Cuprinsul:

Cuprinsul:.........................................................................................................................................2
ntroducerea.....................................................................................................................................3
I. Definire i clasificare a izvoarelor dreptului ................................................................................4
II. Izvoarele dreptului comerului internaional...............................................................................4
1. Izvoarele interne .........................................................................................................................4
2. Izvoarele internaionale................................................................................................................6
2.1. Conveniile comerciale internaionale..................................................................................6
2.2. Conveniile multilaterale.......................................................................................................6
2.3. Conveniile bilaterale............................................................................................................
2.4. !ratatul comercial.................................................................................................................
2.". #cordul comercial.................................................................................................................$
2.6. %zanele comerciale internaionale.......................................................................................&
2.6.1. 'bi(nuinele.................................................................................................................1)
2.6.2.Clasificarea uzanelor...................................................................................................11
2.6.3. *atura +uridic, a uzanelor comerciale........................................................................11
2.6.4. -orme ale uzanelor comerciale...................................................................................12
2.6.". #plicarea uzanelor comerciale si rolul lor..................................................................13
Concluzii........................................................................................................................................1"
.iblio/rafie....................................................................................................................................16
ntroducerea.
Comerul este o activitate uman, care ne prive(te pe toi (i care ne implic, pe toi 0n
1ecare zi. Comerul internaional include totalitatea sc2imburilor de bunuri (i servicii dintre dou,
sau mai multe state i ca orce activitate uman,3 ca oricare raporturi sociale3 comer ul
interna ional s, re/lementeaz, de norme +uridice.
Dreptul comerului internaional reprezint, ansamblul normelor +uridice care
re/lementeaz, relaiile comerciale internaionale (i de cooperare economic, (i te2nico 4
(tiinific, internaionale3 0n care p,rile se afl, pe poziie de e/alitate +uridic,. 5aporturile
+uridice ale comerului internaional se stabilesc 0ntre state3 persoane +uridice (i persoane fizice.
'ricare domeniu de drep are la ori/inea sa ni te surse sau altfel spus izvoare. 6entru a
studia profund dreptul comer ului interna ional este necesar de studiat sursele ale dreptului
nominalizat.
n lucrarea dat, vor fi studiate defini ia de izvoare ale dreptului comer ului interna ional3
clasific,rile izvoarelor dreptului comer ului interna ional3 vor fi descrise diferite izvoare.
3
I. Definire i clasificare a izvoarelor dreptului
Dreptul 0n e/al, m,sura te2nica i art, 7a binelui i a ec2it, ii 4 8+us est ars boni et
ae9ui:;3 principiu de direc ie3 de coeziune social, ce d, societ, ii caracterul de definit i
coeren ,3 ansamblul re/ulilor asi/urate i /arantate de c,tre stat i care au ca scop or/anizarea
i disciplinarea comportamentului uman 0n principalele rela ii din societate3 0ntr<un climat
specific manifest,rii coe=isten ei libert, ilor3 ap,r,rii drepturilor esen iale ale omului i
statornicirii spiritului de dreptate are nevoie pentru a i se crea posibilitatea de a fi cunoscut i
receptat3 0n esen a i con inutul s,u3 de modalit, i speciale de e=primare3 aceste forme de
e=primare purt>nd denumirea de izvoare ale dreptului 7sau surse ale dreptului;
#naliza termenului 8izvor de drept: i<a eviden iat dou, sensuri: izvor de drept 0n sens
material i izvor de drept 0n sens formal
!rebuie f,cut, o distinc ie 0ntre sensul +uridic al no iunii de izvor de drept i semnifica ia
sa istoric,. n 0n elesul pe care<l confer, istoria i ar2eolo/ia +uridic, no iunii de izvor3 acest
concept semnific, un anumit document care atest, o form, suprapus, de drept 7izvoare 4 relicve
sau vesti/ii de civiliza ie +uridic,;.
!eoria +uridic, clasic, a izvoarelor dreptului deosebe te izvoarele scrise 7actul normativ;
de cele nescrise 7obiceiul;3 pe cele oficiale 7le/e sau +urispruden ,; de cele neoficiale 7obiceiul i
doctrina;3 izvoarele directe 7actul normativ i contractul normativ; de cele indirecte sau mediate
7obiceiul sau normele elaborate de or/aniza ii nestatale 4 ele trebuind sa fie validate de o
autoritate statal, pentru a devenii izvoare de drept;.
Izvoarele dreptului se mai clasific, de asemenea in izvoare poten iale 7ce e=prim,
posibilitatea de a elabora3 modifica sau abro/a norme +uridice; i 0n izvoare actuale 7eficiente3
determinate3 oper>nd pe rela ii sociale concrete const>nd 0n toate actele normative 0n vi/oare;3
dar i 0n izvoare de constituire i de calificare
II. Izvoarele dreptului comerului internaional
1. Izvoarele interne
Izvoarele interne sunt le/ea (i +urisprudena. ?e/ile reprezint, principalele izvoare 0n
materie. ?e/ile comerciale naionale constituie o prelun/ire a aciunii le/ilor civile 0n materia
raporturilor de comer. ?e/ile comerciale se pot concretiza sub forma Codului comercial3 a unor
coduri de comer e=terior sau unor le/i speciale.
4
Codurile comerciale re/lementeaz, relaiile comerciale interne3 precum (i cele
internaionale. Dispoziiile din Codul comercial reprezint, o re/lementare de baz, care constituie
dreptul comun 0n materia raporturilor de comer. Codurile de comer e=terior re/lementeaz,
numai relaiile de comer internaional. De e=emplu3 Codul comercial uniform al @.%.#. adoptat
de statele federale 0n 1&62. ?e/ile speciale re/lementeaz, relaiile comerciale cu str,in,tatea.
6revederile le/ilor speciale se refer, la raporturile comerciale din anumite domenii sau la
raporturile comerciale cu element de internaionalitate.
6rin +urispruden, se 0nele/e ansamblul soluiilor pronunate de c,tre or/anul de
+urisdicie 0n liti/iile care sunt de competena lor. 5olul +urisprudenei este recunoscut 0n
sistemele de common<laA sub forma precedentului +udiciar. n sistemele de tradiie romanist,3
preponderena le/ilor scrise nu e=clude aportul +urisprudenei.
n domeniul comerului internaional +urisprudena are o valoare +uridic, deosebit,. Bin>nd
seama de cerinele specifice ale relaiilor comerciale internaionale3 +urisprudena contribuie la
0nterpretarea (i adaptarea normelor +uridice. Cai mult3 0n unele cazuri3 +urisprudena contribuie (i
la formarea de re/uli materiale. De e=emplu3 practica +udiciar, a considerat clauza de arbitra+
compromisorie3 care este cuprins, 0ntr<un contract de comer internaional ca fiind autonom, fa,
de contractul principal. Datorit, independenei sale3 clauza compromisorie poate fi supus, unei
le/i proprii3 iar nulitatea contractului principal nu se r,sfr>n/e asupra valabilit,ii clauzei de
arbitra+.
n deosebire de alte ,ri 0n 5epublica Coldova toate re/lementarile interne referitor la
comer ul interna ional se re/,sesc 0n Codul Civil 7Cartea D :D5E6!%? I*!E5*#BI'*#?
65ID#!: ; i alte ?e/i speciale. #ceasta situa ie s, datoreaz, faptului c, 0n 5epublica Coldova
nu e=ist, Codul comercial3 ca de e=emplu 0n 5omania unde este Codului comercial aprobat i
0ntrat 0n vi/oare de la 1 septembrie 1$$ i reprezint, 0n cea mai mare parte o preluare a Codului
comercial italian din 1$$2. n decursul anilor3 Codul comercial a suferit numeroase modific,ri3
complet,ri (i abro/,ri prin diferite le/i speciale. Codul comercial cuprinde norme specifice (i
norme de drept civil /eneral.
*ormele specifice din Codul comercial privesc re/lementarea activit,ii comerciale. Ele
consacr, instituiile proprii ale dreptului comercial3 cum sunt faptele de comer3 comercianii3
obli/aiile comerciale.
Includerea normelor de drept civil 0n Codul comercial are o dubl, e=plicaie: unele norme
se refer, la probleme care nu sunt re/lementate 0n Codul civil3 cum ar fi momentul (i locul
0nc2eierii contractelor 0ntre persoane absenteF alte norme completeaz, sau dezvolt, anumite
re/lement,ri din Codul civil3 cum sunt dispoziiile referitoare la contractul de transport.
"
Constituind dreptul comun 0n materie3 dispoziiile Codului comercial se aplic, (i raporturilor cu
element de internaionalitate.
n cadrul or/aniz,rii (i 0nf,ptuirii activit,ii de comer internaional au fost emise un
num,r de acte normative. Ele se 0mpart 0n dou, cate/orii distincte care constituie izvoare
specifice sau nespecifice ale materiei. 6rima cate/orie de izvoare include actele normative
destinate re/lement,rii comerului internaional. # doua cate/orie de izvoare cuprinde actele
normative care privesc alte ramuri de drept3 dar aplicabile (i raporturilor de comer internaional.
2. Izvoarele internaionale
Izvoarele internaionale sunt formate din conveniile internaionale (i uzanele
internaionale.
2.1. Conveniile comerciale internaionale
Conveniile comerciale internaionale reprezint, 0nele/eri scrise 0ntre dou, sau mai multe
state privind re/lementarea problemelor de comer e=terior. n dezvoltarea sc2imburilor
internaionale3 conveniile comerciale au o pondere (i un rol tot mai 0nsemnat. 6rin precizarea
drepturilor (i obli/aiilor convenite 0ntre p,ri3 conveniile internaionale asi/ur, corecta lor
0ndeplinire3 precum (i stabilitatea raporturilor +uridice. Conveniile comerciale internaionale pot
fi multilaterale sau bilaterale.
2.2. Conveniile multilaterale
Conveniile multilaterale3 de(i restr>nse numeric3 au un rol eficace. Datorit, razei lor de
aciune3 conveniile multilaterale contribuie la unificarea normelor de drept material (i
conflictual privind comerul internaional.
n conte=tul relaiilor dintre state3 conveniile multilaterale pot avea un caracter mondial.
#ceste convenii intereseaz, toate statele membre ale comunit,ii3 cum ar fi #cordul privind
constituirea 'r/anizaiei Condiale de Comer 0nc2eiat la CarraGec2 la 1" aprilie 1&&4.
n funcie de anumite interese conveniile multilaterale pot prezenta (i un caracter re/ional.
?a asemenea convenii particip, numai un /rup de state3 cum ar fi !ratatul de la Caastric2t
asupra %niunii Europene din februarie 1&&2.
n domeniile comerului internaional3 conveniile multilaterale sunt e=emplificate prin:
Convenia de la Ha/a din 1" aprilie 1&"$ referitoare la le/ea aplicabil, transferului propriet,ii 0n
cazul v>nz,rii cu caracter internaional de obiecte mobile corporaleF Convenia de la Ieneva din
iunie 1&3) cuprinz>nd le/ea uniform, asupra cambiei (i biletului la ordinF Convenia
6
*aiunilor %nite cu privire la transportul multimondial internaional de m,rfuri 0nc2eiat, la
Ieneva la 24 mai 1&$)F Convenia pentru recunoa(terea (i e=ecutarea sentinelor arbitrale str,ine
0nc2eiat, la *eA JorG la 1) iunie 1&"$.
6rin intermediul conveniilor multilaterale se instituie norme uniforme3 care permit o
re/lementare unitar, a aporturilor de comer internaional (i cooperare economic, internaional,.
Dificult,ile rezultate din diversitatea re/lement,rilor naionale sunt atenuate3 realiz>ndu<se
uniformizarea normelor de drept conflictual (i crearea unui drept material uniform.
2.3. Conveniile bilaterale
n relaiile comerciale3 conveniile bilaterale sunt foarte numeroase. Ele constituie o
modalitate +uridic, important, (i eficient,. -olosirea cu prioritate a conveniilor bilaterale se
e=plic, prin faptul c, realizeaz, un ec2ilibru 0ntre cerinele celor dou, state (i contribuie la
meninerea unor relaii favorabile sc2imburilor internaionale. !otu(i3 conveniile comerciale
bilaterale sunt mai mult izvoare de drept conflictual3 dec>t de drept material. n practica
internaional,3 conveniile comerciale bilaterale sunt utilizate sub form, de tratate (i acorduri.
2.4. Tratatul comercial
!ratatul comercial este actul +uridic prin care statele 0(i or/anizeaz, sc2imburile de
m,rfuri. !ot prin intermediul tratatului se soluioneaz, (i aspectele adiacente relaiilor
comerciale. #stfel3 se re/lementeaz, transportul m,rfurilor3 re/imul vamal3 tranzitul3 situaia
+uridic, a reprezentanelor (i a/eniilor comerciale3 a oficiilor consulare3 precum (i a persoanelor
care s,v>r(esc fapte de comer pe teritoriul celuilalt stat.
n practica convenional,3 problemele comerciale sunt re/lementate3 uneori3 0mpreun, cu
cele de navi/aie. n acest caz3 0nele/erea p,rilor poart, denumirea de tratat de comer (i
navi/aie.
!ratatul de comer este format din principii /enerale3 care reprezint, un cadru +uridic
pentru o perioad, mai 0ndelun/at,. n conformitate cu dispoziiile tratatului3 anual3 se 0nc2eie
0nele/eri comerciale.
%n tratat de comer este alc,tuit din titlu3 preambul (i un num,r de articole. !itlul cuprinde
denumirea tratatului (i statele semnatare3 iar preambulul voina p,rilor de a promova (i facilita
relaiile lor comerciale. Clauzele eseniale ale unui tratat de comer sunt urm,toarele: clauza
naiunii celei mai favorizateF clauza re/imului naional.

2.5. Acordul comercial

#cordul comercial este o 0nele/ere inter/uvernamental, prin care se re/lementeaz,
sc2imburile reciproce de m,rfuri (i se /aranteaz, un anumit re/im politico<economic.
n raport cu tratatul comercial3 acordul se caracterizeaz, prin urm,toarele tr,s,turi:
constituie forma obi(nuit, (i frecvent, a 0nele/erilor comercialeF prezint, un coninut mai
detaliat.
Dup, perioada lor de valabilitate3 acordurile comerciale pot fi clasificate 0n modul
urm,tor: pe termen scurt3 anualeF pe termen mediu3 bienale sau trienaleF pe termen lun/3
cincinale.
%n acord comercial este alc,tuit din dou, p,ri (i anume: te=tul propriu<zis (i ane=ele.
!e=tul acordului comercial este format din titlu3 preambul (i un num,r de articole. n titlu (i
preambul se arat, obiectul3 precum (i scopul pentru care s<a 0nc2eiat acordul comercial. De
asemenea3 0n preambul se specific, motivele care au stat la baza 0nele/erii.
#rticolele acordului comercial conin dispoziii de drept internaional3 de drept
administrativ sau de drept financiar. Ele se refer, la urm,toarele probleme:
contin/entele de m,rfuri3 stabilite 0n listele ane=eF modalitatea (i termenul de contractare a
contin/entelorF nivelul de preuriF instituirea unui re/im preferenialF eliberarea licenelor de
e=port (i importF re/lement,ri vamaleF comisiile mi=teF operaiuni le/ateF re/lementarea
ree=porturilorF modul de efectuare a pl,ilorF condiia persoanelor fizice (i +uridice str,ineF
soluionarea liti/iilorF modul de lic2idare a acorduluiF valabilitatea acordului (i modul de
prelun/ire.
#rticolele pot cuprinde (i unele stipulaii speciale. #stfel3 pot fi re/lementate o serie de
operaiuni ca prelucrarea m,rfurilor3 tranzitul sau diverse prestaiuni de servicii.
#ne=ele au rolul de a e=emplifica (i interpreta principiile /enerale inserate 0n te=tul
acordului. -elul (i num,rul ane=elor este determinat de specificul acordului comercial.E/alizarea
avanta+elor 0ntre p,rile unei 0nele/eri comerciale se realizeaz, 0n baza unor principii /enerale.
Ele sunt concretizate de clauza naiunii celei mai favorizate sau de clauza re/imului naional.
6rin clauza naiunii celei mai favorizate se 0nele/e c, ,rile semnatare 0(i acord, reciproc
condiii (i 0nlesniri comerciale3 la fel de favorabile ca oric,rui alt stat ter. -olosirea clauzei
naiunii celei mai favorizate implic, dou, raporturi +uridice: raportul de baz, care se tabile(te
0ntre statul ce acord, tratamentul cel mai favorabil (i statul beneficiar (i raportul de referin, care
e=ist, 0ntre statul cedent (i statul favorizat. 5aportul de referin, poate fi prealabil sau ulterior
raportului de baz,.
Clauza naiunii celei mai favorizate are rolul s, unifice coninutul material al re/ulilor
+uridice aplicabile 0n raporturile dintre p,ri (i s, stabileasc, condiii de concuren, e/al, pentru
$
e=portatorii str,ini. !ot clauza asi/ur, (i o stabilitate a comerului prin evitarea unor eventuale
concesiuni care pot fi acordate altui stat.
Clauza naiunii celei mai favorizate are o natur, convenional,. Clauza poate fi unilateral,
sau bilateral,3 fiind asimilat, unui contract unilateral sau unei stipulaii sinala/matice. n mod
obi(nuit statele 0(i asum, obli/aia de acordare reciproc, a tratamentului naiunii celei mai
favorizate printr<o clauz, bilateral,. #cordarea reciproc, a tratamentului naiunii celei mai
favorizate se poate face (i 0ntr<un cadru multilateral.
Din punct de vedere a poziiei statelor clauza naiunii celei mai favorizate prezint, dou,
forme (i anume: forma necondiionat, sau principiul e/alit,ii3 care presupune c, p,rile 0(i
confer,3 f,r, rezerve sau restricii3 privile/iile (i avanta+ele recunoscute unei ,ri tereF forma
condiionat, sau principiul compensaiei3 care 0nseamn, c, privile/iile (i avanta+ele acordate
unui stat ter sunt e=tinse 0ntre p,ri numai 0n sc2imbul unor concesii speciale (i compensaii
reciproce.
Dup, domeniile la care se aplic, clauza naiunii celei mai favorizate poate fi /eneral, sau
specializat,. Clauza /eneral, are o sfer, 0ntins, de aplicare. !ratamentul naiunii celei mai
favorizate prive(te ansamblul domeniilor de relaii dintre statele contractante. n practic,3 clauza
/eneral, se refer, numai la relaiile din anumite domenii.
Clauza specializat, indic, domeniile care beneficiaz, de tratamentul naiunii celei mai
favorizate. Enumerarea concret, a clauzei circumstaniaz, sfera de aplicare a tratamentului
naiunii celei mai favorizate 0n raporturile dintre p,rile contractante.
Clauza naiunii celei mai favorizate poate prezenta (i o form, modificat,. n aceast,
variant,3 aplicarea tratamentului favorizant este sub rezerva unor anumite avanta+e sau facilit,i.
Clauza re/imului naional sau principiul posibilit,ilor e/ale const, 0n faptul c,
persoanele3 aparin>nd unei ,ri str,ine care desf,(oar, activitate de comer pe teritoriul statului
partener au3 0n principiu3 acelea(i drepturi (i obli/aii ca (i naionalii.
!ratamentul luat 0n considerare este prev,zut de le/islaia intern, a statului partener.
Clauza re/imului naional 0nl,tur, discriminarea (i asi/ur, e/alitatea de tratament.
Clauza tratamentului naional stabile(te acela(i re/im pentru m,rfurile importate (i cele
interne. #cordarea tratamentului naional elimin, obstacolele netarifare prin care se prote+eaz,
industriile naionale.
2.6. Uzanele comerciale internaionale
%zanele comerciale reprezint, practici sau re/uli care se aplic, 0n comerul internaional.
&
%zanele sau uzurile comerciale presupun o anumit, comportare sau conduit,3 caracterizat,
prin continuitate3 constan, (i uniformitate. %zanele comerciale se impun printr<o repetare
frecvent, (i participarea mai multor persoane interesate. E=tinderea (i /eneralizarea uzanelor
este 0n funcie de sfera de aplicare3 num,rul participanilor (i volumul comerului.
6entru formarea unei uzane comerciale3 practica ori re/ula de conduit, necesit, o
perioad, de timp3 care3 0n raport de condiiile concrete3 poate fi mai lun/, sau mai scurt,.
Importana timpului 0n apariia uzanelor comerciale este 0ns, relativ,. E=i/enele relaiilor
comerciale internaionale au determinat luarea 0n considerare a duratelor scurte de timp.
#plicarea repetat, a uzanei comerciale implic, 0ntotdeauna e=istena unui interval de timp3 dar
nu (i o durat, 0ndelun/at,.
%zanele comerciale sunt distincte de obi(nuinele sau practicile stabilite 0ntre p,rile
contractante 0n relaiile lor reciproce. 6rin obi(nuinele 0ntre p,rile contractante se 0nele/3
conform art. 1 4 2)" din Codul Comercial %niform al @tatelor %nite ale #mericii3 o serie de
activit,i3 anterioare unei tranzacii (i care pot fi considerate3 0n mod rezonabil3 ca stabilind 0ntre
ele o baz, comun, de interpretare a e=presiilor (i a actelor lor.
2.6.1. Obinuinele
'bi(nuinele se formeaz, 0n relaiile reciproce dintre partenerii comerciali. n contractele
pe care le 0nc2eie p,rile pot introduce anumite e=presii care e=prim, atitudini sau comport,ri
e=istente 0n activitatea lor comun,. 6rintr<o repetare constant,3 e=presiile folosite se transform,
0n clauze de stil3 care 0n timp devin sub0nelese sau implicite 0n raporturile contractuale dintre
p,ri.
6rin prisma re/ulii de conduit,3 care constituie un element obiectiv3 uzanele comerciale
se aseam,n, cu obiceiul sau cutuma. Dar 0ntre uzanele comerciale (i cutum, e=ist, importante
deosebiri. Cutuma este o re/ul, de conduit, aplicat, un timp 0ndelun/at 0n virtutea deprinderii (i
respectat, ca o norm, obli/atorie. Ea se impune prin autoritate proprie (i autonomie3 av>nd
valoare de le/e. n sistemele de drept naionale3 rolul cutumei este diferit. Cutuma formeaz,
principalul izvor de drept 0n ,rile an/lo<americane3 0n timp ce 0n statele de pe continent are o
pondere redus,. n relaiile comerciale3 cutuma3 dintr<o anumit, ar,3 se aplic, 0n calitate de le=
contractus.
6reciz,ri 0n le/,tur, cu obi(nuinele dintre p,rile contractante e=ist, 0n Convenia
*aiunilor %nite asupra contractelor de v>nzare internaional, de m,rfuri din 1&$). n
conformitate cu alin. 1 al art. &3 p,rile sunt le/ate prin uzanele la care ele au consimit (i de
obi(nuinele care s<au stabilit 0ntre ele.
1)
Dispoziiile Codului %niform al @tatelor %nite ale #mericii se refer, (i la efectele +uridice
ale obi(nuinelor. 6rin obi(nuine 0ntre p,rile contractante se 0nele/ o serie de activit,i
anterioare unei tranzacii (i care pot fi considerate3 0n mod rezonabil3 ca stabilind 0ntre ele o baz,
comun, de interpretare a e=presiilor (i actelor lor 7art. 1 4 2)";. n aceea(i m,sur,3 se va lua 0n
considerare comportarea p,rilor concomitent, ori posterioar, contractului pentru interpretarea
inteniei p,rilor 7art. 24 2)$;.
Distincia dintre uzane (i obi(nuine este confi/urat, de num,rul partenerilor care le
aplic,. 6rin dob>ndirea unui caracter colectiv3 adic, prin aplicarea lor de c,tre un num,r de
participani3 obi(nuinele se pot transforma 0n uzane.
2.6.2.Clasificarea uzanelor
%zanele comerciale sunt de mai multe feluri. Ele pot fi /rupate dup, ramura de activitate3
obiectul contractului3 profesiunea p,rilor3 modul de transport sau alte elemente.
ntr<o prim, clasificare3 uzanele comerciale sunt interne (i internaionale.
%zanele interne se folosesc pe teritoriul unui anumit stat3 iar uzanele internaionale 0n
relaiile comerciale e=terne.
ntr<o alt, clasificare3 uzanele comerciale sunt locale3 speciale (i /enerale. %zanele locale
se aplic, 0ntr<o localitate3 port sau re/iune determinat,3 uzanele speciale numai 0n anumite
domenii ale comerului3 iar uzanele /enerale pentru toate relaiile comerciale. Cele mai
importante uzane comerciale au ca obiect condiiile de livrare3 pl,ile e=terne (i asi/ur,rile de
m,rfuri 0n transportul internaional.
Dup, fora lor +uridic,3 uzanele comerciale sunt normative (i convenionale. %zanele
normative au valoarea unor norme +uridice. Ele mai sunt numite uzane de drept sau le/ale.
%zanele convenionale au valoarea unor clauze contractuale. Ele mai poart, denumirea de
uzane de fapt sau interpretative.
2.6.3. atura !uridic" a uzanelor comerciale
Definirea naturii lor +uridice implic, luarea 0n considerare a distinciei dintre uzanele de
drept sau normative (i uzanele de fapt sau convenionale.
%zanele de drept au valoarea unor norme +uridice. @copul uzanelor normative este de a
completa sau suplini ori de a 0nl,tura aplicarea unor dispoziii le/ale. %zanele normative au
autoritate proprie 0ntruc>t le/ea se refer, la ele sau condiioneaz, aplicarea anumitor prevederi de
ine=istena unor uzane contrare. 6rin includerea 0n domeniul le/ii3 uzanele normative se impun
voinei contractanilor. Cu toate acestea3 aplicarea uzanelor normative poate fi 0nl,turat, de p,ri
11
printr<o stipulaie contractual,. %zanele normative nu trebuie dovedite de c,tre p,ri. Datorit,
identit,ii de re/im cu le/ea3 se presupune c, instana cunoa(te uzanele normative3fiind inut, s,
le aplice din oficiu. Ire(ita interpretare a uzanelor normative (i neaplicarea lor se sancioneaz,
cu admiterea recursului la instana suprem,3 0n sistemele care admit aceast, cale de atac.
%zanele de fapt au valoarea unor clauze convenionale. @copul uzanelor convenionale
este de a interpreta3 completa (i preciza coninutul contractului. %zanele convenionale se aplic,
prin acordul p,rilor3 care se poate manifesta e=pres sau tacit. #plicarea uzanelor convenionale
poate fi 0nl,turat, tot de c,tre p,ri3 prev,z>ndu<se 0n contract o clauz, contrar, sau o alt,
re/lementare. %zanele convenionale pot dero/a numai de la normele supletive sau dispozitive3
nu (i de la normele imperative ori pro2ibitive. Constituind un element de fapt3 uzanele
convenionale se probeaz, de partea care le invoc,. Ire(ita interpretare ori aplicare a uzanelor
convenionale nu d, dreptul la recurs la instana superioar,.
%zanele comerciale care se folosesc 0n mod obi(nuit 0n comerul internaional au caracter
contractual.
2.6.#. $orme ale uzanelor comerciale
%zanele comerciale pot fi e=primate 0n diferite forme. Ele se concretizeaz, prin clauze
tipizate3 contracte<tip ori contracte model sau formulare de contracte3 condiii /enerale.
Clauzele<tip sunt standardizate. Includerea 0n contracte a clauzelor<tip permite
simplificarea operaiunilor comerciale (i evitarea problemelor conflictuale.
Clauzele<tip prezint, 0ns, accepiuni diferite. Interpretarea uniform, a principalelor clauze
folosite 0n contractele e=terne s<a realizat de Camera de Comer Internaional, din 6aris prin
publicarea 0n 1&36 a 5e/ulilor Incoterms 4 International Comercial !erms. #ceste re/uli au fost
revizuite 0n 1&"3 (i 0ntre/ite 0n 1&63 1&6 (i 1&$). n prezent3 sunt 0n vi/oare 5e/ulile
Incoterms 2))). Clauzele interpretate se individualizeaz, prin anumite formule sau termeni3 care
e=prim, forme de v>nzare internaional,.
5e/ulile Incoterms se 0ncorporeaz, 0n contract printr<o simpl, referire la clauza aleas, de
p,ri. 5e/ulile Incoterms determin, relaiile dintre v>nz,tor (i cump,r,tor3 preciz>nd obli/aiile
lor minime.6rin Incoterms se re/lementeaz, predarea m,rfii v>ndute3 transferul riscurilor
contractuale3 repartizarea c2eltuielilor3 formalit,ile privind trecerea m,rfii peste frontier,.
5e/ulile Incoterms au un caracter facultativ. 6,rile pot s, prevad, modific,ri sau ad,u/iri la
re/ulile uniforme3 0n raport de natura m,rfurilor care formeaz, obiectul contractului.
12
Contractele<tip (i condiiile /enerale cuprind clauze uniforme care se 0ntemeiaz,3 0n
principal3 pe uzanele e=istente 0n comerul internaional. Ele elimin, discuiile 0ndelun/ate
dintre p,ri (i faciliteaz, 0nc2eierea operativ, a contractelor e=terne.
n contractele<tip3 clauzele eseniale sunt prestabilite3 confi/ur>nd cadrul +uridic al
realiz,rii unor operaiuni. Datorit, formei lor preconstituite3 p,rile urmeaz, numai s,
individualizeze un anumit tip de contract3 cu date concrete privind cantitatea m,rfii3 preul (i
modalitatea de plat,. Clauzele propuse pot fi modificate sau completate de c,tre p,ri.
6rin condiiile /enerale se precizeaz, principalele elemente ale contractelor de acela(i tip
0ntr<o anumit, ramur, a comerului internaional. nele/erea comercial, se 0nc2eie 0n baza
condiiilor /enerale care3 prin inte/rarea lor3 devin clauze ale contractului. 6revederile condiiilor
/enerale au caracter dispozitiv3av>nd posibilitatea de a dero/a de la ele.
Contractele<tip (i condiiile /enerale se elaboreaz, de c,tre una din p,rile contractante3 de
asociaiile comerciale internaionale sau de asociaii neutre.' importan, deosebit, prezint,
condiiile /enerale de livrare (i contractele<tip redactate de Comisia Economic, pentru Europa a
'r/anizaiei *aiunilor %nite. n elaborarea lor3 Comisia Economic, pentru Europa a '*% a
inut seama de practica e=istent,3 comple=itatea (i varietatea raporturilor din domeniile
comerului internaional (i de interesele p,rilor.
2.6.%. &plicarea uzanelor comerciale si rolul lor
%zanele comerciale internaionale sunt aplicate prin 0nscrierea 0n contract a unei clauze
de trimitere sau prin formularea unei clauze inte/rate 0n contracte<tip sau condiii /enerale de
livrare. n afar, de convenie contrar,3 p,rile sunt considerate c, s<au referit 0n mod tacit 0n
contract (i pentru formularea sa3 la orice uzan, pe care o cuno(teau sau ar fi trebuit s, o
cunoasc, (i care3 0n comerul internaional3 este lar/ cunoscut, (i 0n mod constant respectat, 0n
contracte de acela(i tip 0n ramura comercial, respectiv,. #plicabilitatea uzanelor comerciale este
confi/urat, de principiul libert,ii contractuale. !itlul (i condiiile aplic,rii uzanelor comerciale
sunt prev,zute de le/ea contractului3 determinat, de p,ri sau instan,3 prin intermediul normelor
conflictuale.
%zanele comerciale se aplic, cu titlu de clauz, convenional, e=pres, sau tacit,. Ele au
acela(i re/im +uridic ca (i prevederile contractuale. #stfel3 0n soluionarea liti/iilor care rezult,
din operaiunile de comer internaional3 arbitrii trebuie s, in, seama3 pe l>n/, dispoziiile le/ii
aplicabile3 (i de uzanele comerciale.
13
n absena unei re/lement,ri adecvate a relaiilor comerciale3 practica internaional, a
creat anumite re/uli nescrise. #cceptate de bun, voie (i aplicate 0n mod repetat3 ele au devenit
norme care se aplic, 0n comerul internaional.
Corespunz,tor intereselor p,rilor contractante uzanele comerciale sunt utilizate 0n
domeniul normelor +uridice supletive.
6rin adoptarea de condiii uniforme3 elaborarea de contracte<tip (i includerea 0n contracte a
unor condiii /enerale de livrare3 0n practica internaional, s<a realizat o unificare (i standardizare
a uzanelor comerciale. Codificarea uzanelor comerciale3 0n anumite ramuri de activitate3 asi/ur,
certitudinea +uridic, (i uniformizarea re/lement,rii. %zanele comerciale se folosesc pentru a
determina drepturile (i obli/aiile p,rilor3 prin completarea (i precizarea coninutului
contractului. !ot uzanele comerciale au rolul de a e=plica sau interpreta e=presiile (i termenii
inserai 0n contract.
n literatura de specialitate3 s<a pus problema dac, referirea p,rilor la uzanele comerciale
dintr<o anumit, ar, poate reprezenta un punct de le/,tur, determinat pentru aplicarea le/ii
aplicabile. ' asemenea 0mpre+urare poate constitui doar un simplu criteriu al,turi de celelalte
elemente care pot fi luate 0n considerare pentru desemnarea le/ii aplicabile3 0n absena unei
manifest,ri a voinei p,rilor. Cu at>t mai mult3 uzanele comerciale3 incluse 0ntr<un contract<tip
sau ale unui port maritim3 nu pot re/lementa relaiile contractuale dintre p,ri 0n calitate de drept
aplicabil. 5eferirea p,rilor la anumite uzane are semnificaia unei introduceri 0n contract3
permi>nd precizarea drepturilor (i obli/aiilor contractuale.
14
Concluzii.
n urma cercet,rilor efectuate au fost identificate urm,toarele concluzii:
1. Dreptul comer ului interna ional ca orice ramura tiin ei +uridice are izvoarele sale
proprii de dreptF
2. Izvoarele dreptului comer ului intrena ional sunt izvoarele interne i izvoarele
interna ionaleF
3. Izvoarele interne sunt le/ea (i +urisprudena. ?e/ile reprezint, principalele izvoare 0n
materie. ?e/ile comerciale se pot concretiza sub forma Codului comercial3 a unor coduri de
comer e=terior sau unor le/i speciale
4. Izvoarele internaionale sunt formate din conveniile internaionale (i uzanele
internaionaleF
". @unt urm0toarele tipuri de conven iile: Conveniile comerciale internaionale3
Conveniile multilaterale3 Conveniile bilaterale3 !ratatele comerciale3 #cordurile comercialeF
6. %zanele comerciale reprezint, practici sau re/uli care se aplic, 0n comerul
internaional. %zanele sau uzurile comerciale presupun o anumit, comportare sau conduit,3
caracterizat, prin continuitate3 constan, (i uniformitateF
. %zanele comerciale internaionale sunt aplicate prin 0nscrierea 0n contract a unei clauze
de trimitere sau prin formularea unei clauze inte/rate 0n contracte<tip sau condiii /enerale de
livrare.
1"
'iblio(rafie
1. &le)a Ole(* '"eu &urel* +otaru &le)andru3 Dreptul comerului
internaional3 C2i(in,u3 1&&$
2. ,ribincea -ilia3 Dreptul comerului internaional3 C2i(in,u3 1&&&
3. .azilu Dumitru3 Dreptul comerului internaional3 6arte /eneral,3
.ucure(ti3 2))4
4. .azilu Dumitru3 Dreptul comerului internaional3 6arte special,3 .ucure(ti3
2))"
". 'r/ndua 0tef"nescu Ion +uc"reanu3 Dreptul comerului internaional3
.ucure(ti3 1&$3
6. Octavian C"p"1n"* 'r1ndua 0tef"nescu* !ratat de drept al comerului
internaional3 2 volume3 Editura #cademiei3 .ucure(ti3 1&$"3 1&$F
. .ircea . Costin* 2eer(iu Deleanu* Dreptul comerului internaional3 2
volume3 Editura ?umina ?e=3 .ucure(ti3 1&&43 1&&"F
$. Ioan .acovei* Dreptul comerului internaional3 volumul I3 Editura
C.H..ecG3 .ucure(ti3 2))6F
&. Ioan .acovei* Carmen 3amara 4n(ureanu* Dreptul internaional al
afacerilor3 Editura K%niversit,ii #le=andru Ioan Cuza: Ia(i3 1&&&F
16