1

Cuprins

Cuprins1
Capitolul I2
Capitolul II...3
Capitolul III..9
Capitolul IV.. ..11
Capitolul V..12
Capitoliul VI13
Capitolul VII14
Bibliografie..........15











2


Analiza pieei berii

Capitolul I. Scurt istoric.
la nivel mondial:
Berea a aparut acum cca. 6000 de ani. Vine cel mai probabil de la paine care s-a udat si a
inceput s fermenteze, de unde a aparut procesul de fermentare. Aceasta descoperire a avut
loc de mai multe ori in istoria omenirii, astfel c nu se poate sti sigur, unde a fermentat la
inceput berea. Ea este considerata o importanta sursa nutritiva , fiind apreciata de toate
popoarele. In Europa, berea a ajuns sa se fabrice in manastiri.
Calugarii au imbunatatit tehnologia de fabricare, folosind drept conservant flori de hamei.
Exista marturii din secolul al XII-lea ca berea era recomandata spre consum de catre o stareta
cu numele de Hieldegarda care a scris un tratat medical despre aceasta bautura.
la nivel national:
Adevarata productie de masa a berii pe teritoriul Tarilor Romane dateaza de la inceputul
secolului 19 cnd Johann de Gotha a inaugurat, n 1809, la marginea Bucurestilor, o fabrica de
bere, distrusa de flacari in timpul revolutiei de la 1821. Incepand cu a doua jumatate a secolului
19, aparitia catorva fabrici de bere se traduce prin inaugurarea a numeroase berarii.
In istoria mai recenta, in urma cu 14 ani, piata berii din Romania insemna doar cateva marci,
precum Azuga, Aurora, Bucegi, Malbera, si acestea cu raspandire zonala.
Gama sortimentala :
- bere neagra filtrata sau nefiltrata;
- bere fara alcool;
- bere blonda pasteurizata sau nepasteurizata;
- bere blonda superioara;
3

- crem de bere;
-bere bruna;
Capitolul II. Analiza ofertei.
Pentru a intra pe piata romaneasca, o firma producatoare de bere trebuie sa investeasca in
jur de 70 de milioane de euro. Din cei 125 de mici producatori de bere care existau acum zece
ani in Romania, numai 26 au reusit sa faca fata.
Specialistii spun ca piata este deja asezata, iar aparitia unui nou concurent este foarte
putin probabila. Doar un productor de talie mondiala poate reusi, dar numai daca este dispus sa
investeasc o suma destul de mare. In Romania, piata berii este deja consolidata, matura, extrem
de competitiva, o piata pe care sunt prezenti patru dintre primii cinci producatori de bere la nivel
mondial.
Cei mai importanti jucatori de pe piata berii, care ocup peste 70 la suta din piata
romaneasca de resort, au constituit Asociatia "Berarii Romaniei" (BR), aceasta fiind deschisa
tuturor producatorilor ce impartasesc misiunea si obiectivele stabilite.
Prezentarea principalilor ofertani (productori, importatori)
Heineken Romnia- Heineken, Gsser, Schlossgold, Silva, Ciuc, Golden Brau,
Bucegi, Gambrinus,Harghita, Haegana si Zipfer
Ursus Breweries SA- Ursus, Timioreana, Ciuca, Aurora, Cerbul, Stejar, Peroni
Nastro Azzurro
Interbrew Romnia- Becks, Stella Artois, Leffe, Hoegaarden, Efes,
Caraiman, Bergenbier, Bergenbier Q-Pack si Noroc PET,Lowenbrau
United Romanian Breweries Bereprod -Tuborg, Tuborg Strong, Tuborg
Christmas Brew, Skol, Carlsberg, Holsten, Guiness, Kilkenny
European Food- Burger,Mester,Servus
National Bere Holding Romnia- Coroana Export, Coroana Moldovei, Zimbru



4















Producator
Segmente
Brau Union Ursus Breweries
Interbrew
Romania
URBB
SUPER PREMIUM
Heineken
Gosser

Stella Artois

Carlsberg
PREMIUM
Silva
Ciuc
Ursus
Pilsner Urquell
Becks
Hopfen Konig
Tuborg
Holsten
MAINSTREAM Golden Brau Timisoreana Bergenbier Skol
ECONOMIC Bucegi Ciucas Noroc
5


Evaluarea repartitiei vanzarilor pe ofertanti, precum si a cotelor de piata.
Cu patru dintre primii cinci producatori de bere la nivel mondial prezenti in Romania,
piata berii este una dintre putinele despre care se poate spune ca au ajuns la maturitate.
Consolidat si, mai ales, competitiva, piata berii este impartita de Heineken, Carlsberg Breweries
A/S, prin subsidiara United Breweries Bereprod SRL (URBB), InBev si SAB Miller Plc, prin
Ursus Breweries SA, jucatori dominanti care controleaza aproximativ 80% din totalul pietei,
estimata de reprezentantii asociatiei Berarii Romaniei la un volum de aproximativ 20 de
milioane de hectolitri. Restul de 20% din piata este disputata de producatori locali independenti,
la mijlocul acestui an fiind activi doar 15 dintre cei peste 100 de producatori romani inregistrati
in 1989. Vanzarile anuale au ajuns la circa 1,3 miliarde de euro, cu aproximativ 10% mai mari
fata de anul precedent, crestere bazata pe consecventa consumatorului roman, care a marit
consumul berii blonde, pils si mediu alcoolizata.
Dac pana acum un an se putea vorbi despre o compactare extraordinara a pietei berii,
ceea ce facea aproape imposibila viata producatorilor locali independenti si excludea intrarile noi
pe piata in acest an nu doar ca au aparut pe piata marci noi, dar si-a fcut intrarea si un nou
jucator local, Romaqua Group, unul dintre cei mai importanti producatori de pe piata apei
minerale.
In anul 2007, Heineken controla 31% din piata, insa, in 2008, cresterea ponderii
independentilor a fost anulata de preluarea de catre Heineken a producatorului independent
Bere Mures, tranzactie care a fost finalizata in primul trimestru din 2008 si care l-a costat pe
liderul pietei berii nu mai putin de 150 de milioane de euro. Prin preluarea Bere Mures a avut
loc o diminuare cu 4-5% a cotei de piata detinute de producatorii independenti. La fel de
adevarat este si ca multinationala Heineken isi consolideaza pozitia de lider al pietei, pentru ca
aceasta afacere i-a adus inca cinci procente la cele pe care deja le detinea, si acum a ajuns sa
detina aproape o treime din piata, respectiv 31%, atat la nivelul capacitatii de productie, cat si din
punctul de vedere al vanzarilor. Pana la momentul finalizarii preluarii Bere Mures, Heineken
detinea 26% din piata valorica, in timp ce SAB Miller (Ursus Breweries), ocupanta pozitiei a
doua, avea 25,4% din totalul pietei valorice. Pe locul al treilea se afla multinationala URBB
(Tuborg), cu o cota de piata de 23%, in timp ce a patra multinational prezenta in Romania,
6

InBev, raportase o cota de piata de 11%. Raportandu-ne la aceste date, rezulta ca producatorii
independenti controlau doar 14,6% din piata, si nu 20% cum au raportat. Respectiv cu 5,4% mai
putin decat au raportat acestia. Totusi, aceast diferenta a fost anulata daca avem in vedere
volumele de vanzari raportate de toti producatorii prezenti in piata. Astfel, potrivit cifrelor
avansate de producatorii independenti, acestia au vandut 5,2 milioane de hectolitri de bere.
Dintre producatorii independenti, cel mai mare este European Foods, care detine aproape doua
treimi din cota de piata disputata de producatorii independenti. Astfel, vanzarile de bere ale
European Foods la nivelul anului trecut au depasit valoarea de 100 de milioane de euro,
corespunzatoare unui volum de 2,5 milioane hectolitri. De altfel, dup capacitatea de productie
folosita (volume vanzari), Heineken este pe prima pozitie, cu o cota de 29%, corespunzatoare
unei capacitati de 6,6 milioane de hectolitri. Poziia a doua aparine SAB Miller (Ursus
Breweries), cu o cota detinuta de 22% - cinci milioane hectolitri, in timp ce URBB (Tuborg) are
o capacitate de 3,9 milioane hectolitri, adica 17%. InBev isi revendica 9% din piata, cu 2,1
milioane de hectolitri, in timp ce producatorii independenti detin 23% din piata volumica.
Preturile marcilor de bere difera de la producator la producator, de la distribuitor la
distribuitor dar si in functie de segmentul de piata caruia ii apartine marca respectiva. Astfel, se
observa preturi mai reduse in hipermarketuri si supermarketuri, si mai ridicate in magazine
generale si mai ales in localuri.
Trei tipuri de ambalaje pentru bere: sticla, doza si PET-ul:
Doza, sticla si PET-ul sunt trei dintre cele mai intalnite ambalaje in care este imbuteliata
berea. In afara de doze, care au cam aceeasi forma, sticlele si PET-urile de bere difera la forma,
culoare sau dimensiune in functie de brand-ul si de marca pe care o reprezinta.
Fiecare consumator isi alege berea in functie de gustul si aroma acesteia, dar si in functie
de ambalajul preferat. Sunt unii bautori de bere care prefera sticla de sticla in detrimentul PET-
ului sau dozei de bere. Ambalajul are rolul de a proteja berea de factorii care ar putea sa ii
diminueze calitatea.
Sticla de berereprezinta un ambalaj clasic pentru acest produs. Aceasta se gaseste pe
rafturile magazinelor in diferite forme, volume sau culori. Unora le este usor sa recunoasca
producatorul berii doar in functie de forma sticlei. Berea ambalata la sticla isi pastreaza
7

caracteristicile pentru o perioada lunga de timp. Sticla este un material preferat pentru ambalarea
acestei bauturi pentru ca nu intra in reactie cu produsul.
Doza de aluminiu este un alt ambalaj destul de intalnit in industria berii. Aceasta are
avantajul ca are o greutate mica, fiind preferata ca poate fi racita usor. Berea la doza are o
valabilitate destul de indelungata, aceasta expirand la un an de la imbuteliere.
PET-ul este, de asemenea, un ambalaj cu o arie larga de raspandire in acest domeniu.
Acesta protejeaza berea de lumina, oxigen si difuzia dioxidului de carbon.
Spoturi de publicitate.
In functie de segmentul caruia se adreseaza marca de bere, se observa particularitati ale
spoturilor publicitare in ceea ce priveste abordarea, tema aleasa, cadrul, personajele folosite si
mesajul transmis.
Astfel, marcile de bere din segmentul super-premium se individualizeaza prin rafinament
si calitate ridicata, fiind adresate persoanelor cu venituri ridicate. Un exemplu in acest sens este
reclama de la Stella Artois care prezinta un vanzator de flori oprindu-se la un mic local din
mijlocul pustietatii pentru a se odihni si a lua masa. Deoarece nu are bani, plateste un sandwich
cu 2 buchete de flori, insa vazand un pahar de bere Stella Artois, da pe acesta toata caruta plina
de flori cu care venise.
. Mesajul transmis este acela ca Stella Artois este apreciata de oricine, indiferent de
nivelul de educatie, oriunde si c atunci cand vine vorba de a o cumpara nu mai conteaza cat
trebuie sa platesti, pentru c efortul financiar iti va fi rasplatit pe masura.
Pentru segmentul premium, Ursus a propus o reclama prin care si-a asociat imaginea cu
personalitati romanesti de renume international, ce au excelat intr-un domeniu. Prin aceasta
alegere Regele berii in Romania doreste sa arate faptul ca apreciaza calitatea pentru ca este
insasi o bere de calitate, berea invingatorilor, a celor care se afirma prin propriile forte. Aceasta
idee este continuata prin noua campanie prin care marca ofera pahare cu autografele unor oameni
celebri din tara noastra ce au cunoscut succesul, fiind cunoscuti atat in tara, cat si in strainatate.
Prin acest fapt, Ursus doreste recunoasterea profesionala si alege marci de prestigiu pentru a
atinge un standard de viata occidental.
8

Pe segmentul mainstream, unul dintre cele mai reusite spoturi publicitare este cel al berii
Timisoreana, care prezinta un grup de prieteni sarbatorind noua achizitie a unuia dintre ei: un
autoturism Logan. Sarbatoarea le este intrerupta de aparitia unui alt personaj pe o tricicleta mult
prea mica pentru dimensiunile sale. Ridicolul situatiei, cat si contrastul evident dintre cele doua
mijloace de transport, face ca grupul de prieteni sa se distreze copios pe seama personajului nou
aparut. Aceast reclama subliniaza foarte bine campania din acea vreme prin care consumatorii
puteau castiga un autoturism Logan si se apropie de profilul acestora prin mai multe aspecte:
cadrul reclamei este peisajul obisnuit al parcarii unui cartier din orice oras din tara, apare ideea
de gasca, personajele sunt persoane cu venituri medii, umorul este evident, nu necesita prea mult
efort pentru a fi inteles. Prin aceste alegeri, compania reuseste sa ii faca pe consumatori sa se
identifice cu intamplarea din spot, atingandu-si scopul.
In ceea ce priveste segmentul economic, am considerat c cea mai reusita reclama este
cea pentru berea Noroc, intitulat Acasa. Aceasta prezinta trei ipostaze ale omului simplu, cu
venituri medii si scazute, care prefera sa repare singur o chiuveta sau sa improvizeze reparatia
unui acoperis, chiar daca nu are pregatirea necesara, insa este constient ca nu dispune nici de
resursele materiale pentru a apela la specialisti. Mai mult, el este si un traditionalist prin
excelenta, asa ca pentru pastrarea autoritatii in fata membrilor familiei sale el trebuie sa
demonstreze ca este capabil sa rezolve orice problema aparuta in gospodarie. Cea de-a treia
ipostaza il prezinta pe omul nesofisticat care merge cu familia sa la padure pentru un gratar,
pregtit de acelasi cap al familiei. Vedem cum personajele nu pun mare pret pe calitate.
Ofertanti din Romania:
Heineken Romania
Parte a grupului international Heineken, compania Heineken Romania a fost fondata in
anul 1998, purtand initial denumirea de Brau Union. Producatorul de bere a preluat numele
actual in martie 2007, acesta fiind un pas firesc in procesul de implentare a valorilor si a culturii
globale Heineken. Capacitatea constanta de inovatie si ambitia de a veni mereu in intampinarea
cerintelor tot mai ridicate ale consumatorilor, au facut ca Heineken Romania sa devina liderul
pietei de bere din Romania, pozitie pe care compania a reusit sa o mentina pana astazi (cota de
piat de 25,8%, conform AC Nielsen 2007).
9


URSUS Breweries.
URSUS Breweries, subsidiar a SABMiller plc, deine o cot de 24.9% pe piaa din
Romnia (conform MEMRB). Compania, cu sediul n Bucureti, deine 4 fabrici de bere, n Cluj-
Napoca, Timioara, Buzu i Braov i peste 1500 de angajai.
SabMiller plc este unul dintre cei mai mari productori de bere din lume, cu operaiuni de
producie i distribuie n peste 60 de ri de pe 5 continente. Portofoliul de mrci al grupului
include beri internaionale din segmentul premium, cum ar fi Miller Genuine Draft, Peroni
Nastro Azzurro i Pilsner Urquell, precum i o important gam de mrci locale n poziia de
lideri de pia. Mrcile URSUS Breweries sunt Peroni Nastro Azzurro, URSUS, Timioreana,
Ciuca, Stejar i Pilsner Urquell.
Capitolul III. Analiza cererii.
Unitate de decizie. Unitatile de cumparare. Unitati de consum.
Analizand comportamentul de consum si cumparare al romanilor pe piata berii se
manifesta deja doua tendinte, care se vor face simtite si in continuare. Pe de o parte se observa
preferinta tot mai mare manifestata de consumatori pentru segmentul premium sub licenta si
super premium, o consecinta a cresterii puterii de cumparare, iar pe de alta parte, migrarea unor
consumatori spre segmentul berilor locale, pe fondul cresterii consumului de bere la PET.
Consumatorul roman a inceput sa aprecieze mai mult calitatea in comparatie cu pretul.
Aceast modificare a survenit pe fondul cresterii veniturilor, dar si pe cel al unei educari prin
mijloacele informationale. Chiar si unii dintre cei cu venituri mici se considera prea saraci pentru
a arunca banii pe marfuri ieftine, dar de calitate indoielnica. Ei se informeaza si aleg produse
bune calitativ, care nu beneficiaza neaparat de investitii imense in publicitate, reflectate in final
si in pretul de achizitie mare.
Potrivit studiului efectuat de compania Added Value, 54 % dintre romani au ca bautura
preferata berea, in timp ce doar 31 % dintre consumatori aleg vinul si numai 10 % dintre acestia
bauturile spirtoase. Peste 35 % dintre consumatorii de bere din Romania au declarat ca prefera
10

una dintre marcile de bere produse local, in timp ce numai 22 % dintre acestia sunt amatori de
bere din import. De asemenea, 43 % dintre consumatorii intervievati s-au dovedit mai putin
pretentiosi, ei declarand ca nu au nici o preferinta in ceea ce priveste provenienta berii.
Aproximativ 94% din cei peste 500 de romani care au fost intervievati in legatura cu
preferintele lor de consum pentru bauturile alcoolice au declarat ca prefera sa bea bere acasa, la
mesele cu familia, potrivit studiului "Added Value", realizat la initiativa SABMiller, unul dintre
principalii producatori de bere la nivel mondial, reprezentati pe plan local prin Ursus Breweries.
In acelasi timp 61% prefera s consume bere la restaurant si numai 23% la intalnirile de afaceri.
Tot romanii se numara printre cei mai dispusi (91%) sa ofere o bere unui prieten fara sa astepte
alta in schimb. In ceea ce priveste plata, 84% dintre romani prefera sa achite la sfarsit fata de
francezi care obisnuiesc sa plateasca dup fiecare rand de beri. Studiul "Added Value" a fost
realizat prin intervievarea online a peste 7.500 de persoane din 15 tari europene.
Identificarea criteriilor de segmentare a pietei:
criterii demografice: barbatii detin o pondere considerabila in consumul de bere:
82%, in timp ce femeile doar 18%; populatia adulta consuma berea in proportie de 70%, dintre
acestia 2/3 sunt casatoriti, iar 60% nu au copii.
criterii psihografice: cei care au o preferinta aparte pentru bere au un venit
mic/mediu, un stil de viata activ si le place sa petreca mult timp cu prietenii sau in fata
televizorului.
Stabilirea elementelor de natura cantitativa legate de consum/cumparare, locul de
cumparare i consum.
Statistic, ponderea consumului de alcool provenit din berea buta n medie de fiecare
roman este usor sub valorile inregistrate de celelalte tari europene. Astfel, doar 3,55 litri din
alcoolul consumat in medie de fiecare roman anual (dintr-un total de circa 9,25 litri) provin din
bere.
Consumul de bere n Romnia se face preponderent acasa, releva statisticile furnizate de
producatorii independenti de bere din tara noastra. Astfel, in proportie de dou treimi berea
vanduta in Romania se bea acasa si doar 35% se vinde prin baruri si restaurante.
11

Varful de consum este in lunile de vara, cele trei luni reprezentand cumulat aproximativ
40% din totalul vanzarilor pe un an intreg.
Capacitatea pietei.
Piata berii din Romania este intr-un continuu progres, datorita dezvoltarii economice si a
puterii de cumparare a populatiei. La cresterea vanzarilor din 2008, spre exemplu, stau la baza si
factori precum vremea favorabila consumului atat din sezonul rece cat si din cel estival, cand
berea este la mare cautare. In 2008, piata berii din Romania a crescut cu 4.1%, romanii
consumand peste 20.2 milioane hl.
Conform unui studiu:
70% din populatia adulta a Romaniei bea bere.
Nu doar barbatii beau bere! 43% dintre toti consumatorii adulti de bere
imbuteliata din Romania sunt femei. Totusi, acestea beau numai 18% din volumul de bere
consumata, in timp ce barbatii consuma 82% din acelasi volum.
2/3 dintre cei care beau bere sunt casatoriti, iar 60% dintre bautori nu au copii in
gospodarie.
Dintre toti bautorii de bere, 94% consuma in mod obisnuit berea cu alcool in timp
ce numai 4% sunt bautori de bere fara alcool. Berea blonda reprezinta optiunea de consum
frecvent pentru 91% din cazuri, in timp ce berea bruna este in mod obisnuit cosumata de un
procent destul de mic (6%).
Capitolul IV. Analiza distributiei.
Tipurile de unitati comerciale prin care se realizeaza vanzarea berii catre consumatori.
Vanzarea marcilor de bere se face oriunde, de la hipermarketuri, supermarketuri,
magazine obisnuie, in orice local, cu exceptia celor care interzic vanzarea alcolului.


12

Evaluarea modului de distribuie pe diferite marci.
Distributia marcilor de bere nu este foarte diversificata, principalele ambalaje fiind sub
forma de sticla, doza, pet (q-pack) si butoi. Forma traditionala de ambalaj care s-a pastrat si pana
astazi la orice marca de bere este sicla de 0,5l, care uneori difera de la marca la marca prin forma
sa. Insa si aceasta are dezavantajele ei. In urma sondajelor efectuate majoritatea prefera sticla de
bere cand merg intr-un local, dar nu si cand sunt acasa , pentru ca e mai greu de desfacut si mai
trebuie sa plateasca si garantie pentru sticle. Cu toate acestea sticlele de bere pastreaza cel mai
bine savoarea unei bere bune.
Din cauza unor motive de comoditate s-a inventat doza care este mult mai usor de utilizat
si de desfacut de altfel. Cu toate acestea exista anumite marci de bere care nu folosesc ambalejele
de doza cum ar fi : Gambrinus, Bucegi. Noroc, Ciucas.
PET-ul este printre ultima inventie in materie de ambalaj de bere si este specific in
general berilor din segmentul mainstream si economic: Golden Brau (avand insa numai sticle pet
de 1l i 1.5l), Bergenbier, Bucegi, Gambrinus, Noroc, Ciucas. O alta forma de distributie o
reprezinta butoaiele de 5l, 30l, 50l specifice la majoritatea marcilol : Heineken, Carlsberg,
Gosser, Golden Brau.
Capitolul V. Analiza pretului.
Determinarea segmentelor de pret cu identificarea principalelor marci incluse in fiecare
segment.
Preturile marcilor de bere difera de la productor la producator, de la distribuitor la
distribuitor, dar si difera in functie de segmentul de piata caruia ii apartine marca respectiva.
Astfel, se observa preturi mai reduse in hipermarketuri si supermarketuri, si mai ridicate in
magazine generale si mai ales n localuri.
De asemenea se observa preturi mai mari pentru berile din segmentul super-premium i
premium, si mai mici pentru cele din segmentul mainstream si mai ales pentru cel economic. De
altfel si definitia acestor segmente sugereaza acest lucru. Astfel segmentul super premium
cuprinde categoriile de consumatori cu venituri foarte ridicate, cel premium cuprinde
13

consumatori cu venituri mari, cel mainstream cu venituri medii, iar cel economic cuprinde
persoane cu venituri reduse.
Capitolul VI. Analiza promovarii.
Modalitati de promovare a berii. Aproximativ 98,5% din volumul brut de publicitate s-a
consumat pe TV. Altfel spus, s-au difuzat 57.938 de spoturi TV pentru bere. Presa si radioul au
adunat in acest an, ca de altfel si in anul trecut, doar cativa stropi de bere: procente de sub 1%
din totalul volumului brut de publicitate. Cifrele furnizate de Alfa Cont arata ca numarul de
spoturi TV difuzate in primele opt luni ale anului 2010 a fost cu 71% mai mare decat cel
inregistrat in aceeasi perioada a anului 2009.
Promovarea vanzarilor.
In general producatorii de bere ofera diferite promotii de genul reduceri de pret,
concursuri, vanzari grupate pentru a atrage cat mai multi consumatori. Astfel de promotii sunt:
Oferta hipermarketului Carrefour care ofera bere Tuborg Gold la doza 0,5l cu o
reducere de 15%
1.000 de oameni vor duce mingea la picior pe o distanta de 2.400 kilometri de la
Timisoara pana la Brasov, orasul unde se desfasoara Finala Cupei Romaniei Timisoreana,
trecand prin 35 de localitati. Acestia vor fi sustinuti de mari glorii ale fotbalului romanesc, dar si
de personalitati care cred in valorile Fotbalului Adevarat.
Spoturi TV
De-a lungul timpului au fost facute diferite reclame publicitare pentru promoarea
produsului respectiv. Cu timpul acestea au devenit tot mai reusite si mai traznite.
Denumit Home Delivery Livrare la domiciliu, spotul de 30 de secunde
incepe cu prezentarea unui cort aflat la o altitudine foarte mare, pe coasta unui munte. Cei trei
alpinisti, care se adapostesc in cort, sunt incantati atunci cand un barbat le ofera trei pahare de
Calsberg si o minge de fotbal in miniatura. Ei privesc apoi cu groaza cum agentul de vanzari
Carlsberg se arunca de pe stanca, dar imediat se deschide si parasuta. Apoi voice-overul spune
sloganul: Carlsberg nu face livrari la domiciliu, dar dac am face-o, ar fi probabil cele mai bune
14

livrari la domiciliu din lume. In final, alpinistii se trezesc cu o masa de fotbal in fata, intelegand
acum de ce au primit si mingea.
Capitolul VII. Previziuni asupra pietei.
Vanzarile de bere au scazut anul trecut cu 16% in volum comparativ cu 2008, la
aproximativ 17 milioane de hectolitri, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Institutului National
de Statistica. Aceasta inseamna ca vanzarile de bere la raft au fost anul trecut de 1,5 miliarde de
euro, cu aproximativ 100 de milioane de euro mai mici decat cele din 2008, iar consumul de bere
s-a diminuat de la 93 litri pe cap de locuitor, in urma cu doi ani, la 81 de litri la finalul anului
trecut.
Astfel, la nivel de consum piata berii se intoarce in 2006, dar ramane in top zece mondial,
coborand insa de pe pozitia a saptea pe locul noua, potrivit estimarilor ZF. Cele mai puternice
scaderi ale vanzarilor de bere au fost inregistrate in lunile iulie (25,6%), aprilie (21,5%), august
(19,6%) si decembrie (17,9%) ale anului trecut, in aceste luni inregistrandu-se cele mai slabe
rezultate din ultimii patru ani. Astfel, in prezent jucatorii din piata se feresc sa mai faca
previziuni clare cu privire la momentul in care piata va incepe sa creasca, vorbind doar de o
revenire pe termen mediu. Cu toate acestea, potrivit datelor din piata, vanzarile de bere nu au
revenit pe crestere nici in luna ianuarie a acestui an, astfel ca marilor berari nu le ramane decat sa
astepte incalzirea vremii si debutul Campionatului Mondial de Fotbal.






15

Bibliografie


http://www.magazinulprogresiv.ro/
www.iqads.ro
www.brauunion.ro
http://www.prezentonline.ro/article_detail.php?idarticle=1344
http://www.wall-street.ro/
http://www.compass.ro/ro/sectiune.php?s=254
http://www.mdn.md/cultural.php?rubr=136
www.sabmiller.com
www.tuborg.ro
www.skol.ro
www.carrefour.ro
www.stellaartois.ro
www.ursus.ro
www.berariiromaniei.ro