www.cartiaz.

ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

ETICA (curs)
Curs 1
ethos <gr. obicei -desemneaza teoria => etica
mos, moris <lat. obicei desemneaza obiectul teoriei => morala
-exista o unitate a gandirii etice
-invatam cum sa traim
teorie !in cazul nostru, etica" are nevoie de coordonate#
1. obiect clar delimitat si limitabil
$. sistem categorial %ro%riu al disci%linei
&. o %roblematica s%eci'ica
(. cai)metode de a accede la acel obiect !metode s%eci'ice de cercetare"
1. *tica nu are un singur obiect de cercetare, ci doua#
a" +inele
b" ,orala viata si ex%erienta morala
a" -eo .trauss# /pentru noi, spre deosebire de antici, binele e confuz; in schimb,
drepturile si indatoririle sunt in prim-plan
+inele
0atoriile -'iloso'ie sistematica 1es%onsabilitate 'iloso'ie %ostmoderna
0re%turile !etica 'iloso'ica sistematica"
2m datoria sa 'ac binele si am dre%tul sa 'iu bun si sa imi 'ac datoria. 2cestea sunt cele
mai inalte re%onsabilitati.
b" 3u ideea de +ine, ci 'a%tul moral este obiect de studiu necontroversat. Chiar daca
exista un sco% ultim absolut !+inele", nu este de'initiv. 4utem deci sa descriem si sa
ex%licam 'a%tele morale => interesul nostru cognitiv este cauzalitate morala. 2ctul moral
elementar nu este doar ex%resie a unei inalte s%iritualitati, ci ex%resia unui 'a%t religios,
5uridic, %olitic, social.
a cerceta geneza +inelui = a cerceta normelor morale sociale
= a cerceta re%rezentarile noastre colective !de%rinderile,
moravurile"
re%rezentarile colective asigura valabilitatea normelor noastre
6 indemn !al %ro'ului" la li%sa de aroganta, modestie# eu nu am creat valorile morale, nu
sunt eu sursa, ci ele sunt anterioare si exterioare
6 trebuie luati in seama %sihologii moralei
.igmund 7reud#
-trei instante ale %sihismului, a'late in con'lict#
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
.inele !inconstientul, id" =zona energetic-%rimara, instinctuala
=aici se a'la atitudinile sadice, masochiste8 %lacerea =%rinci%iu reglator
=se regaseste si la animal, si la om8 *rosul si 9anatosul se a'la aici
=de asemenea, ambivalenta a'ectiva se gaseste aici8 ura-iubirea %rimare, %rimordiale
!umane"
-geneza religiei, artei, moralei
-cul%abilitatea rezulta din simultaneitatea urii si iubirii
-hoarda %rimitiva %atriarhala
*go-ul
-%rinci%iul realitatii e cel reglator !al gandirii logice"
.u%er-ego
-constiinta morala8 vocea 9atalui si a datoriei
-interdictia uciderii si a incestului !edi%"
$. .ocrate %arintele sistemului categorial al eticii8
-el %unea un ra%ort de sinonimie intre 2devar si +ine
-categoriile eticii in 'ratietate cu cele estetice !ex# sublimul = cea mai etica dintre
categoriile estetice"
&. a cerceta o %roblema morala
= a ras%unde la intrebarile /Ce 'ac acum: si /Ce ar trebui sa 'ac acum:
-%roblemele morale = 'a%te de viata re%arabile
ire%arabile
-ca 'a%te de viata, %roblemele morale nu trebuie sa 'ie identice cu gusturile noastre
-in viata, nu exista acte morale %ure decat in cazul de %ericol iminent
-%uritatea e considerata a %osteriori
-'a%tele de viata sunt incon5urate de valuri
istoria ideilor morale ; istoria ideilor etice %reeminente
Curs $
(. ,etodele
Cioran /Antropologie filosofica: Singura metoda de a cerceta este in agonie. Daca
moartea este singurul reper absolut al vietii, atunci calea poate fi doar agonia. Aici
cunoasterea nu auta.
<ier=egaard# Singura metoda specifica pentru etica a fost si va fi maieutica socratica
!ioran: trebuie sa e"iste o etica pentru fiecare
-ouis -avelle# /#tica $drept teorie generala asupra valorilor morale trebuie sa-si ia
bunurile de unde poate si metodele de unde le gaseste
) >
stiinta s%irit
obsesia cauzelor# %sihologie genetica
biologie moleculara
natura 5udecatilor morale# %sihologie genetica
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
semiotica
lingvistica
metaetica
9eoretizarea in etica im%lica %rinci%ii ale metodei.
4eter .inger aduce in discutie doua cai#
?. modelul 'ondationist
??. modelul coerentist
?. sistemele de convingeri morale sunt 5usti'icate in temeiul relatiilor logice intre
convingeri care se cer 5usti'icate si altele care nu se cer 5usti'icate
/%ohn crede ca nu e bine sa-ti ucizi vecinul fara vreun motiv. &si intemeiaza convingerea
pe principiul ca nu e bine sa ucizi oameni fara motiv, iar vecinul sau e fiinta omeneasca.
Aceasta e ultima convingere si nu cere ustificare.
??. convingerile morale %ot 'i 5usti'icate %rin relatia lor cu alte convingeri
-cea mai in'luenta !de du%a 1@A1" este metoda echilibrului re'lectat !B. 1aCls"
-ce se intam%la cand rationam in etica !noi suntem actori rationali"#
a" am un set de convingeri luate in calcul de la ince%ut
b" 'ormularea unor %rinci%ii generale, care dau seama de acele convingeri de la ince%ut
c" revizuiesti a"Db", in 'unctie unele de altele, %ana se a5unge la un echilibru intre teorie si
simtul moral comun
Cunoasterea %rin exem%le literare, reale razboi, catastro'a, i%otetice !e de dorit ca toti
oamenii sa 'ie altruisti si nimeni egoist:", imaginare stare de reverie cand credem ca
sunt reversibile situatiile de viata
Ce anume cerceteaza etica:
1. esenta actiunii omenesti
-ce trebuie sa 'ac eu in situatia E:
$. esenta %ersonalitatii morale
-ce 'el de om sunt eu daca 'ac ceea ce trebuie:
- -/- ceea ce nu trebuie:
&. esenta normelor, im%erativelor morale si relatia acestora cu valorile morale
-in etica, %rin chiar im%erativ, se %une %roblema 5usti'icarii /de ce trebuie sa 'ac ceea
ce trebuie sa 'ac:
=> etica =teorie im%erativa a 5usti'icarii, legitimarii la nivelul actiunilor omenesti
sim%le)com%lexe)contradictorii
-ex%licarea simultan cu legitimarea
ra%ort ultim intre 5usti'icare si ex%licare# a ex%lica=a legitima totul
*xista %atru dimensiuni ale discursului etic#
?. normativa =F stiinte 5uridice, %olitice
normele etice satis'ac mereu valorile etice8 cine vrea o valoare, trebuie sa res%ecte
niste norme
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
??. descri%tiv-ex%licativa
???. com%rehensiva
?G. %ersuasiva
???. .inuciderea %oate 'i- egoista sau altruista sau anomica. ?n urma unui studiu, s-a
demonstrat ca in 'unctie de starea civila, religie, mod de viata, se sinucid celibatarii,
barbatii casatoriti 'ara co%ii, %rotestantii > catolicii, catolicii > mozaicii, %e tim% de calm
%olitic > criza %olitica sau razboi
nu am 'i stiut asta a %riori si intuitiv
Curs &
/Asupra mortii si asupra razboiului- ..7reud#
-/in inconstient, 'iecare este absolut convins de nemurirea sa8 moartea insa a acelorlati si
imortalitatea sunt doua lucruri %er'ect accesibile intelegerii noastre8
-/cultura noastra morala asculta de un im%erativ erotic, care %orunceste sa iubim %e toti
semenii nostri. 0ar acest lucru nu este %osibil decat daca este cultivata cul%abilitatea
?G. discursul etic nu este si nu %oate alcatuit numai din rationamente silogiste, ci de reale
sau %resu%use dis%ute colocviale, care cer la randul lor certitudinea subiectiva
-cum anume sunt %ersuasive eticile deontologice:
-cum anume sunt %ersuasive eticile teleologice:
-cum %ot sa 'ie elaborate in s%atiul %ublic strategii %ersuasive non-mani%ulative:
H ,a5oritatea strategiilor de mani%ulare intensiva %leaca de la o situatie data a conditiei
omenesti !'orte si slabiciuni ambigue al conditiei umane8 ex# nevoia de certitudine, de a
iubi si de a 'i iubit, de a 'i acce%tat, de identitate, de actualizare si autoestimatie.
rice strategie %eruasiva, din teorii etice si s%atiul %ublic, trebuie sa 'aca a%el la termeni
negativi si antivalorici de ordin moral ca sa 'ie e'icienta.
!aici a 'acut %ro'uI un ex%eriment si studiind s%atiul %ublic-%olitic- a a5uns la concluzia ca
unele dintre cele mai dese 'olosite cuvinte sunt# ticalos, lichea, groaznic, scandalos,
abominabil"
*xista %atru consecinte ale su%rasaturarii cu termeni negativi valoric#
-inhibitie morala la nivelul constiintei
-re'uz tacit de a mai crede ca e util sa discuti termeni morali
-adevaratele %robleme morale nu sunt discutate
-starea de cinism si)sau indi'erenta !H4eter .loterdi5= !ritica ratiunii cinice"
9eoriile etice
1. 0eontologice
$. 3on-deontologice !teleologice, consecintialiste"
1. un act este moralmente bun daca si numai daca ele ste inde%linit din datorie 'ata de
legea morala in sine
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
-o actiune este legala, du%a <ant, cand ea e e'ectuata in acord cu im%erativul categoric8
%entru a 'i %e de%lin morala, conditia obligatorie este ca actiunea sa nu 'ie doar con'orma,
ci si din res%ect %entru norma morala
-daca sunt acte intrinsec bune si intrinsec rele =nu e nevoie ca eu sa stiu consecintele
actelor mele ca sa am certitudinea ca ele sunt bune sau rele in mod de'initiv si absolut
ex# a minti -e rau sa 'aci asta, indi'erent de consecinte => etica este una are se
construieste %e 'a%tele absolute
actiunile morale de%line)certe nu sunt cele care sunt urmate %entru a aduce 'ericire %entru
ca este un conce%ut destul de indeterminat !<ant", noi cautam demnitatea de a 'i 'ericit
?m%erativul
-trebuie sa 'aci mereu ast'el incat maxima vointei sale sa %oata slu5i dre%t legislator
universal
-sa tratezi umanitatea atat in %ersoana ta, cat si a celorlalti, niciodata numai ca mi5loc
-im%lica un ti% s%ecial de 5udecata#
-%lec de la o maxima a vointei si vad daca %oate 'i universalizata
-un act imoral=un act care violeaza un dre%t# la viata, libertate, 'ericire, demnitate
dre%turile nu %ot 'i instrumentalizate si nu %ot 'i invocate
teorie etica deontologica =legi, %rohibitari, norme cu caracter obligatoriu
-obligativitatea in grila deonotologica este caracteristica %rinci%ala
-'ormularile deont. sunt 'ormulate negativ# nu vei ucide6, nu vei minti6 constrangeri
deontologice
- e o di'erenta# nu vei minti ; !sau nu im%lica" vei s%une adevarul
nu il vei rani %e cel nevinovat ; vei da a5utor celor care au nevoie
-in aceasta etica, actiunea morala %ura e actiunea insotita de o intentie buna => o
minciuna ; a nu s%une adevarul
,inciunile sunt intentionate ca acte de inselaciune, dar 'a%tul de a nu revela adevarul nu
e intentionat in acelasi sens %entru ca nu se are in vedere inselaciunea8 e gresit moral sa
minti, dar sa ascunzi adevarul s%re binele cuiva %oate 'i un 'a%t admisibil %entru ca a
minti ; a ascunde adevarul
Curs (
-intr-un deontologism %ur, omul nu e atat de res%onsabil de consecintele antici%ate ale
actiunii cum e de intentiile acestora
-etica aceasta e solidara cu /omul e sco%ul insusi tratarea omului ca sco%, niciodata
numai ca mi5loc
0ecalogul discurs deontologic %ur sange
*tici deontologice
2ristotel- re%rezentant
-etici ale virtutii
-%remisa eticilor deontologice =%resu%ozitia /daca a%licam %rinci%iul corect cu destula
gri5a, atunci %utem determina cu certitudine statutul moral al 'iecarei actiuni individuale
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
etica teleologica# /daca actionez avand un caracter virtuos, actiunea mea nu e corecta
moral:
-omul virtuos a%lica sim%lu, s%ontan %rinci%ii etice generale
2nne .combe, 1@JK, /nu obligatia, datoria, corectitudinea ar trebui sa ne intereseze. ?n
loc de incorect moral, ar trebui 'olositi termeniii nesincer, des'ranat, nedre%t
e im%ortant a desemna acte rele sau bune in ele insele
D e la 'el de im%ortant a vedea ca sunt oameni buni, numiti virtuosi, care nu sunt incorecti
moral tocmai %entru ca sunt buni, virtuosi
-in etica iudeo-crestina, virtutea este
a" o 'orta care actioneaza sau care ar %utea sa actioneze
b" %utere !nu orice 'el de %utere e virtute, ci una s%eci'ica"
c" acel /ceva care ii da acestuia valoare morala exem%lara
d" tine de %uterea s%eci'ica omului ratiune, dar si de conditii# educatie, vointa !lasul e
cura5os in viitor", obiceiuri, de%rinderi habitus laudabil, memorie
e" trasaturi de caracter laudabile %e care o %ersoana e bine sa le aiba in toate im%re5urarile
vietii
-actiunea buna trebuie sa 'ie 'acuta cand, cum si in 'ata cui ii trebuie !2ristotel"
*tica aceasta are trei avanta5e cel %utin#
1. o'era o descriere 'ireasca si interesanta a motivatiei morale de%line
Hun ade%t al eticii deontologice te a5uta8 daca insa s%une ca a a5utat din datorie %ura,
'oarte multi se vor simti 5igniti, su%arati
$. im%artialitatea eticii deontologice nu ocu%a s'era situatiilor morale din viata8 sunt
situatii care %resu%un %artialitate- %artinire
&. Carol Lilligan, 1@K$, %rin /ethic o' care se 'ace se%aratia dintre calitati %e genuri#
sexul e innascut, genul insa e dobandit
=> barbatii sunt ade%ti ai unei etici deontologice, iar 'emeile ale uneia teleologice
dar si dezavanta5e !B. 1achels"#
-sinceritatea e virtute, dar %entru a o realiza res%ectam teoria deontologica
-de ce sunt im%ortante aceste reguli si de ce sa nu mint: nu %oti s%une# e bine sa ai
aceasta trasatura de caracter
-nu mereu a%elul la virtuti e salvator cand e vorba de un con'lict moral
exem%lu# a 'ace 2 si a 'ace +
2-a 'i sincer, dar nu amabil, binevoitor8 +-nesincer, dar amabil, binevoitor
.'atul de a actiona virtuos nu e de 'olos.
*tica utilitarista
-nu %resu%une o etica a virtutii
de'initie# actiunile trebuie sa 'ie a%reciate ca 'iind corecte si incorecte, %lecand de la
consecintele lor
-actiunile corecte sunt cele care aduc cele mai bune consecinte
-cand evaluam consecintele, conteaza doar cantitatea de 'ericire)ne'ericire %rodusa
-actiunile morale cele care aduc cea mai amre 'ericire
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
-in calcularea 'ericirii, 'ericirea unuia nu e mai im%ortanta decat a altuia
=teorie rationala %rivind natura, actiunile omenesti => orice sentiment, %re5udecata nu %ot
'i considerate a %riori criterii8 e mai sigur criteriul utilitatii
-'ericirea si consecintele sunt singurele care conteaza:
ex. +eethoven ne'ericirea lui e o drama, dar nu il %utem 'ace mai 'ericit inveselindu-l
ai incredere in cineva, dar el isi bate 5oc de tine 'ara sa stii => situatia nu e ne'ericita
%entru tine
conteaza si %rietenia# ne 'ace 'ericiti, dar numai %entru ca o consideram de5a buna
-ras%unde utilitarismul total teoriei dre%tatii:
dre%tatea a trata im%artial %e toti8 -a trata con'orm meritelor dovedite.
D nu e com%atibil cu a%ararea dre%turilor omului
Curs J
Ce 'aci cand ai o intalnire la ora E si %e ultima suta de metri %rimesti un tele'on
ca un alt %rieten are nevoie de tine %entru ca a %atit ceva grav: Ce alegi : 1es%ecti
intalnirea sau mergi la %rietenul a'lat in su'erinta:
0avid 1oss incearca o corectare a utilitarismului#
-datorii %rima 'acie !de %rima instanta"# de a nu 'ace rau, de onestitate, de a 'ace dre%tate,
sa 'ii in stare sa nu distribui %laceri sau 'ericire daca ele nu sunt in concordanta cu merite
deosebite, de marinimie !generozitate -omul moral e cel care se %oate identi'ica em%atic
cu cel care are nevoie de a5utor", de gratitudine 'ata de actele trecute-/o buna memorie
morala !ori utilitarismul se re'era la acte viitoare" si sa 'ii recunoscator celor care ti-au
'acut un bine destinal.
*xista trei 'orme de utilitarism#
?. normativ
=trebuie corectat utilitarismul actional si sa ne intrebam ce reguli de conduita sunt cele
care tind sa %roduca cea mai mare 'ericire
ex# 0oua societati
%rima res%ecta 'idel regula Mnu de%une marturie im%otriva unui om nevinovat
a doua nu o res%ecta
Nnde o duc oamenii mai bine:
??. al %re'erintei
-nu %ot im%une oamneilor sa res%ecte 'ormule de ti%ul /a5uta-i %e cei care au nevoie sau
/'ii generos cu cine are nevoie8 se intam%la ca eu sa ma gandesc ce %re'er eu, asa ca eu
decid
ex# am muncit din greu, acum am bani, dar nu a5ut %e nimeni. Greau sa 'iu moral
* util %entru societate daca tot mai multi %re'era sa ii a5ute %e cei care au nevoie de a5utor
ex# o 'emeie batrana imi lasa %e %atul de moarte 1 milion de dolari sa ii dau ne%otului ei,
%e care trebuie sa il gasesc. ?l caut si dau de un tanar neis%ravit. 0eontologic, imi tin
%romisiunea si dau banii. Ntilitarismul %re'erintei 'ace un calcul al 'ericirii# ii dau si lui
www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z
ceva o suma 'rumusica, iar restul il dau legal unor institutii umanitare=%re'er sa 'ac
'ericiti mai multi
???. al bunastarii
-trebuintele noastre -standardizate si standardizabile => rational, trebuie sa stabilim
satis'acerea acestor nevoi ast'el incat sa 'acem 'ericiti cat mai multi dintre semenii nostri