PREZENTAIILE DEFLECTATE

A. PREZENTAIA FACIAL
1. DEFINITIE
Craniul fetal se prezinta la stramtoarea superioara complet deflectat, occiputul fiind in contact direct cu spatele fetal.
Punctul de reper al prezentatiei este mentonul fetal. Diametrul de angajare al prezentatiei este diametrul
submentobregmatic, de 9,5 cm.
2. INCIDENTA
0,25-0,30
3. ETIOLOGIE
!ste comun" tuturor prezentatiilor deflectate.
a. Cauze fetale
#nencefalie
$iromegalie congenitala
%igroma c&istica
!ncefalocel
'at (oluminos
%idrocefalie
)astere premarura
b. Cauze anexiale
Placenta jos inserata
Poli&idramnios
Cordon scurt
c. Cauze materne
*azin distocic
+ultiparitate
$umori prae(ia
4. MECANISMUL DE NASTERE
#ngajarea craniului se realizeaza cu diametrul submentobregmatic intr-un diametru oblic al bazinului, de obicei cel
stang.
Coborarea este caracterizata de rotatia inalta cu mentonul anterior obligatoriu. ,otatia mentonului spre sacrul matern
aduce in aria stramtorii superioare diametrul sincipito-presternal de -5 cm, care, in absenta desolidarizarii craniului de
torace, bloc&eaza nasterea. ,otatia anterioara permite mentonului sa depaseasca marginea inferioara a simfizei
pubiene si prin fle.ie, craniul fetal se desolidarizeaza de spatele fetal si dispare acest diametru mare.
Degajarea craniului are loc prin fle.ie, aparand succesi( la (ul(a fata, fruntea, parietalele si occciputul.
)asterea umerilor urmeaza mecanismul descris la nasterea in prezentatie occipitala.
5. EVOLUTIE/COMPLICATII
/ipsa de angajare a craniului fetal
,otatia posterioara a mentonului cu blocarea mecanismului de nastere si sindrom de preruptura uterina
,uptura uterina
0uferinta fetala acuta in e.pulzie
Deformari importante ale craniului fetal
Dilaceratii de di(erse grade ale canalului moale matern
6. DIAGNOSTIC
a. Semne i im!t"me
+ane(rele /eopold stabilesc diagnosticul de prezentatie craniana. Defle.iunea craniului este semnalata de semnul
$arnier 1 palparea la ni(elul segmentului inferior a ung&iului dintre occiput si spatele fetal, cunoscut si sub numele de
semnul 2lo(iturii de secure3.
'ocarul ma.im de auscultatie a *C' este situat paraombilical, de partea spatelui fetal.
$act (aginal 1 la o dilatatie con(enabila si membrane rupte, in aria orificiului uterin se palpeaza mentonul, nasul,
orbitele, gura, fruntea dar nu se palpeaza marea fontanela.
b. Paraclinic
!cografia (izualizeaza defle.iunea craniului si apreciaza dimensiunile fetale
c. Dia#n"tic $iferential
Prezentatia pel(iana decompleta 1 in prezentatia faciala se palpeaza la ni(elul nasului narinele 4nasul poate fi
confundat cu creasta sacrata5.
Prezentatia frontala 1 in prezentatia faciala nu se palpeaza bregma, iar in prezentatia frontala nu se palpeaza
mentonul.
7. CONDUITA
a. Natere !e cale %a#inala cu o monitorizare atenta a tra(aliului, starii mamei si fatului in conditiile urmatoare6
*azin eutocic
'at apreciat nu prea mare
,otatia inalta anterioar" a mentonului
#bsenta suferintei fetale
b. Natere !e cale inalta
,otatia posterioara a mentonului
7rice alt factor distocic, c&iar minor, supraagaugat
8. PROGNOSTIC
+atern 1 bun. !ste, 8ns", o nastere la limita distocicului 9i poate fi la originea rupturii uterine si a dilacerarilor de parti
moi.
'etal 1 in conditiile asistentei corecte a nasterii, mortalitatea este apropiata de cea corespunz"toare nasterii in
prezentatia occipitala.
&. PREZENTAIA FR'NTAL
1. DEFINITIE
Prezentatia frontala este o prezentatie partial deflectat", in care craniul prezinta in centrul stramtorii superioare fruntea.
Puntul de reper este nasul fetal. Diametrul de angajare este diametrul sincipitomentonier, de -3,5 cm.
2. INCIDENTA
0,05 din nasteri
3. ETIOLOGIE
comuna cu toate prezentatiile deflectate
4. MECANISM DE NASTERE
Prezentatia frontala cu fat la termen nu are mecanism de nastere, fiind considerata prezentatie distocica.
5. EVOLUTIE/COMPLICATII
0indrom de preruptura : ruptura uterina
Prolabarea de cordon
0uferinta fetala acuta
+oartea fatului intrapartum
6. DIAGNOSTIC
a. Semne i im!t"me
(ane%rele Le"!"l$ tabilec $ia#n"ticul $e !rezentatie craniana
'ocarul de auscultatie a *C' este localizat paraombilical, de partea spatelui fetal.
$actul (aginal identifica, in conditii de dilatatie con(enabila si membrane rupte, in aria stramtorii superioare, fruntea,
arcadele orbitale, bregma, nasul.
Prezentatia frontala este o prezentatie secundara de tra(aliu astfel ca diagnosticul poate fi stabilit numai daca craniul
fetal este fi.at.
b. Dia#n"tic $iferential
Prezentatia faciala 1 se palpeaza mentonul
2
Prezentatia bregmatica 1 in centru stramtorii superioare se palpeaza bregma
Prezentatia occipitala, (arietati posterioare 1 se palpeaza mica fontanela
7. CONDUITA
)astere prin operatie cezariana
C. PREZENTAIA &RE)(ATIC
1. DEFINITIE
Prezentatia bregmatica este o (arianta de prezentatie deflectata 4partial flectat"5, in care craniul se prezinta la
stramtoarea superiora in pozitie indiferenta, fontanela bregmatica fiind situata in centru. Punctul de reper este fruntea
fetala. Diametru de angajare este diametrul occipitofrontal, de -2 cm.
2. INCIDENTA
0,03 din nasteri
3. ETIOLOGIE
Comuna prezentatiilor deflectate
4. MECANISM DE NASTERE
#ngajarea craniului este posibila datorita modificarilor plastice e.cesi(e de la ni(elul craniului, care reduc dimensiunile
diametrului de angajare. Craniul fetal capata forma cilindrica, asa numitul 2craniu in turn3.
Coborarea este greoaie iar rotatia interna aduce fruntea in spatele simfizei.
Degajarea incepe odata ce santul naso-frontal ia punct de sprijin sub marginea inferioara a simfizei pubiene. ;nitial se
degaja prin fle.ie occiputul urmata de degajarea prin defle.ie a fruntii si fetei.
<merii se nasc prin mecanism identic cu prezentatia occipitala.
5. EVOLUTIE / COMPLICATII
$ra(aliu prelungit cu epuizare materna
Distocii dinamice
0uferinta fetala acuta
/eziuni ale canalului moale matern
!dem, ec&imoze, bose si &ematoame la ni(elul craniului fetal
6. DIAGNOSTIC
a. Semne i im!t"me
+ane(rele /eopold stabilesc diagnosticul de prezentatie craniana
/a gra(idele cu panicul adipos scazut se pot palpa fruntea si occiputul simultan in segmentul inferior.
$act (aginal 1 in aria stramtorii superioare se palpeaza central bregma. 0unt palpabile orbitele, fruntea si radacina
nasului.
Prezentatia bregmatica este o prezentatie secundara de tra(aliu.
b. Paraclinic
!cografia (izualizeaza occiputul si fruntea in acelasi plan orizontal
c. Dia#n"tic $iferential
prezentatia faciala - se palpeaza metonul
prezentatia occipitala - se palpeaza occiputul.
7. CONDUITA
)asterea pe cale (aginala este posibila in =5 din cazuri.
)asterea prin operatie cezariana se impune in lipsa angajarii craniului fetal, aparitia semnelor de suferinta fetala
acuta.
8. PROGNOSTIC
+atern - de regula bun, cu riscul de leziuni ale canalului moale de nastere
'etal - gre(at de complicatii neurologice, bosa si cefal&ematom.
3
PREZENTAIA PEL*IAN
!ste considerat" o ade("rat" 2piatr" de incercare3 8n lumea obstetricii, mai ales 8n ceea ce pri(e9te conduita la na9tere.
>n mod obi9nuit, prezenta?ia pel(ian" este considerat" o prezenta?ie eutocic", dar datorit" bazelor fiziopatologice care
e.plic" determinismul acesteia 9i a incidentelor : accidentelor care pot inter(eni pe parcursul tra(aliului, marea majoritate
a obstetricienilor o incadreaz" la limita dintre eutocic 9i distocic. 0tudii comple.e pri(ind importan?a cauzelor determinante
9i poten?ialul patogenic care gre(eaz" na9terea 8n prezenta?ia pel(ian" justific" pe bun" dreptate concep?ia anumitor
autori ce consider" prezenta?ia pel(ian" ca o prezenta?ie distocic".
A. DEFINIIE
Prezenta?ia pel(ian" se define9te ca prezenta?ia 8n care f"tul ia contact cu str@mtoarea superioar" : se angajeaz" :
coboar" : se degaj" cu pel(isul 9i membrele inferioare. ,eperul prezentatiei este sacrul fetal.
B. CLASIFICARE
Primiti(", c@nd a9ezarea ini?iala, natural", a f"tului se continu" 9i dup" luna a A;;-a de gesta?ie, p@n" in momentul
final al na9terii.
0ecundar", c@nd dintr-o pozi?ie oblic", prin (erticalizare, polul pel(ian al f"tului ia contact cu str@mtoarea superioar".
C. INCIDENTA
Prezenta?ia pel(ian" are 8n medie o inciden?" de 3-3,5 din totalul na9terilor 9i apro.imati( -:=5 8n raport cu prezenta?ia
cranian".
D. FORME CLINICE
Prezenta+ia !el%ian, c"m!let, - pel(isul fetal este 8nso?it la ni(elul ariei str@mtorii superioare de membrele inferioare
flectate 4gambele flectate pe coapse, iar coapsele pe abdomen5. 'rec(ent aceast" form" clinic" se 8nt@lne9te la
multipare. !ste int@lnit" 8n -:3 din totalul prezenta?iilor pel(iene. Diametrul de angajare 8n prezenta?ia pel(ian"
complet" este diametrul sacro-pretibial, de -3,5cm - reductibil prin tasare la ----2 cm.
Prezenta+ia !el%ian, $ec"m!let, - membrele pel(ine sunt flectate 8naintea planului (entral al corpului fetal, 28n
atel"3. #ceast" form" clinic" este majoritar" 8n cadrul prezenta?iilor pel(iene, reprezent@nd apro.imati( 2:3 din
acestea. Diametrul de angajare este diametrul bitro&anterian, de 9,5cm. Diametrul antero-posterior sau pubosacrat nu
pune probleme de angajare deoarece este un diametru mic 45-B,5 cm5. Aariante de prezentatie pel(iana decompleta,
inalnite doar in sarcinile mici6
- prezenta?ia pel(ian" 2m"$ul #enunc-il"r3 8n care numai gambele sunt flectate pe coapse, 8n aria str@mtorii
superioare prezent@ndu-se genunc&ii.
- Prezenta?ia pel(ian" 2m"$ul !ici"arel"r3 8n care f"tul st" 8n picioare 8n ca(itatea uterin". !ste cunoscut" 9i
ca prezenta?ia podalic".
E. ETIOLOGIE / FIZIOPATOLOGIE
Prezenta?ia pel(ian" este recunoscut" ca fiind rezultatul bloc"rii culbutei - mi9care de rota?ie pe care f"tul o e.ecut"
intrauterin 8n mod fiziologic 8n lunile A;-A;; de gesta?ie. #ceast" mi9care de(ine necesar" datorit" discrepan?ei dintre
con?inut 9i con?in"tor. Dac" 8n primele B luni de ges?a?ie partea cea mai (oluminoas" fetal" este e.tremitatea cefalic" care
ocup" partea cea mai 8nc"p"toare a uterului, respecti( fundul uterin, 8n ultimul trimestru de sarcin" partea cea mai
(oluminoas" de(ine pel(isul fetal. Conform legii lui P#C7$ sau legea acomod"rii suprafe?elor, pel(isul laolalt" cu
membrele pel(ine 4de(enite (iguroase 9i acti(e5 au ne(oie de un spa?iu mai mare.
7rice factor care jeneaz" sau impiedic" culbuta este un factor etiologic 8n apari?ia prezenta?iei pel(iene6
1. CAUZE MATERNE
Fact"ri uterini6
- +alforma?ii 4uter didelf, cordiform, subseptat5
- $umori 4fibromiom5
- <tere &ipoplazice
- %ipotonia pere?ilor uterini 4multiparitate5
Tum"ri ab$"min".!el%ine %"lumin"ae
&azine %iciate 4ra&itic, de 9c&iop"tare5
2. CAUZE ANEIALE
Aaria?ii ale cantit"?ii de lic&id amniotic 4poli&idramnios, oligo&idramnios5
4
#nomalii de cordon ombilical 4scurt primiti( sau scurt secundar - prin circulare 8n jurul segmentelor fetale5
;nser?ia joas" a placentei
3. CAUZE FETALE
Prematuritate
+alforma?ii fetale 4&idrocefalia, anencefalia5
$umori localizate la e.tremitatea cefalic" fetal" 4&igroma cer(ical", meningo-encefalocel5
0arcina multipl"
+acrosomie
'"t mort.
F. MECANISMUL NA!TERII
)a9terea 8n prezenta?ia pel(ian" presupune 3 na9teri succesi(e6 na9terea pel(isului, na9terea umerilor 9i na9terea capului
din urm". 'iecare dintre aceste na9teri comport" trei timpi 9i anume angajarea, cobor@rea 9i degajarea.
1. NA!TEREA PELVISULUI FETAL
An#a/area. De9i 8n prezenta?ia pel(ian" complet" diametrul de angajare este cel sacro-pretibial 4-2--3,5 cm5 iar 8n
prezentatia pel(iana decompleta diametrul bitro&anterian 49,5 cm5, 8n interes didactic, (om considera diametrul
bitro&anterian diametrul de angajare in prezentatia pel(iana, indiferent de forma clinica. #cest diametru se angajeaza
in oricare din diametrele oblice ale stramtorii superioare.
C"b"r0rea. ;n timpul cobor@rii se realizeaza rota?ia care aduce diametrul bitro&anterian 8n diametrul antero-posterior
al bazinului.
De#a/area !el%iului. Doldul anterior se degaj" 9i coapsa anterioar" ia punct fi. sub simfiza pubian". Degajarea
9oldului posterior necesit" o mi9care de laterofle.iune a trunc&iului fetal 8n jurul simfizei pubiene.
2. NA!TEREA UMERILOR.
An#a/area. $oracele se angajeaza cel mai frec(ent cu diametrul biacromial 8n acela9i diametru oblic ca 9i diametrul
bitro&anterian, bra?ele r"m@n@nd flectate pe trunc&i.
C"b"r0rea. Diametrul biacromial roteaz" 8n e.ca(a?ie p@n" se dispune 8n diametrul antero-posterior al bazinului
matern 9i uneori 8n cel trans(ers - cu spatele anterior.
De#a/area. Dac" membrele superioare au r"mas flectate pe torace, umerii se degaj" f"r" dificultate. <m"rul anterior
se degaj" primul, ia punct de sprijin sub simfiza pubian" 9i umarul posterior se degaj" urm"rind curbura sacrat".
+embrele superioare se degaj" odat" cu umerii.
3. NA!TEREA CAPULUI DIN URM".
An#a/area. Capul din urm", solidar cu umerii din cauza lungimii de 5 cm a g@tului fetal, se angajeaz" simultan cu
degajarea umerilor. !ste absolut necesar" atitudinea de fle.ie a capului care astfel aduce 8n diametrul oblic al
bazinului, contralateral celui 8n care s-a angajat diametrul biacromial, diametrul suboccipito-bregmatic.
C"b"r0rea. ;n timpul cobor@rii craniul flectat roteaz" astfel 8nc@t la final diametrul suboccipito-bregmatic este orientat
8n diametrul anteroposterior al bazinului, cu occiputul anterior.
De#a/area. 0ubocciputul ia punct fi. sub simfiza pubian" iar degajarea se face 8n occipito-pubian". 0e degaj"
succesi( mentonul, gura, nasul, fruntea, parietalele 9i 8n final occiputul craniului flectat.
G. EVOLUTIE / COMPLICATII
Prezentatia pel(iana este o prezentatie la limita distocicului. ;n cursul tra(aliului si nasterii pot apare 6
,uptura prematura de membrane
Distocii de dinamica
Prolabare de cordon
,idicarea bratelor deasupra capului 1 distocia umerilor
,otatie parado.ala a spatelui fetal 4occiputul roteaza posterior5
/eziuni ale canalului moale matern
Prematuritate fetala
0uferinta fetala acuta
/eziuni ner(oase fetale
!longatii : paralizii ale ple.urilor bra&iale
5
#. DIAGNOSTIC
1. SEMNE SI SIMPTOME
senza?ie de presiune, ap"sare, greutate, jen" sau c&iar durere 8n epigastru 9i &ipocondrul drept
Pal!are. +ane(rele /!7P7/D - forma?iune tumoral" (oluminoas", contur neregulat, consistent" mai redus",
depresibil" 9i care nu baloteaz", polul fetal pel(in - localizat in segmentul inferiorE polul fetal cefalic 4forma?iune dur",
regulat", nedepresibil" 9i care baloteaz"5 localizat in fundul uterin. >n flancurile abdominale pot fi decelate p"rti mici
fetale sau spatele fetal.
Auculta+ie. 'ocarul de ausculta?ie ma.im" a *C' se afl" localizat paraombilical drept sau st@ng, de partea spatelui
fetal.
;nspec?ie. Dup" ruperea membranelor, eliminarea de meconiu poate sugera o prezenta?ie pel(ian".
Tu1eu %a#inal. 'rec(ent datele furnizate la tactul (aginal sunt dificil interpretabile 8n ambele forme clinice de
prezenta?ie pel(ian". 0e palpeaza fesele, creasta sacrat", san?ul interfesier, anusul 4pel(iana decompleta5 9i plantele
fetale 4pel(iana completa5. Palparea sacrului fetal stabileste pozitia si (arietatea de pozitie a prezentatiei pel(iene.
2. PARACLINIC
ecografia - identifica prezentatia, apreciaza greutatea fetala si poate e(identia defle.iunea primiti(a a craniului fetal.
radiografia de sarcin" 8n trimestrul ;;; - rar utilizata actual
3. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Prezenta+ia "cci!ital, cu prolabarea de membru superior 48n segmentul inferior se g"se9te craniul 9i un membru
superior5 - e.termit"?ile degetelor sunt inegale, policele este opozabil 9i nu poate fi decelat ung&iul de 90
o
al plantei cu
gamba. !cografia tran9eaz" diagnosticul.
Prezenta+ia facial, - din cauza modific"rilor plastice marcate, a dificult"?ilor datorate tuseului (aginal efectuat pe o
dilata?ie necon(enabil", se pot crea confuzii 8n diferen?ierea nasului de piramida sacrat", obrajilor de fese, gura de
anus 4care nu prezint" arcade dentare 9i are tonus sfincterian5. !cografia stabileste diagnosticul.
Prezenta+ia fr"ntal, - palparea boselor frontale, arcadelor orbitale, suturii metopice 9i a marii fontanele.
A1ezarea tran%er, - a.ul mare al uterului 8n sens trans(ersal, palparea polilor fetali 8n flancuri 9i lipsa de abordare
a pel(isului fetal la tu9euE identificarea caracterelor m@inii 8n cazul trans(ersei neglijate.
I. CONDUITA
1. NA!TEREA PRIN OPERAIE CEZARIAN" DE LA DEBUTUL TRAVALIULUI
!ste dictat" de asocierea unor condi?ii poten?ial distocice ca6
*azine mici sau moderat str@mtate cu fe?i normoponderali
'e?i (olumino9i 4greutate apreciat" F 3500 g5, c&iar 8n condi?iile unui bazin eutocic.
<ter cicatricial.
Primipara 8n (@rst" 4F 35 ani5.
0arcina ob?inut" prin tratamente pentru infertilitate.
Placenta prae(ia
$umori prae(ia
Disgra(idii majore
;zoimunizare
Defle.iune primiti(" a craniului diagnosticat" radiologic sau ecografic.
+embrane rupte prematur
2. NA!TERE PE CALE $OASA
Dac" la debutul tra(aliului bilan?ul obstetrical este satisf"c"tor se tenteaz" na9terea pe cale joas". Cele mai importante
elemente care stau la adoptarea acestei atitudini sunt6
*azin eutocic
'"t apreciat 8ntre 2000-3500 g
/ipsa oric"rui factor supraad"ugat poten?ial distocic.
a. 2n !eri"$a $e $ilata+ie
urm"rirea dinamicii uterine si corectia ei
progresiunea dilata?iei
situa?ia prezenta?iei
6
men+inerea membranel"r amni"tice intacte p@n" la dilata?ie complet" dac" este posibil. Dac" sur(ine ruptura
membranelor este important de (erificat, prin e.amen (aginal atent, lipsa prolab"rii cordonului ombilical.
("nit"rizarea &CF
b. In !eri"a$a $e ex!ulzie
0e rup membranele c@nd dilata?ia este complet"
Ete "bli#at"rie intalarea 3n aceat, !eri"a$, a !erfuziei "cit"cice pentru a e(ita orice gol de contrac?ie - foarte
periculos pentru f"t, mai ales la na9terea capului din urm".
*un" coordonare a eforturilor e.pulzi(e
E!izi"t"mie "bli#at"rie la degajarea fesei posterioare.
Ex!ulzia ca!ului $in urm, r"m@ne momentul cel mai delicat al na9terii 8n pel(ian". 0e utilizeaza mane(ra *rac&t6
c@nd ung&iul inferior al omopla?ilor se e.teriorizeaz" la (ul(", f"tul se apuc" cu ambele m@ini cu policele pe fa?a
posterioar" a coapselor flectate pe abdomen iar celelalte degete pe regiunea sacrat". Pel(isul se ridic" 9i se
r"stoarn" copilul pe abdomenul matern, spatele pi(ot@nd 8n jurul simfizei pubiene. <merii se degaj" in diametrul
trans(ers iar capul 8n diametrul antero-psterior.
+ane(re utilizate pentru rezol(area distociilor aparute la nasterea in prezentatia pel(iana 6
-. (ane%ra (auriceau este indicata cand degajarea craniului din urma intampina dificultati - presiunea
transabdominal" men?ine fle.ia capului 9i faciliteaz" patrunderea m@inii 8n e.ca(a?ie. >n timp ce m@na p"truns" 8n
(agin men?ine f"tul c"lare, inde.ul 9i mediusul, introduse 8n gura copilului, apas" pe baza limbii pentru a flecta craniul.
;nde.ul 9i mediusul celeilalte m@ini se plaseaz" 8n furc" pe umerii fetali. Capul se orienteaz" cu diametrul
suboccipitobregmatic 8n diametrul antero-posterior al bazinului, aduc@nd occiputul anterior. Degajarea capului se
realizeaz" progresi( realiz@nd ridicarea f"tului pe antebra?ul operatorului 8n jurul simfizei.
2. (ane%ra Pa/"t4 (uller4 L"%et 1 indicate in distociile de umeri
3. (ica extractie 1 pel(isul fetal blocat in e.ca(atia pel(ina
$. PROGNOSTIC
1. MATERN
+ortalitate maten" este, ast"zi, aproape nul".
+orbiditatea este mai mare 8n prezenta?iile pel(iene 45--05 8n raport cu cele craniene. /eziunile traumatice sunt cele
mai frec(ente 4rupturi de p"r?i moi5 urmate de complica?ii infec?ioase 8n postpartum 4prin ruptura precoce a
membranelor, num"rul mare de tu9euri (aginale, inter(en?ii5.
2. FETAL
+ortalitatea fetal" r"m@ne ridicat" 8n prezenta?ia pel(ian" 43-B5.
+orbiditatea fetal" 8n prezenta?ia pel(ian" este de 3-= 9i este dat" de6 afec?iuni neurologice 4sec&ele de &emoragii
cerebro-meningee 9i elonga?ii de ple.uri ner(oase5, retard psi&o-intelectual, paralizii de ple. bra&ial, paraplegie
spasmodic", fracturi 9i lu.a?ii ale membrelor.
PREZENTAIA 5(ERAL
A. DEFINITIE
Prezenta?ia umeral" sau a9ezarea trans(ers" a f"tului este caracterizat" de prezen?a 8n aria str@mtorii superioare a
um"rului si toracelui fetal. #.ul longitudinal al f"tului este dispus perpendicular pe a.ul coloanei (ertebrale materne.
#sezarea oblic" se caracterizeaz" prin oblicitatea a.ului longitudinal fetal fa?" de a.ul coloanei (ertebrale materne.
Punctul de reper al prezenta?iei este acromionul fetal. 0unt definite patru (arieta?i de pozi?ie6
Acr"mi"iliac, $rea!t, a um,rului $re!t 4cefaloiliac" dreapt" dorsoposterioar"5
Acr"mi"iliac, $rea!t, a um,rului t0n# 4cefaloiliac" dreapt" dorsoanterioar"5
Acr"mi"iliac, t0n#, a um,rului $re!t 4cefaloiliac" st@nga dorsoanterioar"5
Acr"mi"iliac, t0n#, a um,rului t0n# 4cefaloiliac" stang" dorsoposterioar"5
Prezenta?ia umeral" nu are diametru de angajare.
B. INCIDENTA
6.7.6.89 $in arcinile la termen
;nciden?a este mai mare cu c@t (@rsta de gesta?ie a sarcinii este mai mica
;nciden?a ma.im" este la 2G 0#.
7
C. ETIOLOGIE
1. CAUZE MATERNE
+area multiparitate
+alforma?ii uterine6 uter unicorn, cordiform, septat
'ibroame uterine localizate la ni(elul segmentului inferior
$umori ane.iale (oluminoase
*azinele distocice
2. CAUZE ANEIALE
Placenta jos inserat"
Cordon scurt
,uptura prematur" a membranelor
Poli&idramnios
7ligo&idramnios
3. CAUZE FETALE
#nencefalie
%idrocefalie
%igroma cer(icala
%idrops fetal
7mfalocel si laparosc&izis
0pina bifida
0arcina gemelara
+acrosomie
D. FIZIOPATOLOGIE
7ricare dintre cauzele enun?ate anterior pot interfera culbuta fetal", a(@nd drept efect blocarea f"tului in a9ezare
trans(ers" sau oblic".
E. MECANISM DE NASTERE
F,tul la termen nu e !"ate na1te !e cale /"a, in cazul a9ez"rii trans(erse 1 prezenta?ie distocic" f"r" mecanism
de na9tere.
#pari?ia contrac?iilor uterine poate determina (erticalizarea prezenta?iei, mai ales 8n cazul marilor multipare 9i a
a9ezarilor oblice.
'e?ii mici, a(ortonii si fe?ii mor?i, macera?i au mecanism de na9tere particular, pentru c" dimensiunile reduse permit
na9terea6
- Conduplicatio corpore 1 f"tul sufer" o indoire la ni(elul trunc&iului, capul aplic@ndu-se pe trunc&i. '"tul, compactat
sub forma unui o(oid, se angajeaza si se na9te.
- !(olu?ia spontan" 1 dupa infle.iunea e.agerat" a trunc&iului fetal, pel(isul 9i membrele inferioare se angajeaz",
transform@nd a9ezarea trans(ers" intr-o prezenta?ie pel(ian" cu pel(isul angajat.
F. EVOLUTIE/COMPLICATII
,uptura precoce a membranelor prin lipsa de acomodare a prezenta?iei la stramtoarea superioara
Prolabare de cordon
,uptura uterin"
0uferinta fetal" acut"
+oarte fetal"
Prezenta?ia trans(ers" neglijat"6 membrane rupte, contrac?ii uterine cu intensitate crescut" 9i dureroase, uter retractat
pe f"t membru superior prolabat.
;ncla(area 4sub efectul contrac?iilor uterine5 a um"rului in conturul str@mtorii superioare determin" instalarea
sindromului de preruptur" uterin".
G. DIAGNOSTIC
1. SEMNE SI SIMPTOME
#.ul mare al uterului este perpendicular pe a.ul coloanei (ertebrale materne
8
;n"l?imea fundului uterin mai mic" dec@t in"l?imea corespunzatoare (@rstei de gesta?ie
(ane%rele Le"!"l$6 8n cele dou" flancuri abdominale materne se palpeaz" poli fetali - cefalic respecti( pel(inE
segmentul inferior este f"r" con?inutE 8n (arieta?ile dorsoanterioare se palpeaza planul con(e. al spatelui fetalE 8n
(arieta?ile dorsoposterioare se palpeaz" transabdominal p"r?i mici fetale.
'ocarul de ausculta?ie a *C' este situat la --2 cm subombilical, de partea craniului fetal.
Tact %a#inal6 8n afara tra(aliului 1 segment inferior gros, neformat, f"r" con?inutE in tra(aliu, dac" membranele sunt
intacte, ele bombeaz" in (aginE odat" cu ruperea membranelor, se palpeaz" grilajul costal, acromionul, a.ila,
omoplatul si uneori m@na prolabat".
2. PARACLINIC
Ec"#rafia stabile9te cu acurate?e prezenta?ia 9i (arietatea de pozi?ie.
3. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Prezenta+ia !el%ian, 1 este posibil" confundarea piciorului cu m@na fetal" 4dar degetul mare al m@inii prolabate este
opozabil5.
Prezenta+ia cranian, cu !r"labare $e membru u!eri"r 1 se identific" la tact craniul fetal 8n aria str@mtorii
superioare.
#. CONDUITA
)asterea f"tului la termen 8n a9ezare trans(ers" este prin "!era+ie cezarian,.
7pera?ia cezarian" 8n regim de urgen?" pentru prezenta?ia trans(ers" neglijat", sindrom de preruptur" uterina sau
prolabare de cordon.
Aersiune e.tern" 8nainte de debutul tra(aliului 1 mane(r" transabdominal" prin care se tenteaz" (erticalizarea f"tului.
Aersiunea intern" cu mare e.tractie 1 mane(r" obstetrical" intrauterin" prin care se transform" a9ezarea trans(ers"
8n prezenta?ie pel(ian" urmat" de e.trac?ia fatului. #ctual r"m@ne indicat" pentru sarcina gemelar" cu al doilea f"t in
trans(ers" si pentru fe?ii mici ai multiparelor.
!mbriotomie in cazul fe?ilor mor?i a9eza?i trans(ersal 4dup" obstetrica clasic"5.
I. PROGNOSTIC
*un at@t pentru mam" c@t 9i pentru f"t, dac" diagnosticul obstetrical a fost pus 8n timp util 9i s-a practicat opera?ia
cezarian".
)erecunoa9terea prezenta?iei trans(erse neglijate duce la ruptur" uterin" 9i moartea f"tului.
9