Sunteți pe pagina 1din 4

Episclerita si sclerita

Termenul medical pentru inflamaia scleroticei este sclerit. Dac este de natur superficial, atunci vorbim despre episclerit, care este forma cea mai frecvent i mai puin grav. Cauzele inflamaiei sclerei sunt complet necunoscute. Posibil s fie asociate unor afeciuni reumatice sau ale esutului conjunctiv, n special n cazurile de sclerit profund. Episclerita apare n multe cazuri independent de aceste afeciuni, totui se suprapune adesea cu alte tulburri n organism, ca infecii sau modificri hormonale. Episclerita este o afeciune ocular inflamatorie, neinfecioas a episclerei (un esut conjunctiv situat ntre conjunctiv i scler). Este o boal relativ uoar, autolimitant, dar, din pcate, cu risc mare de recidiv. Afecteaz mai frecvent pacienii de sex feminin, de vrst adult. Episclerita poate fi idiopatic sau poate fi declanat i ntreinut de boli sistemice cum ar fi: colagenoze (poliartrit reumatoid, spondilita ankilopoietic, lupus, periarterit nodoas, sindromul Reiter), boli infecioase (herpes virus, fungi, sfilis, TBC), teren atopic sau se poate asocia cu insuficien corticosuprarenal, sindroame paraneoplazice sau leucemia cu celule T. De obicei, recidivele apar la acelai ochi, factorii declanatori ai puseului de episclerit putnd fi stresul i tulburrile hormonale. Simptomatologie: pacientul acuz o nroire a ochiului, care de obicei este sectorial, rar putnd fi i difuz. Uneori este prezent i durerea ocular, frecvent sub form de jen, disconfort, senzaie de corp strin; este absent secreia conjunctival. n timpul episoadelor de episclerit acuitatea vizual nu este afectat. Episclerita determin n general nroirea ochiului pe o zon restrns. Roeaa poate fi uneori intens i poate cpta o nuan albstruie. Este nsoit de durere de diverse grade, iar zona nroit devine sensibil la durere. Simptomele scleritei sunt similare, dar n general amplificate, iar roeaa afecteaz o zon extins. Exista 2 forme de episclerit: difuz i nodular. Episclerita simpl, difuz, este cea mai frecvent form de episclerita primar. Boala poate afecta chiar i toate cadranele (este rou tot ochiul), dar cel mai adesea ochiul este rou doar ntrun sector. Episclerita simpla se caracterizeaza clinic prin congestie episclerala difuza sau sub forma unui sector triunghiular, cu varful la limbul sclerocorneean. Episclerita nodular se caracterizeaz prin prezena unor episoade mai dureroase i cu durat mai lung. La examenul biomicroscopic se constat prezenta unui nodul episcleral, rou, mobil, situat ntre limb i inseria muchilor drepi oculari. n cursul evoluiei exist riscul apariiei unor complicaii: uveita anterioar i sclerita. Episclerita nodulara se caracterizeaza prin aparitia unui nodul ovalar violaceu, bine delimitat, de 2 5 mm diametru, insotit de congestie intensa. Tratamentul trebuie individualizat n funcie de forma de episclerit. Unele forme, cele uoare, se pot vindeca i spontan, dup 10-21 zile. n formele cu episoade prelungite, recidivate, sau n formele uoare, pentru grbirea vindecrii trebuie administrat tratament local (antiinflamatoare nesteroidiene), iar la cei ce nu rspund la acesta se vor asocia i antiinflamatoare steroidiene, precum i tratament general cu antiinflamatoare nesteroidiene. Vindecarea se realizeaz fr cicatrizare. Etiologia episcleritelor este legata diverse forme de artrite reumatoide, alergii. granulomatoza Wegener, poliarterita nodoasa, lupusul eritematos sistemic, policondrita. Bolile

granulomatoase (luess, TBC, sarcoidoza), virusul herpes-zoster, guta, tireotoxicoza, infectiile de focar pot sa fie cauza episcleritelor. Radiatiile, interventiile chirurgicale pot cauza episclerite. Complicatiile episcleritelor sunt rare : reactii uveale, tenonite, glaucoame. Diagnosticul diferential se face cu conjunctivitele, uveitele anterioare. Evolutia se intinde pe parcursul a 1 3 saptamani, iar recidivele sunt relativ frecvente. Tratamentul general al episcleritelor este pe cat posibil etiologic; cand nu se cunoaste etiologia, se vor administra general antiinflamatorii nesteroidiene (AINS), rareori steroidiene. Tratamentul local consta in antiinflamatorii steroidiene sau nesteroidiene, in instilatii sau injectii parabulbare cu dexametazona sau betametazona. Sclerita este o inflamatie granulomatoasa a sclerei, mult mai rar intalnita decat episclerita. Scleritele se clasifica in sclerite anterioare si posterioare. Etiologia scleritelor anterioare este aceeasi cu a episcleritelor Sclerita anterioara. Prezinta mai multe forme clinice: difuza, nodulara si necrozanta. Subiectiv, sclerita anterioara se caracterizeaza prin lacrimare, fotofobie, dureri la miscarile globului ocular. Modificarile obiective specifice scleritelor sunt prezentate in tabel : Modificarile specifice scleritelor Aspectul ochiului Sclerita difuza Sclerita nodulara Ochi rosu Ochi rosu Modificari ale vaselor episclerale Congestie difuza, violacee Congestie in sector , violacee Arii ischemice , avasculare Modificari ale sclerei Ingrosata , edematiata difuz Nodul inflamator scleral, ingosata la nivelul leziunii Subtiata, necrozata , culoare galbuie sau negricioasa la nivelul leziunii Alte modificari

Sclerita necrozanta Ochi alb

Vizibilitatea uveei subiacente la nivelul procesului inflamator ; uveite anterioare

Complicatiile scleritelor anterioare constau din tenonite, uveite, cataracte complicate, glaucoame secundare (lezarea trabeculului corneoscleral), ectazii sclerale, rupturi sau perforatii ale globului ocular, panoftalmii, extinderea procesului inflamator la cornee (sclerokeratita). Etiologia cea mai frecventa a scleritelor anterioare este poliartrita reumatoida; urmeaza apoi alte boli de sistem (granulomatoza Wegener, poliarterita nodoasa, lupusul eritematos sistemic), policondrita. Bolile granulomatoase (luess, TBC, sarcoidoza), virusul herpes-zoster guta, tireotoxicoza, radiatiile, interventiile chirurgicale pot cauza sclerite. Tratamentul general al scleritelor anterioare se adreseaza bolii de baza, fiind in general bazat pe corticoterapie in doze imunosupresive, sau alti agenti imunosupresivi (ciclofosfamida, azatioprina, ciclosporina), antialgice. Local se administreaza corticosteroizi (in instilatii sau

injectii locale), midriatice. Uneori este necesar tratament chirurgical aplicandu-se grefe de sclera sau fascia lata la nivelul zonelor de sclera subtiate. Sclerita posterioara. Este mult mai rara decat sclerita anterioara. Subiectiv se manifesta prin dureri oculare, exacerbate de miscarile globului ocular si de palpare, scaderea acuitatii vizuale, uneori diplopie. Obiectiv se constata usoara exoftalmie, limitarea miscarilor oculare, chemozis conjunctival, uneori edem palpebral. La examenul fundului de ochi (indispensabil pentru diagnostic) se observa edem papilar, exudatie coroidiana si retiniana (sub forma de depozite dense, intinse), flocoane vitreene inflamatorii. Ecografia oculara sau tomografia computerizata sunt de un real folos pentru diagnosticul pozitiv, evidentiind ingrosarea peretelui ocular posterior. Diagnosticul diferential se face cu papilita, dezlipirea de retina primitiva regmatogena, tumori si inflamatii coroidiene, tenonite. Complicatiile scleritei posterioare sunt tenonita, corioretinita, cataracta, glaucomul secundar, neuropatia optica anterioara, dezlipirea de retina secundara exudativa, miopia (ca urmare a alungirii globului ocular). Tratamentul general al scleritelor se adreseaza bolii de baza, fiind in general bazat pe corticoterapie in doze imunosupresive, sau alti agenti imunosupresivi (ciclofosfamida, azatioprina, ciclosporina), antialgice. Local se administreaza corticosteroizi (in instilatii sau injectii locale), midriatice. Uneori este necesar tratament chirurgical aplicandu-se grefe de sclera sau fascia lata la nivelul zonelor de sclera subtiate.

Afectiuni degenerative ale sclerei


Stafiloamele (ectaziile) sclerale apar in urma unor afectiuni sclerale, a miopiei forte. La nivelul stafiloamelor, sclera este subtiata, destinsa, si globul ocular are o coloratie brun-negricioasa la nivelul lor, datorita vizibilitatii uveei. Ectazia sclerala poate fi localizata sau generalizata (in glaucomul congenital). Ectaziile sclerale se pot complica cu rupturi ale sclerei, in urma unor traumatisme minore, eforturi fizice minore, sau chiar spontan. Tratamentul ectaziilor localizate este chirurgical, prin intarirea sclerei cu lambouri de fascia lata. In ectaziile generalizate, tratamentul are ca scop scaderea tensiunii intraoculare prin mijloace medicale sau chirurgicale. Scleromalacia este o afectiune rara, bilaterala, care afecteaza predominent femeile peste 50 de ani, majoritatea suferind de poliartrita reumatoida. Se caracterizeaza prin aparitia unor placi sau noduli galbui mici, de 3-5 mm diametru, fara caractere inflamatorii, care evolueaza spre necroza, provocand subtierea sau chiar disparitia sclerei la nivelul lor, cu vizibilitatea uveei si posibilitatea aparitiei rupturilor sclerale spontane sau declansate de traumatisme sau eforturi fizice minore. Tratamentul este ineficient, incercandu-se intarirea sclerei cu grefe de fascia lata sau de sclera omoloaga. Corticoterapia locala este contraindicata. Prognosticul este foarte rezervat.

Bibliografie
http://www.saptamanamedicala.ro/articole/Episclerita-ochi-rosu---cauze-simptomatologie-sitratament.html http://www.creeaza.com/familie/medicina/Sclera-si-patologia-sclerei855.php http://www.oftalmestet.ro/principalele-afectiuni-ale-ochiului/