6.

CEREREA DE SERVICII

6.1. Rolul cererii n economia serviciilor 6.2. Caracteristici ale cererii de servicii 6.3. Factorii care influentea a cererea de servicii 6.!. "etode de studiere a cererii de servicii 6.!.1. "etode de studiere a cererii de servicii #e #iata interna 6.!.2. "etode de studiere a cererii de servicii #e #iata mondiala 6.!.3. Selectarea si im#lementarea unei strate$ii internationale #e #iata serviciilor

%&IEC'IVE(E CA)I'%(*(*I

Dupa studierea acestui capitol ar trebui sa puteti: Sa precizati rolul cererii n economia serviciilor. Sa evidentiati caracteristicile cererii de servicii. Sa ntelegeti natura si sensul influentei diferitilor factori asupra cererii de servicii. Sa cunoasteti metodele de studiere a cererii de servicii pe piata interna si internationala. Sa explicati riscurile asociate afacerilor internationale. Sa cunoasteti formele de organizare a activitatilor internationale de servicii. C*VI+'E C,EIE

cererea de servicii - #artea solva.ila a nevoii de servicii manifestata #e #iata/ mi$rarea cererii de servicii - mo.ilitatea s#atiala a cererii de servicii/ cerere ferma de servicii - cerere de servicii #entru care deci ia de cum#arare se ia nainte de cumpararea propriu-zisa; cercetare directa a cererii de servicii - cercetare efectuata asu#ra #urtatorilor cererii/ estimarea cererii de servicii #rin analo$ie - estimarea cererii #entru un serviciu #rin comparatie cu calcularea raportului ntre un indicator economic global pentru doua sau mai multe ta ri; metoda lanturilor "ar0ov - metoda utili ata #entru anali a si #revi iunea modificarilor structurale;

RE1*"A' Economistii clasici, confruntati cu problemele insuficientei productiei si-au concentrat preocuparile asupra ofertei si stimularii productiei. n aceasta perioada, crizele economice erau legate de supra-productie si deflatia reala. Dupa anii !"#$, datorita mai ales revolutiei industriale, s-a constatat ca nevoia solvabila nu era suficienta pentru a absorbi oferta, nedefinit elastica. %stfel, economistii neoclasici si-au focalizat atentia asupra rolului cererii, stimularea acesteia, reprezent&nd, n opinia lor, solutia asigurarii ec'ilibrului economic general, al pietei produselor si factorilor de productie. (. ). *e+nes sustine, de asemenea, necesitatea stimularii cererii efective prin ncura,area investitiilor si a consumului, subliniind rolul guvernului n acest proces. Spre deosebire de el, g&nditorii neoclasici afirma ca economia dispune de mecanisme de autoreglare, iar rolul statului trebuie sa fie unul neutru. (. -. .ic/s introduce n teoria economica ideile de risc si incertitudine si ec'ilibru economic dinamic. Dupa anii !"0$ au aparut probleme noi legate de o anumita rigiditate a ofertei, n principal datorita randamentelor descresc&nde ale te'nologiilor si rolului serviciilor n realizarea productiei. %cestea au acutizat problemele inflatiei si soma,ului. n aceste conditii, optica economica s-a sc'imbat n sensul reconsiderarii importantei ofertei si a stimularii #erformant ei n tim# a re ultatelor #roductiei2 .unuri sau servicii. 3n acest #roces2 cererea nde#lineste functia de mecanism de select ie nu numai #entru #rodusele oferite #e #iata ci si #entru #roiectele si ideile de #roduse noi. 3n acelasi tim#2 creste rolul consumatorului acesta devenind2 de fa#t2 4#rosumator52 res#ectiv co6#roducator n sistemele com#le7e de #roductie6consum. Cererea de servicii a #o#ulat iei are dre#t caracteristici de .a a fa#tul ca aco#era numai o parte a nevoilor de consum de servicii; faptul ca din punct de vedere al mobilitatii teritoriale, serviciile nu admit, permit sau impun migrarea cererii; elasticitatea ridicata n raport cu factorii care o influenteaza. 1ererea de servicii pentru ntreprinderi prezinta ca particularitati: disparitatea cererii, caracterul ferm si dominant te'nic al acesteia si rolul mai redus al factorilor psi'ologici n influentarea cererii. 1ei mai importanti factori care influenteaza cererea de servicii a populatiei sunt: veniturile si timpul liber, oferta de servicii, tarifele, factorii demografici, concurenta ntre bunuri, servicii si self-service, factorii psi'ologici si sociali. Dintre factorii care influenteaza cererea de servicii a ntreprinderii se detaseaza: cresterea complexitatii stiintifice si te'nice interne 2n cadrul ntreprinderilor3 si cresterea complexitatii externe 2a mediului extern al ntreprinderii3. 1ererea de servicii internationale este influentata de: cresterea veniturilor si modificarea c'eltuielilor de consum ale populatiei, cresterea si liberalizarea comertului cu bunuri, progresul stiintific si te'nic, expansiunea activitatii corporatiilor multinationale si transnationale, strategiile de substituire a importurilor si de industrializare implementate de o serie de tari n curs de dezvoltare. 1ererea manifestata pe piata interna a serviciilor poate fi studiata folosind metode indirecte .a ate #e evidente statistice2 #recum si folosind metode directe2 utili 8nd informatii o.tinute din o.servari em#irice2 sonda9e statistice sau cercetari de ti# #anel. 4entru studierea cererii pe piata mondiala a serviciilor se pot folosi, de asemenea, metodele directe si cele indirecte de cercetare. Dintre cele din urma se evidentiaza: exa minarea sc'emelor cresterii economice, metoda lanturilor )ar/ov, metode de trend, de corelatie, estimarea prin analogie.

5ansarea n afaceri pe piata internationala a serviciilor, presupune confruntarea ntreprinderilor n cauza cu numeroase riscuri, at&t de natura comerciala c&t si politica. %facerile internationale cu servicii pot lua ca forme de organizare diferite forme, si anume: exportul indirect, exportul direct, acordurile de mar/eting, licentierea, franciza, birourile de v&nzari, societatile mixte sau ntreprinderile subsidiare n strainatate. )anagementul ntreprinderilor care activeaza n strainatate trebuie sa gaseasca, de asemenea, combinatia optima privind utilizarea managerilor locali si straini. n concluzie, decizia ntreprinderilor de a opera n strainatate este deosebit de profitabila cu conditia unei cercetari aprofundate a pietei si n particular a cererii de servicii efective si potentiale.

DE A*'%EVA(*ARE #0. Evidentele statistice ofera 'ES'E date despre: a. dimensiunile cererii nesatisfacute b. structura si repartizarea teritoriala a cererii I. Ras#undeti succint la urma toarele ntre.ari: c. motivatia cererii #!. 1are din cele doua laturi ale raportului cerere 6 oferta detin primatul n abordarea: d. toate acestea a3 clasica; b3 neoclasica. #<. %rgumentati 1resterea complexitatii raspunsul. mediului extern influenteaza direct: a. cererea de pentru populatie ##. 1are este rolul servicii cererii n economia serviciilor 7 b. cererea de servicii finantate #8. 1are sunt ca racteristicile cererii public de servicii: c. cererea de servicii pentru productie a3 pentru populatie d. nici una dintre acestea b3 pentru ntreprinderi #". )etoda sperantei matematice #9. 1e factori influenteaza cererea estimeaza: de servicii 7 a. nivelul profitului n conditii de risc a cererii de servicii pe piata interna7 #:. 1are sunt metodele indirecte de studiere b. nivelul cereriide ninformatii conditii de probabilitate #;. 1are sunt sursele pentru metodele directe de studiere a cererii de servicii pe c. nivelul tarifelor n conditii de incertitudine piata interna 7 d. nici una dintre acestea #0. 1e metode pot fi folosite pentru studierea cererii de servicii pe piata mondiala 7 8$. %cordarea de catre un lant afacerilor 'otelier deinternationale renume a permisiunii de7 a-i fi folosita marca n #<. 1are sunt riscurile asociate cu servicii strainatate reprezinta: #". 1are sunt formele de organizare a activitatilor internationale cu servicii 7 a. export direct c. franciza b. export indirect d. investitii directe II. 'este $rila cu o sin$ura varianta de ras#uns corecta #!. n conceptia clasica, n raportul cerere 6 oferta primatul revine: a3 cererii b3 ofertei c3 sunt tratate la fel d3 nu sunt considerate importante ##. n economia serviciilor, cererea reprezinta un mecanism de: a3 ec'ilibru c3 redistribuire b3 selectie d3 toate acestea #8. ntre cererea efectiva de servicii si consumul de servicii exista relatia: a3 sunt egale b3 prima este mai mare dec&t al doilea c3 al doilea este mai mare d3 nu exista legatura #9. n ce categorie se nscriu serviciile de comert, reparatii, personale: a3 servicii care nu admit migrarea cererii b3 servicii care permit migrarea cererii c3 servicii care impun migrarea cererii d3 nici una dintre acestea #:. 4entru serviciile aflate n relatii de substituire n consum cu diferite bunuri, estimarea cererii poate fi facuta cu a,utorul: a. lanturilor )ar/ov b. curbelor de indiferenta c. modelelor adaptate dupa cele folosite pentru previzionarea sc'imbarilor te'nologice d. toate acestea #;. 1are din urmatoarele afirmatii nu este adevarata n ceea ce priveste cererea destinata consumului intermediar: a. cumparatorii antreneaza o disparitate considerabila referitor la volumul si structura cererii b. factorii economici detin un rol important n determinarea deciziei de cumparare c. factorii psi'ologici detin un rol important n determinarea deciziei de cumparare d. are un caracter te'nic dominant