MIEREA SI PRODUSELE DIN MIERE

LUCRARE DE DIPLOMA

MOTTO:

"Aceasta tainica primavara izvoraste din mierea miraculoasa care nu este altceva decit o raza de caldura transformata odinioara si care acum, isi recapata forma cea dintii... Ea tine loc de soare si flori pina cind fratele ei mai virstnic, soarele... strecurindusi prin portile intredeschise primele mingiieri caldute, va trezi la viata violetele si anemonele si va scoate din toropeala si lucratoarele (albinele) spunindu-le ca ozonul a pus din nou stapinire pe lume si ca cercul neintrerupt ce leaga moartea de viata a mai facut un ocol in jurul sau si iar a inviat." MA !"#E MAE$E!%"&#'

MOTIVATIE
Mierea e cel mai sanatos aliment natural si nu degeaba se spune ca pe $aramul )agaduintei curg rauri de miere. *utina lume stie ca e+ista tratamente cu miere pentru aproape toate tipurile de afectiuni. ,ineinteles ca nu orice miere e buna, atat la gust cat si ca proprietati terapeutice. *entru omul societatii industrializate si automatizate, cel mai cunoscut produs al stupului (si de multe ori,singurul-) este mierea..ar mierii i se adauga alte produse cu actiune nutritiva (polenul,laptisorul de matca, propolisul, larvele de albine) precum si produsele fara actiune nutritiva (veninul de albine, ceara de albine).#a sa avem incredere in puterea vindecatoare a unui produs natural (in cazul de fata, a unui produs al stupului ), e bine sa-i cunoastem mecanismle de actiune.

CUPRINS 1 Mierea... 5 1.1 Introducere. 5 1.2 enera!itati. " 1.# Reco!tarea $i e%tractia &ierii ' 1.( Lic)e*ierea &ierii cri$ta!i+ate... , 1.5 C!a$i*icarea &ierii.. 11." Caracteri$tici!e *i+ico.c)i&ice a!e &ierii. 11 1.' Uti!i+ari... 1" 1./ Sorturi de &iere 1,
1.,

22 2 Produ$e a0ico!e 2" 2.1 Po!enu!. 2" 2.1.1 Studii actua!e a$u0ra co&0o+itiei $i 1a!orii nutriti1e a 0o!enu!ui.. 2' 2.1.2 Pro0rietati tera0eutice $au curati1e a!e 0o!enu!ui. #1 2.2 Pa$tura ## 2.# La0ti$oru! de &atca. #( 2.( Pro0o!i$u! #" 2.5 Ceara de a!2ine.. #' 2." Veninu! de a!2ine... #/ 2.' A0i!arni!u!... (2 # Produ$e a0ico!e in tera0ie $i co$&etica (5 Conc!u+ii.. (/ 3i2!io4ra*ie. 5-

Princi0a!e!e 0ro0rietati tera0eutice $i curati1e a!e &ierii..

1. MIEREA
1.1 INTRODUCERE

.e peste sase milenii de istorie scrisa, mierea si-a pastrat renumele de medicament si aliment. Mierea se numeste un lichid dulce, cules din flori sau din alte parti ale plantelor, preparat si depozitat de albine in faguri. Aceasta poate cristaliza, capatand in acest caz o consistenta solida din care poate fi readusa la cea lichida prin incalzire omogena la temperatura de /1-023 #. Mierea de albine este un produs natural comple+ rezultat al nectarului floral al plantelor si al imbogatirii acestuia de catre albine (Apis mellifera %) cu substante proprii, prin actiunea sucului secretat de glandele acestora. 4iata albinelor este in permanenta interdependenta cu plantele intrucit, spre deosebire de alte insecte, hrana albinelor se bazeaza e+clusiv pe produse de origine vegetala. Astfel, pentru asigurarea de substante hidrocarbonate (zaharoase), albinele culeg nectar si mana, iar pentru satisfacerea nevoilor de substante proteice, minerale, grasimi, vitamine, albinele culeg polenul florilor, vizitind in acest scop flora entomofila e+istenta in jurul stupinei. #antitatea de miere ce se poate produce din nectarul florii depinde de cantitatea totala de nectar secretat si de concentratia zaharului din nectar. #oncentratia zaharului din nectar variaza mult de la o specie vegetala la alta fiind cuprinsa in general intre 52-126 si chiar mai mult. "n zborurile ce le e+ecuta albinele acestea aleg nectarurile cele mai bogate in zahar, iar cind continutul de zahar in nectar este sub 516, acestea intrerup in general culesul. &ectarul in general se compune din diferite zaharuri, alte substante, compusi ai azotului, minerale, acizi organici, vitamine, pigmenti si substante aromatice. "n afara nectarului produs de glandele nectarifere florale pe care albinele il culeg si transforma in miere florala, se intilnesc si glande nectarifere e+traflorale (localizate in afara florii), care secreta o substanta dulce, limpede si viscoasa ce se afla in anumite perioade ale anului pe frunzele, ramurile sau tulpinele plantelor si care poarta denumirea de mana sau roua de miere, substanta pe care albinele o culeg si o transforma in miere de mana. Mana poate fi de origine animala, cind este produsa prin intermediul unor insecte producatoare de mana sau de origine vegetala, cind este secretata direct de plante. Mierea de albine a fost prima substanta dulce folosita in hrana omului fiind precursoarea zaharului din trestie sau din sfecla. Mierea a fost mult timp pretuita si considerata ca o substanta magico-religioasa de catre multe popoare. .e asemenea, mierea era folosita la preparaiea unor bauturi alcoolice la care se adauga si efectul polenului si levurilor din faguri. "n prezent numerosi medici, biologi, chimisti si farmacisti de prestigiu pe plan national si mondial se intrec in a cauta remedii in natura, contra tuturor bolilor, intensificind cercetarile asupra marelui rezervor de bogatii alimentare si leacuri 7 albino, melifera. Asa s-a nascut si creat sub ochii nostri apiterapia. Astfel medicina populara si apiterapia, bazate pe intelepciunea si practica multimilenara a stramosilor de pe toate meridianele globului ca si rezultatele cercetarilor intreprinse de specialisti din diverse tari, atesta ca mierea si celelalte produse din albinairit au fost si trebuie folosite de oameni tot mai mult ca zaharuri naturale si - in acelasi timp - ca medicamente naturale. Mierea, polenul, pastura, ceara, laptisorul de matca, propolisul, veninul de albine si recent, apilarnilul sunt produse ale stupului. *e baza fundamentarii lor stiintifice, in prezent au depasit utilizarile traditionale terapeutice, intrand astfel intr-o etapa noua. "n ultimii /2 de ani a luat nastere o activitate specifica, de sine statatoare, cunoscuta ca apiterapie, preocupata de valorificarea resurselor naturale, in scopul ocrotirii sanatatii omului. 1

8tudiata, analizata si sintetizata sub raportul apiculturii, al botanicii, al chimiei, al microbiologiei, al farmacologiei, utilizarea produselor stupului in mentinerea sanatatii si pentru inlaturarea unor afectiuni ale omului, apiterapia tinde sa devina un domeniu specific de activitate, distinct de disciplinele care au generat-o. "n consecinta, in prezent, s-a incetatenit din ce in ce mai mult conceptul de apiterapie, adica terapie cu ajutorul produselor apicole, al principiilor active pe care le contin acestea. E+ista si o tendinta actuala de aplicare a apiprofila+iei, ca metoda eficienta de prevenire a unor afectiuni ale organismului uman.

1.2

ENERALITATI

Mierea de albine este un produs natural comple+ rezultat al nectarului floral al plantelor si al imbogatirii acestuia de catre albine (Apis mellifera %) cu substante proprii, prin actiunea sucului secretat de glandele acestora.Albinele produc frecvent si miere de mana, care provine din diverse lichide dulci din planta, dar nu din floare.*roductia mindiala de miere variaza de la an la an, cantitatea medie in prezent este in jur de 922.222 t. Este o solutie apoasa bogata in substante zaharoase - pina la :26 - reprezentate indeosebi de glucoza si fructoza ce provin din nectarul floral, e+trafloral, mana si alte surse, recoltate de albine si depozitate in faguri. Enzimele, pe care albinele le introduc in nectar, au insusirea de a scinda zaharoza, maltoza, melezitoza, rafinoza, melibioza etc., acest proces durind ani indelungati. $ransformarea nectarului de catre albine in miere este insotita apoi de preschimbarea si inlocuirea continutului de acizi nefolositori, odata cu eliberarea surplusului de apa. 4aloarea p;-ului dintr-o miere maturizata variaza de la /-1-1,1, dupa provenienta ei floristica. #apacirea mierii cu o pojghita de ceara la suprafata celulelor din fagure contribuie la mentinerea calitati ei initiale, capacirea av"nd rolul de a izola mierea de influenta umezelii din mediul inconjurator. #u ocazia invertirii nectarului in miere sunt incorporate proteine, materii albuminoide, acizi (formic, malic, citric, gluconic, succinic, acetic), substante minerale (fosfati de calciu, fier, saruri de aluminiu, strontiu, cobalt, titan, crom, iod, argint, zinc, plumb, iridiu etc. in cantitati infinitezimale), substante functionale de origine organica (enzime, catalaza, inulaza, inhibina), vitamine, antibiotice naturale, hormoni si polen, mierea neputind fi egalata de nici un preparat farmaceutic sintetic caci ea este o substanta vie si direct asimilabila. Mierea de albine rezulta din prelucrarea de catre albinele melifere a nectarului florilor sau sucurilor dulci recoltate de pe alte parti ale plantelor si este depozitata de acestea in celulele fagurilor spre a le servi ca hrana energetica. *rin prelucrarea nectarului de catre albine, continutul de zaharoza se transforma prin invertire in glucoza si fructoza, reducindu-se totodata si continutul de apa care va ajunge in jurul a 5:-(26. #ompozitia mierii de albine este comple+a. Ea reuneste grupe de substante anorganice si organice7 glucide, enzime, acizi organici, vitamine, proteine (amino-acizi), toate solubilizate sau dispersate in apa continuta in miere. Mierea este mult apreciata pentru calitatile sale avand si intrebuintari terapeutice. Mierea este un aliment valoros pentru sanatate. Aliment de o e+ceptionala valoare nutritiva, mierea este un produs biologic care se afla in legatura permanenta si indirecta cu starea timpului. *utini stiu poate, ca gustul, aroma si insasi cantitatea de miere produsa de o familie de albine sunt determinate in foarte mare masura de vreme. .e evolutia vremii depinde direct sau indirect, atat secretia de nectar a plantelor melifere, cat si recoltarea acestuia de catre albine. <

1.# RECOLTAREA SI E5TRACTIA MIERII

)agurii cu miere se recolteaza din stup in momentul cand aceasta este suficient de maturata luandu-se drept criteriu practic prezenta coroanei cu miere capacita in partea superioara. "ndepartarea albinelor de pe faguri se face prin intermediul unor substante chimice (acid fenic, benzaldehida etc.) in stupinele de tip industrial. Este recomandabil ca inainte de inceperea e+tractiei de miere fagurii sa fie grupati dupa culoare, pentru a obtine diferite soiuri de miere in functie si de acest criteriu. )agurii sau corpurile cu fagurii cu miere se transporta cu multa grija pentru a se preintampina pierderea acestui aliment, apoi se introduc intr-o camera cu aer cald pana la /1 #, care favorizeaza e+tractia. 8e trece apoi la descapacirea fagurilor, urmata de e+tragerea propriu-zisa a mierii. #amerele simple de e+tractie trebuie sa fie bine izolate pentru a impiedica patrunderea albinelor inauntru si trebuie sa contina7 un e+tractor mecanic sau electric, cutite pentru descapacire, care se pot incalzi in apa fierbinte sau cu curent electric, un vas descapacitor cu sita pentru separarea capacelelor de miere, un vas pentru recoltarea mierii si un zacator pentru depozitarea ei. .upa sortare, fagurii se descapacesc cu cutitul bine incalzit, apoi se introduce in e+tractor. $uratia acestuia se mareste treptat, pana se percepe fosnetul caracteristic rezultat din proiectarea mierii pe peretii vasului si, dupa ce se apreciaza ca s-a e+tras circa jumatate din mierea de pe o parte, fagurii se schimba pentru a se continua e+tractia pe partea cealalta. =peratia se repeta pentru asigurarea unei e+trageri totale a mierii din faguri. "n felul acesta se previne ruperea fagurilor, incident care cauzeaza multe neajunsuri apicultorilor. *entru e+tragerea centralizata a mierii sau pentru stupinele mari se folosesc sisteme moderne, in care ramele descapacite raman in caturi si acestea se introduc in e+tractorul de tip industrial direct. Aici, intreg procesul tehnologic de la sortare, descapacire, filtrare, depozitare, ambalare etc. este automat. !andamentul acestor agregate este mare si e+tractia mierii se asigura in conditii sanitare corespunzatoare. #onditionarea mierii #onditionarea mierii cuprinde totalitatea procedeelor tehnice menite sa asigure purificarea, sortarea si combaterea diverselor tipuri de miere, in conditiile pastrarii optime a proprietatilor ei fizico-chimice si biologice in perioada conservarii. "nitial are loc o filtrare a impuritatilor mai mari, care se realizeaza odata cu e+tractia prin sita dispusa la locul de scurgere a mierii din e+tractor. .upa aceea, in maturator are loc o limpezire a mierii, corpurile straine se separa de miere, datorita greutatilor specifice diferite, cele mai grele se lasa la fundul vasului, iar cele mai usoare se ridica la suprafata vasului. $emperatura mediului influenteaza limpezirea mierii in mod indirect prin modificarea consistentei acesteia. "n cazul cand continutul in apa a mierii este de peste 5:6 se recomanda deshidratarea fie in faguri, care se tin intr-o camera cu curenti de aer incalziti (/1-02#), fie ca miere e+trasa cu ajutorul unor instalatii speciale de tipul evaporatorului cu vid. Acest ultim procedeu de inalta tehnicitate se poate realiza numai in centrele mari de e+tractie a mierii. #ristalizarea mierii *rin caracteristicile lor naturale, toate sorturile de miere de flori din tara noastra , cu e+ceptia celei de salcam , cristalizeaza in scurt timp de la e+tractia din faguri(5-/ luni). )orma si dimensiunile cristalelor sunt conditionate de viteza instalarii procesului de cristalizare. #and cristalele se instaleaza si se desfasoara in scurt timp, cristalele sunt mici iar mierea are aspect de pasta fina. #and cristalizarea se desfasoara lent , cristalele sunt grosiere, rugoase. #ristalizarea mierii de flori este un proces natural si el se datoreaza faptului ca cele mai multe sorturi de miere sunt solutii suprasaturate de zaharuri. *rincipalul factor al cristalizarii il constituie insa, proportia celor doua zaharuri majoritare, respectiv raportul intre fructoza ( zahar greu cristalizabil in solutii concentrate) si glucoza (zahar usor cristalizabil). %imita cristalizarii mierii corespunde raportului fructoza>glucoza de 5,/2. %a mierea de 9

salcam valoarea acestui raport este mai mare de 5,/2 ceea ce e+plica marea ei rezistenta la cristalizare. la celelalte sorturi de miere de flori, valoarea raportului este mai mica de 5,/2 deci aceste sorturi se vor cristaliza cu atat mai repede cu cat raportul se apropie de 5,22 sau are o valoare subunitara (mierea de floarea soarelui, de rapita, de pomi fructiferi). 8olubilitatea in apa mult mai mare a fructozei fata de cea a glucozei, conditioneaza comportarea la cristalizare a solutiei celor doua zaharuri , in functie de proportia lor. Mierea cu continut de glucoza apropiat sau mai mare decat cel de fructoza este solutie suprasaturata, deci va cristaliza intotdeauna. Mierea cu continut de fructoza net superior (cazul mierii de salcam) este solutie subsaturata, desi continutul global de zaharuri este identic cu cel identic cu al mierii din prima categorie. Aceasta va avea o rezistenta mai mare la cristalizare. #u cat mierea este pastrata la o temperatura mai ridicata cu atat se prelungeste durata starii fluide. $emperatura intervine prin modificarea gradului de saturare a solutiei (o solutie saturata la o anumita temperatura devine subsaturata daca temperatura creste sau suprasaturata daca temperatura scade). n factor de influenta semnificativa asupra cristalizarii il constituie intensitatea miscarii moleculare din masa de miere. Miscarea moleculara intensa favorizeaza aglomerarea moleculelor de glucoza cu formarea de microcristale care constituie germeni de cristalizare. "n stare de repaus, miscarea moleculara (miscarea bro?niana) este foarte limitata, deci ea are influenta redusa asupra cristalizarii. =rice interventie e+terioara insa, cum ar fi agitarea, omogenizarea si in special inglobarea de aer urmata de eliminarea spontana a bulelor, accelereaza foarte mult miscarea moleculara si favorizeaza instalarea timpurie a cristalizarii. #ristalizarea mierii este un proces natural, deci aceasta nu ar trebui socotita ca un defect , ci din contra ca o garantie a autenticitatii si calitatii ei. Mierea falsificata ramane in general lichida. #u toate acestea multi amatori prefera mierea in starea fluida si manifesta rezerve pentru cumpararea si consumul celei cristalizate. #ristalizarea survine in urma evaporarii apei, dar mai ales se datoreaza insusirilor glucozei de a forma cristale. #ristalizarea se produce in functie de raportul dintre glucoza si fructoza, de prezenta cristalelor primare si de umiditatea mediului inconjurator. .upa dimensiunile cristalelor, se pot deosebi mai multe feluri de cristalizare7 mare cand depaseste 2,1 mm in diametru, mica, cand diametrul cristalului este de 2,1 mm si ca o pasta, sub 2,1 mm. #ristalizarea poate fi dirijata atat in ceea ce priveste dimensiunile, cat si viteza de realizare, prin adaugarea unei cantitati de miere cristalizata, cu dimensiunile dorite la volumul de miere destinat cristalizarii si mentinerea acesteia in conditiile de umiditate si temperatura favorabile acestui proces. *entru unele sorturi de miere, mai ales cand se cere acest lucru pentru e+port, se poate e+ecuta o cristalizare dirijata, cu o finete a bobului de cristale dupa dorinta consumatorului. *rocesul cristalizarii are loc mai rapid la unele sorturi de miere ca cea de floarea-soarelui, de pilda, si cauzeaza o devalorizare comerciala a acestui produs. #ristalizarea este influentata si de continutul unor fermenti, prezenta unor bacterii, conditiile igienice in care se conserva si in primul rind, ar merita sa fie amintita temperatura si umiditatea. .eoarece mierea este ceruta si apreciata mai mult in stare necristalizata de catre consumatori, se folosesc astazi pe scara larga metode de prevenire a cristalizarii7 pasteurizare, tratare cu ultrasunete, filtrare, ultrafiltrare etc. Metodele fizice de prevenire a cristalizarii au o oarecare actiune negativa asupra unor constituenti (vitamine, hormoni), precum si asupra gustului si aromei.

1.( LIC6E7IEREA MIERII CRISTALI8ATE

*entru satisfacerea pretentiei consumatorilor s-au incercat numeroase solutii pentru lichefierea mierii cristalizate si mentinerea ei in aceasta stare o perioada cat mai lunga de timp. %ichefierea inseamna trecerea cristalelor de zaharuri in solutie, deci aducerea lor din faza solida in faza lichida. .intre toate incercarile efectuate, singura care a dat rezultate satisfacatoare a fost lichefierea prin incalzire. *rocedeul prezinta doua mari neajunsuri7 incalzirea la temperatura moderata pana la lichefierea aparenta nu asigura solubilizarea microcristalelor de zaharuri. mierea astfel tratata va recristaliza in foarte scurt timp. incalzirea la temperatura ridicata elimina acest neajuns, dar produce degradarea pronuntata a mierii. $emperatura ridicata conduce in primul rand la distrugerea enzimelor si a celorlalte substante biologic active care sunt termolabile. de asemenea o parte din fructoza se descompune cu formare de produsi furfurolici, in special hidro+imetilfurfurolul. .intre modificarile organoleptice retin atentia 7 inchiderea la culoare, contractarea gustului de caramel si slabirea aromei specifice. #el mai utilizat procedeu il constituie incalzirea mierii in camere termostat la temperatura de 01 # timp de (0-0: ore. %a aceasta temperatura si afectarea caracteristicilor organoleptice initiale nu sunt semnificative. $otusi procedeul , desi conduce la lichefierea mierii, nu asigura garantia distrugerii complete a microcristalelor de zaharuri , iar recristalizarea se instaleaza de cele mai multe ori in timp scurt (5-( luni). = alta solutie ar fi pasteurizarea mierii prelichefiate direct in ambalajele de desfacere (in borcane) , folosind spatii de verificare riguroasa a temperaturii. "ncalzirea se opreste dupa ce temperatura din centrul geometric al borcanului cu miere a atins valoarea de 11#. ;idro+imetilfurfurolul creste doar cu 2,(-2,0 mg>522g miere, iar starea fluida se mentine timp de 0 luni la temperatura de (2#. Modelul de pasteurizare prezentat se realizeaza in conditii de laborator (deci nu poate fi efectuat de apicultori acasa).*entru apicultori se recomanda 7 este introdusa in vase inchise intr-o incapere care se incalzeste treptat pana la temperatura de 02#, apoi de aici se trece intr-o alta incapere unde circula curenti de aer mai cald (<2-92#), unde se pastreaza in vase deschise. *e masura ce mierea se lichefiaza, se scurge din vasele respective si se ambaleaza din nou , in vederea comercializarii. %ichefierea mierii cristalizate prin incalzire este un proces foarte gingas. Ea trebuie efectuata numai in unitati specializate si sub control de laborator. $ratamentul termic efectuat in conditii empirice conduce la degradarea mierii, de aceea este de dorit ca apicultorii sa valorifice mierea cristalizata ca atare si sa renunte la lichefierea ei prin incalzire. !egimul igienico-sanitar de conservare a mierii trebuie respectat cu strictete, deoarece dupa cum se stie, acest produs este usor alterabil. 4asele in care se pastreaza trebuie sa fie sterile, emailate, de sticla sau de material plastic, iar temperatura din depozit sa nu depaseasca 50#, aerul sa fie uscat, cu posibilitati usoare de ventilatie.

1.5 CLASI7ICAREA MIERII

8e poate face dupa provenienta, modul de obtinere, modul de prezentare, culoare, gust si miros in modul urmator7 5..upa provenienta7 - miere de flori (monoflora sau poliflora) si - miere de manaA (..upa modul de obtinere7 - miere in faguri (sau in sectiuni)A - miere e+trasa prin centrifugarea fagurilor, - miere obtinuta prin stoarcerea fagurilor, - miere obtinuta prin scurgerea libera din faguri. /..upa modul de prezentare7 - fluida sau - cristalizata. 0..upa culoare7 sorturile de miere romanesti variaza de la alb incolor pana la chilimbariu-brun. 1..upa gust si miros7 - gustul si mirosul sunt caracteristice fiecarui sortiment de miere. "n functie de continutul in apa si de temperatura, mierea fluida are o vascozitate diferita. Mierea este higroscopica( in conditii de umiditate saturata de 5226, mierea B dupa datele din literatura - isi ridica in curs de / luni de zile umiditatea de la 59,0 la 11,(6). Creutatea specifica a mierii este in raport direct cu continutul in apa si cu indicele refractometric. *roprietatile organoleptice ale mierii. Miere de #uloare Miros, gust #onsistenta #alitatea " #alitatea "" 8alcam aproape galbena placut, dulce, uniforma, fluida sau incoloraA caracteristic vascoasa, fara semne de galbenamierii de cristalizare aurieA salcam galbenadeschis $ei galbenaA bruna-inchis aroma uniforma, fluida, vascoasa portocaliepronuntata, sau cristalizata roscata dulce, caracteristic mierii de tei Dmeura galbenabruna-roscata placut, aroma uniforma, fluida, vascoasa roscataA specifica, dulce sau cristalizata galbenaverzui "zma roscata bruna-roscata placut, aromat, uniforma, fluida, vascoasa dulce sau cristalizata #onifere bruna rubinie placut, putin uniforma, foarte vascoasa, astringent fara semne de cristalizareA 52

)aneata deal )loareasoarelui *oliflora Mana

de galbena galbenaaurie, galbenaportocalie galbena

bruna galbena-inchis pana la brun bruna

se admite si mai putin vascoasa placut, dulce uniforma, fluida, vascoasa sau cristalizata placut, dulce, uniforma, fluida, vascoasa specific sau cristalizata placut, dulce uniforma, fluida, vascoasa sau cristalizata uniforma, fluida, vascoasa sau cristalizata

galbena-bruna, deschisa

bruna- aroma specifica, placuta, dulce

1." CARACTERISTICILE 7I8ICO.C6IMICE ALE MIERII

*rincipalele componente ale mierii de albine sunt zaharurile. Mierea contine cantitati reduse de substante azotoase reprezentate in principal de enzime care alcatuiesc un echipament bogat si comple+. 8ubstantele minerale sunt moderat reprezentate in mierea de flori si relativ abundente in cea de mana. Ea contine o gama larga de acizi organici, pigmenti , uleiuri eterice, substante inhibitoare , vitamine si alte componente insuficient cunoscute. "nitial in miere se gaseste o cantitate foarte redusa de hidro+imetilfurfurol, de ordinul a 2,5-2,( mg la 522g. *rin pastrare indelungata valoarea acestuia creste treptat, putand ajunge la 5 mg>522g sau chiar mai mult. U&iditatea #ontinutul ma+im de apa reglementat de normele oficiale din tara noastra pentru toate sorturile de miere este de (26. Aceasta conditie are la baza faptul ca in momentul incheierii procesului de prelucrare de catre albine (capacirea celulelor), umiditatea mierii se situeaza in domeniul 59-5@6. #and continutul de apa este mai mare de (26 poate fi vorba de una din urmatoarele situatii7 e+tragerea din faguri necapaciti, cand procesul de prelucrare a mierii de catre albine nu este incheiatA pastrarea in spatii umede si in recipiente defectuos inchiseA falsificarea directa prin adaos de apa sau indirecta prin substituenti cu umiditate proprie mare. #ontinutul depasit de apa reduce proportional valoarea nutritiva a mierii si o predispune la fermentatie. 8a)aruri!e Daharurile din miere sunt alcatuite din zaharul invertit si din zaharoza. #ontinutul minim de zahar invertit (glucoza si fructoza) in mierea de flori trebuie sa fie de 926, iar in cea de mana de <26. #ontinutul ma+im de zaharoza trebuie sa fie de 16 in mierea de flori si de 526 in cea de mana. 4alorile mentionate se refera la mierea cu (26 apa. "n cazul in care umiditatea este mai mica aceste valori trebuie recalculate. Abaterile de la valorile aratate sunt posibile in urmatoarele situatii7 55

-mierea a fost recoltata din faguri necapacitiA -miere fermentataA -miere falsificata. Su2$tante!e a+otoa$e #antitativ substantele azotoase , e+primate in echivalent proteina , se gasesc in proportie foarte redusa si anume sub 56. #ontinutul cel mai redus se intalneste in mierea de salcam si in cea de izma (in medie 2,(16), iar cel mai mare in mierea de mana (2,1-2,<6). "n cazul in care continutul de proteine este mai mare de 56 mierea trebuie suspectata de falsificare, cum ar fi adaosul de gelatina, de faina de cereale sau chiar de melasa. En+i&e!e Mierea de albine are un continut foarte bogat si variat de enzime. "n mierea de flori ele au o dubla origine7 vegetala (din nectar) si animala (din saliva albinelor). #antitativ, acestea din urma detin ponderea. Echipamentul enzimatic al mierii de mana este mult mai bogat decat cel al celei de flori si au o origine mult mai comple+a. Enzimele din miere sunt substante valoroase deoarece ele catalizeaza toate reactiile chimice care au loc in procesul de elaborare al mierii( de e+. transformarea zaharurilor comple+e in zaharuri simple). "nsusirile mierii, compozitia chimica si calitatea ei nutritiva sunt in mare masura conditionate de continutul in enzime. *rezenta lor face dovada autenticitatii si calitatii mierii. Enzimele sunt substante labile, in special sub actiunea temperaturii ridicate care produce slabirea sau inactivarea ireversibila a lor. $impul de injumatatire a amilazei si invertazei din miere, in functie de temperatura de pastrare $emperatura $impul de injumatatire Amilaza "nvertaza # 52 5(<22 zile @<22 zile (2 50:2 zile :(2 zile /2 (22 zile :/ zile 02 /5 zile @,< zile 12 1,/: zile 5,(: zile <2 5,21 zile 0,9 ore 92 1,/ ore 09 minute :2 5,( ore :,< minute Su2$tante &inera!e Mierea de flori are un continut foarte redus de substante minerale. .esi normele oficiale din tara noastra admit un continut de ma+. 2,16, in realitate acesta se situeaza in preajma valorii de 2,56. "n schimb mierea de mana are un continut mult mai bogat care se poate apropia de limita ma+ima de 56 acceptata pentru acest sort. Elementul Miere de culoare foarte deschisa Media ( mg>Eg) ' (21 #l 1( 8 1: #a 0@ &a 5: * /1 5( Miere de culoare pronuntata Media (mg>Eg) 5<9< 55/ 522 15 9< 09

Mg 8i )e Mn #u

5@ :,@ (,0 2,/ 2,(@

/1 50 @,0 0,2@ 2,1<

.epasirea limitelor ma+imale de substante minerale se poate intalni in urmatoarele situatii7 cand e+tractia si >sau pastrarea mierii s-au facut in conditii neglijente, principala forma de impurificare minerala fiind cea cu prafA in cazul falsificarii mierii cu sirop de zahar invertit artificial (acidul folosit la invertire trebuie neutralizat cu substante alcaline sodice)A in cazul contactului prelungit al mierii cu suprafete metalice neacceptate, sarurile acestor metale pot trece in miere marind valoarea substantelor minerale. ;idro+imetilfurfurolul (;M)) *rezenta acestui produs in miere isi are originea fie in descompunerea partiala a fructozei din compozitia ei sub influenta unor factori vitregi, fie de origine e+ogena in cazul unor substituiri (falsificari). "n mediu acid si la cald fructoza se descompune cu formarea de produsi furfurolici, cel mai semnificativ din acestia fiind ;M). Mierea are un continut foarte mare de fructoza (cel putin jumatate din zaharul invertit). .e asemenea, reactia chimica a ei este pronuntat acida (p; /,1-0,1). .eci are asigurate conditiile ca in functie de temperatura si de timpul de pastrare sa se formeze o oarecare cantitate de ;M). .aca mierea este pastrata la temperatura mai mica de (2F# cantitatea de fructoza care se descompune este e+trem de mica. "n primele luni de la e+tractia din faguri continutul de ;)M se situeaza in domeniul 2,5-2,( mg la 522g, dar dupa 5-( ani de pastrare la temperatura camerei la temperatura moderata poate atinge valoarea de 5-5,1 mg la 522g. Atunci cand consumatorii sau apicultorii lichefiaza mierea in mod empiric prin incalzire prelungita pe baie de apa la fierbere sau pe foc direct , continutul de ;)M creste foarte mult, catre 52 mg la 522 g. *rin invertirea pe cale chimica a siropului de zahar in scopul falsificarii mierii o fractiune importanta din fructoza se descompune cu formarea unei cantitati considerabile de ;)M, de ordinul a 522mg la 522g sirop sau chiar mai mult. Aciditatea &ierii !eactia chimica a mierii este acida datorita continutului bogat in acizi organici. 4alorile normale ale p;-ului mierii se situeaza in domeniul /,1-0,1, deci caracterul ei chimic este pronuntat acid. Den$itatea .ensitatea mierii este puternic influentata de continutul ei de apa. Mierea cu umiditate de (26 are densitatea 5,095 asta inseamna ca un litru de miere (5dm/) la temperatura de (2F# cantareste 5,095 Eg. Analize fizice si chimice de laborator "nainte de analiza, proba de miere se omogenizeaza prin agitare cu o bagheta de sticla sau cu o lingura, iar mierea cristalizata se incalzeste in prealabil la apro+imativ 01 grade # dupa care se amesteca, ca si mierea fluida. .eterminarea continutului in apa 7se face cu refractometrul. *e prizma inferioara a refractometrului, se aplica o picatura din proba de miere si imediat se inchide camera. #u ajutorul oglinzii se orienteaza un fascicul de lumina prin deplasarea cremalierei pina in momentul in care partea intunecoasa a cimpului vizual ajunge in centrul unde se intersecteaza liniile vizuale. "n acest moment, indicele de refractie se citeste 5/

pe scala. "n functie de acest indice, cu ajutorul tabelelor care insotesc refractometrul se stabileste procentul de substanta uscata, respectiv continutul mierii in apa. %a unele refractometre se poate citi direct, pe scala, procentul de apa. %a mierea de albine, umiditatea este admisa pina la (26. Creutatea specifica a mierii7se poate determina la nivelul stupinelor astfel7 "ntr-un vas de sticla se cantareste e+act 5 Eg de apa, dupa ce in prealabil i s-a luat tara si se noteaza nivelul apei. Apoi, vasul se desarta, se usuca si se umple cu miere pina la semn, dupa care se cantareste. .iferenta dintre greutatea vasului cu miere si tara acestuia reprezinta tocmai greutatea specifica a mierii. .eterminarea cenusei7 8e face prin calcinarea unei probe de 52 g miere, intr-un creuzet. Mai intai se evapora pe o baie de apa, se carbonizeaza la o flacara slaba si apoi se calcineaza. 8e raceste in e+icator si se intareste treptat, pina se ajunge la masa constanta. .eterminarea aciditatii 7 ajuta la aprecierea gradului de prospetime a mierii. Aciditatea mierii se e+prima in grade de aciditate, adica numarul de centimetri cubi de &a=; 2,5& necesari sa neutralizeze aciditatea din 52 g de miere. .eterminarea zaharului invertit (reactia Elser)7 Clucoza si fructoza in stare libera au capacitatea de a reduce sulfatul de cupru in mediu alcalin si cald, pe care-l transforma in o+id cupros. #antitatea de o+id cupros ce se formeaza in conditii de lucru specifice, este proportionala cu concentratia celor doua zaharuri reducatoare din solutia de cercetat. .eterminarea zaharozei (metoda Elser)7 8e determina zaharul direct reducator inainte si dupa invertire (hidroliza acida), iar prin diferenta se calculeaza zaharoza. .eterminarea indicelui diastazic7 "n mierea naturala de albine e+ista mai multe enzime. Amilaza este enzima cu cea mai mare rezistenta la tratarea termica, aceasta fiind ultima care se distruge. *e baza acestei insusiri, amilaza poate fi folosita ca test general de apreciere (indice enzimatic sau diastazic) a calitatii mierii naturale. Mierea naturala supusa unui tratament termic brutal va avea indicele diastazic cu valori reduse sau chiar zero. Acelasi lucru se constata si la mierea falsificata. %a baza determinarii indicelui diastazic sta determinarea activitatii amilazei. "ndicele diastazic se defineste ca numarul de ml dintr-o solutie de amidon 56 care a fost transformat in de+trina in timp de o ora, la temperatura de 01 grade # si p; optim, de catre amilaza continuta de 5g miere. *roprietatile fizice principale ale mierii de calitate sunt continutul de apa si vascozitate. "n mod natural, cand mierea contine sub (26 apa, albinele o capacesc, dand in felul acesta semnalul ca produsul este finit si poate fi e+tras. .eterminarea continutului in apa este foarte putin importanta atat pentru aflarea ulterioara a scazamantului mierii, cat si datorita faptului ca mierea cu un continut mare de apa (peste 5:6) fermenteaza.. "n functie de temperatura si umiditatea mediului inconjurator, mierea poate sa piarda sau sa-si ridice continutul in apa. #onditiile optime de pastrare a mierii se realizeaza la temperatura de 525(# si la o umiditate de circa <26. ;igroscopicitatea mierii reiese si din datele care atesta faptul ca mentinerea ei timp de / luni in conditii naturale de umezeala (5226), duce la cresterea continutului in apa de la 59 la 1(6. Aroma mierii este determinata de uleiurile eterice prezente in nectarul floral. Acestea sunt specificate speciei de plante melifere din care provine nectarul si, datorita proprietatilor lor volatile si termolabile, cu timpul sau prin incalzire se pierd. Custul mierii este in general dulce cu nuante diferentiale perceptibile de la un sort de miere la altul. Mierea este foarte higroscopica (absoarbe apa), motiv pentru care trebuie luate masuri in timpul conservarii si conditionarii ei. "ntr-un mediu cu umiditate mare, procentul de apa din miere creste si poate dauna sub raport calitativ. Creutatea ei specifica este mai mare ca a apei si variaza in functie de continutul in apa. "n prezent sunt o serie de metode fizice, ca 50

metoda luminii polarizate, a indicelui de refractie etc.,care dau indicatii asupra naturii zaharurilor si asupra procentului de apa din miere. #onditii de calitate fizico-chimice si microscopice (spectru polinic) reglementate de 8$A8 9:0>(-5@:@ pentru mierea de albine din tara noastra. &ormele europene pentru miere sunt ceva mai ingaduitoare cu privire la conditiile fizico-chimice de calitate , asa cum se constata din acelasi tabel. #onditii de calitate ale mierii de albine in !omania &ormele europene *arametru Miere de Miere de #elelalte Miere de Miere de salcam mana 8orturi nectar mana (superioara) (calitate #alitatea superiora " ) Apa 6 ma+. (2 (2 (2 (5 Dahar invertit 6 min. 92 <2 92 <1 <2 Daharoza 6 ma+ 1 52 1 1 52 Aciditate 0 1 0 0 0 "ndice diastazic, min. <,1 5/,@ 52,@ : : 8ubstante insolubile in apa 6 2,5 2,( 2,5 2,5-2,1 2,5-2,1 ma+. 8ubstante minerale(cenusa) 6 2,1 5,2 2,1 2,< 5,2 ma+. ;idro+imetilfurfurol mg>522g 5,1 5,1 5,1 0 0 Agenti de falsificare lipsa lipsa lipsa Co&0o+itia c)i&ica a mierii variaza in functie de plantele melifere, de intensitatea culesului, starea timpului etc. "n medie, :/6 din continutul mierii il formeaza substanta uscata si 596 apa. Mierea cu un continut mai mare de apa, pastrata la o temperatura mai ridicata, va avea o vascozitate cu valori micsorate. 4ascozitatea sau rezistenta la scurgere depinde de continutul in apa, de temperatura si de compozitia chimica a mierii. #ontinutul in coloizi, de+trine, saruri minerale influenteaza asupra gradului de vascozitate al mieriiA asa se e+plica faptul ca in aceleasi conditii de temperatura si umiditate mierea de salcam se prezinta fluida, iar cea de floarea-soarelui sau de tei mai vascoasa. *rocentul de apa variaza in conditiile tarii noastre in limite destul de largi de la 5/,/-((,06. #ontinutul in apa a mierii creste de la ses spre munte, acest lucru fiind determinat si de abundenta precipitatiilor. .in substanta uscata a mierii, :26 o formeaza zaharurile din care, circa 926 il ocupa glucoza si fructoza. Aceste zaharuri se formeaza prin invertirea enzimatica a zaharozei. &ectarul contine zaharoza care in urma procesului amintit se inverteste aproape in totalitate. Daharoza este admisa in miere pana la 16 si in mierea de mana pana la 526. &atural, cercetarile care s-au facut cu privire la compozitia chimica a mierii au identificat prezenta si a altor sorturi de zaharuri in cantitati mici si, in special, a unor polizaharide. 8ubstantele minerale din miere sunt7 potasiu, fosfor, calciu, clor, sulf, magneziu, fier si altele, in cantitati foarte reduse. "n mierea de mana se gasesc saruri minerale in cantitati mai mari. Este necesar sa subliniem ca daca acestea depasesc un anumit prag limita, din utile se transforma in nocive. Acest aspect se produce si in cazul mierii florale, unde sarurile minerale prezentate in cantitati mici sunt indisponibile, in timp ce prezenta lor in mierea de mana peste limita fiziologica admisa este daunatoare. Mierea de albine contine si o serie de vitamine din comple+ul ,, vitamina #, precum si o serie de factori de crestere. 4itaminele se gasesc in cantitati foarte mici in miere, suficiente insa pentru a-i spori valoarea alimentara, dietetica si terapeutica. .intre enzimele prezente in miere amintim7 invertaza si diastaza. *rimul ferment transforma zaharoza in glucoza si fructoza, iar al doilea scindeaza polizaharidele in zaharuri simple.

51

"n concluzie mierea are in compozitia sa urmatoarele substante7 5<-(26 apa 2,0-2,:6 proteine (din care 5( aminoacizi ca7 leucina, alanina,metionina) :5,/6 zaharuri (din care /:,5@6 fructoza, /5,(:6 16 zaharoza, <,:/6 alte dizaharide) /,256 (,5, ,(, ,<, #) 2,(6 substante (calciu, magneziu, fosfor, fier, cupru, mangan, zinc, siliciu, sodiu, sulf) 11-521 mcg acid pantotenic /<-552 mcg acid nicotinic acid folic fermenti enzime hormoni antio+idanti factori antibiotici urme de polen

glucoza, maltoza, vitamine minerale

1.' UTILI8ARI
Mierea se asimileaza foarte usor de catre organism si ne ofera energie si substante bioactive si nutritive. #ontinutul de microelemente al mierii este similar celui al singelui uman. 4itaminele ,5, ,(, ,<, ,5(, enzime, flavoane, flavonoide, compusi aromatici, fitohormoni, acizi organici - lactic, citric, malic, o+alic, de+trina, compusi ai azotului - in total 0/1 de substante. Aceasta asigura mierii un loc aparte in reglarea functiilor organismului uman. Administrata pe cale orala, mierea s-a dovedit eficienta in unele afectiuni ale stomacului (in aceasta situatie fiind recomandata mierea zaharisita), printre care ulcerul gastric, a caruia evolutie a fost incetinita si in unele cazuri chiar oprita. Actiunea binefacatoare a mierii se e+tinde, asupra intregului tub digestiv, pe care il stimuleaza si il protejeaza (in916 gastro-duodenal, colite, etc.). )olosita nediluata mierea actioneaza ca unguent dens, vascos, care protejeaza tubul digestiv de solicitarile mecanice si agenti chimici. *rintre alimentele energetice care furnizeaza organismului combustibilul necesar functionarii sale, mierea merita fara indoiala primul loc, fiind asimilabila imediat, aproape fara efort. 8tudiind comparativ valoarea hidratilor de carbon in alimentatia copiilor, s-a observat ca dintre toate zaharurile e+perimentate, cu e+ceptia glucozei, mierea a fost absorbita cel mai repede, adica in primele 51 minute si nu a invadat circuitul sanguin cu e+ces de zahar. 8pre deosebire de toate celelalte alimente care contin hidrati de carbon (paine, fainoase, zahar, marmelada etc.) in care zaharurile se gasesc in forme comple+e (fapt ce necesita o munca de digestie din partea organismului nostru care nu poate asimila decat zaharurile simple), mierea contine zaharuri sub forma simpla care sunt absorbite integral si imediat, fara nici o transformare prealabila. .e+troza este utilizata imediat, in timp ce levuloza este de regula depozitata in ficat sub forma de glicogen urmand a fi pusa in libertate, treptat, atunci cand este necesar. = lingura de miere aduce organismului <2 de Ecal care pot fi transformate in energie 5<

intr-un timp mult mai scurt decat cel necesar in cazul oricarui aliment. n proces similar se mai intalneste numai in cazul sucurilor de fructe. .e e+emplu, se cunoaste ca sucul proaspat de struguri elimina rapid oboseala, chiar luat in cantitati mici. Actiunea rapida a acestui suc se datoreaza faptului ca zaharurile pe care le contine intra imediat in circulatie, fara a fi supuse nici unui proces digestiv. "n cursul transformarii nectarului in miere, albinele efectueaza aceasta scindarea moleculelor de zaharuri superioare, scutind astfel de aceasta munca aparatul digestiv al omului. .e aceea, mierea este alimentul ideal in toate cazurile in care este necesar sa furnizam organismului un aport energetic mare fara a obosi aparatul digestiv. Mierea e+ercita totodata o binefacatoare actiune tonica si stimulatoare ce usureaza asimilarea altor alimente. Daharurile din miere - asimilate in organism-sunt arse complet, pana la stadiul de dio+id de carbon si apa eliberand energie in toate etapele de descompunere prin care trec (5g zahar elibereaza 0 Ecal). Esential este insa faptul ca aceasta cantitate de energie este pusa in totalitate si imediat la dispozitia organismului. $eoretic, si zaharul comercial (zaharul de sfecla) elibereaza aceeasi cantitate de energie, dar o buna parte din aceasta este folosita pentru insasi digestia si asimilarea lui. Astfel, zaharoza (zaharul rafinat din sfecla sau trestie de zahar) nu poate fi folosit decat dupa ce a fost transformata in glucoza si fructoza la nivelul tubului digestiv, lucru realizat cu consum semnificativ de energie. *e de alta parte, zaharurile comple+e din alimente-inclusiv zaharul comercial sunt transformate in tubul digestiv cu ajutorul enzimelor secretate de glandele ane+e lui. "n acest fel orice tulburare a functionarii organelor si glandelor digestive duce la nefolosirea (uneori integrala) acestor zaharuri, deci o buna parte din ele se elimina din organism chiar in forma in care au fost ingerate. Asa cum se stie, mierea este alcatuita din minim 916 zaharuri, aportul sau nutritiv in organism fiind in primul rand energetic. "n plus, s-a demonstrat e+istenta printre oligoelementele din miere substante (glicutil) capabile sa asigure o mai buna folosire a zaharurilor de catre celulele musculare si care face ca mierea sa potenteze efort muscular si sa-l sustina in timp. Mierea se dovedeste astfel alimentul energetic ideal, capabil sa mareasca potentialul fizic si rezistenta fizica. Marii atleti au utilizat si utilizeaza in mare masura mierea, atat in timpul antrenamentelor cat si in perioadele de concurs. .upa proteine, zaharurile constituie partea cea mai insemnata din materia vie si sursa principala a energiei vitale. Ele alcatuiesc, pe drept cuvant, principalul carburant vietii. Asa numita lacomie de dulciuri pe care o manifesta aproape toti copii nu arata altceva decat faptul ca organismul lor are mare nevoie de alimente energetice. 4aloarea calorica a mierii este ridicata7 apro+imativ //2 Ecal>522g provenind mai ales din glucoza si fructoza( pe care le contine in cantitate mare B cca 026 din totalul pentru fiecare). Acesti hidrati de carbon sunt monozaharide simple, asimilate direct de aparatul digestiv, neproducand complicatii precum zaharoza sau alte zaharuri care necesita o anumita descompunere in tubul digestiv. *rin bogatia ei calorica, mierea prezinta avantajul ca permite administrarea unui numar mai mare de calorii intr-un volum mai mic de alimente, lucru foarte important pentru copii lipsiti de pofta de mancare. "n cazul prematurilor sanatosi s-au dovedit ca fiind hraniti cu un supliment de miere, curba greutatii la 92 de zile dupa nastere, atat in cazul adaugarii lapte de mama, cat si in cazul adaugarii la un lapte maternizat artificial. Adaugarea mierii in lapte maternizat artificial nu numai ca se recomanda, dar este chiar absolut necesar sugarilor, mai ales celor debili, datorita bogatiei ei calorice, in anemiile hipocrome si in caz de icter la noi-nascuti. "n alta ordine de idei, pentru atleti sau persoane care cheltuiesc multa energie, mierea constituie o sursa de refacere rapida a fortelor dupa efort. 8enzatia de oboseala fizica sau intelectuala dispare repede daca bem un pahar cu lapte cald sau suc de fructe in care am dizolvat cateva linguri de miere. &ici un alt aliment natural sau artificial nu este capabil sa furnizeze cu atata rapiditate organismului combustibilul necesar functionarii sale optime. .e aceea, mierea poate servi rezerva de carburant si este utilizabil in toate cazurile in care organismul are nevoie de un aport energetic imediat. %a toate persoanele care muncesc, intelectual sau fizic se produc adesea in orele dinaintea pranzurilor, crize de randament scazut datorate asa-numitei foame ascunse, adica saracirii sangelui in combustibil. na-doua lingurite de miere s-au diluate intr-un ceai de plante in 59

momentul in care se manifesta criza, duc la eliminarea ei imediata si la mentinerea constanta a randamentului in cursul intregii perioade de lucru. .e altfel, incepand cu ;ippocrate si Avicenna, se recomanda mierea in tratamentul bolilor de rinichi. .e asemenea, cura de fructe, sucuri de fructe sau legume poate fi insotita de consumul de miere sau polen. Mierea este singurul supliment alimentar dulce care este calmant chiar si pentru cei predispusi la nervozitate si hipersensibilitate si, in plus, nu este niciodata daunatoare pentru organismul uman. #hiar si cele mai rebele migrene sunt ameliorate si inlaturate prin folosirea constanta a mierii. Medicina traditionala populara considera ca cel mai bun remediu pentru producere somnului este mierea. .aca adormim greu noaptea sau daca dupa ce adormim ne trezim usor si adormim greu trebuie sa folosim mierea. .aca luam o lingura de miere dupa fiecare cina vom constata ca incepem sa asteptam cu placere timpul de culcare si uneori ne vine chiar greu sa alungam senzatia de somn atunci cand, din anumite motive, suntem obligati sa ne culcam mai tarziu decat de obicei. 4om observa in dimineata urmatoare ca am adormit foarte curand dupa de am pus capul pe perna. 8-a demonstrat e+perimental, contaminand mierea cu germeni ai unor din cele mai periculoase boli ca acestea sunt distrusi intr-un timp foarte scurt, gratie importantelor proprietati bactericide ale mierii. .e asemenea, este important sa retinem, ca datorita acelorasi proprietati bactericide, mierea este un e+celent mediu de conservare ale fructelor. "nima este motorul masinii umane. #and lucreaza normal, inima este capabila sa pompeze in aorta la fiecare bataie cca. 592ml sange. Muschii corpului inclusiv muschiul inimii, au nevoie de zahar. rmarind efectul mediului inconjurator, al hranei si al variatiilor regimului alimentar asupra animalelor si oamenilor, s-a putut constata ca inimii nu-i este deloc indiferent daca primeste zahar natural, in forma sub care se gaseste in miere, sau zahar rafinat. Mierea este pentru inima un aliment de mare valoare, constituind o sursa importanta de energie. "n total, in sange e+ista cam o lingurita de zaharuri. Aceasta cantitate este foarte importanta7 daca ar scadea la jumatate, ne-am pierde cunostinta iar daca ar spori catusi de putin, si-ar face aparitia diabetul. Este deci limpede ca trebuie sa fim foarte atenti la ceea ce oferim organismului nostru ca hrana, pentru a asigura constanta acestei cantitati de zaharuri din sange. =rganismul nostru este alcatuit in asa fel incat avem nevoie de zahar nu numai pentru uzul imediat al inimii, ci si pentru ca o anumita cantitate, mica, sa traverseze peretii intestinali. "n miere e+ista in principal doua zaharuri7 glucoza, reprezentand 026 din miere si fructoza in jur de /06. Clucoza trece cu repeziciune in sangeA fructoza, absorbita mai incet, este cea care mentine concentratia de zahar la un nivel constant. .atorita ei, mierea nu ridica nivelul de zahar din sange peste cel care poate fi folosit de catre organism. Mierea este un e+ceptional aliment pentru toti copii. Ea este suportata foarte bine de cei mai multi copii7 pe langa faptul ca este un bun indulcitor, ea furnizeaza mineralele de care ei au nevoie pentru dezvoltarea corpului, adaugandu-le celor ce se gasesc in lapte (obisnuit in alimentatia lor) si, in plus, are o actiune usor la+ativa si antiseptica. 'nott si altii au aratat ca administrarea de miere imbunatateste asimilarea calciului si a magneziului, elemente absolut necesare pentru formarea scheletului. &umerosi autori au semnalat o actiune antianemica e+ceptionala a mierii de culoare inchisa si o crestere considerabila a hemoglobinei in sange, insotita de imbunatatirea starii generale, a apetitului si a greutatii. "n unele spitale de copii din =ccident, mierea a fost introdusa cu bune rezultate ca inlocuitor al edulcolorantilor, pentru alaptarea artificiala a sugarilor. 8ugarii nu pot diferentia usor zaharoza (ca toti oamenii, de altfel), dar utilizeaza foarte bine mierea, ale carei zaharuri nu necesita transformari. )ructoza din miere este folosita mai bine decat lactoza din lapte, fara a da nastere fermentatiilor. Mierea faciliteaza digestia proteinelor si a grasimilor si acidificarea cazeinei din lapte in GfulgiH fini, in asa fel incat alimentul evacueaza stomacul sugarului intr-un timp minim, constituind astfel un e+celent factor antidispeptogen.

5:

=rice tip de miere are proprietati specifice7 mierea de levantica lecuieste tusea si durerile de git, mierea de tei usureaza starile febrile si durerile gastrice, previne migrena, fiind un bun mijloc profilactic si remediu in pneumonii, astm bronsic, stari nervoase, tuberculozaA mierea de brad este utila in bolile cailor respiratorii, cea de salcim este un bun calmant si tonic, mierea de castan salbatic creste tensiunea arteriala, mierea de castan comestibil are actiune antimicrobiana, mai ales in bolile de stomac, intestinale si renaleA mierea de izma este buna ca leac impotriva durerilor, antihemoragic, tonifiant, mierea de floarea-soarelui - utila in bronsite si boli de stomac. Mierea de flori de cimp are o puternica actiune antimicrobiana, cea de livada (de pomi fructiferi) vindeca afectiunile renale, pulmonare si intestinale. Mierea de munte are calitati deosebite in bolile de cai respiratorii si in alergii, fiind o insumare de substante nutritive si curative. Mierea este un remediu eficient in diferite boli interne si ale pielii - un e+celent tonic pentru copii, convalescenti, pentru intarirea sistemului imunitar si pentru gravide. %uind in mod regulat miere - cite o lingurita dimineata, cu o ora inaintea micului dejunA o lingurita la ( ore dupa masa de prinz si o lingurita dupa cina - se normalizeaza tensiunea arteriala si digestia, se reduce cantitatea de acid gastric. "n cazul colitelor si gastritelor, mierea se asimileaza mai bine cu putina apa calda in care se dizolva.

1./ SORTURI DE MIERE

Mierea este produsul de baza al albinelor, componenta principala constituind-o zaharurile, reprezentate indeosebi de glucoza si fructoza ce provin din nectarul floral, e+trafloral, mana si alte surse recoltate de albine si depozitate in faguri. .upa provenienta, mierea de albine se clasifica in7 miere monoflora si poliflora din nectarul florilor si miere de padure. Mierea &ono*!ora - care provine integral sau in cea mai mare parte din nectarul unei specii de plante (miere de salcam, tei, floarea soarelui, rapita etc.). Mierea 0o!i*!ora - care provine dintr-un amestec de nectar de pe flori de diferite specii sau dintr-un amestec de miere monoflora (faneata de deal, de ses, de balta, pomi fructiferi, salcam- tei, tei- floarea soarelui etc). Mierea de 0adure - care provine in cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte parti ale plantelor decat florile, in amestec cu nectarul florilor din padure. "n functie de modul de prelucrare mierea de albine se clasifica in7 miere de fagureA miere obtinuta prin scurgere liberaA miere obtinuta prin centrifugare. Mierea *!ora!a 9Mierea de coriandru - de culoare deschisa, asemanatoare cu cea de salcie, in primele ( saptamani de la e+tractie are un gust neplacut, dar lasata in maturator descoperita, isi pierde acest miros ajungand o miere suava e+celenta. 9Mierea de crusin - este la+ativa. IMierea de floarea soarelui - in sedimentul ei granulele de polen ajung uneori pana la 522 6. .atorita continutului mare de glucoza, cristalizarea se declanseaza mult mai repede fata de celelalte sorturi de miere, uneori chiar in faguri, e+tractia ei trebuind sa se faca repede. IMierea de izma B este recomandata pentru afectiunile de stomac si intestine.

5@

IMierea de iarba neagra B este buna pentru anemici, clorotici si in afectiunile sistemului nervos. IMierea de levantica - este recomandata celor epuizati fizic si nervos. IMierea de menta - are aroma mentei si gust dulce, consistenta uniforma, vascoasa, cristalizeaza in granule marunte, incomplet. Are culoare verzui-brun roscata si se recolteaza in cantitati mari in .elta .unarii si zonele de inundatie ale acesteia. #ontine o cantitate mare de vitamina # si datorita calitatilor nutritive si terapeutice, se cauta pentru consum. IMierea de paducel - este foarte buna pentru bolnavii de inima. IMierea de pin - mierea de mana a pinului este deschisa la culoare si consistenta, ramanand transparenta si fluida. IMierea de rapita - este de culoare galbena-deschisa, foarte dulce, are un gust si miros placut, cu o consistenta densa, dizolvandu-se greu in apa. 8e cristalizeaza la 52-5( zile de la e+tractie, chiar in faguri, luand o culoare albicioasa si usor galbuie. .e aceea recoltarea trebuie facut rapid, la terminarea infloririi. IMierea de rozeta - face parte din prima categorie, fiind de o calitate e+ceptionala dupa gust si aroma. IMierea de salcam - din cauza unei cantitati mai mari de fructoza cristalizeaza foarte incet la cativa ani. )ace parte din sortul de miere de calitate superioara, fiind cea mai solicitata pe piata e+terna, datorita aromei si gustului placut pe care il are. "mediat dupa recoltare este transparenta, dar culoarea va depinde de culoarea fagurilor utilizati la recoltarea ei, putanduse intalni nuante de la incolor la galben-pai sau galben deschis. #a indice colorimetric, mierea de salcam este admisa pana la ma+imum 5: nm pe scara *hund, peste aceasta limita, considerandu-se miere de calitatea a ""-a. Mierea de salcam are un gust placut, dulce, este perfect fluida, vascoasa, fara semne de cristalizare. #ontine in medie 05,9/ 6 fructoza, /0,: 6 glucoza si 52 6 zaharoza si maltoza. Are un p; J 0,2 si nu cristalizeaza cel putin 5,1-( ani si niciodata total. Aroma pronuntata de flori de salcam, se intalneste la mierea la care s-a introdus o infuzie de floare de salcam sau cea falsificata. IMierea de salcie - este de culoare galben deschis aurie si are uneori un gust putin amarui, avand o savoare deosebita, fiind foarte bogata in vitamine (in special ,< si #). Daharisirea se face cu cristale marunte. IMierea de tei - este trecuta in categoria celor mai bune si celor mai apreciate sorturi de miere, bogata in vitamine (mai ales vitamina ,5 (thiamina), si aminoacizi, in sedimentul ei granulele de polen ajungand pana la 92-:2 6 , uneori continand si o cantitate insemnata de mana. )iindca aroma mierii de tei este foarte puternica, pentru a-i diminua din gust, se amesteca cu alte sorturi de miere sau cu miere poliflora. #uloarea mierii de tei este deschisa, batand usor in galben cateodata chiar cu refle+e verzui. #ristalizarea ei se face spre toamna si are o consistenta untoasa, cristalele avand culoarea alba, mierea capatand un gust si o aparenta mai atragatoare. Are calitati linistitoare fiind prescrisa in afectiunile sistemului nervos si in insomnii. IMierea de trifoi - este considerata cea mai buna ca savoare si prezentare. Este bogata in vitamine (,5, ,(, #) culoarea variind in functie de specia de la care provine (alba la trifoiul alb pitic, galben-rosietica la celelalte varietati). #ristalizeaza lent. IMierea de verigariu si cea de salba - este buna pentru stomac si intestine, fiind si la+ativa. IMierea de zburatoare - este de culoare deschisa, foarte gustoasa dar, cristalizeaza repede. Mierea e%tra*!ora!a *rovine din nectarul secretat de alte parti ale unor plante (cum ar fi porumbul, secara, mazarichea) sau arbori (mar, prun, nuc, tei, plop, stejar, artar, frasin, mesteacan etc.), unde se afla glande nectarifere asemanatoare cu cele in interiorul florilor. "n noptile racoroase ce urmeaza unor zile calduroase, spre dimineata, apare aceasta secretie e+traflorala, pe frunzele (2

anumitor arbori, iar albinele se grabesc sa o adune si s-o prelucreze in miere caci, odata cu aparitia soarelui si incalzirea atmosferei, partea apoasa din aceasta e+udatie dulce se evaporeaza, iar albinele nu o mai pot lua. Mierea e+traflorala are o greutate specifica mai mare ca mierea obisnuita, iar culoarea sa este putin mai inchisa, continand zaharuri valoroase ca fructoza si glucoza dar si unele zaharuri inferioare ca de+trina, melezitoza, precum si saruri minerale in proportii ceva mai mari ca la mierea florala. Mierea de &ana *entru consumul uman are o valoare deosebita, continand multa inhibina (un bactericid foarte puternic) si saruri minerale (de 5(,:-(2 de ori mai bogata in saruri minerale decat cea florala), calciul si magneziul prezentand cel mai mare interes terapeutic intrucat organismul uman asimileaza mult mai bine aceste saruri prin alimentatia naturala decat prin administrarea sintetica. .upa arborii de la care provine este de mai multe feluri7 de stejar, de brad, de molid etc. 8ecretia manei e conditionata de o serie de factori printre care mentionam7 )actorii interni7 factorii genetici ce se transmit fiecarei specii de insecte producatoare de mana. )actorii e+terni7 factorii meteorologici, solul, e+pozitia insorita, altitudinea etc. )actorii biotici7 (pradatori, daunatori si paraziti). *radatorii (veveritele, ghionoaiele, ciocanitoarele, pitigoii, sticletii, viespile, mustele etc.) decimeaza lachnidele in toate stadiile de e+istenta. *e langa acesti aprigi dusmani, insectele producatoare de mana au si prietenii lor7 furnicile de padure - care le protejeaza si le stimuleaza secretia de mana. *rovine din aceeasi sursa cu cea e+traflorala, mana fiind un produs obtinut indirect, prin intermediul unor insecte din categoria afidelor, psKllidelor, coccidelor, citadidelor si lachnidelor, care se hranesc cu sucurile plantelor si elimina apoi zaharurile de care nu mai au nevoie. Albinele culegatoare aduna aceste produse insa pierd foarte multa energie la un asemenea cules si sunt mai uzate decat cele care culeg nectar de flori. *e langa faptul ca mierea de mana nu este recomandata pentru iernare deoarece provoaca into+icatii grave, degenerescenta si necroza, sunt cazuri cand, chiar pe timpul verii poate provoca multe neajunsuri. Atunci cand mana contine zaharuri neasimilabile si mai ales in anii secetosi, cand albinele sunt lipsite de pastura, albinele se pot into+ica datorita consumului sporit de miere de mana. E+ceptie face mierea de mana de conifere, care contine procente ridicate de zaharuri digestibile, albinele de munte fiind obisnuite sa consume o astfel de hrana chiar si iarna. Mierea de mana contine, inhibina, substanta cu o puternica actiune bactericida, iar procentul redus de glucoza si bogatia in de+trine si substante minerale o tin ani de zile in stare lichida. $otusi, uneori, mierea de mana este atat de vascoasa, incat nici nu mai poate fi e+trasa din celule decat prin topirea fagurilor in cuptor, deasupra unor gratare, ori prin inmuiere cu apa calda si intercalarea intre acesti faguri a unor faguri goi gata claditi. Albinele iau din celule aceasta miere diluata si o intind in fagurii goi, dupa care acestia se scot si se e+trag. Mierea de &o!id $i 2rad Mierea de molid are culoare verde inchis iar cea de brad - galbena aurie. Ambele contin (1,<:6 melezitoza (datorita urmelor de rasina continute). Este mult cautata de bolnavii de plamani si contine un puternic bactericid, inhibina, produs al unei enzime. Enzima producatoare a inhibinei este o glucozoo+idaza care in prezenta aerului produce din fructoza hidrogen-hipero+id. "nhibina este cunoscuta in medicina pentru efectul ei sterilizator. #and timpul este calduros mierea de brad se e+trage cu usurinta. *e timpul iernii aceasta miere cristalizeaza in faguri si de aceea nu trebuie lasata peste iarna (lasa si multe reziduuri). (5

1., PRINCIPALELE PROPRIETATI TERAPEUTICE SI CURATIVE ALE MIERII

Mierea are un e*ect: Antibacterian - mierea contine mici cantitati de apa, grasimi si proteine, are un p; relativ mic, o osmolaritate ridicata ce inseamna "conditii vitrege de viata"pentru bacterii - bioflavonoidele aflate in miere au efect antibacterian direct - multe dintre enzimele mierii actioneaza in final tot antibacterian Antibiotic - spectrul proprietatilor anti-microbiene al mierii este destul de larg Agent anti-oxidant in alimentatie - mierea are capacitati anti-o+idativeA o+idare scazuta in alimente inseamna o nutritie mai bunaA o nutritie mai buna inseamna o sanatate mai buna. Anti-carii - mierea este, in general, o substanta antibacteriana nespecificaA - mierea hraneste gingiile, ajutind la o mai buna hranire a dintilor. Antiinflamator - mierea este un bun antio+idant - contine bioflavonoide cu proprietati antiinflamatorii - mierea poate absorbi mult "foc" din aria inflamata, conform Medicinii $raditionale #hineze Antimicrobian - spectrul proprietatilor anti-microbiene al mierii este destul de larg Bio-stimulator - mierea este un "aliment viu" cu multa bio-energieA - furnizeaza cea mai buna energie pentru celule vii Agent de limpezire pentru sucuri, cidru, vinuri, etc. - datorita acizilor sai organici Curativ ((

mierea poate vindeca multe boli, chiar daca ea este considerata mai ales un "adjuvant"-

Depurativ - ajuta mecanismele de deto+ifiere ale organismuluiA mierea contine multa fructoza (in special mierea de salcim) care ajuta in mod direct mecanismele energetice ale ficatuluiA un ficat sanatos inseamna o mai buna deto+ifiere biochimica Emolient - datorita proprietatilor antiinflamatorii si datorita capacitatii sale de atragere a apei Energetic - carbohidratii din miere ard usor si cel mai adesea (cind este prezent suficient o+igen) pina la apa si #=(, astfel ca nu ramin reziduuri care sa reduca calitatea energiei - fructoza continuta in miere creste nivelul energiei in principala noastra "baterie" (vezi ficatul). Emulsionant al grasimilor - datorita acizilor continuti Imunostimulant - in primul rind furnizeaza multa energie "usoara" celulelor albe din singe - bioflavonoidele actioneaza direct ca imunostimulente Laxativ - mierea este higroscopica (atrage apa) - regleaza flora intestinului gros - ajuta pancreasul si ficatul sa functioneze mai bineA aceste organe vor produce atunci mai multe sucuri digestive utritiv carbohidratii din miere ajuta la construirea tesutului conjunctiv

!rotistocid - mierea contine mici cantitati de apa, grasimi si proteine, are un p; relativ mic, o osmolaritate ridicata ce inseamna "conditii vitrege de viata"pentru bacterii - bioflavonoidele aflate in miere au efect antibacterian direct - multe dintre enzimele mierii actioneaza in final tot antibacterian "adioactiv - in mod normal mierea are o radioactivitate specifica zonei din care albinele au cules nectarul si>sau seva copacilor ( pentru mierea de ambrozie ). $otusi, unele feluri de miere pot avea un nivel mai crescut de radioactivitate, produsa in mod artificial, de catre oameni "egenerativ pentru tesutul con#unctiv - mierea ajuta la producerea mucopolizaharidelor care sunt componente importante ale tesutului conjunctiv $timuleaza anabolismul - mierea este in principal un factor "Kin" conform Medicinii $raditionale #hineze si Medicinii "ndieneA calmeaza sistemul nervos, acesta ajuta la regenerarea si>sau crearea unor tesuturi normale, noi (/

$timuleaza regenerarea epiteliilor, endoteliilor si a membranelor celulare - in principal datorita continutului in bioflavonoide %onicardiac - mierea este cea mai buna energie pentru orice muschi, inclusiv pentru inima, care este in primul rind " pompa musculara"

Indicatii!e &ierii de a!2ine Afectiuni ce afecteaza intreg organismul Afectiunile gurii si a buzelor .iverse afectiuni ale buzelor Afectiunile aparatului respirator Afectiuni inflamatorii ale tractului respirator superior Afectiunile aparatului cardiovascular Afectiuni ale singelui Afectiuni gastrointestinale Afectiuni hepatice Afectiuni ale oaselor si articulatiilor ( osteologie) Afectiuni oculare ( oftalmologie ) Afectiuni ale sistemului nervos Afectiuni ale pielii #osmetica Mierea, cel mai apreciat produs apicol de catre cea mai mare parte a populatiei, este, asadar, nu numai un e+celent aliment furnizor de energie dar, de asemenea, un e+celent medicament natural. #a aliment, ea trebuie sa ajunga la toate celulele, fie ca sunt bolnave sau sanatoase. #a medicament, trebuie sa ajunga la toate "tintele" sale7 celulele, tesuturile, organele sau sistemele bolnave. "eguli generale de depozitare& &u pastrati mierea la lumina soarelui- !azele soarelui distrug multe din enzimele prezente in miere. - $ineti bine inchise recipientele in care mierea este pastrata - Mierea poate absorbi cu usurinta mirosurile e+terne (urite)A astfel se va distruge aroma sa. - Mierea absoarbe de asemenea apa, chiar cind aceasta se gaseste in cantitati foarte mici in atmosferaA o cantitate e+cesiva de apa in miere (peste (2-(/ 6)va permite dezvoltarea drojdiei, avind ca rezultat inceperea fermentarii mierii. - *astrati mierea la rece (la frigider)7 chiar daca multe tipuri de miere pot sta la temperatura camerei pentru 5-( ani fara modificari majore, trebuie sa ne amintim ca mierea imbatrineste zi de zi, calitatea ei se deterioreaza incet, in special la temperaturi peste 0 3#. %ipuri de miere folosite pentru scopuri curative *entru a fi folostia in scop curativ, mierea trebuie sa aiba o calitate foarte ridicata7 sa fie proaspata, organica, fara reziduri, sa fie specifica, adaptata bolii care urmeaza a fi tratata7 - Miere de tei pentru probleme ale somnuluiA - Miere de eucalipt pentru boli respiratoriiA - Miere de manuEa (%eptospermum scoparium) pentru ulcere gastro-duodenale etc. (0

Contraindicatii Mierea, cel mai folosit produs apicol, a fost creata de Mama &atura sa fie hranitoare, energizanta, prietenoasa, ajutatoare si curativa. @@,@@6 din populatie tolereaza acest produs bine sau foarte bine. #hiar si cei 2,256 dintre oameni care pot prezenta reactii adverse reale la miere o pot utiliza in conditii specifice. #ea mai importanta contraindicatie a mierii este diabetul. E+ceptii7 mierea de acacia (ce contine maiales fructoza) care poate fi data, in cantitati mici, dimineata si rani ce se vindeca greu la diabetici (in uz e+tern). Mierea este dulce deoarece contine peste 926 carbohidrati si nu poate fi data in cantitati mari acelor persoane ce au singele "dulce" (hiperglicemic).$otusi, acest "singe dulce" este asa datorita unui continut e+cesiv in glucoza (de+troza), de peste 5(2 mg>522 ml de singe. %ogic, daca vom gasi o miere cu mai putina de+troza si mai multa fructoza (levuloza) aceasta va fi mai bine acceptata de catre diabetici. "ntr-adevar, diabeticii tolereaza mierea de acacia mult mai bine, aceasta avind o mare cantitate de fructoza. =rice alt tip de miere cu o compozitie similara in carbohidrati va fi de asemenea acceptata . E+ista o alta situatie in care mierea nu este indicata7 alergia la polen (mai ales cea legata de tractul digestiv). Mierea contine peste 56 polen in compozitie. *ersoanele care sufera de aceasta afectiune nu pot minca miere deoarece continutul e+trem de scazut in polen poate conduce la alergii specifice digestive sau respiratorii. *entru a diminua acest risc, este intotdeauna recomandabil, ca si pentru celelalte produse apicole, sa se inceapa tratamentul cu miere (apiterapia) sau folosirea mierii, cu doze foarte mici, foarte bine diluate in cantitati mari de lichide. = alta contraindicatie mai importanta decit cele de mai sus este7 la copiii sub un an. #opiii sub un an au conditii speciale ( inaltul continut de apa si de proteine, cantitati mici de o+igen, p; ridicat, putine mecanisme antibacteriene) care pot fi favorabile pentru dezvoltarea unor bacterii periculoase in intestinele lor (,otulismul poate apare de la mierea ce este "curier" al bacteriei #lostridium botulinum). Aceasta bacterie este cea mai periculoasa, poate fi prezenta in miere intr-o stare "dormanta" , in special daca mirea nu a fost recoltata in conditii igienice perfecte. Mierea contine cantitati mici de apa, proteine aproape deloc, cantitati mari de o+igen obtinute prin centrifugare, un p; relativ scazut si citeva mecanisme antibacteriene ce nu vor permite multiplicarea bacteriilor, inclusiv a bacteriei #lostridium botulinum. *roblema consta in faptul ca aceasta bacterie, ca multe altele, poate dormita in asteptarea unor conditii mai bune. $otusi, daca mierea este recoltata perfect igienic, si este bine verificata in laboratoare spre a nu avea nici macar o singura bacterie periculoasa, poate fi administrata copiilor sub un an, mai ales daca acesti copii au boli grave ce le ameninta viata. #a o concluzie generala, se poate spune si in cazul mierii ca aceste contraindicatii sunt relative. #u multa atentie, sub control medical si de laborator, si in doze individuale, mierea poate fi data oricui

(1

2. PRODUSE APICOLE
2.1 POLENUL
.in punct de vedere nutritional, polenul - definit ca Lsuper-alimentM - si derivatul sau natural pastura, precum si laptisorul de matca - cunoscut in multe regiuni ale globului ca Lhiper-alimentM - contribute in mod esential in alimentatie prin ele- mentele nutritive de baza, care isi dovedesc valoarea in numeroase situatii. n caz deosebit este reprezentat de denutritiile proteice si, in general, de toate tipurile de carente nutritionale in care este necesar sa se utilizeze produse a caror concentratie in elemente nutritive este superioara mierii. 8e stie, de altfel, ca polenul recoltat de albine confine toti aminoacizii esentiali, partial esentiali si neesentiali in proportii interesante, ce fac ca acest produs sa fie inscris in randul proteinelor vegetale de ordinul "". Aceasta inseamna ca polenul (este vorba in general de amestecuri poliflorale de polen) contine toti aminoacizii esentiali si neesentiali in proportii neechilibrate, in timp ce proteinele de gradul " sunt cele in a caror compozitie acestia se gasesc in proportii echilibrate. "n pastura, derivatul natural al polenului, gradul de disponibilizare a elementelor nutritive este si mai ridicat, benefici- indu-se in general de o degradare a e+inei (peretele celular al polenului) cu punerea in libertate a elementelor nutritive. #u alte cuvinte, intre produsele stupului, polenul, pastura si laptisorul de mated reprezinta pentru alimentatie importante surse de proteine si aminoacizi liberi. Mai mult, valoarea nutritiva a pasturii este mult mai mare acolo unde se creaza dezechilibre nutritionale printr-o limitare a diversitatii si a cantitatii de hrana. #opiii sunt cei care pot beneficia in mod cu totul deosebit de administrarea de suplimente cu polen sau pastura in dieta zilnica. *olenul recoltat de albine are o compozitie chimica foarte comple+a, cu predominanta azotoasa (proteica), dar in care se disting s. i zaharuri reducatoare Ni nereducatoare, lipide simple si comple+e, vitamine, enzime, substante minerale (macro- si microelemente), o serie de principii cu actiune bactericida si bacteriostatica, substante de tip hormonal, fitohormoni, pigmenti de natura carotenoida si flavonoida. .esi prezente in toate sortimentele de polen, grupele de compusi sus-menOionati si concentratia lor variaza foarte mult in functie de specia vegetala de la care provine polenul. *rimele incercari de caracterizare a compozitiei chimice generale apolenului recoltat de albine au fost efectuate inca din 5@11, cand &ielsen a studiat comparativ polenurile de porumb, arin negru si jepi. *rincipalele elemente determinate au fost7 concentratia in azot total, continutul in proteine, continutul total in zaharuri reducatoare si nereducatoare, continutul de cenusa si continutul in elementele fosfor si sulf. .in punct de vedere al valorii calorice, s-a constatat ca si aceasta difera in functie de specia de polen, dar si de modul de recoltare a acestuia. 8-a constatat ca polenul recoltat manual are o valoare calorica mai mica decat eel recoltat de albine. E+primata la 522 grame produs, valoarea calorica medie a polenului este de apro+imativ (0< cal.

(<

2.1.1 STUDII ACTUALE ASUPRA COMPO8ITIEI SI VALORII NUTRITIVE A POLENULUI

*ornind de la analizele efectuate pentru caracterizarea biologica sj biochimica a polenului, din ce in ce mai multi specialist- in nutritie, dietetica si terapeutica au luat in studiu polenul recoltat de albine, ca resursa naturala valoroasa, atribuindu-i acestuia rolul comple+ de ,,hrana functionala". "nca din anil 5@92, in !omania, prima tara din lume in care utilizarea produselor stupului s-a facut pe baze stiintifice, polenul poliflor recoltat de albine a constituit un produs de mare interes. 8tudiile stiintifice au pornit desigur de la e+perienta si traditia apicultorilor care, asa cum s-a constatat, au organismele mai rezistente si mai sanatoase. .e altfel, in forma traditionala, polenul a fost folosit de medicina populara cu mult succes. "ncercarea de a e+plica potentialul rol nutritiv si terapeutic al polenului pentru organismul uman a condus la introducerea sa in largul spectru de resurse naturale accesibile omului. "A%=M"$EA& si colaboratorii sai au studiat valoarea biologica a polenului recoltat de albine si a indicelui =ser (indicele aminoacizilor esentiali) pentru a vedea daca acest produs se incadreaza in categoria proteinelor de ordinul ", "" sau """. *roteina de referinta utilizata in aceste e+perimente a fost ovalbumina. #oncluzia la care s-a ajuns a fost aceea ca polenul recoltat de albine confine toti aminoadzii esentiali, dar in concentratii mai mici decat ovalbumina, fapt ce il incadreaza in randul proteinelor vegetale de ordinul "". %a majoritatea polenurilor studiate, primul aminoacid limitant a fost metionina. 8tudiile nutritionale efectuate pornind de la aceste date au aratat ca polenul poate fi consumat intr-o ratie zilnica de (0 - 1: g >zi. .in punct de vedere strict nutritional, polenul nu poate deci mlocui nevoia de calorii si de substante nutritive plastice. Aceste considerente nu e+clud insa rolul biostimulent pe care polenul $l prezinta in cantitati relativ mici, ca supliment nutritiv. 8tudiind continutul total in aminoacizi liberi din polenul colectat de albine, C"&E! *A%%A!E8 si col. (5@:9) au ajuns la concluzia ca acestia reprezinta procentual in medie un nivel de (:,<@ mg>g polen raportat la greutatea uscata a acestuia, iar prolina, foarte abundenta in toate speciile de polen, se gaseste in concentrate medie de 5@,15 mg>g polen. .esi clasificati ca aminoacizi neesentiali, se stie ca prolina si hidro+iprolina sunt component- esentiali ai colagenului, sunt proteogenici si glucogenici. Asa cum s-a mentionat, polenul recoltat de albine confine proteine in cantitati medii, de apro+imativ (26 din greutatea uscata. *rezenta proteinelor simple si a celor conjugate si incadrarea polenului in grupa proteinelor vegetale de ordinul "" recomanda acest produs natural ca supliment nutritiv in carentele proteice de diferite etiologii. *olenul este recomandat in aceste afectiuni si pentru biodisponibilitatea sa crescuta in absorbtia intestinala, deoarece se stie ca deficientele proteice sunt insotite si de deficiente enzimatice intestinale care fac greu utilizabile proteinele comple+e din alimentele obisnuite. = alta grupa de compusi intens studiata pentru rolul sau in nutritie este aceea a lipidelor. ltimele studii efectuate de "4A&=4 si col. (5@:1) au relevat comple+itatea acestei componente prezente in amestecuri poliflorale de polen recoltat de albine. %ipidele din polen au fost e+trase cu eter si apoi cu un amestec (75 de cloroform P etanol, iar ulterior analizate prin cromatografie in strat subtire si gaz-cromatografie, evidentiindu-se concentratii (9

semnificative de fosfolipide, mono-, di- si trigliceride, steroli, acizi grasi cu catena lunga, hidrocarburi. Aceleasi studii asupra compozitiei chimice a polenului au fost efectuate si de E#;"C= si QA$8 &AM" (5@:<), care au evidential printr-un studiu comple+ prezenta lipidelor si a acizilor grasi liberi. "n Argentina, )E!&A&.ED 8A%=M si col. (5@:@) au studiat, la randul lor, calitatea polenului ca supliment nutritiv. 8e stie ca lipidele au un rol metabolic deosebit de important. "n afara rolului energetic de prim rang (@,/ cal>g fata de 0 cal>g la glucide), ele participa activ in metabolismul glucidelor si proteinelor. )osfolipidele sunt componente subcelulare ale membranei si detin un rol plastic si structural dintre cele mai importante. .e asemenea, prin prezenta fosfolipidelor se faciliteaza s. i se permite transportul electronilor de-a lungul trunchiului nervos, ele participand astfel la transmiterea influ+ului nervos. Acizii grasi esentiali (acidul linoleic, linolenic si arahidonic), considerati initial a fi vitamine, intra in compozitia fosfolipidelor si sunt activatori ai unor enzime care actioneaza atat in metabolismul lipidic cat si in alte metabolisme. "n acelas.i timp, acesti compus.i sunt considerati precursor- ai prostaglandinelor. 4itaminele, prezente in polen in concentratii ce justifies utilizarea acestui produs ca supliment nutritiv, joaca pe langa rolul de cofactori enzimatici si multe alte roluri esentiale in buna functionare a organismului. *rezenta vitaminelor hidrosolubile din grupul , (acid nicotinic, pantotenic), a vitaminei # s. i a vitaminelor liposolubile A si E (prima mai ales sub forma de provitamina * - caroten) face din polen un mijloc foarte eficient in reglarea deficientelor de aceasta natura. Mai mult, s-a constatat ca polenul este o sursa vegetala pura de vitamina ,i(, vitamina al carui rol este bine cunoscut ca factor proteic de origine animala cu o activitate biologica e+trem de ridicata. 8tudii aprofundate asupra continutului biochimic general al polenului poliflor utilizat ca aliment sau supliment alimentar au fost efectuate si in "talia de 8E!!A " ,=&4E;" (5@:<), iar in =landa de 'E!'4%"E$ (5@:@). #A%#AC&= si col. (5@:@) discuta la randul lor analiza chimica si nutritionala a polenului, iar ,A%E8$!"E!" si col. (5@:9) anticipeaza, prin efectuarea unor analize cantitative ale substantelor active, rolul polenului utilizat in suplimente nutritive alaturi de propolis si laptis.or de matca. #ontinutul in elemente minerale este un alt argument pentru folosirea polenului poliflor recolectat de albine, in diferite formule de suplimente nutritive sau ca aliment in dieta vegetarienilor. !olul elementelor minerale in nutritie este binecunoscut. Macroelementele joaca un rol activ in transportul de membrana (pompe ionice, ' si &a), iar clorul (#l) este un anion intra- si e+tracelular si contraion al hidrogenului in producerea de ;#5 in stomac. #alciul este component structural al scheletului si joaca un rol important in procesul de contractie musculara. Magneziul este necesar pentru activitatea multor enzime, precum si in formarea tesutului osos. Microelementele sau micronutrientii detin la randul lor un rol important in organism. Ele actioneaza catalitic sau sunt componente ale sistemelor catalitice. %ipsa acestor elemente din organism poate duce la simptome carentiale sau stari patologice. .e e+emplu, se stie ca iodul este un component al hormonilor tiroidieni si este esential pentru functionarea glandei tiroide. Alte microelemente cu rol e+trem de important sunt7 cromul, cuprul, fluorul, manganul, nichelul, vanadiul, siliciul, seleniul si zincul. #romul este cunoscut ca fund unul dintre constituentii factorului de toleranta la glucoza (C$)), esential pentru animale si pentru om datorita tolerantei la glucoza. .e remarcat ca numai ionul de crom trivalent este biologic activ. #uprul este adeseori implicat in procesele de transport de electron- in membrane si mitocondrii. 8inteza hemoglobinei este dependents de prezenta ionilor de cupru. desi acest

(:

element nu este prezent in structura sa. #uprul este componentul unor enzime ca7 citocrom o+idaza, o+idaza acidului ascorbic, tirozinaza, monofenol monoo+igenaza. Manganul este un microelement prezent in toate celulele vii. Multe glicozil-transferaze au nevoie de Mn pentru a fi active (galactozil si &-acetilgalactozaminil transferaza), fapt ce e+plica tulburarea metabolismului mucopolizaharidelor asocial cu deficienta de mangan. Manganul este, de asemenea, necesar in stadiile preliminare de biosinteza a colesterolului, probabil in aceeasi etapa de conversie a acetatului in mevalonat. &ichelul pare a fi in mod special asociat acidului ribonucleic. &ichelul protejeaza structura ribozomilor de denaturarea termica si activeaza unele enzime. .eficienta de nichel produce modificari in ultrastructura ficatului si altereaza nivelul de colesterol din membranele hepatice. 8eleniul este un micronutrient esential pentru mamifere. 8eleniul este component esential al enzimei glutathion-pero+idaza, care este necesara in protejarea membranelor globulelor rosii (hematiilor) si a altor tesuturi, de distrugerile provocate de pero+izi, .e mentionat ca, dupa nuca de ,razilia, polenul este creditat ca a doua sursa naturala de seleniu, fapt ce e+plica importantele sale efecte in tratamentul unor afecOiuni (cardiovasculare, afectiuni de prostata, cancere etc.) = alta calitate pentru care polenul recoltat de albine este recomandat in nutritie si in dietetica este continutul sau in fibre, stiut fiind faptul ca lipsa acestora din alimentatie poate conduce la grave tulburari. #onform opiniei unor cercetatori, continutul in fibre al polenului este de 2,02 6 raportat la greutatea uscata. Dincul este un bioelement esential pentru cresterea si dezvoltarea organismelor. Dincul prezinta mare afmitate pentru liganzii pe baza de azot si sulf si se gaseste in celule asociat diferitelor componente7 proteine (insulina), aminoacizi, acizi nucleici. "ntrain compozitia multor metaloenzime si activeaza sinteza enzimatica a triptofanului. "n organismul uman, zincul este necesar pentru activitatea anhidrazei carbonice. Evaluand continutul mediu in astfel de elemente minerale - macro Ni microelemente din compozitia polenului, se poate remarca faptul ca majoritatea acestora este prezenta, uneori atingand necesarul zilnic din nutritie. .esigur, si in acest caz, polenul colectat de albine, de preferinta eel poliflor, ofera aceasta larga paleta de compus. i ce e+plica in mare masura rolul sau ca supliment nutritiv. Continutu! in a0a $i $u2$tante nutriti1e 0roducatoare de ener4ie din 0o!enu! 0o!i*!or #ontinut mediu in g per 522 g (6) 55,( 5<,: 0,0 :,: 5<,: (,( (5< @(1 #ontinut in g per 522 g (6) Ma+im Minim 9,2 1,( 2,: /,5 5(,< 5<,( (1,5 5(,: 51,/ (5,@

8ubstanta Apa *roteine Crasimi ;idrati de carbon (glucide) glucoza fructoza oligozaharide Energie 'cal>522 g Energie 'joule> 522 g

(@

Continutu! 1ita&inic din 0o!en 0o!i*!or *ata de nece$aru! +i!nic $ta2i!it de ;MS (dupa 'erEvliet, 5@:@) Continut in &4 $au <=4 0er 1-4 4reutate u$cata Medie 55 mg 2,2/ Rg /,( mg Va!ori &ini&e $i &a%i&e 2,</-5,(1 Nece$ar +i!nic 5 mg 1 mg 52 mg

Vita&ina

4itamine liposolubile !etinol (vitamina A) *rovitamina A (p - #aroten) #alciferol (vitamina .) $ocoferol (vitamina E) 4itamine hidrosolubile l,2(mg 5,1/ mg $iamina (vitamina ,j) @,(< mg l,<2mg !iboflavina (,() 2,/( mg (,1 mg &iacina (,/, **) Acid pantotenic (,1) *irido+ina (,<) ,iotina (,:, ;) Acid folic #ianocobalamina (,5() Acid ascorbic (#) !utin (*)R 2,@< mg urme /2 mg 1<2 mg

2,</-5,(1 2,@:-(,21 1,51-55,2 2,@5-(,21 2,(0 - 2,/@

l,0mg l,<mg 5:,2mg 1mg (,( mg 2,( mg

2,:/-5,21 . (22 - :22

2,0 mg / Rg <2 mg

E!e&enta! &inera! (microelementul)

Continutu! in e!e&ente &inera!e a!0o!enu!ui (dupa 'erEvliet, 5@:@) Continutu! Va!ori Nece$ar &ediu &ini&e +i!nic in &4 $au <4 $i &a%i&e 0er 1-- 4 $u2$tanta u$cata 5/(@mg 5<5 mg (:< mg /(5 mg (29 mg 59mg 0,1 mg 50Rg 5,5 mg 0/2-91< 0(/-5<9: :/ - 02( (2-59<0 5(-1:/ 59-5: 5,9-55,( 2,( - (,2 /2 (222 mg :22 mg :22 mg /22mg 50mg (-/ mg / Rg (-/ mg

Macroelemente7 *otasiu (') 8odiu (&a) )osfor (*) #alciu (#a) Magneziu (Mg) =tigoelemente (microelemente)7 )ier ()e) Mangan (Mn) #obalt (#o) #upru (#u)

Dinc (Dn) )luor ()) lod (") #rom (#r)

5(,9 mg 2,9 Rg (0 Rg

/,2-(1,5 (1-<5

52 mg l,1mg 512Rg (22 Rg

2.1.2 PROPRIETATI TERAPEUTICE SAU CURATIVE ALE POLENULUI

Po!enu! e$te un 0rodu$: Afrodisiac Alergic Anabolizant Anore+ie Anti-Aterosclerotic Antibacterian Antibiotic *revine cariile Antidepresiv Antiinflamator Antio+idant Antiparazitar Antipiretic Antito+ic ,iostimulant .ietetic *olenul este un aliment foarte bun , dupa cum a fost mentionat mai sus A el este o sursa vegetala de elemente nutritive foarte bine echilibrata A astfel se recomanda pentru obezitate, hipertensiune arteriala, guta, etc. *olenul hraneste ficatul care produce toti factorii anti-hemoragici necesari A intareste peretii capilarelor. #reste energia singelui si a corpului A in acord cu Medicina $raditionala #hineza , cind Si-ul (bioenergia) e scazut, singerarile apar mai des A un Si crescut J fara hemoragii, sau mai putine !educe nivelul tensiunii arteriale ridicate "mbunatateste fluiditatea singelui deoarece polenul scade nivelul grasimilor din singe A reduce microhemoragiile , si astfel incidenta aterosclerozei A catifeleaza interiorul peretilor arteriali, capilari si venosi, hraneste musculatura arteriala , facind-o mai fle+ibila A hraneste muschii si nervii cardiaci A o inima sanatoasa poate controla mai bine variatiile tensiunii sanguine . 8cade nivelul colesterolului sanguin, acizilor grasi liberi (prezenti in inima si in alti muschi ca surse de energie metabolica) , trigliceridelor (sunt un grup din clasa lipidelor, legaturi (esteri) ai glicerinei cu acizii grasi) , beta-lipoproteinelor (sunt legaturi macromoleculare intre lipide si proteine si sunt solubile in apa) si al albuminelor (proteine de dimensiuni relativ mici ce se gaseste in singe si in alte lichide organice). .iminueaza efectele negative ale stressului e+cesiv *olenul contine toate elementele nutritive necesare functionarii sistemului nervos A un sistem nervos mai sanatos inseamna o mai buna adaptabilitate la multi dintre factorii de stress. !educe riscul bolilor genetice

/5

*olenul contine in interiorul cromozomilor sai multi acizi nucleici A aceste substante sunt e+trem de importante pentru regenerarea celulara A cind lipsesc una sau mai multe dintre acestea riscul bolilor genetice este crescut .iuretic continutul relativ ridicat al polenului in carbohidrati creste nivelul apei biologice din organism. Energetic contine toti nutrientii necesari celulelor noastre dinamice (celule musculare si ale sistemului nervos) "mbunatateste toate functiile cerebrale .atorita prezentei unei cantitati incredibil de mari de elemente nutritive diferite ce se gasesc in polen A aceste substante hranesc in mod direct , dupa cum s-a mentionat mai sus, toate celulele neuronale A efectul indirect este datorat hranirii ficatului, un ficat sanatos produce la rindul sau alte substante foarte importante pentru functionarea creierului "mbunatateste producerea de hemoglobina si de hematii *olenul contine toate substantele necesare pentru regenerarea celulara, inclusiv pe cele necesare pentru celulele sanguine A de asemenea contine fier care este foarte important pentru sinteza hemoglobinei . "mbunatateste functionarea intestinului gros pentru ca in final hraneste flora intestinului gros "mbunatateste nutritia si functiile tuturor muschilor (inclusiv muschii netezi ai organelor interne) datorita elementelor nutritive din compozitia lui. Indicatii 4enera!e a!e 0o!enu!ui ,oli de nutritie si de metabolism ,olile aparatului digestiv ,olile duodenului ,olile ficatului Afectiuni ale celulelor hepatice ,olile veziculei biliare Afectiunile intestinului subtire Afectiunile intestinului gros Afectiuni genitale si se+uale Afectiunile aparatului urinar Alergii Afectiuni hematologice Afectiuni cardiovasculare Afectiunile aparatului respirator ,oli canceroase (boli oncologice si de iradiere) ,olile sistemului imun Afectiunile sistemului nervos Afectiuni endocrine Afectiuni ale ochilor Afectiuni ale sistemului osteo-muscular Afectiuni ale pielii Afectiuni ale parului si unghiilor ,olile virstei a """-a (afectiuni gerontologice) *ediatrie Cai!e de ad&ini$trare /(

"nterna *e gura, inghitind polenul brut sau amestecul de polen cu miere sau cu alte alimente ca iaurt, cereale, piine etc. 8ublinguala (cazurile de cancere sau chirurgicale) Alimentatie chirurgicala sau artificiala, cind polenul, mierea, laptisorul de matca, propolisul si alte alimente usor de digerat pot fi administrate direct in stomac sau in intestinul subtire. 8upozitoare rectale, in cazul pacientilor cu adenom de prostata. 8upozitoare vaginale, pentru diferite afectiuni genitale la femei E+terna "n masti cosmetice, amestecat cu miere sau>si laptisor de matca, e+tracte florale etc. "n dermatologie, ca adjuvant nutritional pentru celulele pielii. Po$i2i!a 0re+enta a reactii!or ad1er$e nii oameni pot dezvolta alergii la polen sau pur si simplu nu-l pot suporta foarte bine in stomac sau in sistemul digestiv, plingindu-se de "greutate" in stomac, balonari, diaree etc. *entru a evita multe dintre aceste cazuri, este intotdeauna o idee buna sa-" sfatuim pe pacienti sa inceapa sa consume polen in cantitati foarte mici, chiar granula cu granula. .aca astfel de persoane vor sa foloseasca polen pentru necesitati cosmetice sau dermatologice, concentratia initiala de polen in amestecul folosit trebuie sa fie de asemenea foarte mica.

2.2 PASTURA
*olenul recoltat de albine este depozitat in stup, in celulele fagurilor. 8chimbarile ce intervin in timpul depozitarii, datorita conditiilor de temperatura si umiditate, conduc la formarea pasturii, cunoscuta si sub denumirea de ..painea albinelor". *astura, avind ca si componenta majora polenul, are, desigur, proprietati asemanatoare acestuia. $otusi, deoarece pastura contine si mici cantitati de miere si secretii salivare ale albinelor lucratoare, dar mai ales pentru ca marea majoritate a granulelor de polen sunt deschise , digestibilitatea pasturei este mai mare decit a polenului . .in aceasta cauza , din punct de vedere nutritiv , pastura este mai buna decit polenul . #um polenul este considerat un nutrient major, putem conclude ca in cele mai multe cazuri pastura este superioara polenului. *astura continind mai multa vitamina ' si acid folic decit polenul , are un efect antihemoragic mai bun. *astura este un polen pre-digerat, utilizat pentru hranirea intregii colonii de albine, dar mai ales a "copiilor" albinelor (larvele). .e aici putem accepta ca acest e+traordinar produs apicol comple+ poate fi administrat cu incredere si copiilor nostri . Indicatii!e 0a$turii "ndicatiile principale ale pasturii sunt in alimentatia copiilor si acelor persoane ce sufera de una sau de mai multe boli grave din zona tubului digestiv ( ulcere, tumori, ciroza etc.) si ca rezultat nu pot digera corespunzator polenul. *astura are un gust mai acru datorita fermentatiei specifice care are loc in fagurii cu polenA este mai buna decit polenul in toate bolile legate de ficat si de functionarea lui . "n Medicina $raditionala #hineza, gustul acru stimuleaza energia (Si) a elementului "%emn", care ajuta functionarea urmatoarelor elemente fizice si psihice7 - ficatA - vezicula biliaraA //

muschi (netezi, striati, cardiac) si tendoaneA ochi imaginatia, creativitateaA energiile de regenerare.

Ad&ini$trarea 0a$turii *astura este polenul deschis si transformat biochimic. *olenul are acelasi tip de relatie cu pastura ca laptele cu zerul sau laptele cu iaurtul. .eci, vorbind in general, pastura este mai nutritiva decit polenul si este mai usor de absorbit de catre celulele noastre. Administrarea ei este foarte asemanatoare cu cea a polenului. 8ingura diferenta posibila este cea legata de dozaj. *entru efecte similare, pastura este administrata in doze mai mici decit polenul. Princi0a!e!e &etode de ad&ini$trare $unt: "ntern7 *e gura, prin inghitirea pasturei neprelucrate sau amestecarea ei cu miere sau cu alte alimente ca iaurtul, cereale, piine etc. 8ublingual (amintiti-va cazurile chirurgicale sau legate de tumori) *rin alimentatie chirurgicala sau artificiala, cind pastura, polenul, mierea, laptisorul de matca, propolisul si alte alimente usor de digerat pot fi administrate,scurt-circuitind gura, direct in stomac sau in intestinul subtire. 8upozitoare rectale, in cazul pacientilor cu adenom de prostata 8upozitoare vaginale, in diferite afectiuni genitale la femei E+tern7 "n cosmetica, ca si component al mastilor cosmetice, combinat cu miere si>sau laptisor de matca, e+tracte florale etc. "n dermatologie, ca adjuvant nutritional pentru celulele pielii. Contraindicatii *entru pastura, contraindicatiile si limitele sunt aproape identice ca si pentru polen. .in cauza transformarilor suferite in stup (sub actiunea bacteriilor specializate), pastura are unele contraindicatii si limite diferite de ale polenului. *astura este mai "neteda" decit "asprul" polen deoarece este intotdeauna deschisa. )iind deschisa, irita mai putin mucoasa tractului digestiv in procesele de digestie si de absorbtie. #a rezultat, toleranta tractului digestiv este crescuta. #a o concluzie generala, se observa ca pastura are indicatii mai bune decit polenul, fiind recomandata in tratarea unui spectru larg de afectiuni.

2.# LAPTISORUL DE MATCA

Co&0o+itie c)i&ica $i 0ro0rietati nutritiona!e %aptisorul de matca este secretat de glandele hipofaringiene (uneori denumite glandele pentru hrana puietului) ale albinelor lucratoare tinere (albinele doici), pentru a hrani larvele tinere si matca adulta. %aptis.orul de matca este folosit pentru hranirea directa, imediat dupa secretie, a matcii si a larvelor. acesta nefiind depozitat. Este motivul pentru care nu constituie un produs apicol traditional. 8ingura situatie in care recoltarea devine posibila este in cursul cresterii matcilor, cand larvele destinate a deveni matci sunt hranite din abundenta cu laptisor /0

de matca. %arvele de matca nu pot consuma hrana atat de rapid, pe masura ce aceasta le este oferita si, din acest motiv, laptisorul de matca se acumuleaza in botci. .efmitia e+acta a laptisorului de matca comercial este deci legata de metoda de productie7 este hrana destinata larvelor de matca in varsta de patru pana la cinci zile. 8pectaculoasa fertilitate sj viata mult mai lunga a matcii, hranita e+clusiv cu laptisor de matca, sunt cele doua argumente care au condus in mod sugestiv la credinta ca acest produs ar putea produce efecte similare la om. *rincipalii constituent- ai laptisorului de matca sunt apa, proteinele, zaharurile, lipidele, sarurile minerale. .esi acestea apar cu variatii semnificative de concentratie, compozitia laptisorului de matca ramane relativ constants, indiferent de colonie sau de rasa de albine. Co&0o+itia !a0ti$oru!ui de &atca
#ompusul Apa proteine (& + <,(1) Daharuri %ipide Minerale #oncentratie minima 196 596 din greutatea uscata 5 :6 din greutatea uscata /,16 din greutatea uscata (6 din greutatea uscata #oncentratie ma+ima 926 016 din g.u. 1(6 din g.u. 5@6 din g.u. /6 din g.u.

Continutu! in 1ita&ine a! !a0ti$oru!ui de &atca in <4 0er 4ra& de 4reutate 0roa$0ata 4itamina Minimum $iamina !iboflavina Acid *irido+in pantoteic a 5,00 1 51@ 5,2 (1 (<1 0: &iacina Acid folic 0: 2,5/ 2 :: 2,1/ 2 "nozitol ,iotina :2 /12 5,5 5@,:

Ma+imum <,92

#ompozitia laptisorului de matca cuprinde si substante in ce reduse ce apartin diferitelor clase chimice. *rintre acestea se pot enumara doua substante heterociclice, biopterina si neopterina, in concentratii de (1 si respectiv < mg>g greutate proaspata. .e importanta fiziologica sunt si acetilcolina, cu rol de neurotransmitator (5 mg>g greutate uscata) si acidul gluconic (2.<6 din greutatea proaspata). "n majoritatea articolelor stiintifice, cat si in cele de popularizare, se vorbeste despre o fractiune a laptisorului de matca definita ca ,,inca necunoscuta". Acest lucru nu accentueaza numai faptul ca analiza laptisorului de matca nu este definitivata. dar conduce, bineinteles, si la lipsa de intelegere a activitatilor biologice ce sunt puse pe seama lui. "n ciuda multor eforturi. cea mai mare parte a acestor actiuni nu a lost definitiv elucidata si nici nu a putut fi atribuita vreunuia dintre componentii sai. E*ecte!e *i+io!o4ice a!e !a0ti$oru!ui de &atca Administrat pe cale orala timp de 5-( luni, prin inghitire sau prin topire sublinguala in doze cuprinse intre (22 - 122 ing, laptisorul de matca actioneaza ca tonic si stimulant, cu efecte euforice asupra omului sanatos. #ei ce au consumat acest produs declara ca au trait o senzatie generala de bine (resimtit la nivelul starii fizice - rezistenta la oboseala, o mai buna performanta intelectuala - o mai buna capacitate de invatare si o mai buna memorie) si au inregistrat efecte directe asupra starii mentale (mai multa incredere in propriile forte, stare de /1

bine si euforie). #u alte cuvinte, pentru omul sanatos, laptisorul de matca actioneaza ca stimulent general, imbunatateste raspunsul imun si functiile generate ale organismului. .oza zilnica de laptisor de matca pulbere (liofilizat) se situeaza intre /2 - 522 mg pe zi. *rodusele lichide sunt adeseori recomandate corespunzator unor doze mai ridicate, pentru a obtine eel putin acest nivel compusului activ. $rebuie mentionat, si aceasta de mai multe ori, ca produsele apicole sunt contraindicate persoanelor care sufera de alergii grave la polen sau au hipersensibilitate la acestea. %aptisorul de matca este de asemenea contraindicat femeilor gravide si mamelor care alapteaza. %aptisorul de matca poate provoca reactii alergice la persoanele susceptibile, intre care eczeme, rinite, urticaria si bronhospasm. Au fost raportate si cazuri de astm acut, anafila+ie si intr-un caz, moarte, urmare a unei crize de astm produse de consumul de laptisor de matca.

2.( PROPOLISUL
.intre toate produsele apicole, propolisul este probabil cel mai "medicinal". #ompozitia sa este un subiect fascinant, proprietatile farmacologice si indicatiile fiind studiate de mii de cercetatori . E+ista un numar mare de compusi ce pot apare in propolis. Creena?aK si colab., 5@@2, a spus ca avind in vedere ca e+udatele din mugurii diferitelor specii de plop sunt frecvent asemanatoare in ceea ce priveste compozitia calitativaA pot fi foarte diferite in ceea ce priveste compozitia cantitativa, iar aceste diferente se reflecta in compozitia propolisului ce include e+udatul din muguri. Aceste variatii in compozitia propolisului pot fi considerabile. Asemenea diferente majore in compozitia propolisului au efecte considerabile asupra proprietatilor. *resupunerea ca uneori compozitia polenului este asemanatoare cu originea sa (sursa) este incorecta si orice e+periment asupra propolisului presupus a fi stiintific trebuie sa fie detaliat asupra constituentilor propolisului. Co&0o+itia c)i&ica a 0ro0o!i$u! #antitativ, propolisul contine7 11 6 rasini (rasina este un termen folosit pentru substante care sunt in mod obisnuit lipicioase si insolubile, sau foarte putin solubile, in apa sau in solventi organiciA datorita acestei insolubilitati, par sa fie importante numai pentru proprietatile lor structurale) si balsamuri (,alsamurile sunt lichide naturale sau substante semi-lichide obtinute uzual din scoarta copacilor prin metode speciale - =pris, 5@@2)A 9,1 - /1 6 ceara ( shEalova si $opalova (5@9:) au aratat ca ceara este un component indispensabil al propolisului, desi proportia sa depinde de regiunea de unde a fost e+trasa de albine, metoda de colectare si de alti factoriA ei au gasit de asemenea in mostrele de polen colectate din trei regiuni ale fostei !88 patru tipuri de ceara, diferite una de alta sub aspectul greutatii specifice si solubilitatii in alcool etilic-"vanov, 5@:5)A 52 6 uleiuri volatile ( leiurile volatile sunt compusi ce au in mod uzual mirosuri placute) 1 6 polen (&aEashima $. si &aEashima &., 5@:@, au aratat ca propolisul ,razilian obtinut de la albinele Africane contin cantitati mai mari de polen decit cel obtinut de la albinele Europene). 1 6 acizi grasiA 0,02 - 5@ 6 impuritatiA terpene, substante tip tanin, secretia glandelor salivare ale albinelor si componente accidentaleA #alitativ, propolisul contine7 flavonoide, acizi alifatici si esterii lor, acizi alifatici cu lant lung, uleiuri volatile cu lanturi scurte, esterii unor uleiuri volatile cu lanturi scurte, acizi /<

aromatici si esterii lor, acid benzoic si derivati, aldehide, alcooli, acid cinamic si derivati, alti acizi si derivati, cetone, fenoli si compusi aromatici, terpene, alcooli sesTuiterpenici si derivatii lor, terpenoide si alti compusi, compusi volatili, hidrocarburi, hidrocarburi alifatice, steroli si hidrocarburi steroide, zaharuri, lactone, alfa si beta - amilaze, aminoacizi, derivati ai acizilor nucleici, vitamine, minerale, transhidrogenaze anaerobe, substante ;P donoare, alte substante insolubile in apa si solventi organici, poluanti. Pro0rietati tera0eutice $i curati1e a!e 0ro0o!i$u!ui *ropolisul, cel mai "medicinal" produs apicol, cu peste 92 de proprietati farmacologice dovedite, are sute de indicatii si a fost folosit in scopuri terapeutice din cele mai vechi timpuri. "n zilele noastre,cercetatori si clinicieni din toata lumea descopera aproape in fiecare luna noi proprietati si indicatii pentru acest produs natural. *ropolisul, un adevarat "protector al vietii" a fost folosit cu succes in tratamentul unor boli apartinind urmatoarelor domenii medicale7 Ad&ini$trarea 0ro0o!i$u!ui E+ista doua cai principale de administrare a propolisului7 interna si e+terna. #alea de administrare "interna" semnifica faptul ca propolisul patrunde adinc in organism, pina la nivelul oaselor, rinichilor, inimii si creierului. Administrarea "interna" inseamna nu numai administrarea orala sau prin nas (inhalatii) a propolisului, dar de asemenea prin anus sau vulva (ca in cazul supozitoarelor rectale sau vaginale), sau prin injectii. Administrarea "e+terna" semnifica faptul ca propolisul este aplicat pe piele si>sau "orificiile" superficiale7 urechile si ochii (sacul conjunctival). #ind propolisul este folosit ca protector al membranelor celulare, trebuie sa intelegem ca este important sa utilizam citeva metode, "vehicule" pentru a atinge "tintele"7 celulele, tesuturile, organele, sistemele ce se afla in dizarmonie. Contraindicatii E+ista apro+imativ 5-(6 din populatie cu alergie la propolis, sau cu reactii alergice la anumite substante ce intra in compozitia sa, cum este prenil-cafeatul. #a rezultat al acestor alergii, propolisul nu este recomandat acelor persoane ce sufera de asemenea alergii. "ata citeva reactii adverse ce pot apare la persoanele alergice dupa administrarea de propolis (intern sau>si e+tern)7 .ermatite de contact la propolis (brut sau crema, unguent). .ermatite cosmetice dupa aplicarea de creme cu propolis, lotiuni etc. Alergie la inhalarea de propolis cu spasme bronsice. Mucozitati orale cu ulceratii (tablete cu propolis, propolis de mestecat). Eczeme ocupationale la apicultori (propolis natural). ;ipotensiune arteriala (propolisul este spasmolitic si astfel scade nivelul presiunii arteriale).

2.5 CEARA DE AL3INE

#eara de albine este produsa de albine ca o substanta stabila, care sa nu interactioneze cu mierea, polenul sau laptisorul de matca si are unele proprietati importante pentru apiterapeuti. .intre indicatiile terapeutice se pot mentiona (pentru uz e+tern si intern)7 Extern7 /9

.ureri lombare (combinat cu propolis) Artroze Acnee z cosmetic (depilare ) Intern& )ebra finului Afectiuni gingivale #onstipatie. *roprietatiile cerii sunt legate in mod direct de substantele continute, dar si de faptul ca albinele adauga mici cantitati de propolis in interiorul fiecarei celule a fagurelui, in special in cele construite initial pentru larve. #eara este are, astfel, proprietati7 - antisepticeA - emolienteA - antiinflamatoareA - cicatrizante. #eara ajuta pielea sa aiba o structura neteda si elastica (aspect), de aceea este mult utilizata in cosmetica, in prepararea diferitelor masti. .e asemenea este utilizata pentru epilare. Co&0o+itia c)i&ica a cerii
.enumirea compusului 6 din fractiunea &umarul de component- ai fractiunii de ceara Minori Majori 52 (1) 52(9) <(1) 1 <(5) 1 9 1 :(/) 1 9 90

;idrocarburi Monoesteri .iesteri $riesteri Monoesteri hidro+ilati *oliesteri hidro+ilati Esteri acizi *oliesteri acizi Acizi liberi Alcooli liberi 5 &eidentificati $=$A%

50

/1 50
IM

<< 52 (0 (2 (2 (2 (2 (2 52 N N (52

: 5 ( 5( 5 < 522

2." VENINUL DE AL3INE

4eninul de albine este un compus perfect adaptat>creat pentru functiile sale7 apararea albinelor si a coloniei. El este sintetizat in glandele de venin ale matcii si ale albinelor lucratoare si pastrat in sacii de venin. "n timpul procesului de intepare este eliberat prin ac, sub forma lichida. 4eninul este un produs biologic propriu al albinei si nu intra in rindul principiilor active transmise de la plante. #omponentele active din veninul de albine, in mici cantitati (echivalente cu mai putin de 522-/22 de intepaturi pentru un adult) pot fi foarte benefice pentru sanatatea oamenilor, daca sunt administrate de catre persoane specializate, intr-un mod individualizat. Aministrat in mod /:

gresit, in necunostinta de cauza, veninul de albine poate provoca, la unele persoane, reactii alergice si iritatii. .e aceea se impune, inainte de folosirea lui in scop terapeutic, sa se ia toate masurile de protectie a pacientului (testare la alergie, dozare corecta) si de protectie a muncii, apiterapeutul trebuind sa se asigure ca manipuleaza in deplina siguranta acest produs. 4eninul de albine poate fi gasit in doua forme principale7 lichid, cum este imediat dupa e+tractie sau cind este injectat de catre albina prin ac, si uscat, dupa colectare cu mecanisme speciale (colectoare de venin). 4eninul de albine este un lichid incolor, cu gust picant-amar si cu un miros aromat asemanator bananelor coapte. Este usor acid (p; 1,2 - 1,1)A schimba culoarea hirtiei albastre de turnesol in rosu indicind o reactie acida. $otusi, solutia apoasa din veninul uscat nu mai prezinta acest efect, sugerind ca responsabili de reactia acida sunt compusii volatili. 4eninul se usuca la temperatura ambientala in mai putin de (2 de minute, pierzind intre <1-92 6 din greutatea originala. .upa ce lichidul se evapora se poate recolta 2.5 mg. de venin uscat pur (de la o singura albina). 4eninul uscat pur are o culoare galbena - maronie. Creutatea specifica este de 5,/5/ g>cm/. $o+icitatea e+primata prin .%12 este de (,: mg>Eg (i.v. la soarece). .%12 inseamna ca 12 6 dintre soareci vor muri cind le este injectata intravenos doza de (,: mg. de venin per Eilogram corp. 4eninul este rezistent la frig, iar inghetarea nu pare sa-" reduca to+icitatea. #ind este uscat este rezistent si la caldura, chiar la 522 o#. 4eninul uscat de albine, daca este ferit de umezeala, isi poate mentine proprietatile to+ice citiva ani. El are o structura policristalina. E+aminarile sub microscop au aratat ca veninul de albine, ca picaturi ale solutiei apoase din venin uscat, isi asuma structura fizica caracteristica, incluzind componente ce variaza ca forma si marime. &u este dificil sa determinam rapid clasificarea veninului (venin de albine, de viespe, de gargaune, de vipera) bazindu-ne pe structura sa fizica. Co&0o+itia 1eninu!ui de !a a!2ina !ucratoare C!a$a de Co&0onent9 > din 1enin &o!ecu!e uscata Enzime )osfolipaza A( 52-5( ;ialuronidaza 5-/ )osfomonesteraza acida %izofosfolipaza a-glucozidaza Alte proteine si Melittina 12 peptide Apamina *eptida degranulatorie a mastocitelor (M#.) 8ecapina *rocamina Adolapina "nhibitor de proteaza $ertiapina *eptide mici (cu mai putin de 1 aminoacizi) Amine fiziologic ;istamina active .opamina &oradrenalina 5-/ 5-( 2,1-(,2 5-( 2,5 5/-51 > din 1enin uscatb 52-5( 5,1-(,2 5,2 5,2 2,< 02-12 / ( 2,1 5,0 5,2 2,: 2,5

2,1-(,2 2,(-5,2 2,5-2,1

2,1-5,< 2,5/-5,2 2,5-2,9

/@

Pro0rietati tera0eutice $i curati1e a!e 1eninu!ui 4eninul de albine, cind e administrat in doze mici, poate fi un medicament natural e+celent, are o serie de proprietati si e+ercita asupra organismului uman o serie de efecte7 Pro0rietati anti2iotice Efect bactericid pe 7 8taphKlococcus aureus, 8treptococcus pKogenes, Escherischia coli, 8almonella tKphi, ,acilus brevis, ,acilus cereus (Elena $atu, Apiacta). 4eninul de albine inhiba cresterea bacteriilor si fungilor (.erevici, .ima). Actiune bacteriostatica pe anumite microorganisme ca 7 Micobacterium phlei, 4ibrio cholerae (,rangi, *avan citati de $atu). &u actioneaza pe anumiti fungi ca 7 *enicillium si Mucor ($atu). Antibiotic (.erevici, .ima). Antibacterian Antiinflamator (e+ista o polipeptida numita "peptida de degranulare a mastocitelor"A are o activitate antiinflamatorie de 522 de ori mai puternica decit hidrocortizonul Indicatii!e 1eninu!ui 4eninul de albine, un produs apicol legat de loja energetica "foc", este foarte folositor in toate tipurile de boli legate de "frig" cum ar fi artritele, cancerele, boala !eKnaud, bolile sistemului musculo-scheletic. Este de asemenea benefic in cazurile de functionare incetinita a diferitelor tesuturi> organe> sisteme din organism. = alta cale de a intelege mai bine indicatiile veninului de albine este calea neurofiziologica. 8istemul nervos vegetativ are doua componente majore 7 5. simpatic (este in general un sistem activator)A (. parasimpatic (este un sistem inhibitor, folosit pentru "calmare, somn, mincat si digestie"). Aproape 126 dintre bolile oamenilor si animalelor pot fi considerate ca avind prea putina activitate simpatica si>sau prea multa parasimpatica . #a rezultat, corpul devine greu, se raceste, si devine mai mult sau mai putin inert in intregime sau pe parti componente, cu sau fara dureri recurente . 4eninul de albine este un e+celent simpaticomimetic, sau in terminologie mai simpla, un e+celent activator a componentei simpatice a sistemului nervos vegetativ . = persoana care practica $erapia cu 4enin de Albine ($4A) va simti si va vedea pas cu pas cum corpul ei devine mai "viu" din nou , mai cald, cu miscari mai rapide si mai usoare, cu mai putine dureri . .aca boala este localizata, de e+emplu o tumoare a pielii sau o tromboza arteriala sau venoasa, se prea poate ca $erapia cu 4enin de Albine ( $4A) sa modifice echilibrul local si sa vindece, in special daca apiterapistul este competent in meseria lui . Ad&ini$trarea 1eninu!ui de a!2ine *rincipala metoda de administrare a veninului de albine este prin piele. E+ista cel putin 0 metode comune de administrare a veninului7 5. 4enin de albine pur, administrat prin intermediul clasicelor ace de albine. (. 8olutie de venin de albine, administrata prin injectii. /. nguente si alifii cu venin de albine, administrate de obicei prin simpla aplicatie locala, masaj si>sau acupresura. 0. 8olutii de venin de albine, unguente sau alifii administrate prin metode fizioterapice speciale ca7 iontoforeza (introducerea ionilor unei sari solubile in tesuturile organismului cu ajutorul curentilor electrici, cel mai adesea in scop terapeutic). 02

Alte metode de administrare, neinvestigate suficient de catre oamenii de stiinta si clinicieni, rareori folosite si practicate in mod obisnuit numai de catre medicii specializati in apiterapie, sunt7 5. *er os (pe gura)7 tablete de venin de albineA venin de albine combinat cu miereA venin de albine in granule homeopatice. (. "nhalatii (prin sistemul respirator)A aceasta metoda este potential foarte periculoasa/. "njectii intramusculare, intraarticulare (acestea au fost dovedite in practica ca nefiind la fel de eficiente ca injectiile intradermice). 0. "ntepaturi de albine intravenoase ca in terapia cu venin de albine pentru vene varicoase. 4eninul de albine poate fi administrat singur sau, in mod ideal, in combinatie cu alte metode de tratament. = simpla intepatura sau injectie cu venin de albine nu va aduce aproape nici un beneficiu sanatatii noastre daca este folosita singular. Mai intii trebuie sa avem grija de starea noastra de nutritie, de circulatia singelui si de calitatea sa, de sistemele nervos si endocrin, de structura generala a corpului, de caracteristicile mentale, emotionale si psihologice. .e aceea, este intotdeauna o idee buna sa studiem si sa folosim alte metode de vindecare, cit de mult posibil in conjunctie cu terapia cu venin de albine. Contraindicatii 4eninul de albine are potentialul cel mai periculos dintre toate produsele apicole. "n fiecare an mii de persoane, din toata lumea, mor din cauza intepaturilor accidentale ale albinelor, adesea intr-un numar mare, ca in cazul albinelor africane, cunoscute de catre massmedia ca albine "ucigase".*entru apiterapeuti este e+trem de important sa vorbim despre aceasta si sa furnizam populatiei atitea moduri cite sunt posibile pentru a se proteja de posibilele reactii negative ale intepaturilor de albine.

Re&edii 0entru reactii!e ad1er$e !a 1eninu! de a!2ine: !eactii 8imptome $ratament soare sau!oseata, usoaraAplicati un cub de gheata, comprese reci, amoniac de &ormale tumefactie sicasa sau bicarbonat de sodiu aplicat ca o pasta. caldura in aria#rema ; preparata - aplicata pe piele in zona intepata. intepata %otiune pentru intepaturi de albine - amestecati 522 ml apa P 1 ml otet P 1 ml sareA aplicati solutia pe zona afectataA repetati daca este nevoie. #rema de propolis aplicata pe piele. $inctura de propolis - 1-51 picaturi de /.0 ori pe zi, administrata intern, cu miere si o cana de ceai (sau apa fierbinte). Moderate )ebra, greata,,enadrKl lichid - se administreaza oral in functie de oboseala sauindicatiile producatorului. simptome gripale ,enadrKl tablete - 12 mg imediat dupa intepatura de albina si P de 0 ori cite (1 mg in urmatoarele (0 de ore. ,enadrKl crema - se aplica pe piele in zona intepaturii. 8evere 8oc anafilactic,"njectii cu AnaEit sau Epipen pentru reactii alergice respiratie severe (tumefactie severa). dificila, #hemati imediat medicul de familie sau alergologul sau tumefactie contactati cel mai apropiat cabinet medical. 05

e+trema

2.' APILARNILUL
Apilarnilul este in principal un e+tract din larvele de trintor, si mai contine mici cantitati de laptisor de matca, pastura, miere si propolis . Apilarnilul are o compozitie foarte comple+a, asemanatoare cu a laptisorului de matca. 8e poate prezenta sub mai multe forme7 - proaspat recoltat (neomogenizat si nefiltrat)A - omogenizat si filtratA - liofilizat. E+aminind compozitia sa, putem conclude usor ca principalele proprietati ale apilarnilului se afla in zona "nutritiei" . Este deja cunoscut ca multe triburi din Africa folosesc de secole larvele de albine ale fagurilor salbatici ca o mincare "lu+oasa" bogata in proteine . .eoarece provine in principal de la o structura "barbateasca", apilarnilul are multe efecte intaritoare barbatesti . Pro0rietati tera0eutice $i curati1e a!e a0i!arni!u!ui 8timuleaza anabolismul - ca si laptisorul de matca ritmul de dezvoltare ale larvelor de trintor este foarte rapid. Antiviral - ca si laptisorul de matca. ,iostimulant - trintorii, vorbind in general, au o foarte puternica forta de viata. Mareste puterea sistemului imun - datorita calitatii ridicate a nutrientilor continuti in e+tractA - trintorii au o mare energie respiratorieA o buna respiratie inseamna o+igen suficient pentru intreg organismul, inclusiv pentru celulele albe ale singeluiA - conform M$#, sistemul imun face parte din aceeasi "clasa" cu sistemul respirator. "mbunatateste memoria - nutrientii lui de inalta calitate inbunatateste toate procesele memoriei. "mbunatateste ciclul menstrual la femei - datorita echilibrului endocrin dat de pre-hormonii naturali e+istenti in apilarnil. Mareste performantele intelectuale la copiii din scolile elementare - nutrientii de inalta calitate ajuta dezvoltarea generala a sistemului nervos. "mbunatateste neuro-psiho-motricitatea la copii - nutrientii de inalta calitate ajuta dezvoltarea generala a motricitatii. Mareste apetitul - ca in cazul laptisorului de matca sau cu orice alt stimulator al anabolismului.

0(

Mareste energia organismului, vitalitatea si puterea regenerativa - datorita nutrientilor de inalta calitate si bioenergiei (din forma bruta). Mareste rezistenta generala a organismului la boli - datorita compusilor activi si nutrientilor care pot ajuta sau hrani fiecare celula din organism. Maresc masa musculara la barbati - ca orice alt stimulator natural al anabolismului ( vezi laptisorul de matca). !ol nutritiv, dietetic - datorita nutrientilor variati , de inalta calitate. *siho-stimulant - continut ridicat in aminoacizi, vitamine, magneziu etc. 8timuleaza si intretine energia se+uala la barbati - trintorii sunt bine cunoscuti ca puternice "masini se+uale" 8timuleaza glandele hipofizo - suprarenale - datorita continutului relativ ridicat in (pre)hormoni. 8timuleaza spermatogeneza, imbunatatesc erectia si cresc durata actului se+ual la barbati - datorita continutului ridicat de vitamine, aminoacizi, etc. apilarnilul intervine pozitiv in dinamica se+uala. Indicatii!e a0i!arni!u!ui Apilarnilul are compozitie si proprietati asemanatoare cu cele ale laptisorului de matca. #a rezultat, indicatiile lor sunt aproape identice. $otusi sunt citeva diferente in special in ariile genitale, se+uale si endocrine produse de bogatia apilarnilului in hormoni de tip masculin. Apilarnilul este indicat sa fie administrat atit intern cit si local, pe cale e+terna. Intern )orme farmacologice pentru aria buco - faringiana7 8olutii 8uspensii Aerosoli 8palaturi (apa de gura) $ablete #iocolata cu apilarnil liofilizat (in special pentru copii) Cargara #a produs suplimentar sau medical7 $ableteA Apilarnil liofilizatA Apilarnil liofilizat in miereA Apilarnil liofilizat in miere P polen P laptisor de matcaA

...

0/

E+tracte alcooliceA #iocolata cu apilarnil liofilizat (pentru copii). *entru zona genitala la femei7 $ablete vaginaleA 8upozitoare vaginale. E%tern *entru afectiuni oftalmice7 "n solutii oculare (picaturi) #a unguent, pentru afectiunile pleoapelor *entru afectiuni ale nasului7 "nstilatii *icaturi 8praK Aerosoli "nhalatii 8palaturi (lavaj) cu solutii diluate. *entru afectiuni ale urechilor 8ub forma de instilatii auriculare, spalaturi auriculare etc., se pot folosi urmatoarele tipuri de preparate7 solutii suspensii unguente pudre supozitoare *entru piele7 pentru ingrijirea pielii 7 creme, lotiuni, sampoane. pentru afectiuni ale pielii (dermatoze, arsuri, rani, ulcere varicoase cronice), singur sau in combinatie cu alte remedii (compusi)A iata citeva forme farmaceutice care pot fi utilizate7 comprese umede, lotiuni, unguente, spraK. Apilarnilul, compus activ in produsele cosmetice7 Amestec cu miere, laptisor de matca, polen etc., folosit in masti cosmeticeA #reme, emulsii, lotiuni, sampoane etc. Do+a?u! *entru adulti, doza zilnica uzuala este de apro+imativ /22 mg (<22-:22 mg. daca este necesar). *entru copii, doza este obisnuit /2-12 6 din doza unui adult. *entru aria buco- si gastro-intestinala este bine sa se tina sublingual apilarnilul brut, liofilizat sau in tablete, pina la completa diluare in saliva (minim (-1 minute), apoi sa se inghita. Contraindicatii 00

*ina in prezent nu au fost reportate reactii adverse, to+ice sau alergice legate de folosirea apilarnilului. $otusi, deoarece apilarnilul contine mici cantitati de polen, propolis si miere, putem presupune ca folosirea lui poate conduce la riscuri similare cu cele asociate compusilor sai. Apilarnilul este contraindicat in urmatoarele cazuri7 5. *osibile reactii alergice la unii dintre compusii sai. Apilarnilul contine multe proteine. (. "ntoleranta la apilarnil

#. PRODUSE APICOLE IN TERAPIE SI COSMETICA

Cama produselor utilizate ca suplimente nutritive, energovitalizante si apiterapice devine tot mai comple+a, raspunzand astfel atat cerintelor populatiei cat si nevoilor acesteia de a-si pastra in cat mai bune conditii sanatatea. .intre produsele realizate in laboratoarele acestor institutii prezentam urmatoarele7 Produ$e 1ita!i+ante $i re4eneratoare: Tonic ro@a!, drajeuri cu laptisor de matca, preparate din laptisor de matca si glicocol. Este prezentat in flacoane a (2 drajeuri avand in compozitie ( g laptisor de matca pur, respectiv 2,5 g laptisor de matca in fiecare drajeuA Me!ca!cin, produs granulat ce are in compozitle laptisor de matca, calciu, miere de albine si substante aromatizante La0ti$or de &atca liofilizat in fiole. 8e prezinta liofilizat in fiole, insotit de alte 52 fiole cu 8olventA Po!en 4ranu!e, se prezinta in cutii de 522 g si 512 g polen natural granuleA Po!ena0inA produs sub forma de tablete realizate prin comprimarea polenului recoltat de albine. )icare tableta conune 2,(12 g polen. 8e prezinta in cutii cu 522 tableteA Po!en dra?euri. granule de polen natural recoltat de albine glazurat intr-un strat subtire de zahar. 8e valorifica in plicuri de celofan cu 52 g fiecare sau cutii cu cate 522 gA Po!eno!ecitin. produs realizat din miere de albine, lecitina vegetala si polen natural recoltat de albine. 8e prezinta in cutii a 522 gA Me!0ro$e0tA este un produs din miere si propolis. *ropolisul se prezinta sub doua forme7 miere propolizata ( 6 in borcane de (22 gA miere propolizata 1 6 in borcane de (22 gA Vi.*ort - supliment nutritiv, produs natural polivitaminic pe baza de mire, e+tract de polen, e+tract de propolis, laptisor de matca, vitamine si saruri minerale destinat sustinerii efortului fizic si intelectual, precum si sportivilor de performanta VITAMA5-laptisor de matca, polen Me!tonic - gama de 52 produse tonice pe baza de produse apicole, Re1i0o!- tableteA produs realizat pe baza de e+tract de polen, vitamina #, arome naturale,are actiune energovitalizantasi hepatoprotectoare Ro@a! Tonic - tonice generate care cresc imunitatea organismului. #ontin un comple+ de substante naturale7 proteine incluzand toti aminoacizii esentialiA glucide, lipide - fn 01

special fosfolipide, saruri minerale si oligoelementeA vitamineA beta-caroten, riboflavina, acid nicotinic. Ro@a! Tonic Potent - recomandat ca adjuvant m terapia de cuplu, m cazul tulburarilor aparute m viata se+uala. Ro@a! Tonic eriatric - recomandat m7 prevenirea si cornbaterea tulburarilor trofice, determinate de maintarea m varsta7 dementa senila, secheleA4# ischemic, ateroscleroza sistemica, osteoporoza. Ro@a! Tonic Adu!ti - recomandat ca tonic general zilnic, imunostimulator, neurotonic, vitaminizant. Ro@a! Tonic At!etic - recomandat in7 cresterea performantelor fizice la sportivi precum si pentru persoanele care depun activitate fizica intensa sau m perioada de recuperare dupa efortfizic intens (competitii, antrenamente). Ro@a! Tonic Prenata! B recomandat in7 sarcina. I&uno Ro@a!Bunior-imunodeficienta, preventia infectiilorgripale, hipovitaminoze. 6e0a1it.co!eci$tite, cirozehepatice, convalescenta, hepatita cronica, hepatita virala acutaA iardino*u4 - giardiozeA O$teo*ort - prevenirea si cornbaterea osteoporozei secundare menopauzei fiziologice complicata cu afectiuni articulare degenerativeA O$teoca!cin - prevenirea si cornbaterea manifestarilor neurovegetativeA Ma$cu!in - disfunctii se+uale masculine si tulburari de dinamica se+ualaA Apilarnil U propolis U polen - vitaminizant si nutritiv $n perioada de convalescenta si malnutritie, hepatoprotectorA Stee! Mu$c!e - efort fizic intens, ca aport de vitamine minerale si substante nutritiveA 6air Tonic - cornbaterea caderii parului, fragilitate si deteriorarea structurii paruluiA Ro@a! Be!!@ C in$en4 - hepatoprotector, cornbaterea fenomenului de senescenta si cresterea performantelor la sportiviA Po!en Did$ - cresterea si dezvoltarea organismului copilului, afectiuni hepatice si digestiveA Otet de &ere cu &iere $i 0o!en - afecftiuni hepatice si digestive, cardiovasculare, cure de slabire, astenie fizica si psihicaA P)@to.i&un - preventie si adjuvant m terapia infectiilor respiratorii. Pre0arate a0itera0eutice7

La%&e!. compus din miere la+ativa realizata din miere de albine si e+tract fluid de frangula. 8e prezinta in borcane de 522 gA Pro0o$e0t. comprimate ce contin fiecare 2,5 g propolis, 2,1 g zaharoza si e+cipenti. 8e valorifica in cutii a cate /2 comprimateA A0ire1enA unguent si liniment cu venin de albine. #ompozitia unguentului venin de albine, nicotinat de benzil, camfor, e+tract capsici si e+tractum prooleumhiascianiA Mi0ro0o!9. supozitoare si ovuleA este un produs natural obtinut din miere, laptisor de matca, polen si propolis.8e prezinta sub forma de supozitoare sau ovule in cutii cu /2 buc. supozitoare sau ovuleA Mi0ro$e0t9. este realizat pe baza de miere de albine, e+tract moale de propolis, lanolina si butir cacao sub forma de supozitoare si ovule. *rezentare in cutii de cate /2 supozitoare sau ovuleA Pro0odenn. unguent cu propolis, se realizeaza din e+tract de propolis inglobat intr-o baza de unguent. 8e prezinta in tuburi de (2 gA Pro0o!i$ $0ra@, se realizeaza dintr-o concentrate de 52 6 propolis substanta activa imbuteliat in flacoane tip spraK ce contin 522 ml.A 0<

Tinctura de 0ro0o!i$A confine in compozitie /2 6 propolis pur in alcool. 8e prezinta in flacoane de /2 ml.A Pro0o$ta&in9. produs realizat pe baza de nKstamin, e+tract de propolis si polietilenglicol. Este un preparat apiterapeutic pentru uz stomatologic, destinat tratamentului candidozei bucale. 8e prezinta in flacoane de cate 52 g (se elibereaza la indicatia medicului)A Pro0o*arin4it9. produs realizat sub forma de emulsie pe baza de propolis, miere si laptisor de matca. Este un produs apiterapeutic folosit in =.!.%., pentru laringite, faringite si se prezinta in flacoane de (2 ml. (se elibereaza la indicatia medicului)A Pro0o)e!iant9 este o solutie uleioasa pentru uz e+tern ce se foloseste in =.!.%. pentru tratamentul rinitelor si rinosinuzitelor. 8e prezinta sub forma de solutie in flacoane de /2 ml.

Produ$e co$&etice A0ider&in. crema de fata cu laptisor de matca. #ontine lanolina, ceta-ceu, colesterina, vitamina A , ceara de albine, latisor de matca si alti ingredienti de uz curent folositi in cosmetica. 8e prezinta in cutii de (1 si 02 g. 4arianta A*".E!M"& % V este o crema mai hidratanta si se prezinta in cutii de 12 g. 7!ora!, crema de fata cu e+tract de propolis. #ontine lanolina, ceara de albine, cetaceu, e+tract de propolis si altf ingredient- de uz curent. 8e prezinta in tuburi de (1 gA 7!ora&in. crema de fata cu miere de albine. #ontine ceara, cetaceu, stearina, miere de albine si alti ingredienti de uz cosmetic. *rezentare in cutii de (1 gA Matca. este o crema care in afara ingredientelor cosmetice necesare contine laptisor de matca, baza de unguent constituind-o stearatii. 8e prezinta in cutii de 02 gA Tena0in. este o lotiune cu actiune demachianta realizata pe baza de laptisor de matca, e+tract de plante si polen. 8e prezinta sub forma de solutie in flacoane de 522 ml.A Antirid. este o emulsie laptoasa ce contine lanolina, cetaceu, ceara de albine, laptisor de matca precum si alte produse fundamentale pentru regenerarea tesuturilor. valorifica in flacoane de 522 ml. de emulsie. 8e foloseste si ca demachiant. 4arianta Antirid - emulsie - ecran, se foloseste in special impotriva radiatiilor solare. 7!ora&in. demachiant realizat pe baza de miere, ceara de albine, lanolina, stearina, colesterina si alti ingredient- de uz cosmetic. 8e prezinta in tuburi a 12 ml.A Der&a0in. este o lotiune capilara realizata pe baza de laptisor de matca, polen si alte substance cu rol nutritiv si stimulent in regenerarea parului. "n compozitie intra si rezorcina, colesterina si alcool. 8e livreaza in flacoane a 522 ml.A 7!ora!A apa de gura este o solutie alcoolica ce se obtine prin macerarea propolisului, #orte+ cimamoni, )ructus cariophKlli, ol. menthae si ol. eucalKpti. 8e prezinta in flacoane de 12 ml.A De0i!ator 0ractic. produs realizat pe baza de ceara de albine, propolis si alte ingredinte de uz cosmetic. *rodusul este ambalat in cutii a 522 gA Sa&0on cu 0ro0o!i$, se foloseste pentru toate tipurile de par, are actiune dezinfectanta, antipeliculara si regeneratoareA $a&0on cu 0o!en. are actiune nutritiva si regeneratoare si se foloseste pentru toate tipurile de parA e!*!or - gel pentru protectia mainilor pe baza de miere de albineA Acneo!0ro09 - lotiune cosmetica antiacneica, pe baza de propolis si miere de albine.

09

CONCLU8II
Mierea de albine a intrat in alimentatia omului din timpuri stravechi, avind o valoare nutritiva superioara.. *e linga puterea sa calorica e+ceptionala, datorita compozitiei sale chimice, mierea naturala contine o serie de substante antibiotice, fermenti si vitamine. Aceste componente ii confera o mare valoare terapeutica ceea ce contribuie la vindecarea ranilor, arsurilor si a mai multor boli. "n special se pot trata cu miere bolile tubului digestiv, bolile de inima, de nervi si altele. ;otaritor pentru calitatea mierii si in special in ceea ce priveste continutul in fermenti al mierii din comert este modul de tratare in timpul e+tractiei si al conservarii. neori sorturi de miere cu un continut ridicat in fermenti datorita unei actiuni necorespunzatoare a luminii sau a temperaturii ( incalzite peste 02 # - 01#) se degradeaza, pierzind substantial din valoarea lor alimentara si terapeutica. .in datele si observatiile mai recente rezulta ca mierea din zona montana si in special mierea de mana de la conifere (mierea de brad) prezinta un continut mai mare de fermenti si de substante antibiotice. Mierea e cel mai sanatos aliment natural si nu degeaba se spune ca pe $arimul )agaduintei curg riuri de miere. *utina lume stie ca e+ista tratamente cu miere pentru aproape toate tipurile de afectiuni. ,ineinteles ca nu orice miere e buna, atit la gust cit si ca proprietati terapeutice. "n primul rind mierea trebuie sa fie naturala, adica produsa de albine fara interventia artificiala a apicultorului. nii crescatori de albine dau acestora un fel de sirop de zahar care e prelucrat intr-o miere de proasta calitate. $rebuie ca albinele sa isi ia singure nectarul din flori si apoi sa transforme zaharoza din nectar in glucoza si fructoza. = miere naturala nu ar trebui sa aiba mai mult de (26 apa, fiindca albinele "capacesc" celulele fagurilor si pun mierea la pastrat doar dupa ce apa s-a evaporat in aceasta proportie. n alt criteriu al recunoasterii mierii naturale este "zaharisirea". *rocesul de zaharisire sau cristalizare este cit se poate de firesc si nu reprezinta o deteriorare a mierii. Mai mult, mierea falsificata nu se zahariseste. Este doar o chestiune de gusturi alegerea intre mierea fluida si cea cristalizata7 unele natiuni nordice prefera chiar sa consume numai miere cristalizata fiindca li se pare mai gustoasa si este sigur naturala. *e de alta parte, mierea zaharisita poate fi "dezlegata", adica adusa din nou la starea fluida prin fierberea borcanului intr-o cratita cu apa. .ar, din pacate, mierea astfel de-cristalizata isi pierde unele din proprietati. E+ista mai multe feluri de miere. .epinde din ce fel de flori isi iau albinele nectarul (ele culeg si nectar si polen dar mierea rezulta doar din prelucrarea nectarului). #ea mai cunoscuta miere e cea de salcam, care este obtinuta pe la sfirsitul lui aprilie sau inceputul lui mai. Aceasta miere are culoarea albicioasa si aroma specifica. Apoi vine mierea de tei, prin iunie, dar si aici totul depinde de vreme, de temperatura de afara. "unie-iulie este perioada in care se obtine mierea de floarea soarelui, care are virtuti terapeutice foarte mari, fiind buna pentru cardiaci. Mierea poliflora se face vara din fineata si unii spun ca e cea mai buna la gust. Altii spun ca cea mai aromata e mierea de izma pe care o obtin numai cei care merg cu stupii in .elta .unarii. Mai e+ista "mierea de mana" provenita de la arbori ca bradul, molidul, stejarul, fagul. Aceasta este singura miere de culoare inchisa, un brun foarte intunecat. 0:

=rice miere este buna, cu conditia sa fie naturala. 8i nicio miere nu poate fi judecata doar dupa aspect fiindca gustul este cel care diferentiaza pina la urma o miere de alta.

8ece !ucruri 0e care nu 1.ati 4andit niciodata $a !e *aceti cu a?utoru! &ierii

5. $aiati cateva petale de trandafir "n bucati mici, adaugati ceva miere si lasati acest amestec sa fermenteze cateva zile. Medicamentul care rezulta vindeca toate iritatiile gatului si tulburarile respiratorii. (. $usea de care nu scapati o puteti "nlatura cu un ceai produs din fierberea a doua linguri de miere "n apa cu o ceapa . /. n suc proaspat facut din hrean ras si miere este un e+celent afrodisiac, ajutand totodata si la bolile de rinichi. 0. !adeti cativa morcovi, amestecati-i cu miere si apa, iar sucul rezultat aplicati-5 pe zgarieturi si rani. *rocesul de cicatrizare este accelerat. 1. #and sunteti obositi, o baie calda cu miere, menta si frunze de nuc va reface circulatia.

<. "n !usia, depresiile nervoase si astenia sunt adeseori tratate cu frunze de aloe, lamaie si miere. *acientii iau trei linguri din aceasta mi+tura "n fiecare zi timp de o luna. 9. *olenul proaspat, colectat din urdinis, ajuta la tratarea bolilor de ficat si colite.

:. %aptisorul de matca este un e+celent antiseptic care vindeca cele mai multe infectii ale pielii. @. = masca facuta cu miere poate ajuta la reducerea numarului zbarciturilor. 52. A mesteca fagure cu miere "n fiecare dimineata "nseamna a va mari rezistenta la boala.

4"4". declara ca toate cele zece recomandari trebuie "nsotite de cuvantul "este posibil sa..."

0@

3I3LIO RA7IE
5. #. Antonescu , Albinele siW..noi, !edactia publicatiilor apicole ,ucuresti, 5@9@ (. III , #resterea albinelor , Editura Ale+-Ale+ (225U %eti pres,(225 /. &icolae #atrina, .in tainele alimentatiei lactovegetariene, Editura .eceneu, (222 0. ..#. Xarvis, Mierea si alte produse naturale, Editura Apimondia, 5@:5 1. &ic. &. Mihailescu, Mierea si sanatatea, Editura #eres, 5@99 <. #.&eacsu, #ompendiu de apiterapie, Editura $ehnica, (22( 9. &. *opescu, C.*opa, 4.8tanescu, .eterminari fizico-chimice de laborator pentru produsele alimentare de origine animala, Editura #eres, 5@:<

12