catre cel ntelept poporul si ntoarce privirea si si orie nteaza urechile; nteleptul, la rndul sau, trateaza poporul ca pe propriul sau copil iubit. 51. A iesi din TAO nseamna a trai (n manifestare). A intra n TAO nseamna a m uri (pentru manifestare). Trei oameni din zece sunt pe calea vietii (aceia care au o vitalitate mai mare p ot sa traiasca mai mult timp). Trei oameni din zece sunt pe calea mortii (aceia care au o vitalitate slaba mor tineri). Trei oameni din zece care erau pe calea vietii se ndreapta prematur catre mparatia mortii. Pen tru ce aceasta? Pentru ca ei iubesc prea mult viata (unii dintre aceia care au vitalitate mare mor totusi tineri pentru ca n mod prostesc abuzeaza de sanatatea lor). l admir si l respect pe acela care cunoas te arta de a se cruta si stapni n tot ceea ce face. Un asemenea om nu ntlneste nici rinoceri si nici tigri atunci cnd calatoreste pe pamnt. El nu are nevoie sa poarte nici armura si nici arme chiar si atunci c nd intra n mijlocul armatelor adverse. La el, rinocerii nu gasesc un loc pe care sa-l strapunga cu c ornul. La el, tigrul nu gaseste un loc unde sa-l zgrie. La el, arma nu descopera un loc pe care sa-l r aneasca. De ce? Fiind deja nemuritor, nici un loc pe el nu se mai deschide pentru moarte. 52. TAO produce, virtutea conserva. Materia furnizeaza un corp. Ambianta l fini

seaza. Astfel, toate fiintele lumii omagiaza pe TAO si onoreaza virtutea. Aceasta veneratie pentru TA O si acest respect al virtutii nu sunt ordonate, ci ntotdeauna spontane. Caci TAO este acela care le produce, virtutea este aceea care le conserva, facndu-le sa se mareasca si sa creasca, ajutndu-le sa se mplineasca si sa se maturizeze, oferindu-le posibilitatea de a se hrani, si protejndu-le. A produce fara sa-ti nsusesti, a actiona fara sa astepti nimic n schimb, a ghida cu dragoste fara sa constrngi, iata suprema virtute pe care o atingem prin TAO. 53. Principiul lumii poate fi considerat drept Muma Lumii. Cnd s-a gasit muma, se cunosc copiii. Cnd se cunosc copiii si se revine la cunoasterea mumei, nu este nici o primejdie de pie rdere a personalitatii. Fiti tacuti, nchideti poarta simturilor si pna la moarte veti fi plini de bucurie s i nu vi se va ntmpla nici un rau. Caci, deschizndu-va poarta simturilor si permitnd dorintelor sa va copleseasca si sa va stapneasca, pna la moarte nu veti fi mntuiti. Vederea lucrurilor subtile nseamna a fi ilu minat. Umilinta pastrata este tarie. Calauziti de stralucirea lui TAO, ntoarceti-va la eterna lumina. Evitati nenorocirea, nesocotind personalitatea. Alaturati-va de pe acum cu hotarre eternului. 54. De-as fi la conducerea tarii, as merge mereu pe marele drum. Ma tem mult sa par nsemnat. Marele drum este foarte cunoscut de marii ntelepti, nsa multimea prefera potecile rat acitoare ale erorii si suferintei. Palat bogat: tarna necultivata, grnare goale. Vesmnt luxos: sabie ascutita, mncare multa, bogatii ngramadite - indica adeseori furt si fala. Desigur, toate acestea nu n seamna a pasi pe marele Drum - TAO. 55. Celui cu virtutea bine nradacinata n fiinta nu i va fi teama ca-i va fi s mulsa. Cel identificat puternic cu virtutea nu o poate pierde. El va fi preamarit de toti urmasii sai. Cultivnd me reu TAO n inima, Virtutea va deveni sincera. Cultivnd-o n familie, virtutea va spori mult. Cultivnd-o n s at, ea se va raspndi. Cultivnd-o n toata lumea, virtutea va deveni universala. Observndu-te cu deta sare si luciditate, te judeci singur. Observnd doar pe altii, judeci numai pe altii. Observnd cu nte lepciune tara, judeci tara cum trebuie si numai n felul acesta se cunoaste tara. 56. Omul plin de virtute este pur ca un copil ce nu se teme nici de fiarele salb atice, nici de serpi. Oasele i sunt moi, nervii i sunt slabi si totusi strngerea sa este puternica. Poate str iga o zi ntreaga fara sa raguseasca, caci este armonizat cu firea. A cunoaste armonia nseamna a cunoaste ce este etern. Cunoasterea eternului este lumina absoluta, datatoare de putere si ntelepciune. A cauta doar prelungirea vietii nu este suprema fericire. Taria este data de energia vitala, nsa cnd te ntaresti si devii n final rigid, mbatrnesti. Aceasta nu nseamna a urma TAO. Cel ce nu practica consecvent TAO - piere repede n suferinta. Cel ce stie cu adevarat, nu vorbeste. Cel ce mereu vorbeste, nu stie. A tacea launtric, nseamna a nchide poarta simturilor. A nceta activitatea, a te desface de toate legatur

ile chinuitoare, a-ti stapni perfect flacara vietii si a te identifica cu atomii ultimi, nseamna a atinge un itatea. Atunci se considera de fapt ca fiind egale onoarea si disgratia, cstigul si pierderea, bunatatea si in juriile. Aceasta este atitudinea corecta a celui cu adevarat ntelept. 57. Cel ce este drept poate guverna, cel ce este viclean, poate face razboiul; nsa cel ce practica NonActiunea va obtine mparatia. Iata dupa ce stim ca este asa: - regulamente multe, mare saracie n popor - multe arme, primejdie pentru tara - artele excesiv cultivate, multe obiecte nefolositoare - legi multe, hoti multi De aceea, nteleptul afirma: voi practica Non-Actiunea si poporul se va guverna singur; voi trai n liniste si poporul va evolua prin el nsusi; voi evita agitatia si poporul se va ntari de la sine; nu voi avea dorinte si poporul va reveni la simplitatea dintru nceput. 58. Cnd administratia este ngaduitoare, poporul se mbogateste. Cnd administr atia este hrapareata, poporul este lipsit de toate. Binele este absenta Raului, raul este absenta bine lui. Si cnd va nceta aceasta? Daca crmuitorul nu este drept, oamenii drepti devin nselatori, cei vi rtuosi fatarnici. Poporul este tinut n ntuneric multa vreme dupa aceea. nteleptul este totdeauna corect , el nu vatama pe nimeni; este drept fara a cauta excesiv sa ndrepte, este luminat dar nu raspndeste ori cui luminile sale. Atunci cnd cel care se afla n fata sa este pregatit, el l va ajuta cu bunavointa. 59. Pentru a guverna oamenii si a sluji cerul, virtutea cea mai folositoare este cumpatarea. Fiti totdeauna cumpatati. Avnd astfel ndeajuns virtute, biruiti toate. Puterea voastra nu va avea margini si veti stapni mparatia. Cel care cunoaste TAO - Muma mparatiei, va dainui vesnic ca o planta cu radacinile nfipte adnc si tulpina puternica. 60. O mare mparatie va trebui condusa cu simplitatea cu care se gateste o hrana pura. De guvernezi practicnd TAO, spiritele mortilor nu-si vor manifesta puterea lor, netulburnd pe cei vii. Nici spiritul nteleptului nu-i va mai tulbura pe cei ignoranti si rai, virtutea sa mbinnduse de minune cu cea a spiritelor foarte evoluate. 61. O mparatie mare trebuie sa coboare pentru primirea tarilor mici, ntocmai c a fluviul cel culegator de ape. O tara mica trebuie sa se plece pentru a fi ocrotita sub o mare mparatie. Astfel una va cstiga n ntindere, cealalta n puterea de a guverna oamenii. Tot asa, cei mari trebuie s a se plece atunci cnd este necesar. 62. TAO contine toate lucrurile. Este comoara omului bun si ocrotirea celui nest iutor si pur. Vorbele bune sunt de mare pret; faptele bune nsa nalta si mai mult pe om. Nu trebuie pe ned rept sa fie respins cu dispret nimeni. Este frumos sa ai pietre scumpe, decoratii si sa te urci n tras uri. Dar mult mai bine este sa naintezi cu umilinta spre TAO. Strabunii cunosteau nainte de toate Cararea Sup remului. Pentru ca poate fi aflata fara cercetari ndelungi si pentru ca prin ea, chiar si cel mai vinova

t, poate fi mntuit de pacatele si durerile sale. Cararea Supremului (TAO) este cea mai de pret comoara. 63. A practica Non-Actiunea, a fi preocupat doar de ntelepciune, a gusta ceea c e este fara gust, a socoti mare ceea ce este rar si valoros, a rasplati ocara prin binefaceri, aceasta este TAO - Cararea Supremului. nteleptul ncepe lucrurile grele mai nti prin cele usoare, lucrurile mari mai nti prin cele mici; caci tot ce este azi mare sau greu a fost cndva, odinioara, mic si usor. nteleptul nu c auta cu tot dinadinsul sa faca lucruri mari, de aceea, fiind detasat, le poate face. Cel ce promite cu usurinta , rar si tine cuvntul. Cel ce calculeaza suspicios si temator totul, usor va ntmpina greutatile. nteleptul cumpaneste dinainte greutatile si, datorita faptului ca actioneaza plin de ndrazneala, le va nvinge. 64. Usor este de pastrat ceea ce sta linistit. Usor este sa prevezi ceea ce n-a nceput cnd esti ntelept. Usor este de sfarmat ceea ce este nca slab. Usor este de mprastiat ceea ce es te nca mic. Zdrobiti deci raul nainte de a exista, opriti dezordinea nainte de a izbucni. Cel mai mare c opac a rasarit dintr-un smbure mic, un turn cu noua caturi s-a naltat de la un pumn de pamnt. O calat orie de mii de leghe a nceput cu un pas. Cel ce lucreaza, uneori va da gres, cel ce ia, adesea va pier de. De aceea nteleptul urmeaza Non-Actiunea si nu se teme de nereusita, nelegndu-se de ceva nu este ex pus sa piarda. Omul obisnuit, dimpotriva, da gres n ajunul izbnzii, pentru ca nu este la fel de pr evazator la sfrsitul ntreprinderii ca la nceputul ei. nteleptul, fiind pe deplin detasat, nu urmar este dect lipsa de dorinte. El dispretuieste bunurile greu de obtinut, se straduieste sa nu cerceteze excesiv, mintea sa nu speculeze steril si se fereste de greselile pe care toti oamenii comuni si nestiutori le s avrsesc. El nu vrea dect sa ajute detasat si plin de dragoste toate fiintele sa evolueze dupa propria lor fi re, de aceea nu ndrazneste sa lucreze altfel. 65. Strabunii urmau cararea nu numai pentru a lumina poporul, ci pentru a conduc e simplu si firesc. Poporul este greu de guvernat cnd este excesiv de nvatat, dar semidoct n fond . Cel ce se foloseste de stiinta omului pentru a guverna, este o nenorocire pentru tara; cel care nu o fo loseste este o binecuvntare. Cunoscndu-se acest adevar, se cunoaste cu adevarat de ce are nev oie tara si se atinge o virtute profunda care, desi pare contrara firii lucrurilor, aduce totusi pace si armonie pretutindeni. 66. Pentru ce fluviile si marile primesc tributul tuturor apelor? Pentru ca nde osebi pot sa se mentina sub nivelul lor. Tot astfel nteleptul care aspira sa fie deasupra oamenilor vorbest e de el nsusi ca si cnd ar fi mai prejos de ei; voind sa-i calauzeasca, el sta adeseori n urma lor. Astfel po porul este deasupra lui si el totusi nu-i simte povara; este naintea lui si el totusi nu sufera. Toata tara l preamareste atunci si i se supune. El se pleaca si, fiind prin modestia sa mai prejos de oameni, nu-si face dusmani. 67. Toata lumea spune ca nvatatura mea este mare, dar nu potrivita firii omenes ti. Eu consider nsa ca

tocmai pentru aceasta ea este mare. Ct priveste celelalte nvataturi ce par fir esti, de mult s-a vazut ntradevar micimea lor. n mine am trei comori: - blndetea, care mi ngaduie sa fac adeseori lucruri marete; - umilinta, multumita careia pot oricnd deveni primul; - cumpatarea, care-mi permite sa fiu retras si totusi sa ma gasesc n fata. Datorita pervertirii oamenilor, astazi se cauta mai ales curajul, nu blndetea, ambitia si nu cumpatarea. Azi se urmareste cel mai adesea a fi mereu n fata si nu de a fi modest si retras. T otusi blndetea este biruitoare att n atac ct si n aparare. Cerul a dat omului blndetea spre mn tuire si iluminare. Blndetea este o comoara nepretuita. 68. Un comandant bun nu este violent. Un luptator bun nu este mnios. Cel ce sti e sa nvinga nu se razboieste. Cel ce stie sa conduca oamenii este foarte umil. Iata ce nseamna a actiona fara lupta si sa stii sa te folosesti cu ntelepciune si dragoste de oameni. n felul acesta nteleptul u neste actiunea sa cu vointa atotputernica a cerului. Iata ntelepciunea straveche a acestei lumi. 69. Un mare razboinic zicea: "Prefer sa fiu oaspete dect gazda, prefer sa fac u n pas mic napoi, dect unul mare nainte". Astfel poti apuca sabia fara sa o folosesti si sa naintezi binevoitor catre dusman fara sa lupti. Nu este mai mare greseala dect a ataca cu nesocotinta, caci astfel se po ate pierde totul. Adeseori cnd doua osti se lupta cu arme egale, omul cel mai milos este cel care obtine v ictoria. 70. nvatatura mea, care izvoraste din ntelepciune este usor de nteles, usor d e urmat si totusi nimeni, care nu este pregatit nu o ntelege, nimeni n afara celui capabil nu o aplica. Cuvintele mele, simple n aparenta au o obrsie straveche si actiunile mele detasate izvorasc din legea su prema. Cei ce ma nteleg sunt rari; doar aceia care realizeaza pe deplin adevarul spuselor mele ma pretui esc caci, pentru ignoranti omul ntelept pare sarac, pentru ca tine ascunsa n suflet comoara sa etern nepi eritoare. 71. A sti ca nu stii, este un merit; a nu sti si a te complace n aceasta stare penibila este o slabiciune; a simti aceasta slabiciune nseamna a face un pas catre depasire. nteleptul, prin depas irea limitelor sale comune, nu are aceasta slabiciune; el si simte slabiciunea si, trecnd dincolo de ea, a junge astfel sa nu o mai aiba. 72. Cnd poporul nu se teme de primejdii, primejdiile l pndesc de pretutindeni . Paziti-va de a gasi locuinta voastra prea strmta si stiinta voastra prea modesta. nteleptul se cun oaste ntocmai asa cum este si nu cauta sa para; si cunoaste soarta si nu o supraestimeaza. El si intuieste m enirea si nu se mai subestimeaza. 73. Cel care si arata mereu, ostentativ si plin de mndrie curajul, prin ndraz neala va pieri. Cel care are curajul de a se stapni mereu, va fi fericit. Cum am putea sti care este porunca cerului? nteleptul se hotaraste greu sa actioneze; nainte de actiona el intuieste vointa Cerului. El urmeaza astfel totdeauna Calea Cerului, mai mereu actioneaza fara lupta si astfel nvinge totul. El nu vo rbeste si totusi se face

ascultat. Nu cheama si toate fiintele alearga parca fermecate spre el. Pare domo l, dar este foarte iscusit. Urzeala cerului este rara, dar nimeni care nu este ntelept nu o poate strabate. 74. Daca poporul nu se teme de moarte, nu poate fi guvernat cu amenintarea morti i. Daca se teme de ea, se pot executa vinovatii, dar cine are ndrazneala sa o faca? Exista un judecato r suprem, care el singur da aceasta pedeapsa. Cel care vrea sa-l nlocuiasca este ca si un nendemnatic car e ar vrea sa ciopleasca niste statui cu securea - usor atunci el se raneste. 75. Poporul este nfometat pentru ca mparatul risipeste tezaurul; de aceea este nfometat. Poporul este greu de crmuit pentru ca mparatul nu da dovada de ntelepciune; de aceea atunc i, poporul este greu de crmuit. Poporul uneori ajunge sa nu se teama de moarte, pentru ca are multe de suferit n viata; de aceea, disperat, el nu se mai teme de moarte. Cel ce nu se zbate sa traiasca cu orice pret, este mai ntelept dect cel ce pune viata aceasta mai presus de toate. 76. Omul cnd se naste este mladios si slab; cnd moare este tare, rigid. Tinere le mladite ale plantelor sunt moi si mladioase; lemnul mort este tare si uscat. Puterea si rigiditatea nsotes c moartea; fragezimea si mladierea nsotesc viata. Cel ce se sprijina doar pe propria lui putere nu va re purta mereu victoria. Cnd copacul a devenit foarte puternic, este taiat. Cel care este socotit mare si put ernic este adeseori mult mai prejos dect acela care este mladios si slab. 77. Calea cerului este asemanatoare arcasului care, ntinzndu-si arcul, coboara ceea ce este naltat si ridica ceea ce este jos. Cerul ia de la cei care au prea mult, pentru a da celor care nu au ndeajuns. nsa omul pervers si rau ia chiar de la sarac, pentru a-si spori prisosul. Cine, avn d prisos, vrea sa-l puna plin de detasare n slujba lumii? Numai acela care, plin de ntelepciune paseste pe c arare. nteleptul actioneaza prompt fara speranta rasplatirii; el lucreaza totdeauna detasat si bu curos, fara sa rvneasca merite. 78. Nimic pe pamnt nu este mai moale, mai slab dect apa; si totusi cu cta usu rinta sfarma ea tot ce este tare si dur! Cel slab si tenace nvinge pe cel puternic; ceea ce este moale, pn a la urma, biruie ceea ce este dur. Toata lumea cunoaste aceasta realitate, nsa aproape nimeni nu se conf ormeaza. Iata pentru ce nteleptul zice: cel ce stie sa rabde nvinuirile nedrepte ale tarii sale este u n adevarat stapn; cel ce ndura plin de compasiune blestemele nemeritate ale tarii sale este un adevarat rege. A devarul pare adeseori contrar firii pentru cei obisnuiti n minciuna. Pentru foarte multi ignoranti, a devarul este cea mai formidabila minciuna. 79. Dupa o ura mare, va ramne ntotdeauna o ura mica, tocmai de aceea nteleptu l ramne calm, plin de dragoste si egal; el nu asteapta nimic de la altii. Omul virtuos nu se gndeste dect la ceea ce are de nfaptuit, omul obisnuit se gndeste mai mereu numai la profit. Calea Cerului nu are preferinta pentru nimeni; Ea este nsa fulgerator de partea omului virtuos si ntelept. 80. As dori sa conduc o tara mica si un popor putin numeros. Vreo zece sau o sut

a din supusii mei ar avea arme, dar nici pe acelea nu le-ar ntrebuinta. I-as nvata sa se teama de moarte si sa nu se duca sa o caute n afara regatului. Ei ar avea vase de razboi si care de lupta, nsa nu le-ar fo losi. Ar avea armura, dar nu ar purta-o. I-as face nainte de toate sa revina la ocupatiile lor firesti si sa se iubeasca plini de daruire si abnegatie. Astfel ei ar gasi placuta hrana obisnuita, elegant vesmntul simplu, pasnica si sigura locuinta lor, ncntatoare desfatarile patriarhale. Si de ar fi asa de aproape de regatul veci n nct s-ar auzi cntec de cocos si latrat de cini, supusii mei fericiti ar ajunge la adnci batrneti si ar muri fara sa fi simtit nevoia de a iesi din tara. 81. Cuvntul sincer nu este ambitios, cuvntul ambitios nu este sincer. Omul gl cevitor nu este virtuos, omul bun nu este glcevitor. Cel ce cunoaste cararea adevarului nu este nvatat, ci ntelept; cel nvatat nu poate cunoaste cararea adevarului. nteleptul nu ngramadeste niciodata comori. Cu ct cheltuieste mai mult pentru altii, cu att cstiga mai mult pentru sine. Cu ct da mai mult, cu att se mbogateste mai mult. Cu ct daruie mai mult, cu att i se ofera mai mult. Aceasta este Calea Suprema a c erului care raspndeste binefacerile sale asupra tuturor celor care merita si nu vatama pe nimeni. Aceas ta este Calea Suprema a Cerului care actioneaza ntotdeauna fara lupta. TREZIREA DE LA ANIMALITATE LA SPIRITUALITATE OMUL ESTE DOMINAT DE DOUA DEFECTE CARE L MPIEDICA SA SE GNDEASCA LA DUMNEZEU: EL SI ASCUNDE MIILE DE GRESELI; SI DEZVALUIE GRESELILE MINORE ALE CELORLALTI. Aspiranti! BHARAT a contribuit la linistea si prosperitatea n lume din timpurile stravechi prin aderarea sa la calea spirituala. De atunci pna n zilele noastre mesajul: "Fie ca toti oamenii din l ume sa fie fericiti" a fost idealul BHARAT. Multi oameni din diferite locuri, n diferite epoci s-au cufundat n ei nsisi experimentnd fericirea Spiritului. Astazi, datorita influentei modernismului si a modernitatii, tinerii si tinerele trateaza cu multa usurinta termenul "spiritualitate". Exista un motiv pentru aceasta atitudine. De secole, oamenii au transmis oral afirmatiile spirituale, ca papagalii, fara sa le nteleaga semnificatia, iar ace asta a avut drept rezultat faptul ca studentii de acum snt incapabili sa nteleleaga adevaratul nteles al spiritual itatii. Chiar si eruditii si oamenii spirituali eminenti au fost incapabili sa transmita mesajul spiritual catre tinerii de astazi ntr-o maniera care sa fie accesibila lor si care sa le deschida inimile. Impresia care este transmisa tinerilor este ca spiritualitatea consta doar n a face actiuni bune cum ar fi r ealizarea BHAJANS-urilor (cntece si dansuri rituale), oferirea lui PUJA (rugaciune), recitarea numelui l ui Dumnezeu, a merge n pelerinaje si a vizita temple. Principalul motiv pentru care se ntmpla astfel este ca cei ce le propaga nteleg gresit mesajul profund al VEDELOR si VEDANGAS-urilor si nu sesizeaza ade varurile de

substrat ascunse n marile lucrari epice orientale si n PURANE. Dintre tinerii si tinerele de astazi nici unul nu ntelege care este semnificati a spiritualatii. Ei si imagineaza ca spiritualitatea nseamna sa meditezi le Dumnezeu, sa faci baie n ape sfintit e si sa vizitezi manastiri. Aceasta nu reprezinta ntelegerea corecta a spiritualitatii. Spiritualitatea ns eamna distrugerea naturii animale din om, facndu-l sa-si realizeze constiinta sa divina. Spiritualitatea nseamna ca fiinta sa nu-si dezvolte mndria egoista n detrimentul potentialitatilor divine din ea, ci sa l e utilizeze pentru dobndirea puterii spirituale. Spiritualitatea ne face sa recunoastem ca multiplele capacit ati ce se manifesta n om emana din Spirit si nu din minte. Ea nseamna dezvoltarea credintei ca toate put erile provin de la Dumnezeu. Spiritualitatea nu nseamna a nainta de la stadiul uman la cel Divin. Ea cauta sa manifeste divinitatea n om. Spiritualitatea nu nseamna sa trecem de la obisnuit la Divin. Spiritualitatea nseamna a-l face pe om sa-si manifeste Divinitatea n el nsusi . Oamenii contemporani au impresia gresita ca spiritualitatea este legata de calat oria facuta pornind de la lumea obisnuita pna la tarmul cel mai nalt si vice-versa. Datorita acestei vi ziuni gresite, studentii actuali snt nt-o stare de confuzie cu privire la spiritualitate. Spiritualitatea apare pentru ei fara nteles. Spiritualitatea nseamna a ntelege rolul spiritului n viata curenta. Este un f el de a trai. ntreaga noastra viata este legata de Spirit. Toate puterile omului provin din spirit. Este total gresit sa gndim ca Spiritualitatea este separata de viata noastra cotidiana si ca problemele noastr e zilnice nu au relatii cu spiritualitatea. Dupa cum nu trebuie sa ne gndim ca spiritualitatea nseamna a duce o viata singuratica si n izolare. Adevarata spiritualitate afirma recunoasterea unitatii ntregii umanita ti, venind sa demonstreze adevarul spiritual ce sustine aceasta unitate divina. ntreaga noastra viata este legata de spiritual. Orice ar spune cineva, orice ar face, orice ar gndi, toate acestea snt n legatura cu spiritul. Spiritualitatea este expresia ndemnurilor Spiritului Interior. Faptele bune facute de instrumentele externe ale corpului nu pot fi considerate spiritua le. SFRSITUL ANIMALITATII Primul lucru pe care trebuie sa-l faca cineva este sa distruga natura animalica din om. Fara eliminarea naturii animalice, toate ritualurile si actele de caritate nu snt de nici un fo los. De ce folos ar fi cresterea instinctelor animalice ale unui om, desi acesta face acte de caritate sau se con formeaza imperativelor religioase. Pe masura ce un om mbatrneste, dorintele sale de asemenea cresc, n loc sa se diminueze. Realiznd ritualuri exterioare fara a supune natura animalica, oamenii nu fac de ct sa urmeze o cale gresita. Orict de mult l-ar contempla un om pe Dumnezeu, el este o victima a at asamentului (RAGA) si urii (DWESHA). Aceste doua tendinte animalice trebuie suprimate nca de la ncep ut. Oamenii participa la BHAJANS. Acesta este fara ndoiala un act benefic, dar este

doar un element auxiliar n disciplina spirituala. Oamenii iau parte la BHAJANS, dar drept urmare, si sc himba ei atitudinile? Nu. Toate atributele animalice, cum ar fi sentimentele negative, ramn, chiar daca e i participa le BHAJANS. Fara a scapa de asemenea atitudini a continua sa participam n BHAJANS este lips it de valoare. Fara eliminarea naturii animalice un cntaret n BHAJANS continua sa fie un pacatos. BHAJANS vor trebui sa fie folosite ca un mijloc pentru depasirea naturii animalice. Partriciparea n B HAJANS si realizarea de rugaciuni va trebui sa conduca la eliminarea atributelor animalice. Fara cucerir ea naturii animalice, toate formele de ruga exterioara snt fara folos. PRACTICA SI PRECEPTE Oamenii vorbesc pe larg despre maretia scripturilor BHARATIYA si cnta glorie VE DELOR. Dar toate scripturile snt menite sa promoveze practicile corecte si nu sa fie folosite do ar ca texte pentru a fi citite. De ce folos ar fi simpla citire a acestor scripturi si un ritual de rutina, fara a practica nvataturile lor? Cartile sacre ale diferitelor religii - fie ele VEDELE, Biblia sau Coranul - int entioneaza sa promoveze practica spirituala si nu trebuie folosite doar pentru citire ritualista. Chiar si eruditi eminenti considera aceste scripturi doar ca texte pentru PARAYANA (recitarea rituala). Datorita ide ilor gresite ale acestor eruditi, tineretul contemporan nu a putut ntelege adevarata importanta a spirit ualitatii. Toata propaganda spirituala care este facuta n zilele noastre este total depart ata de practica, iar aceasta are ca rezultat impactul redus pe care l are spiritualitatea asupra tinerilor. Tinerii nu au o viziune completa a adevarurilor spirituale. Avem aici o ilustrare: n timpuri stravechi oamenii obisnuiau sa realizeze YAGAS si YAJNAS (sacrificii religioase). Aceste sacrificii erau realizate n conformitate cu regulile prescrise n scripturi. Da r n timp ce ndeplineau procedurile prescrise, putini ntelegeau ntelesul interior al acestor sacrifici i. Toata viata lor era pertecuta facnd ceremonii exterioare. n realizarea sacrificiilor ei obisnuiau sa ofere v aci sau alte animale drept sacrificiu (BALI) si propagau ideea ca aceste daruri snt n conformitate cu por uncile scripturilor. Aceasta a fost o mare greseala. Ele erau practici lipsite de semnificatie. OFERIREA ANIMALITATII NOASTRE LUI DUMNEZEU Ce nseamna PASUTWA (natura animalica) (cnd este folosit cu referire la sacrifi ciul de animale)? PASUTWA (natura animalica) se refera la felul de viata al individului (JIVATATWA ). Felul de a trai n care iluzia cu privire la corp (DEHABHRANTI) este prevalent, este PASUTWA (exist enta animalica). Ce este iluzia cu privire la corp? Ea este confundarea corpului cu Sinele. Acest a este semnul naturii animalice n om. Adevarata semnificatie a "sacrificiului animal" este sacrificiu l naturii animalice din om. Fiecare trebuie sa elimine egoismul si simtul lui "al meu" (AHAMKARA si MAMAKARA ). Fara a sacrifica aceste tendinte animalice, sacrificiul de animale este ineficient pentru fiintel e umane.

Cuvntul "BALI" este folosit cu referire la sacrificiile n YAGAS. Ce este "BALI " care trebuie sa fie oferita n sacrificiu? Ea este oferirea atributelor negative si a gndurilor neg ative ale fiintei ca un dar adus Divinului. (Se poate pune ntrebarea) cum poate cineva sa ofere lucruri rele lui Dumnezeu? Numai Dumnezeu poate accepta asemenea oferta, dnd n schimb lucruri bune. Nimeni altc ineva n lume nu va accepta raul, dnd ceea ce este bun n schimb. Acest schimb este posibil doar pe ntru Dumnezeu. Un exemplu pentru aceasta poate fi gasit n viata obisnuita. Sa presupunem ca avem la noi o bancnota murdara si zdrenturoasa. Nimeni nu v-o va accepta. Dar atunci cnd este dusa la Banca Nationala care a emis-o, ea va fi acceptata si veti primi o noua bancnota n schimb. n acelasi f el, cine poate fi capabil sa accepte gndurile rele ale cuiva, sentimentele perverse si intentiile malefice? Doar cel atotputernic le poate accepta. El este Banca spirituala care va accepta bancnotele murdare ale m intii noastre si ne va da n schimb bancnote bune (n forma gndurilor bune). Deci, darurile trebuie sa fi e facute doar celor care sunt capabili sa le primeasca. Toate gndurile si sentimentele rele vor trebui o ferite lui Dumnezeu, astfel ca sa putem primi prin gratia sa gnduri si sentimente bune n schimb. Astfel, s piritualitatea nseamna transformarea vietii unui om ntr-o viata ideala, oferind atributele sale negati ve lui Dumnezeu si primind de la acesta atribute pozitive n schimb. SEMNIFICATIA SACRIFICIULUI CALULUI n timpurile stravechi se obisnuia sa se realizeze "ASHVA MEDHA YAGA" (sacrifici ul calului). Ce nseamna sacrificiul calului? Prin "ASHVAM" (cal) se ntelege ceea ce este fara odihna. Calul nu poate ramne linisit nici pentru un moment. ntotdeauna va misca o parte sau alta a co rpului. Calul este un animal care reprezinta mintea nestatornica. Cuvntul "MEDHA" n "ASHVA MEDHA" nseamna literal minte. Astfel, a realiza sacrificiul calului nseamna n realitate a oferi mintea nelin istita lui Dumnezeu. Calul nu este numai nelinistit, dar de asemenea alearga repede cnd este calarit . Tot astfel, mintea omului este nu numai nelinistita, ci se si misca foarte repede. De aceea ARJUNA i se pl nge lui KRISHNA (n timpul dialogului din BHAGAVAD GITA) ca mintea este fara odihna, puternica, nca patnata si periculoasa. O asemenea minte deosebit de nestatornica, care este comparabila cu un cal, va trebui sa fie daruita lui Dumnezeu drept oferta sacrificiala. Aceasta este ntr-adevar adevara ta semnificatie ce se ascunde n spatele sacrificiului calului; dar n zilele noastre toata lumea este ghidata gresit doar de ntelesuri exterioare si nimeni nu se preocupa sa cunoasca semnificatia interioa ra. Unii pot ncerca sa argumenteze ca n timpurile stravechi erau sacrificate animale n timpul lui "YA JNAS" Si "YAGAS" (rituri sacrificiale). Dar aceasta nu este corect. Doar ctiva "PANDITS" si batrni erud iti obisnuiau sa accepte sacrificiul animal. Dar cei care au recunoscut semnificatia interna a acestui ri tual obisnuiau sa dea

importanta primordiala transformarii atributelor animalice din om, n timp ce re alizau asemenea ceremonii religioase. ANIMAL CONTRA OM A alerga catre placere si a fugi de durere este caracteristic animalitatii. Un a nimal va alerga catre noi cnd i vom arata iarba verde din mna, dar va fugi de noi cnd i vom arata batul di n mna. Astfel, atractia fata de ceea ce pare a fi bun si repulsia fata de ceea ce apare ca fiind rau este nat ura animalelor. Dar omul ar trebui sa fie pregatit sa le nfrunte pe amndoua cu egalitate deoarece n aceas ta viata obisnuita aceste perechi de elemente opuse merg ntotdeauna mpreuna. Nimeni nu poate separa dure rea de placere, tristetea de bucurie sau pierderea de cstig, deoarece ele sunt n mod inexorabi l ngemanate. Noi nu putem gasi nicaieri placerea sau durerea separate una de cealalta. Fructul durer ii este placerea si viceversa. Cnd un fiu se naste, tatal sau sarbatoreste acest lucru ca pe un mare ev eniment, daruieste dulciuri tuturor si danseaza plin de bucurie. Dar cnd acel fiu moare el devine deprimat si trist. Astfel, acelasi fiu este cauza att de bucurie ct si de ntristare pentru tatal sau. Nasterea si mo artea sunt cauza primordiala a bucuriei si durerii. Dar pentru cine sunt aceste nasteri si morti? Moartea este pentru cel care este nascut si nasterea este pentru cel care a murit. Acest corp este cauza primordiala a naste rii si mortii ct si a lui AHAMKARA si MAMAKARA (sentimentele lui "eu" si "al meu"). Numai datorita faptulu i ca tatal a vazut si experimentat forma fiului sau, el este ntristat cnd aceasta forma a fiului sau este luata de lnga el. Exact acelasi "tata" nu si-a plns niciodata exact acelasi fiu nainte ca acesta sa se fi nascut n acea forma. NU-TI UITA SURSA n zilele noastre suntem fascinati numai de catre forma. Suntem fiinte chinuite de aceasta forma tranzitorie care nu este altceva dect o reflectie. Noi trebuie sa luam cunostinta nu de for ma, ci de sursa noastra divina. ATMA (Sinele) este sursa noastra care mai este numita si "ADHYAATMA", de oarece ea este "ADI"+"ATMA", adica "ATMA" care este "ADI" (nceputul sau sursa). Deci, trebuie sa ne ntoarcem la sursa noastra. Numai atunci putem experimenta fericirea totala. Daca aducem un peste si l inem ntr-un vas de aur presarat cu toate din cele n oua pietre pretioase, el nu se va simti deloc fericit. Din contra, el va lupta fara odihna sa se ntoarca la sursa sa, adica apa. Tot astfel, noi ne-am ndepartat de ATMA, sursa noastra. Fiind momiti de placerile lumesti c a bogatie, aur, autovehicule si alte proprietati, ne-am uitat adevarata noastra sursa. Daca cuge tam mai mult asupra acestui lucru, pestele ne pare mai inteligent dect omul, deoarece acel peste nu si-a ui tat sursa, n timp ce omul, n ciuda ntregii sale educatii, inteligente, culturi si sofisticari, si-a uitat su rsa. Corpurile noastre sunt precum niste vase. Orice schimbari ar suferi vasul, sursa noastra nu se va schimba niciodata. De exemplu, o farfurue de argint, un pahar de argint si o cutie de ar gint - numele si formele

acestor trei articole sunt diferite. Felurile n care ele sunt folosite vor fi de asemenea diferite. Dar cnd oricare dintre aceste trei articole este topit, ceea ce ramne este doar argintul. Cu alte cuvinte, n ciuda schimba rilor de nume si forma a articolelor, nu exista nici o schimbare n argintul care este substratul comun a l tuturor acestora. n mod similar, orice nume si forma ne-am asuma, substratul comun al tuturor acestor fo rme va continua sa fie acelasi ATMA care este fara schimbare. A-ti aminti n permanenta de acest fapt e ste ceea ce se numeste "spiritualitate". REDUCETI-VA DORINTELE A ne sacrifica egoul este SATTWIC (pur si nobil) n timp ce a sacrifica orice an imal este TAMASIC (impur si nenobil). Acum avem nevoie sa intram n viata SATTWICa si sa sublimam natura noastra umana n natura Divina. Aceasta ntr-adevar este scopul principal al calatoriei vietii noastre. Multi oameni merg n pelerinaje si fac alte diferite activitati de rutina "bune", cum ar fi caritatea , etc., dar toate acestea nu-l vor scapa de griji pna cnd nu va renunta la AHAMKARA si MAMAKARA, adica la sentime ntul lui "eu" si "al meu". Un om bogat si-a strns tot bagajul necesar n desaga si a nceput un pelerinaj. El a vizitat KASI (BENARES), PRAYAGA, HARIDWAR, etc. Desi obosit de drumurile facute pe toata dura ta zilei el nu putea dormi n timpul noptii. n timpul zilei avea de obicei DARSHAN (viziuni sp irituale) de imagini frumoase de zei si zeite si obisnuia sa se mbaieze n apele rurilor sfinte. El era fericit ca prin aceste activitati "religioase" pacatele lui erau spalate. Totusi, cnd a cautat motivul pentru care nu adormea n timpul noptilor a descoperit ca erau o multime de plosnite n asternutul sau. El a trebuit sa elimine acele plosnite. Numai atunci el a putut avea un somn odihnitor. n acelasi fel, n ast ernutul nostru numit corp exista multe plosnite, n special dorintele nesfrsite, de diferite feluri. Att a vreme ct aceste dorinte ramn, fiinta nu poate scapa de suferinta, oriunde ar pleca. Deci fiinta ar treb ui sa-si reduca dorintele proprii. Studentii din zilele noastre sunt victimele diferitelor feluri de dorinte. Imedi at ce un elev intra la liceu el se gndeste sa-si ia bacalaureatul si sa mearga mai departe pentru a urma studii le universitare. Nu va trebui n nici un caz sa lasam loc unor asemenea dorinte fanteziste care vor sub mina puterile noastre mentale. n timp ce ne aflam la liceu trebuie sa ne concentram cu tot sufletul l a studiile noastre. Nu trebuie sa ntretinem nici un fel de aspiratii nerealiste si imaginare. Ceea ce este n mod suprem important este prezentul. VIATA MEA ESTE MESAJUL MEU Oricnd sentimente nedorite, cum ar fi mnia, ura, gelozia, etc., si ridica hid oasele lor capete n noi, trebuie sa le zdrobim cu fermitate. De exemplu, cnd cineva va critica sau va in sulta, va enervati imediat. Dar noi nu trebuie sa reactionam la asemenea lucruri dupa imboldul de moment. Tr

ebuie sa reflectam rece astfel: "am eu n mine defectele pe care el mi le-a aratat? n cazul n care aceste defecte sunt n mine, nu va fi o greseala din partea mea sa-l critic si sa-l jignesc la rndul meu? Presupunnd ca nu exista deloc aceste defecte n mine, atunci de ce m-as enerva?". Cnd veti reflecta n felul acesta, mnia va va parasi ndata si veti deveni calm si detasat. Studenti, eu sunt un exemplu ideal n aceasta privinta. De aceea spun: "Viata me a este mesajul meu." Multi ma vor critica n timp ce multi altii ma vor adora. Dar eu nu sunt nici deprimat de critica lor, nici exaltat de adorarea lor. De ce? - Deoarece daca unii oameni vorbesc despre orice calitati c are sunt n prezent n mine, nu am nevoie sa le acord atentie. Daca cineva mi atribuie ceea ce de fapt nu este n mine nu este nevoie sa ma ngrijorez pentru aceasta. De exemplu, daca cineva mi spune "BUTTA THALA SAI BABA" (adica SAI BABA cu o coroana de par ca un cos), va trebui sa accept remarc a sa deoarece eu am asemenea par pe cap. Din contra, daca cineva mi spune "BATTA THALA SAI BABA" (a dica SAI BABA cel chel) de ce as accepta-o? Eu nu sunt chel. Asa ca daca defecte pe care nu le am mi sunt reprosate direct, chiar n prezenta mea, eu nu le accept si deci nu sunt perturb at de ele. Aceasta este adevarata "determinare", ce indica ncrederea n sine. Nu este bine pentru noi s a fim exaltati sau afectati de parerile celorlalti fara a avea ncredere n noi nsine. Asa ca n primul rn d si mai important pentru noi va fi sa ne dezvoltam ncrederea n sine. "SUNT UN OM; NU SUNT UN ANIMAL" Studenti! Daca cineva va ntreaba "Cine esti tu?" veti raspunde "Eu sunt un om." Acesta nu este dect o jumatate de adevar. Care este cealalta jumatate a adevarului? Ea este "Eu nu sun t un animal". Astfel ntregul adevar este "Eu sunt un om, eu nu sunt un animal." Cnd vom recunoaste cea de-a doua jumatate a adevarului, ca nu suntem un animal, nu vom mai lasa loc nclinatiilor animalic e din noi. Daca n aceasta epoca impresionabila vom stabili cu fermitate asemenea idei si s entimente sacre n inima noastra, ne vom transforma n fiinte ideale ale acestei lumi. Toate istoriile su nt sacre - fie ca ele apartin bharatismului, islamismului sau crestinismului. Doar n adeptii lor vom gasi tot felul de omisiuni. Ei sunt plini de animalitate. De aceea apare ura ntre religii. Totusi nu este nimic gresit n sine n aceste religii. Toate religiile au propavaduit numai lucruri bune. Oamenii ar trebui sa recunoasca ace st fapt si sa se conduca pe ei nsisi n consecinta. Ce este gresit n religii daca mintile noastre sunt bune (gndesc binele)? Binele si raul sunt numai creatii ale mintii noastre. DE LA ANIMALITATE LA DIVINITATE Noi nu trebuie sa fim amagiti de ntelesurile exterioare si superficiale, uitnd astfel ntelesurile interioare. Aceasta este cheia spiritualitatii. Dificultatea de a ne controla mintea apare n special n starea de veghe ca si n starea subtila de somn cu vise. Cum putem schimba o minte at t de nestato rnica? Daca ne ferim de

animalitate n timpul starii de veghe, atunci animalitatea nu va patrunde nici n visele noastre. Studenti! (ncarnari ale Iubirii!) n primul rnd ncercati sa ntelegeti corect semnifica tia spiritualitatii. Va trebui sa transformati natura launtrica de la umana la divina. Va trebui sa va directionat i atentia catre Dumnezeu. NANDI poate deveni EASWARA, doar pentru ca si-a ndreptat atentia catre Dumnezeu . n mod similar, HANUMAN, maimuta, si GARUDA, pasarea au devenit dragi Stapnului Divin. Deci, da ca ti elimini PASUTHWA (animaliatea) vei deveni PASUPATHI (Stapnul tuturor fiintelor. CONTROLEAZA-TI MNIA SI URA Nu trebuie sa devenim o victima a sentimentelor de mnie, ura, egoism sau mndri e care pot rasari n noi. Cnd asemenea sentimente se nasc n noi va trebui sa ramnem n tacere pentru c teva minute. Nu trebuie sa ne lasam cuprinsi de mnie, insultndu-i sau lovindu-i pe ceilalti as a cum am simti ntr-un prim impuls. Cum putem pune aceasta n practica? Imediat ce ne enervam va trebui sa p arasim acel loc si sa plecam pentru a face o plimbare tacuta n aer liber cteva sute de metri. Apoi m nia va disparea. O metoda mai usoara dect aceasta este sa stam n fata unei oglinzi si sa ne uitam la pro pria noastra fata mniata. Propria noastra fata ne va displace si ne vom uita la ea cu dezgust si aversiune . Apoi ncercam sa rdem din toata inima si mnia ne va parasi. Daca consideram dificil sa facem chiar si acest lucru, ne putem duce n baie pentru a deschide robinetul de apa. n acompaniamentul sunetului creat d e apa curgnd de la robinet ncepem sa cntam un cntec. Apoi mnia noastra va disparea cu siguranta . Sau altfel, sa bem un pahar cu apa rece. n mod analogic, trebuie sa cautam mijloace si metode de a ne recstiga o stare de pace si calm launtric. n loc de a face aceasta, daca vom permite mniei sa crea sca, nelinistea va creste de asemenea odata cu mnia, perturbndu-ne astfel pacea mintii. Niciodata nu va tre bui sa raspundem cu cuvinte urIte pentru cuvinte urte, cu dinte pentru dinte. VORBESTE PUTIN Cu ct vom vorbi mai putin, cu att mai mare va deveni puterea noastra mentala. Odata cu cresterea capacitatii noastre mentale va creste de asemenea puterea de discriminare. Drept urmare, vom elimina "discriminarea individuala" si vom dobndi "discriminarea fundamentala". Datorit a acesteia vom ncepe sa urmarim binele lumii n general, si nu vom mai cauta doar bunastarea noastra. CUNOASTEREA PRACTICA Care este motivul pentru care studentii lui BHARAT ? Apuca pe cai gresite si dev in victimele nelinistii. Ei nu fac nici un efort sa nteleaga problemele ntr-o perspectiva corecta si sa ac tioneze n conformitate cu aceasta. Fiinta trebuie sa urmareasca sa nteleaga totul corect si nu sa se repe ada orbeste nainte n toate directiile. Numai atunci vom dobndi "cunoasterea practica", iar aceasta ne va g hida pe calea spirituala adevarata. Vom gasi indicatoare ici si colo de-a lungul drumului care ne vor ind ica ce cale trebuie sa apucam pentru a ajunge la un anumit loc. Urcusurile si coborsurile pe cale pot fi experimentate numai de

aceia care parcurg calea si nu de indicator. Astazi multe carti sunt precum nist e indicatoare. Totusi noi nu trebuie sa ramnem doar ca niste indicatoare, noi trebuie sa practicam si sa dob ndim experienta practica necesara. AMPLIFICATI-VA IUBIREA Aspiranti! Puteti cstiga toate lucrurile numai prin dragoste. Fara dragoste nu putem obtine nimic. Dragostea poate nvinge chiar si cei mai puternici dusmani. Adevarata dragoste e ste fara dorinta si naturala. Este bazata pe o relatie de la Sine la Sine. Iata un mic exemplu de as emenea dragoste: o mama se plimba pe strada tinndu-si n brate copilul. Daca se ntmpla sa trecem pe l nga ei, acel copil va zmbi vazndu-ne, si n mod natural noi vom zmbi copilului. Cine este acel copil si c ine suntem noi? Desi nu a existat niciodata vreo relatie ntre el si noi, copilul este capabil sa ne faca sa zmbim. Ce fericire profunda putem experimenta n aceasta dragoste! Daca plngem, trebuie sa plngem singuri, dar daca rdem, si altii de asemenea vor rde. O astfel de dragoste si fericire ne va face sa devenim una cu Dumnezeu. Deci, sa ne amplificam iubirea si astfel vom experimenta fericirea dilatata. **************************************************************** CAUZA SUFERINTEI ( Alt articol ) Care este exact cauza tuturor suferintelor? Aceasta este att atasamentul de cor p, care produce suferinta, ct si fata de precursorii sai imediati: atractie si ura. Acestea doua sunt rezu ltatele intelectului care considera anumite lucruri si conditii ca fiind benefice, iar alte lucruri si con ditii ca nefiind benefice. Aceasta idee a beneficientei si malevolentei este o iluzie. Totusi noi continuam sa fim atasati de obiecte care sunt considerate benefice si ncepem sa le urm pe celelalte. Dar, din cel mai nalt punct de vedere, distinctia este fara semnificatie. Acestea nu sunt deloc doua. Cum poate fi atun ci bine si rau? A vedea dualitatea acolo unde nu este dect unitate, aceasta este iluzie sau ignoranta. Ignoranta care l-a mpins pe ARJUNA n suferinta a fost de aceasta natura - a vedea multiplicitatea acolo nu este dect Unicul. Elemente esentiale referitoare la sarbatoarea spirituala Mahashivaratri Mahashivaratri, marea noapte spirituala a lui Shiva, este traditional nchinata n India lui Paramashiva (SUPREMUL SHIVA). Adoratorii lui Shiva o considera n unanimitate ca fiind cea m ai sfnta noapte a anului. Noaptea de Mahashivaratri este totdeauna noaptea cea de dinaintea zilei de luna noua, n februarie-martie (este vorba de luna lunara PHALGUNA care se calculeaza potrivit sistemului astrologic indian). Yoghinii avansati considera aceasta ocazie exceptionala att ca fiind o minunata posibilitate spirituala ct si ca fiind o mare sarbatoare. De aceea ei postesc atunci toata z iua si vegheaza meditnd intens cu MANTRA-ele lui SHIVA (LAYA YOGA) toata noaptea. Cei initiati mediteaza ntr-un mod simplu rostind nentrerupt transfigurati numele lui Shiva, sau doar cnta plini de fervoare imnuri de slava catre SHIVA, ori adora faimosul simbol Shiva Lingam si aspira cu dragoste si din

toata inima catre Paramashiva, care n realitate nu este altul dect DUMNEZEU TATAL. Vedele spun n aceasta directie: Domnul Dumnezeu, cel Atotputernic si Omniprezent salasluieste permanent - N MA RE TAINA - n inima tuturor fiintelor. Plin de gratie, bunatate si iubire El ofera eliberarea spirituala tuturor fiintelor constiente care si ntorc cu dragoste fata catre El. Hindusii considera ca est e foarte important sa traiesti permanent n apropierea unui templu si tocmai de aceea ei au construit att de m ulte temple. Acesta este, spun ei, un act demn de lauda, n fata lui DUMNEZEU care aduce binecuvntarea at t n aceasta viata ct si n cele urmatoare. Viata religioasa a indienilor are ca centru principal fizi c, templul. Caci aici, n "Casa Domnului", noi ne ngrijim cu totii, foarte usor, de relatia noastra cu DUMNEZEU TATAL. Deoarece nu vor sa fie departe de DUMNEZEU prea mult timp, indienii care sunt pl ini de credinta n El merg la templu cel putin o data pe saptamna si se straduiesc din rasputeri sa p articipe la fiecare sarbatoare spirituala importanta, atunci cnd diferitele Shakti-uri (PUTERI FEMI NINE MANIFESTATOARE) ale lui Dumnezeu se manifesta plenar si foarte puternic n anumi te perioade ale anului. Adoratorii lui Shiva realizeaza zilnic puja - sau cu alte cuvinte adorar ea plina de fervoare a lui Shiva - n templu. Tocmai din aceasta cauza aproape toti adoratorii lui Shiva vi ziteaza templele lui SHIVA n ziua cea mai sacra din ntregul an, care este dedicata n ntregime sarbatori rii lui Shiva - Mahashivaratri. Ei se apropie mai ales atunci de templu plini de veneratie si umilinta, deoarece acesta reprezinta efectiv Casa lui Dumnezeu pentru fiecare dintre ei. n Vede se spune: Fie ca Domnul DUMNEZEU sa fie astfel multumit prin cntecele noastre de lauda. ntocmai ca un ntelept printre oameni, fie ca aspirantul sa aduca plin de fervo are ofranda cuvenita fiintelor divine! Mare, coplesitor si plin de taine teribile este, o, Doamne DUM NEZEULE, numele Tau. AUM NAMAH SHIVAYA. Aceasta noapte misterioasa, cu totul deosebita din punct de vedere spiritual si profund sacra, care este noaptea de Mahashivaratri, va sosi n curnd. Sa urmarim, stiind toate acestea, cu totii ca aceasta noapte extraordinara sa devina si pentru noi unul dintre cele mai importante evenimente spirituale ale vietii noastre. Sa ne amintim macar n aceasta noapte n mod constant ca telul nostru e sential n aceasta viata este realizarea ACUM si AICI a lui DUMNEZEU TATAL si plini de dragoste sa ne apropiem cu inimile nflacarate de Shiva. Sa urcam fiind animati de o aspiratie gigantica pe culmea muntelui sfnt Kailasa - care se afla permanent n interiorul nostru la nivelul centrului coronar (Sahasrara) - sa traim ct mai profund si plenar prezenta tainica a lui Shiva n noi nsine ca fiind propriul nostru Sine Nemuritor - ATMAN - ce patrunde nencetat tot MACROCOSMOSUL. Sa ne pregatim n prealabil ct mai bine p entru sosirea acestei nopti de mare sarbatoare spirituala realizndu-ne sadhana (antrenamentul

yoghin) n mod perfect. Sa ne amintim n acea zi aproape permanent ca o viata care este traita n perfec tiunea Adevarului Divin extatic are astfel o forta colosala. Fiecare fiinta umana este un microcosmos ca re reproduce n miniatura MACROCOSMOSUL. Sa ne purificam nainte ct mai profund ntreaga fiinta si sa fac em n acea noapte din inima noastra un izvor curat de iubire divina, aspirnd totodata sa traim n armonie deplina cu marea familie spirituala din care facem parte n cadrul acestei scoli de yoga. Sa ne g ndim ct mai des la Shiva, ncepnd chiar de acum, purificndu-ne astfel cu ajutorul lui DUMNEZEU mintea si inima, pentru a ascensiona ct mai repede zilnic, spre piscul realizarii lui Dumnezeu care se af la n fiinta noastra (SAHASRARA). Una dintre cele mai sfinte nopti spirituale ale anului se apropie si daca vom fi pregatiti cum se cuvine, ea ne poate transforma profund si definitiv prin gratia cea tainica a lui SHIVA. Da ca vom fi pregatiti, vom primi multe daruri spirituale n cea mai naltatoare si cea mai minunata sarbato are spirituala a anului. Avem cu totii aceasta minunata posibilitate care nu asteapta dect sa se manifeste di n plin n noi. Se afla deci n puterea noastra sa optam AICI si ACUM pentru aceasta MIRACULOASA posibilitate. A sadar, sa aspiram din toate puterile pentru ca pe fiecare dintre noi aceasta noapte sa ne apropie ct mai mult de Shiva, Marele Mntuitor Divin. n fond, descoperirea plenara a lui DUMNEZEU nu este chi ar scopul venirii noastre pe aceasta planeta? Putem sa facem din mintea noastra mai ales n aceast a noapte sfnta, un altar nchinat lui Dumnezeu. Procednd astfel vom constata ca atunci toate celelalte g nduri devin n mod firesc nesemnificative. n noaptea de Shivaratri, sa pastram mental tacerea, care ne va ajuta sa realiza m Laya Yoga cu o mantra a lui shiva ce ne va pune n stare de rezonanta ct mai profunda cu Shiva. Sa nu u itam de asemeni ca noaptea de Shivaratri nseamna n primul Bucurie Sublima, Divina. Viata spiritua la autentica este nainte de toate o viata plina de bucurie. Cu ct iradiem n jurul nostru mai multa bucu rie si fericire, cu att dovedim ca ne aflam mai aproape de Sursa Suprema nesecata a Bucuriei si a Ferici rii. Spre exemplu, la ashramul lui SWAMI SHIVANANDA din Rishikesh (INDIA), noaptea de MAHASHIVARATRI se sarbatoreste dupa cum urmeaza: 1. Toti aspirantii postesc complet toata ziua. 2. Se realizeaza apoi o mare ceremonie spirituala colectiva la care participa to ti yoghinii din ASHRAM care urmareste sa aduca pacea si bunastarea tuturor fiintelor umane. 3. Pe parcursul ntregii zile aspirantii realizeaza aproape nentrerupt Japa Yog a cu formula mantra-ica AUM NAMAH SHIVAYA si ei mediteaza periodic asupra lui Shiva. 4. Noaptea ei se aduna cu totii n templu si rostesc la unison formula mantra-ic a AUM NAMAH SHIVAYA pna dimineata. 5. Shiva Lingam-ul, ca simbol tainic al lui SHIVA, este adorat cu o mare devotiu ne ntreaga noapte, din 3 n

3 ore, cte 45 de minute la unison. 6. Aspirantilor care sunt pregatiti le este acordata n aceasta zi, de catre Mae strul spiritual, initierea care este numita Sannyas Diksha - sau cu alte cuvinte li se ofera titlul de Sannyasin . Oferim acum doua exemple de meditatie interioara, zilnica, care sunt realizate n mod traditional pentru adorarea lui Shiva: 1) "Venerez plin de iubire nestemata cea sublima a Sinelui meu Divin Etern ATMAN . l ador cu fervoare pe Shiva cel care se afla mereu n Lotusul Inimii mele. l mbaiez astfel n apa preacurata a mintii mele purificate, apa pura care este luata din rul cel nesecat al credintei si al dev otiunii. l ador pe SHIVA ACUM cu florile nmiresmate ale starii de Samadhi (EXTAZ DIVIN). Realizez plin d e aspiratie toate acestea pentru a ma elibera pentru totdeauna de egoism, ignoranta si de suferint a." 2) "O! Shiva, Tu esti n realitate mereu prezent n mine n Sinele meu nemuritor (ATMAN). Mintea mea coplesita de iubire pentru tine este Parvati, adorata Ta SHAKTI (ENERGIE FEMININ A MANIFESTATOARE). Energiile mele PRANA-ice sunt slujitorii Tai. Trupul meu este Casa Ta. Actiunile mele n aceasta lume ale caror fructe ti sunt neconditionat daruite Tie sunt tot attea acte de adorare a Ta. Somnul meu este Samadhi (EXTAZ DIVIN). Mersul meu se realizeaza doar n jurul Tau. Vorb irea mea divin inspirata este o rugaciune adresata Tie. Acum si aici, eu ti ofer Tie, plin de dragoste si umilinta, tot ceea ce am fost si sunt." Cunoscnd toate acestea merita sa urmarim sa fim ct mai fericiti n noaptea de Mahashivaratri. Mai ales atunci, trebuie sa aspiram, sa traim fericirea divina n preaplinul nflacarat a l inimii si este necesar sa-L simtim si sa-L vedem pe Dumnezeu fiind prezent pretutindeni. Sa uitam deci compl et n aceasta noapte toate grijile care sunt inerente vietii, precum si toate suferintele trecute sau prezente. Daca vom posti, aceasta ne va ajuta foarte mult sa simtim extazul comuniunii tainice cu SHIVA ce l omniprezent. n acea noapte sa ne gndim aproape permanent la Shiva cel tainic si numai la Shiva. n aceasta noapte celui sau celei care va cere, SHIVA i va da. Fie ca gratia suprema a lui Shiva sa ne umpl e pentru totdeauna ntreaga fiinta n aceasta noapte. CELE 10 LUCRURI CARE TREBUIE SA FIE PRACTICATE 1. Aspirantul trebuie sa realizeze cu adevarat cunoasterea practica directa a Ca ii yoghine si nu sa se limiteze, precum majoritatea oamenilor, la cunoasterea ei teoretica. 2. Cel care-si paraseste propria tara are o anumita atitudine launtrica atunci c nd se duce sa traiasca printre straini. Tot astfel aspirantul trebuie sa realizeze cu adevarat cunoaste rea practica si directa a detasarii.(Aceasta implica detasarea pe ct posibil completa, dar si valorizarea corecta, fara excese, nsotita de non-atasamentul fata de toate posesiunile lumesti, de camin, de fami lie, de tirania relatiilor si obiceiurilor sociale care modifica aproape inevitabil viata oamenilor ntr-o agi tatie cel mai adesea lipsita de

valoare, dupa cum afirma cu atta ntelepciune Milarepa: "Toate scopurile terest re faptuite fara detasare si fara credinta n Dumnezeu nu au pna la urma dect un unic sfrsit posibil: sufe rinta, dezamagirea. Posesiunile materiale (averea) sfrsesc n final prin a fi risipite, cladirile s frsesc prin a fi darmate, ntlnirile se ncheie cu despartiri, iar nasterile se termina inevitabil cu moa rtea". Marii ntelepti din toate timpurile au traversat gradina existentei umane. n multe cazuri ei au cules si au gustat din plin feluritele fructe ademenitoare ale Arborelui Vietii crescut chiar n centrul acestei gradin i, dar au sfrsit prin a atinge deziluzia totala fata de lumea noastra. Tocmai aceasta dezamagire nsa a nascut n ei aspiratia si forta de a realiza cu ajutorul Creatiei Ceresti, Suprema Viziune Divina, singura care i po ate darui omului fericirea beatifica nepieritoare, att n timpul vietii, ct si n ceasul mortii. n "Ecle ziast", nteleptul care a fost chiar rege al Israelului spune acelasi lucru ntr-un limbaj foarte asemanator cu cel a l lui Milarepa: " Am vazut si am trait aproape tot ce se face sub soare; si iata, ca mi-am dat la sfrsit seam a ca totul este numai desertaciune si vnare de vnt"(Ecl. 1.14)) 3. Dupa ce si-a ales maestrul spiritual (GURU), si a fost acceptat de catre aces ta, aspirantul trebuie sa renunte n totalitate la ego-ul sau si sa urmeze cu multa constiinciozitate si p erseverenta nvatatura tainica ce i este oferita n aceasta relatie. 4. Dupa ce a dobndit disciplina mentala, ascultnd atent, practicnd perseveren t si meditnd profund asupra nvataturilor secrete ale maestrului sau (GURU) aspirantul nu trebuie sa se lase prada tentatiei de a-si etala altora perfectiunea atinsa, ci sa se dedice mai departe cautarii rodn ice a Adevarului Ultim. 5. Cnd aceasta cunoastere spirituala ncepe sa apara la momentul oportun, nu tr ebuie niciodata sa fie neglijata din lene, ci, mai mult dect pna atunci, trebuie cultivata cu o vigil enta constanta. 6. Dupa ce yoghinul a experimentat n mod direct, pentru prima data, starea de i luminare spirituala, el trebuie sa se straduiasca sa o atinga din nou si sa o aprofundeze mereu si mereu n singuratate, renuntnd aproape complet la activitatile lumesti de rnd (daca acestea i distrag atentia de la o asemenea preocupare esential spirituala). 7. Dupa ce a realizat cu adevarat cunoasterea practica profunda a celor spiritua le yoghinul nu trebuie sa mai permita aparitia nici unei dizarmonii n interiorul corpului fizic sau al mi ntii sale. El trebuie sa realizeze de atunci nainte si sa respecte cu tenacitate cele trei legaminte ese ntiale: al saraciei (detasarea de acumularile materiale n favoarea celor spirituale), al castitatii - care imp lica fie ABSTINENTA ACTIVA, fie CONTINENTA SEXUALA PERFECTA - si al daruirii ntregii sale existente NUMAI lui DUMNEZEU. 8. Odata decis sa atinga telul spiritual cel mai nalt (NDUMNEZEIREA), yoghinul trebuie sa renunte neconditionat la orice forma de egoism si trebuie sa se consacre slujirii lui DU MNEZEU pe pamnt si

ajutorarii pline de dragoste a ntregii umanitati. 9. Odata intrat pe Calea spirituala care implica utilizarea tainica a MANTRA-elo r (este vorba de abordarea sistemului LAYA YOGA) yoghinul nu mai trebuie sa permita corpului, vor birii sau gndurilor sale sa ramna impure si nesfintite, caci abia ncepnd din aceasta faza el poat e sa practice cu succes focalizarea mentala si meditatia profunda asupra anumitor MANDALA-e, n special asupra triplei MANDALA. (O MANDALA este o diagrama geometrica de punere n stare de REZONANTA s imbolica, mai complexa dect o yantra, este colorata si alcatuita dintr-un numar ceva mai mare de elemente asupra carora trebuie sa se mediteze. Cu ajutorul unei MANDALA se realizeaza comuniunea inefabila psihomentala si punerea la unison cu anumite aspecte tainice binefacatoare din MACROC OSMOS sau cu unele Puteri cosmice. O MANDALA invoca, atunci cnd privirea este focalizata men tal asupra ei, acele forte spirituale - personificate adesea ca zeitati - care guverneaza anumite fun ctii n fiinta umana si se manifesta sub forma corpului, vorbirii si a gndului. Practica spirituala persev erenta care realizata cu ajutorul anumitor MANDALA-e este intim legata de o anumita forma de YOGA numita KUNDALINI YOGA.) 10. n timpul tineretii sale, yoghinul ncepator trebuie sa-i frecventeze foarte rar sau chiar deloc pe cei care nu-l pot ajuta spiritual. n schimb, el trebuie sa se dedice plin de aspira tie si perseverenta, cunoasterii experimentale, directe, n care este initiat si ghidat de catre maestrul sau spi ritual. Acestea sunt cele 10 lucruri care trebuie sa fie practicate. Cele 10 lucruri care nu nseala 1. Nu se nseala niciodata acela care s-a eliberat de toate atasamentele fata de orice obiect si care, fiind admis ca BHIKSHU (adept al Caii Renuntarii deline la lume) al Ordinului Sfnt, si paraseste casa si, traind n starea celui fara de camin, devine un yoghin ratacitor. 2. Nu te nseli niciodata atunci cnd ti venerezi maestrul spiritual. 3. Nu te nseli niciodata atunci cnd studiezi cu atentie nvatatura autentica a sistemului YOGA; atunci cnd asculti comentarii asupra ei, cnd reflectezi si meditezi asura esentei nvatatu rilor sale. 4. Nu te nseli niciodata atunci cnd ntretii aspiratii sublime divine si cnd comportamentul tau este plin de modestie. 5. Nu te nseli niciodata atunci cnd ai o viziune liberala (din punct de vedere spiritual), dar cu toate acestea ti respecti cu stricete legamintele spirituale (TAPAS-urile). 6. Nu te nseli niciodata daca ai o mare inteligenta, dar nici un pic de orgoliu . 7. Nu te nseli niciodata daca te mbogatesti cu ct mai multe cunostinte spirit uale si daca meditezi profund si constant asupra lor. 8. Nu te nseli niciodata daca reusesti sa combini n mod armonios instruirea sp irituala profunda cu cunoasterea directa a realitatii spirituale si cu absenta orgoliului. 9. Nu te nseli niciodata daca cu adevarat esti n stare sa-ti petreci ntreaga viata n singuratate.

10. Nu te nseli niciodata daca te dedici fara egoism actiunilor caritabile urma rind sa faci ct mai mult bine celorlalti prin intermediul metodelor ntelepte ale sistemului YOGA. Acestea sunt cele 10 lucruri care niciodata nu ne fac sa ne ratacim. CELE 10 ASEMANARI CARE POT SA NE NSELE 1. Dorinta poate fi considerata n mod gresit drept ncrederea ferma pe care tio da credinta. 2. Atasamentul poate fi considerat n mod gresit drept bunavointa si compasiune. 3. ncetarea procesului gndirii, care apare uneori, poate fi considerata n mod gresit drept calmul profund al spiritului infinit, care este adevaratul tel. 4. Perceptiile simturilor (sau anumite fenomene naturale) pot fi considerate n mod gresit drept revelatii ale Realitatii Divine. 5. O simpla viziune de ansamblu a Realitatii Divine poate fi considerata n mod gresit drept o completa realizare spirituala. 6. Cei care vorbesc frumos despre Adevarurile Spirituale, desi n realitate nu p rea le practica, pot fi considerati n mod gresit niste veritabili evlaviosi (sau chiar niste maestri). 7. Sclavii propriilor pasiuni nrobitoare pot fi considerati n mod gresit niste maestri yoghini care s-au eliberat ei nsisi de orice lege conventionala. 8. Actiunile savrsite ntr-un scop personal pot fi considerate n mod gresit dr ept actiuni altruiste. 9. Metodele care evidentiaza fatarnicia pot fi uneori considerate n mod gresit drept prudenta. 10. Sarlatanii pot fi uneori considerati n mod gresit drept niste ntelepti. Acestea sunt cele 10 asemanari care pot sa ne nsele. Introducere KARMA-YOGA, deoarece trebuie sa fie prezentata la nceput sub denumirea sa origi nala, este una dintre cele patru mari ramuri YOGA asa-zis Clasice ale Orientului. Cu toate ca m ulti cercetatori ai gndirii hinduse o considera, uneori, ca fiind mai putin veche dect JNANA-YOGA si RAJA Y OGA, ea reprezinta totusi un punct de plecare si o parte esentiala a nvataturilor cupri nse n BHAGAVAD-GITA, acest aspect conferindu-i o garantie suficienta de autenticitate. Ca de altfel toate celelalte forme de YOGA, si KARMA-YOGA la rndul sau, are dre pt scop esential si final, daca nu unic, usurarea si accelerarea evolutiei spirituale a celui care o practica cu consecventa. Ea se diferentiaza nsa de celelalte forme de YOGA n sensul ca nca de la nceput poate fi practicata mai mereu, toata ziua, fiind aplicabila n toate activitatile specifice omului, n t imp ce BHAKTI-YOGA, la imensa majoritate a indivizilor nu poate fi abordata dect la un stadiu foarte a vansat de practica, iar JNANA-YOGA si RAJA-YOGA (mpreuna cu varianta sa de baza, HATHA-YOGA) nu pot fi practicate dect ntr-o anumita perioada a zilei, un anumit interval de timp. Din aceasta c auza putem vedea n KARMA-YOGA, pe drept cuvnt, o forma instantanee de YOGA a vietii de zi cu zi. Traditia ne pune la dispozitie, cu privire la KARMA-YOGA, diferite definitii. To tusi, cea mai curenta si, n acelasi timp, si una dintre cele mai bune definiri, cu toate ca aceasta este dep arte de a fi completa, este: YOGA FUZIUNII CIT MAI PROFUNDE SI DEPLINE CU DIVINUL PRIN ORICE ACTIUNE DEZINTERESATA KARMA-YOGA porneste, n demersul sau, de la constatarea ca n fiec

are clipa a existentei noastre cotidiene, chiar si atunci cnd ne simtim constrnsi sa facem un anumit lucru sau altul, noi ramnem totusi liberi sa alegem si avem ntreaga responsabilitate a optiunilor n oastre. Recurgerea la orice disciplina spirituala (YOGA sau oricare alte cai spirituale) implica admiterea faptului ca omul dispune de un anumit liber arbitru, att n orientarea pe care o va da v ietii sale ct si n alegerea mijloacelor pe care le va folosi. Intrebarea esentiala la care KARMA-YOGA ne ajuta sa raspundem este urmatoarea: C um si n functie de ce motive trebuie sa alegem ntre doua sau mai multe posibilitati care ni se ofe ra la un moment dat? De fapt, orict de neasteptata ar parea pentru occidentali, practica consecventa a sistemului KARMA-YOGA ne confera o mai mare libertate. Numerosi ntelepti contemporani, de la SRI RAMAKRISHNA pna la SRI AUROBINDO, au subliniat ca, KARMA-YOGA este foarte bine adaptata epocii noastre fiind, ntr-o masura chiar m ai mare, potrivita oricarei fiinte umane dect BHAKTI-YOGA care nu se potriveste dect persoanelor cu nclinatii accentuat religioase (acestea fiind astazi din ce n ce mai putine). KARMA-YOGA se potrive ste tuturor fiintelor umane mult mai bine dect RAJA-YOGA care necesita un efort intelectual ce depase ste facultatile mintale obisnuite. KARMA-YOGA este, de asemenea, mult mai usor accesibila dect JNANA-YO GA care necesita o putere considerabila de concentrare si interiorizare, toate aceste ca litati ntlnindu-se din ce n ce mai rar la omul modern. La toate cele aratate putem sa mai adaugam ca ea se p otriveste, ct se poate de bine, occidentalilor ntotdeauna nerabdatori sa actioneze si mai mereu sceptici asupra valorii orientarilor, majoritatii disciplinelor spirituale care te ndeparteaza de viata practica ntr -o lume att de materialista. De altfel, trebuie subliniat ca aceasta forma de YOGA nu exclude n nici un fel pra ctica simultana a uneia sau a mai multora din celelalte forme de YOGA, practica acesteia neputnd face dect sa le creasca eficacitatea altor forme de YOGA, aceasta asociere nefiind niciodata obligatorie, deoarece, a tunci cnd este practicata singura, KARMA-YOGA este suficienta prin sine nsasi. KARMA-YOGA mai are un mare avantaj pe care celelalte forme de YOGA nu l au. In timp ce BHAKTIYOGA, RAJA-YOGA, TANTRA-YOGA, HATHA-YOGA si chiar JNANA-YOGA practicate gresit, dincolo de anumite exercitii preliminare, prezinta grave pericole fizice, psihic e si mentale daca snt practicate fara supraveghere si ndrumarea atenta si constanta a unui maestru co mpetent, practic, din punct de vedere psihic si spiritual, KARMA-YOGA nu comporta niciodata vreun peri col pentru cel care o practica, chiar bazndu-se doar pe unele nvataturi scrise. SWAMI VIVEKANANDA scrie: "Exista, pe calea lui BHAKTI-YOGA, mari pericole, ca de exemplu: sufletul receptiv ajunge sa aprecieze unele emotii pasagere drept adevarate reve lari ale divinului si considera banale aspiratii pasagere, drept adevarate aspiratii spirituale" (YOGA practica).

Referitor la RAJA-YOGA, tot VIVEKANANDA scrie, subliniind n prefata cartii sale , cu privire la aceasta forma de YOGA: "In afara de foarte putine exceptii, nu putem totusi sa nvatam R AJA-YOGA fara pericole, dect sub directa ndrumare a unui maestru." SRI RAMAKRISHNA scrie: "JNANA yoghinul spune: "EU SINT EL" dar, atta timp ct n oi confundam SINELE nemuritor cu corpul nostru acest egotism este nefast. El nu ne ajuta delo c sa progresam ci, dimpotriva, ne conduce spre ruina" (Invataturile lui RAMAKRISHNA). SWAMI BRAHMANANDA, care ncuraja pe discipolii sai deja launtric purificati, sa practice anumite ASANAS si unele tehnici de PRANAYAMA, le spunea mai trziu: "Ct despre practici le HATHA-YOGA, evitati-le daca nu vreti sa suportati consecinte penibile. HATHA-YOGA este o cal e foarte periculoasa atunci cnd este practicata n necunoastere de cauza, fara ndrumarea unui maest ru competent" (Disciplinele spirituale). Mai adaugam ca si n cazul unui stadiu avansat, KARMA-YOGA nu necesita n sine, pentru a fi practicata, ajutorul nici unei discipline fizice si nici a vreunui regim alimentar special d esi este evident ca, KARMA yoghinul trebuie sa faca tot posibilul pentru a ramne sanatos. In final, mai pu tem adauga ca, sistemul KARMA-YOGA nu este aproape deloc legat de nici o conceptie metafizica sau religi oasa. Inceput text TELUL PRINCIPAL IN KARMA-YOGA SWAMI VIVEKANANDA descrie astfel idealul urmarit n KARMA-YOGA: "Omul ideal este acela care n mijlocul celei mai profunde taceri si a celei mai mari singuratati gaseste ac tivitatea cea mai intensa, tot el reusind ca n mijlocul activitatii celei mai intense sa gaseasca linistea si sin guratatea desertului." Tot VIVEKANANDA considera util sa sublinieze ca: "KARMA-yoghinul nu are nevoie sa cr eada n nici o doctrina, oricare ar fi ea. El poate nici sa nu creada n Dumnezeu, poate nici s a nu se ntrebe ce este de fapt sufletul sau si poate nici sa nu fie tentat de nici o speculatie de ordin m etafizic" (YOGA practica). Cu toate acestea, deoarece marii maestri ai Orientului ale caror nvataturi ne-a u parvenit, snt toti profund religiosi, nu este surprinzator faptul ca ei interpreteaza KARMA-YOGA din aceast a perspectiva. Astfel, SRI RAMAKRISHNA spunea: "KARMA-YOGA este comuniunea spontana cu Dumnezeu prin ac tiune", interpretnd-o att n sistemul BHAKTI-YOGA (revelarea Supremului Divin prin iub ire) ct si n sensul sistemului JNANA-YOGA (urmarirea constientizarii Absolutului Divin). El precizea za: "Telul esential n KARMA-YOGA este acelasi ca si n cazul celorlalte forme de YOGA: realizarea Supr emului Etern sau a Divinului impersonal." La fel, SRI AUROBINDO scrie: "Activitatea detasata, cel mai adesea, nu este dec t instrumentul necesar pentru inefabila unire cu Stapnul Creatiei." "A realiza activitatile ntr-o int ima fuziune si ntr-o comuniune profunda cu divinul din noi, n armonie profunda cu universalul din jurul nostru si cu transcendentul de

dincolo de noi, a nu ne lasa limitati de mentalul uman, adesea nchistat si sepa rator, a nu fi sclavul imperativelor sale ignorante sau aberante si a sugestiilor sale nguste, aceasta este KARMA-YOGA" (YOGA integrala practica). Inceput text EFICACITATEA SISTEMULUI KARMA-YOGA Oricare ar fi modul prin care ne reprezentam telul spiritual, acesta va fi atins printr-o forma sau alta de YOGA; oricare ar fi forma pe care o mbraca comuniunea cu Divinul, atingerea pla nului de constiinta a Absolutului, priza constiintei asupra Adevarului Ultim sau chiar o mai mare libe rtate n viata, toate aceste teluri pe care hindusul le indica prin termenul fundamental de "Eliberare" (MOKS HA), KARMA YOGA, la rndul sau, conduce la aceleasi realizari la fel de bine ca oricare alta form a de YOGA si, deseori, chiar foarte usor. Referitor la aceasta forma de YOGA, SWAMI SIVANANDA spune: "Multi c red ca, KARMA YOGA este un tip inferior de YOGA. Aceasta este o mare eroare." RABINDRANATH TAGORE a scris despre KARMA-YOGA: "Multi dintre compatriotii nostri si imagineaza n mod gresit, ca actiunea este contrara libertatii." sau: "Nu vom ob tine niciodata vreun rezultat considerabil daca vom urmari sa atingem infinitul doar n afara domeniu lui actiunii." El mai adauga: "Daca declaram ca dorim sa-l realizam pe Brahman (Supremul Divin) numai prin int rospectie lasndu-L, n restul timpului, n afara activitatii noastre exterioare, sustinnd ca vrem sa b eneficiem de prezenta Sa doar prin iubirea din inima noastra, fara a-L mai adora altfel, prin alte modalitati exterioare, sau daca consideram ca numai contrariul este adevarat, ne ngreunam activitatea n lungul nostru drum spre Adevar si ne vom ndrepta probabil spre un esec lamentabil" (SADHANA). SRI RAMAKRISHNA spunea: "Daca este realizata fara atasament, actiunea sau activi tatea devine o cale usoara de atingere a scopului real al vietii, care este Dumnezeu." SWAMI VIVEKANANDA spunea: "Prin simpla activitate detasata, omul poate ajunge le sne acolo unde BUDDHA a ajuns numai prin meditatie iar IISUS HRISTOS prin dragoste si rugaciune " (YOGA practica). Chiar daca aceasta formulare poate sa-i socheze pe unii crestini, ea arata totusi ca, pentru SWAMI VIVEKANANDA, KARMA-YOGA este la fel de eficienta ca si RAJA-YOGA sau BHAKT IYOGA practicate la cea mai nalta treapta. MA ANANDA MOYI afirma ca: "Acela care practica KARMA-YOGA l va realiza destul d e repede pe BRAHMAN (Supremul) ca fiind Constiinta Absoluta si va primi de asemenea gratia M amei Divine" (Invataturile lui MA ANANDA MOYI). Pentru cel care studiaza cu atentie spiritualitatea hindusa, apare evident ca ac estea snt teluri obiective care se propun spre realizare att n JNANA-YOGA ct si n BHAKTI-YOGA. SWAMI RAMADAS, care a atins eliberarea numai pe calea lui BHAKTI YOGA, constata ulterior ca: "Fara sa ne ncetam deloc activitatea, actionnd nsa complet detasat, putem sa atingem cu usurinta starea suprema de beatitudine si eliberare" (Scrisori).

SWAMI BRAHMANANDA, "fiul spiritual" al lui SRI RAMAKRISHNA, spunea discipolilor sai: "Putem sa atingem Cunoasterea Suprema chiar si numai prin angrenarea perseverenta n felur ite activitati consacrate Divinului" (Discipline monahice). Marele ntelept RAMANA MAHARISHI, intransigentul JNANA yoghin, spune: "Actiunea fara dorinta, ct mai detasata de fructele ei, este net superioara Cunoasterii mbinate cu pra ctica" (Invataturile lui RAMANA MAHARISHI). Tot el constata cu simplitate ca: "Starea n care realizarea actiunii este detasata de dorinte este calea ce conduce cu usurinta la Eliberare." Din cele aratate pna aici rezulta ca daca este realizata n spiritul specific K ARMA-YOGA, orice actiune, orict de insignifianta ar fi, ne poate ajuta sa facem cu usurinta un pas naint e pe calea Eliberarii. Inceput text TEHNICA PROPRIU-ZISA IN KARMA-YOGA Liniile directoare ale teoriei si practicii sistemului KARMA-YOGA snt ct se po ate de clar precizate de KRISHNA n BHAGAVAD-GITA, singura remarca fiind ca ele nu snt prezentate n ord inea care ar conveni cel mai bine occidentalilor. Se pot rezuma n felul urmator nvataturile pline de ntelepciune ale marelui model divin KRISHNA: 1) Este imposibil omului sa stea macar o clipa fara ca totusi sa nu actioneze; 2) Omul nu trebuie sa-si propuna ca tel inactiunea sau evitarea actiunii; 3) Anumite actiuni au un caracter obligatoriu si, prin urmare, nu ne putem sustr age lor; 4) Nu trebuie sa-ti doresti fructele sau nsusirea consecintelor actiunii realiz ate; 5) Nu trebuie sa ai niciodata atasament fata de actiune; 6) Nu trebuie sa te consideri niciodata ca fiind autorul actiunii; 7) Actiunea astfel ndeplinita, indiferent de natura ei, nu l nlantuie nicioda ta pe realizatorul ei; 8) In esenta, putem spune despre KARMA-YOGA ca este "abilitatea divina n fapte" sau, altfel spus, ntelepciunea si detasarea n actiuni. In aceasta ordine vom analiza elementele sistemului KARMA-YOGA: 1) OMUL NU POATE SA STEA MACAR O CLIPA FARA CA TOTUSI SA NU ACTIONEZE Prima afirmatie, "omul nu poate sta fara sa nu actioneze", are evident un caract er exclusiv teoretic avnd drept scop pregatirea pentru a doua afirmatie, "inactiunea nu trebuie sa fie tel ul", care este de natura practica si, de altfel, asa cum vom vedea mai departe, se adreseaza mai mult ori entalilor dect occidentalilor. Sa trecem acum sa examinam mai de aproape aceste aspecte. In BHA GAVAD-GITA, KRISHNA revine asupra ei, n trei etape: "Nimeni nu poate ramne macar o clipa f ara sa nu actioneze. Totul este n mod inevitabil constrns catre actiune." "Chiar si viata ta fizica , i spune KRISHNA lui ARJUNA, nu se poate mentine fara o constanta actiune." Si, n sfrsit: "Nici o f iinta ncarnata nu poate sa renunte, n totalitate, la actiune. Actiunea este inevitabila." In alte capitole din MAHABHARATA, KRISHNA citeaza, n mod aprobativ, pe un brahm an care i spune sotiei sale: "In aceasta lume este imposibil sa nu actionezi, fie chiar si o sin gura clipa" (ASHVAMEDHI KA). Acest adevar este recunoscut si de alti ntelepti care au trait n diferite

epoci. Chiar si n zilele noastre, marii ntelepti au simtit necesitatea de a reafirma acest adevar. Astfe l, SRI RAMAKRISHNA spunea: "Nimeni nu poate evita actiunea. Faptul de a spune "Eu snt" sau "Eu gn desc" implica deja actiunea. Nu va puteti sustrage deloc actiunii; actiunea este o lege a naturii." SWAMI VIVEKANANDA, la rndul sau, afirma: "Nu putem sa traim nici macar o singura clipa fara sa act ionam." La rndul sau, SWAMI BRAHMANANDA ajunge la aceeasi concluzie: "Fara actiune, chiar existenta no astra ar fi imposibila." SWAMI RAMADAS a scris: "A actiona este nsasi expresia fundamentala a naturii fiintei noastre, asa cum menirea naturii unei flori este sa degaje un anumit parfum. Pri n urmare, trebuie sa fim, n mod ntelept, activi. Nu putem sa facem altfel fiindca ne este imposibil. Chiar daca, uneori, omul este imobil si aparent inactiv, organele sale sau structurile interioare, psihicul, mentalul , intelectul snt ntotdeauna mai mult sau mai putin active. Incetarea completa a tuturor actiunilor este, prin ur mare, imposibila." Acesta este un aspect evident pe care chiar o simpla reflexie mai adnca ne permite sa-l con statam. In imobilitatea fizica cea mai absoluta, de exemplu gndirea subzista si chiar daca n parte aju ngem sa o oprim (cel mai adesea nu facem dect sa ne imaginam aceasta), functiile naturale ale corpului ( respiratie, circulatie etc.) nu nceteaza sa-si continue activitatea. SRI AUROBINDO afirma chiar ca, n absen ta ntregii activitati mentale perceptibile sau identificabile, continua sa se produca n creier anumit e "vibratii". Orice ar fi, cea mai totala "inactiune", n sensul absolut al termenului, nu ne mpiedica totusi sa "actionam" modificnd cursul a ceea ce s ar fi ntmplat daca am fi actionat n mod normal, caci noi putem opera n mod direct prin cmp subtil manifestnd influente asupra vecinatatii noastre imediat e prin atitudinea sau intentia adoptata care, la rndul sau poate, prin rezonanta si inductie, sa nelinisteasca sau sa bucure, determinnd, daca este foarte puternica, o anumita forma de imitatie contagioasa ce se va rep ercuta ulterior n bine sau n rau asupra noastra, modificndu-ne starea launtrica n mod corespunzator. Inceput text 2) NU TREBUIE SA NE PROPUNEM CA TEL INACTIUNEA. Daca inactiunea este imposibila, va fi evident irational si eronat sa o propui v reodata drept tel n oricare forma de YOGA. KRISHNA i spune, de altfel, clar lui ARJUNA: "Sa nu permiti n t ine nici un fel de atasament fata de inactiune." De altfel, el adauga mai trziu, n cazul n care ARJUNA nu a nteles foarte bine: "Nu prin abtinerea de la fapte sau actiuni omul se va bucura de nonactiune , nu renuntnd la actiuni va atinge el perfectiunea." Si, n continuare, KRISHNA insista: "Actiunea totdea una este net superioara inactiunii." In epoca lui KRISHNA, aceste revelatii vizau n mod special, fara ndoiala, anum ite scoli importante de JNANA-YOGA sau de RAJA-YOGA care preconizau, n mod exagerat, ca etapa necesara daca nu chiar ca tel al disciplinei spirituale, ncetarea ct mai completa a oricarei activita

ti fizice si chiar mentale. Aceasta atitudine, deloc normala, nu mai tenteaza astazi dect mici grupuri care reclama o anumita ntelegere fantasmagorica a nvataturilor lui SHANKARA si PATANJALI. De altfel, multi oamen i snt nca nclinati sa creada ca orice alta activitate dect cea spirituala este un rau necesar caruia nu trebuie sa i acordam dect minimum de timp pentru a ne putea consacra ct mai mult timp interiorizarii, med itatiei, adorarii etc. Tocmai de aceea, marii ntelepti moderni au considerat necesar sa reaminteasca ceea ce spunea KRISHNA. Astfel, Tagore spunea: "Pentru a trai armonios, noi trebuie sa muncim; viata si activitatea snt strns legate." El adauga: "Cine va fi att de nebun pentru a fugi mereu de multimea voioasa pen tru a-l cauta pe Dumnezeu numai n prostatia inactivitatii?" SWAMI RAMADAS explica: "YOGA nu semnifica niciodata renuntarea la actiune; dimpo triva, ea ridica actiunea la cea mai nalta valoare spirituala" (Prezenta lui RAM). SWAMI BRAHMANANDA, desi cerea discipolilor sai sa se consacre cteva ore n fiec are zi meditatiei, le spunea: "Ma ntreb de ce va este att de frica de munca voastra. Daca doriti cu adevarat sa-L realizati pe Dumnezeu, munciti cu perseverenta si asteptati. Nu trebuie niciodata sa aband onati n totalitate celelalte activitati" (Disciplinele spirituale). SRI AUROBINDO, de asemenea, revine constant asupra acestei idei: "Munca are o im portanta primordiala. Faptele snt n continuare necesare, YOGA actiunii este indispensab ila. Ideea de a abandona activitatea fizica pentru a accelera dezvoltarea propriului mental este o creati e fantezista a ego-ului mental" (YOGA integrala practica). De altfel, tot el spune: "A continua activita tea fizica ne ajuta sa ne pastram echilibrul dintre experienta interioara si dezvoltarea exterioara" (Ghid ul YOGA). Totusi, dupa cum arata mai multi ntelepti, aceasta obligatie de a actiona vizibil mai mult s au mai putin, nceteaza pentru acele rare fiinte umane ajunse la nivelul spiritual la care, n mod obiectiv, le devine imposibil sa se conformeze. Astfel, pentru SRI RAMAKRISHNA doar "oamenii care nu snt SATTVA-ici trebuie sa se supuna imperativelor muncii n aceasta lume" (Invataturile lui RAMAKRISHNA). Pri n urmare, omul pur, SATTVA-ic, care nu mai are n el nimic TAMAS ic sau RAJAS-ic, a ajuns deja la un nivel aproape suprauman. Despre asemenea oameni vorbeste SWAMI VIVEKANANDA cnd spune: "Exista , fara ndoiala, fiinte cu totul exceptionale pe care SINELE le satisface n ntregime, ale caror dorinte snt dincolo de SINE, al caror psihic nu rataceste dincolo de SINE, pentru care SINEL E este totul, n tot; numai acestea singure nu trebuie sa mai munceasca. Restul umanitatii nsa este o bligata sa traverseze, ncetul cu ncetul, lumea activitatii; KARMA YOGA ne arata principiul, ne dezval uie secretul punndu-ne la dispozitie metoda ca sa o putem realiza practic, cu maximum de eficienta." MA ANANDA MOYI se exprima n termeni la fel de categorici: "Nu trebuie niciodata sa stam fara sa facem nimic, asteptnd inerti sa apara starea de Fiinta pura-desavrsita." Este

foarte util sa remarcam ca si cei mai mari ntelepti, care au atins starea de evolutie spirituala cea mai nal ta la care o fiinta umana poate aspira, continua sa actioneze neobositi. Vom ncheia aceste consideratii printr-un citat semnificativ. In faimosul text M AHABHARATA, "Regele Zeilor", INDRA spune: "Cei care critica actiunea snt pacatosi". Inceput text 3) ANUMITE ACTIUNI AU UN CARACTER OBLIGATORIU SI, PRIN URMARE, NU NE PUTEM SUSTRAGE DE LA REALIZAREA LOR La aceasta indicatie scurta, cu caracter obligativ, KRISHNA mai adauga o alta co mplementara cu caracter pozitiv si care ne priveste mult mai direct. La nceputul lui BHAGAVAD-GITA, KRI SHNA spune: "Indeplineste actiunea necesara asa cum EU ti-am indicat-o." Si, la sfrsit, KRI SHNA reaminteste: "Nu este necesar sa se renunte la actiuni n mod just integrate si consacrate." Este impo rtant deci sa descoperim ce snt aceste actiuni "indicate" sau, altfel spus, "care trebuie sa fie facute". E ste posibil, cu toate ca putin probabil -pentru ca din BHAGAVAD-GITA reiese chiar contrariul - ca n acea perio ada KRISHNA sa se fi referit ndeosebi la anumite procedee speciale, la unele tehnici de YOGA, la modalitati precise de purificare si transmutatie sau la detalii referitoare la o forma sau alta de YOG A, toate fiind "aceste acte care trebuiesc facute neaparat" deoarece "purifica sngele" determinnd rafinare a fiintei umane, si la care, mai departe, KRISHNA se refera n mod expres. In zilele noastre, n orice caz, p rincipiul dobndeste, n mod evident, o semnificatie diferita si, pentru a-l ntelege ct mai bine, trebu ie sa ne referim la parerea competenta a nteleptilor moderni. Pentru cei care au norocul de a fi ghidati de un adevarat GURU (fiindca nu toti cei care se autointituleaza asa snt cu adevarat) problema este foarte simpla, ei trebuind doar sa se plieze ct mai bine indicatiilor maestrului lor pentru a se eleva launtric si a progresa spiritual, pentru ceilal ti, considernd ca este necesar sa ne referim la nvataturile marelui KARMA yoghin care a fost MAHATMA GANDHI. E l este, de asemenea, categoric n aceasta directie: "Legea activitatii este legea vietii" s i noi stim, actualmente, ca pentru el aceasta "lege a vietii" era cerinta zilei pe care io dicta constiinta sa n fuziune cu constiinta divina. De altfel, chiar el precizeaza: "Dumnezeu a creat omul pentru ca acesta sa ajunga sa-si cstige hrana" (sau energia cea de toate zilele) prin munca sau activitatea sa. El a spu s ca "cel care mannca fara sa lucreze sau asteapta inert sa i se dea fara sa merite sau fara sa actioneze e ste un hot." Chiar si SRI AUROBINDO afirma ca trebuie sa ne supunem ct mai detasati "obligat iilor sociale" dar, mai adauga el, considerndu-le "drept un veritabil teren al practicii YOGA" (YOGA in tegrala practica). El considera de asemenea ca orice activitate este spiritualizanta si utila pentru a cela care o realizeaza cu o atitudine justa, de integrare detasata. SRI AUROBINDO spune: "Trebuie pe ct pos ibil permanent sa realizam actiunile cu o atitudine detasata, ntr-o stare de constiinta justa si

integrata." Procednd mereu astfel, starea launtrica va fi la fel de fructuoasa ct poate sa fie prin orice stare de meditatie YOGA foarte reusita. Pentru el, de fapt, "actiunea sau activitatea nu este dect o forma specifica de pregatire la fel de importanta ca si meditatia yoghina". SWAMI RAMADAS, la rndul sau, precizeaza: "Actiunea, realizata atunci cnd snte m ntr-o stare de totala absorbtie sau fuziune n Centrul Suprem Etern al universului, este ceea c e nteleptul numeste actiune yoghina" (Prezenta lui RAM). Atunci nsasi natura actiunii ndeplinite nu are dect o importanta secundara. I n aceasta directie l putem cita, n continuare, pe SRI AUROBINDO: "Putem folosi nu conteaza ce actiune sau activitate ca domeniu n care sa ne exersam clipa de clipa n spiritul plin de ntelepciune al lui BHA GAVAD-GITA" (YOGA integrala practica). SWAMI VIVEKANANDA spune, referitor la aceasta: "Chiar si aspectele cele mai de j os sau aparent inferioare ale activitatii nu trebuie vreodata dispretuite" (YOGA practica). SRI AUROBINDO chiar insista: "Nu este deloc adevarat ca activitatea fizica are mai putina valoare de ct activitatea mentala sustinuta; numai aroganta intelectului limitat este aceea care poate pretinde ac easta." Intreaga activitate consacrata ferm si realizata prin si pentru Divin este direc t proportionala cu gradul de daruire divina; activitatea chiar manuala facuta cu INTENTIE pentru Divin este n et superioara activitatii mentale facuta cu INTENTIE numai pentru propria noastra dezvoltare egoista, pent ru glorie sau pentru o satisfactie mentala efemera. Dupa traditia indiana referitoare la KARMA-YOGA, alegerea actiunilor "care trebu ie sa fie ndeplinite" de catre un individ oarecare este determinata de ceea ce n India se numeste SVA DHARMA (Legea proprie). In timp ce n Occident, religia, morala si legea procedeaza dupa drept uri si restrictii enuntate adesea n termeni absoluti, pastrndu-si rezerva de a admite o multime de except ii, hinduismul confera drepturi si ndatoriri foarte diferite, uneori contradictorii, diverselor grupur i umane care constituie societatea. Pentru a nu oferi dect un exemplu, avem n Occident principiul cate goric propovaduit de Biserica si aplicat de tribunale: "Sa nu omori!" att de absolut nct a dus la faptul ca multi indivizi virtuosi condamna, n mod categoric, eutanasia si ntreruperea de sarcina. La acest imper ativ categoric al nonomorului se face o exceptie importanta: "In timp de razboi trebuie sa faci to t posibilul ca sa omori membrii armatei inamice." Si chiar aceasta necesita o exceptie la exceptie: "Sa nu-l omori pe inamic daca este dezarmat, daca se preda sau daca deja l-ai facut prizonier." Putem sa citam multe alte exemple de exceptii. Invatatura orientala traditionala procedeaza diferit. Ea admite ca "da toria" (DHARMA) nu este acelasi lucru pentru toti, ea variind considerabil n functie de vrsta, sex, st are civila, situatie familiala, casta etc. Fiecare are, prin urmare, datoria sa proprie, aproape individualizata, prop

ria sa SVADHARMA. Sa expunem acum numai cteva exemple semnificative: Cei care n India apartin castei brahmanilor trebuie sa se straduiasca sa fie no nviolenti la un asemenea grad nct, n afara de cteva regiuni, marea majoritate a brahmanilor snt stri ct vegetarieni; n schimb, oamenii care apartin castei razboinicilor KSHATRIYAS au ca datorie esentiala apa rarea a ceea ce ei estimeaza ca fiind drept, recurgnd uneori la violenta. Capul de familie trebuie sa munceasca pentru a i ntretine pe cei care depind de el. Omul care da ascultare "apelului lui Dumneze u" si s-a facut SANNYASIN sau aspirant la eliberare si, de asemenea (dupa un obicei acum cazut n dizgratie), cel care si-a casatorit copiii nu mai are dreptul sa munceasca ca sa-si cstige existenta sa sau a altora si trebuie sa traiasca exclusiv din cersit atunci cnd urmareste desavrsirea spirituala. "Toti oamenii, scria yoghinul SWAMI SIVANANDA, trebuie sa-si ndeplineasca dator ia n functie de cerintele grupului social din care fac parte si de stadiul de viata (ASHRAMA) n care ei se gasesc" (Invataturile lui SIVANANDA). Fara ndoiala, acest sistem nu ar putea fi transpu s ntocmai n Occident deoarece n Orient sistemul hindus al castelor joaca un rol foarte important. De exemplu, n cteva comunitati de pescari din sudul Indiei este obligatoriu sa arunci navodul cu mn a stnga si ar fi un mare pacat sa-l arunci cu mna dreapta, pe cnd n anumite caste n India este tocmai invers. Dar multe probleme si tensiuni din constiinta se rezolva mult mai usor daca ne abtinem sa urmam abe rant si orbeste o regula prea generala si aparent absoluta fara a cntari eventuala parere contrarie prin tr-o analiza plina de bun simt si inteligenta. Nu este lipsit de interes sa amintim aici punerea n garda a nteleptilor orient ali mpotriva a ceea ce noi numim, foarte adesea, de complezenta, o datorie, desi n realitate aceasta ar pu tea fi doar o dorinta egoista bine deghizata. SWAMI VIVEKANANDA spune, referitor la aceasta: "Atunci cnd un a tasament este bine nradacinat l numim adesea o obisnuinta... Atunci cnd atasamentul prezint a deja un caracter cronic i atribuim titlul pompos de "datorie"... Cei care doresc cu adevarat sa fie KARMA yoghini trebuie sa nlature aceasta notiune falsa de datorie" (YOGA practica). Mai multi ntelepti orientali insista asupra necesitatii de a te consacra cu pri oritate fata de ceea ce SWAMI VIVEKANANDA numeste "datoria care ne este aici si acum cea mai apropiata de noi" . MAHATMA GANDHI a explicat acest aspect mult mai detaliat n cadrul doctrinei sale SVADES HI: "Un veritabil adept al doctrinei SVADESHI trebuie sa aiba, ca prima ndatorire, de a-si consacra ser viciile si ajutorul vecinilor sai cei mai apropiati. Aceasta va antrena excluderea sau chiar sacrificarea inte reselor restului, dar aceasta excludere si sacrificiu nu este dect o aparenta. Prin nsasi natura sa, ajutoru l sau serviciul pur pentru cei apropiati nu poate niciodata avea ca rezultat vreun deserviciu pentru cei care s nt departe, ci dimpotriva. Astfel stau lucrurile att pentru univers ct si pentru individ, si acesta este

un principiu infailibil pe care ar fi bine sa-l ntelegem n profunzime. Pe de alta parte, cel care se lasa ratacit de un "peisaj ndepartat" si care va merge pna la capatul pamntului sa serveasca, nu numai ca si va vedea ambit ia nselata dar nici nu si va ndeplini ndatoririle pe care le are fata de cei din imediata sa apropiere ( Scrisori din Ashram, de MAHATMA GANDHI). Totusi, GANDHI admite, n aceasta directie, anumite exceptii: "Se pot ntlni to tusi cazuri cnd unui adept al doctrinei SVADESHI i se va cere sa-si sacrifice familia pe altarul serviciulu i universal. Acest act de jertfire liber consimtita constituie atunci serviciul suprem pe care putem sa-l aducem familiei universale a umanitatii de pe acest pamnt." Actiunea "indicata" sau "recomandata" poate, n diferite ocazii speciale, sa imp lice chiar violenta vis-1/4vis de nu conteaza cine. SWAMI VIVEKANANDA spunea: "KARMA yoghinul este omul car e ntelege ca idealul cel mai elevat este consacrarea plina de abnegatie sau nonrezistenta; astfel, acela care ntelege ca aceasta nonrezistenta este manifestarea cea mai nalta a puterii pe care o de tinem noi, de fapt stie n mod egal ca ceea ce numim a rezista raului este, de asemenea, o etapa pe calea c are conduce la manifestarea nonrezistentei. Inainte nsa, de a ajunge la acest ideal suprem, om ul are ca datorie sa se opuna si sa reziste raului" (YOGA practica). Chiar si MAHATMA GANDHI, marele propovaduitor al nonviolentei, afirma n aceasta directie ca "cel care ramne spectatorul pasiv al unei crime este cu adevarat, chiar si din punct de vedere juridic, un participant, ntr-o anumita masura activ, la acea crima". Toate acestea ne fac s a ntelegem si mai bine de ce SRI AUROBINDO i-a scris unuia dintre discipolii sai urmatoarele: "Sa nu ai remus cari pentru timpul pe care-l consacri activitatii si muncii creatoare" (YOGA integrala practica). Acel asi lucru l rezuma SWAMI SIVANANDA scriind: "Activitatea complet dezinteresata, realizata cu abnegatie, c onstituie cheia de bolta n KARMA-YOGA" (Invataturile lui SIVANANDA). Inceput text 4) IN KARMA-YOGA NU TREBUIE NICIODATA SA DORIM SI NICI SA NE TEMEM DE FRUCTELE ACTIUNII Ajungem acum la expunerea a ceea ce este principiul fundamental si marele secret al sistemului KARMAYOGA; nu mai avem dreptul, atunci cnd ne angajam pe aceasta cale, la "fructele" actiunii noastre si, n consecinta, dorinta de a ne bucura egoist de urmarile favorabile sau teama de a trebui sa le suportam consecintele nefavorabile nu trebuie sa fie niciodata mobilul actiunii noastre. Acesta este principiul fundamental al "actiunii dezinteresate gratie consacrarii divinului". Este ceea ce KRISHNA declara cu atta fermitate la nceputul textului lui BHAGAVAD GITA: "Tu ai tot dreptul la a ctiune, dar numai la actiune caci de acum nainte niciodata nu trebuie sa mai doresti fructele ei; fr uctele actiunii ndeplinite de tine sa nu fie niciodata mobilul tau." "Snt doar sarmane suflete mizerabile ace le fiinte umane care fac din

fructele faptelor lor sau din dorinta acestor fructe obiectul constant al gndur ilor si activitatilor lor." "Inteleptii care, prin deplina unire sau profunda fuziune cu Divinul, si pun la unison cu acesta ratiunea lor de a exista si vointa, renunta n totalitate la fructele pe care le determin a actiunile lor." Putin mai departe, KRISHNA precizeaza consecintele extraordinare ale acestei ati tudini cu adevarat supreme, preconizate: "Abandonnd n totalitate atasamentul fata de fructele act iunii, sufletul reuseste sa fuzioneze fulgerator cu Supremul Divin (BRAHMAN) si resimte imediat dupa aceea o stare euforica de pace si putere bazata pe atotputerea si beatitudinea Supremului Divin (BRAHMAN). " In ultimul capitol, acest adevar este rezumat astfel: TYAGIN, sau altfel spus cel care a realizat pe deplin perfecta renuntare si "despre care putem spune" ca a ajuns la aceasta "pace beatifica si atotputern ica bazata pe Supremul Absolut (Brahman) si manifestata n si prin el permanent, acela este ntr-adevar cel care a abandonat fructele actiunii". In restul MAHABHARATA-ei, toti ceilalti ntelepti confirma ceea ce a spus KRISHN A. Astfel, n aceasta directie, MANU afirma: "Singurul mod spontan si fulgerator de a atinge telul div in, suprem este ca mentalul sa renunte pe deplin la fructele actiunii." La fel, nteleptul KRISHNA sustine: "Singura actiune adevarata si potrivita care poate avea consecinte eterne si infinite este aceea care nu este motivata de nici o dorinta a fructelor sau de urmarirea unei recompense." Inteleptul rege YUDHISH THIRA este si mai ferm, referitor la aceasta: "Omul care doreste mereu sa culeaga fructele virtuti i sale face un penibil comert cu virtutea." Toti nteleptii moderni snt, fara exceptie, de aceeasi parere. SWAMI RAMADAS af irma simplu: "KARMA-YOGA este renuntarea ct mai deplina la fructele actiunilor noastre." SWA MI VIVEKANANDA revine frecvent asupra acestei teme: "Sa nu va preocupati niciodata de fructele actiunilor. De ce, n definitiv, sa ne preocupam doar de rezultate?" "Renuntati n ntregime la toate fructele faptelor voastre." "Nu urmariti si nu doriti pentru tot ceea ce faceti nici laude si nici recompense." "Ideea de a obtine n final ceva ca recompensa a activitatii noastre mpiedica c onsiderabil dezvoltarea noastra spirituala si sfrseste adesea prin a ne aduce suferinta" (YOGA practica ). SWAMI BRAHMANANDA spunea discipolilor sai: "Daca doriti cu adevarat sa actionati asa cum este necesar, nu trebuie niciodata sa pierdeti din vedere doua mari principii: n pri mul rnd un profund respect plin de atentie pentru actiunea pe care o ntreprindeti si n al doilea rnd o t otala indiferenta sau detasare fata de fructele sale. Este ceea ce noi numim secretul cel mai mare n KARMA-YOG A" (Discipline spirituale). MA ANANDA MOYI explica, la rndul sau: "Att timp ct n noi reusim doar sa ascu ndem dorinta de a iesi n evidenta sau de a ne distinge, aceasta nu este KARMA-YOGA ci placerea de a ac

tiona pentru propria noastra satisfactie. Actionam atunci numai ca sa ne bucuram egoist de fructele a ctiunii noastre sau pentru prestigiul pe care acea actiune ni-l aduce. Daca nsa renuntam pe deplin la fruc tele actiunii noastre, aceasta devine imediat KARMA-YOGA" (Invataturile lui MA ANANDA MOYI). Sensul mult mai larg pe care ea l da aici "dorintei fructelor actiunii" este ma i clar si mai complex redat n ceea ce spunea SRI RAMAKRISHNA: "A actiona doar pentru propriul tau interes mate rial este chiar njositor." (Invataturile lui RAMAKRISHNA). De fapt, cautarea continua a rezulta telor sau a fructelor actiunii, chiar daca nu profitam dect indirect de ele, este, de asemenea, o man ifestare de egoism, asa cum de altfel se ntreaba SWAMI SIVANANDA: "Cum ar putea oare un mare egoist sa prac tice KARMAYOGA? Pentru el, atta timp ct nu va face minimul efort de a si depasi egoismul , aceasta cale este imposibila." Regasim aceleasi afirmatii si la SRI AUROBINDO: "Nu poate sa existe KARMA-YOGA f ara dorinta suficient de intensa de a te debarasa de egoism, de predominanta lui RAJAS GUNA, de dorinta fructelor care snt adevaratele peceti ale ignorantei... Actiunea realizata n spiritul au tentic al lui KARMA-YOGA este la fel de eficace ca si cea mai nalta realizare n BHAKTI-YOGA sau precum succesul spiritual n contemplatie" (Ghidul YOGA). Pentru a practica cu succes KARMA-YOGA trebuie, prin urmare, "sa fii eliberat de orice mobil egoist indiferent care ar fi acesta" (YOGA integrala practica). Si tot AUROBINDO detali aza apoi conditiile ce trebuie ndeplinite: "Singura actiune ce ne uneste brusc cu Supremul si ne purif ica spiritual foarte repede este tocmai aceea pe care o realizam ct mai detasati cu putinta, fara motive pe rsonale, fara sa cautam n vreun fel anume, notorietate sau onorurile efemere ale acestei lumi, fara sa pun em n prim plan propriile noastre mobiluri mentale, pretentiile individuale sau lacomia vitala, preferinte le fizice, fara a resimti vanitate, fara sa doresti sa te impui cu brutalitate, nici sa cauti dobndirea p restigiului; aceasta este n REALITATE activitatea realizata doar de Divin printr-un fel de imperativ resimti t plenar, launtric." "Toate actiunile facute ntr-un spirit egoist, orict de bune ar parea pentru oa menii din lumea ignorantei, ele nu snt totusi de un foarte mare folos pentru un veritabil aspirant la YOGA" (Ghidul YOGA). "Orice activitate, ndeplinita cu multa atentie si armonios integrata cu grija, concepu ta n INTENTIE ca o veritabila ofranda adusa Divinului, fara dorinta obtinerii fructului, fara egois m, ntr-o stare de spirit egala, cu o liniste launtrica deplina att n caz de succes ct si de esec, acea actiun e fiind realizata mai ales pentru dragostea de Divin si nu n vederea unui beneficiu ulterior oarecare, a vreunei recompense sau a unui rezultat personal urmarit, avnd ct mai profund constiinta ca Puterii Divine In finite i apartin toate actiunile, este un mijloc fulgerator de spiritualizare si de daruire de sine pri n KARMA YOGA."

Dupa cum era si de asteptat, opera lui MAHATMA GANDHI abunda n idei de acelasi gen, doar ca el prezinta aceasta problema ntr-o lumina putin diferita: "In efortul angrenat sin cer pentru realizare si nu n reusita se afla satisfactia continua. Efortul deplin, este cu anticipatie, expre sia deplinei victorii" (Religia Etica). Si, ca de obicei, el revine mai mereu la cazul sau personal ca fiind ilu strativ: "Nu am putut sa realizez dect foarte imperfect dorinta mea intensa de a ma topi ct mai profund pentru a ma pierde n Divin, am vrut cu ardoare sa nu fiu dect un simplu bulgare de argila n minile divine ale Creatorului, astfel nct sa pot sa servesc mult mai bine fara sa fiu ntrerupt ctusi de put in de eul meu interior" (Tnara Indie). Ulterior el da, cu privire la aceasta atitudine, o explicatie metafizica la care trebuie sa reflectam adnc: "Omul nu trebuie sa dispuna de rezultatele actiunilor sale. Actionnd mereu astf el aceasta devine o constanta mputernicire acordata de Divin" (Citata de MAHADER DESAI n "Gandhiji n Satele Indiei"). Atunci cnd actionam ca sa obtinem un rezultat - ceea ce se ntmpla de obicei este clar ca nainte de toate, noi gndim, mai ales si n imensa majoritate a cazurilor, la rezultatele cele mai rapide pe care ncercam, dupa inteligenta noastra, sa le prevedem: placerea maxima sau avantaje le pe care actiunea le va produce pentru noi sau pentru cei care ne intereseaza. Si, cu privire la acea sta faza nimeni nu trebuie sa se gndeasca prea mult pentru a-si aminti numeroase cazuri cnd rezultatele o btinute nu au fost cele anterior asteptate, fiind uneori chiar n ntregime contrare asteptarilor noastr e. Ne mai gndim, de asemenea, dar destul de rar pentru omul de rnd, la rezultatel e care pot aparea dupa un timp mai ndelungat. Atunci cnd savuram un prnz delicios si copios sau atun ci cnd oferim prajituri unui copil, snt foarte rare situatiile n care ne poate veni ideea unei posibil e indigestii. Daca orientam, de asemenea, pe cineva catre o anumita lectura facem aceasta n speranta ca va rezu lta o anumita schimbare ce se va reflecta printr-o anumita mbogatire sufleteasca sau chiar printr-o anu mita modificare n bine a ideilor sale. Dar, si n aceste situatii, previziunile noastre snt departe de a se realiza ntotdeauna. Prin urmare, aproape mereu, noi sntem incapabili de a prevedea, n ntreaga lor comp lexitate, care vor fi rezultatele actiunilor noastre pe termen lung. Indiferent de grija si atentia cu care vom creste un copil, nu vom sti niciodata cu anticipatie daca el se va orienta catre bine sau catre rau sau cum si va folosi facultatile pe care noi i le dezvoltam, ori cum va folosi cunostintele pe care noi i le pune m la dispozitie. De altfel, dupa cum observa foarte just SWAMI VIVEKANANDA, "noi nu putem nfaptui nimic car e sa nu aiba si anumite rezultate bune si, tot la fel, nu exista nici o activitate care sa nu ca uzeze undeva si un oarecare rau... Nu exista deci nici o actiune sau fapta care sa nu determine simultan, n diferite planuri, att fructe bune ct si fructe rele" (YOGA practica).

Cu exceptia starii de ntelepciune, orict de perspicace am fi sau am crede ca s ntem, simplul bun simt si experienta noastra de viata ne obliga sa admitem ca previziunile noastre snt ap roape ntotdeauna incomplete si incerte. In functie de atitudinea launtrica si temperamentul nostr u, constatam ca rezultatele actiunilor noastre, sau altfel spus "fructele" lor, snt n cea mai mare parte d eterminate de vointa Divina n cele din urma, fie de fatalitate, sau cu alte cuvinte de KARMA, ele fiind n foa rte putine cazuri total determinate de intentiile sau propria noastra vointa ferm focalizata. In concluzie, putem spune ca, privit din punctul de vedere al mobilului actiunii , dorinta canalizata catre cautarea fructelor actiunii nu este att de satisfacatoare pe ct gndim noi ca este, iar regula propusa de BHAGAVAD-GITA si de KARMA-YOGA nu este att de aberanta, asa cum ni s-ar putea p area la prima vedere datorita ignorantei noastre. Ajungnd la aceasta concluzie trebuie sa nc epem sa cautam daca nu cumva exista un alt scop ntelept care sa fie mult mai preferabil. Prin urmare, dorinta de a obtine fructele actiunii nu este, n mod evident, dec t un aspect al dorintei n general. In aceasta directie, hinduismul, ca de altfel aproape toate religiile, vede n dorinta cel mai teribil obstacol n calea ntregii evolutii interioare. In BHAGAVAD-GITA, KRISHNA vorbeste despre aceasta n 42 de SUTRAS sau aforisme d in 11 capitole diferite. El se nduioseaza chiar de aceste "suflete ale dorintei". Vor beste despre acesti "sarmani sclavi ai dorintelor" si insista, n mod constant, asupra "necesitatii de a fi p e deplin liberi de dorinte". Pentru el, dorinta este una dintre "portile infernului, distrugatoare ale suflet ului". Si fara ndoiala ca DOAR la fructele actiunilor se refera atunci cnd descrie "sufletele demoniace" despre care spune: "Inlantuiti pe loc de aceste lanturi, devorati de mnie si lacomie, preocupati m ai mereu de a strnge cstiguri prin mijloace necinstite pentru a servi satisfacerii placerilor lor ef emere si ndeplinirii dorintelor lor, aproape ntotdeauna ei se gndesc: "Astazi mi-am ndeplinit cutare dorinta, mine fara ndoiala ca mi voi ndeplini alta; astazi am obtinut o cutare bogatie, mine desigur, voi obtin e si mai mult"." El vorbeste, de asemenea, despre acest dusman etern al cunoasterii care, sub forma dorintei egoi ste, este un foc plin de lacomie. Si, n viziunea sa, un om trebuie "sa renunte complet la dorinta egoist a" daca urmareste sa fie "pregatit sa devina una cu Supremul Divin BRAHMAN". Iata de ce el insista ca asp irantii la Eliberare "sa abandoneze, fara nici un fel de exceptii, toate dorintele nascute din vointa dor intei egoiste". Totusi, el nu neaga ca va fi destul de dificil "sa nfrngi mereu acest inamic numit dorinta e goista care este att de greu de atacat". Intr-un alt capitol din MAHABHARATA, KRISHNA explica regelui YUDHISHTHIRA: "Desp re omul care doreste egoist toate lucrurile bune ale acestei lumi, fiind n ntregime si permanent atasat fructelor acestor dorinte egoiste, putem spune ca poarta deja Moartea n gura sa... Infrn area completa a dorintelor

egoiste se afla la radacina tuturor virtutilor veritabile." Consideram ca este i nutil sa subliniem ca, n MAHABHARATA, toti ceilalti ntelepti repeta acelasi avertisment. Si la fel putem spune ca stau lucrurile cu nteleptii moderni; este suficient, pentru a ne convinge, sa citam doar ctiv a. SRI RAMAKRISHNA spune, referitor la aceasta: "Inima care a ars doar n focul dor intelor egoiste, terestre nu poate suporta aproape deloc influentele sentimentelor sau ale trairi lor spirituale elevate" (Invataturile lui RAMAKRISHNA). Si tot el: "Nimeni nu poate patrunde n Imparati a Cerurilor daca nca mai pastreaza n sine cea mai mica urma de dorinta egoista." SRI AUROBINDO, de asemenea, consacra o parte importanta din scrisorile sale adre sate discipolilor, tehnicilor ce permiteau acestora de a se debarasa de "ego si de dorintele egoist e". El spunea adesea: "Loviturile si suferintele cad asupra tuturor fiintelor umane pentru ca snt pli ne de dorinte egoiste fata de lucruri sau stari ce nu pot dura si pe care, vrnd-nevrnd, ajung sa le piarda s au, daca totusi le obtin, acestea le vor aduce deceptii si nu vor putea sa i satisfaca pe deplin mereu" ( Raspunsuri). El mai adauga: "Daca dorinta egoista nu este pe deplin stapnita, cum am putea noi merge usor s i repede pe calea cea dreapta? Caci Eliberarea apare instantaneu prin pierderea ego-ului si a dorintel or egoiste." In ceea ce o priveste pe MA ANANDA MOYI, daca ea constata ca "adesea tindem egoi st sa ne potolim o dorinta printr-o alta dorinta", atunci fara ndoiala ca dorintele nu pot dispare si, de asemenea, nu va dispare n fiinta umana nici tendinta de a dori" (Invataturile lui MA ANANDA MOY I). Tocmai de aceea, ea adesea, i orienteaza pe cei care vin sa o consulte, spre alte dorinte dect spre cele egoiste, care aduc doar bunuri efemere ale acestei lumi, indiferent daca snt materiale sau de alt gen si, cu privire la aceasta, ea afirma: "Voi snteti ntotdeauna cei care creati dorintele egoiste prin gndu rile voastre si tot voi snteti cei care, gndind detasati, cu fermitate contrariul puteti sa le distrugeti." Aceasta detasare completa si libertate cu privire la fructele actiunii este pent ru noi, mai ales la nceput, destul de greu de nteles deoarece aproape ntotdeauna cnd actionam o facem ego ist pentru a obtine un rezultat sau un fruct placut care sa ne fie net favorabil sau, cel putin, agreab il. Chiar si n actiunile pe care, nselati de noi nsine, n aparenta le credem cele mai "dezinteresate", se ntm pla totusi, foarte rar ca noi sa nu asteptam ctusi de putin ceva n schimb. Daca, de exemplu, facem un cadou unu i copil sau daca ajutam o fiinta nevoiasa, iar cel care beneficiaza nu ne spune macar multumesc, vom fi adesea, cel putin, usor surprinsi. De asemenea, mai mereu sntem tentati sa gndim ca daca nu trebuie sa mai asteptam nimic de pe urma a ceea ce facem COMPLET DETASATI, nu mai are nici un sens sa continuam sa a ctionam. Dar noi am vazut totusi ca, dupa nvataturile sistemului KARMA-YOGA, acest mod de gndir e este profund gresit. La ce alt scop sau mobil mai putem noi deci face acum apel? Evident, prin urmare exista "actiunile integrate n armonia divina si deci indic

ate" despre care deja am vorbit dar, cu toate acestea, ele nu pot deloc sa mbratiseze dect o parte a ac tivitatilor noastre. Supunerea fata de SVADHARMA ne ofera un avantaj ceva mai larg dar nca insuficient. Cel ma i bun raspuns, n aceasta directie, ne este fara ndoiala dat de GANDHI care se angrena sa realize ze tot ceea ce el estima a fi drept si stringent necesar, n conformitate cu cel mai nalt ideal al momen tului, fara a se preocupa vreodata de rezultate, ceea ce nu facea deloc din el un interlocutor prea comod n negocierile sale cu autoritatile britanice. Intr-o asemenea situatie, cineva i a atras atentia lui G ANDHI: "Daca faceti cumva ceea ce ne-ati anuntat, consecintele vor fi catastrofale att pentru India ct s i pentru Dvs. personal." El a raspuns atunci: "Aceasta nu ma intereseaza absolut deloc." Prin urmare, am ajuns la acest "cel mai nalt ideal al momentului" adica la conceptia mentala detasata, la ceea ce este drept ntr-o anumita situatie, la sentimentul datoriei, la misterioasa "voce interioara" a constiintei, la dorinta detasata de a fi un ct mai bun vehicul sau canal de manifestare a Divinului, la intentie (odata ce am ajuns la concluzia ca aceasta vine de la un izvor sau focar benefic, ceea ce nu este cazul ntotdeauna). Toate aceste posibilitati snt sublime si salvatoare n situatia unei atitudini de totala daruire fata de Divin daca, dupa cum spune KRISHNA, "oferim n ntregime actiunile noastre, mpreuna cu fructele lor, lui Dumnezeu" (BHAGAVAD-GITA). In aceasta directie, SWAMI RAMADAS spunea: "Noi putem, cu usurinta, sa l descoperi m pe Dumnezeu n noi fulgerator daca i oferim n totalitate, printr-o consacrare deplina si sinc era, toate actiunile noastre" (Scrisori). MA ANANDA MOYI merge chiar mai departe atunci cnd arata ca "ruga transfiguratoa re ardenta: "Fa Doamne Dumnezeule ca inima mea sa fie libera de setea de rezultate" este nca ma rturia dorintei launtrice de a obtine un rezultat. Totusi, att timp ct aspiram din tot sufletu l, frenetic la actiunea dezinteresata, putem fi siguri ca, daca vom proceda cum trebuie, fiind inspirati de divin, o vom atinge si atunci vom avea modelul necesar. Un mod nseamna ntotdeauna rezistenta. De acee a, att timp ct egoul va subzista sau va predomina, conflictele launtrice vor izbucni din cnd n cnd , chiar daca vom cauta sa facem actiuni partial impersonale, deoarece vom mai fi legati prin ego de fructe le actiunii si, n consecinta, antrenati ntr-o anumita directie" (Invataturile lui MA ANANDA MOYI). Inceput text 5) NU TREBUIE NICIODATA SA FIM ATASATI DE ACTIUNE Daca nu trebuie sa ne atasam de fructele actiunii, n mod logic ne putem ntreba daca este oare necesar sa ne atasam de actiunea n sine, de ndata ce ne-am decis sa o realizam? Raspunsul BHAGAVAD-GITA-ei este clar si fara nici un fel de ambiguitate. In aceasta directie KRISHNA spune: "La fel cum cei care nu stiu, actioneaza cu atasament fata de actiune, tot asa cei care, ntelegnd cu a devarat, stiu, trebuie ACUM sa actioneze fara nici un fel de atasament."

Pe un vizitator foarte evlavios, dar atasat unei activitati sociale importante, SRI RAMAKRISHNA l sfatuia sa se roage: "In ceea ce priveste putina munca care mi mai ramne de facut... f a Doamne astfel si ajuta ma sa am forta de a o ndeplini fara nici un fel de atasament" (Invataturile lui RA MAKRISHNA). Informat ulterior de unul dintre discipolii sai reveniti din Occident despre starea de sp irit care nca din acea perioada predomina n Occident, RAMAKRISHNA nu a ezitat sa spuna: "Atasamentul e xcesiv fata de activitati sau actiuni, pe care putem sa-l observam n Anglia si n Statele Unit e, este condamnabil deoarece n scurt timp acesta va conduce la decadere spirituala." MA ANANDA MOYI ofera detalii concrete n aceeasi directie: "Daca pentru un motiv anume cel mai mic resentiment va interveni, actiunea nu va putea fi considerata ca fiind fara atas ament. Sa presupunem, de exemplu, ca dupa ce ati realizat partea cea mai importanta a unei opere va trebu i sa o abandonati si, n aceasta situatie, aproape de sfrsit, un altcineva, oarecare, o va prelua, o va duce la bun sfrsit si lui i se va acorda meritul ntregii opere. Daca aceasta va supara ctusi de putin cum mai pu tem considera ca ar fi fost vorba despre o actiune cu adevarat dezinteresata? Fara nici o ndoiala ca dorint a ca cineva sa ti fie recunoscator nu este deloc absenta n tine. Chiar n mijlocul actiunii sau activ itatii, n orice moment, n orice circumstante, trebuie sa fiti ntotdeauna gata sa va supuneti detasati la orice ordin. Imaginati-va ca va este foarte foame si ca, exact n momentul n care duceti un aliment spre gura, cineva va roaga sa mergeti undeva. Chiar n acel moment trebuie sa puteti sa abandonati, cu bucurie, mncar ea pe care tocmai erati pe punctul de a o mnca si sa va supuneti detasati apelului. O astfel de atitudi ne permanenta l reveleaza pe acela care este ferm ancorat ntr-o stare de fericire care nu apartine deloc acestei lumi. Atunci cnd ne apropiem de starea constanta launtric n care nu mai exista efort , a fi certat sau nu pentru o greseala ce apare n timpul executarii sarcinii noastre ne lasa complet indifere nti. Atunci noi devenim doar un instrument ce se daruie n minile lui Dumnezeu. Corpul actioneaza atunc i ca un instrument detasat si noi privim la rndul nostru detasati actiunea, ca niste spectatori. A tunci putem observa, cu o extraordinara luciditate, marele numar de sarcini pe care le putem ndeplini pri n intermediul acestui corp; constatam energia uriasa pe care acum o are, usurinta si eficienta surprinzatoar e cu care el actioneaza. Actiunea total lipsita de ego este plina de frumusete facnd sa apara starea de beatitudine, deoarece ea nu este motivata de nici o dorinta egoista de autosatisfactie. Att timp ct obstac olul pe care l reprezinta egoul nostru nu este depasit, chiar daca gndim ca ar trebui sa actionam detasati, vom fi adesea mai mult sau mai putin raniti si aceasta va provoca macar o schimbare n expresia ochilor si a ch ipului nostru, acest aspect semnificativ fiind vizibil si perceptibil n ntregul nostru mod de a fi" (Invat aturile lui MA ANANDA MOYI).

La fel cum dorinta fructelor actiunii nu este dect una dintre formele de dorint a egoista, chiar daca aceasta este una dintre cele mai dificile de ndepartat, atasamentul egoist fata de acti unea nsasi este, de asemenea, una dintre multiplele forme de atasament, poate cea mai subtila. In BHAGAVAD-GIT A, KRISHNA considera atasament egoist fata de activitatile acestei lumi n general, nu numa i atasamentul fata de actiune dar si fata de "un lucru, o fiinta, un loc sau chiar fata de camin" si chiar fat a de "ntelegere". El subliniaza ca doar omul care a renuntat la toate aceste egoiste atasamente "nu mai este del oc pngarit de pacate", "doar acela descopera fulgerator fericirea nesfrsita care exista n SINELE SUPR EM launtric". SRI AUROBINDO arata ca "orice atasament egoist perturba sau jeneaza activitatea spirituala" (Raspunsuri). Si el insista: "Daca alegem drept cale doar o YOGA a faptelor, atu nci putem sa ramnem n SAMSARA dar aceasta va fi ceva liber consimtit si atunci vom considera SAMSARA c a fiind cmpul nostru de actiune fara ca prin aceasta sa simtim vreo obligatie. In interiorul sau, nt otdeauna, yoghinul trebuie sa fie liber de orice legatura si atasament egoist" (YOGA integrala practica). Ct despre SWAMI VIVEKANANDA, el releveaza ca, n marea majoritate a cazurilor, chiar si daca nu sntem constienti, atasamentul egoist "nu apare dect daca asteptam o recompensa " (YOGA practica). Aceasta situatie este deci comuna att n cazul dorintei egoiste ct si a fricii de fructele actiunii. Inceput text 6) NU TREBUIE NICIODATA SA TE CONSIDERI CA FIIND AUTORUL ACTIUNII REALIZATE KARMA-YOGA merge nsa si mai departe. Etapa urmatoare consta n a nu te consider a tu nsuti, n mod egoist, drept autorul actiunii detasate pe care o realizezi. Dar vom constata ca nu totdeauna exista unanimitate atunci cnd trebuie sa aflam cine este, n realitate, autorul. In BHAGAVAD-GITA, KRISHNA explica: "Atunci cnd actiunile snt facute de GUNAS-u ri ("moduri" specifice ale Naturii), omul, al carui Eu este ratacit de egoism, gndeste: "Eu snt acela care actioneaza"." La sfrsitul textului, KRISHNA intra chiar n detaliu: "Cele cinci cauze ale act iunii... snt: corpul, autorul, cele cinci instrumente, numeroasele tipuri de efort si, n sfrsit, Destinul (KA RMA). Aceste cinci elemente formeaza, ntre ele, toate cauzele eficiente care determina forma si rezultatul oricarei actiuni pe care oricine n lumea aceasta o ntreprinde cu mentalul sau, cu vorbirea sa si cu cor pul sau." SWAMI RAMADAS este categoric: "A gndi cumva, n mod egoist, ca noi sntem autor ii actiunii este n totalitate fals" si aceasta afirmatie el o repeta cu insistenta (Scrisori). In M AHABHARATA, alti ntelepti care reiau aceasta tema nu snt mai putin categorici dect KRISHNA asupra adevar atelor cauze ale actiunii. Astfel, PRAHLADA i spune clar si simplu lui INDRA: "Cel care se consi dera n mod egoist drept autorul actiunilor, bune sau rele, este nzestrat cu o inteligenta viciata. Dupa parerea mea, o astfel de persoana este ignoranta si nu cunoaste deloc adevarul" (SHANTI). La fel, KRISHNA, care leaga aceasta atitudine de practica invocatorie a Divinulu

i prin rostirea mentala a unei rugaciuni faimoase, sacre din RIG-VEDA, explica: "Cel care recita GAYATRI-M ANTRA nu se considera niciodata n mod egoist ca fiind autorul actiunii, nici ca fiind cel c are se bucura, nici ca fiind cel care suporta consecintele actiunii." In schimb, pentru BALI, dupa cum el i spune lui INDRA, veritabilul autor atotpu ternic care face cu putinta actiunea nu este altul dect Divinul Suprem: "Ca tu te consideri n mod egoist autor al actiunii, O! SHAKRA, aceasta atitudine se afla la originea oricarei dureri... Eu nu snt auto rul actiunii, tu nu esti autorul actiunii. Cel de sus, Divinul este Autorul actiunii care doar el n real itate este Omnipotent." Aceeasi idee o reia SWAMI RAMADAS: "De fapt DUMNEZEU este totdeauna unicul autor al actiunii" (Scrisori). El precizeaza: "El (DUMNEZEU) este cel care ne mpinge catre actiune , tot El este cel care actioneaza n si prin noi, mereu" (Scrisori). La fel SRI AUROBINDO spune: "Este un mare secret al practicii spirituale (SADHANA) sa stii cum sa faci toate lucrurile prin Puterea Dumnezeiasca Infinita care este n spatele nostru sau deasupra noastra, n loc de a face totul DOAR printrun efort mental egotic" (Ghidul YOGA). De altfel, el pune des n garda pe discipolii sai mpotriva tentatiei de a se co nsidera, n cazul unei actiuni, altceva dect un simplu instrument: "Transformati-va n instrumentul detasat al actiunii care se realizeaza prin intermediul vostru" (Raspunsuri). "Trebuie sa actionezi ntotdeauna ca un i nstrument complet detasat n activitatea pe care o realizezi." In viziunea lui AUROBINDO, trebuie chiar sa te feresti de "orgoliul de a fi un instrument". SWAMI VIVEKANANDA are chiar o formulare surprinzatoare: cnd oferiti cuiva de la DUMNEZEU ceva "nu snteti n realitate dect comisionarul care transporta bani sau orice alt dar" (YOGA practica). Relevam, de asemenea, si ceea ce spunea SWAMI BRAHMANANDA discipolilor sai: "Ina inte de a va ncepe activitatea amintiti-va cu fervoare de Dumnezeu si oferiti lui toate gnd urile voastre. Faceti acelasi lucru din cnd n cnd n timpul activitatii si, de asemenea, dupa ce ati termin ato" (Discipline monastice). Ofranda facuta fata de ghidul spiritual GURU poate chiar sa nlocuiasca foarte b ine ofranda facuta fata de Dumnezeu. Dupa cum spunea SWAMI BRAHMANANDA: "Gnditi-va ca toata activitatea pe care o aveti de facut este aceea a lui Dumnezeu. Daca puteti sa lucrati, ntelegnd si avnd mereu n minte aceasta idee, munca voastra detasata nu va va mai lega." Vom ncheia aceste consideratii printr-un gnd al lui MAHATMA GANDHI: "Forma de adoratie cea mai elevata consta n a realiza opera lui Dumnezeu, supunndu-te legii morale si ser vind cu detasare si cu abnegatie umanitatea n mod dezinteresat" (Etica religiei). La acest principiu, n conformitate cu care nu trebuie niciodata sa ne consideram n mod egoist ca fiind autorii actiunii, pute m sa adaugam un altul, n conformitate cu care noi atunci actionam neactionnd totusi, cu alte cuvinte, n

aceasta situatie, scnteia eterna din noi (ceea ce, n India, este cunoscut sub numele de SINE SUPREM, PURU SHA sau ATMAN) observa ca martor detasat si, fara sa ia parte la aceasta, ndeplineste detasat actiunea prin intermediul elementelor active din noi. La aceasta atitudine cu adevarat divina se refera KR ISHNA ntr-un aforism celebru din BHAGAVAD-GITA: "Cel care n actiune detasata poate vedea inactiunea si care, n acelasi timp, o poate vedea continund chiar si n cazul ncetarii faptelor, acela este, printre ceilalti oameni, omul judecatii drepte si al discernamntului." ??? Aceasta este o capcana foarte peri culoasa pe care o ntlnim adesea pe calea realizarii noastre spirituale. Pentru a nu cadea n ea este nece sar sa ne interogam ct mai lucid si detasat cu putinta pentru a vedea daca nu cumva aceasta impresie, adese a fantasmagorica, pe care o botezam foarte usor intuitie, nu mascheaza n realitate un cu totul alt scop, o dorinta egoista personala, banala, care poate fi, de altfel, n aparenta perfect respectabila. Un criteriu incomplet dar util consta n a cauta sa remarcam daca subzista, pentru activitatea spre care ne simtim antrenat i, acel "atasament" egoist personal despre care am vorbit mai nainte. Inceput text 7) ACTIUNEA ASTFEL REALIZATA, INDIFERENT DE NATURA EI, NU IL INLANTUIE PE AUTORUL SAU KRISHNA afirma n BHAGAVAD-GITA: "Cel care este n YOGA sau, cu alte cuvinte, ca re este unit cu Supremul (adica cel care practica perfect KARMA-YOGA) chiar si daca actioneaza, actiunile sale fiind detasate, nu se vor atasa de el." Este, de altfel, ceea ce repeta si SWAMI VIVEK ANANDA: "Daca nu sntem deloc detasati de activitatea noastra, aceasta nu ne va servi n nici un fel sufletul" (YOGA practica). La fel, SWAMI SIVANANDA spune: "Aceeasi fapta, daca este realizata detasat, fara atasament, deci cu o buna atitudine mentala, fara speranta vreunui profit oricare ar fi acesta, cu in diferenta chiar si fata de un posibil succes sau esec, nu va adauga niciodata o noua veriga la lantul existent " (Invataturile lui SIVANANDA). Este ceea ce ntelegea SRI RAMAKRISHNA cnd spunea: "Un jnanin poate sa actioneze pe deplin fara atasament si, astfel, actiunile sale nu i vor fi dauna toare" (Invataturile lui RAMAKRISHNA). In final, pentru a ntelege cu exactitate acest principiu fundamental n KARMA-Y OGA trebuie sa cautam sa ne plasam n perspectiva metafizica a hinduismului, unde credinta n vieti su ccesive si n legea KARMA ei este axiomatica. Pentru a rezuma aceasta teorie n cteva cuvinte, este bine sa consideram ca via ta pe care fiecare dintre noi o traieste acum nu este pentru el un eveniment unic ci doar o simpla veriga ntr-un lung sirag de vieti succesive n care se ncarneaza si continua sa se ncarneze de a lungul sirului de existente, elementul permanent din noi pe care indienii l numesc ATMAN (SPIRIT ETERN). Dupa legea KARMA-ei, care nu este altceva dect legea noastra a cauzalitatii si efectului, toate actiunile

realizate n una dintre aceste vieti vor determina cu exactitate anumite efecte daca nu imediat n existenta n curs, atunci n restul sau, cu alte cuvinte, n una sau mai multe dintre exis tentele ce urmeaza si care vor aduce astfel la manifestare "KARMA" acumulata n vietile precedente. Ori, telul evolutiei este de a ajunge n punctul n care ntreaga KARMA va fi la un moment dat epuizata, astfel nct elementul etern permanent n noi (ATMAN) sa nu mai fie nevoit sa creeze noi corpuri. Toti nteleptii orientali, antici si moderni, afirma prin urmare ca ceea ce cree aza pentru noi o noua KARMA nu este deci actiunea n sine ci exact spiritul n care acea actiune este realizata. Despre aceasta vorbeste n special SWAMI VIVEKANANDA: "Toate actiunile pe care le faceti pentru voi nsiva n mod egoist va vor aduce fructele lor, care se vor rentoarce si vor recadea asupra v oastra... Dimpotriva toate actiunile, indiferent care ar fi acestea, pe care nu le faceti pentru voi nsiva , datorita starii complete de detasare pe care o aveti, vor ramne totdeauna fara efect asupra voastra" (YOGA practica). Prin urmare, practica lui KARMA-YOGA ne ofera posibilitatea de a actiona fara sa ne ncarcam cu nici un fel de KARMA. Este ceea ce precizeaza SRI AUROBINDO: "Nu forma de activitate n sine sa u simpla actiune, ci constiinta si vointa dirijate ferm catre Divinul care se afla n spatele acti unii snt, de fapt, esenta lui KARMA-YOGA." In cadrul sistemului KARMA-YOGA este necesar sa disociem trei elemente pe care, n general, nu ne gndim sa le separam: 1) intentia actiunii pentru care, daca actionam egoist, tr ebuie sa ne asumam ntreaga responsabilitat e si care, singura, creeaza KARMA; 2) actiunea care prin ea nsa si, daca este detasat realizata, nu poate crea KARMA; 3) consecintele actiunii complet detasate, care cel mai adesea nu depind de noi, indiferent care ar fi previziunile noastre (ntotdeauna incomplete si n doielnice, dupa cum am vazut), si care, prin urmare, doar n aceasta situatie nu creeaza nici un fel de KARMA. Cum poate fi aceasta conceptie transpusa pentru cei care nu admit teoria vietilo r succesive, cum este cazul majoritatii occidentalilor? Daca aplicam corect tehnica de KARMA-YOGA, noi nu ne mai simtim realmente responsabili de consecintele actelor noastre acum detasate pentru ca e le nu mai depind de noi. Aceasta face sa dispara automat toate remuscarile sau chiar regretele. De aici r ezulta o importanta concluzie: ca noi trebuie, de asemenea, cnd ne angrenam sa practicam KARMA-YOGA , sa renuntam a mai revendica orice merit, chiar si pentru acele actiuni ale caror consecinte sa u fructe ar fi urmat sa fie bune. Deoarece noi sntem pe deplin responsabili doar de intentiile noastre egoiste, a m putea spune ca scopurile actiunilor noastre egoiste si acumularea lor n actiuni egoiste succes ive snt acelea care, n realitate, creeaza n noi obisnuinte si tendinte egoiste, modelndu-ne astfel n consecinta caracterul si natura. Aceasta este, chiar n teoria existentei unei vieti unice, ceea ce cores

punde notiunii de KARMA care trebuie sa fie luata cu att mai mult n consideratie daca vom admite, prec um adeptii majoritatii religiilor, ca n final vom culege dupa moarte recompense sau pedepse pe drept m eritate, exact prin ceea ce am facut n timpul vietii. Inceput text 8) KARMA-YOGA ESTE ABILITATEA DIVINA IN FAPTE SAU, CU ALTE CUVINTE, INTELEPCIUNEA SI DETASAREA IN ACTIUNE SWAMI VIVEKANANDA a subliniat ntr-un mod ct se poate de clar ca, de fapt, KARM A-YOGA ne confera o maxima libertate. El spune, printre altele, ca: "KARMA-YOGA este un si stem etic si spiritual al carui tel este de a ne face sa atingem eliberarea prin altruism si actiuni compl et detasate, bune" (YOGA practica). Pentru el "KARMA yoghinul este realizarea, prin activitate fara egois m, a acestei libertati depline care este telul oricarei naturi umane". El mai adauga: "KARMA-yoghinul s e ntreaba de ce ne trebuie un alt mobil, altul dect iubirea nnascuta din libertate." Si iata cum explica el aceasta: "Este un aspect dificil de nteles dar, cu timpul, veti realiza ca nimic n Univers nu ar e deplina putere asupra voastra att timp ct voi nu permiteti acelei puteri sa se exercite liber asupra voastra. Prin detasare completa veti putea oricnd depasi sau respinge n totalitate puterea pe care ar putea-o avea oricine sau orice asupra voastra". In realitate, faptul de a nu te teme deloc de consecintel e defavorabile eventuale ale actiunii egoiste si starea de a nu te atasa n mod egoist de consecintele fa vorabile pe care putem sa le asteptam sau sa le speram de la o actiune, creeaza o pace interioara profunda, d ublata de o remarcabila libertate a spiritului care ne permite atunci sa actionam n totala obiectivitat e bazndu-ne exclusiv pe criteriile pe care le-am ales. Aceasta este ceea ce SWAMI VIVEKANANDA numeste a actiona "n deplina libertate". Aceasta explica de ce KRISHNA a facut n BHAGAVAD-GITA urmatoarea afirmatie care nu este, la prima vedere, deloc surprinzatoare: "YOGA este abilitatea divina n fapte." El r eia aceasta idee mai trziu spunnd ca: "Lui i este drag" acela care este "abil n toate actiunile sale det asate si divine, acela care nu doreste egoist nimic si care este pur, ramnnd detasat la orice se ntmpla, pr in aceasta el nefiind afectat sau mhnit de nici un rezultat, de nici un eveniment si care deja a renuntat com plet la orice initiativa egoista n nu conteaza ce actiune". SWAMI VIVEKANANDA, la rndul sau, ajunge la aceeasi concluzie: "KARMA YOGA face din actiunea detasata o stiinta; ea ne nvata sa utilizam permanent si ct mai bine toate for tele bune, divine care actioneaza mereu n univers" (YOGA practica). Si tot el mai adauga: "KARMA-YOGA este cunoasterea n profunzime a secretului actiunii complet detasate." El exprima aceeasi idee nca o data, dar cu alte cuvinte, cnd spune: "Atunci cnd nu ne gndim deloc la EUL nostru egoist si nul angrenam, realizam cea mai buna actiune detasata" (Conversatii inspirate). Un exemplu concret, pe care

l cunoastem cu totii, este influenta uneori paralizanta a tracului pe care l simtim n timpul unui examen daca atunci sntem egoist angrenati. SWAMI RAMADAS merge chiar mai departe: "Activitatea profund divina a KARMA yoghi nului este cea care l duce pe acesta repede departe si dureaza un timp foarte ndelungat. Ea l asa n ntreaga lume o urma permanenta si profund benefica" (Prezenta lui RAM). Inceput text KARMA-YOGA SI SIMTUL RESPONSABILITATII Am vazut, n linii mari, ca sistemul KARMA-YOGA se poate rezuma n patru princip ii: 1) A nu considera nici o actiune detasat realizata ca fiind fara importanta, ori neglijabila si incompatibila cu rolul pe care noi gndim ca l avem de jucat n viata n calitate de KARMA yoghi ni; 2) A nu dori egoist si a nu ne mai teme de rezultatele actiunilor complet detasa te pe care urmeaza sa le realizam n calitate de instrumente divine; 3) A nu ne atasa deloc egoist de acea actiune n timp ce o facem detasati; 4) Nici n timpul actiunii si nici dupa aceea sa nu ne consideram deloc drept au torul actiunii, ci instrumentul n si prin care s-a manifestat si se manifesta DUMNEZEU. Ultimele trei puncte, daca snt ntelese nsa anapoda sau gresit, pot conduce cu usurinta la un total dezinteres EGOIST fata de actiunea n sine pe care atunci o vom ndeplini superf icial, n graba, "nu conteaza cum" pentru ca acum noi nu mai sntem responsabili. Ori, acesta este ex act contrariul fata de ceea ce este n realitate practica lui KARMA YOGA. KARMA-YOGA impune, de fapt, c elui care o practica o responsabilitate mult marita. Si aceasta este evidenta n doua direct ii: 1) Dificila responsabilitate de care ne este imposibil sa ne ferim, refugiindu-ne n spatele unei dogme sau a unei legi, de a alege totdeauna dintre toate posibilitatile care se prezinta pe aceea care raspunde cel mai bine idealului nostru cel mai nalt, divin, din momentul respectiv; 2) Obligatia de a executa, desi complet detasati, actiunea, oricare ar fi ea, cu to ata maiestria de care sntem capabili. Aceasta implica faptul ca, ntre momentele consacrate actiunii detasat e vizibile, este necesar sa intercalam momente de reflexie, de consacrare divinului si de repaus necesare pe ntru a ndeplini ct mai bine aceste doua conditii. Dupa cum SRI AUROBINDO scria discipolilor sai: "Trebu ie, desigur, ca lenevia sa dispara dar cteodata mi apare evident ca ati mers prea departe n d irectia opusa. Este necesar sa putem actiona complet detasati, cu ntreaga energie pe care atunci divinul ne -o ofera, dar este la fel de necesar uneori de a putea sa nu actionam deloc" (YOGA integrala practica). "Prea multa munca nentrerupta altereaza uneori calitatea actiunii, indiferent care ar fi antrenam entul si entuziasmul celui care o executa." Inceput text DIFICULTATEA CARACTERISTICA SISTEMULUI KARMA-YOGA Nu trebuie niciodata sa ne imaginam ca perfectiunea si realizarile minunate, ful geratoare, care devin

posibile prin sistemul KARMA-YOGA snt usor de atins. Chiar ntelegerea intelect uala a regulilor ei si aplicarea lor ct mai corecta nu este deloc un lucru usor. KRISHNA spune n BHAG AVAD-GITA: "Asupra a ceea ce este de fapt actiunea detasata si asupra a ceea ce este de fap t inactiunea, chiar si nteleptii snt uneori nedumeriti si unii chiar se nseala. Trebuie bine ntelea sa notiunea de actiune detasata si la fel de bine trebuie sa ne clarificam asupra notiunii de actiune g resita si chiar, referitor la notiunea de inactiune, totul trebuie la fel de bine nteles. O gndire nteleapt a este mai ales aici necesara caci adeseori nclcita si stufoasa este calea faptelor." SRI RAMAKRISHNA revine adesea asupra dificultatilor n KARMA-YOGA, n practica s a: "NISHKAMA KARMA (actiunea detasata fara dorinta egoista a fructelor ei) este foarte difici la" (Invataturile lui RAMAKRISHNA). "Actiunea total dezinteresata este de altfel foarte dificila, mai ales n timpurile noastre. A actiona complet detasat, fara nici un fel de atasament egoist, este extrem de dificil." Si SWAMI VIVEKANANDA constata, nu fara o anumita dezamagire, ca: "Cel care poate actiona complet detasat cinci zile sau macar cinci minute, fara nici un mobil egoist, indiferent care ar fi acela, fara sa se gndeasca deloc la viitor, la cer, la recompense, la pedepse sau la orice final de acelasi gen, va deveni fulgerator un puternic gigant divin, mental si moral" (YOGA integrala practica). SRI RAMAKRISH NA le cerea discipolilor sai sa gndeasca astfel: "Imi imaginez ca ndeplinesc detasat ndat oririle mele fara a fi atasat fata de aceasta lume, dar nu stiu sigur n ce masura aceasta este o iluzie si nici da ca eu nu actionez ntr-o anumita masura atasat. Eu fac acte de caritate si nu stiu daca astfel eu nu nce rc de fapt sa ma evidentiez n ochii oamenilor" (Invataturile lui RAMAKRISHNA). Ceea ce nu-l mpiedica pe SRI AUROBINDO sa constate ca: "KARMA-YOGA este o cale rapida, mult mai simpla dect meditatia yoghina, cu conditia ca mentalul sa nu fie fixat doar asupra KARMA-ei ci, n exclusivitate, asupra Divinului" (YOGA integrala practica). MA ANANDA MOYI merge si mai departe, n aceasta directie, spunnd: "Actiunea tot al consacrata lui Dumnezeu nu are aceeasi valoare cu actiunea realizata sub impulsul propriei noas tre dorinte. Prima vizeaza fuziunea divina ce va conduce la iluminare iar a doua are ca scop placer ea egoista care va conduce la noi si noi experiente n aceasta lume. Singura care merita s-o numim "actiune" este cea care reveleaza fuziunea eterna a omului cu Dumnezeu; restul este inutil, nedemn de nu mele de actiune si tocmai de aceea se poate spune ca nu este deloc actiune" (Invataturile lui MA AN ANDA MOYI). Inceput text COMBINAREA SISTEMULUI KARMA-YOGA CU CELELALTE FORME DE YOGA De fapt, practica sistemului KARMA-YOGA este considerabil usurata, cu toate ca n u este neaparat necesar, daca o combinam cu alte forme de YOGA, n special cu BHAKTI-YOGA, HATHA -YOGA, RAJA-YOGA, TANTRA-YOGA, LAYA-YOGA. Aceasta este chiar una dintre temele principa

le ale nvataturii lui KRISHNA cuprinse n BHAGAVAD-GITA. In aceasta directie, vom cita cteva versete: "Abandoneaza-ti si daruieste-ti toate faptele tale Divinului"; "Indiferent ce fa ci, fa totul detasat ca pe o ofranda adusa Mie. Astfel vei fi eliberat de rezultatele bune sau rele care alca tuiesc lanturile actiunii egoiste"; "Fa toate actiunile tale detasat, numai pentru dragostea de Mine"; "Ac ela care se afla la originea tuturor fiintelor si de care este patruns acest Univers, numai pe acesta adornd u l, prin propria sa activitate detasata, un om poate sa atinga cu usurinta perfectiunea." Pentru SWAMI VIVEKANANDA, a oferi pe deplin toate actiunile sau activitatile lui Dumnezeu este o metoda "mult mai putin dificila" (YOGA practica). Si pentru SRI AUROBINDO, KARMA -YOGA cea mai eficace este aceea "n care abandonam propria vointa si propriile dorinte egoist e vointei Divine" (YOGA integrala practica). Ct despre SRI RAMAKRISHNA, el cerea celor care veneau sa-l consulte "sa se roage lui Dumnezeu ca sa le trimita Gratia Sa si forta de a-si ndeplini detasat i ndatoririle fara a mai spera la o recompensa interioara si fara a se teme de o pedeapsa n lumea aceasta sau n alta" (Invataturile lui RAMAKRISHNA). KRISHNA insista n mod semnificativ ntr-o egala masura (si este normal) asupra importantei rolului pe care trebuie sa-l joace cunoasterea si inteligenta, cu alte cuvinte, JNANA-YOGA n practica lui KARMAYOGA: "Aceasta este inteligenta despre care ti s-a vorbit n SAMKHYA; asculta ac um ceea ce te nvata YOGA, daca tu esti n starea de YOGA prin aceasta inteligenta, o! fiu al lui PRI THA, tu vei elimina pentru totdeauna sclavia fata de fapte." El continua fara sa spuna ca de fapt KARMA YOG A completeaza foarte bine, chiar secundar, orice alta forma de YOGA practicata n principal, printre acestea fiind cuprinse: RAJA-YOGA, TANTRA-YOGA, HATHA-YOGA, LAYA-YOGA, BHAKTI-YOGA. Pentru SRI AUROBINDO "activitatea complet detasata realizata ca forma de antrena ment spiritual este o modalitate foarte puternica" n orice forma de YOGA. SWAMI RAMADAS ajunge chiar sa spuna, pe drept cuvnt, ca: "Fara KARMA YOGA, JNAN A-YOGA si BHAKTI-YOGA, de fapt HATHA-YOGA, TANTRA-YOGA si LAYA-YOGA nu snt dect un exace rbat egoism spiritual glorificat" (Scrisori). Inceput text LIBERTATEA DEPLINA PRIN KARMA YOGA Fiecare cale spirituala autentica, fiecare religie, orice sistem filosofic impor tant exprima n forme specifice o fundamentala nazuinta catre Libertate a fiintei umane. Constient sau inconstie nt, totul n acest Univers tinde, mai repede sau mai ncet, catre aceasta tinta esentiala. Acest Univers, desi extraordinar de mare, este numai o parte a existentei infini te. Restrns ntr-o anumita forma care se supune spatiului, timpului si cauzalitatii, acest univers noi l p ercepem cu ratiunea, l putem vedea, simti, atinge, auzi, l putem desena prin imaginatie, i putem sesiza for ta subtila de influenta si i putem descrie principiile si legile lui specifice de manifestare.

Acest Univers pe care noi l percepem, pe fundalul caruia se deruleaza existenta noastra, se reflecta totusi ca finit si limitat n mintea noastra, el fiind n esenta, ca reflectare n fiinta noastra, creatia noastra mentala. Dincolo de granitele lui, cu alte cuvinte, dincolo de posibilitatile no astre mentale obisnuite, legile si principiile care opereaza si snt viabile n limitele lui gigantice, nu-si ma i gasesc aproape deloc corespondenta. Astfel, pentru cel ntelept, reiese de la sine ca aceasta lege fu ndamentala a cauzalitatii este perfect posibila si chiar devine operanta n limitele acestui Univers, caru ia adeseori obisnuim sa-i spunem al "nostru". Dincolo de limitele sale, existenta noastra nu mai poate fi supusa acestei legi deoarece cauzalitatea nu se ntinde dincolo de granitele Universului creat de mintea noastra. Deci este clar ca existenta noastra n acest Univers se supune implacabil legii cauzalitatii. Dintr-un anumit punct de vedere, n acest Univers limitat de propria noastra per ceptie, aparent nu exista libertatea vointei, caci vointa fiind ceva ce noi ncercam sa cunoastem prin res ursele noastre limitate specifice acestui Univers al "nostru" este ea nsasi conditionata n manifestare a sa de spatiu, timp si cauzalitate. Prin urmare, tot ceea ce se spune legii cauzalitatii nu poate fi co mplet liber, caci este supus influentei altor factori si devine la rndul sau, o cauza. Totusi, dincolo de sfera limitata a acestui Univers conditionat si marginit de p ropria noastra cunoastere, se manifesta plenar existenta unui principiu ABSOLUT analog vointei umane, care, af lndu-se dincolo de actiunea legii cauzalitatii, NUMAI acest principiu singur este perfect liber, ma nifestndu-se n ntregime liber dincolo de legile superioare ale Armoniei Macrocosmice. Este firesc sa tragem acum concluzia ca pentru a atinge si noi aceasta deplina L ibertate, trebuie sa fim pe deplin capabili sa depasim granitele Universului "nostru" limitat si conditionat . Aceasta depasire esentiala se traduce n fapt, prin translatia de la nivelul nostru limitat de constiinta l a sfera suprema a valorilor esentiale eterne, infinite si perfect libere. Aceasta translatie datatoare de li bertate deplina presupune un anumit demers interior care are la baza cunoasterea, ntelegerea si depasirea a tot ceea ce este n noi limitat, fals, efemer si care, raportat la fiinta noastra, este tocmai Ego-ul. Pentru a putea depasi n mod real Ego-ul este necesar sa-i cunoastem sfera sa de manifestare. Tot ce genereaza n fiinta noastra noi si noi legaturi care ne nlantuie si ne fixeaza n acest univers reprezinta cmpul sau, domeniul sau de actiune. Simturile, gndurile, trupul, mintea, atitu dinile, prejudecatile, conceptiile poarta cu toate mai mult sau mai putin amprenta acestui Ego. KARMA-YOGA ne nvata cum sa putem, prin actiuni altruiste si complet detasate, s a ne nabusim gradat aceste tendinte care si ntind permanent tentaculele asupra fiintei noastre, ma nifestndu-se prin egoismul nostru funciar.Renuntnd astfel gradat la orice forma de atasament egoist, contr olndu-ne permanent toate procesele mentale, actionnd complet detasati si nefiind niciodata legati de ego ism sau robiti fructelor sale,

urmarind sa daruim toate rezultatele activitatilor noastre Divinului, aducndu-I mereu drept jertfa micul si efemerul nostru "Ego", fiind ntotdeauna atenti si constienti, deschisi si ntel egatori, la toate fenomenele si starile ce se manifesta n si prin noi atunci, ncepem gradat sa accedem n aces t plan suprem al Libertatii, deoarece din acel moment, lasnd Vointa Suprema sa actioneze si sa ne ghideze n tot ceea ce facem, iesim fulgerator de sub incidenta legilor Universului "nostru" pentru a fuziona n totalitate cu Armonia Suprema care este Dumnezeu. "Cine oare poate sa traiasca macar o secunda, sau sa respire macar o secunda, da ca Atotputernicul nu mai vrea aceasta?" "Dumnezeu este Providenta atotputernica vesnic activa. Fiecare forta a manifesta rii Ii apartine numai Lui si Ii este supusa Lui. Dumnezeu este TOT si el este prezent n TOTUL. Noi putem numai sa ne nchinam Lui. Deci nu nazuiti niciodata sa culegeti pentru voi roadele muncii voastre; fa ceti detasati binele de dragul binelui. Numai atunci veti dobndi cu adevarat detasarea desavrsita, iar catusele cumplite create de simturi si minte vor fi rupte si abia atunci Libertatea noastra completa va f i recapatata. Libertatea aceasta suprema este telul esential al sistemului KARMA-YOGA " , afirma marele y oghin SWAMI VIVEKANANDA n lucrarea sa "KARMA-YOGA". Inceput text AJUTORUL OFERIT CELORLALTI - IN LUMINA SISTEMULUI KARMA-YOGA Iubirea, adevarul, binele, detasarea, fericirea deplina, libertatea, frumusetea, egalitatea, ntr-un cuvnt, ntelepciunea, nu reprezinta numai norma unui cod moral, ci reprezinta n ultima instanta scopul suprem al omului, caci ele contin o extraordinar de puternica manifestare a fortei sale sp irituale pe care acesta o primeste printr-o inefabila rezonanta de la DUMNEZEU. Imensa stapnire de sine ceruta de actiunea altruista, integrata conform sistemu lui KARMA-YOGA, este expresia si n acelasi timp dovada evidenta a unei forte spirituale foarte mari pe care yoghinul o poate manifesta dupa cum el considera de cuviinta n conformitate cu liberul sau arbit ru. A sti cui anume sa acorzi ajutor, cnd si ce gen de ajutor, a sti mai ales cum s a-l acorzi, ct si conditiile n care acest ajutor si atinge perfect tinta, astfel ca din punctul tau de vedere aceasta sa nu genereze alte efecte nlantuitoare sau, altfel spus, consecinte KARMA-ice, reprezinta dovada c ea mai clara a unei actiunii detasate si ntelepte, complet integrate n Armonia Divina. Numai proce dnd astfel actiuna ta detasata izvorta din necesitatea divina nteleasa se transforma gradat, ntr-o mare libertate de manifestare a fortei tale spirituale puse la dispozitia ta de DUMNEZEU. SWAMI VIVEKANANDA afirma n lucrarea sa "KARMA-YOGA" urmatoarele: "A-i ajuta complet detasat pe ceilalti din punct de vedere fizic, satisfacndu-l e doar nevoile fizice, este o fapta cu adevarat mareata; caci ajutorul detasat este cu att mai valoros, cu c t este mai mare nevoia de a-l obtine dar este bine sa stiti ca ajutorul cel mai valoros este acela care este a cordat o perioada extraordinar

de lunga de timp. Daca nevoile pe o luna ale unui om snt rezolvate prin ajutoru l dezinteresat oferit de noi ntr-o ora - acesta este cu adevarat un ajutor; dar daca acesta este pentru un an ntreg, atunci ajutorul acordat este si mai important; numai daca omul poate fi ajutat pentru totdeauna, n eternitate DOAR acesta, va fi desigur cel mai mare ajutor divin ce i se poate acorda vreodata omului." Si tot el adauga: "Cunoasterea spirituala veritabila este singura forma de ajutor care poate sa an ihileze pentru totdeauna, toate nenorocirile noastre. Orice alta cunoastere ne satisface numai temporar ne voile. Doar cu ajutorul cunoasterii veritabile a Spiritului, se nimicesc definitiv cauzele care genereaz a si fac cu putinta toate lipsurile. De aceea, totdeauna ajutorul spiritual acordat omului constituie cel mai mare sprijin divin ce i s-ar putea oferi vreodata. Cel care ofera oamenilor adevarata Cunoastere Spirituala, este cel mai mare binefacator al omenirii. Si noi vedem ca totdeauna oamenii cei mai puternici si cei mai apreciati au fost aceia care au ajutat umanitatea n nevoile sale spirituale, deoarece Spiritul si ngur sta la baza activitatii ntregii Creatii. Omul puternic si sanatos din punct de vedere spiritual, va fi cu usurinta puternic si n toate celelalte privinte, daca va dori aceasta. Att timp ct omul nu poseda nca fort a spirituala, nici cerintele lui fizice si nici cele psihice sau mentale nu pot fii satisfacute n masura cuvenit a." Aceste afirmatii ne conduc usor la ntelegerea mai multor aspecte: 1) Ajutorul cu adevarat perfect este acela n urma caruia o fiinta umana obtine cunoasterea care i permite sa stie de acum nainte cum sa actioneze ea nsasi pentru a se ajuta att pe sin e ct si pe ceilalti sa nlature pentru totdeauna suferintele si mizeriile generate de egoism si ignoranta. 2) Ajutorul tebuie totdeauna acordat directionnd fiinta respectiva spre o reala cunoastere de sine, caci numai aceasta cunoastere interioara i va permite de acum nainte sa integreze ntr o maniera justa si nteleapta acest joc al manifestarii, obtinnd astfel, n cele din urma, confirm area existentei naturii spirituale a fiintei sale, moment n care devenind pe deplin constienta de aceasta realitat e, se smulge din lantul dependentelor cauzale, nlaturnd gradat egoismul si ignoranta care stateau la b aza suferintelor sale. 3) Pentru a putea acorda n mod plenar si eficient acest ajutor, detasat, fiinta n cauza va trebui obligatoriu sa posede ea nsasi aceasta cunoastere divina superioara, datatoare de libertate si capabila sa o transforme gradat ntr-un veritabil generator divin de forta spirituala, ea nsasi fiind si reprezentnd atunci un veritabil model pentru ceilalti. "Daca un orb va conduce un alt orb exista pericolul de a cadea amndoi n prapastie" spune ISUS. Uneori urmarind nchistati sa aplicam ct mai corect anumite legi sau principii ntelepte de actiune, se poate ajunge la o forma de rigidizare interioara, care nu este dect nceputul manifes tarii unei atitudini complet dogmatice. Astfel, se ntmpla uneori sa fim blocati noi nsine din punctul de v edere al evolutiei noastre spirituale, de obsesia chinuitoare de a integra totul n spiritul literei, auten

tificnd adeseori inconstienti din nou si din nou acel aforism biblic care afirma ca: "Litera ucide si numai Spirit ul cel viu da viata". A sti sa acorzi total detasat un ajutor concret, la momentul oportun, dincolo de orice teoretizare sau analiza la nesfrsit ori, n mod abstract si academic, a asa numitelor "cauze", aspect care n-ar putea conduce, adeseori dect doar la exasperarea aceluia care are stringent nevoie de ajutor si nu de vorbe goale, reprezinta dovada practica, vie a existentei unui real discernamnt sprit ual interior, care va ntari nca o data (chiar si pentru cel n cauza) ideea ca "Actiunea detasata este net superioara inactiunii". Prin urmare, ntotdeauna trebuie sa urmarim sa ne armonizam atitudinea noastra d e a ajuta detasat, cu circumstantele concrete ale momentului si fiintei n cauza, n aceasta directie fiind mereu atenti n a sesiza: 1) Care este cel mai important aspect sau problema care trebuie sa fie rezolvata n acea situatie speciala n care urmarim sa ajutam n mod detasat o fiinta umana; 2) Care este de fapt problema cea mai urgenta cu care fiinta n cauza se confrun ta atunci; 3) Cum trebuie directionat si focalizat efortul si sprijinul nostru detasat care angreneaza DIVINUL pentru nlaturarea sau cel putin diminuarea cauzei care genereaza n acel moment suferi nta cea mai mare n cazul fiintei respective. Acest sprijin detasat, acest ajutor care vine de la DUMNEZEU prin noi, aceasta o ferta a noastra ca instrument de manifestare a divinului n cazul ca sntem o fiinta suficient de e levata spiritual, se poate transforma la extrem n daruirea completa a fiintei noastre drept canal divin n scopul ajutorarii dezinteresate a celorlalti. Acesta este mai ales cazul marilor spirite ale plane tei cum a fost Iisus, sau a unor mari nvatatori spirituali cum au fost BUDDHA sau RAMAKRISHNA a caror ntreaga v iata a fost un sacrificiu continuu oferit detasat n scopul ajutorarii si trezirii spirituale a milioane de oameni. "Unica rezolvare pentru nlaturarea totala si definitiva a suferintelor lumii co nsta n aceea de a le da oamenilor reala cunoastere si mplinire spirituala. Ignoranta este mama tuturor nenorocirilor. Cnd oamenii vor vedea Lumina divina a Spiritului, cnd vor deveni suficient de puri si puternici din punct de vedere spiritual, numai atunci, suferinta lor va dispare pentru totdeauna", spun ea SWAMI VIVEKANANDA, sustinnd astfel cu fermitate ideea de a se actiona constant asupra naturii umane pna la completa revelare a Sinelui Etern care confera Lumina Intelepciunii, prin care o ceanul ignorantei este secat, odata cu acesta fiind transmutata n beatitudine mocirla suferintei launt rice. Aceasta continua atitudine de a ajuta detasat, de a servi n mod altruist celorl alti, are nsa la baza o realitate profund spirituala si atotputernica care este de fapt IUBIREA.Cunoasterea profun da si deplina de sine deschide portile unui tarm divin, paradisiac, n care tot ceea ce este bun, ade varat si frumos devine cu putinta. "Atunci cnd iubirea devine nesfrsita, imposibilul devine cu usurinta

posibil", afirma un proverb al ntelepciunii orientale. Atunci cnd cu adevarat exista iubire, adevarata iubire divina, nenlantuita, ne limitata, totala, fiinta noastra devine profunda si fulgerator expansionata ntr-o beatifica nemarginire; ea ajun ge abia atunci sa cuprinda, cuprinderea dumnezeiasca ce o cuprinde. In asemenea momente de expansi une cuprinzatoare ajungem sa percepem fiintele umane care ne nconjoara ca fiind int erioare noua si atunci suferinta lor transferata n fiinta noastra ne chinuie si pe noi, astfel ca neaj utorarea si neputinta lor ne cheama parca pentru a o nlatura. Prin empatie deplina, printr-o profunda identi ficare reala cu ceilalti, identificare ce are la baza revelarea si recunoasterea Scnteii Divine a fiecaru ia ca reflectndu-se n noi, ajungem spontan sa traim o atitudine nepremeditata de mbratisare plina de drago ste a tuturor, ajungem astfel sa fim pur si simplu naturali si firesti n tot ceea ce facem si n tot c eea ce gndim. Simtind astfel, realizam ca ceilalti devin parte integranta din noi, iar aceasta face sa se acce ntueze atitudinea noastra de a ne darui continuu, de a ajuta si de a servi, fiind totodata complet liberi si de tasati n timp ce realizam ca de fapt DUMNEZEU ofera totul prin noi. Fiind mai mereu plini de iubire si compasiune divina, actiunea noastra va fi tot deauna plina de iubire si compasiune. Aceasta actiune complet detasata plina de iubire divina, eliberata d e orice egoism, ne aduce gradat o fericire nesfrsita. Ajutorul divin, detasat pe care acum tu l oferi c elorlati este de fapt propria ta fiinta fericita, propria ta existenta eliberata de conditionari, propria ta natu ra divina, atotputernica , nflorita, propria ta cunoastere de sine. Devenind astfel o forta divina triumfatoare care acum iubeste divin si detasat, puterea ta de actiune este acum infinita. Este momentul n care te simti prezent pretutindeni si n care to tul este n tine, caci toata fiinta ta a devenit deja un canal divin de forta atotputernica care-l cuprinde si l im pulsioneaza pe cel care trebuie ajutat; acum stii cu siguranta ca aceasta circumstanta ti este si tie s i lui favorabila si ca ajutorul tau divin ce se manifesta n si prin tine si va atinge negresit tinta. Starea plenara, divina, beatifica pe care o traiesti cnd acest ajutor divin man ifestat prin tine si-a atins tinta, prin fericirea oceanica care urmeaza, genereaza acel miracol alchimic al proprie i noastre transmutari, sublimari si transformari launtrice. In esenta, ajutndu-i complet detasat pe ce ilalti, totodata n acelasi timp ne ajutam si pe noi nsine. In asemenea clipe iluminatorii ntelegem launtric sp usele lui Iisus: "Celui care are i se va mai da", resimtind o uluitoare stare de bogatie interioara, un senti ment de profunda plinatate si satisfactie spirituala care ne copleseste fiinta si ne face sa-l recunoastem pe Dumnezeu n tot ceea ce ne nconjoara. A putea sa-i ajutam detasat pe ceilalti este un privilegiu divin care ni se acor da doar atunci cnd meritam. O stare de recunostinta profunda fata de divin se amplifica atunci n noi n fata acestei circumstante.

Binecuvntat este n acelasi timp si cel care primeste ajutorul divin si cel car e ofera ceea ce i se daruie lui nsusi de la DUMNEZEU. Fiti totdeauna profund recunoscatori divinului ca va puteti manifesta detasati n lume iubirea, mila, compasiunea, generozitatea, dreptatea voastra caci de fapt prin aceasta deveniti puri si desavrsiti voi cei care daruiti ceea ce de fapt DIVINUL n nesfrsita sa bunatate ofera nsutit pri n voi. Intelegnd ct mai bine ca de fapt ntreaga manifestare este impregnata de Bunat atea, Iubirea si Inteligenta Divina a Supremului, si ca toate circumstantele exterioare snt generate de asa natura nct sa i se ofere omului posibilitatea de a-L cunoaste pe Dumnezeu n tot ceea ce exista, cum vom mai putea mentine n noi ndoiala, nencrederea, ura, suspiciunea, ignoranta si suferinta? Actionnd permanent n acest mod, realizam ca de fapt nimic din acest Univers nu depinde de noi pentru ca de fapt noi nu avem nimic. Nici macar un cersetor nu depinde de mila noastra. Nimeni si absolut nici o fiinta nu depinde vreodata de sprijinul nostru; de fapt, totul vine de la DUMNEZ EU. Aceste idei ne vor ajuta sa eliminam acea forma penibila si subtila a Ego-ului nostru care ne condu ce la eroarea de a considera ca de fapt DOAR de noi depinde binele altora si ca fara noi, fara spri jinul nostru, fara iubirea noastra imensa, fara forta noastra spirituala, acesta ar suferi continuu. Pentru cel ntelept mai ales, Dumnezeu este profunda Intelepciune. Dumnezeu este infinita iubire n continua actiune care este doar manifestata n si prin noi. Sa ne deschidem ct mai bine sufletul si mintea pentru a ne lasa patrunsi pe dea ntregul de Iubirea si Intelepciunea Sa, pentru a sti astfel cum sa-l servim n eternitate, devenind to cmai prin aceasta UNA cu el spre a atinge suprema Libertate.