Fenomenul de sensibilizare periferica !e +ro$#ce +rin
!tim#area re+etata a rece+torior- ceea ce $etermina o !ca$ere a +ra1##i $e $etectare- !ca$erea +erioa$ei $e atenta a ra!+#n!##i- cre!terea +er!i!tentei $e!carcarii im+#!##i- a!tfe incat oc# $in 7#r# e,i#nii $e2ine $#rero!.
Sen!i/ii,area !e +ro$#ce +rin ei/erarea ocaa $e
"i!tamina- !erotonina- +ro!ta1an$ine- etc !i +ro$#cerea #n#i +roce! infamator- c# tre,irea nocice+torior !ientio!i !i recr#tarea ator fi/re ner2oa!e $e ti+# A /eta- care in mo$ norma n# a# f#nctie nocice+ti2a.
Toate ace!te +roce!e a# ca re,#tat cre!terea
am+it#$inii !emnaeor $#reroa!e $in re1i#nea afectata- +rec#m !i etic"etarea ca $#rero!i a #nor !tim#i ne#tri- minori. FI4IOLOGIA DURERII Durerea neuropata n# e re,#tat# !tim#arii nocice+torior ci e!te $atorata mo$ificarii e*cita/iitatii eectrice a ni2e# SNC- SN+eriferic. Are oc $e fa+t o $e!carcare c2a!icontin#a- anormaa a +otentia##i $e acti#ne. Nevralgia e!te #n ti+ $e $#rere rec#renta- /r#!ca- $e inten!itate cre!c#ta- fara ca#,a a+arenta- +ro$#!a $e !tim#i ne#tri Cauzalgia e!te $e a!emenea o $#rere rec#renta- inten!a- ti+ ar!#ra- a carei frec2enta !i inten!itate +ot cre!te in tim+- +oate $i!emina !i e!te $ecan!ata $e !tim#i minori- ne#tri- ce actionea,a a ni2e# #nor !e1mente re1enerate ner2o! Sindromul membrului fantoma e!te o $#rere a+ar#ta intr8#n mem/r# am+#tat- c# caracter $e cram+a !a# ar!#ra- in cca 98:;< ca,#ri !e accent#ea,a in tim+ !i e!te $atorata reor1ani,arii corticae- a!tfe incat im+#!#rie 2enite $e a ate ,one in2ecinate- +ar !a 2ina $e a mem/r# am+#tat. TRANSMISIA DURERII Transmisia $#rerii !e face +rin interme$i# a $o#a ti+#ri $e fi/re' ( A $eta mieini,ate- $e $iametr# mic- c# tran!mi!ie ra+i$a a im+#!##i- cca =8:;9m>!ec- !+ecifice $#rerii !#+erficiae ( C nemieini,ate- ce a!i1#ra tran!mi!ia enta a $#rerii-;-98:m>!ec- in !+ecia a $#rerii +rof#n$e Ner2ii +eriferici contin fi/re $e $iametr# $iferit- +ro2enin$ $in $iferite !e1mente- ceea ce e*+ica $#rerea referita. La ni2e# taam#!##i are oc inte1rarea informatiior referitoare a ti+#- inten!itatea !i ocai,area $#rerii- $#+a care informatia e!te tran!mi!a +e $e o +arte catre corte*- ariie S:-S6- #n$e e!te anai,ata in f#nctie $e e*+erienta anterioara- iar +e $e ata +arte a7#n1e a !i!tem# im/ic- "i+otaam#!- ,one im+icate in $imen!i#nea emotionaa a $#rerii. TEORII ALE DURERII Teoria modelului specific Weddel, 1962- !#!tine ca n# e*i!ta cai !+ecifice $e +erce+ere a $#rerii- acea!ta reai,an$#8!e +rin !tim#area inten!a a #nor rece+tori ne!+ecifici Teoria specificitatii von Trey, 1985- !#!tine $im+otri2a- e*i!tenta #nor !tim#i !+ecifici +entr# terminatii !+ecifice !i a #nor cai !+ecifice $e tran!mi!ie Teoria portii de control Melac!"Wall, 1965 !#!tine e*i!tenta #n#i mecani!m ne#rona a ni2e# coarneor $or!ae ae ma$#2ei in !#/!tanta 1eatinoa!a- inf#entat $e acti2itatea fi/reor 1roa!e nonnocice+ti2e A/eta- care tin$ !a inc"i$a +oarta- cat !i $e fi/ree !#/tiri A $eta !i C- nocice+ti2e- care tin$ !a $e!c"i$a +oarta. Mecani!m# re!+ecti2 $e!c"i$e +oarta $aca' ( !tim#ii $#rero!i $e+a!e!c #n an#mit +ra1 a inten!itatii- ( informatia e!te inter+retata centra ca fiin$ $#reroa!a- in f#nctie $e e*+erienta in$i2i$##i ( e*i!ta o !erie $e reactii emotionae +rec#m an*ietatea- $e+re!ia- e*citatia- care tin$ !a $e!c"i$a +oarta Factori +!i"o!ociai ce inf#entea,a +erce+tia $#rerii
#e$ul' in ci#$a mit##i ca femeie !#nt mai
c#ra7oa!e $ecat /ar/atii- !e +are ca femeie !#nt mai !en!i/ie a $#rere $atorita $iferenteor fi,ioo1ice $atorate "ormonior !e*#ai- a frec2entei mai mari a $#rerior non+atoo1ice ra+ortate $e femei- +rec#m !i a #nor $iferente $e or$in 1enetic.
&arsta inf#entea,a mo$# $e +erce+ere !i
ra+ortare a $#rerii. S8a infirmat mit# conform car#ia /e/e#!ii n# ar re!imti $#rerea. Ceea ce $ifera e!te $iferenta $e !trate1ie in +erce+erea !i contro# $#rerii Factori +!i"o!ociai ce inf#entea,a +erce+tia $#rerii
Diferentele etnice in e*+re!ia $#rerii !#nt !#!tin#te $e
1ra$# i$entificarii c#t#rae- +rec#m !i $e contro# +erce+#t a!#+ra $#rerii- atinii fiin$ mai e*+re!i2i in e*+rimarea $#rerii $ecat nor$icii- care !#nt mai !toici.
Diferentele personalitatii' intro2ertii !#nt mai reacti2i
a $#rere !i a# #n +re1 mai !ca,#t a !en!i/iitatii $#reroa!e. De a!emenea cei ce +re,inta con2in1eri ne1ati2e e1ate $e $iferite e2enimente +otentia $#reroa!e- +re,inta o !#+rae!timare a $#rerii. a# fo!t $e!cri!e a!a n#mitee +er!onaitati +re$i!+#!e a $#rere a acee +er!oane a/#,ate in co+iarie- care a# $e,2otat #terior o inca+acitate $e e*+rimare 2er/aa a !entimenteor ne1ati2e !i care re!imt ne2oia $e +e$ea+!a in e1at#ra c# orice !entiment $e 2ino2atie. D#rerea ac#ta experienta trecuta a $#rerii !i !emnificatia $e !emna $e aarma a ace!teia- a!ociat !i c# a!te+tarie e1ate $e +ro+ria ca+acitate $e a face fata !it#atiei- ceea ce $etermina +erce+tia act#aa a $#rerii !i $i!f#nctionaitatii a!ociate informatia acordata de anturaj- ca$re !anitare referitor a ca#,e- e2o#tie- +ro1no!tic. At#nci can$ informatia a$ec2ata e1ata $e $#rata- !co+- mo$# +ractic a #nei inter2entii me$icae $#reroa!e e!te $ata inaintea efect#arii aceei inter2entii- acea!ta +are mai +#tin $#reroa!a. Im+ortanta ace!tei informari $e+in$e $e ti+# $e co+in1 #tii,at $e +er!oana re!+ecti2a- fiin$ a$ec2ata $oar +entr# in$i2i,ii c# co+in1 centrat +e +ro/ema distragerea atentiei e!te mai a$ec2ata in$i2i,ior c# co+in1 centrat +e emotie !i +oate fi #tii,ata c# !#cce! $aca tema a/or$ata e!te intere!anta +entr# !#/iect !i +re,entata !#ficient $e $etaiat locul terapeutului, $e caitatie !ae em+atice- $e cam# $e care $a $o2a$a- $e incre$erea in tratament# +re!cri! !i n# in #tim# ran$ $e +re!ti1i# D#rerea cronica
!emnificatia $#rerii cronice n# mai e!te
aceea!i- $e !emna $e aarma- ca !i in cea ac#ta- in!a in$i2i$# o +erce+e i$entic