DICTIONAR DE SIMBOLURI

TITANISM Titanii, divinitati nemblnzite, care conform mitologiei grecesti (Hesiod), au luat nastere din mpreunarea fara iubire a Cerului cu Pamntul, s-au luptat cu zeii din Olimp si au fost nfrnti !imol al revoltei si al fortei vitale, titanul se confunda cu spiritul lumii minerale "n literatura, titanismul desemneaza elanurile nestavilite, energia sti#iala, revolta si izbucnirile marete si de necontrolat ale naturii "n poemul eminescian Demonism, omul este un vierme ivit din carnea putrezita a unui titan pietrificat si neputincios n lupta cu Ormuz $aretia fiintei, att ct este, reprezinta o palida mostenire de la Titanul mort% n moartea lui e ceva sfnt si mare,/ E o gndire-adnca si-ndrazneata/ Pentru ce el fu condamnat la moarte &ar revolta titanica s-a convertit n ambitie desarta, prin oameni 'devarata forta a titanului este conservata n trupul planetei% A lui gndiri ncremenira reci/ n fruntea sa de stnci si devenira:/ ozele dulci, rubine! foile,/ "maralde, iara crinii,/ Diamante# "ngele sau/ "e $refacu n aur, iar musc%ii/ "e $refecura n argint si fier TRANDAFIR "n ritualurile de nmormntare ale romnilor e(ista si astazi obiceiul de a se pune n sicriu frunze sau flori de osa canina (trandafir salbatic, cunoscut si sub numele de rasura), ca simbol al renasterii dincolo de moarte "n general, florile simbolizeaza regenerarea, nsa trandafirul, nascut din sngele lui 'donis, e(prima sacrificiul, suferinta, renasterea si iubirea ca dimensiuni ma)ore ale vietii *mpus nca de ritualurile misterice de la sfrsitul antic#itatii trandafirul a fost preluat n crestinism ca efigie a iubirii si a solidaritatii, fiind considerat imagine a sufletului si a lui Cristos &e asemenea, este asociat simbolic rotii timpului si sugereaza sensurile labirintului (caci este floarea cu treizeci de $etale) Ca floare ritualica apare n poezia lui +minescu% Dndu-si trestia trestia-ntr-o $arte,/ "ta co$ila lin $lecata,/ Trandafiri arunca rosii/ Peste unda fermecata (&raiasa din $ovesti) *nvocatia de dragoste, facuta sub protectia !fintei $iercuri si a !fintei ,ineri este consfintita de floarea renasterii, deoarece rostul acestei vra)i este de a materializa n undele apei c#ipul unei fiinte dragi Ca floare a iubirii, simbolul se regaseste si n poemul &alin, n tabloul n care fata craiului si asteapta mplinirea erotica% # #$e $atu-i si la ca$ui $resurati-s trandafiri +vocatori ai mortii, pentru -oga trandafirii sunt doar nemngiate flori bolnave (Trandafiri) Pentru simbolisti trandafirul este semnul stingerii, prin prea repedea lui ofilire. pe & 'ng#el l melancolizeaza% "e face liniste si $ace $e-ncetul ca-ntr-o si%astrie/ n care-ar fi murit viata nvinsa de melancolie,/ "i unde numai trandafirii mai cern $etale diafane ('elancolie), iar $acedonc/i scrie% E vremea rozelor ce mor/ 'or n gradini si mor simine### (E vremea rozelor ce mor) $ircea +liade are un roman ntitulat () trandafiri, n care simbolul apare cu sensusri mistice. dupa ce scriitorul ' & Pandele dispare n c#ip misterios, secretarul sau primeste nouasprezece trandafiri rosii cu mesa)ul suntem condamnati la libertate. florile vin ca semn al iesrii n eternitate, iar numarul lor este de asemenea simbolic. sase dintre ei se ofilesc si ramn treisprezece trandafiri, cifra a nceputului, caci cuprinde un ciclu la care s-a adaugat o unitate "n alta nuvela a sa, trandafirul marc#eaza etapele pe care le strabate persona)ul n e(perienta de regenerare (Tinerete fara de tinerete)

TRANSMIGRATIA SUFLETULUI 0encarnarea sufletului dupa moarte este o tema cu origini n gndirea indiana si s-a bucurat de multa popularitate n romantism &in perspectiva filozofiei indice, sufletul este condamnat sa strabata roata rencarnarilor (samsara) pentru a se purifica de tristete si de pacat prin sacrificiu interior. dupa ce dobndeste starea de mpacare si se detaseaza de ispitele lumesti, sufletul poate sa sparga samsara si sa atinga armonia absoluta prin identificarea sinelui (atman) cu spiritul profund al universului (*ra%man) 'ceasta armonie fara sfsit se numeste nirvana "n poeziile sale, $ +minescu face trimiteri la acesta viziune si abordeaza tema n doua dintre nuvelele sale% "armanul Dionis si Avatarii faraonului Tla (neterminata). n limba sanscrita cuvntul avatar nseamna coborre, n sensul de intrare n lumea materiala, iar +minescu pastreaza acest sens 1araonul egiptean din nuvela Avatarii faraonului Tla, disperat din cauza mortii sotiei sale, 0odope, savrseste un ritual magic si afla ca se vor rentlni dupa cinci mii de ani, adica dupa mai multe rentrupari 'poi sunt prezentate trei dintre vietile prin care trece sufletul lui Tla. apare ca cersetor idiot (*altazar) care viseaza ca ia diverse c#ipuri, fara sa stie ce reprezinta acest lucru. ntr-o zi moare si este aruncat ntr-un mormnt, n care mintea i se limpezeste. iese din groapa care nu fusese nca acoperita, reasaza pmntul ca sa nu se cunoasca si pleaca ntr-o directie binecunoscuta, spre care l duce instinctul !e regaseste pe sine n postura marc#izului 'lvarez, un batrn sinsistru, zgrcit si foarte bogat 2mbra ridicata din mormnt cunoaste de)a viata marc#izului si l mpiedica sa-si mplineasca planurile mesc#ine. sufletul faraonului se pare ca a dobndit dreptul de a-si corecta vietile anterioare, dupa ce cunoaste conditia de idiot. ceea ce ndreptateste aceasta idee este faptul ca, a)uns la una dintre locuintele lui 'lvarez, la un moment dat, umbra ia cu aviditate niste bani, ntocmai ca zgrcitul marc#iz, fara sa stie de ce actioneaza astfel% Avea instinctul neconstiu a unui animal, care face tot ce-i de trebuinta, fara sa stie s$re ce sco$ +l se eliberaza de avaritie, moare sarac si parasit de lume "n cea de-a treia viata, este posibil ca sufletul sa aiba misiunea de a se elibera de patima maladiva pentru CezarCezara. nsa nuvela este neterminata !i n "armanul Dionis este transpusa aceasi tema. sufletul persona)ului titular din nce$utul lumei si $na acuma a facut lunga calatorie $rin mii de cor$uri din care azi n-a mai ramas dect $raf si fara ca azi sa si-o aduca aminte, a fost odata n $ie$tul lui +oroastru &ionis si descopera partial ,arman-ul (sc#ema individuala a nasterilor si renasterilor), fara a reusi sa ntrerupa firul rencarnarilor. de-a lungul timpului, n fiecare ntrupare savrseste aceeasi greseala 3iviu 0ebreanu are si el un roman, intitulat Adam si Eva, n care trateaza aceeasi tema TURN !imbol ascensional, turnul e(prima dorinta de naltare la cer (Turnul 4abel), ridicarea deasupra lumii, dar este si un avertisment asupra trecerii, cnd n el se afla un orologiu sau un clopot. uneori, turnul este doar nc#isoare !emn distinctiv al unei colectivitati, turnul marc#eaza centrul unei asezari. multe orase au ca emblema un turn, nsusi 4ucurestiul vea ca simbol Turnul Coltei "n legatura cu acesta, *on -#ica are o povestire despre camatarul 4altaretu pe care voievodul fanariot mavrog#eni l duce n turn si sub amenintarea ca l arunca de acolo i zmulge cincizeci de pungi cu bani ( "crisori catre -# Alecsandri) Ca loc de observatie, turnul apare simbolic n folclor, fiind asociat adesea cu lacasul !fintei Preciste% .umai 'aica Domnului/ &e sta-n turnul cerului### !pirit ocrotitor, sfnta supravegeaza din turn drumurile strigoaicelor sau pe cele ale surorilor !oarelui,

intervenind n favoarea omului Cnd adaposteste un ceasornic, turnul este si o emblema a timpului. clopotul care anunta nunta sau moartea ntr-o poezie a lui Pillat, se afla ntr-un vec#i turn% "i cum sedeam###de$arte, un clo$ot a sunat/ - Acelasi clo$ot $oate - n turnul vec%i din sat###/ De nunta sau de moarte, n turnul vec%i din sat (Aci sosi $e vremuri) !tra)uind lumea si trecerea ei, turnul, dovada a precaritatii generale, reuneste n imaginea sa atitudinea prevazatoare dar si singuratatea fiintei% Ale turnurilor umbre $este umde stau $lecate/ &atre tarmul dim$otriva se ntind, se $relungesc,/ "i-ale valurilor mndre generatii s$umegate/ +idul vec%i al mnastirii n cadenta l izbesc (/mbra lui 'ircea# 0a &ozia de -r 'le(andrescu) TIGAN !imbol al fiintei nrobite, tiganul a generat o tema de interes pentru scriitorii pasoptisti, militanti ai dezrobirii tiganilor n numele libertatii individuale 'lecsandri are o poveste romantica, introdusa n 1storia unui galbn. cei doi bani (galbenul si paraua) povestesc despre stapnii pe care i-au avut de-a lungul timpului, prile) pentru scriitor de a transpune cteva aspecte sociale. povestea 5amfrei ilustreaza viata tiganilor robi . este vorba despre o satra aflata n stapnirea unui boier. tiganii duc o viata aparent libera, si cstiga traiul cum pot si au corturile asezate pe malul Oltului, nsa fac parte din averea boierului, ceea ce i da dreptul sa-i vnda. 5amfira, n vrsta de sapte ani, este copilul )udelui satrei Tiganii sunt vnduti ca un grup unitar, cu e(ceptia 5amfirei, pentru care un boier ofera zece galbeni "n ciuda protestelor disperate ale parintilor, fetita este despartita de satra si timp de opt ani slu)este n casa noului stapn rozndu-si inima n dureri si n deznada2duire Cnd si pierduse orice speranta, 6edelcu, un tigan trimis de tatal ei o a)uta sa plece din locul lungii ei suferinte ndragostiti si liberi, 5amfira si 6edelcu traiesc periciti sase luni, pna cnd boierul si descopera roaba fugara. vrnd s-o apere, 6edelcu l ucide pe boier, apoi este spnzurat pentru crima 5amfira nnebuneste si moare de durere Povestirea impresioneaza prin subiect, prin episoadele tensionate, dar si prin informatiile inedite despre nceputul veacului al 7*7-lea Piata n care se vnd robii, licitatia, vnzarea 5amfirei, precum si aspectele din viata cotidiana a tiganilor confera nota pitoresca povestirii, caracterul militant estompndu-se "n consens cu mentalitatea generala, scriitorul atribuie tiganilor ndeletniciri magice% tigancile sunt foarte g%ibace n tot soil de vra2itorii si de descntice de dioc%i, de ser$e, de dragoste s#c#l# "n monumentala sa lucrare de medicina magica, * ' Candrea e(plica faptul ca toate colectivitatile cuibarite n snul unei natii sunt nvestite cu puteri miraculoase, sustinute de mitul strainului. de pilda, germanii cred ca evreii pot deoc#ea, pe cta vreme pentru romni tiganii aduna forte malefice "n alta ordine, populatia nomada, fara teritoriu statornic, sau simpla fiinta e(ilata capata sensuri diverse. n romanul /lise al lui 8o9ce persona)ul principal este evreu pentru ca mesa)ul operei pledeaza voalat pentru eliberarea *rlandei, ceea ce l determina pe scriitor sa construiasca un persona) izoloat, considerat fara tara - evreul 3eopold 4loom. actiunea este plasata la nceputul secolului, cnd evreii erau mprastiati prin lume, iar *sdraelul nu se nfiintase Tot astfel, n literatura noastra, *on 4udai-&eleanu creeaza prin epopeea Tiganiada o parabola a Transilvaniei nstrainate prin ane(area la *mperiul austro-ungar Tiganii lui &eleanu devin simbolul celor fara tara, nevoiti sa plece n cautarea tinutului visat - *nimoasa. de aceea, poetul atrage atentia asupra sensului secret c#iar din prefata, n care afirma ca $rin tigani se mai nteleg si altii !imbol al ndelungatei nrobiri, tiganul

semnifica e(istenta ngradita si mizera a unui popor care si-a pierdut libertatea Calatoria din 1lamnda spre *nimoasa capata treptat caracteri initiatic. ratacirea prin padurea blestemata, cetatea amagitoare, coborrea n infern si asccensiunea spre rai sugereaza ca drumul tiganilor devine o ncercare la capatul careia se afla marea recompensa, iar finalul este edificator n acest sens. tiganii recupereaza sentimentul patriotic si #otarasc sa lupte pentru libertate &in cu totul alta perspectiva abordeaza 4 P Hasdeu aceasta tema n drama azvan si -idra +l subliniaza cu subtilitate faptul ca e(perienta robiei, mai cu seama cnd este cladita si pe o traditie stramoseasca, lasa urme de nesters 0azvan este un tigan dezrobit, inteligent, viteaz, drept, dar care poarta n sine comple(ul originii 'tasat tarii n mod idealist, el urca pe tronul $oldovei, c#inuit de gndul ca nu si merita locul. n clipa mortii rosteste cuvntul care e(prima povara sa e(istentiala% tigan - Calinescu afirma ca persona)ul lui Hasdeu ilustreaza reaua nastere a$asnd asu$ra geniului, argumentnd prin replica lui Tanase% +u stiam: Ca nu se cadea s-apuce scaunul terei orice neam &in punctul nostru de vedere, 0azvan este mai degraba un simbol al consecintelor sclaviei, prin care autorul ncearca sa-i avertizeze pe cei care uita sa lupte pentru libertate Ca element pitoresc si ca e(presie a e(istentei dramatice, tema apare si la alti scriitori $ 0 Parasc#ivescu scrie un volum intitulat &ntice tiganesti, constituit din traduceri subiective din poeziile lui 3orca, iar 5a#aria !tancu creeaza o poveste romantica n romanul "atra Pentru *onel Teodoreanu, tigancile florarese sunt solia gradinilor, bucuria oc%ilor, surorile zmbetului (Tigancile) UMBRA "n credintele romnesti e(ista una destul de raspndita despre umbra )ertfita n temeliile unei cladiri. se spune ca daca un mester zidar masoara cu o trestie sau cu un bat umbra unui om si apoi ngroapa n fundatia unei case obiectul care a servit la masurat, omul a carui umbra a fost furata moare dupa patruzeci de zile de la acest ritual. apoi se transforma n stafie care bntuie prin mpre)urimi si face rau celor vii, dar apara cladirea pentru trainicia careia si-a dat viata Considerata imagine a sufletului, umbra reprezinta dublul omului, un fel de fiinta astrala care si continua e(istenta si dupa moartea materiala. de aceea sufletele mortilor sunt imaginate ca niste umbre, vizibile doar n conditii speciale "n povestile populare, lnga comori se nalta adesea o umbra ce se contureaza n lumina lunii sau din cauza stralucirii aurului "n 0egenda ciocrliei de , 'lecsandri, umbra o nsoteste pe 3ia spre palatul soarelui si o avertizeaza n legatura cu prime)dia pe care o presupune dorinta ei de a a)unge la soare "n nuvela "armanul Dionis de $ +minescu, umbra reprzinta $artea eterna a fiintei. cnd persona)ul descopera secretul cartii lui 5oroastru, umbra prinde fiinta% El ntoarse se$te foi si umbra $rinse conturele unui bas-relief, mai ntoarse nca se$te si umbra se des$rinde ncet, ca dintr-un cadru, sari 2os de $e $arete si sta diafana si zmbitoare, rostind lim$ede si res$ectos: *una sara3 0am$a cu flacara ei rosie sta ntre Dan si umbra nc%egata Calugarul ia locul umbrei sale capatnd acces la memoria tuturor avatariilor anterioare, n timp ce umbra cade n conditia inferioara de fiinta ntrupata% Dan ntoarse foile, so$ti si umbra deveni om# 4mul samana cu el si se uita s$arios si uitit la Dan, fi5ndu-l ca $e o umbra, cu buzele tremurnde si cu $asi sovaitori# Dan era o umbra luminoasa "n aceasta forma eterica, persona)ul urca spre luna si descopera puterea gndului, iar umbrei i lasa misiunea de a consemna toate ntmplarile pamntesti O viziune asemanatoare are si 3

4laga, pentru care umbra este nefiinta, refle(ul eternitatii% Toate-n $rea2ma vor sa s$una:/ e si umbra-ntruc%i$are/ a nimicului din "oare,/ a nimicului din 0una (/mbra) "ntr-o nuvela a lui Cezar Petrescu, umbra apare ca ntrupare a unei constiinte vinovate. *on 4urdea-6iculesti a renuntat la iubire, la bucuriile simple si la prienteni n numele unei cariere politice. a)uns la vrsta deplinei maturitati, cu visul mplinit, izolat n singuratate si mizantropie, se naste n mintea sa gndul ratarii. are un vis simbolic, n care se lupta cu propria-i umbra, salbaticita si dusmana &in acest moment umbra ncepe sa-l urmareasca, amintindu-i toate pacatele, iar n cele din urma l determina sa se spnzure (4mul care si-a gasit umbra) "n folclor apare si motivul umbrei nlocuite de du#urile rele. de pilda $uma-Padurii poate lua locul umbrei unui copil, inoculndu-i teama si aducndu-i vise urte URSITOARE Popoarele europene cred ca soarta omului este #otarta nca de la nastere prin puterea a trei zne care simbolizeaza nasterea viata si moartea. si n folclorul nostru sunt mentionate cele trei ursitoare% prima tine furca si fusul, cea de-a doua toarce firul vietii, iar ultima l ntrerupe, #otrnd momentul mortii $enirea pe care o fac ele se numeste ursita si depinde de dispozitia ursitoarelor, de ceasul bun sau rau al nasterii, iar o data nscrisa n &artea "ortii nu mai poate fi modificata +ste de nesc#imbat "n povestile populare se pomeneste uneori de locul n care sala)luiesc ursitoarele si care este descris ca un palat aflat la capatul pamntului, n care ard candele nenumarate, simboluri ale vietilor pamntesti "n basmul Tinerete fara batrnete , locul nemuririi, n care a)unge printul, este populat de trei zne, sugestie a destinului sau "n literatura folclorica apare uneori motivul sc#imbarii destinului prin rugamintile parintilor care aud ursirea copilului lor &ar aceste cereri nu aduc totdeauna fericirea sperata +roul titular din poemul 'iron si frumoasa fara cor$ de $ +minescu este ursit, dupa dorinta mamei sale, sa simt-adnc ntr-nsul/ Dorul du$a ce-i mai mare/6.-asta lume trecatoare,/Du$a ce-i desavrsit/ "i sa-si vada la $icioare/ Acest dar ne$retuit $istuit de dor, $iron nu-si gaseste linistea pna cand nu descopera frumusetea absoluta, ntrupata de o zna fantasmatica, la care nu are acces. dobort de tristete, moare n singuratatea unei mnastiri "ntr-o alta prelucrare folclorica eminesciana cu aceeasi tema 'usat si ursitorile -, dupa ce mama cere pentru copilul ei tinerete vesnica, zna menitoare i spune% tu c%emi blestemul nenduratei ierne/Pe ca$ul lui cel tnar, nentelea$to3/ Tu-i ceri durerea unei vieti eterne Tot ursita se mai numeste si perec#ea statornicita prin destin (v noroc, soarta) VALE 'ureolata, ca si muntele, de o taina adnca si e5ce$tionala , valea este spatiul prabusirilor, comparabil cu universul instinctual n care sunt reprimate dorintele, asa cum sugereaza urmatoarele versuri populare, semnalate de 3 4laga% Arde, Doamne, dealurile/ "a ramie vaile,/ "a se-adune dorurile3 !imbol catabasic, alternativa ntr-un spatiu mioritic, cu sensuri legate de initierea prin moarte, valea apare n literatura populara ca emblema a marilor ncercari "n balada 'anastirea Argesului, mesterii coboara pe firul rului, ntr-un loc blestemat n care zidurile se surpa !i 'iorita deduteaza cu o coborre, care anticipa alunecarea gndului n lumea mortii pe care eroul trebuie s-o nfrunte 1ata vin n cale,/ "e cobor la vale . coborrea reprezinta aici un sens adiacent mortii, impresie ntarita si de momentul (apusul soarelui), si de spatiul ( n cm$ de mo%or) presupusului sfrsit, dar si de cifra ritualica "n multe mituri, coborrea n infern (catabasa) este o proba

initiatica si de confirmare a propriilor limite ,alea Plngerii, prag al mortii n traditiile crestine, readuce fiinta la propria-i masura "n basmul Tinerete fara batrnete### reprezinta o interdictie pentru fiinta care si-a refuzat destinul fara a fi pregatita pentru etrernitate "n E$o$eea lui 7%ilgames, una dintre cele mai vec#i creatii ale omenirii, eroul trebuie sa treaca proba ascezei pentru a a)unge la nemurire, trebuie sa-si reprime instinctele atavice% sa se abtina de la somn sase zile si sase nopti !i aici se sugereaza aceeasi proba. printului i este interzis sa-si trezeasca amintirile si dorul originilor "ntmplator, patrunde n valea #alucinanta care i reaminteste conditia de fiinta muritoare "n poezia lui *on 4arbu, c#iar fiinta perfecta (#ermafroditul) capata dorinta nuntirii n r$a /vedenrode. aspiratia spirituala (imnul catre soare) se converteste n predispozitie senzuala - ncorporata pofta ( /vedenrode) Pentru $arin !orescu, viata, umbra amenintatoare a mortii, este cum$lita vale/ 8ara a$a, far6 un $om3 ( etragerea cu torte) VNATOARE !imbol initiatic, vnatoarea sintetizeaza sensurile marilor ncercari, printre care masurarea cu forta irationala, savrsirea sacrificiului de snge, lupta pentru supravietuire Toate probe de dobndire a conditiei eroice, lupta, )ertfa sacramentala si atitudinea razboinica fac parte din codul cavalerului medieval si consfintesc maturizarea fiintei masculine. vnatoarea are, nsa, si functie ritualica, derivata din caracterul ei de taina capitala prin care se reface simbolic scenariul vietii "n antic#itatea greco-latina, zeita 'rtemis (&iana), patroana a vnatorii, era socotita divinitate lunara si paznica a portii solstitiale. ca figura misterioasa si visata de fiinta ratacita prin labirintul padurii o evoca si +minescu% /n tru$ nalt si mladiet/ /n arc de aur $e-al ei umar,/ Ea trece mndra la vnat/ "i $este frunze fara numar/ Abia o urma a lasat (Diana). de asemenea, 'rtemis ntruc#ipeaza trei simboluri ale vnatorii% vnatorita, mblnzitoare si devorata de animale Prin aceste atribute ale divinitatii simbolul se nvesteste cu sensuri mistice, mai cu seama n metafizica renascentista, cnd este asimilat unui act de iubire pentru &umnezeu, n sensul de abandon spiritual si regasire a esentei prin contopirea cu vnatul. radacinile identificarii dintre vnator si vnat se afla n vremuri ar#aice, cnd vnatoarea era considerata o e(perienta magica 2ciderea animalului #aituit nu este doar o proba a puterii fizice, doar un act eroic, ci presupune virtuti morale si mai cu seama admiratia fata de animalul sedus, ademenit si ucis printr-un gest aproape sacramental 3egatura dintre vnat si animalul )ertfit pe altarul zeilor se mentine simbolic prin credintele care ilustreaza fascinatia e(ercitata de animal asupra omului si invers. n romanul 4c%i de urs, !adoveanu a sesizat aceasta relatie, desi insista mai mult pe latura ludica a problemei pna cnd Culi ntelege ca a intrat sub magia animalului Tot sens sacramental are si vnatoarea legendara a voievodului &ragos. urmarirea vnatului pna n locul statornicit viitorului teritoriu statal sugereaza ca rostul omului este de a cauta semnele devenirii sale istorice n fortele ascunse ale naturii ,natoarea ec#ivaleaza cu o intrare n labirintul n care este nc#is monstrul, respectiv cu o proba fundamentala care n multe mituri apare ca act de initiere n taina mortii "n basmul Tinerete fara batrnete###, printul a)unge n ,alea Plngerii dupa ce trage cea de-a treia sageata dupa vnatul urmarit. e(perienta a maturizarii, vntoarea reprezinta aici un ritual pentru fiinta ratacita, care a pierdut legatura cu lumea #arazita prin destin &aca pentru eroul acestui basm, vnatoarea nu este dect un )oc, ale carui functii magice nu le banuieste, pentru feciorul de mparat cel cu noroc la vnat din eseul

Pseudocinegeti,os al lui Odobescu, vnatoarea simbolizeaza cea de-a doua treapta n devenirea sa. eroul pleaca sa cucereasca padurile neumblate, dupa ce nvata cartea toata cta era, adica dupa ce trece proba instruirii rationale. iscusinta lui de vnator i transforma ntreprinderea ntr-un act de cucerire pe care animalele i-l recunosc, daruindui trei nestemate (un zamfir, un smarald si un rubin), pentru ca le cruta viata. de aici ncepe adevarata confruntare cu lumea padurii. condus de o porumbita, el o ntlneste pe 1ata din Piatra, se ndragosteste, i daruieste fetei cele trei pietre dobndite cu greu, si uita rostul n lume si datoria fata de mama sa si se cufunda n placerile iubirii si ale trndaviei "ntr-o zi, fata, care visa la orase si petreceri, l paraseste 'bandonat, printul si da seama ca a pierdut norocul la vnat adica sensul sau de fiinta victorioasa si, cuprins de deznade)de, si asteapta sfrsitul, considerndu-se condamnat la singuratate si suferinta 1ata din Piatra reprezinta adevarata proba pentru care vnatoarea l pregatise. sedus de spiritul padurii, printul si pierde privilegiile, transformndu-se n vnat $itul acestei rasturnari spectaculoase este cuprins n povestea lui 'cteon, persona) din mitologia greaca, pe care 'rtemis l-a transformat n cerb, pentru ca n timpul unei vnatori, a a)uns, din ntmplare n locul n care zeita se mbaia "ntr-un sonet, 0adu -9r si compara soarta, asa cum si-o comparase si poetul e(ilat Ovidiu, cu cea a lui 'cteon,% *iet Acteon al sfsiatei drame,/ sc%imbat n cerb din $nda mea stu$ida###/ Dulaii-au fost, n strasnica lor foame,/ / strniti de zna mea sa ma ucida, -/ voi, ndoieli sbrliti n coame,/ tu crncena vedenie s$lendida# (Acteon) $etamorfoza din vnator n vnat sugereaza aici att drama suferita de poet sub opresiunea istoriei, ct si suferinta surg#iunitului fara vina Tema vnatorii magice apare si n proza lui ,asile ,oiculescu. el urmareste mai cu seama motivul mblnzirii si supunerii fiarelor salbatice. n povestirea n mi2locul lu$ilor apare un persona) care mpietreste prin puterile sale animalele #amesite% mi s-a $arut enorm, cu sarica nfoiata si cu caciula motata aco$erind luna, care-i facea $e margini un cearcan n 2urul ca$ului# Din oc%ii cascati i zbucnea un fel de va$aie, ca si din minile ntinse, mai ales din degete: un fel de materie fosforescenta, ca la licurici "n descntecele romnesti apare adeseori relatia dintre vraciul care izgoneste du#ul bolilor si vnatorul care ucide fara arme. n ipostaza sa de prigonitor al fiarelor, vnatorul are privilegiul cuceritorului, e(ercita teroare asupra animalului si prin aceasta l domina nainte de cronfruntarea propriu-zisa ,natorul magic din aceasta povestire, ca si samanul din /ltimul berevoi, se afla n legatura cu spititul nemblnzit al naturii datorita ndelungii traditii a vnatorului dominator. cnd aceasta relatie este negli)ata, vnatoarea si pierde forta magica "ntr-un roman al lui & 0 Popescu, vnatoarea evolueaza de la un spectacol trait cu intensa placere la #aiture si e(terminare animalica (-natoarea regala) VNT 1orta elementara care marc#eaza directiile spatiului lumesc (cele patru vnturi), divinitate care controleaza universul prin miscarea lui nentrerupta, vntul este proiectat alegoric n imaginatia populara strabatnd vazdu#ul pe un cal sau zburnd a)utat de aripi uriase. forta lui destabilizeaza gndurile fiintei si are puterea de a deoc#ea, asa cum se sugereaza ntrun descntec% De-o fi deoc%eat de vnt,/ "a-i $ice ari$ile/ "a-i fie ciuda 'lecsandri l descrie ca pe un zeu infantil, lipsit de ndurare si de remuscari, si de asemenea fara odi#na% n tus$atru $arti a lumei turbat vntul se tot duce,/ &a $agnul $e mormnturi rasturnnd crestina cruce,/ "i de-a mortilor blestemuri alungat fuge nebun/ $rintre tufe-

nte$atoare si nuiele de alun (-ntul) Pentru & 'ng#el este un urias nebun care mngie crestetele co$acilor batrni. cnd nceteaza, natura pare intrata n somn, lipsita de energia vitala a vntului (8luturul mortii) VECIN ,ecinul este reperul si puntea spre lume. simbolic, el desemneaza rostul comunicarii locul fiecaruia n colectivitate. revenit dupa multa vreme n satul originilor, -oga gaseste locul pustiit si are senzatia unei pierderi irecuperabile. singurul martor al lumii apuse este vecinul .eculai al $o$ii (&asa noastra). el este du#ovnicul capabil sa nteleaga. retraieste amintirile celuilalt pentru ca se simte legat de ele prin destinul vecinatatii !imbolul este impus n literatura de T 'rg#ezi, care l nvesteste cu sensuri e(istentialiste. n poezia Du%ovniceasca si imagineaza ca lumea lui (n care si traieste e(perienta lirica) este invadata de nsusi $ntuitorul, pentru care poetul devine un vecin salvator% 'i-e limba as$ra ca de cenusa#/ .u ma mai $ot duce#/ 'i-e sete# Desc%ide, vecine#/ /ite snge, uite slava#/ /ite mana, uite otrava#/ Am fugit de $e &ruce,/ 1a-ma-n brate si ascunde-ma bine (Du%ovniceasca) ,ecinatatea fiintei cu *sus se refera la abandonarea conditiei de martir si sugereaza o coborre a confesiunii mistice n planul comunicarii cu celalalt. refugiul n bratele omului anuleaza sensul mortii mntuitoare si impune convertirea iubirii mistice n relatie ntelegatoare cu cel care stra)uieste lumea sacra - omul VINERI Considerata zi ngereasca, vinerea este zi de post, n care trebuie ntrerupte activitatile casnice n favoarea celor spirituale. personificata n divinitate ascetica, protectoare a animalelor salbatice, !fnta ,ineri aminteste prin cteva atribute si de ,enus, zeita iubirii si a frumusetii n mitologia romanilor, de la care a derivat numele zilei. astfel, invocata n vra)ile de dragoste, are menirea de a gasi perec#ea dorita% "fnta -inere/ Da mamei un ginere Ca ocrotitoare a iubirii apare si n lirica eminesciana% &a sa iasa c%i$u-n fata,/ Trandafiri arunca tineri,/ &aci vra2iti sunt trandafirii/ De-un cuvnt al "fintei -ineri (&raiasa din $ovesti). dar poetul se refera cu precadere la ,enus% -enin e sarutarea $agnei zne -ineri (&nd te-am vazut, -erena ) VIS Tema ilustrata prin variate simboluri, visul constituie o cale de a codifica obsesiile, idealurile si imaginea lumii individuale. n Divina &ommedia, &ante 'lig#ieri introduce miraculoasa-i calatorie n lumea de dincolo printr-un vis oracular care ncepe cu ratacirea poetului ntr-un crng ntunecat $otivul ratacirii (ntr-un labirint, ntr-o padure, pe coridoarele unui castel) pregateste scenarii onirice de factura initiatica, n care eroul literar reia simbolic fragmente ale e(istentei traite sau ale aspiratiilor sale secrete "n estetica universala, padurea din vis sugereaza coborrea n subconstient, intrarea ntr-o zona de trecere spre memoria generala. de aceea, reveria romantica se desfasoara adeseori sub ocrotirea codrului. +minescu defineste aceasta stare de contemplatie printr-o sintagma tipica - vis ferice de iubire -, iar n poezia Dorinta o asaza sub semnul armoniei universale% Adormind de armonia/ &odrului batut de gnduri &e asemena, reveria pastorului din balada 'iorita se pregateste subtil, prin cteva simboluri ale somnului ( la negru zavoi, la umbra) care definesc un spatiu de siguranta, de taina, dar si favorabil visarii "n viziune romantica, reveria se confunda frecvent cu nsusi actul creatiei artistice ca n Peste vrfuri. trairea intensa care permite transfigurarea lumii prin visare presupune

o e(perienta nrudita cu dorul stingerii sub impresia cornului care anunta izbnda si )ertfa n momentul amurgului "n general, pentru romantici, visul reprezinta o aventura totala si tainica, o proiectie a dorintelor nemarturisite si o cale de imersare a fantasticului 3a 'lecsandri, visul lunii #ipnotizeaza 1irea% -iseaza luna-n ceruri3###sub visul cel de luna/ 8lori, a$e, cuiburi, inimi viseaza m$reuna (0egenda rndunicai), iar n lirica eminesciana visul are adesea actiune narcotica. printul din Povestea magului calator n stele este beat de a visului lunga magie Ca spatiu al revelatiile esentiale, visul este un mi)loc de transcendere si un refle( al mortii, sau cum spune Calinescu, amortirea e nce$utul decesului si visul $ro$riu-zis e activitatea du%ului "n 0uceafarul, predispozitia spre visare a Catalinei se converteste treptat n dorinta magica si vis transcendent. reveria impulsioneaza dorurile refulate% &um ea $e coate-si rezema/ -isnd ale ei tm$le,/ De doruul lui si inima si sufletu-i se m$le &e la aceasta stare de emotie si astepatare, Catalina evolueaza catre visul nstapnitor ( &aci o urma adnc n vis/ De suflet sa se $rinda), o maladiva dorinta de evadare dintre limitele lumii ei Cnd visele sunt doar fa$turile somnului sau povesti scornite de gurile no$tii, pot sa tulbure ec#ilibrul vietii, ca n poezia -is, n care +minescu transpune o viziune stranie asupra lumii de dincolo. n domul de pe insula n farmec ntlneste un c%i$ ca-n somn, acoperit cu valul mortii. dupa ce i vede fata si da seama ca era c#iar el. aceasta ntlnire cu sine n spatiul mortii l urmareste mult timp dupa aceea% De-atunci, ca-n somn eu mblu ziua/ "i uit ce s$un adeseori! "o$tesc cuvinte nentelese/ "i $arc-aste$t ceva - sa mor9 Tot un vis premonitoriu apare si n 1storia ieroglifica a lui & Cantemir. Hamelonul viseaza ca este cuprins de pofte, dupa ce vede o salamandra #ranindu-se cu foc. vrnd s-o imite, se arde si ncearca sa se oblo)easca ng#itind oua de vipera. serpii se nasc n pntecele sale si ies la lumina strapungndu-i trupul &isperat, Hameleonul i cere un leac *norogului, dar acesta i persifleaza lacomia si ignoranta ,isul este de interes pentru ca apoi primeste trei interpretari diferite prin care se nuanteaza conflictul romanului. imaginile #alucinante si subliniat alegorice ilustreaza rautatea persona)ului si de aceea debuteaza ca un visum, intermediar ntre reverie si somnul adnc% Hameleonul cu oc%ii desc%isi somna si cu toata fantazia destea$ta visa 'poi se transforma n cosmar care anunta nfrngerea persona)ului n planul realitatii Cel mai adesea, literatura recurge la motivul visului oracular, prin care este pregatit un episod definitoriu, momentul culminant sau deznodamntul operei "n poemul eminescian Povestea magului calator n stele, tnarul print, n drum spre pestera magului, are un vis prevestitor. afla ca orice om are un nger pazitor si o stea, n afara de el care este ocrotit de "ngerul $ortii 2lterior, magul i repeta aproape ntocmai revelatia !ub ndrumarea !omnului, persona)ul strabate spatii siderale pentru a a)unge la trairea destinala sugerata de vis. eremitul bolnav de dragoste din finalul poemului simbolizeaza devenirea onirica a printului% el traieste fascinatia mortii ntr-o stare intermediara, iar aceasta imposibilitate de a fiinta sau de a muri este similara visului romantic &e asemenea, visul oracular este pus la originea creatiei. motivul visului trimis de &umnezeu subliniaza caracterul sacru al artei. n 'anastirea Argesului, $anole construieste sub imboldul unei soa$te de sus si sub impresia unui vis destinal *on 6eculce are o legenda n care motiveaza naltarea unei mnastiri prin visul unui si#astru. acesta are viziuni ciudate n zilele de sarbatoare% el vede lumini deasupra unui copac &upa un timp i apare $aica Precista n vis si i spune ca 'le(andru 3apusneanu trebuie sa ridice acolo o mnastire ( 4 sama de cuvinte, legenda

7,) "n romanul *altagul de $ !adoveanu, visul prin care ,itoria capata convingerea ca 6ec#ifor 3ipan este mort, este construit prin simboluri mitice% ea viseaza ca 3ipan trece calare o apa, n apusul soarelui, cu spatele spre casa !emne ale mortii, apusul, calul psi#opomp, trecerea apei nefaste au radacini n credintele ar#aice &esi construit pe simnboluri livresti, si visul din romanul lui $ateiu Caragiale prevesteste deznodamntul% "e facea ca la o curte vec%e, n $araclisul $atimilor rele, cei trei &rai, mari egumeni ai tagmei $rea senine, slu2eau $entru cea din urma oara vecernia, vecernie muta, vecernia de a$oi# n lungile mante, cu $alosul la coa$sa si cu crucea $e $ie$t si afara de scarlatul tocurilor, nvesmntati, m$anglicati si m$anosati numai n aur si verde, verde si aur 'legoria de subliniat caracter bizantin sugereaza despartirea crailor. de altfel, visul se nc#eie cu o imagine sugestiva% "i ne to$eam n $ur$ura asfintitului (&raii de &urtea-ec%e) 'celasi motiv apare si ntr-o sc#ita a lui &an Pavel. un barbat (*acob) cuprins de febra bolii are un vis premonitoriu. mama sa, moarta demult, i apare nvesmntata n alb si i spune ca destinul sau este sa se nece ntr-o fntna de lnga lacul Taureni Obsedat, *acob pleaca n timpul noptii spre locul sortit (/rsita) *postaza a mortii s$irituale sau a trecerii ntr-o alta ordine a universului, visul reprezinta pentru $ircea +liade o te#nica de evadare. n nuvela "ecretul doctorului :onigberger e(perientele 9ogine ale persona)ului ncep sub imperiul unei forte pe care o percepe doar prin intermediul visului. pregatirea pentru lumea spiritului are ca prima treapta controlarea subconstientului. el intra n lumea somnului, fara sa doarma, e(perimenteaza trecerea de la starea de veg#e la cea de vis, patrunde n visul sotiei sale, pastrnd totodata controlul asupra realitatii% ###o vedeam foarte bine n $at, dormind, si o vedeam n acelasi tim$ alaturi de mine, $rivindu-ma uimita n oc%i, ca si cum ar fi vrut sa ma ntrebe ceva# 8igura ei trada o nes$usa mirare! $oate ca aratam altfel de cum se aste$ta ea sa ma vada, $oate ca nu semanam cu oamenii $e care i ntlnise $na atunci n visul ei# 3egatura ntre fiinta terestra si cea astrala, visul presupune zbor, plutire, desprindere de realitatea nlantuitoare. prin aceasta capata sensuri initiatice, mai cu seama pentru persona)ele lui +liade. &orina (din romanul "ar$ele) afla cum sa evite blestemul prin intermediul unui vis, iar &ominic $atei nvata limbi straine n timpul somnului ( Tinerete fara de tinerete) 2nivers invadat de imagini si dorinte refulate n subconstient, visul e(prima obsesiile si nemultumirile ascunse ale fiintei. de aceea, descrierea unor vise n cadrul operei literare reprezinta si un mod de psi#analizare a persona)ului "n balada barbiana iga &r;$to si la$ona Enigel, visul laponei e(primna consecintele sacrificiului facut n numele unui ideal. de aceea i este ascociat un alt simbol defulatoriu - plnsul 3apona viseaza c#emarea lumii instinctuale configurata de semne catabasice% somnul, umbra, ciu$earca cruda de $adure "nsa ea traieste sub tutela ratiunii (se-nc#ina la soarele-ntelept) si aspiratiile ei spirituale estompeaza ispitirile laturalnice. stimulentele carnii i declanseaza teama c#iar si n vis% 0a umbra, numai carnea creste/ "i somn e carnea, se desumfla Cr9pto patrunde n visul ei pentru ca lapona este pregatita pentru comunicare. din perspectiva lui C - 8ung visul e(prima singuratatea fiintei si nevoia ei de a fi consolata. de aceea simbolurile onirice codifica un limba), o dorinta de a fi n legatura cu lumea Tot din singuratate si disperata nevoie de comunicare se nasc si cosmarele lui !tavrac#e din nuvela n vreme de razboi de * 3 Caragiale !criitorul ilustreaza starea obsesionala a #angiului prin descrierea amanuntita a #alucinatiilor, n care sunt inserate toate elmentele care au generat boala persona)ului !tavrac#e l viseaza pe *ancu mai nti ntr-o ipostaza

)alnica, de fugar care i cerseste mila. viziunea camufleaza sentimentul de vinovatie al #angiului care are constiinta ca si-a furat fratele. visul lui traduce si avertismentul avocatului ca doar *ancu i mai poate contesta statutul de stapn peste bunurile din Podeni &upa aceea, n visele #angiului, *ancu ncepe sa apara amenintator, ceea ce e(prima nu att teama lui !tavrac#e ct nevoia lui de confruntare &esi trec ani, desi este nstiintat de moartea lui *ancu, !tavrac#e continua sa viseze venirea fratelui care l ntreaba stereotip% 7ndeai c-am murit, neica9 *ntuitia lui se accentueaza pentru ca singur, fara familie si fara prieteni, #angiul ntretine o legatura neconstientizata doar cu fratele sau "n romanul Enigma 4tiliei, - Calinescu ilustraza teama de moarte a persona)ului Costac#e -iurgiuveanu prin vise n care apar simboluri onirice frecvente% .oa$tea visa ca vrea sa fuga, dar e tinut n loc de noroaie vscoase sau de o stranie nte$enire a membrelor inferioare, ori visa ca se cearta cu Aglae si cu co$iii ei# -isa ca %otii i legau $icioarele cu frng%ie, ca $ica de sus cu ca$ul n 2os# 'ai des visa gndaci multi, mari si negri# &nd se culca du$a-amiaza vedea mereu un dric cu multi cai trecnd $este el *mpresia de paralizie, mocirla, caderea sunt semne ale regresiunii n labirintul interior, n care zac spaimele primordiale !ugestia culmineaza cu invazia insectoida, refle( al #aosului si e(presie a starii depresive n care se afla Costac#e 0omancierul psi#analizeaza apre#ensiunile persona)ului punnd n legatura sentimentul mortii cu cel al avaritiei. consecinte ale bolii si obsesii ale zgrcitului, visele completeaza portretul persona)ului 2n vis simbolic apare si n nc#eierea romanului 'orometii de $ Preda *lie $oromete se arata n visul Catrinei, apoi ntr-o viziune a lui 6icolae, ca un fel de mesager al lumii interbelice, care s-a stins o data cu el 3ui 6icolae i se reveleaza n conte(te memorabile naltndu-se lnga salcmii de la poarta, iesind pe podisca unde-si petrecea serile, tacut si singur 3umea pare pustiita, iar, 6iculae, zguduit de plns, se ntreaba% Tata, tata###unde te duci tu acum, ncotro o s-o iai du$a ce desc%izi $oarta si o sa iesi iar la drum9 Plasat la final, visul are rolul de a sugera ca mostenirea lui $oromete este tacerea (din ultima perioada a e(istentei) si bucuria de a trai. din pacate, doar povara singuratatii lui va fi preluata de 6icolae, al carui destin este urmarit ntr-un alt roman n care nsingurarea si tristetea devin cele doua atribute ale persona)ului ('arele singuratic) &e asemenea, visul desc#ide o poarta spre alta realitate si arunca ndoiala asupra adevarului lumii. pe aceasta idee, un nvatat c#inez, 5#uang 5i are o povestire simbolica n care relateaza un vis n care se credea fluture. dupa ce se trezeste si pune ntrebarea daca nu cumva el face parte din visul fluturelui $ircea +liade preia aceast apolog n nuvela Tinerete fara de tinerete, n care persona)ul &ominic $atei si compara e(perienta ntoarcerii lui la originii cu o trezire dintr-un vis, dar granita dintre lumea nasterii lui &ominic si cea a e(perientei sale se confunda, ntocmai ca n povestea de mai sus "n general lumea este considerata proiectie onirica, iar pentru romantici universul %imeric este un vis al nefiintei ("crisoarea 1). ca viziune a eternitatii devenirea fiintei se deruleaza arbitrar, nsasi ntrarea n moarte asa nce$e# &a ntr-un vis (0a tiganci), cu constinta faptului ca vis al mortii-eterne e viata lumii-ntregi (m$arat si $roletar) VOIEVOD "n poezia lui +minescu e(ista o adevarata obsesie n legatura cu gloriosul voievod, ipostaza a izbnzii, efigie secreta, stimulativa si solemna, ceea ce l determina pe 3ucian 4laga sa afirme ca subconstient, Eminescu se vedea un tnar voievod "n acest sens, impresionanta este o marturisire a lui ,la#uta despre ultimele luni de e(istenta ale

poetului% ###scoase din buzunarul $altonului un $etec de %rtie si asezndu-se $e scaun nce$u sa citreasca### un sir lung de strofe, de o sonoritate si de un efect ritmic fermecator# ostirea lor l ncalzia, si oc%ii si glasul i se nviorau# Pe acel $etec de %rtie nu erau scrise dect doua vorbe: gloriosul voivod# El im$roviza "n ipostaza angelica, H9perion emblema a mpacarii cerului cu pamntului este comparat cu un voievod : Parea un tnar voevod/ &u $ar de aur moale,/ /n vnat giulgi se-nc%eie nod/ Pe umerele goale "n mod evident simbol al ascensiunii, voievodul are atributele ngerului, ca mesager al unei lumi si al unei idei, dar si pe cele ale razboinicului individualizat. fi(area n universul medieval aureoleaza figura voievodului, imaginat totdeauna n umbra sacra a timpului, adica ntr-un timp legendar VRAJA; VRAJITOR +(perientele magice stimuleaza nade)dea n depasirea destinului. n traditiile romnesti vra)ile si farmecele ocupa un loc nsemnat. prin intermediul lor fiecare amanunt al lumii este nvestit cu valori simbolice. superstitiile marunte, interdictiile sau recomandarile stimuleaza motivatia e(istentiala. de pilda, cnd unui copil i este teama i se bate umbra pentru a fi eliberat sufletul de du#urile rele cuibarite n el, craniul de cal ocroteste casele, plantele pot lua asupra lor bolile oamenilor &ragostea, gelozia, invidia sau aspiratiile spiritual si gasesc remediu vra)itoresc *on -#ica are o relatare intresanta n &onvorbiri economice despre o vra)itoare care a constituit un punct vital al 4ucurestiului din veacul trecut% Pna acum vreo treizeci de ani tot se mai vedea n dre$tul Podului 7rlei, des$re strada A$olodor de astazi, bolta unei $orti cu foisor deasu$ra, si mai la stnga niste mari daramaturi, fara nvelitoare, fara usi, fara ferestre, care cadeau caramida cu caramida, acelea fusese $alatul Dudestilor, ntre acele ruine locuia vestita adovanca, femeia groasa si c%i$esa, care descnta de ser$a, de deoc%i, omora saracia n la$te de cuc si argintul viu n untura de tntari! ; < "a fi turnat din cer cu galeata, sa fi fost nameti de za$ada ct casa, seara, cum batea meter%aneaua la voda, la adovanca era blci: carute, butci si cocoane mbrobodite si boieri ti$til! ndata ce no$ta, $icior de g%inda ntlnea $e dama de toba aidoma cum li se aratase n carti, cu dragoste si cu drum de noa$te! cnd iesea closca $e cer aducea zmeul $rintre cra$aturile zidului# Puterea ei nceta ndata ce cntra cocosul# &ine a $utut crede vreodata ca adoveanca a murit93 .imeni n-a auzit 2alind-o sau tragnu-i clo$otele, nici un medic nu-si aduce aminte s-o fi citit, nici un $antelimonesc din vremea aceea sa-i fi sa$at groa$a! att numai se stie, de la o vecina din ma%ala, ca $e o noa$te ntunecoasa ca fundul de caldare ar fi vazut o $ara de foc care a iesit din singurul cos care ramasese n $icioare deasu$ra daramaturilor, ca acea va$aie, du$a ce s-a ncercat sa se suie s$re stele, a a$ucat-o s$re a$us si a cazut n de$artare# 3iteratura valorifica tema si creeaza numeroase simboluri legate de ea 6uvela lui ,asile ,oiculescu, 1ubire magica, transfigureaza e(istenta sub stapnirea vra)ilor. niste tineri dornici de aventura a)ung ntr-un sat din munti, unde descopera o lume ar#aica, asezata sub imperiul credintelor. catunul nu are preot, dar are vra)itoare, iar rastignirea vulturilor constituie singura masura de protectie mpotriva raului Persona)ul acestei nuvele scapa de sub puterea unui strigoi, doar cu a)utorul unei vra)itoare care l descnta si i da un farmec eliberator 1iinta diabolica, vra)itoarea $argarita devenita strigoi dupa moarte l ispiteste pe eroul narator sub o nfatisare de zeita, nalta, cu oc%i mari de un verde ca fundul de talaz &upa ce i este strecurata vra)a descntata de urt din mna unei batrne, ea si pierde puterile si devine un #oit nfricosator, cu oc%ii de albus de ou, rasco$t,

$lesnit de dogoare Puterea ei se manifesta cu o forta teribila pentru ca satul nu are preot +(ista, de asemenea, mai multe povestiri populare despre puterea vra)ilor T Pamfile consemneaza cteva despre posedarea sufletelor prin magie. ntr-un dintre ele se spune ca un flacau a fost c#emat prin vra)i de o femeie care l iubea. el s-a naltat n vazdu# strabatnd satele pna cnd un batrn l-a cobort printr-un descntec Popasul lui a fost foarte scurt, nsa, pentru ca dupa un timp s-a naltat iarasi, continundu-si drumul "n replica la motivul posedarii * 3 Caragiale creeaza n nuvela <ir 1anulea o poveste fantastica despre capatarea puterii vra)itoresti prin nfrngerea diavolului 'g#iuta, trimis sa traiasca printre oameni timp de zece ani si si alege ca loc e(perimental 4ucurestiul pentru ca e loc de $etrecere, dar se nsoara cu o femeie ('crivita) care l determina sa-si ia lumea n cap Pentru a-si trece timpul ia n stapnire sufletele oamenilor si le c#inuie pna n momentul n care si face aparitia 6egoita, caruia diavolul i era dator 'g#iuta nu poate pune capat ntelegerii cnd vrea pentru ca 6egoita o aduce pe 'crivita, la vederea careia diavolul se ntoarce n iad ca sa doarma trei sute de ani Puterea lui 6egoita si a 'crivitei se ntemeiaza pe un santa), iara nu pe un pact, pentru ca de regula, n scrierile lui Caragiale, diavolul este demitizat, asezat n ipostaze ilare, nfrnt 'sa cum spune un persona) sadovenian, vra2ile au $utere asu$ra oamenilor si asu$ra lucrurilor, asa cum au si sti%iile (.o$tile de "nziene) "nsusi &umnezeu se teme de puterea vra)itoarelor "ntr-o poveste comentata de * ' Candrea apare acest motiv. &umnezeu si !fntul Petru ntlnesc o vra)itoare care fierbea buruieni pentru descntece &umnezeu i opreste ritualul, iar vra)itoarea pune stapnire pe calul 5iditorului, mpietrindu-l ,ra)itoria presupune un pact diabolic, o legatura necurata. baba din poezia lui 4olintineanu, 'i%nea si baba, si-a vndut sufletul diavolului pentru ca fiul ei sa dobndeasca slava lumii. cnd acesta moare, batrna c#eama fortele diabolice pentru a se razbuna pe $i#nea. ea si face vra)ile ntr-o pestera din Carpati% Aici se fac misterele/ De babe blestemate,/ &e scot la morti arterele/ "i %rcele uscate# +minescu abordeaza tema n ime alegorice% &olo-n $alat rezida-o vra2itoare/ "i om cu oc%ii vii de-o vede moare!/ 1ar celor morti, lumina lor adnca/ 0i da viata no$tii trecatoare VULTUR Pasare-mesager, n viziunea lui $i#ai Coman, vulturul simbolizeaza totodata puterea, aspiratia spirituala, dar si rapacitatea 3umea bestiarului cantemirian este patronata de doua simboluri traditionale pentru aceasta categorie de scrieri - 3eul si ,ulturul. ele nu apar ca persona)e, ci sunt invocate ca semne divine - ceresti si stelesti !i n #eraldica alc#imista au rol de semne tutelare, iar n mituri vulturul este socotit pasare solara "n literatura noastra se regaseste ca simbol al puterii si al naltarii "n drama A$us de soare a lui &elavrancea, vulturul patroneaza simbolic nastrea lui !tefan cel $are, iar n .unta +amfirei de - Cosbuc este nsemn princiar% -oinicii cai s$umau n salt!/ "i-n creasta coifului nalt/ Prin vulturi vntul viu vuia,/ -run $rint mai tnar cnd trecea/ &u-n brat n sold si $e $rasea /&u celalalt !imbol al naltarii fara limite, vulturul este reprezentat n legendele romnesti ca pasarea care poate privi soarele. totusi drumul sau este oprit de 'rcas (contelatia), motiv preluat si de 'rg#ezi% ### "agetatorul/ Atine noa$tea calea vulturilor de-argint ( ada) "n nuvela 0a vulturi a lui -ala -alaction, simbolul apare cu semnificatii legate de supravietuirea precara a unei colectivitati aflata sub amenintarea istoriei ZALMOXIS Considerat zeu, reformator al religiei sau profet, 5almo(is ntru$eaza geniul religios al

daco-getilor, $entru ca, n ultima instanta el re$rezinta s$iritualitaatea auto%tonilor, a acelor stramosi a$roa$e mitici nvinsi si asimilati de romani 3iteratura i atribuie sensuri simbolice, de figura aurorala a spatiului mitic romnesc "n poemul 'emento mori, +minescu l prezinta n ipostaza de zeu razboinic% "i +amol5, cu uraganul cel batrn, $rin drum de nouri/ 'isca caii lui de fulger si-a lui car "nvesmntat cu #lamida alba, 5amol(e conduce ostirea daca mpotriva romanilor. portretul sau este realizat n replica la cel al lui 5eus% &a o negur-argintie barba lui flutura-n soare,/ Pletele-n furtuna-nflate albe ard ca o ninsoare,/ &olturoasa lui coroana e ca fulger m$ietrit,/ m$letit cu stele albastre# asturnat n car cu rune,/ &u-a lui mna arata drumul la ostirile-i batrne/ "i de dor de batalie crunt e oc%iul stralucit "n poemul 7emenii apare ca zeu al armoniei, nsotit de luna si soare% n ca$ul mesei sade +amol5e, zeul getic,/ &e lesne urca lumea cu umaru-i atletic#/ n drea$ta lui sub valul de ceata mndrul soare,/ n stnga-i sade luna sfioasa, zmbitoare Tot ca zeu suprem, capabil sa readuca viata n trupul ng#etat de moarte este nfatisat si n poemul "trigoii 3ucian 4laga scrie o drama ntitulata +amol5e, n care abordeaza problema nasterii religiilor. subintitulata mit $agn, scrierea sa l prezinta pe 5amol(e ca profet izgonit din cetate pentru ca propavaduieste credinta n $arele Orb. timp de sapte ani traieste ntr-o pestera din mi)locul padurii "ntre timp, ideile lui se raspndesc n cetate !imtindu-se amenintat de noua religie, marele mag al dacilor #otaraste sa-l transforme pe 5amol(e n zeu "i comanda o statuie, iar cnd profetul se rentoarce n postura de strain salbaticit gaseste lumea adunata la templu pentru a-i nalta statuia $agul i e(plica acest demers% Po$orul se razbuna/ fara sa vrea fara sa stie#/ Ai ncercat sa-l sca$i de zei/ si azi ti ai si tu/ un c%i$ de $iatra $rintre ei3 1urios pe manevra preotului, si distruge statuia strnind revolta multimii care l ucide cu bucati din statuie "n final, lumea recunoaste n cel mort pe 5amol(e si realizeaza ca prin moartea sa le-a fost redat &umnezeul Orb 4laga sugereaza discret ca nstituirea unei ordini religioase are nevoie de o )ertfa. de altfel, n singuratatea pesterii sale 5amol(e primeste mai multe semne care i vestesc sacrificiul