Analiza performantelor intreprinderii pe baza rentabilitatii - partea I

~--

1. Contul de profit ~i pierdere - sursa de informatii pentru analiza performantelor intreprinderii 2. Analiza structurala a rezultatelor 3. Analiza factoriala a profitului operational (a marjei brute fata de costul bunurilor vandute) 4. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri 5 Analiza ratelor de rentabilitate 6. Analizacost - volum - profit. Analiza pragului de rentabilitate

1. Contul de profit ~i pierdere - sursa de informatii pentru analiza performantelor intreprinderii

Conceptul de performanta se Intalne~te In literatura de specialitate cu diferite sensuri, de exemplu: succes, rezultat al unei activitati, aqiune l In domeniul economic, conceptul de performanta acopera acceptiuni diferite, cum ar fi: cre~tere, rentabi Iitate, productivitate, randament2 In acest capitol al lucrarii, abordam performanta Intreprinderii pe baza rentabilitatii care are In vedere rezultatele obtinute prin utilizarea factorilor de produqie, respectiv cele recunoscute ~i prezentate In contul de profit ~i pierdere Rezultatul obtinut din detinerea factorilor de productie, de natura ca~tigurilor ~i pierderilor nerecunoscute ca urmare a unor tranzactii ~i care este 0 componenta a rezultatului global ("comprehensive income"), se va trata la analiza patrimoniului net (activului net). Rentabilitatea poate fi definita ca fiind "capacitatea unei Intreprinderi de a obtine profit prin utilizarea factorilor de pro~uqie ~i a capitalurilor, indiferent de provenienta acestora,,3 Rentabilitatea este una dintre formele cele mai sintetice de exprimare a eficientei activitatii economico-financiare a unei firme, respectiv a tuturor mijloacelor de productie utilizate ~i a fortei de munca, tinand cont de toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, produqie ~i vanzare. Pentru masurarea rentabilitatii se utilizeaza doua categorii de indicatori: profitul ~i ratele de rentabilitate. Marimea absoluta a rentabilitatii este retlectata de profit, iar gradul In care capitalurile sau utilizarea resurselor Intreprinderii aduc profit este retlectat de rata rentabiliHitii Ca indicatori de retlectare In marime absoluta a rentabilitatii se pot avea In vedere rezultatul aferent cifrei de afaceri,~'rezultatul exploatarii, rezultatul financiar, rezultatul curent, rezultatul extraordinar, rezultatul brut al e*ercitiului, rezultatul net al exercitiului Pentru exprimarea In marime relativa a rentabilitatii se folosesc, de regula, urmatoarele rate rata rentabilitatii comerciale, rata rentabilitatii resurselor consumate, rata rentabilitatii economice ~i rata rentabilitatii finarciare Contul de profit ~i pierdere face parte dintre situatiile financiare de Inchidere a exercitiului financiar, fiind un document contabil de sinteza, care masoara performantele activiHi.tii unei firme In cursul unei perioade date in contul de profit ~i pierdere este prezentat rezultatul activitatii desfa~urate de 0 societate pe parcursul unui exercitiu financiar, care poate fi profit sau pierdere. A~a cum se cunoa~te, "obiectivul situatiilor financiare este de a furniza informatii despre pozitia financiara, performantele ~i modificarile pozitiei financiare a intreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori in luarea deciziilor economice". Profitul reprezinta componenta principala a avutiei unei societati ~i reflecta at.! performanta intreprinderii, cat ~i capacitatea firmei de a reinvesti sau de a acorda dividende. Inainte de a discuta despre profit ca masura a performantei, trebuie sa intelegem care sunt principalii utilizatorii ai informatiilor financiare ~i ce urmaresc ei. Utilizatorii informatiilor degajate de situatiile financiare sunt investitorii (actionari actuali sau potential i), managerii, creditorii financiari, clientii, salariatii, statui, publicul, anali~tii financiari etc.

I
2

Annick BOllrgnigon. Pel/I-on clefinir la perfimllancel.

Bemard Colasse. .1nalvse jinanciere

Revue Franc;:aisede Complabilile. 1995.

:1

d 'entreprise. Editura La Decouverte. Paris. 1999. pag. 23.

V Robll. N. Georgescu. Analiza economico~financiara. Edihlra Onmia Uni. Bra~ov. 2000, pag. 190.

Cand vorbim de actionari trebuie sa distingem doua categorii, ~i anume aqionarii ordinari ~i cel preferentiali Aqionarii ordinari doresc sa obtina informatii privind: nivelul profitului, ~i in mod special profitul viitor, eficienta managementului (daca activele sunt utilizate in mod eficient), profitul pe care il aduce investi!ia lor ~i daca ar fi fost mai bine sa investeasca diferit, riscul financiar ~i de exploatare, cheltuielile care sunt lacute de firma in scopuri personale ale administratorilor (asigurarea ma~ina folosita numai de administrator), lichiditatea, gradul de indatorare, capacitatea de autofinantare etc. Aqionarii preferentiali i~i asuma un risc mai mic decat actionarii ordinari deoarece, indiferent de profitul societatii, ace~tia primesc 0 suma fixa ca dividend. Ei urmaresc informatii ca: valoarea neta a activelor, proporria in care dividendele preferentiale sunt acoperite de profit. Acest grup de investitori este interesat mai mult de informatia dadi s-a obtinut profit ~i nu daca aetivitatea se poate dezvolta in viitor, aqionarii ordinari sunt cei care beneficiaza de dezvoltarea afaceri i Creditorii sunt investitori pe termen scurt, mediu ~i lung. Creditorii pe termen scurt sunt, in general, furnizorii care urmaresc: lichiditatea ~i solvabilitatea firmei, valoarea neta realizabila a activelor, profitul viitor, ~ansele de dezvoltarea a societatii, riscul de exploatare, riscul financiar Creditorii pe termen lung ~i mediu doresc sa fie informati despre profitul actual ~i viitor, gradul de indatorare, autonomia financiara, lichiditate, dobanda acoperita, de fapt toate informatiile privind structura financiara ~i rentabilitatea firmei. Salariatii sunt preocupati in primul rand de securitatea locului de munca ~i de remunerarea lor, de aceea vor sa obtina informatii privind valoarea adaugata, rentabilitatea societatii, lichiditate, profitul viitor Prin noul cod al,.muncii, societatile sunt obligate sa puna la dispozitia salariatilor situatiile financiare, veniturile, cheltuielile, profitul, politicile contabile, impozitele etc. , ! In ceea ce prive~te managerii, este foarte greu sa sintetizezi ce informatii financiare Ie sunt utile pentru ca nevoile difera de la 0 situatie la alta. Pe de 0 parte, ace~tia sunt interesati in obtinerea tuturor informatiilor de mai sus, pentru ea activitatea lor este interpretata in funqie de aceste informatii Conducerea cere informatii detaliate pentru a putea analiza ~i lua decizii in vederea aqionarii intr-un anum ita direqie. in afara informatiilor enumerate mai sus, ei urmaresc ~i informatii care tin de contabilitatea de gestiune ~i care au implicatii asupra .,tuturor indicatorilor, cum ar fi cost/produs, modifidirile in structura vanzarilor, profitul/produs etc:. Statui urmare~te dadi societatea respecta reglementarile legale in vigoare, precum ~idaca societatea a achitat datoriile pe care lerarecatre stat in cazuI.in care contabilitatea este conectata la fiscalitate, informatiile prezentate de situatiile financiarf servesc pentru stabilirea impozitului pe profit, TVA, alte impozite ~itaxe. Analizand ceea ce este mentionat mai sus, putem spune ca majoritatea informatiilor cerute de utilizatorii de informatii sunt cuprinse lin contul de profit ~i pierdere. De aceea, cu cat va fi mai detaliat contul de profit ~i pierdere, cu atat va fi mai transparent pentru utilizatorul informatiei financiare. in cadrul contului de profit ~i pierdere, componentele sale sunt trecute intr-o anumita ordine, astfel incat fiecare linie sa arate utilizatorului care este situatia socieHl.tii,in funqie de ce element este analizat. Putem spune ca situatia financiara numita "cont de profit ~i pierdere" explica cateva, dar nu toate moditicarile care apar in cadrul activelor, pasivelor ~i al capitalurilor proprii intre doua bilanturi consecutive, pentru ea in contabilitate se aplica principiul recunoa~terii veniturilor ~i cheltuielilor care precizeaza:
"q

Reeunoa~tereaveniturilor in contul de profit ~i pierdere se realizeaza simultan cu recunoa~tereacre~terii

."

activelor ~i a reducerii datoriilor (de exemplu, cre~terea neta a activelor rezulta din vanzarea produselor sau

a serviciilor ori descre~tereadatoriilor ca rezultat al anularii unei datorii)

"Recunoa~terea cheltuielilor are loc simultan cu recunoa~terea cre~terii datoriilor sau a reduceri i acestora (drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe)" Modul de prezentare a contului de profit ~i pierdere difera de la 0 tara la alta, dupa continutul informational ~i dupa forma de prezentare Dupa continutul informational, distingem doua forme, ~i anume:
2

. .

cont de profit ~i pierdere, cu prezentarea veniturilor ~i cheltuielilor dupa natura lor; cont de profit ~i pierdere, cu prezentarea dupa destinatie a cheltuielilor de exploatare (pe functii ale Intreprinderii) Dupa forma de prezentare, se InHilnesc: . sub forma de lisHi (verticala) care prezinta formarea din treapta In treapta a rezultatului exercitiului, . sub f~nna de cont (tablou bilateral), In care cheltuielile ~i pierderile sunt prezentate in partea stanga, iar veniturile ~i profitul in partea dreapta. Modelele mai sus prezentate sunt recomandate prin Directiva a IV-a a Uniunii Europene.

I. Schema-lista a contului de profit ~i pierdere, cu prezentarea veniturilor ~i cheltuielilor dupa natura lor, a~a cum este conceputa de Directiva a IV -a a CEE, se prezinta astfel: 1. Marimea neta a cifrei de afaceri 2 Variatia stocurilor de produse finite ~i lucrari In curs 3 Lucrari efectuate de Intreprinderi pentru sine ~i capitalizate 4. Alte venituri din exploatare 5 a) Cheltuieli cu materiile prime ~i materialele consumabile b) Alte cheltuieli externe 6 Cheltuieli de personal a) Salarii b) Cheltuieli sociale, cu mentionarea separata a celor care acopera pensiile 7. a) Coredarile de valoare privind cheltuielile de constituire, imobilizarile corporale ~i necorporale

b) Corectarile de valoare privind elementele activului circulant, In masura In care ele depa~esc corectarile normale de valoare In cadrullntreprinderii 8. Alte cheltuieli de exploatare 9 Venituri care provin din participatii, cu mentionarea separata a celor ce provin de la intreprinderile asociate 10. Venituri care provin din alte valori mobiliare ~i din alte creante ale activului imobilizat, cu mentionaf.ea separata a celor ce provin de la intreprinderile asociate 11. Alte dobanzi ~i venituri asimilate, cu mentionarea separata a celor ce provin de la intreprinderile asociate 12 Corect~rile de valoare priind imobilizarile financiare ~i valorile mobiliare apartinand activului circulant 13. Doban:.b ~i cheltuieli asimilate, cu mentionarea separata a celor ce vizeaza Intreprinderile asociate 14. lmpozitul asupra rezultatului care provine din activitatile curente (ordinare) 15. Rezultatul care provine din activitatile curente, dupa impozitare 16 Venituri excePtionale 17. Cheltuieli exceptionale 18. Rezultatul exceptional 19. lmpozitul asupra rezultatului exceptional 20. Alte impozite care nu figureaza la posturile anterioare 21. Rezultatul exercitiului

II. Modelul sub forma tabelara, avand in vedere gruparea veniturilor ~i cheltuielilor dupa natura lor, se prezintii astfel.
B. VENITURI CHELTUIELI 1. Marimea neta a cifrei de afaceri Reducerea stocului de produse finite ~i I. lucrari in curs 2. a) Cheltuieli cu materiile pmne ~l 2. Cre~terea stocului de produse finite ~i Iucrari in curs materialele consumabile b) Altc cheltuieli e>.1eme ..., .). 3. Lucrari efectuatc de intreprindere pentru Chcltuieli de personal sine ~i capitalizate .L Altc vcnituri din exploatare a) Salarii ~i prelucrari b) Cheltuieli sociale. cu mentionarea 5. Venituri care provin din participatii. cu mentionarea separata a celor care provin scparata a celor care acopera pensiile de la intreprinderile asociate 6. Venituri care provin din alte valori 6. a) Corectarile de valoare privind mobiliarc ~i din crean\e ale activului cheltuielile de constituire. imobilizarile imobilizat. cu mentionarea separata a corpora Ie ~i necorporalc I celor care provin de la intreprinderile asociate l~__-

A.

A.
r

CHELTUIELI

, b) CorecU'\rile de valoare privind elementelc actinIlui circulant. in masura in care de depa~esc corectarile normalc de valoare in cadrulintreprinderii 8. !' Alte cheltuieli de exploatare 9. Corectarilc de valoare privind imobilizarile financiare ~i valorile mobiliare apaI1inand activului circulant 10. Dob,lnzi ~i cheltuieli asimilate, cu mentionarea separata a celor ce vizeaza intreprinderile asociate II ~'lmpozltul asupra rezultatului care '.provine din activitatile curente (ordinare) REZUL TATUL CARE PROVINE DIN NCTIVIT ATILE CURENTE (PRDINARE), DupA IMPOZITARE (PROFIT) 12. Cheltuieli exceptionale rezultatului 13. Impozitul asupra exceptional 14. Alte impolite care nu figureaza la posturile anterioare REZlJL T ATUL EXERCITIULUI

B. VENITURI 7 Alte dobanzi ~i venituri asimilate. cu mentionarea separata a celor care proVlll de la intreprinderile asociate REZULTATUL CARE PROVINE DIN ACTIVITATI CURENTE (ORDINARE), DupA IMPOZITARE (PROFIT) 8. Venituri exceptionale

REZULTATUL (PIERDERE)

EXERCITIULUI

i
III. Schema-lista a contului de profit ~i pierdere, alcatuita dupa functia (destinatia) cheltuielilor, se prezintii astfel. 1. Cifra de afaceri neta (vanzari nete) 2. Costul de productie aferent afacerilor
3 4 S 6 7. 8 Protitul - pierdere (1 - 2) .. Costul de distributie Cheltuieli generale de administratie Alte venituri din exploatare Venituri financiare (pe structuri) Cheltuieli financiare (pe structuri)

(inclusiv amortizarile

~i provizioanele)

9 10 11. 12.

Impozitul asupra profitului curent al exercitiului Profitul sau pierderea neHi din activitatea curenta Venituri exception ale Cheltuieli exceptionale

IV. Structura contului de profit ~i pierdere sub forma tabelara, prezentata dupa functia (destinatia) cheltuielilor, se prezinta astfe]

rA.
I
2.
).

CHELTUIELI Costunle de produqie ale presta\iilor furmzate. pentm realizarea cifrei de aIaceri (indusiv corectarile de valoare) Costurile de distribu(ie (inclusiv corectarile de valoare) Cheltuieli generale de admmistra\ie (indusiv corectarile de valoare)

B. VEN ITU RI I Marimea neta a cifrei de afaceri

2. Alte venituri din exploatarc

-t. Corectarile de valoare privind imobilizarile financiare ~i valorile mobiliare apartinand activului circulant

Doban;:i ~i cheltuieli asil11ilate. cu l11en\ionarea separam a celor care provin de la intreprinderilc asociate 6. Il11pozitul asupra rewltatului care provine din activitati ordinare. " REZULTATUL CARE PROVINE DIN AtTiVIT ATILE CURENTE (ORDINARE), DupA IMPOZITARE (PROFIT) 7. Cheltuieli excep\ionale rewltatului 8. Il11pozitul asupra exceptional 9. Alte impozite care nu figureadi la ~posturilc anterioarc RE'ZULTATUL EXERCITIULUI I (PROFIT) ='
I

3. Venituri care provin din participapi. cu mentionarea separata a celor care provin de la intreprinderile asociate 4. Venituri care provin din alte valori mobiliare ~i creante ale activului imobilizaL cu mentionarea separata a celor care provin de la intreprinderile asociate 5. Alte dobiinzi ~i venituri asimilate. cu menponarea separam a celor care provin de la intrcprinderile asociate REZULTATUL CARE PROVINE DIN ACTIVITATI CURENTE (ORDINARE), DupA IMPOZITARE (PIERDERE)

6. Venituri excep\ionale REZUL TATUL EXERCITIULUI (PIERDERE)

in Romani~
1.

structura contului de profit ~i pierdere se prezinta astfel :

Cifra tle afaceri neta cuprinde sumele provenind din vanzarea bunurilor ~i serviciilor ce intra 'in
categoria activitati curente ale 'intreprinderii, dupa scaderea reducerilor comerciale, a TV A ~i a altor impozite ~i taxe aferente Variatia stocurilor de produse finite, prod use reziduale, semifabricate ~i productie in curs, reprezentand variatia 'in plus (cre~tere) sau in minus (reducere) dintre valoarea la costurile de produqie efective a stocurilor de produse ~i productie 'in curs de la sffir~itul perioadei ~i valoarea stocurilor initiale ale produselor ~i productiei 'in curs, neluand in calcul provizioanele pentru depreciere constituite Variatia stocurilor de produse finite ~i in curs de executie pe parcursul perioadei reprezinta 0 corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca fie productia a mar it nivelul stocurilor, fie vanzarile suplimentare au redus nivelul stocurilor. Productia imobilizata reprezinHi costul lucrarilor ~i cheltuielile efectuate de Linitate pentru ea 'insa~i, care se inregistreaza ca active imobilizate, corporale ~i necorporale Alte venituri din exploatare sunt veniturile din creante recuperate ~i alte venituri din exploatare. a) Cheltuielile cu materiile prime ~i materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate, costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei ~i apei consumate; valoarea animalelor ~i pasarilor; costul marfurilor vandute ~i al ambalajelor; 5

2.

3. 4. 5.

7.

b) AIte cheItuieli din afara - cheltuieli cu lucdlrile ~i serviciile executate de terti, redevente, locatii de gestiune ~i chirii; prime de asigurare; studii ~i cerceHiri; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori); comisioane ~i onorarii; cheltuieli de protocol; reclama ~i publicitate; transportul de bunuri ~i personal; deplasari, deta~ari ~i transferari; cheltuieli po~tale ~i taxe de telecomunicatii, servicii bancare ~i altele; Cheltuieli cu personalul a) salarii; b) cheltuieli cu asigurarile ~i proteqia social a, cu mentionarea distincHi a celor referitoare la pensu; a) ajustarea valorii imobilizarilor corporale ~i necorporale cu acele cheItuieli de exploatare privind amortizarile ~i provizioanele; b) ajustarea valorii aetivelor eirculante
I) Cheltuieli!e

8.

9 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22.

De (apropiat
I.

Se ajusteaza valorile activelor circulante cu pierderile din creante ~i cu cheltuielile privind deprecierea acti vel or circulante 2) Veniturile: Se ajusteaza valorile cu suma creantelor reactivate privind clientii ~i cu debitorii diver~i ~i cu veniturile din provizioanele pentru deprecierea activelor circulante. Alte cheltuieli de exploatare - pierderi din creante ~i debitori diver~i; despagubiri, amenzi ~i penalitati; donatii ~i alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate ~i alte operatii de capital etc. Aj ustari privind provizioanele pentru riscuri ~i cheltuieli Venituri din interese de participare Venituti din aUe investitii financiare ~i creante ee fae parte din activele imobilizate, cu mentioqarea separata a eelor generate de societatile din eadrul grupului. Venituri din dobanzi ~i aUe venituri similare, eu mentionarea separata a celor generate de societatile din eadrul grupului. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare ~i a investitiilor financiare detinute ea active circulante. CheItuieli cu dobanzile ~i aUe cheUuieli similare, eu mentionarea separata a celor care privesc ~ocietatile din cadrul grupului. Profitul',sau pierderea din activitatea curenta. Venituri extraordinare. CheItuieli extraordinare. Profit~1 sau pierderea din activitatea extraordinara Impozitul pe profit. AIte impozite ee nu apar in elementele de mai sus. RezuUatul exercitiului financiar. Rezultatul pe actiune: de baza; diluat asemenea, Nota 4 prevazuta in "Analiza rezultatului din exploatare" are urmatorul continut de modelu! contului de profit ~i pierdere care fo!ose~te criteriul destinatie)

Cifra de afaceri neta

2. Costul bunurilor vandute ~i al serviciilor prestate (3+4+5) 3 Cheltuielile activitatii de baza 4. Cheltuielile activitatilor auxiliare 5. Cheltuielile indirecte de productie 6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) 7. Cheltuielile de desfacere 8. Cheltuieli generale de administratie 9. Alte venituri din exploatare 10 Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) 6

2. Analiza structurala

a rezultatelor

Analiza structurala a rezultatului brut al exercitiului are ca obiectiv stabilirea contributiei diferitelor tipuri de rezultate la variatia totala a rezultatului brut, precum ~i evidentierea dinamicii lor in cursul perioadei studiate Analiza structurala a rezultatelor se poate realiza in doua moduri, ~i anume: dupa destinatia cheltuielilor de exploatare (pe functii ale intreprinderii) ~i dupa natura cheltuielilor de exploatare ~i a veniturilor
2.1. Analiza structul'aHi a rezultatului brut al exercitiului dupii destinatia cheltuielilor de exploatare

Spre deosebire de analiza structural a pe baza gruparii veniturilor ~i cheltuielilor dupa natura, aceasta metoda de analiza, cunoscuta sub denumirea de metoda "costului vanzarilor", se bazeaza pe informatii pri vind clasi ficarea cheltuielilor dupa functia sau destinatia lor ca parte a costului vanzarilor, distributiei sau activitatilor administrative. lnformatiile necesare analizei structurale a rezultatului brut al exercitiului dupa destinatia cheltuielilor sunt grupate astfel:
1.

Cifra de afaceri neta

2. Costul bunurilor vandute ~i al serviciilor prestate 3 Marja bruta fata de costul vanzarilor (1-2) 4. Alte venituri din exploatare 5 Costuri de distributie 6 Cheltuieli generale de administratie 7. Rezultatul exploatarii (3+4-5-6) 8. Venitu~i financiare 9 Cheltuirli financiare 10 Rezultatul financiar (8-9) 11 Venituri extraordinare 12. Cheltuieli extraordinare 13. Rezultatul extraordinar (11-12) 14. Rezultatul brut al exercitiului (7+10+13) Corespunzat~r metodei de analiza structural a a rezultatului brut al exercitiului cheltuielilor de exploatare, cei mai importanti indicatori de rezultate sunt urmatorii:

dupa destinatia

Marja bruta lara de costul viinzarilor, calculata ca diferenta intre cifra de afaceri neta ~i costul vanzarilor Mb = Cifr~de afaceri neta - Costul vanzarilor4 Costul bunurilor vandute ~i al serviciilor prestate, denumit ~i costul vanzarilor, este format din: costul de productie al produselor finite vandute, lucrarilor ~i serviciilor prestate pentru terti; costul de cumparare al marfurilor vandute.

Rezultatul e..\:ploatiirii, determinat ca diferenta intre rezultatul operational, la care se adauga alte venituri din exploatare ~i se scad cheltuielile de distributie, ~i cheltuielile generale de administratie:

RE = (Mb + Alte venituri din exploatare) - (Cheltuieli de distributie + Cheltuieli generale de

administratie)

Rezultatulfinanciar,

care reprezinta diferenta intre veniturile ~i cheltuielile financiare:

-

RF = Venituri financiare
1

Cheltuieli financiare

Conform Notci c:-;plicatiyc .f - Analiza rezu/tatu/ui din exp/oatare, costul vanzarilor sau costul bunurilor yilndute ~i al seryiciilor prcstatc rcprczinta suma chcltllielilor din activitatea de baza. a cheltllielilor actiyitatilor allxiliare ~i a cheltllielilor indirecte de prodllqic. 7

---

--

-------....---

. .

Rezultatul e.xtraordinar, determinat ca diferenta intre veniturile ~i cheltuielile extraordinare: Rex = Venituri extraordinare
-

Cheltuieli extraordinare

Remltatul brut al e.xerci(iului, respective suma rezultatelor din activitatea de exploatare, financiara ~i extraordinara Rb = RE + RF + Rex

Sursa informationala de bad pentru analiza structurala a rezultatului brut al exercitiului dupa destinatia cheltuielilor de exploatare 0 reprezinta: 1) Contul de profit ~i pierdere structurat pe baza gruparii cheltuielilor dupa functia sau destinatia acestora in cazul intreprinderilor care utilizeaza aceasta forma de prezentare a contului de profit ~i pierdere sau 2) Contul de profit ~i pierdere, structurat pe baza gruparii veniturilor ~i cheltuielilor dupa natura lor ~i Nota explicativa 4 "Analiza rezultatului din exploatare", in cazul intreprinderilor care utilizeaza aceasta forma de prezentare a eontului de profit ~i pierdere. Pentru exemplificarea analizei structurale a rezultatului brut al exercitiului dupa destinatia eheltuielilor de exploatare se utilizeaza informatiile din Contul de profit ~i pierdere ~i Nota explicativa 4 "Analiza rezultatului din exploatare" aferente intreprinderii SC. X S.A (vezi tabelul 1). Oinamica indicatorilor de rezultate demonstreaza 0 situatie favorabila a rentabilitatii intreprinderii. Astfel, s-a inregistrat 0 cre~tere de aproximativ 79% in preturi curente a profitului brut al exercitiului, ca urmare a majorarii semnificative a profitului din exploatare (cu 64.56%) concomitent cu inregistrarea de pierderi la nivelul activitatii financiare in perioada analizata. Trendul crescator al profitului din exploatare s-a datorat nu numai majorarii cu aproximativ 40% a profitului brut aferent cifrei de afaceri, ci mai ales cre~terii considerabile a altor venituri din exploatare, r~spectiv venituri din despagubiri, amenzi ~i penalitati, venituri din vanzarea activelor ~i alte opera\ii de capital, venituri din subventii pentru investitii etc. Marja bruta a inregistrat 0 dinamica ascendenta de aproximativ 40% in perioada analizata, datorata devansarii ritmului de cre~tere a costului bunurilor vandute ~i serviciilor prestate de catre ritmul de cre~tere a cifrei de afaceri nete (111.01% < 118.80%). Totu~i, dinamica superioara a eelorlalte eategorii de eheltuieli comparativ cu dinamica vanzarilor, respectiv cheltuielile de desfacere ~i administrative, reprezinta un aspect nefavorabil al activitatii intreprinderii care a contribuit la scaderea sensibiUia rezultatului din exploatare.
,I ".-

N... j cr1,' I 4'

Tabelul 1 - mii leiIndkatori Cili'a de afaceri netii Costn! bLlJ1urilor l'iindute prest at e ~ial seniciilor Suma 911067 662.809 248258 5.353 16.712 126 889 1lO0lO 6.559 36000 -29.441 80.569 N-} % in CA 100 73 27 1 2 14 12 1 4 . 9 N Suma 1.082.357 735.780 346.577 9.506 24.261 150.791 181.03/ 12.089 48.807 -36.718 144.313 % in CA 100 68 32 1 2 14 17 1 5 . 13 Indict' (%) 118.80 111,01 139.60 177.57
--

\
4 5 6 7 8 9 10 11

Rezultatul brut aferent cilrci de afaceri nde (rczultatul opcralional) .\lte I'enitnri din exploatare Chdtllidik Cheltllieli de desfacere generale de administralie

145.17 ] 18.84 164.56 184.31 135.58 124.72 179.12

Rczllitatlil din exploatare \' enitllri financiare Cheltllidi linanciare RezlIltatlil financial' Rczllitatlil bntl

Comparativ eu prezentarea contului de profit ~i pierdere dupa gruparea veniturilor ~i cheltuielilor dupa natura lor metoda costului vanzarilor ofera informarii mai relevante pentru utilizatori privind nivelul cifrei de afaceri ~i al costului aferent vanzarilor, care constituie in mod normal partea cea mai semnificativa ~i stabila a veniturilor ~i cheltuielilor din exploatare, respectiv a veniturilor ~i cheltuielilor totale. Restul cheltuielilor de distributie ~i administrative nu depinde direct de nivelul vanzarilor sau al productiei intreprinderii. Previziunile privind rentabilitatea ~i riscul intreprinderii in viitor pornesc de la estimarea vanzarilor ~i cheltuielilor aferente acestora, pe baza carora se determina ~i alti indicatori de rezultate, structuri bilantiere ~i
8

rate financiare Totu~i, alocarea costurilor pe destinatii poate fi arbitrara ~iimplica In mod considerabil utilizarea rationamentului profesional Conform lAS I "Prezentarea situatiilor financiare", selectarea metodei de analiza Intre metoda costului vanzarilor ~i metoda naturii cheltuielilor depinde atat de factori istorici ~i de cei aferenti sectorului economic respectiv, cih ~i de natura Intreprinderii Deoarece fiecare metoda de prezentare are avantaje pentru diferite tipuri de intreprindere, se solicita 0 optiune Intre clasificari In functie de cea care prezinta cel mai fidel elementele de performanta a firmei. Totu~i, In cazul utilizarii metodei costului vanzarilor, se impune 0 prezentare suplimentara privind informatii asupra naturii cheltuielilor In scopul estimarii fluxurilor viitoare de numerar
2. 2. Analiza structuraHi a rezultatelor dupa natura veniturilor ~i cheltuielilor

intocmirea Contului de profit ~i pierdere are drept criteriu de structurare a veniturilor ~i cheltuielilor natura acestora. Astfel, rezultatul brut al exercitiului se va analiza structural pe cele trei activitati (exploatare, financiara ~i extraordinara), dupa modelul Rb unde: Rb
-.

RE + RF + Rex,

rezultatul brut al exercitiului; RE rezultatul exploatarii; RF - rezultatul financiar; Rex - rezultatul extraordinar
..

Tinand seama de apartenenta rezultatului exploatarii ~i rezultatului financiar de activitatea curenta,

modelul poate fi:

Rb RC

Rex

Schema de anal iza structurala este ~. RE/ /Ve

RC

~'
I

Rb

~ RF<
i

~Che
Vf Chfin

Rex '-.....

/vex

" Chex

Ana! iza structurala a rezultatului brut se realizeaza pe baza metodei balantiere.

3. Analiza factoriaUi a profitului operational (a marjei brute fata de costul bunurilor vandute)

Marja bruta fata de costul bunurilor vandute (rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete) are rolul de a acoperi cheltuielile de distributie, cheltuielile generale de administratie ~i cheltuielile financiare, astfel incat tirma sa obtina un profit suficient de mare pentru a remunera corespunzator actionarii. Marja bruta fata de costul bunurilor vandute (profit sau pierdere) detine ponderea majoritara in cadrul rezultatului brut al exercitiului oricarei intreprinderi, indiferent de natura ~i dimensiunea acesteia. Datorita probabilitatii mari de realizare a marjei brute, anali~tii financiari acorda 0 atentie deosebita analizei acestui indicator, atat pentru evidentierea evolutiei istorice a rezultatelor, cat mai ales pentru previzionarea profitabilitatii companiei In viitor
9

Sursa informationala de baza pentru analiza marjei brute fata de costul bunurilor vandute 0 reprezinta. Contul de profit ~i pierdere structurat pe baza gruparii veniturilor ~i cheltuielilor dupa functia

sau destinatia acestora, care of era informatii utile privind nivelul cifrei de afaceri nete ~i a costului vanzarilor aferente intreprinderii pe parcursul exercitiului financiar respectiv, SAU . Nota explicativa 4 "Analiza rezultatului din exploatare", in cazul intreprinderilor care utilizeaza ca forma de prezentare contul de profit ~i pierdere structurat pe baza gruparii veniturilor ~i cheltuielilor dupa natura lor; . pentru utilizarea diferitelor modele de analiza a profitului brut aferent cifrei de afaceri nete sunt necesare informatii din alte note explicative la situatiile financiare sau diverse documente interne privind valoarea medie a activelor fixe, numarul mediu de personal sau de salariati ai intreprinderii, timpul total de munca efectiv lucrat etc. In functie de domeniile de activitate in care activeaza intreprinderea studiata, analiza factoriala a marjei brute se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor modele

1) Mb = I q v . P - I q v . c p 2)Mb= M CAx---''- = CAxmb CA

Mb CA

= (Iqvxp)x(l-

Iq v xc P) I qv x p

M[ CA -') " Mb = Tx-x==-xT Mf unde.

Mb - marja,bruta aferenta cifrei de afaceri; CA = ~:>. x" - valoarea cifrei de afaceri nete (aproximata ca valoare a productiei vandute exprimate

in pretul de vanzare, exclusiv TV A); x, p - cheltuielile de produqie aferente cifrei de afaceri nete sau costul bunurilor vandute ~i al L". serviciilor prestate (aproximat ca valoare a productiei vandute exprimate in costul de produqie unitar); m b - rata m~rjei aferente cifrei de afaceri; +"~ T - timpul t6tallucrat de personalulintreprinderii in cursul exercitiului financiar;
Mf financiaL
-

valoarea medie a activelor fixe sau valoarea contabila neta a imobilizarilor.in

cursul exercitiului

i Modelele 1 ~i 2 se preteaza cel mai bine pentru intreprinderi productive, la care ponderea productiei vandute in cadrul cifrei de afaceri nete este predominanta, iar modelul 3 se poate folosi pentru analiza factorial a a marjei brute aferente cifrei de afaceri atat alintreprinderilor productive, cat ~i al celor care detin un potential tehnic semnificativ (lntreprinderi comerciale de tip supermarket-uri, intreprinderi de transport etc).
Astfel, conform modelului 1, marja bruta aferenta cifrei de afaceri este influentata factori direqi, conform schemei urmatoare:
qv = volumul produciiei vandute

de un sistem de

/
Mb~

9 = structura produciiei vandute

Cp

= cost de produciie

unitar

p = prei de vanzare pe produs

10

Rezulta ca majorarea marjei brute se poate realiza prin: producerea ~i comercializarea unei cantitati suplimentare de produse cerute pe piata, modificarea structurii ciftei de afaceri In favoarea unor produse cu 0 marja de profit superioara celei medii pe intreprindere, majorarea pretului de vanzare In conditiile imbunaHitirii calitatii produselor ~i serviciilor in limitele impuse de politica de preturi a concurentei, precum ~iprin diminuarea costurilor de productie unitare pe produs tara a afecta calitatea ~ifiabilitatea produselor fabricate. Modelul 2 de analiza surprinde efectele modificarii vanzarilor totale ~i a marjei de profit, ca facton de innuen~a direcri asupra nivelului marjei brute aferente cifrei de afaceri In conditii normale, intreprinderea are posibilitatea majorarii cifrei de afaceri nete prin extinderea cotei de piata, lansarea de noi produse competitive, Imbunatatirea calitatii acestora, cre~terea marjei de profit fiind limitata la nivelul mediu practicat pe piata de firmele similare concurente.

qv = volumul produciiei vandute CA = cifra de afaceri neta

<p

pre!ul mediu de vanzare pe produs fara TVA

Mb 9 = structura produciiei vandute

--

=rata

marjei aferenta

p = pretul mediu de vanzare pe produs tara TV A

cp = costul de produciie unitar

cifrei de afaceri

Pentru exemplificarea aplicarii practice a modelului 2 de analiza mentionat anterior, se utilizeaza informatiile financiar-contabile din Nota explicativa 4 "Analiza rezultatului din exploatare" ~i valorile indicilor prcturiJor de vanzare ~i ale costurilor de productie practicate de intreprinderea productiva X pe perioada N ~i N-1 (vezi tabelul 2).
~~

Tabelul 2 - mii lei-

Nr. crt. ~.
(2 3. 4.
..---

Indicatori Cifra de afaceri neta

Costul bunurilor vandute ~i al serviciilor prestate Marja bmta aferenta CA Indicele mediu al preturilor de v,lnzare* Indicelc mediu al costurilor de vanzare* * Rata marjei brute din vanzari (rata rentabilitatii c0111erciale) de vanzare practicate

Simbol
L',

Exercitiul financiar N' N-l

911.067 1082.357 735.780 346.578 121% 118% 32.02%

x,
x,

L", Mb Ip Ie 1110

662.809 248.258

5.

~27.25%

6.

Nota:

--

.
.

Indicelc mediu al pre\urilor

de Intreprindere

se calculeaza

In funC\ie de cifra de afaceri neta

evaluata In preluri de vanzare aferente perioadei N ~i cifra de afaceri neta recalculata pe baza pre\urilor de vanzare ale perioadei N-l.
Indicele mediu al costurilor de productie se detennina pe baza cifrei de afaceri nete. evaluata In costuri de produC\ie

aferente perioadei N. ~i cifre de afaceri nete recalculate pe baza costurilor de produC\ie ale perioadei N-l.

~Mb= Mbl - Mbo = 346.577 - 248.258 = +98.319mii lei

Majorarea marjei brute de 98.319 mii lei se va descompune pe factorii de influenta pentru cuantificarea contributiei lor la aceasHi variatie prin intermediul metodei itedirii sau metodei substituirilor in lant:
II

I. Influenta modifidirii

cifrei de afaceri nete

!\CA~(CA,--CA()xmb()

=
x 0,2725

= (1.082.357
din care

- 911.067)

= +46676

mii lei

1.1 lnfluenta modificarii volumului produqiei l\q

Y -

vandute

(,
~!

C]Y
~

x P ()

"q
L.,;

Y {J

x Po) x m b ()

= (894 51 0

911 067) x 0,2725

= -4.512 mii lei

unde

2: q"

x PII reprezinta

cifra de afaceri net a evaluata in preturi de vanzare aferente perioadei N - 1 ~i se

calculeaza in funqie de indicele preturilor de vanzare pe baza urmatoarei formulei

2:qy

xPv II

=LqYI
I P

XPI

1.082.357
1,21

=894.510miilei

1 2. lnfluen1a modificarii pretului mediu de vanzare:

i\P=-(LC]Yj xpv! - LqYI xpu)xmbo

= (108235,7 - 894 510) x 0,2725 = +51.188 mii lei

,
2. Influen1a modificarii ratei marjei brute: ~po =CA, x(mbl -mbo)=1082357x(O,3202-0.2725)=+51628miilei 2 1 Influen1a modificarii structurii produqiei
'. Age CA I x I
I

vandute
Po

"C]y ~ I xc Po
xPo J-[I623.542 894.510

~ "

C] YII xc

'\

fLq"

Lq,~)
662.809 911.067

==

1082 35~ x

(1[l

) (

1-

) J = +32.903 mii lei

unde LC]v XCO reprezinta cifra de afaceri neta recalculata pe baza costurilor de vanzare ale perioadei N-l 1 ~i se calculeaza in funqie de indicele costurilor de vanzare pe baza urmatoarei formulei: ~ q VI x C PII = " LC]YI XCPI
Ie p

735.780
1,18

= 62 -'. " 54 2 mu Iel

'

2.2. Influen1a modificarii pre1urilor medii de vanzare i\p

= CA,

I-

LC]Y,

xCpu I-

LC]YI

xCpu

[[ = 1.082357
x

LC]YI xp! 1623.542

J
-

[
1-

=
J:
lei

LC]Yj XPo 632.542 )-

[(

1082.357 ) (

894.510

= + 130. 965 mii

2.3. Influen1a modificarii costurilor de produqie

unitare pe produse: 12

L1c~..CAI

(I~~qVI
[ \
I

XCPI
~

1~Lqv]

xcpu
I

l=

"qv

xPl

: [
-

"qv

xPI

:J
I

=: 1.082.357

[(

1-

735.780

1 082 357 ) (

1-

632.542

1 082.357 ) J

l = -112.240

mii lei

Pe baza rezultatelor obtinute, se observa 0 cre~tere a marjei brute aferente cifrei de afaceri cu 98 319 mii lei, respectiv cu aproximativ 40% in anul N comparativ cu anul N-1. Aceasta majorare a marjei brute aferente cifrei de afaceri nete va genera efecte favorabile asupra profitului din exploatare, profitului curent ~i profitu!ui net, respectiv va determina cre~terea surselor proprii de finantare a cre~terii economice a intreprinderii ~i a remunerarii actionarilor prin dividende. Majorarea vanzarilor a avut 0 influenta favorabila asupra marjei brute in sensul obtinerii unui profit suplimcntar de +46.676 mii lei. De asemenea, imbunatatirea ratei marjei brute de la 27.25% la 32.02% a determinat crqterea corespunzatoare a profitului intreprinderii. Influenta favorabila semnificativa a cifrei de afaceri nete a fost generata de cre~terea preturilor de vanzare cu 21%. Comparand aceasta dinamica a preturilor de vanzare practicate de firma cu evolutia preturilor la nivel national, se stabilesc cauzele majorarii preturilor, care pot fi determinata fie de imbunatatirea calitatii produselor ~i serviciilor proprii, modificarea politicii de preturi a intreprinderii, precum ~i efectul individual sau combinat al inflatiei in sensul ajustarii preturilor in concordanta cu costurile cumpararilor de la furnizori. Analiza detaliata a influentei majorarii preturilor pe cauze distincte este imperativa in conditiile unui impact dublu al acestui factor asupra marjei brute, atat prin intermediul cifrei de afaceri nete (in valoare de 51.188 mii lei), dit ~i prin intermediul ratei marjei brute (in suma de 130.965 mii lei). Oiminuarea volumului productiei vandute, al carui efect negativ asupra profitului a fost de 4.512 mii lei, nu trebuie S'B. ingrijoreze managerii companiei daca reprezinta 0 situatie conjuncturala la nivelul domeniului specific de activitate sau valorificarea insuficienta a oportunitatilor mediului sau de afaceri. Totu~i, se impune 0 analiza detaliaHi a volumului vanzarilor in corelatie cu cererea de produse ~i servicii pe piata in scopul studierii tendintei generale a cotei de piata a intreprinderii. Modificarea structurii cifrei de afaceri in favoarea acelor produse cu marjei brute la 1 leu CA mai ridicate decat media la nivelul intreprinderii (2725%) in anul N-l este justificata, chiar daca influenta acestui factor asupra protitului a fost pozitiva (de 32.903 mii lei), doar daca modificarea structurii productiei vandute a fost efectul modificarii ;eererii ~i ofertei pe piata. AIte cauze legate de lipsa de materii prime sau personal specializat, indisponibilitatea ill funqionarea unor instalatii ~i linii tehnologice trebuie analizate in functie de conditiile de activitate din intreprindere, gradul de dependenta fata de furnizori, nivelul tehnologic ~i performantele potentialului tehnip al intreprinderii etc. Majorarea costurilor de productie pe seama factorilor specifici acestora (consumuri specifice de materii prime ~~ materiale directe, productivitatea fizica a muncii, preturi de aprovizionare, tarife de salarizare etc) a condus la scaderea marjei brute cu 112.240 mii lei. A~a cum am amintit anterior, modelul 3 de analiza a marjei brute este util nu numai pentru intreprinderile productive, dar ~i in cazul celor care detin un potential tehnic semnificativ, deoarece acest model surprinde concomitent impactul utilizarii extensive a resurselor umane (prin intermediul timpului total de munca al personalului), gradului de inzest rare tehnica, randamentului activelor fixe ~i a marjei brute la ] leu vanzari.
T
-

timpul total de munca

.\ I; --'T

- gradul

de inzestrare

tehnica

a muncii

Mb

CA
Mf Mb
CA

- randamentul mijloacelor fixe

rata marjei aferente cifrei de afaceri

13

Concluziile rezultate pe baza analizei marjei brute aferente cifrei de afaceri sunt relevante pentru studierea celorlalte categorii de rezultate, respectiv profitul din exploatare, profitul net ~iratele de rentabilitate construite pe baza profitului operational, toti ace~ti indicatori fiind conditionati hotarator de dinamica, nivelul ~i variabilitatea profitului brut aferent cifrei de afaceri nete. 4. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri
Rezultatul exploatarii este format din rezultatul activitati din exploatare (RE') RE = Pr + RE' aferent cifrei de afaceri (Pr) ~i rezultatul din alte

Pr = CA
RE'=

Cheltuieli aferente cifrei de afaceri

Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli din exploatare

Aceasta aprofundare a rezultatului exploatarii este foarte importanta pentru ca 0 intreprindere poate inregistra un rezultat din exploatare pozitiv, in conditiile unei pierderi aferente cifrei de afaceri, situatia fiind determinata de profitul obtinut din alte activitati decat cele care se regasesc in cifra de afaceri, ~i anume din cedarea de active, dona!ii primite etc. Cheltuielile aferente cifrei de afaceri pot fi stabilite astfel: . in mod analitic qv, xc, ,

unde
Ci
~.

.
unde Che

costul complet unitar pe produs in mod sintetic Che - (l1Qs + Qi + Ache ),

-

cheltUieli de exploatare

tlQs - varia~iaproductiei stocate

Qi - productia de imobilizari Ache - alte cheltuieli de exploatare (ct658) Rezulta ca diferen!a dintre profitul aferent cifrei de afaceri ~i rezultatul operational este determinata de diferen!a dintre costul complet unitar pe produs ~i costul de productie unitar pe produs.
~~

4.1. Analiza ffictoriala a profitului aferent cifrei de afaceri pe total 'intreprindere Profitul aferent cifrei de afaceri poate fi analizat pe baza unor modele specifice domeniului de activitate. r In cazul intreprinderilor care desfa~oara activitate de productie (industrial a, agricola etc.), pentru analiza de tip fac\orial a profitului aferent cifrei de afaceri se recomanda urmatoarele modele

A) Pr = Iql'i x pi - Iqvi xci

B) Pr

= Iqvi

x pi

1-

Iqvi x ci
.

IqVl x pi J

= CA x pr

CA Pr C) Pr = Ns ,,-=-',,-

Ns

('A

D) Pr = (Iql'i x pi - Iql'i xcvi) - Chf = Mbcv - Chf Potrivit modelului "A" sistemul de factori se prezinta astfel:

Pr

~qV

~; 1.+

Pentru exemplificare,
Nr.
el1. I. ---2. 3. 4. 5. 6.
I

folosim datele din tabelul 3.

Tabelul 3 - mii lei N
(1) 1.082.357 862.239
X

Indieatori
Cifra de afaceri net a Che1tuie1i aferente cifrei de afaceri Indicele preturilor de vanzare - % Indicele costurilor - % Cifra de afaceri neta recalculata Cheltuieli recalculate aferente CA I
i

Simbol l:qvi. pi l:qvi . ci

In Ie

N-l
(0) 911067 796.487 X x

l:qvi I . pio l:qvil.ciu

Pr

121 118 894.510 730.711 220] 18

1.788

x
114.580
1.764

f-

7.

Suma profitului
Fondul

aferent CA

,.__._~9.

8.

Numaml mediu de personal - pers.

tolal de timp de lI1unca - ore
-I

Ns
T t wa Wh

I
I

3.087.000
1.750

3 ]]1.120
I. 740

L:'

Tllnpul mediu lucrat de 0 persoana ore/om

Productiyitatea medie cilluala calculata pe baza CA nete ]2. Productiyitatea medie orara calculata pe ba/a CA nete l---i n. Profitulmediu la I leu CA - lei j

516.4 78 295,13 0.1258

605,345 347,90 0,2034

f~-

pr

Metodologia de analiza factoriala ~i cuantificarea L'.Pr = Prl -',Pro = + 105.538 mii lei I. Influenta!'modifidirii l\qv=Pruxlq\ -Pru volumului produqiei

influen!elor se prezinta astfel

vandute: lei

~114.580x98,18%-114.580=-2.085mii

unde
J 894.510 Iqvil Xpill X100 = =- ~.. xl 00 = 9818% 'I" ilfvl" ~. pIli ' 911 . 067
\

2. Influenta
I

modifidirii

structurii

produqiei

vandute:

L\gi -(l:qviIPi() l:qvijcio)-Pruxlq\ \ = (894.510 -730711) -114.580

=
x 98,18%

= + 51.304 mii lei

3 Influen!a modificarii costurilor complete pe produse:

L'1ci = (l:qvi j pi u
-

l:qvi j ci I)

(l:qvi ] pi 0

l:qvi I ciu) =

c=-(Lqvi]cil -Lqvi,ci())= :=- (862239 - 730.711) = -131.528 mii lei

4. In!1uen!a modificarii preturilor de vanzare: L'.pi=(Lqvilpij - l:qvi]ci])-(l:qviIPio -l:qvijcil)=

- l:qvi j pi I - L:qvi ] pi ()

=
=+
187.847 mii lei

= 1082

357 - 894.510

in perioada analizata s-a i'nregistrat 0 cre~tere cu 105.538 mii lei a profitului aferent cifrei de afaceri fata de anul precedent. Aceasta situa!ie are 0 influen!a pozitiva asupra rezultatului brut total ~i a rezultatului net al exerci!iului, precum ~i a indicatorilor de eficien!a construi!i pe baza acestora. 15

Studiind influen!ele factorilor, se constata urmatoarele: . Scaderea volumului produc!iei vandute cu 1,82% a avut ca efect diminuarea profitului cu 2.085 mii lei. In condi!iile in care pia!a pentru produsele intreprinderii nu este saturata, aprecierea este negativa. 0 asemenea situa!ie poate fi determinata de nerealizarea produc!iei ob!inute ~i/sau de realizarea neritmica a produqiei ca urmare a unor cauze interne (neasigurarea la timp cu factorii de produc!ie din cauza unui management deficitar) ~i externe intreprinderii (nerespectarea termenelor de livrare din partea furnizorilor etc). . Modificarea structurii cifrei de afaceri a condus la cre~terea profitului aferent vanzarilor cu 51.304 mii lei, situatie care se explica prin cre~terea ponderii produselor la care in perioada luata ca baza de compara!ie s-au inregistrat rate ale rentabilita!ii comerciale mai mari decat rata medie a rentabilitatii comerciale pe total intreprindere in baza de comparatie ~i scaderea ponderii sortimentelor la care in baza de compara!ie s-au inregistrat rate ale rentabilita!ii comerciale mai mici decat media bazei de compara!ie. Rata rentabilita!ii comerciale medii a bazei de compara!ie a fost de 12,58% . Costuri!e complete unitare au exercitat 0 influen!a negativa asupra profitului, determinand scaderea acestuia cu 131.528 mii lei. Situatia a fost determinata de depa~irea costurilor la produsele care detin ponderea majoritara in totalul vanzarilor. Influen!a modifidirii costurilor complete unitare se poate explica in funqie de elementele componente (cheltuieli materiale, salariale, indirecte pe unitatea de produs) ~i de factorii specifici acestora (consumuri specifice de resurse materiale, productivitatea fizica a muncii, gradul de folosire a capacita!ii de produqie, preturi de aprovizionare, tarife de salarizare etc.). Cre~terea costurilor, chiar daca determina scaderea profitului, se apreciaza ca justificata in cazul in care consumul suplimentar de resurse se reflecta in imbunata!irea calita!ii produselor ~i cre~terea preturilor de vanzare, efectul ob!inut (sporul de venituri) tiind mai mare decat efortul rocut (cre~terea cheltuielilor). . Pre!uri~e de vanzare au fost mai mari decat cele din anul precedent la majoritatea produselor, efectul fiind cre~terea profitului cu 187.847 mii lei. Aceasta situa!ie poate fi determinata de efortul propriu al firmei pentru imbunata!irea calita!ii produselor ~i de aqiunea factorilor conjuncturali externi intreprinderii, cum sunt. raportul cerere - oferta, evolu!ia cursului de schimb al monedei na!ionale, infla!ie etc.). In cazul folosirii modelului "B", sistemul de factori este urmatorul

prZ:~
I

<:qV

pr

~c

Modelul "IV are 0 valoare informa!ionala mai mare decat modelul "A" pentru ca permite cuantificarea impactului rulajului vanzarilor (CA) ~i a marjei medii de profit la 1 leu vanzari asupra profitului (pf), doua dintre strategiile care pot fi avute in vedere pentru marirea profitului. Metodologia de analiza factoriala ~i marimea influen!elor se prezinta astfel l1Pr = + 105.538 mii lei
I. Influenta modificarii cifrei de afaceri: l1CA -=(CAI - CAo)x pro = (1.082.357 - 911067)x 0,1258-=

-=+21618 mii lei din care: 1.1 Influenta modificarii volumului productiei vandute: l1qv

= (Lqvi]

pi () - Lqvi opi o)x pro

=
2.083 mii lei

=(894510-911067)xO,1258=--

1 2 Influen!a modificarii pre!urilor de vanzare:

16

~p = (2:qvi, pi I - 2:qvi Ipi ())x pro

=(1082357-894510)xO,1258=+ 2. InOuenta modifidirii t\pr=CA,(prl -pr())=l

=
23.631 mii lei

profitului mediu la 1 leu cifdi de afaceri: 082.357(0,2034-0,1258)=83990mii lei,

din care 2 1 InOuenta modificarii structurii productiei vandute

~g
unde:

:.C

CA, (151"-pr()) = 1082357(0,1831-0,1258)=

+ 62.019 mii lei,

2:qvilci() 730.711 = 1831 = 12:qvi1pi() 894.510' 2.2. Influenta modificarii preturilor de vanzare 151"=1t\p:c CAI (pI''' - 151")=1082357(0,3249 unde pr"=l-2:qvi]ciO =12:qvi]pi] ~c 730.711 1082.357' =03249
-

0,1831)= + 153.478 mii lei

2 J. Influenta modificarii costurilor complete pe produse:

= CA I (pI',
~ \

pI''') = 1082357 (0,2034

0,3249)

= -131507 mii lei

Nota. Diferentele sunt determinate 1 .

de rotunjiri.

Concluziile suplimentare fata de cele rezultate in urma aplicarii modelului "A" sunt: . Din moditicarea totala a profitului, 20,5% s-a datorat variatiei cifrei de afaceri ~i 79,5% modificarii marjei medii de profit la 1 leu vanzari. . Cifra de afaceri a crescut cu 171.290 mii lei ~i a condus la marirea masei profitului cu 21.618 mii lei. Apr,ofundand influenta cifrei de afaceri, constatam ca volumul vanzarilor a scazut ~i a determiri"atreducerea cifrei de afaceri cu 16.557 mii lei ~i a profitului cu 2.083 mii lei, iar preturi!e de vanzare au crescut, contribuind la majorarea cifrei de afaceri cu 187.847 . mii lei ~i a profitului cu 23.631 mii lei. . Marja tnedie de profit la 1 leu vanzari a crescut cu 0,0776 lei (rata rentabilitatii comerciale pe total intrepJ1inderea crescut cu 7,76%) ~i a condus la majorarea profitului cu 83.990 mii lei. Influentele factorilor indirecti care actioneaza prin intermediul profitului mediu la 1 leu cifra de afaceri, ~i anume structura vanzarilor, preturile de vanzare ~i costurile complete se interpreteaza in acela~i mod ca in cazul modelului "A". Potrivit modelului "C", sistemul de factori se prezinta astfel
Ns
-

Pr

~~
-~
CA

\Vb ~ c

unde:
17

CA
--

_
.= wa

Ns Pr
--'

= t- x W I1

CA waWh-

= pr productivitatea productivitatea
timpul mediu

medie anuala calculata pe baza cifrei de afaceri; medie orara calculata pe baza CA;
de un angajat.

lucrat

Modelul "C' poate fi folosit atat in cazul intreprinderilor cazul firmelor din domeniul prestarilor de servicii. In cazul modelului ,,0" sistemul de factori este

cu activitate de productie industriala, cat ~i in

Pr

p Chf Modelul ,,0" presupune folosirea in analiza a informatiilor furnizate de metoda de calculatie a costurilor direct-costing, ~i anume a costurilor variabile unitare ~i cheltuielilor fixe. Pe baza acestui model, poate fi cuantificata influenta asupra profitului a introducerii sau scoaterii din portofoliul de activitati a unui produs. Astfel, excluderea unui produs al carui pret de vanzare este mai mare decat costul variabil unitar (marja unitara fata de cheltuielile variabile este pozitiva), dar mai mic decat costul complet unitar (rezultatul

<

MbCV~~V

cv

pe unitatea de pr<i>duseste pierdere), in cazul nemodifidirii sumei cheltuielilor fixe, nu are ca efect scaderea pierderii, ci, dimpptriva, diminuarea masei profitului cu marja pozitiva fata de costul variabil unitar degajata de cantitatea vanduta. Cuantificarea influentelor factorilor in cazul modelelor C, 0 se realizeaza pe baza metodei substituirilor in lant combinata cu metoda balantiera
5.2. Analiza factoriaHi a profitului pe produs AprofundarE/.a analizei profitului total al intreprinderii presupune studierea profitului aferent principale!or prodqse ~i stabilirea influentelor factorilor directi ~i indirecti care actioneaza asupra acestora. Analiza profitului pe produs (Prp) se poate realiza pe baza modelului:

Prp = q,(p 7 c)
C = ~'m+dd

+ci

~'111 = L.. cs' 'J P J

csa"
('I

"

t x. sh
._~

.Ct

in care. cm - cheltuielile cu materiile prime ~i materialele directe pe unitatea de produs; csd - cheltuielile cu manopera direct a pe unitatea de produs; ci - cheltuielile indirecte pe unitatea de produs; cSj - consumul specific din resursa materiala "j";
PI - pretul de aprovizionare al resursei "j"; t - timpul de munca pe unitatea de produs;

sh - salariul mediu orar (inclusiv contributiile Ci - suma cheltuielilor indirecte;

pentru asigurari ~i protectie sociala);

q - volumul fizic al productiei obtinute.

18

Sistemul de factori care ac!ioneaza asupra modifidirii profitului pe produs se prezinta astfel:
CS, q. cm< PI

Prp

CSd<~ sh
Cl

Metodologia de analiza a profitului pe produs presupune cuantificarea influen!elor factorilor mai sus prezentari, dupa cum urmeaza: 1. ~q\' = (q\'l - q\'o) (po - co)
2 ~c = -q\1 (CI - co)

din care
2. 1. ~cm

= -q

vi (cm 1 - cm 0 )

din care: 2.1.1. ~csJ = -q\l (LCSjlPjO- LCSjOPjo) 2.1.2. ~Pj =-qvI (LCSjlPjl -LCSjlPjO) 2.2. LJcsd = -q,,] (~sd 1 - csd 0)

din care:
2.2.1. L11

= ,-:-q,[ (II -

2 2.2. L1sh =t -qjj 2.3. L1Ci=-q,,(Cil 3. ~p = qvl (PI - Po)

)shn I" (\hl - shu) -Gill)

.' ;".~

NOTA: Sllportul de curs cste preluat dinlucrarea

,,Analiza economico-tlnanciarii"

coord. Gh. Valceanu, V. Robu, N. Georgescu

19