MANAGEMENT URBAN PROF.LIVIU IANASI AN IV.

SEMESTRUL II
CURS 1 ANALIZA S.W.O.T. Strenghts (puteri)weaknesses (slabiciuni)opportunities (sanse)threats (amenintari) - are caracter integrator > se pun in relatie lucruri foarte diferite, anali a multicriteriala >> anali a este foarte greu obiecti!e (depinde de cel ce o face) folosita de e"perti# - $nali a s%ot poate integra toate re ultatele anali elor sectoriale#Re ultatele lor trebuie sa fie integrabile in anali a s%ot# $nsamblu de componente legete de cel putin o relatie caracteristica&sistem '"ista un sistem > elemente-relatie-limita-mediu intern-mediu e"tern

Sistem simplu o singura relatie caracteristica Sistem comple"- mai multe relatii caracteristice (n raport cu relatiile se pot descoperi subsistemele )' caracteri at de relatii )( toate elementele si relatiile relatia dintre ele *aca relatia se schimba in timp > sistem dinamic daca nu sistem static# Sistem inchis+deschis ,rasul este un sistem deschis comple" si dinamic#-ona un subsistem al orasului# Un sistem de relatii corespondent unui sistem s#n#S.RUC.UR$#'a da informatii despre sistem si indica starea acestuia# Structura simpla+comple"a, statica+dinamica# /roiectul presupune inter!entii asupra structurii dar si a obiectelor# /entru a intelege ce se intampla in sistem trebuie cunoscut )' )ediu construit si natural# Mediul e caracteri at de factori (agent e"#apa) si conditii (re ultatul actiunilor factorilor sau a interactiunii intre factori e"#ploaie,ceata) (ntelegerea celor doua medii este o componenta a anali ei S0,.# ,rice anali a se face in raport cu scopul (fundamental pt management) /lanificare spatiala - spatiul e prima limita de natura spatiala - are o realitate umana - un oras traieste datorita acti!itatii economice care este factor de natura aspatiala - intelegerea )( si raportarea la )' - conditiile de economie nationala conduc la conditii de mediu e"tern one sigure+nesigure in functie d grad de saracie, tesut urban omogen+neomogen ,cuparea terenului1 - functia&relatie intre teritoriu si acti!itatea urbana - functionalitate&capacitatea unui spatiu de a permite functiunea (acti!itate si

MANAGEMENT URBAN PROF.LIVIU IANASI AN IV.SEMESTRUL II

e"istenta) Relatia dintre acti!itate si teritoriu (proiect) > scopul e functionalitatea mai buna )(- calitati si slabiciuni ++ )' oportunitati si riscuri (nu se refera la potentialitate ci la ce!a concret) - anali a ec, soc#, cult, ecologica, spatiala >> in!entariere >> caracterul locului (calitate sau slabiciune)# - lucrurile ce nu plac au ne!oie de schimbare >> e!olutie *($23,S.(CU4 integrarea informatiei din anali a S0,. - caracter de sinte a in putine cu!inte conclu ie sintetica a S0,. CURS (atelier) Scenariu-if#not-ce se intampla daca nu inter!enim asupra unui fapt *iagnostic (resurse , timp) !i iune )isiune (obiecti!e strategice) if#not misiune descrierea caii prin care se ajunge la viziune - te"t sintetic ce !i ea a actiunea - se spri5ina pe !i iune - ansamblu comple" de actiuni ce nu se enumera in detaliu - formulare pe ba a cunostinte profesionale(metode,tipuri de inter!entie, gasirea celui mai scurt drum intre 6 puncte) - trebuie sa cuprinda descrierea scopului si mi5l#prin care e atins - trebuie sa fie clara (pentru toti actorii urbani) - trebuie formulata a#i#sa se inteleaga modul in care se constata progresul catre tinta - trebuie sa fie specifica (sa !alorifice caracterul si potentialul onei) - trebuie sa aiba un caracter de captare - se atinge !i iunea prin inter!entii restructurare,reno!are,reutili are,reabilitare,restaurare - nu ester detaliata - e cea mai sintetica forma de plan strategic (scopuri - actiuni) diag,mis,!i apartin planificarii strategice#'le au o rel#de feedback ci nu una liniara 7 7 7 87 7 7 7 7 9reorientare strategica8alegerea unei alte cai spre !i iune misiunii ii trebuie asociat un set de obiecti!e strategice# :ormularea misiunii :ormularea obiecti!elor strategice 9obiectiv strategic tinta (tel)#Scopul e diferit de tinta#Scopul detalia a misiunea - trebuie sa fie masurabil, foatrte bine definit si plasat e"act in timp1 scop&goal, obiecti!&ob5ecti! - o stare catre care tintim si o parte a viziunii - componente ale telului ob#strat#de etapa - au sens general dar sunt specifice, e!aluabile, plasate in etapa in timp si ele trebuie sa forme e un sistem > sa fie realationate (corelate) relationare intre unele din elemente exista relatii corelare intre toate elementele exista relatii coordonare intre toate elementele exista relatii dar si o ordine (clasificare) de!endente conditia de care elementele sunt legate de relatia de dependenta interde!endente depind unele de altele conditionate dependenta mai drastica interconditionare elementele au o legatura foarte puternica>>conditia de a atinge un element implica pe a celorlalte

planificare strategica

MANAGEMENT URBAN PROF.LIVIU IANASI AN IV.SEMESTRUL II

ierar"ie presupune existenta unui element mai important coroborare elementele nu sunt doar interdependente ci un element contribuie pozitiv la atingerea altuia sinergie (a+b)>a+b efectul sumei e mai mare ca suma efectelor >> eficienta poate include inter!entii in mai multe planuri eficacitate atingerea exact a scopului pe care ni l-am propus eficienta raport intre efort si rezultat este in favoarea efortului (putem fi eficace fara a fi eficient) - ob#str#trebuie ierarhi ate - e!aluabile - e"primabile in scris - clare - coerente - sa acopere integral !i iunea CURS 6 #.$roblematica generala cu care se confrunta de%voltarea oraselor & conte't (.Notiuni de management si !lanificare strategica !roces si instrument ).*unctionarea orasului va%ut ca organism com!onenta mecanismelor Structura sistemul relatiilor unui sistem )odelare constr#de repre entari )odel reparti are a sistemului 8 model 8 concrete - abstracte, iconice(semn, chip), simple comple"e, static-dinamic '"8schema abstracta, functionala, comple"a - imbina scris cu desen - transmite cat mai limpede o structura (sist#de relatii) relatie functia in arhitectura (rel#intre acti!#si sp#construit) - in urbanism (teritoriul oras si acti!itate) - teritorial (grup acti! si teritoriu !ast) se poate referi si la relatia intre acti!itati organi%atia + grup de indivizi care urmaresc acelasi scop impreuna - formale (in !ederea scopului se constr#in mod formal, isi stabil#reguli) - informale (rel#pree"istenta pot si spontane iau nastere odata cu constienti area scopului) ; tipuri de organi atii8 - 1#orientate spre profit# au dat nastere managementului - 6#non-profit (ecologic, social, religios, cultural, profesional, umanitar) 8 au la ba a !alori pentru a caror principii lupta - ;#din sfera administratiei publice urmaresc scopurile unei comunitati si funct# pe ba a resurselor publice (pt#binele comunitatii pe resursele ei) reguli diferite (e"8transparenta) 8 definita prin organi area adm#fie e o parte a acesteia resursele organi%atiilor + - 1#umane - esentiale - 6#materiale terenuri, materie prima, etc - ;#financiare (ca particular al celor materiale) - !ersatile - <#tehnologice ,-now&"ow. (tecne&a fabrica, logos&stiinta) au rol in competitie MANA/0M0NT(gestiune) + proces de utilizare a resurselor unei organizatii in vederea atingerii unui scop prin folosirea urmatoarelor elemente : #.!lanificare1 (.organi%are1 ).conducere1 2.control Ca si urbanismul este o arta 8 subiect oamenii (mplica creatie , Stiinta include 8 1#domeniu e"clusi!1 6#teorie (a"iome, teoreme) =alidare prin e"periment

MANAGEMENT URBAN PROF.LIVIU IANASI AN IV.SEMESTRUL II

,a. $plicand acelasi set de reguli in acelasi set de cond#re ultatul e acelasi )anagementul nu are un domeniu e"clusi! 3ici managementul nici urbanismul nu respecta regula ,a. 3rbanism + ansamblu de practici ce vizeaza orasul ( cum e alcatuit, cum funct. , starea orasului) printr-un ansamblu de instrumente, strategii, politici. Cf#:rancoise Choa> 8 ?urbanismul este o incercare@ #.!robleme cu care se confrunta orasul orase+ & forma preponderenta de locuire a omenirii - fenomen de urbani are si de concentrare urbana - crea a o tot mai mare parte din belsugul economic (procent din /(A) - se confrunta din ce in ce mai mult cu saracia - ilustrea a f#bine decala5ele dintre tari - sunt intense, haotice, solicitante, lu"oase, ,rasele mari si cu grad ridicat de urbani are sunt caracteri ate de starea de saracie# Solutionarea problemelor implica sociologi, economisti, etc > tendinte cu influenta co!arsitoare asupra societatii > se produc la intalnirea dintre uman soc ec ecologic si capata forme culturale# CURS ; Megatendinte+ /lobali%area1 4estructurarea economica1 $rogres te"nologic1 5e%voltarea durabila1 6ri%a statului instarit1 Modificari in stilul de viata A./LO7ALIZA40A (/R()$ )'2$.'3*(3.$) - denumire din B sec#(C - 2iddeons - procesul a inceput cand omenirea si-a dat seama ca pamantul e rotund (descoperirea $mericii, a restului lumii) - isi are originile in perioada de dupa al ((-lea ra boi mondial si tine seama de o mare schimbare in economia mondiala )odelul de !oltarii economice era acela al acapararii de teritorii(materie prima)# (n sec CC se trecere de la teritoriu pt#materii prime la ne!oia de terit pt piete (ec#de scara) economia de scara + fabricarea unui nr#mai mare de produse > scade costul pe unitatea de produs > creste profitul (atat ca =-C cat si ca D) (no!atia lui Eenr> :ord asamblare pe banda rulanta de multi oameni# ,data a!ut produsul el trebuie desfacut presiuni pol#,incura5are schimburi comerciale,cautare interes in contrapartida >> granite transparente# &> apar produse mai bune,mai re istente, durabile, performante, eficiente, atracti!e>>>produsele au o u ura morala mai mare(mai rapida) decat cea fi ica# 1#acaparare de noi piete 6#micsorarea costului aparitiei unui nou produs game de produse - modulare (se imbunatatesc+modifica doar o parte din elementele unui produs)1 se modulari ea a si fabricatia(nu se schimba toate liniile ci doar 6,6) ;#fabricarea prod#mai ieftina datorata tehnologiei# 8 in !aloarea produsului !onderea materiei !rime ince!e sa scada si creste !retul creativitatii al inovatiei. Scade costul materiei prime dar transportul ei ramane scump >> mutarea fortei de munca langa materia prima >> mobilitatea !roductiei ce se ba ea a pe mobilitatea capitalului ce are ne!oie de siguranta(legitimand amestecul politicului in economic) si de ser!icii (mobilitate ser!icii8 banci, tehnica informatica, F) )obilitatea fortei de munca cu inalt grad de calificare ce necesita si o mobilitate a stilului de !iata nu a5unge marirea salariului# 2lobali area trece asadar din plan economic in plan social (cu timpul si anga5atii locali isi !or dori aceleasi conditii de !iata &> globali are sociala G&> se e"porta mod de !iata)# Conceptia si conducerea (managementul de !arf) raman in locul initial#

MANAGEMENT URBAN PROF.LIVIU IANASI AN IV.SEMESTRUL II

/lobali%area & acea stare a lumii in care evenimentele care se petrec intr-o parte a globului e foarte probabil sa aiba drept sursa decizii ce iau loc intr-o alta parte a lumii(butterfl effect- papillon). - proces complex ce se manifesta pe multiple planuri si consta in cresterea gradului de interdependenta intre elementele unui sistem global (ex:extindere corporatii multinationale sau internationale). /rodusul soft trece in produs financiar 6onsecinte asu!ra orasului+ #.locali%are9delocali%are a unor activitati (.varietate si multime de servicii ).cone'iunile orasului 2.ierar"ie globala a orasului d.!.d.v. al rolului !e care&l :oaca la nivelul globului 8 se vorbeste de un oras global ,*riedman si Sas-ia Sarsen.1 al lumii+ New ;or-1 To-io1 Londra <.$iata financiara1 bursa (2"9(2" demateriali%area !rodusului & dis!unere centre financiare CURS < $LANI*I6A40A ST4AT0/I6A :ormularea strategiei trecerea de la misiune la planurile operationale 6om!onenta !lanului strategic anali a )',)( >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
#.SWOT 8 (.5IA/NOSTI6 8 ).=IZI3N0 8 2.MISI3N0 8 <.SIST 50 O7. ST4AT0/I60

/rintre criteriile pe care le dorim de obiecti!ele dstrategice sunt realism(resurse,timp) si coerenta (masura in care aceste obiecti!e acopera !i iunea) - este un proces cunoasterea )(,)' si se formulea a diagnostic#

/asii 1,6,;,< ai planului strategic se re!ad dupa formulare sistemului de obiecti!e strategice /entru asigurarea acoperirii !i iunii# /as H luarea optiunii strategice 8 - problema resurselor - timp - re!i uire ) si = - re!i uire )(,)' > riscuri si oportunitati :undamentul managementului > prin resursele pe care le am ating scopul#*aca nu >> Se ree"aminea a relatiile din obiecti!ul strategic8 restructurare (o alta structura a sistemului )#> renuntare la un obiecti!, reformulare obiecti!, concatenare(inlantuire) separare obiecti!e ,biecti!ele strategice se e"rpima in etape in timp si sunt e!aluabile>e!eniment nepre!a ut# Schimbarea unui sistem cu un alt sistem se face prin 8 1#schimbarea relatiilor sau 6#modificarea relatiilor si schimbarea unor ob#

MANAGEMENT URBAN PROF.LIVIU IANASI AN IV.SEMESTRUL II

>> substituirea sistemului de obiecti!e strategice cu un altul > luarea optiunilor strategice#'tapa cea mai sensibila > inter!ine e"perienta >>> un sistem de obiecti!e strategice ce incape in timp,duce la !i iune si cu resursele pe care le a!em# 6ONSTIT3I40A ST4AT0/I0I & o strategie e un plan , produs al planificarii strategice# - se face pe termen lung sau mediu - strategia asocia a urmatoarele elemente ala sistemului de ob#strategice #. directii de actiune (. estimare ca ti!uri si evaluare ca si cantitate de resurse necesare !t.desfasurarea actiunilor ). ordonare in tim! a actiunilor <# modele institutionale (structuri capabile sa desfasoare directii de actiune) H# modalitati de control (in ceea ce pri!este procesul de desfasurare a actiunilor) In e!aluarea strategica resursele se compara (estimea a) pe C4$S' *e ; (scump,mediu,putin) sau de H (f#mult,mult,mediu,putin,foarte putin) 4a 2'='R pt#actiuni > lungi,foarte lungi,medii,scurte,foarte scurte Construirea strategiei > asocierea de ob#strategice cu sistemul de dir#de actiune# 1 6 ; < da1 da6 da; da< > nu se !alorifica faptul ca ob#str#sunt un sistem , directie de actiune presupune un sistem de actiuni# Se definesc atatea directii de actiune a#i#ele sa forme e un sistem care sa conduca la un sistem de obiecti!e folosind resursele eficient#,biecti!ul este o tinta , o stare,definite prin ad5ecti!e subordonate cu rol atributi!#,biecti!ul nu este o actiune#*epaseste !erbele substanti!i ate# *unctionalitatea urb.e caract.de obiective ma:ore9strategice9subobiective Cu cat ma apropii de =,), am elemente mai putine dar mai specifice > economie a onei de !oltata pe sub one# Relatii intre directiile de actiune si intre acestea si obiecti!ele strategice# Sistemului de ob#str ii asociem un sist#de directii de actiune(model)# , directie de actiune este un ansamblu de actiuni ce8 - se conditionea a unele pe altele - se succed - utili ea a acelasi gen de resurse Clasificarea directiilor de actiune dupa 8 1# nr#de ob la care duce (duc la un ob#sau la mai multe ob#) 6# costul in resurse (mai scumpe sau mai ieftine) ;# durata de actiune (mai scurta sau mai lunga ) <# importanta directiei de actiune (mai imp#sau mai putin imp#) H# consumul de resurse (financiare si tehnologice) *irectiile de actiune poate a!ea asupra unui ob# un aport ma5or - un aport minor /ot contribui la mai multe ob#decisi!e > contributie minora (resursele nu sunt eficient folosite) +ma5ora ,biecti! impartit&ob#atins de mai multe directii de actiune (daca e re ult#mami multor dir#de act#imp#) '"#8 directie de actiune 8 elaborarea sist#semne de circulatie 8 organi area traficului in ceea ce pri!este un sist#de sensuri unice Circulatie segregata>obiecti!# Reteaua stradala e suportul acti!itatii urbane# 'a se poate modifica pentru 8 trafic )ai buna utili are a solului (ngustarea stra ii alei pietonale,plantare pomi

MANAGEMENT URBAN PROF.LIVIU IANASI AN IV.SEMESTRUL II

CURS H (.40ST436T34A40A 06ONOMI6A ($ ((-$ )'2$.'3*(3.$) - regandirea tuturor relatiilor ce implica o schimbare - 1IJ;, cri a petrol sua de astru, 5aponia profita(automobile ce consuma putin) cumparatori atenti &> atentie la optiunile consumatorilor - Romania8 carbunele e sub!entionat I<K - scade predictibilitatea & e'.de restructurare economica 8trecere de la economie detinuta de stat la o economie de piata - reasezarea relatiilor intre economii stimulate ! ingreunate de puterea economica (companiile nationale) - este o componenta importanta a schimbarilor Restructurarea economica & rease area relatiilor dintre acti!itati# ).$4O/40S3L T0>NOLO/I6 ($ (((-$ )'2$.'3*(3.$) $rogresul te"nologic grabeste u ura morala a produsului au fost in!entate produse mai bune segmentarea productiei (modulari are) pentru a face fata u urii morale a produsului &> game de produse , schimbari introduse treptat - tehnologia este domeniul in care creati!itatea de!ine din ce in ce mai bine platita &> mutatie in materie de !aloare intre teren si casa la linia de productie (mai scumpa)1 e"8cost linie :u5i > costul terenului# 3e interesea a influentele !rogresului te"nologic in 8 #. .ransport (mai mult, mai ieftin, mai repede) (. (. .ehnologia informatiei #. $4O/40S3L T0>NOLO/I6 IN T4ANS$O4T34I Se transporta mai mult(organi are),mai repede, mai ieftin, mai sigur, mai eficient )ai ieftin > datorita tehnologiei si faptului ca se transporta mai mult# '"ista transport nautic, pe cale ferata F - a i se transporta mai putin minereu de :' > se prelucrea a la locul de e"tractie )ai eficient > cost plus !iata produselor finale /roduse transportabile in containere (containeri area transporturilor) > schimbarea tipului de transport > scurtea a timpul de transport > creste importanta nodurilor intermodale# .ehnologia permite trierea# 'ficienta > reparti area containerelor# Costurile de transport sunt mari sau foarte mari > a!and in !edere faptul ca economia nu mai creste ca in anii L7-J7 tarile nu isi mai permit sa cree e sisteme de transport# /rogresul tehnologic > preformante, gestiune .ransporturi alternati!e - orasele constata ca potentialul de de !oltare il au onele portuare, aeroportuare, garile &> de !oltare a acestor noduri# &> localitati noi8 '*2' C(.M, e"8 in $merica intersectia autostra ilor cu aeroportul - aeroporturile in afara orasului - din ce in ce mai mari - corelarea lor cu orasul > de !#infrastructurii terestre de legatura8 cai ferate, stra i - datorita procesului tehnologic si segmentarii productiei > marfuri cu !olum mic > sistem in ceea ce pri!este distributia produselor ?IT (5ust in time) - apar one de depo itare si distributie, monta5 langa aero!orturi &> infrastructura necesara8 birouri, facilitati bancare, centru de conferinte, targuri, hoteluri, etcF $pare astfel un oras fara nume sau ?2E,S. C(.M@ (nu are adresa)

MANAGEMENT URBAN PROF.LIVIU IANASI AN IV.SEMESTRUL II

(.$4O/40S3L T0>NOLO/I6 IN T0>NOLO/IA IN*O4MATI0I - toate pre!i iunile au fost depasite - cantitate de informatie foarte mare, transportata repede si ieftin# - rolul informaticii e din ce in ce mai mare > valoare - stocam, prelucram cantitati din ce in ce mai mari de informatie# - se multiplica e"ponential resursele retea in!i ibila - (nstrumente de prelucrare a informatiei > 1IN6 primul /C + 1II7 Romania telefoane mobile > mi5loace de comunicare se unesc (fa"Otel1 celulerOpo e1##) - e"pansiunea pietei e foarete mare astfel incat raportul cerere+oferta nu apuca sa fie cuantificat > comen i internet - (. e o forta puternica in procesul de globali are - capacitatea omului de a prelucra informatia - cercetatorii au constatat ca desi se poate comunica in timp real la distante mari afacerile se fac tot fata in fata# .otusi scade numarul de deplasari# - (nformatia a facut posibila demateriali area marfurilor (a!em produsul financiar cifra,data,optiune futures) 888 destinatiile devin aero!orturile,0dge 6it@. si nu orasele >>> orasul sufera pri!at de unii clienti (impact asemanator cu al hipermarketurilor asupra micilor comercianti, sau asupra orasului ca entitate)# - circulatia imaginii > globali area modului de !iata > disparitia unor culturi - deceniu semnificati! PJ7-PN71 cri a petrolului(PJ;-PJ<) >> dependenta de o singura sursa de energie >> probleme mari SU$ - ?Clubul de la Roma@ (un ?.hink .ank@) publica raportul " limitele cresterii#: daca lumea isi continua modelul de de !oltare adoptat, ba at pe e"pansiune, !a !eni un moment nefericit# /laneta este secatuita > ne!oie de resurse noi sau de modele de de !# - apar partidele ecologiste - raportul 8 efect > mobili area societatii ci!ile > se cauta noi surse de energie (solara, eoliana,etc##) - schimbarea poluarii din poluare gen ( la poluare gen ((8 gen I + surse identificabile, efecte la scara redusa, re!ersibila prin inter!entia omului, actiune limitata in timp,responsabilul plateste pagubele gen II+ surse necunoscute, imprastiere, difu ie, efecte globale, nu se poate masura (gaura de o on), efectele sunt foarte greu re!ersibile - efecte sociale8 partidul ecologist german primul din 'uropa, miscari politice rare si de e"ceptie - 1IN7 U3intrunire mondiala > 4a!ortul 743N$LAN$T Aviitorul nostru comunB - 1INJ prima elaborare#$ stat la ba a reuniunii de la Rio PI6 si s-a spri5init pe raportul de la Roma# > de%voltare durabila - de%voltare durabila+ & tip de de !oltare ce asigura satisfacerea ne!oilor generatiei pre ente si generatiei !iitoare permitandu-le dreptul la optiune + alegeri pri!ind modelul de de !oltare# - aduce in discutie relatia dintre de !oltarea ec, soc, si pb de mediu (QS0,.) - cel mai de succes concept preluat in discursul politic dar greu de pus in practica#>>satisfacerea ne!oilor de ba a ale omului altfel economia !a e"ploda si !a dauna si mediului1 (ne!oile esentiale 8 hrana, adapost, asistenta sanitara, haine, loc de munca, educatie) - amena5area teritoriului e"presia spatiala a politicilor ec, soc, culturale si ecologice - 6776(dupa 17 ani) Summit Rohannesburg agenda 61 > principiul de ba a & ganditi la scara mare a!licati local (?think 24,A$4M act 4,C$4M@) - 1IJ< la )ontreal a a!ut loc >abitat I (impulsionat de sectorul de constructii pentru productie de materiale) legat de problema locuirii in lume

MANAGEMENT URBAN PROF.LIVIU IANASI AN IV.SEMESTRUL II

- aceasta initiati!a reluata la 1IIL (stanbul8 >abitat II ce se ocupa si de urbani are si care a facut posibila aparitia altui raport8 ?2lobal Report@1 e"aminea a alta problema8 mai mult de 5umatate din populatia globului traieste in orase# /robleme8 -saracia urbana mai mare decat saracia rurala1 -e"odul>urban in tarile mai putin de !oltate1 -starea de sanatate in pericol -> studierea sperantei de !iata -poluarea in oras -segregarea functionala(spatiala) CURS L 2.50Z=OLTA40A 534A7ILA ($ (=-$ )'2$.'3*(3.$) -(ntrunire Rio termen ?de !oltare durabila@ agenda a 61-a -/rincipiu8 ganditi global si actionati local -(mpuls pentru programele de asistenta sociala, au generat un impuls si in ceea ce pri!este cunoasterea (ecologie-decala5e ec1 relatia mediu-saracie-conflicte) -*upa 17 ani in 6776 (Rohannesburg) schimbarile au fost mult sub asteptari# '"ista in continuare decala5e de de !oltare1 progrese mici in domeniul protectiei mediului in tarile in curs de de !oltare sau slab de !oltate, chiar daca pentru ele globali area economica repre enta o sansa# $rinci!iile de%voltarii durabile+ 1# limitarea utilizarii resurselor epuizabile si $. identificarea de resurse alternative ;# studierea consecintelor pe termen mediu sau lung a te%nologiilor noi inventate (e"8 plantele modificate genetic) &. repararea deteriorarilor produse dpdv al mediului natural '. principiul eradicarii saraciei (ridicarea nivelului minim absolut) L# informare si educatie8 intelegerea efectelor schimbarilor in comportament, locuri de munca mai bine platit (. implicare comunitara $cest principiu incearca sa genere e comunitati proacti!e (care sa se mobili e e pentru pre!enirea si re ol!area problemelor) nu reacti!e(ce reactionea a)# Se cauta asumarea unor responsabilitati sociale si de mediu ale companiilor economice (din intelegerea consecintelor pe termen lung a neimplicarii lor)# )arimea agentilor ec# de!ine coplesitoare in comparatie cu orasul &> riscul aparitiei monopolurilor gri8 putere de deci ie in mana unui grup restrans# <.64IZA STAT3L3I INSTA4IT ($ =-$ )'2$.'3*(3.$) (%elfare state,statul pro!idential) dupa 006 statele intra in reconstructie ec#1 isi asuma responsabilitati mai mari fata de ni!elul de trai al cetatenilor8 -au aparut programe de locuinta(,landa,:ranta,Aelgia,2ermania,statele socialiste) -efort pt#reconstr#infrastructurii de transport,aparare,ec ,etcF, -asumare unui nr#mai mare de ser!icii publice (educ#publica gratuita,asistenta medicala,sociala S-soma5,pensii de statT,ser!icii tehnico-edilitare,dotari pentru transport apa,energie,etc) .oate acestea au fost posibile datorita cresterii economice (a progresului tehnologic)# Cri a petrol (UJ;-UJ<) curba cresterii ec s-a aplati at (crestere mult mai lenta) > economiile de !oltate nu mai !roiau responsabilitatile pe care si le asumasera &> renuntarea la controlul absolut8 -deschiderea sectorului serviciilor !ublice catre sectorul !rivat ,!rivati%are.8 piata consumatorilor a crescut astfel ea a de!enit interesanta si pentru sectorul pri!at - sect pri!at are bani si performanat manageriala - piata pt aceste ser!icii este suficient de mare pt a fi interesanta - /artenerul pri!at aduce tehnologia desi statul controlea a totul si poate astfel e!ita reaparitia monopolului

MANAGEMENT URBAN PROF.LIVIU IANASI AN IV.SEMESTRUL II

-acelasi ser!iciu public costa diferit in locuri diferite deoarece este ameliorabil in masuri diferite1 astfel o deci ie centrala si uniforma are consecinte sociale inneficiente &> ne!oia descentrali%arii ser!iciilor publice &>gestionare mai buna a unui !olum limitat de resurse *in perspecti!a pe care o are statul in rolul ser!iciilor publice putem distinge 2 modele statului+ #.Statul centrali%at (control integral asupra ser!iciilor ce ser!#,cine le furni ea a, pretul ser!, standarde de performanta, controlea a si furni orii de ser!#publice) >> toata lumea beneficia a de acelasi ser!#public>>ineficienta economica# (.Statul deconcentrat(seamana cu primul) statul isi pastrea a ma5oritatea prerogati!elor cu e"ceptia a doua elemente pe care incerca sa le e"ercite prin institutii teritoriale (brate in teritoriu)8 a)#modalitatea te"nica de furni are a ser!iciilor publice in raport cu conte"tul b)#control dpd! al calitatii ser!iciilor publice - prefectura ).Statul descentrali%at nr#relati! redus de ser!icii publice lasate la discretia autoritatilor locale care pot alage sau nu furni area lor# 'le stabilesc si pretul intre limitele preci ate de stat# $utoritatile stabilesc si standardele calitati!e dincolo de cele impuse de stat# 'le decid cine furni ea a ser!icii, si pot controla calitatea ser!iciilor putand fi in acelasi timp controlata de stat# Statul se implica prin sub!entii la destinatarul ser!#public spre deosebire de statul centrali at unde sub!entia se face la sursa# Consecinte ale sub!entiei la sursa8 -persoana(omul) nu economiseste -se sub!entionea a direct cei ce nu au ne!oie Consecinte ale sub!entiei la destinatie8 -numai acei cetateni ce se situea a intr-o clasa de !enit beneficia a de ea -stimulea a distribuitorul -suma totala pt sub!entii se micsorea a 2.Statul cu delegare de autoritate ,devolution state. stat foarte descentrali at Statul isi pastrea a dreptul de a decide asupra unui nr#minim de ser!icii (in general in domeniul strategic) sau mentine control restrans asupra unui segment de ser!icii - stabileste standardele minime de performanat (!eghea a la o echitate calitati!a) si isi pastrea a atributiile de control - autoritatea locala are libertatea sa propuna consumatorilor ser!icii pe care acestia sa le primeasca putand opta pentru lipsa unor ser!#ec , stabileste cine furni ea a ser!icii si uneori cedea a si din controlul asupra pretului# - $utoritatea locala stabileste si reparti area sub!entiilor# - Statul nu face sub!entii dar sub!entionea a politicile si programele pe care le alege autoritatea - Statul are puterea de a determina autoritatea de a folosi politica de asistenta(*anemarca,$nglia) -> $cest model presupune o inalta responsabilitate ci!ica si politica, transparenta deci iilor, cadru legal pri!ind o economie functionala ba ata pe competitie, comunitati educate si acti!e dpd! social si autoritati politice dispuse sa se tina seama# &8 4iscuri+inechitati sociale gra!e, deturnare de bani publici >> recentrali are C.MO5I*I6A4I IN STIL3L 50 =IATA

sunt in stransa legatura cu schi !arile "e #gra$ice% o imbatranirea populatiei &#a enii traiesc ai ult iar s'#rul natural sa"e(% tinerii se casat#resc ai tar)iu* c#'iii a'ar ai tar)iu* !atranii traiesc ai ult +e)echili!ru in 'ira i"a ,arstel#r% -creste nr. cel#r ce tre!uie intretinuti -sca"e nr. cel#r ce c#ntri!uie

MANAGEMENT URBAN PROF.LIVIU IANASI AN IV.SEMESTRUL II o schimbari in bugetul de timp&"e#arece tre!uie sa inghita ai ulta $#rta "e unca(% in Franta #ra "e lucru e "e . #re /0 e1ce"ent "e ti ' li!er ne,#ie "e "#tari "e recreere o migratia fortei de munca&sunt 're$erati R# la ca'suni 't ca au acelasi Bac2gr#un" cultural( c#nsecinte ale egaten"intel#r in "e),#ltarea s'atiala a #rasului% o crestere in terit#riu o 3URBAN SPRA4L5 i 'rastiere ur!ana o +ensi$icare in )#nele centrale ale #rasului o M#!ilitatea ac,ti,itatil#r ec#n# ice in #ras
CURS J S6>IM7A4IL0 IN 600A 60 $4I=0ST0 O4AS3L SI 4OL3L SA3 LA NI=0L 40/IONAL - teoria locului central Christahler - orice oras are o arie de influenta - unul din centre de!ine mai important > ierarhie de arii de infl# - retea usor piramidala - orasul e remorcheru regiunii >> dependenta economica stransa a regiunii fata de po itia orasului - acest oras este un loc central pentru aceasta ona - apare problema competitiei orasenesti la scara mai mare > se naste un sistem urban la scara mondiala# (-ul ni!el de orase cu importanta planetara8 4ondra, .okio, 3e% Mork ((-lea ni!el de orase mondiale 8 /aris, )e"ic, )iami, unele care aspira (:rankfurt,EongVong) - orase capitala cu influenta continentala - orase continentale Aarcelona, )ilano, :rankfurt, 4>on, Rotterdam, 2ene!a, Craco!ia, S#/etersburg >>>> apare competitia regionala !entagonul <7-H7-678 <7K din populatia 'uropei ce produce H7K din productia economica pe 67K din teritoriu (5umatate din productia 'uropei se produce pe o cincime din teritoriu ) banana albastra + cel mai puternic megasistem european ce aproape egalea a megalopolisul american (Aoston0ashington) ma5oritatea acti!#ec# 6riterii de determinare a im!ortantei unui oras+ - nr#corporatii de scara mondiala ce isi au conducerile acolo - nr# boruri de pe aeroporturile respecti!e Inner 6it@-orasul intramuros- distinctie intre orasul din interiorul idurilor de aparare si orasul din afara crescut in urma re!olutiei industriale >> e"tinderi de locuinte si ampl#industriale ce acopera noi teritorii /robleme inner cit> - accesibilitatea si stationarea(circulatia) - prote5area mediului si a pietonului impotri!a poluarii Secolul CC aduce lucruri noi la ni!elul urbanului8 scuarul, locul de inatalnire, spatiul semipublic# (n anii PN7 apare conceptul de reno!are urbana#

MANAGEMENT URBAN PROF.LIVIU IANASI AN IV.SEMESTRUL II

Schimbarile in ceea ce pri!este spatiile plantate e"puse unei presiuni in!estitionale si prote5ate, cautandu-se rein!entarea structurilor !er i ale oraselor>>Eelsinki padure urbana#

7A460LONA - masuri ce implica probleme la ni!elul circulatiei - 1N<7 e"tindere controlata > Cerda#(n pre enta locurile nu sunt ocupate - 1IN1 Spania intra in U' dupa caderea regimului :rancist - Aarcelona - dorinta de a de!eni un oras important adopta o strategie de de !oltare urbana - era ne!oie de politica de imagine >> componenta culturala componenta sporti!a (5ocurile olimpicePI6) $rinci!ii in oras 1.orice investitie olimpica trebuie sa aiba un post uz urban 2.orice investitie olimpica trebuie sa creasca calitatea vietii - parc de cartier - spatii de parcere - calitatea deosebita a arhitecturii (2audi)

MANAGEMENT URBAN PROF.LIVIU IANASI AN IV.SEMESTRUL II

- arta (*ali, )iro,*omingo) - firma de arh#si urb#)ortorelWF CURS N S6>IM7A4IL0 IN $OLITI6IL0 347AN0 - planificare strategica - AaltimorePJ7-PN7 prima data - anterior au mai fost abordari dar la ni!el teritorial SU$ (UH7) proiecte hidroenergetice foarte mari(bara5e, lacuri acumulare - .ennesse Ri!er) - datorita restructurarii economice orasele sunt ne!oite sa isi gandeasca de !oltarea in ansamblu - in 'uropa abia in anii PN7 Aarcelona a preluat modelul de !oltarii strategice - politicile publice au de!enit mai importante odata cu de !oltarea strategica pentru ca au incetat sa fie reacti!e in mod indi!idual si a aparut ne!oia integrarii lor intr-o strategie#(e"#acti!itatea de constructii si utili area solului) - preocupare deosebita pentru mediul natural prin intelegerea relatiilor multiple cu acesta1 planificarea de!ine mai importanta iar prin intarirea politicului apare si factorul social S3A 8 ni!elul social e mai reticient integrat mai degraba ca urmare a acti!ismului social in special la ni!elul comunitatii (e"#grup social, ec, etnic, rasial, etc) >> problemele de planificare tin seama de acest factor 0uro!a 8statul este cel care construieste sau nu lasa sa se distruga puntile catre comunitate#Si datorita e"istentei unei disparitati (lipsa de legatura- lipsa de coe iune) sociale > comuniatatea se agrega la ni!elul organi atiilor non gu!ernamentale, mai putin putin sensibile la ?locul@ din oras si care apara interesele unor categorii sociale# dupa 1II7 apare de !oltarea durabila ce de!ine omnipre enta in SU$ apare ?noul urbanism@ >> apropiere de 'uropa dar cu un caracter ce tinde mai mult spre economie >> intoarcerea la comunitate, rolul spatiului public, rolul arhitecturii, e"tinderea calitatii !ietii in e"terior, mi"a5 functional &> reteta (fa!orita in raport cu re!itali area urbana) Re!itali area centrelor urbane are mai multa amploare in 'uropa desi primul proiect de re!itali are urbana e in Aoston(deschiderea orasului catre apa)# Tarile in curs de de%voltare + (asia, america de sud, africa) au alte probleme,cele mai gra!e in tarile ce adopta o combinatie intre modelul american si cel european /robleme de8 crestere, locuire, transport, segregare spatiala foarte puternica $frica > saracie, crestere, ser!icii minimale, sanatate publica#$ceste probleme sunt agra!ate de epidemii si conflicte# (au nastere !arteneriatele !ublic&!rivat in de !oltarea de proiecte si programe publice urbane# Modele !e care !oliticile !ublice le !un in !ractica+ #.Modelul normativ autoritatea publica stabileste regula cu care detine si controlul1 este un sistem a!anta5os daca fondurile sunt publice (.Modelul incitativ fa!ori ea a si incura5ea a de !oltarea urbana prin facilitati (derogari de la regula fiscala sau de urbanism) >> autoritatea lasa sectorul pri!at sa-si asume un rol in de !oltare si-l momeste ).Modelul !artenerial autoritatea construieste o relatie comple"a cu sectorul pri!at si negocia a cu acesta regulile dupa care se face de !oltarea# - se cauta situatii de dublu castig (%in %in) 2.Modelul !roactiv autoritatea fie !alorifica bunuri (in special teren sau infrastructura) de care dispune ca urmare a proceselor de schimbari urbane (ca urmare a restructurarilor economice) fie !alorifica e"istenta unor programe clare cu finantare partial sau total publica in anumite sectoare (in!atamant, locuire) - autoritatea isi alege partenerii si face proiecte pe care le ofera pietii# /ot e"ista mai multi parteneri#

MANAGEMENT URBAN PROF.LIVIU IANASI AN IV.SEMESTRUL II

<.Modelul !roiectelor semnal ,fanion. autoritatea proiectea a sau spri5ina proiecte care au !i ibilitate foarte mare si care pot genera atracti!itate deci de !oltare urbana#/roiectle nu sunt singulare ci sunt incluse in politici de de !oltare si sunt nucleul (nucleele) unei strategii (e"#mu eu 2uggenheim Ailbao S:#2ehr>T, opera din Sidne> - proiect dupa care aceasta metoda a si de!enit cunoscuta) $OLITI6I 347AN0 & A.Traditionale + #.funciare urmaresc de !oltarea terenului prin urmatoarele aspecte8 -economice-financiare8 ta"e -urbanistic8 de !oltare, integrare -sociale8prote5area proprietatii pri!ate -mediu8 (.locuire are ca subpolitica politica de locuinte -se refera la rolul acestei acti!itati in oras -cuprinde locuire si ser!icii(publice, sociale, cresa, gradinita,##) -este o politica comple"a deoarece ocupa cea mai mare suprafata a unui oras si 1+; din timpul locuitorilor ).in domeniul infrastructurilor -/olitica de transport si circulatie8 are ca subpolitica politica de transport public# -/olitici de apro!i ionare cu apa, energie, etcF 2.in domeniul serviciilor sociale ba ate, de regula, pe parteneriat public-pri!at >> statul isi pastrea a responsabilitati importante in educatie si sanatate & 7.Noi + #.de de%voltare locala !alorificarea factorilor locali importanti pentru acti!itatea economica cum ar fi8 terenuri, retele, forta de munca calificata, calitatea !ietii# (.de mar-eting urban orasul se !inde sau isi !inde a!erea si chiar politicile -foarte importante sunt imaginea urbana si calitatea managementului -politica ce !i ea a calitatea spatiului public sau de indentitate culturala -politica ce pri!este imaginea urbana (sau de identitate urbana) ).de mediu urban di!ersitate biologica, calitatea aer-sol, padurea urbana - politici pri!ind spatiile plantate ( one de agrement+sport) 2.de !lanificare urbana procesul de planificare este facut deschis participati! -aceste politici sunt utile daca sunt corect asamblate si daca sunt urmarite d#p#d#!# strategic (efect de sinergie) <.financiar fiscal locala e un instrument pentru celelalte politici & se tinde spre un model integrat la politicilor ce nu !i ea a doar lucruri spatiale ci spre strategii ce integrea a elementele spatiale cu cele nonspatiale (economie, resurse locale, rolul !lanului local de investitii Stine cont de 1#importanta constructiilor in de !oltarea urbana si 6#locul in!estitiilor in domeniul financiar tinand cont de prioritatile strategiceT)# /lanul local de in!estitii e re ultatul unor negocieri# 6onsecinte+ - situarea !ulnerabila a arhitectului supus presiunii sectorului pri!at dar si unor abordari normati!e(urbanismul) - noul rol al urbanistului ale carui responsabilitati nu se re uma la gasirea unor re ol!ari tehnice corecte ci implica capacitati de educare1 negociere si asumarea interesului !ublic