Sinteze

Drept civil Partea general

Capitolul I Definiia, rolul , principiile i delimitarea dreptului civil


1. Definitia si obiectul dreptului civil.
Definitie : Dreptul civil este acea ramura a dreptului privat care reglementeaza
raporturile patrimoniale i nepatrimoniale stabilite intre persoanele fizice i
persoanele juridice situate pe pozitie de egalitate juridica.
Obiectul dreptului civil : raporturi patrimoniale i raporturi nepatrimoniale ce se
stabilesc ntre persoane fizice i persoane juridice.
Raporturile patrimoniale: Sunt acele raporturi sociale care au un continut
economic. Dreptul civil reglementand raporturile reale i raporturile obligationale.
Raporturile reale au in continutul lor drepturi reale, care se compun din dreptul de
proprietate - inscris ca atare in Constitutia Romaniei - i din celelalte drepturi
reale principale. care sunt dezmembramintele dreptului de proprietate i drepturile
reale accesorii.
Raporturile obligationale au in continutul lor dreptul de creanta - drept subiectiv
in virtutea caruia subiectul activ (creditor) poate cere subiectului pasiv (debitor)
sa dea, sa faca, sa nu faca ceva indiferent daca dreptul ii are originea intr-un act
sau intr-un fapt juridic.
Raporturile nepatrimoniale: Sunt acele raporturi sociale care nu au continut
economic. Ele cuprind:
raporturi care privesc existenta i integritatea subiectelor de drept civil,
raporturi de identificare,
raporturi izvorate din creatia intelectuala.
Subiectele dreptului civil : sunt persoanele fizice i persoanele juridice
Principiile fundamentale ale dreptului civil :
Principiul proprietii : dreptul civil reglementeaz coninutul dreptului de
propritate cu cele trei atribute: posesia folosina i dispoziia. Aprarea dreptului
de proprietate se face prin aciunea n revedendicare iar posesia este aprat prin
intermediul aciunilor posesorii.
Principiul egalitii n fa legii civile
Principiul mbinrii intereselor individuale cu cele generale
Principiul ocrotirii drepturilor subiective civile
Delimitarea dreptului civil de alte ramuri de drept :doctrina i jurisprudenta au
stabilit ca dreptul civil, ca ramura de drept, are pozitia de "drept comun".
Delimitarea sa de alte ramuri de drept este ceruta de considerente practice i
teoretice
Criterii de delimitare: delimitarea dreptului civil fata de celelalte ramuri de drept
se face folosind urmatoarele criterii :
obiect de reglementare;
metoda de reglementare;
calitatea subiectelor;
caracterul normelor;
caracterul sanctiunilor;
principiile de ramura.
Ramurile de drept de care se delimiteaza dreptul civil sunt :dreptul constitutional, dreptul
administrativ , dreptul financiar, dreptul comercial, dreptul familiei, dreptul muncii,
dreptul procesual civil, dreptul international privat

Capitolul II- Izvoarele dreptului civil

Notiunea de izvor al dreptului civil este privit sub aspectul a dou nelesuri:
n sens material prin izvor al dreptului civil se desemneza conditiile
concrete de existenta ale societatii, care stau la baza normelor civile.
n sens formal prin aceasta expresie se inteleg formele speciale de
exprimare a normelor de drept prin care se consacra vointa statala.
n sistemul de drept romanesc, principala forma de exprimare a dreptului o constituie
actele normative, acte emise sau adoptate de organe de stat anume investite cu
prerogativa legiferarii.
Principalele izvoare ale dreptului civil sunt :
Legea este actul normativ adoptat de Parlament, unica autoritate
legiuitoare a rii. Constitutia stabilete trei categorii de legi : legi
constitutionale, legi organice i legi ordinare.
Decrete i Decretele legi - constituie izvoare de drept civil in masura in
care contin norme referitoare la obiectul de reglementare al acestei ramuri
de drept.
Hotararile i ordonantele Guvernului Romaniei sunt acte normative
emise in baza i in executarea legilor. Ordonantele sunt acte normative
adoptate de Guvern in temeiul unei legi speciale de abilitare in limitele i
conditiile previizute de aceasta.
Actele normative emise conductorii organelor centrale ale
administratiei publice centrale i acte normative emise de autoritatile
administratiei publice locale Aceste acte, indiferent de denumire -
ordine, instructiuni, regulamente, statute, contracte-cadru, contracte tip,
standarde sau norme - sunt izvoare de drept civil daca reglementeaza
raporturi juridice civile.n exercitarea atributiilor lor, consiliile locale i
judetene adopta hotarari, primarii emit dispozilii. iar prefectii ordine.
Aplicarea legii civile legea civil ii produce efectele intr-o anume perioada de
timp, pe un anumit teritoriu i asupra unor subiecte determinate.
Aplicarea legii civile n timp este crmuit de doua principii ale dreptului
civil: principiul neretroactivitatii legii noi (adica, o lege civila se aplica
numai cazurilor ce apar in practica dupa adoptarea ei) i principiul
aplicrii imediate a legii civile noi (din momentul in care a fost adoptata,
legea noua se aplica tuturor cazurilor ce apar in practica dupa intrarea sa in
vigoare).
Aplicarea legii civile n spaiu. n plan intern aplicarea legii civile in
spatiu se face dup urmatoarea regula: actele adoptate de organele centrale
ale puterii de stat se aplica pe tot teritoriul Romaniei in timp ce actele
normative emise de organele locale ale puterii de stat se aplica pe raza
teritoriala de competenta.n plan internalional aplicarea legii civile in
spatiu este rezolvata de dreptul international privat prin normele sale
conflictuale.
Aplicarea legii civile asupra persoanelor Exista legi civile de aplicare
general a, legi civile care se aplica numal persoanelor fizice i legi civile
care se aplica numai persoanelor juridice.
Interpretarea legii civile -este acea operatiune logico-rationala de lamurire a
continutului i sensului normelor de drept civil in scopul justei lor aplicari.
Clasificarea interpretarii legii civile. Clasificarea interpretarii legii civile se face
dupa rezultatul interpretarii, i dupa metoda de interpretare.
dupa forta obligatorie sau neobligatorie a interpretarii: interpretarea
oficiala i interpretarea neoficiala
dupa rezultatul interpretarii : interpretarea literala (declarativa),
interpretarea extensiva, interpretarea restrictiva
dupa metoda de interpretare: interpretarea gramaticala, interpretarea
sistematica, interpretarea istorico-teleologica, interpretarea logic

Capitolul III - Raportul juridic civil

1.Notiunea de raport juridic civil Caractere. Structur.

Definiie Raportul juridic civil este o relatie social patrimonial sau
nepatrimonial, reglementat de norma de drept civil .
Caracterele raportului juridic civil : caracterul social, caracterul dublu
volitional i egalitatea juridica a partilor.
Structura raportului juridic civil se refera la trei elemente : subiecte (pari),
coninut i obiect

2. Prile raportului juridic civil

Definiie , subiectul de drept civil este acea specie de subiecte de drept care
cuprinde persoana fizic i persoana juridic, n calitatea lor de titulari de drepturi
subiective i obligaii civile.
Subiectul raportului juridic civil care dobandete drepturi este subiect activ, cel care se
obliga este subiect pasiv.
Pluralitatea subiectelor, ca regula, un raport juridic se stabilete ntre un singur
subiect activ i un singur subiect pasiv. Sunt situatii cnd aceste raporturi se pot
realiza ntre mai multe persoane fie ca subiecte active, fie ca subiecte pasive, fie
n ambele caliti.Aceste cazuri le numim pluralitate de subiecte.
Determinarea (individualizarea) subiectelor - n raporturile obligationale
subiectele sunt determinate (individualizate) din momentul incheierii actului
juridic sau consumarii faptului care st la baza acestor raporturi. Exist ns cazuri
in care subiectul pasiv sau cel activ nu sunt determinate la data stabilirii raportului
juridic (in raporturile juridice de proprietate, persoanele care au obligatia de a
respecta drepturile proprietarului sunt nedeterminate).
Schimbarea subiectelor - ntre care s-au nascut este posibila in cadrul
raporturilor juridice civile patrimoniale (cesiunea de creanta, subrogatia
personala, novatia etc.
Capacitatea subiectelor - capacitatea de drept civil a subiectelor se exprima prin
capacitatea civila a acestora, capacitate compusa din: capacitatea de folosinta -
aptitudinea general a i abstracta a omului de a avea drepturi i obligaii civile;
capacitatea de exercitiu - aptitudinea general a a persoanei (fizice sau juridice) a
a-i exercita drepturile civile i a-i ndeplini obligaiile civile prin incheierea de
acte juridice civile.

3. Continutul raportului juridic civil

Definiie - continutul raportului juridic civil l constituie drepturile subiective
civile ale subiectului activ i obligatiile civile ale subiectului pasiv.
Dreptul subiectiv civil - este posibilitatea recunoscut de legea civil,
subiectului activ - persoana fizica sau persoana juridic, n virtutea careia aceasta
poate, in limitele dreptului i moralei, sa aib o anumita conduit n virtutea
creia s pretind o conduit corespunzatoare - sa dea, sa faca , sa nu faca ceva -
de la subiectul pasiv i s ceara concursul forei coercitive a statului, n caz de
nevoie.
Clasificarea drepturilor subiective civile Drepturile subiective civile se
clasific: dupa continut (drepturi patrimoniale i drepturi nepatrimoniale), dupa
opozabilitatea lor (drepturi absolute i drepturi relative), dupa corelatia dintre ele
(drepturi principale i drepturi accesorii) i in functie de gradul de certitudine pe
care ll confera titularilor lor (drepturi pure i simple i drepturi afectate de
modalitati).
Obligaia civil - este ndatorirea subiectului pasiv de a avea o anume conduita
corespunzatoare dreptului subiectiv corelativ.
Clasificarea obligatiilor civile . Obligatiile se clasifica dupa criteriul obiectului,
al opozabilitatii i dupa criteriul sanctiunii aplicabile in cazul nerespectarii lor.

3. Obiectul raportului juridic civil

Definiie - obiectul raportului juridic civil este conduita subiectelor acestuia
determinat de aciunea la care este indrituit subiectul activ i de cea de care este
tinut subiectul pasiv.Actiunea sau inactiunea subiectelor se raporteaza la un
anumit bun (obiect derivat al raportului juridic civil).
Bunurile
Bunul este o valoare economic a util pentru satisfacerea nevoilor
materiale i spirituale ale omului i care este susceptibila de apropriere
sub forma dreptului patrimonial.
Clasificarea bunurilor se face dupa diferite criterii, printre care: natura i
calificarea data de lege; regimul circulatiei lor juridice; dupa cum este
posibila sau nu inlocuirea lor in executarea unei obligatii civile; dupa cum
produc sau nu fructe, etc.

4. Izvoarele si proba raporturilor iuridice civile concrete

Definiie- izvoarele raporturilor juridice concrete sunt acele acte i fapte care,
potrivit normei de drept civil, dau natere unor raporturi juridice civile concrete.
Clasificarea izvoarelor raporturilor juridice civile concrete. Izvoarele
raporturi juridice civile concrete se clasific dupa legatura lor cu voina uman
(aciuni omeneti i faptele naturale) i n functie de sfera lor (fapte juridice in
sens larg i fapte juridice in sens res trans ).
Proba raporturilor juridice civile concrete.
ntr-un prin sens al termenului, este prezentarea n fata instantei de
judecata a mijloacelor legale de convingere a acesteia asupra existentei
unor anumite drepturi i obligatii civile.
ntr-un al doilea sens, proba este mijlocul juridic de stabilire a existentei
drepturilor subiective i obligatiilor civile.
Materia probelor este reglementata in art. 1l69 -l206 din Codul civil i
art.l67 - 225, 235-24l din Codul de procedura civil.
Obiectul probei este elementul de dovada - toate imprejurarile, acte sau
fapte juridice care sunt izvoare ale raporturilor juridice civile concrete -
menit a demonstra existenta unui drept subiectiv civil i a obligatiei
corelative.S
Sarcina probei revine in primul rand reclamantului, apoi paratului,
judecatorul putand dispune din oficiu administrarea probelor pe care Ie
considera necesare.
Mijloacele de prob sunt: proba prin incrisuri, marturia, marturisirea
(recunoaterea) i prezumtiile.
Proba prin inscrisuri. Notiune i clasificare lnscrisurile reprezint
consemnarea de date despre acte i fapte juridice, cu un mijloc adecvat
pe un suport material.
nscrisul autentic - potrivit art. ll7l din Codul civil, actul
autentic "este acela ce s-a fcut, cu solemnitile cerute de lege,
de un functionar public care are dreptul de a functiona in locul
unde actul s-a recut".
nscrisul sub semnatura privata -poate fi scris de mn, in
totalitate, de una sau alta dintre pri, ori partial de una dintre
pri i partial de cealalta parte, sau de ctre un tert. Acest
inscris ii are puterea probant n semnatura prilor care ii
exprima astfel vointa.
Alte inscrisuri- sunt cele care, pentru a fi considerate probe,
nu necesita a fi semnate, fiind denumite i inscrisuri
nesemnate. Exemple de astfel de incrisuri sunt : registrele
comerciale, registrele, cartile i hartiile domestice mentiunile
recute de creditor pe titlul de creanta, scrisorile i telegramele.
Mrturia (proba testimoniala) - Marturia este relatarea oral fcut de o
persoana n faa instantei de judecat, cu privire la acte sau fapte
litigioase svrite n trecut, despre care are cunotin personal
Mrturisirea (recunoaterea) Interogatoriul, mrturisirea este
recunoaterea de catre o persoan a unui act sau fapt pe care o alt
persoana ii intemeiaza o pretentie sau o aparare i care este de natura sa
produc consecinte juridice impotriva autorului ei. Ea este admisa in
toate materiile cu exceptia situatiilor in care este interzisa de lege, sau
cnd prin admiterea marturisirii s-ar eluda dispozitiile legii sau s-ar
pierde un drept la care nu se poate renunta sau care nu poate face
obiectul unei tranzactii.
Prezumtiile - sunt "consecintele pe care legea sau magistratul le trage
dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut".Exista mai multe tipuri de
prezumii:
prezumtii legale - limitate numeric, determinate special prin de
lege
prezumtii simple (ale omului), care sunt opera judecatorului i
care sunt nenumarate.

Capitolul IV- Actul juridic civil

1 Notiunea i clasificarea actelor juridice civile

Definiie. Actul juridic este acea manifestare de vointa a subiectelor de drept
civil exprimnd intenia de a produce efecte juridice civile, n sensul de a nate,
modifica sau stinge un raport juridic civil concret.
Clasificarea actelor juridice civile Actele juridice se clasifica respectnd mai
multe criterii n:
Acte juridice civile unilaterale, bilaterale i multilaterale
Acte juridice civile cu titlu oneros i acte cu titlu gratuit
Acte juridice civile constitutive, translative i declarative
Acte juridice civile de administrare i de dispozitie
Acte juridice civile patrimoniale i nepatrimoniale
Acte juridice civile consensuale, solemne i reale
Acte juridice civile intre vii i pentru cauza de moarte
Acte juridice civile subiective i acte conditie
Acte juri dice civile pure si simple i acte afectate de modalitati
Acte juridice civile principale i accesorii
Acte juridice civile cauzale i acte abstracte
Acte juridice civile personale i acte prin reprezentare
Acte juridice civile numite i acte nenumite
Acte juridice civile cu executare dintr-o data i acte cu executare
succesiva

2. Condiiile actului iuridic civil

prin condiii de valabilitatea a actului juridic civi se neleg componentele structurale,
adic elementele constitutive ale acestuia. Acestea sunt: capacitatea de a incheia actul
juridic, consimtamantul, obiectul i cauza.

2.1. Capacitatea de a incheia actul juridic civil
Definiie- Este aptitudinea subiectului de drept civil - persoana fizicii sau juridica
- de a deveni titular de drepturi i obligatii civile prin incheierea de acte juridice
civile
Principiul capacitatii - capacitatea de a incheia actul juridic civil constituie
regula, incapacitate a fiind exceptia (expres prevazuta de lege, de stricta
interpretare i aplicare).
2.2. Consimmntul
Definiie - Este hotararea subiectului de drept civil manifestat n exterior de a
ncheia un act juridic civil.
Conditiile de valabilitate a consimmntului - Pentru a fi valabil actul juridic
civil:
consimmntul trebuie exteriorizat,
consimmntul trebuie s emane de la o persoan cu discernmnt,
consimmntul trebuie s se fi exprimat cu intentia de a produce efecte
juridice
sa nu fie afectat de vreun viciu de consimtamant.
Viciile de consimmnt sunt
Eroarea - falsa reprezentare a realitatii la ncheierea unui act juridic civil.
Dolul (viclenia) - inducerea n eroare a unei persoane folosind mijloace
viclene in vederea determinarii sale sa incheie un act juridic civil.
Violenta ameninun ru de natur s-i provoace o temere ce o determin
s incheie un act juridic civil pe care altfel nu l-ar incheia.
Leziunea - disproportia de valoare evidenta ntre doua prestatii.
3. Obiectul actului iuridic
Definiie. Obiectul actului juridic este conduita prilor,stabilit prin actul juridic,
respectiv aciunile sau inaciunile la care prtile sunt ndreptite, sau la care sunt
obligate.
Conditii de valabilitate- obiectul actului juridic civil trebuie :
s existe
s fie in circuitul civil
s fie determinat sau determinabil
s fie posibil
s fie licit i moral
4. Cauza actului iuridic civil
Definiie- este obiectivul avut n vedere la incheierea actului juridic civil.n
structura cauzei intra doua elemente :
scopul imediat (numit scopul obligatiei)
scopul mediat (ca element abstract i invariabil).
Conditii de valabilitate - cauza, pentru a fi valabila, trebuie sa existe, sa fie reala,
sa fie licita i morala.
Rolul i proba cauzei. Rolul cauzei const n importana practic a acestei
condiii de fond a actului juridic civil. "Cauza este prezumat pn la dovada
contrarie" (art.967 alin.2 din Codul civil).

5. Forma actului iuridic civil
Definiie - Este acea conditie care reprezinta modalitatea de exteriorizare a
manifestarii de vointa facuta cu intentia de a crea, modifica sau stinge un raport
juridic civil.
Principiul consensualismului - Potrivit principiului consensualismului, simpla
manifestare de vointa este necesara i suficienta pentru ca actul sa se nasca valabil
din punct de vedere al formei.Exceptiile de la acest principiu sunt :
forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil (forma ad
validitatem);
forma ceruta pentru probarea actului juridic civil (forma ad probationem);
forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti
Clasificarea conditiilor de forma ale actului juridic civil - se face dup
consecintele juridice ale nerespectarii lor (forma ad validitatem, forma ad
probationem i forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti) i dupa izvorul
care cere o anumit forma (forma legala i forma conventionala).

6.Modalitatile actului iuridic civil
Termenul - este un eveniment viitor i sigur ca se va realiza, pn la care este
amanat nceperea, sau ncetarea, dupa caz, a exercitiului drepturilor subiective
sau a executarii obligatiilor civile.
Clasificare - dupa diferite criterii distingem ntre:
termen suspensiv i extinctiv;
termen voluntar, legal i judiciar;
termen cert i incert.
Efecte juridice -termenul afecteaza doar executarea actului, nu i existenta
sa.
Conditia - este un eveniment viitor i nesigur ca realizare de care depinde
naterea sau desfiintarea actului juridic civil.
Clasificare - dupa criteriile stabilite n literatura juridica de specialitate,
conditia este:
suspensiva i rezolutorie;
cauzala, mixta i protestativa;
pozitiva i negativa.
Efecte juridice - condiia afecteaza nsi existenta actului juridic civil i
ii produce efectele retroactiv.
Sarcina - este o obligatie de a da, a face, sau nu face ceva, impus de cel care
dispune, gratificatului prin liberalitati.
Clasificare putem ntlni:
sarcina n favoarea dispunatorului,
sarcina n favoarea gratificatului
sarcina n favoarea unei tere persoane.
Efecte juridice -sarcina neexecutata afecteaza doar eficacitatea i nu
valabilitatea actului juridic civil.

Capitolul V- Efectele actului juridic civil
Definiie- efectele actului juridic civil sunt drepturile subiective i obligatiile
civile la care da natere, pe care le modifica sau stinge un asemenea act.
Principiile efectelor actului juridic civil - sunt reguli de drept care arat cum i
fa de cine se produc aceste efecte.
Principiul fortei obligatorii a actului juridic civil(pacta sunt servanda)-
este regula potrivit creia actul juridic civil incheiat in conditiile legii se
impune autorilor si, asemenea legii. Exceptiile de la acest principiu sunt
cazurile n care efectele nu se produc aa cum au dorit partile, aceste
efecte fiind mai ntinse sau mai restrnse, independent de vointa lor sau
a uneia dintre ele.
Principiul irevocabilitatii actului juridic civil Potrivit acestui principiu,
actele juridice civile nu pot fi revocate, prin vointa uneia dintre parti - in
cazul actelor bilaterale -, i nici prin manifestarea contrara de vointa din
partea autorului actului unilateral. Exceptiile de la acest principiu sunt:
revocarea "din cauze autorizate de lege" - in cazul conventiilor :
- revocarea donaie ntre soi
- revocarea mandatului
- ncetarea contractului de societate
cele expres prevazute de lege, pentru actele unilaterale.
- testamentul
- oferta poate fi revocat nainte de a ajunge la
destinatar
- revocarea mrturisirii pentru eroare de fapt
Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil -este principiul
potrivit caruia actul juridic civil produce efecte numai fa de autorii, sau
de autorul acestuia. Exceptiile de la acest principiu sunt cazurile in care
actul juridic civil ar produce efecte i fata de alte persoane decat partile,
pentru ca aceasta este vointa partilor actului.

Capitolul VI -Nulitatea actului iuridic civil
Definiie- este sanctiunea de drept civil care inlatura efectele actului juridic
contrare scopului urmarit de dispozitiile legale ce reglementeaza conditiile pentru
incheierea sa valabila.
Clasificarea, nulitii pote fi fcut dup mai multe criterii:
Dupa natura interesului - general sau individual - ocrotit prin norma
juridica ncalcat, distingem ntre nulitate absoluta i nulitate relativa.
In functie de intinderea efectelor sale, nulitatea este totala sau partiala.
Dupa modul de consacrare legislativa, nulitatea se clasifica in nulitate
expresa i nulitate virtuala.
Dupa felul conditiei de valabilitate nerespectate, nulitatea poate fi de fond
i de forma.
Cauzele de nulitate
sunt considerate cauze de nulitate absoluta a actului juridic civil:
ncalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor;
lipsa total a consimmntului;
nevalabilitatea obiectului;
ncalcarea ordinii publice;
frauda legii;
lipsa cauzei;
cauza ilicita sau imorala etc.
constituie cauze de nulitate relativa:
viciile de consimtamant,
lipsa discemamantului in momentul incheierii actului juridic civil,
nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu a
persoanelor
nerespectarea dreptului de preemtiune.
Regimul juridic al nulitatii :
Regimul juridic al nulitatii absolute este exprimat n urmtoarele reguli:
nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes;
actiunea in nulitate absoluta este imprescriptibila;
nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare;
Regimul juridic al nulitatii relative este crmuit de trei reguli:
nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana al crui
interes a fost nesocotit la ncheierea actului juridic;
actiunea n anulabilitate este prescriptibil;
nulitatea relativa poate fi confirmat, expres sau tacit.
Efectele nulitatii - sunt consecintele juridice care intervin ca urmare a anulrii
actului juridic civil, n ntregime sau parial, care au fost incheiate cu nclcarea
dispoziiilor privitoare la condiiile sale de valabilitate.
Principiile efectelor nulitii actului juridic civil
Principiul retroactivitatii - este regula potrivit creia nulitatea nu produce
efecte numai pentru viitor, ci i pentru trecut, adica aceste efecte urc pn
la momentul ncheierii actului juridic civil.
Exceptiile de la principiu retroactivitii- sunt situatiile n care
efectele produse ntre momentul ncheierii actului i acela al
anulrii sale sunt mentinute.
Principiul repunerii in situatia anterioara - este regula de drept potrivit
creia tot ceea ce s-a executat in baza unui act anulat se restituie, astfel
incat partile raportului juridic sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar
fi incheiat.
Sunt exceptii de la principiu cazurile n care prestatiile efectuate in
temeiul actului anulat nu se supun restituirii, mentinandu-se.
Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anulrii actului
initial. - este regula de drept potrivit careia anularea actului principal
atrage anularea i a actului subsecvent.
Constituie exceptii cazurile in care, dei se anuleaza i actul initial,
actul subsecvent este mentinut datorita:principiului ocrotirii bunei
credinte a subdobanditorului unui bun cu titlu oneros; principiului
asigurarii stabilitatii circuitului civil.
Principiul conversiunii actului juridic civil, al validitatii aparentei in
drept i al raspunderii civile delictuale -este un principiu care nlatura
regula: ceea ce este nul de la nceput nu-i produce nici un efect (quod
nullum est, nullum producit effectum). Conversiunea este nlocuirea
actului nul cu un act juridic valabil. Ea are ca temei regula de interpretare
stabilita n art. 978 din Codul civil: actul se interpreteaza in sensul in care
ar putea produce un efect, nu n acela n care nu ar produce nici unul
(actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat).Pentru a opera
conversiunea, trebuie indeplinite conditiile:
sa existe un element de diferen ntre actul nul i actul valabil;
unul dintre acte sa fie anulat efectiv i total;
actul socotit valabil s ntruneasca toate conditiile de valabilitate i
aceste conditii sa se regseasc n chiar cuprinsul actului anulat;
n manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea
conversiunii.

CAPITOLUL VII- Prescriia extinctiv

l. Notiunea si efectul prescriptiei extinctive
Definiie- prescriptia extinctiva in dreptul civil este stingerea dreptului la actiune
in sens material prin neexercitarea sa n termenul stabilit de lege.
Efectul prescriptiei extinctive - conform prevederilor art. l09l din Codul civil
prescriptia este unul din modurile de stingere a obligatiilor civile. ntr-o prere
majoritar a autorilor de literatura juridic, prin prescriptie se stinge doar dreptul
la aciune n sens material, iar nu insui dreptul subiectiv. Consecintele acestui
efect al prescriptiei extinctive sunt: supravietuirea dreptului subiectiv civil, ca i a
obligatiei civile corelative i imprescriptibilitatea dreptului la actiune in sens
procesual.

2. Domeniul de aplicare a prescripiei extinctive
Definiie domeniul de aplicare al prescripie extinctive l constituie sfera
drepturile subiective civile prescriptibile extinctiv.
Criterii de determinare: un prim criteriu de determinare a drepturilor subiective
civile prescriptibile extinctiv l reprezint natura drepturilor subiective
civile(patrimoniale i nepatrimoniale). Al doilea criteriu este cel al actului
normativ care reglementeaza prescriptia (Decretul nr.l67/l958, Codul civil sau alte
acte normative).
Domeniul de aplicare a prescripiei extinctive n categoria drepturilor
patrimoniale
prescripia extinctiv i drepturile de creanta - conform primului criteriu,
n categoria drepturilor patrimoniale, principalul domeniu al prescriptiei
extinctive il formeaza drepturile de creanta. Astfel, actiunile personale
care insotesc drepturile de creanta sunt prescriptibile. Prin exceptie,
actiunea in restituirea drepturilor la Casa de Economii i Consemnatiuni i
actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime n
asigurarile facultative de persoane nu sunt prescriptibile.
prescripia extinctiv i drepturile reale principale
n materia drepturilor reale principale sunt imprescriptibile:
- actiunea in revendicare imobiliara,
- actiunea in partaj,
- actiunea negatorie, confesorie
- actiunea in revendicare imobiliara intemeiata pe dreptul de
proprietate publica.
sunt actiuni reale prescriptibile extinctiv:
- actiunea in revendicare imobiliara intemeiata pe dreptul de
proprietate privata,
- actiunea confesorie i actiunea in revendicare imobiliara in
caz de avulsiune (art. 498 din Codul civil)
- in cazul prevazut de art. 56l alin.l din Codul de procedura
civila.
Domeniul de aplicare a prescripiei extinctive n categoria drepturilor
nepatrimoniale :
principiul imprescriptibilitatii drepturilor nepatrimoniale este regula de
drept conform careia protectia acestora, prin actiunea in justitie, nu este
limitata in timp.
ca exceptie, actiuni nepatrimoniale prescriptibile sunt :
actiunea in anulabilitate (in nulitate relativa),
actiunea in tagada patemitatii,
actiunea in stabilirea patemitatii, actiunea in nulitatea relativa a
casatoriei.
Prescriptia extinctiva in situatii juridice speciale -practica jurisdictionala, in
unele situatii a dat soluii neuniforme sau care necesit explicaii teoretice
speciale pentru intelegerea modului de rezolvare a problemei prescriptibilitatii.
Aceste situatii sunt :
apararea dreptului subiectiv pe calea exceptiei,
actiunea in constatare,
actiunile mixte,
dualitatea de actiuni,
actiunea in repararea unei daune morale,
actiunea in restituire ca urmare a anularii unui act juridic civil,
unele actiuni in materie succesorala etc.

3. Termenele de prescriptie extinctiva
Definiie- termenul de prescriptie extinctiva este perioada de timp stabilita de lege
in care se poate exercita dreptul la actiune in sens material.
Clasificare - Dupa criteriul sferei de aplicare, exista termene generale i termene
speciale de prescriptie extinctiva. Dupa izvorul normativ allor, exista termene
instituite de Decretul nr. l67/l958 i termene instituite de alte izvoare de drept
civil.

Termenele generale ale prescriptiei extinctive
Termenul general de prescriptie de 3 ani - aplicabil actiunilor
personale care insotesc drepturile civile de creanta este consacrat
de art. 3 alin.l din Decretul nr. l67/l958 privind prescriptia
extinctiva. Este un termen care ii gasete aplicatie practica ori de
cate ori nu-i gasete aplicatie un termen special
Termenul general de prescriptie de 30 de ani -este aplicabil
actiunilor reale care insotesc drepturile reale principale
prescriptibile extinctiv i este reglementat de art. l890 din Codul
civil.
Termenele speciale de prescriptie extinctiva
Termene speciale privind actiunile personale nepatrimoniale
Aceste termene sunt prevazute in Codul familiei :
- termenul de 6luni (aplicabil actiunii in anulabilitatea
casatoriei),
- termenul de 6 luni ( aplicabil actiunii in tagada
patemitatii),
- termenul de un an (aplicabil actiunii in stabilirea
patemitatii copilului din afara casatoriei).
Termenele speciale privind actiunile personale ce au la baza
drepturi de creanta Decretul nr.l67 /l958 stabilete urmatoarele
termene speciale de prescriptie:
- termenul de 2 ani, aplicabil raporturilor de asigurare;
- termenul de 3 ani, aplicabil sumelor aflate in depozit;
- termenul de 6 luni, aplicabil actiunii in raspundere
pentru vicii ascunse lara viclenie;
- termenul de 60 de zile in care se prescrie dreptul la
actiune privind sumele de bani incasate din vanzarea
biletelor pentru spectacole.Codul civil prevede
urmatoarele termene: termenul de 6 luni (pentru
dreptul de optiune succesorala);
- termenul de l an prevazut de art. l334; termenul de 6
luni stabilit de art. l903 i termenul de l an prevazut
de art. l904.
4. Inceputul prescriptiei extinctive
Reguli privind inceputul prescriptiei extinctive :
Regula generala privind inceputul prescriptiei extinctive avnd ca obiect
dreptul la actiune este: prescriptia ncepe sa curga de la data naterii
dreptului la actiune. Ea este reglementata de art. 7 al Decretului nr.
l67/l958 i de art. l886 din Codul civil.
Reguli speciale- Decretul nr. l67/l958 instituie urmatoarele reguli
speciale privind inceputul prescriptiei extinctive :
pentru dreptul pur i simplu prescriptia dreptului la actiune incepe
sa curga de la data naterii raportuluijuridic (art. 7 alin.2);
pentru dreptul afectat de un termen suspensiv sau de 0 conditie
suspensiva, prescriptia incepe sa curga de la data implinirii
termenului ori realizarii conditiei (art.7 alin.3);
pentru actiunea in raspundere pentru paguba cauzata prin fapta
ilicita i in cazurile asimilate, prescriptia incepe sa curga de la data
cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba i pe cel
care raspunde de ea, sau de la expirarea termenului prevazut de
lege (art. 8 din Decretul nr. l67/l958 i art. l2 din Legea nr. ll/l99l);
prescriptia actiunii in anulabilitate incepe sa curga in momente
diferite in functie de cauza de nulitate relativa (art. 9 din Decretul
nr. l67/l958);
prescriptia dreptului la actiune privind viciile, ascunse ale unui
lucru, ale unei lucrari sau ale unei constructii incepe sa curga de la
data descoperirii viciilor insa cel mai tarziu de la implinirea
termenului de garantie pentru aceste vicii (art. ll din Decretul nr.
l67/l958).

5. Suspendarea prescriptiei extinctive
Definiie -suspendarea prescriptiei extinctive este acea modificare a cursului
acesteia n sensul opririi, de drept, a curgerii termenului de prescriptie, n
perioada ct dureaza situaiile, limitativ prevazute de lege, care l impiedic s
actioneze pe titularul dreptului la actiune.
Cauzele de suspendare sunt prevazute de art. l3 i art. l4 din Decretul
nr.l67/l958 : forta majora; apartenenta la fortele armate ale Romaniei puse pe
picior de razboi; reclamatia administrativa; intre soti in timpul casatoriei.
Prescriptia nu curge, de asemenea, impotriva celui lipsit de capacitate de
exercitiu cat timp nu are reprezentant legal i nici impotriva celui cu capacitate
restransa, cat timp nu are cine sa-i incuviinteze actele ; cat timp socotelile nu au
fost date i aprobate ntre prini sau tutori i cei ce se afl sub ocrotirea lor.

6. Efectele suspendarii prescriptiei extinctive
Efectele generale ale suspendarii sunt urmtoarele:
pentru perioada anterioara cauzei, suspendarea nu produce nici un efect
juridic, deoarece timpul scurs intre inceputul prescriptiei i data
suspendarii intra in calculul termenului de prescriptie;
pe durata cauzei de suspendare efectul consta in oprirea curgerii
prescriptiei;
ulterior cauzei de suspendare efectul consta in reluarea cursului
prescriptiei din momentul in care el a fost oprit.
Efectul special al suspendarii const n prorogarea momentului implinirii
termenului de prescriptie existent, astfel intre momentul incetarii cauzei de
suspendare i momentul implinirii termenului de prescriptie sa se asigure 6 luni,
ori l luna, dupa cum termenul de prescriptie aplicabil este mai mare sau mai mic
de 6 luni.

7. Intreruperea prescriptiei extinctive
Definiie- ntreruperea prescriptiei extinctive este acea modificare a cursului
acesteia, in sensul nlturrii prescriptiei scurse nainte de a se ivi cauza de
ntrerupere i nceperea unei alte prescriptii extinctive.
Cauzele intreruperii sunt:
recunoaterea dreptului a crui aciune se prescrie de cel n folosul cruia
curge prescriptia;
introducerea unei cereri de chemare n judecata chiar dac cererea a fost
introdusa la o instanta necompetenta;
printr-un act incepator de executare.
Efectele intreruperii prescriptiei extinctive.Potrivit art. l7 din Decretul
l67/l958, intreruperea prescriptiei produce doua efecte :
anterior datei intreruperii, prescriptia este tearsa, nlaturata, ca i cum n-ar
fi curs;
posterior intreruperii, efectul consta in inceperea altei prescriptii, un nou
termen de prescriptie incepnd s curga.
Repunerea in termenul de prescriptie - este beneficiul prevzut de lege n
favoarea titularului dreptului la actiune, care, din motive bine intemeiate, nu a
putut formula actiunea n justitie n cadrul termenului de prescriptie, astfel ca
instanta de judecata este in drept sa solutioneze in fond pricina, dei cererea de
chemare in judecata a fost introdus dup mplinirea termenului de prescriptie.
Cauzele repunerii in termenul de prescriptie extinctiva - jurisprudenta a
considerat cauze care justifica repunerea in termen :
existenta unor imprejuriiri speciale in care s-a gasit motenitorul,
ce l-au impiedicat sa afle despre deschiderea unei moteniri;
spitalizarea indelungata ori repetata;
parasirea minorului;
recunoaterea unor fapte, stabilite de organele de urmarire penala
numai dupa implinirea termenului de prescriptie.
Termenul de repunere in termenul de prescriptie are durata de o luna i
ncepe s curg de la data ncetrii cauzei care justific depairea
termenului de prescriptie.
Efectul repunerii in termenul de prescriptie este ca, dei termenul de
prescriptie a expirat, prescriptia nu s-a implinit. Acest efect permite
organului de jurisdictie sa treaca la judecata in fond a cauzei.

8. Calculul prescriptiei extinctive
Definitie - prin calculul prescriptiei extinctive se intelege stabilirea momentului in
care expira termenul de prescriptie.
Regulile de calcul al termenelor de prescriptie
Calculul termenului de prescriptie, stabilit pe ani i pe luni se face, potrivit
Codului de procedura civil a, astfel:
termenul se va implini n ziua corespunzatoare din ultimul an ori
ultima luna ;
daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare, termenul se socotete
implinit in ultima zi a acestei luni.
Calculul termenului de prescriptie pe zile potrivit Codului civil se face
astfel:ziua in cursul caruia prescriptia incepe nu intra in calcul, iar
prescriptia se considera implinita numai dupa implinirea celei din urma zi
a termenului definit prin lege.