Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

Andreea Arsene Psihologia transporturilor note de curs

Cuprins 1.Scurt istoric al psihologiei transporturilor 2.Factorii componenti ai sistemului circulatiei rutiere: factorii rutieri, tehnici, umani Factorul de mediu sau rutier Factorul tehnic autovehiculul Factorul uman 3.Procese psihice implicate in activitatea de conducere a autovehicului Componenta senzorio-perceptiva Procese psihice secundare Factori de personalitate aptitudini, temperament, comportament la volan .Activitatea umana !.Activitatea deci"ionala #.Asumarea riscurilor, risc cumulativ $.Accidentul in traficul rutier % cau"e, e&plicatii '.(etode de investigare in psihologia transporturilor

1.

Scurt istoric al psihologiei transporturilor

Activitatea de transport a fost dintotdeauna o preocupare a omenirii, de la descoperirea rotii, la galerele romane si vasele vichingilor, pana la masinile de curse, performante, ce pot atinge vite"e ametitoare. )in cele mai vechi timpuri transporturile au avut un rol deose*it de important in viata oamenilor. Pe langa faptul ca repre"inta o veriga importanta a sistemului socio-economic, transporturile constituie factori de influentate si optimi"are a activitatii umane. +n reteaua generala a transporturilor o pondere
1

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

importanta revine transporturilor auto, care, dupa unanima apreciere a specialistilor, vor cunoaste o de"voltare rapida in deceniile urmatoare. ,poca moderna, prin crestera glo*ala a populatiei, a numarului de servicii oferite, a optiunilor profesionale, tehnice, arhitehtonice, a dus implicit si la diversificarea mi-loacelor de transport, la cresterea numarului de participanti - conducatori auto si pietoni, a autovehiculelor. Astfel se tinde spre o crestere a cercetarii practice si teoretice asupra transporturilor din persepective variate : tehnologice, economice, sociale si psihologice. )in perspectiva sistemica, anali"area activitatii din trafic se face raportat la dimensiunile umana-soferul, tehnica-autovehiculul si cea rutiera % drumul. )ate semnificative in istoria transporturilor : 1'#. /enoir %construieste primul motor cu e&plo"ie0 1'## 1.2an" -crearea primului motor in patru timpi0 prototipul automo*ilului propriu-"is 133'-13#3 % numarul automo*ilelor creste cu $..4 132# % la*orator de psihotehnica pentru testarea conducatorului de tramvaie. 13#3 %se accentuea"a importanta serviciile in domeniul transporturilor0 13## % apar la*oratoare de e&aminare psihologica si in alte localitati 13#' % este sta*ilita prin lege ca fiind o*ligatorie e&aminarea soferilor profesionisti 13$$ % este sta*ilita prin lege ca fiind o*ligatorie e&aminarea soferilor amatori Unul din factorii importan5i implicati in acest sistem comple& al traficului il constituie omul. )e aceea, pro*lema orientarii si selectiei profesionale in acest domeniu este importanta.Pro*lema transporturilor a fost din toate timpurile 6i este un fenomen comple&, de mare amploare si de lung7 perspectiva, legata nemi-locit de de"voltarea si moderni"area tehnica si tehnologica precum 6i de 8ntreaga evolutiei a societatii.9Ane&a 1: Psihologia traficului rutier, ca ramura aplicativa a psihologiei, vi"ea"a anali"a, diagnosticul, metodele de preventie a evenimentelor rutiere si a participantilor la trafic. ,a isi propune, ca *eneficii, sa de"volte in individul uman o serie de trasaturi po"itive ca: a fi politicos cu ceilalti mem*rii din trafic, a fi empatic si a manifesta simpatie fata de ceilalti, a dovedi spirit cetatenesc, moralitate si rationalitate fata de reguli si fata de indivi"ii umani.
2

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

2. Factorii componenti ai sistemului circulatiei rutiere: factorii rutieri, tehnici, umani

Psihologia transporturilor anali"ea"a interactiunea a trei mari categorii de factori: -factorul uman, conducatorul auto0 -factorul tehnic0 -factorul rutier. Acesti factori au ponderi diferite in influentarea sistemului rutier dar se afla in stransa legatura, cu relatii si roluri specifice. Factorul de mediu sau rutier 1alitatea acestui factor conduce la scaderea frecventei accidentelor rutiere si la cresterea sta*ilitatii intregului sistem de circulatie. )eci orice pro*lema ivita la una din cele trei componente ale acestui sistem duce la deterioarea desfasurarii activitatii in trafic. )rumurile deterioarate, terenurile accidentate sau traseele cu grad ridicat de dificultate, conditiile meteorologice nefavora*ile sunt factori care pertur*a negativ securitatea rutiera. +n tara noastra s-a constat o crestere e&ponentiala a numarului de autovehicule, de u" personal sau transport in comun sau pentru transportul de marfuri, iar situatia soselelor a ramas aproape neschim*ata. Se poate adauga la factorii care ingreunea"a circulatia supraaglomerarea, lipsa locurilor de parcare, deteriorarea frecventa a arterelor intens circulate. Factorul tehnic autovehiculul )ificultatile tehnice sau necunoasterea suficienta a vehicului sunt cau"e frecvente in incetinirea, pertur*area sau accidentarea in trafic. Astfel, autovehiculul repre"inta factorul cel mai important, de siguranta rutiera daca este a*ordat tehnic 9revi"ii tehnice la timp, asigurarea o*ligatorie, asigurarea 1AS1;:. Perfectionarea sistemelor tehnice are un
3

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

efect echili*rant asupra conducatorului, oferindu-i un plus de siguranta. 1ele mai frecvente deficiente tehnice ale masinii care pot genera accidente sunt : -sistemul de franare0 -sistemul de directie0 -sistemul de iluminat0 -u"ura pneurilor. Statisticile arata insa ca doar 1. 4 din accidente se datorea"a acestor factori si restul, de 3.4 sunt datorate factorului uman.

Factorul uman <+n ordinea importantei lor 9in studiul psihologiei transporturilor:, factorii umani sunt : conducatorii auto, toate categoriile, *iciclistii si pietonii. Accentul cade pe conducerea autovehiculului care este o tehnica, ce tre*uie invatat indelung, ca orice alta meserie complicata si nu poate fi pastrata decat prin practicarea ei regulata....,&perienta nu se invata, ci se capata. 1eea ce se poate face prin invatare este crearea ls conducatorul auto a unui spirit defensiv.<1 Anali"and factorul uman se accentuea"a premisa ca este vor*a de o activitate umana comple&a, datorita a*ilitatilor si deprinderilor sen"orialcognitive, motrice si de atentie ce tre*uiesc antrenate de su*iect in timpul conducerii, in conditii specifice, rutiere, de clima. Psihologia transporturilor urmareste, de aceea, sa accentue"e importanta factorului uman in trafic si sa incerece o selectie cat mai o*iectiva a participantilor la trafic, sa optimi"e"e aceasta activitate, sa previna si sa diminue"e numarul accidentelor. Pentru a deveni conducator auto sunt necesare insusirea cunostintelor tehnice de manevrare a vehiculului, a celor legislative si anumite insusiri, de ordin psihologic, innascute si do*andite. 1onducator auto poate deveni orice persoana, indiferent de varsta 9intelegand ca e&ista o varsta minima acceptata legal:, indiferent de gen, etnie, nivel de pregatire, speciali"are profesionala. 1eea ce diferentia"a un sofer amator de unul profesionist este gradul de e&ercitiu si antrenament2, promptitudinea si corectitudinea in luarea deci"iilor, de"voltarea calitatilor atentiei.
1 2

Frun"a, = - Psihosociologia circulatiei rutiere, ,d. Stiintifica, 2ucuresti,13$!, p 3. 1.). 2la- >Psihologia conducatorului auto??, pag. 3

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

3.

Procese psihice implicate in activitatea de conducere a autovehicului

@inand cont ca anali"a activitatii psihice se face raportata la: continutul psihic 9elementul care, intr-un moment determinat, face o*iectul unei func5iuni psihice.:, functiile psihice 9modalitatea specific7 a activit75ilor con6tiente independent de con5inutul lor:, mecanisme psihice 9modalitatea specific7 a activit75ilor incon6tiente:, sfere psihice 9ansam*lul de func5iuni 6i mecanisme comune unei anumite func5iuni psihice:, tip psihologic 9ansam*lul caracteristicilor individuale intelectuale, afective 6i voluntare care pot fi schemati"ate 8ntr-un mod a*stract:, vom anali"a activitatea de conducere a vehiculului raportandu-ne la su*sitemele : sen"orio-perceptiva, procese psihice secundare si cel de personalitate 9aptitudini, temperament, comportament la volan:

Componenta senzorio-perceptiva )in punct de vedere psihologic, conducerea unui autovehicul presupune implicarea unei structuri psiho-fi"iologice comple&e, de la dimensiunea sen"orial-perceptiva pana la structuri comple&e de personalitate. ;rice o*stacol ce se interpune in perceperea concreta a conditiilor de trafic 9fie ca e vor*a de lumino"itate, de stimulare e&cesiva din punct de vedere sonor, de sen"atii viscerale etc: poate determina reactii inadecvate si implicit deci"ii eronate ale soferului anga-at in trafic. Se vor*este astfel de aparatul sen"orio-perceptiv 9sen"atii, perceptii, repre"entari: cu rol de prim filtru pentru multitudinea de stimuli din mediul e&tern si intern, de transmiterea informatiilor la nivel cortical si de transformarea lor in raspuns e&ecutiv. ``Senzatia este primul nivel psihic de prelucare, interpretare si utilizare a informatiei despre insusirile obiectelor si fenomenelor lumii externe si despre starile mediului intern. Ea este sursa primara a cunostintelor.` +nformatiile preluate pe cale sen"oriala sunt prelucrate la nivelul sistemului nervos superior in maniera cognitiva, lingvistica, mne"ica, aptitudinala, transformate in operatii motorii ver*ale, urmand seriile de
3

Aolu, ( % 2a"ele psihologiei generale, ,d. Universitara, 2ucuresti, 2..

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

algoritmi, in succesiune logica, ce devin in timp deprinderi specifice conducerii autovehiculului Beceptionarea si prelucrarea stimulilor-semnale din traficul rutier a-uta la ela*orarea comen"ilor adecvate : sunt patru tipuri de operatii de *a"a : detectare, discriminare sau detasare, identificare sau decodare semamtica, interpretare sau decodare pragmatica. Astfel sunt cele doua componente ale preluarii si prelucarii informatiilor din mediu : perceptia 9proces de cunoastere mental actic implicat in adapatarea curenta, prin care se reflecta obiecte, fenomene, fiinte si persoane in pozitiile, miscarile si totalitatea isnusirilor: si repre"entarea 9ca procs psihic ce face trecerea spre psocesele co!nitiv-lo!ice prin reflectarea obiectelor si fenomenelor in absenta lor: 1omponenta sen"orial-perceptiva este coordonata cu elemente dinamico-energetice 9temperamnet:, cu elemnte de operare 9aptitudini:, de relatioanre 9caracter:, cu elemente de autoreglare 9functii cognitive, motivatioanle si de regalare:.!

Procese psihice secundare )upa cum s-a mentionat anterior, conducerea unui autovehicul presupune in permanenta luarea deci"iilor adecvate momentului si circumstantei.. 1ercetarile e&perimentale# releva ca in ca"ul conducerii unui vehicul, comportamentul decizional este puternic corelat cu o serie de procese cognitive: spirit de o*servatie, nivel intelectual general, intuitie tehnica si memorie topografica. Alegerea unei solutii sau a unei optiuni dintr-o multime se poate face pe *a"a unor rationamente inductive 9de la o regula sau o*servatie particulara deducem una generala: sau deductive 9conclu"iile sunt trase pe *a"a unor presupuneri generale si sunt aplicate unor ca"uri specifice: % deci"ia de a actiona intr-un mod specific pe un traseu cunoscut sau aplicarea cunostintelor generale din legislatia rutiera pe o ruta necunoscuta etc. "nteli!enta, ca aptitudine general umana, si intuitia sunt implicate in intreaga activitate umana, nu sunt corelate cu nivelul de pregatire scolara si profesionala. 1oreland aceste aptitudini generale cu volumul cunostintelor
Schiopu,U coord. % )ictionar de Psihologie, ,d. 2a*el, 2ucuresti, 133$
! #

1.). 2la- >Psihologia conducatorului auto??, pag. 2! (.Cohn D1omportamentul deci"ional si conducerea auto 9o a*ordare psihologica:, pag 13

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

9factuale si procedurale:, cu vite"a gandirii, eficienta in re"olvarea situatiilor pro*lematice, s-ar putea conclu"iona ca un sofer *un este un sofer inteligent, spontan, rapid in luarea deci"iilor. Componenta mnezica are de asemenea un rol important in insusirea si desfasurarea normelor si regulior de conducere a unei masini. 1aci fara a intipari, stoca si reactuali"a e&perienta anterioara, nici o activitate umana nu este eficienta. (emoria topografica a-uta soferul sa-si sta*ileasca in preala*il traseul de parcurs, usurand astfel desfasurarea activitatii si trecando intr-o oarecare masura in registrul su*constientului 9soferul, daca stie e&act ce traseu tre*uie sa urme"e nu mai este in permanenta concentrat sa urmareasca drumul ca atare, reperele de orientare putand sa-si distri*uie atentia:. #tentia, inteleasa ca modalitate de concentrare si focali"are a efortului mental, in mod selectiv, diri-a*il si distri*utiv$, este principalul mecanism psihic e&aminat psihologic. Sunt anali"ate astfel insusirile atentiei, stabilitatea, concentrarea, flexibilitatea, distributia si volumul atentiei prin teste specifice, cu grad mare de semnificatie si formele atentiei, involuntara, voluntara si postvoluntara 9atentia ce are la *a"a o*isnuinta de a fi atent care este o forma de atentie antrenata, educata si automati"ata ce se declansea"a in mod spontan:. 1ea din urma forma a atentiei se de"volta in urma e&perientei, antrenamentului si are rol in facilitarea activitatii, inclusiv in ca"ul conducerii vehiculelor. #fectivitatea este sistemul de re"onanta cu mediile e&tern si intern persoanei, are rol de retrocontrol a tot ce priveste viata noastra fenotipica'. Poate fi descompusa in: dispo"itii, emotii, sentimente, pasiuni. Afectivitatea insoteste si influentea"a orice activitate umana, este ecoul comportamentului uman, al relatiilor dintre indivi"i, al relatiilor lor cu o*iecte, fenomene, actiuni. 1ondusul unui vehicul in situatii de tensiune afectiva intensa, de natura po"itiva sau negativa, modifica stilul personal de a conduce, poate duce la scaderi ale atentiei sau la diminuari ale implicarii altor procese psihice.

Factori de personalitate aptitudini, temperament, comportament la volan

$ '

)ictionar de psihologie, 1oordonator Ursula Schiopu, ,d. 2a*el, 2ucuresti 1ornutiu, A. 2reviar de psihiatri, ,d. +mprimeriei de =est, ;radea, 2..

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

Sistemul aptitudinal, specific fiecarui individ uman in parte, este un element in plus ce duce ca fiecare sofer sa ai*a E?un stil?? aparte de a conduce. @impul de reactie, mo*ilitatea sau rapiditatea de a trece de a la o operatie la alta, de&teritatea, e&perienta fiecaruia, personali"ea"a activitatea de conducere a unui autovehicul. -latura e&ecutive si instrumentala a personalitatii. ; scurta clasificare a aptitudinilor cuprinde aptitudini simple si comple&e, special 9de invatare, sociale % stiintifice, tehnice, artistice etc: si generale 9inteligenta: Caracterul este un sistem de trasaturi esentiale si specifice organi"ate ierarhic care se manifesta sta*il si permanent in activitatea omului si care sunt traite ca atitudini fata de sine, fata de alti oameni si fata de munca. 9A.1hircev: % 13##3. +n munca, particularitatile psihice individuale ce constituie afectiv % motivationale, volitive, deriva din orientarea persoanei oferindu-iacestuia sta*ilitate si constanta in manifestari.,l se formea"a, se educa in pro*lema e&perientei personale ceea ce ii confera valoare sociala 9po"itiva sau negativa:, se raportea"a la *aga-ul educational etic si moral. )imensiunile de personalitate evidentiate pe cale e&perimentala1. ca fiind relevante in Estilul? personal de conducere a unei masini sunt nivelul de e&cita*ilitate 9re"istenta crescuta la frustare, nivelul de agresivitate sca"ut:, inhi*itia 9siguranta de sine, increderea in fortele proprii:, la*ilitatea emotionala 9sta*ilitate, echili*ru:, masculinitate 9 tendinta de autoafirmare:. $ipul temperamental, adica Etempo-ul? in care un su*iect reactionea"a la stimuli, trasaturile de caracter, politete, agresivitate etc, raspunsul emotional la comportamentul celorlalti,, frustrare, furie, intelegere etc, creea"a o varietate psihologica e&traordinara a participantilor la trafic. 9Ane&a 3: 4.Activitatea umana Activitata umana este un raport selectiv intre su*iect si un anumit ansam*lu de sarcini cu continut o*iectiv si cu grade diferite de comple&itate, dificultate in cadrul caruia su*iectul isi foloseste fortele sale fi"ice si psihice pentru atingerea unui anumit scop11. Activitatea umana, in iposta"a de e&teriori"are si o*iectivare a functiilor si capacitatilor psihice12 releva ca
3

)ictionar de psihologie, 1oordonator Ursula Schiopu, ,d. 2a*el, 2ucuresti (.Cohn D1omportamentul deci"ional si conducerea auto 9o a*ordare psihologica:, pag 13 11 )ictionar de psihologie, 1oordonator Ursula Schiopu, ,d. 2a*el, 2ucuresti 12 Aolu, (, Pais-/a"arescu, ( , Psihologie, ,d. ,conomica Preuniversitaria, 2ucuresti, 2..., p.1 2-1 $
1.

'

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

su*iectul uman nu e&ista ca atare decat in si prin activitate. Se reali"ea"a o integrare ierarhica a tuturor functiilor, proceselor si trasaturilor psihice ale personalitatii deci in diferite forme si variante de activitate, ponderea de com*inare-articulare a functiilor si capacitatilor psihice difera de la ca" la ca" iar modul de desfasurare si performanta activitatii depind de gradul de ela*orare a proceselor psihice particulare. Sunt trei componente esentiale in cadrul activitatii: motiv, mi-loc, scop. )in punct de vedere e&ecutiv, activitatea umana poate fi segmentata in : -miscari segmentare sau acte0 -actiuni0 -deprinderi09cand se pot reali"a automati"ari % deprinderi, ca cele mai eficiente metode de re"olvare a sarcinilor o*isnuite, rutiniere:. +n ca"ul desfasurarii activitatii de conducere a unui autovehicul, ca in ca"ul oricarui proces de invatare, se evidentia"a doua laturi : cea informativa 9asimilarea unui anumit volum de informatii % reguli de circulatie, miscarile specifice pentru a porni masina, a o directiona, schimarea vite"elor etc:, cea formativ-aplicativa 9transformarea cunostintelor, algoritmilor in capacitati interne proprii care duc la atingerea scopului propus % conducerea in conditii optime a autovehiculului:. Activitatea in trafic poate fi anali"at in comple&itatea sa raportandu-ne la trei domenii13: afectivitate, cognitie si sensorio-motricitate. Putem discuta astfel de responsa*ilitatea afectiva in trafic: altruism si moralitate versus egoism si constienti"are deficienta, responsa*ilitatea cognitiva in trafic: comportament po"itiv si sanatate mentala versus comportament negativ si *oala, responsa*ilitatea sen"orio-motorie in trafic: satisfactie si *una-dispo"itie versus stres si depresie. partinitoare siguranta afectiva: stil de condus preventiv si spirit de dreptate versus agresivitate si oportunism. siguranta cognitiva: anali"a o*iectiva versus anali"a

13

FFF. GiHipedia.com

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

siguranta sen"orio-motorie: schim*uri 9comportamente: politicoase si calme versus schim*uri nepoliticoase si comportamente e&agerate. e&perienta 9pricepere: afectiva: respect pentru reguli si autocontrol versus nerespectarea autoritatii si autocontrol deficitar. e&perienta 9pricepere: cognitiva: cunoastere si constienti"are versus lipsa de e&perienta si idei preconcepute. e&perienta 9pricepere: sen"orio-motorie: actiuni corecte si alerte versus actiuni eronate si lipsa de concentrare.

5.Activitatea deci ionala )upa cum se stie, intreaga viata cotidiana a oamenilor, dar mai cu seama activitatea de conducere implica anali"a si interpretarea situatiilor aparute in evolutia deplasarii situatii ce pot aparea fara ca ele sa fie preva"ute de catre cel de la volan numite situatii de risc si alegerea celor mai adecvate modalitati de actiune in vederea evitarii diferittelor evenimente de circulatie, Situatiile de risc sunt acelea in care persoana de la volan este obli!ata sa alea!a intre doua sau mai multe variante posibile de actiune pentru a depasii momentul con%unctural aparut. Aceste situatii pot avea pe de o parte, grade diferite de incarcatura de risc, iar pe de alta parte, variantele de actiune pot comporta un grad mai mic sau mai mare de risc1 . Situatiile de risc pot fi impartite in doua categorii, respectiv situatii certe si incerte. Situatiile certe sunt acelea in care conducatorul auto ester sigur ca evolutia viitoare, dupa aplicarea actiunii decise, va coincide cu modelul informational insusit anterior prin e&ercitii sau instruire. Situatiile din a doua categorie sunt cele incarcate cu un !rad oarecare de incertitudine determinata de cantitatea mare de informatii care sta la *a"a ela*orari raspunsului, respectiv aplicarii actiunii reclamate de situatie ceea ce face ca posi*ilitatea de anticipare a re"ultatelor sa iasa de su* semnul certitudinii, evolutia viitoare putand fi doar estimate. (odalitatea de a depasi aceasta situatie se poate reali"a doar prin derularea uni comportament
1

Cohn, ( - Psihologia si circulatia rutiera, ,d.(irton, @imiosoara, 2..2, p !

1.

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

deci"ional, comportament ce se imparte in comportament deci"ional riscant si comportament deci"ional incert. &ecizia riscanta apare atunci cand despre pro*a*ilitatea o*iectiva a raspunsului anticipat, se cunoaste doar faptul ca ea e&ista. )in punct de vedere su*iectiv acest nivel este apreciat ca fiind inferior certitudinii 91eausu, 13$2:1!. )atorita cantitatii mari de informatii, uneori contradictorii, cel aflat intr-o astfel de situatie va putea ela*ora doar raspunsuri generale si nu unul cert in sine. &ecizia incerta este caracteristica situatiilor in care pro*a*ilitatea o*iectiva a situatiei anticipate nu este si nu poate fi cunoscuta, iar raspunsul este ela*orat e&clusiv pe *a"a pro*a*ilitatii su*iective. +n randul conducatorilor auto astfel de situatii sunt catalogate ca fiind situatii ce apar *rusc si total nepreva"ut, situatii in care se incearca utili"area unor raspunsuri sau modele de actiune ce au fost eficiente in situatii similare . +n ca" de nereusita, cel de la volan este o*ligat sa ela*ore"e un mod de re"olvare, dar si in aceasta situatie va face apel la e&perienta trecuta. )ar dupa cum spunea Popescu %Ieveanu1# deci"ia este modalitatea de depasire a unui conflict cognitive sau afectiv0 hotarare sau opinie ce survine ori de cate ori in desfasurarea unei activitati apar evenimente care impiedica anticiparea certa a evolutiei respective atunci cand individul nu poate face decat supo"itii asupra evolutiei. Structura functionala a actului voluntar: Pentru intelegerea psihologiei deci"iei este necesara surprinderea intregului proces ce precede si din care re"ulta alegerea variantei de raspuns, respectiv modelul de actiune ce urmea"a a fi aplicat. Acest lucru nu se poate face fara anali"a actului voluntar, deci"ia luand nastere in procesul formarii unui act voluntar, ea fiind o prelungire a acestuia 91eausu, 13$2:1$. +n ela*orarea actului voluntar se disting urmatoarele fa"e: informarea , prelucrarea informationala , ela*orarea deci"iei , actionarea si autoregla-ul. "nformarea +ntre idividul uman si mediu e&ista o stransa interactiune ce are ca re"ultate finale, modificari ale mediului dar si transformarea individului, interactiune ce se reali"ea"a atat la nivel elementar 9tre*uinte fi"iologice:, cat si la nivel superior 9activitati diri-ate pe *a"a de scheme preala*ile pentru satisfacerea tre*uintelor comple&e - aspiratii, interese etc.: - individul uman cauta sa re"olve si sa depaseasca situatia in care se afla.
1! 1#

idem Popescu-Ieveanu, P coord )ictionar de psihologie, ,d Al*atros, 2ucuresti, 13$' 1$ Cohn, ( - Psihologia si circulatia rutiera, ,d.(irton, @imiosoara, 2..2, p !#-!'

11

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

Practic, situatia este un decupa- din mediu dar si o relatie comple&a dintre su*iect si cadrul o*iectiv. +n domeniu circulatiei cadrul o*iectiv este constituit din: peisa-ul apropiat si indepartat, calea de rulare, celelalte autovehicule pre"ente, condtiile meteo, persoanele din ha*itaclu, pietoni, animale etc. toate pre"ente intr-un anumit loc si moment si a caror evolutie nu depinde de su*iect. /a nivelul su*iectului cadrul o*iectiv se transforma in situatie, fata de care ela*orea"a si alege ulterior o varianta de raspuns. ; importanta particularitate a culegerii de informatii in timpul conducerii unui autovehicul il constituie faptul ca cel de la volan decupea"a doar fragmente de informatii din cadrul o*iectiv deoarece autovehiculul se poate deplasa cu diferite vite"e, ceea ce nu permite ca in fractiuni de secunda sa perceapa toate elementele pre"ente la un moment dat. )in acest motiv, cel de la volan va cauta sa ela*ore"e raspunsurile si modalitatile de actiune in functie de acele evenimente pe care le considera mai importante in acel moment. 1onducatorul auto va decupa informatii care pre"inta noutate, acele care sunt in discordanta cu situatia anticipata. Accentual cade pe capacitatile psihice legate de anali"atori, precum si pe anali"a si sinte"a corticala a mesa-elor. Prelucrarea informatiilor ,ste in stransa legatura cu fa"a de informare, in aceasta fa"a reali"ea"andu-se integrarea semnalelor intr-un ta*lou de asam*lu al situatiei. Accentul cade pe functiile cognitive superioare adica se sta*ileste daca situatia in cau"a creea"a o pro*lema sau nu. Elaborarea deciziei 1apacitatea de anticipare a individului permite re"olvarea unui numar mare de situatii cu care se confrunta omul. Aceasta capacitate de anticipare poate reflecta corect sau eronat realitatea care poate fi incerta sau certa prin raportul su*iect - o*iect. +n ca"ul situatiile certe nu se pune pro*lema unei deci"ii, fiind vor*a doar de selectarea unei actiuni e&istente, anterior stocate in memoria individului. #ctionarea +ndiferent de modalitatea prin care s-a a-uns la o solutie, aceasta tre*uie aplicata intr-o fa"a motorie,e&ecutiva, unde prin intermediul reactiilor modelul de actiune ester transpus in realitate. 2. Jorgo remarca faptul ca aceste concreti"ari se reali"ea"a prin diferite reactii ale su*iectului cum sunt: refle&e neconditionate, deprinderi, activitati constiente si controlate. #utore!larea 1a urmare a actiuni, po"itia autovehiculului este modificata de catre su*iect, modificare ce poate fi concordanta sau

12

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

neconcordanta cu scopurile propuse de conducator. +n ca" de neconcordanta procesul se continua cu reluarea si corectarea actiuni. 1ercetarile efectuate in acest domeniu al psihologiei riscului si al comportamentului deci"ional au reliefat faptul ca o persoana aflata intr-un astfel de moment va alege o varianta in functie de doua aspecte: 1. utilitatea anticipate si 2. pro*a*ilitatea de reusita, intre aceste doua aspecte e&istand o relatie inversa, cu cat sunt mai mari castigurile oferite de o varianta de raspuns 9actiune adoptata: cu atat mai mica este pro*a*ilitatea o*tinerii acestor re"ultate asteptate si invers 9Popescu-Ieveanu, 13$':1'. ,&ista situatii in care soferul reuseste sa controle"e, intr-o mare masura, derularea evenimentelor. 1ontrolul este conditionat de masura in care cel in cau"a poseda a*ilitati psihice si fi"ice de"voltate la un nivel superior fiind capa*il de concentrarea acestor capacitate, sa posede capacitatea de autocontrol si si un nivel echili*rat al emotiilor, in masura sa-l a-ute sa depaseasca propriile posi*ilitati. )ar pot e&ista si situatii in care conducatorul auto nu are controlul derularii evenimentelor ulterioare a deci"iei, in astfel de ca"uri controlul e&ercitandu-se din e&terior tinand de evenimentele momentane, con-uncturale din mediul incon-urator. Se remarca faptul ca in activitatea de conducere, actiunile sunt e&ecutate su* presiunea timpului lucru ce determina individul sa opere"e doar cu fragmente de informatii. Su*iectul aflat intr-o astfel de situatie va alege o varianta de actiune optima care va avea si oarecare incarcatura de risc. 1omportamentul va varia de la o atitudine de acceptare de riscuri ma&ime pana la o e&agerata prudenta 9evitarea oricarui risc:. )in punct de vedere al particularitatilor anatomo-fi"iologice ale individului si modul in care el ia deci"ii, =asilescu si 2oanta 913'$:13 a-ung la conclu"ia ca: e&ista diferente semnificative intre nivelul riscului asumat si parametrii fi"iologici fiecare paticularitate a proceselor nervoase superioare influentand in mod diferit stilul, respectiv comportamentul deci"ional in care o pondere crescuta revine e&citatiei si mo*ilitatii psihice. S-a a-uns la conclu"ia ca *ar*atii sunt mai e&pusi la risc nu numai datorita modului diferit de utili"are a masinii ci si pentru ca sunt mult mai atrasi de risc in conformitate cu stereotipurile sociale 9respectiv rol si status social diferit in functie de gen:.
1' 13

Cohn, ( - Psihologia si circulatia rutiera, ,d.(irton, @imiosoara, 2..2, p !#-!' +dem p. !#-#.

13

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

!. Asumarea riscurilor, risc cumulativ Autoturisemele noi, puternice, performante confera conducatorului auto o sen"atiei de forta crescanda si prin identificare cu ea deriva insasi puterea si vointa soferului. 1u cat este mai mare aceasta e&altare necritica, cu atat creste gradul de frustrare cand este reprimata de impuneri legislative sau conditii fi"ice, drum inadecvat vite"ei respective sau conditii meteorologice defavora*ile. 1irculatia rutiera determina intensificarea tendintelelor agresive2. si de ostilitate. Se presupune ca acest comportament este legat de teama de a nu fi sanctionat 9de organele a*ilitate sau de ceilalti participanti la trafic:, de a nu fi nevoit sa raspunda pentru eventualele contraventii infaptuite. Se poate vor*i astfel de Erisc cumulativ', respectiv conducatorii sanctionati pentru infractiuni fara accidente sunt mult mai agresivi decat cei ce au infaptuit accidente si au fost nevoiti sa raspunda legal si financiar pentru urmari. #sumarea riscurilor() se poate anali"a prin raportarea la modalitatea de a desfasura activitatea de conducere a vehiculului. Conduita la volan se poate clasifica dupa specificul si forta mecanismelor de autocontrol in trei mari categorii : - comportament normal controlat % previne tendintele impulsive, are discernamant in anali"a situatiilor, asigura *una functionare a mecanismelor de anticipare, permite o *una do"are a efortului voluntar, comutarea atentiei, stapanirea oscilatiilor in sfera emotionala, compensea"a eventualele deficite de mo*ilitate sau de echili*ru 0 - comportament slab sau hipocontrolat % lipsa de control este o trasatura intrinseca si negativa in organi"area comportamentului, impiedica reali"area unei anali"e si evaluari lucide si veridice a situatiilor rutiere, su*estimea"a riscul, se de"organi"ea"a usor in situatii critice, dar permite eliminarea mai rapida a stresului 0 -comportament hipercontrolat % permite anali"a si evaluarea temeinica a situatiilor rutiere, favori"ea"a concentrarea atentiei in sfera perceptiva si motorie, favori"ea"a conducerea preventiva, impiedica pripeala in luarea deci"iilor si efectuarea manevrelor0 ca de"avanta- accentuea"a incordarea si tensiunea nervoasa, sla*ind re"istenta la o*oseala, favori"ea"a tendinta de supraestimare a riscului si accentuea"a prudenta.
2. 21

=. Fun"a, pag #$ )oru 2la-, 1 - Psihologia conducatorului auto, ,d.Stiintifica si ,nciclopedica, 2ucuresti, 13$'

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

Un alt criteriu al anali"ei conduitei la volan este gradul de echili*ru si sta*ilitate. Be"ulta doua tipuri comportamntale : - comportament echilibrat si uniform % asigura concordanta ritmului si tempoului operatiilor si actiunilor motorii la volan cu cerintele o*iective ale situatiilor rutiere, preintampina impulsivitatea si lentoarea in efectuarea manevrelor, asigura o *una re"istenta la stres si stapanire de sine in situatii critice, incadrarea intr-un regim optim de vite"a in timpul calatoriei 0 - comportament fluctuant, oscilant % fluctuatia si oscilatia sunt trasaturi negative, favori"ea"a producerea de omisiuni a semnalelor, atentie distrasa de actiunea stimulilor e&terni secundari, de sla*irea tonusului de e&cita*ilitate, reactii pripite, putin eficient in conditiile unui trafic intens si cu multe situatii imprevi"i*ile. Al treilea criteriu in clasificarea conduitelor posi*ile este dupa gradul de tensiune % incordare : - comportament relaxat, decontractat % asigura o *una distri*utie a atentiei si o e&plorare cuprin"atoare a campului perceptiv, asigura a *una coordonare sen"orio-motorie, sporeste re"istenta la o*oseala si la actiunea factorilor pertur*atori, o do"are gradata a concentrarii si efortului voluntar, ca de"avanta- favori"ea"a scaderea nivelului de activitate su* limita optima 0 - comportament ri!id, contractat % asigura o concentrare focali"ata a atentiei in limitele spatiului rutier, mecanismele de receptie si de e&ecutie sunt in stare de pregatire si alerta, reduce tendinta de oscilare a atentiei, ca de"avanta- creea"a o discrepanta prea mare intre gradul de dificultate a sarcinilor o*iective si mo*ili"area functiilor.

".

Accidentul in traficul rutier # cau e, e$plicatii

+n "ilele noastre, accidentele repre"inta o pro*lema de importanta ma-ora pentru sanatatea pu*lica atat in tarile de"voltate cat si pentru cele in curs de de"voltare. Kntr-adevar, accidentele au un impact negativ asupra sanatatii pu*lice 9impact masurat prin numarul fatalitatilor si di"a*ilitatilor re"ultate:, asupra economiei la nivel individual si national 9costuri medicale, sociale, materiale, etc.:, asupra echili*rului psihologic siLsau social al victimelor, al echipelor si familiilor din care fac parte si intr-o oarecare masura asupra intregii comunitati. )in acest motiv, preventia accidentelor
1!

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

devine o necesitate pentru manageri si ma-oritatea companiilor care doresc sa fie competitive si atractive pe piata muncii. Anali"a accidentelor si riscurilor este o prerechi"ita necesara pentru conceperea eficienta a masurilor de preventie. Acest lucru va duce la inmultirea arterelor de circulatie, la cresterea frecventei autovehiculelor. =or aparea noi pro*leme in asigurarea securitatii, organi"arii si diri-arii circulatiei auto, dar si in selectia si formarea persoanelor implicate in transportul auto. Un rol important revine psihologiei aplicate in transporturi, atat la nivel de cercetare, cat si prin includerea criteriilor de ordin psihologic in re"olvarea diferitelor pro*leme. )intre aceste noi directii putem aminti: Utili"area elementelor decelate prin pro*ele de personalitate, permitand e&ploatarea mai comple&a a datelor o*tinute in urma e&amenului psihologic. Psihologia transporturilor isi propune anali"a cat mai apropiata de realiatea rutiera a relatiei dintre comportmantul uman si producerea accidentelor in trafic. )in perspectiva sistemica am putea anali"a activitatea umana de conducere a unui vehicol ca o relatie dintre su*sistemul perceptiv, al atentiei, al cognitiei, su*sistemul social, cel motivational si nu in ultimul rand cu su*sistemul emotional. Statisticele releva ca accidentele rutiere sunt principala cau"a a mortii violente la nivel mondial si una dintre primele trei cau"e ale mortalitatii alaturi de *olile cardiace si cancer. Astfel la nivel mondial peste 1, 2# milioane de persoane decedate, 3.2.. de oameni murind "ilnic din cau"a accidenteleor din trafic 0 sunt peste 3! milioane de raniti, fiind vor*a de !..... "ilnic, peste 1. milioane de persoane ramase cu handicap. /a nivel de Bomania avem 2!.. de morti pe an si #... de oameni raniti, tinand cont ca avem peste #...... de masini.9 .4 din masini sunt din mediu rural: Statisticile la nivelul tarii noastre releva drept cau"e ale accidentelor : -2.,#4 incalcare normelor de catre pietoni0 -1#,3M nerespectarea regimului legal de vite"a0 -$,34 neacordarea prioritatii de trecere a vehiculelor0 -#,$4 neacordare prioritatii de trecere a pietonilor0 - .#4 imprudenta copiilor cu varste intre #-1 ani0 -2,'4 nesupravegherea copiilor intre .-# ani0 - ,#4 neasigurarea schim*arii directiei de mers0
1#

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

-2,$4 o*oseala la volan. 1lasificarea accidentelor dupa "ilele saptamanii: -duminica9dupa: amia"a0 -vinerea0 -sam*ata0 -lunea0 -martea0 --oi0 -miercuri. ;rele la care se produc cele mai multe accidente: -13-1' - 31,!4 din accidente0 -13-23 - 3.,14 din accidente0 -$-12 - 21.!4 din accidentele 9datorita vigilentei: -.-# % 1#,#4 din accidente. N.(.Faverge 913#$: considera ca accidentrul este o acumulare aleatoare de factori nefavora*ili care provoaca un lant de deci"ii eronate cu consecinte nefavora*ile.Fia*ilitatea sistemului nu este constanta in special in cadru granitelor acestuia si se datorea"a faptul ca un su*sistem intra in pana.+n pro*lema sta*ilirii cau"elor producerii accidentelor de catre conducatorii auto s-a propus o a*ordare sistemica a relatiei intre: -receptionare0 -prelucrare0 -deci"ie0 -reactie. ;*iectivele psihologiei transporturilor 9alaturi de alte forme de componente: sunt: -informarea utili"atorilor drumurilor0 -educatia populatii0 -sensi*ili"area opiniei pu*lice0 -reducerea vulnera*ilitatii categoriilor defavori"ate de participanti la traffic 9copii, varstnice, persoane cu nevoi speciale: Peste $!4 din evenimentele rutiere 9accident: au loc in tarile in curs de de"voltare si in cele de tran"itie, din acestea detin doar 324 din numarul total de vehicule. )rumurile pot fi ca pe departe cele mai periculoase si e&puse la accidente din toate modurile de transport.@ransportul rutier repre"inta componenta cea mai OvalorificataP traficului in general, datorita

1$

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

infrastructurii drumului si riscul mai ridicat de participanti 9pietoni, conducatori auto: Astfel se anali"ea"a securitatea rutiera tinand cont de cateva tipuri de cau"e frecvent intalnite: agresivitatea la volan, e&perienta insuficinta a soferilor, varsta si genul soferilor, conducerea in stare de e*rietate, o*oseala, stresul. =arsta soferului este adesea invocata la incalcarea normelor de circulatie. Persoanele tinere, mai ales de gen masculin, isi asuma mai multe riscuri, nu au conduita preventiva ca si in ca"ul persoanelor ce depasesc varsta de 3!- . de ani. =arsta sca"uta, alaturi de nivelul e&perientei in domeniul auto 9numarul de Hilometri parcursi, a*ordarea unor trasee dificile etc: sunt surse posi*ile de pertur*are a traficului rutier. 1omportamentul agresiv, ca si comportament antisocial, poate fi determinat de gen 9*ar*atii isi asuma un grad de risc mai ridicat la volan decat femeile:, de varsta 9tendintele agresive sunt mai accentuate la persoanele tinere, avand varste intre 1'-3! de ani:, de factorii de personalitate 9tipul temperamental:, de factorii de mediu 9traficul ur*an, mai aglomerat, cu vite"e mai mari:, de "gomot, temperatura. ;stilitatea in trafic poate fi comparata cu cea manifestata de oameni aflati intr-un spatiu delimitat: incalcarea Espatiului personal? provoaca disconfort, neliniste, asa cum apropierea unei masini mai mult decat permite manipularea in siguranta a propriului autovehicul tensionea"a soferul si poate determina manevre eronate de evitare. 1onducerea in stare de e*rietate 9sau alte su*stante neurostimulante sau neuroinhi*itorii: este sanctionata legal atat de drastic tocmai datorita efectelor acestor su*stante asupra individului. ; persoana care a consumat *auturi alcoolice spre e&emplu sufara la nivel psihic o serie de modificari : hipoprose&ie 9scaderea atentiei si implicit a vigilentei:, hiposte"ie 9cresterea pragurilor sen"oriale:, incetinirea proceselor cognitive 9inclusiv actul de luare a deci"iilor:, scaderea tolerantei la frustare, cresterea agresivitatii, accentuarea trasaturilor negative de caracter etc. ,fecte similare pot avea si o*oseala, stresul, modificari ale echili*rului emotional, diverse stari somatice patologice, diverse stari posttraumatice. )upa cum su*liniam la inceputul acestui su*capitol alaturi de cancer si *olile de inima, accidentele de circulatie constituie a treia mare sursa de mor*iditate a populatiei22.
22

1.). 2la- >Psihologia conducatorului auto??, pag 1..

1'

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

1ercetarile de la inceputul secolului trecut au incercat sa dovedeasca ca e&ista o anumita tipologie psihologica a soferilor care produc accidente. ;*servatiile ulterioare au infirmat aceasta teorie dar se poate discuta de o Esuscepti*ilitate la accidente? 9accidentabilit* % (.(osinger23: care insumea"a factori individuali 9varsta, e&perienta profesionala, timp de reactie etc: si factori situationali e&terni 9configuratia rutei, flu&ul circulatiei, conditiile meteorologice etc:. Suscepti*ilitatea la accidente nu pre"inta un caracter innascut si nemodifica*il, este o vor*a de o predispo"itie temporara, functie de diverse situatie sau stimuli. 1ele mai frecvente cau"e psihologice ale accidentelor sunt considerate2 : -manifestarea Etendintelor naturale? de comportament, -aprecierea gresita a situatiei, -erori de previ"iune asupra comportamentului celorlalti, -evaluari gresite ale distantelor, -distragerea atentiei, -deprinderi negative de comportament, -varsta 9ritmul accelerat specific tinerilor, mai lent specific varstnicilor:, -emiterea ipote"elor false si mentinerea lor in evenimentele din trafic, -idei preconcepute 9e&. misoginism:, -actiunile negative asupra comportamentului a reactiilor organice. Asa cum distragerea atentiei soferului, prin e&istenta unei multitudini de stimuli, poate deran-a conducerea masinii, si monotonia, 9mai ales cand e vor*a de trasee lungi, fara prea multi stimuli, e& : pe autostra"i, cand intervine plictiseala si scaderea atentiei:, devine posi*ila cau"a de accidente. ;*oseala afectea"a capacitatea de a conduce dar si condusul in sine provoaca o*oseala. Astfel scade capacitatea de munca, pe perioada limitata, si in acelasi timp scade si eficienta. Un sofer Ede cursa lunga? este instruit sa isi imparta timpul in segmente egale de odihna si activitate, pentru a preveni producerea accidentelor. Acumularea o*oselii duce la scaderea vite"ei si acuratetei reactiilor, la diminuarea capacitatii de coordonare a miscarilor, scaderea capacitatii de concentrare a atentiei putand merge pana la modificari ale campului perceptiv 9ilu"ii si halucinatii:. Se poate conclu"iona : E1apacitatea de a conduce fara accidente, in general, sau tendinta unui conducator de a provoca accidente sau de a fi implicat in accidente depinde intr-o mare masura de integritatea a ceea ce numim personalitate socioculturala + aceasta tre*uie inteleasa ca un
23 2

1.). 2la- >Psihologia conducatorului auto??, pag1.3 =.Frun"a DPsihosociologia circulatiei rutiere? pag #$

13

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

ansam*lu al tuturor normelor integrate individului prin procesul de educatie si de formare. ,ste vor*a de atitudini, de dispo"itii si de forta personalitatii, care re"ulta din codul imprimat de normele unei societati determinate si care asigura in general orientarea de comportare in sensul acestui cod? % U.Undeutsch 913#2:2! Accidentul este e&plicat ca Eo acumulare aleatoare de factori nefavora*ili care provoaca un lant de deci"ii eronate cu consecinte nedorite?2#. Accidentul are o desfasurare su* forma de lant 9dependenta secventionala: % N. 1harpantier 913#3:2$ dar in acelasi timp nici un factor nu provoaca prin el insusi si in mod separat accident, dar orice factor intr-o situatie data poate deveni riscant. EUnii oameni actionea"a riscant pentru ca interpretea"a o situatie fi"ica in mod deose*it. +n orice situatie sunt posi*ile mai multe actiuni pentru atingerea unui aceluiasi scop, unele mai grele, unele mai usoare. Alegerea actiunii este in functie de atingerea scopului 9mai repede sau mai incet: de eforturile facute, de motivatie. )eli*erarea este de multe ori inconstienta. Prevenirea accidentelor se reali"ea"a prin respectarea principiilor ergonometrice in constructia masinilor 9confort, siguranta, rapiditate de maipulare, evitarea miscarilor *ruste sau complicate: si a situatiilor care pertur*a procesul in sine.? 9G.Ginsenius 13#':2'
'.

%etode de investigare in psihologia transporturilor

1unoscut fiind faptul c7 nereu6ita pe plan profesional repre"int7 atQt o pierdere financiar7 cQt 6i o pierdere moral7 pentru individ, selec5ia 6i reparti"area pe *a"e 6tiin5ifice a personalului din transporturi, prin e&amen psihologic de specialitate, urm7re6te s7 8nlocuiasc7 selec5ia empiric7 sau natural7 determinat7 de reu6ita sau e6ecul profesional. Se apelea"a la modalitati comple&e de e&aminare psihologica a conducatorilor auto: teste de atentie 9vi"and mo*ilitatea, distri*utivitatea, fle&i*ilitatea, sta*ilitatea atentiei:, teste ce vi"ea"a reactivitatea, coordonarea oculo-motorie, perspicacitatea, nivelul de de"voltare al inteligentei, re"istenta la frustrare. Sunt anali"ate de asemenea prin teste specifice si o*servatie tipul de personalitate, gradul de nevrotism sau anumite modificari ale sta*ilitatii afective, inteligenta emotionala etc. in limitele sigurantei circulatiei.
2! 2#

=.Frun"a DPsihosociologia circulatiei rutiere? pag121 1.). 2la- >Psihologia conducatorului auto??, pag 123 2$ 1.). 2la- >Psihologia conducatorului auto??, pag 123 2' 1.). 2la- >Psihologia conducatorului auto??, pag 12

2.

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

,&amenul psihologic evidentia"a necesitatea e&istentei unor aptitudini si minime ce stau la *a"a formarii deprinderilor necesare conducerii auto. )iferitele componente psihologice 9atentie, perceptie, trasaturi de personalitate, nivel intelectual: nu tre*uie sa atinga cote foarte inalte de de"voltare dar este e&trem de important modul de interactiune al acestora. Anumite componente au un rol important in desfasurarea cu success a acestei activitati % echili*ru emotional. +n loc de conclu"ie vom enunta acele caracteristici psihologice necesare reusitei in activitatea de conducere auto: vor*im de o serie de aptitudini intelectuale, de atentie, afectiv-volitive si de personalitate. Prima calitate esentiala a conducatorului auto este un sistem nervos puternic, mo*il si echili*rat, un om ager si vioi cu posi*ilitati de a reactiona rapid, deci de a alterna procesele de e&citatie si inhi*itie intr-un timp scurt. 1a insusiri afective sunt mentionate: echili*rui emotional, re"istenta la influenta factorilor stresanti si afectogeni. )in punct de veder volitional enumeram: autocontrolul si stapanirea de sine in situatii grele, puterea vointei necesare inlaturarii greutatilor ce apar in trafic, perseverenta si spirit de initiativa pentru a lua deci"ii prompte si adecvate. $rasaturile de personalitate de"ira*ile la un conducator auto sunt: constiincio"itate, simt de raspundere de"voltat, serio"itate comportamentala, discplinat, calm, stapanire de sine, autoestimare realista, re"istenta la tentatii, e&igenta fata de a*aterile de la codul rutier, motivatie po"itiva. #tentia, ca modalitate esentiala in *una desfasurare a activitatii de participare la traficul rutier se caracteri"ea"a prin: capacitatea de a se orienta si a mentine voluntar atentia % autocontrol voluntar al atentiei, sta*ilitatea atentiei, concentrarea atentiei la nivel adecvat al vigilentei focali"ate, selectivitatea atentiei, capacitatea de sistri*uire a atentiei ce permite conducatorului auto sa se ocupe concomitent de perceperea mai multor o*iecte si de efectuarea in acelasi timp a unor miscari necesare conducerii, re"istenta la stimulii pertur*atori si la o*oseala, perceperea intr-un timp scurt a mai multor elemente si selectarea celor ce tin de securitatea circulatiei. )in punct de vedere intelectual, soferul tre*uie sa posede o *una memorie vi"uala % spatiala si topografica, o *una memorie motorie a schemelor miscarilor ce intra in alcatuirea deprinderilor de conducere auto, trainicia, promptitudinea si fidelitatea pastrarii si reactuali"arii informatiilor, inteligenta si gandire concreta, posi*ilitatea efectuarii principalelor operatii ale gandirii, promptitudine si suplete in gandire, preci"ie in adoptarea deci"iilor in situatii critice concrete in timp limitat, fle&i*ilitatea schemelor
21

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

operatorii ale gandirii concret-operationale, capacitatea de anticipare a evenimentelor rutiere mediata de o gandire concreta, imagistico-topografica. 1omponenta e&ecutiva, cea motrica se caracteri"ea"a prin vite"a de reactie, promptitudinea miscarilor, a*ilitatea miscarilor % usurinta si finetea miscarilor, preci"ia e&ecutarilor, a*ilitatea miscarilor, coordonarea miscarilor % manuala 9mana-picior:, automati"area schemelor motorii implicate in conducerea autovehiculului % deprinderi motorii de stapanire si comanda, plasticitatea schemelor si structurilor motorii, adecvarea rapida si usoara a operatiilor si actiunilor motorii la cerintele varia*ile ale traficului. Am evidentiat in capitolele anterioare importanta unei receptari optime a stimulilor din mediu si comple&itatea subsistemului senzorioperceptiv iar cu o sumari"are putem enumera: acuitate vi"uala centrala, vedere laterala pentru identificarea o*stacolelor, mo*ilitate oculara % ochiul se deplasea"a constant pentru e&plorare, vedere *inoculara % aprecierea corecta cu privirea a marimilor si distantelor, discriminarea culorilor % in mod special rosu si verde, discriminarea si identificarea formelor, vedere nocturna si adapta*ilitate *una la fluctatiile iluminatului, vedere periferica stanga-dreapta, *una percepere si apreciere a vite"elor si distantelor, spirit de o*servatie, *una mo*ilitate a schemelor perceptive, au" normal, repre"entare spatiala si topografica, sensi*ilitate tactila, proprioceptiva, Hineste"ica, capacitatea de privi si de a intelege rapid ceea ce vede, vigilenta mentala.

&i'liografie: 2e-at, ( % ,eneza psiholo!iei ca stiinta experimentala in -omania, ,d. )idactica si Pedagogica, 2ucuresti, 13$2 1ornutiu, A.- .reviar de psihiatrie, ,d. +mprimeriei de =est, ;radea, 2..

22

Psihologia transporturilor Universitatea Pitesti, Facultatea de Stiinte Socio-Umane Arsene Andreea

)oru 2la-, 1 - Psiholo!ia conducatorului auto, ,d.Stiintifica si ,nciclopedica, 2ucuresti, 13$' )oru 2la-, 1 - Comportamentul la volan, ,d.(edicala, 2ucuresti, 13'2 Frun"a, = - Psihosociolo!ia circulatiei rutiere, ,d. Stiintifica, 2ucuresti,13$! Aolu, ( % .azele psiholo!iei !enerale, ,d. Universitara, 2ucuresti, 2.. Aolu, (, Pais-/a"arescu, (. - Psiholo!ie, ,d. ,conomica Preuniversitaria, 2ucuresti, 2... Cohn, ( % Comportamentul decizional si conducerea auto /o abordare psiholo!ica0, ,d. (ultimedia, Arad, 1333 Cohn, ( % Psiholo!ia si circulatia rutiera, ,d. (irton, @imisoara, 2..2 Popescu-Ieveanu, P coord 2ucuresti, 13$' &ictionar de psiholo!ie, ,d Al*atros,

Schiopu,U coord. % &ictionar de Psiholo!ie, ,d. 2a*el, 2ucuresti, 133$ FFF. GiHipedia.com

23