C A P I T O L U L 2

OPERATIUNI DE TREZORERIE SI INTERBANCARE

2.1. DECONTARI INTER SI INTRABANCARE

Relatiile dintre banci se pot impartii in relatii interbancare si relatii intrabancare.
Relatiile interbancare sunt relatii dezvoltate intre banci diferite, privite ca persoane juridice
independente. In acest caz avem urmatoarele tipuri de relatii:
1. relatii dintre banci si banca centrala, derulate prin intermediul conturilor curente deschise de
banci la banca centrala;
2. relatii interne sau relatii desfasurate intre bancile apartinand aceluiasi sistem bancar, derulate
prin intermediul sistemului de compensare interbancara sau utilizand relatiile de
corespondent create;
3. relatii externe dintre banci ce apartin unor sisteme bancare diferite. Acestea sunt in general
relatii de corespondent sau de parteneriat cu banci straine.
Relatiile intrabancare sunt relatii ce au la baza operatiuni desfasurate intre unitati ce
apartin aceleiasi banci. Aceste relatii se pot dezvolta in plan vertical, intre filiale, sucursale si
centrala sau in plan orizontal intre subunitati diferite. Operatiunile intrabancare mai sunt
cunoscute si ca operatiuni intre sedii (OIS).
Relatiile pe piata interbancara pot crea creante si datorii, respectiv creditori si
debitori. Creantele si datoriile dintre parti se sting prin decontari bancare, adica prin transferuri
de mijloace banesti dintr-un cont, apartinand persoanelor fizice sau juridice, intr-alt cont.
Decontarea poate avea la baza acceptarea platii sau punerea la dispozitie anticipat de
sume in vederea efectuarii platilor. In cazul acceptari se folosesc ca instrumente de decontare
ordinul de plata, cecul, cambia, biletul la ordin. In al doilea caz intalnim acreditivul si scrisoarea
de garantie.


2.1.1. Decontari intrabancare

Decontarile intrabancare realizeaza stingerea obligatiilor rezultate in urma unor
operatiuni comerciale sau necomerciale, desfasurate intre clientii aceleiasi banci sau realizate de
catre subunitatile bancii, in nume si in cont propriu. Decontarile intrabancare, numite si

operatiuni intre sedii, apar atat in contabilitatea unitatii platitoare, cat si a unitatii beneficiara a
platii.
Numim unitate bancara initiatoare, unitatea bancara care ordona o plata fara numerar
pentru contul clientului sau ori pentru propriul cont. Ea este cea care initiaza decontarea. De
asemenea, numim unitate bancara destinatara, unitatea bancara ce primeste de la unitatea
initiatoare o plata sau un ordin de a efectua o plata. In functie de aceste doua situatii se foloseste
urmatoarele documente interne:
avizul de creditare atunci cand banca initiatoare este banca platitorului;
avizul de debitare atunci cand banca initiatoare este banca beneficiarului.

Contabilizarea operatiunilor

Operatiunile intrabancare sunt evidentiate contabil cu ajutorul conturilor:

111 Cont curent la BNR
341 Decontari intrabancare

Contul 111 Cont curent la BNR este un cont de activ ce se debiteaza la depunerea
unor sume in cont, la incasari sau credite obtinute de banca si se crediteaza cu iesirile din cont
sub forma unor retrageri de numerar, plati catre alte banci sau rambursari de credite. Acest cont
este folosit exceptional in cazul decontarilor intrabancare. Contul 341 Decontari intrabancare
este un cont bifunctional. Acesta se crediteaza cu sumele virate catre clientii altor subunitati si se
debiteaza cu sumele primite de la acesti clientii. Creditarea sau debitarea acestui cont stabileste
tipul avizului de decontare folosit intre sediile bancii.

Exemple de contabilizare:

1. Plata unei sume catre un client ce are contul la o alta sucursala bancara:

2511 = 341
Conturi curente / platitor Decontari intrabancare

2. Incasarea unei sume de la un client ce are contul la o alta sucursala bancara:

341 = 2511
Decontari intrabacare Conturi curente / beneficiar





2.1.2. Decontari interbancare

Decontarile interbancare reprezinta plati fara numerar, efectuate de unitatile bancare
pentru clientii lor sau in nume propriu, avand ca beneficiar o unitate bancara a altei banci. Aceste
operatiuni se pot efectua in mod direct, prin conturi de corespondent deschise reciproc de banci
sau in mod intermediat, prin casele de compensatii.

2.1.2.1. Decontari prin case de compensatii

Instituriile de credit din cadrul sistemului bancar isi pot deconta platile reciproce prin
intermediul caselor de compensatii. Acestea functioneaza sub tutela bancii centrale. Pentru
realizarea procesului de compensare, fiecare banca isi deschide un cont curent la banca centrala.
In conditiile in care o banca doreste sa efectueze , la cererea unui client, o plata catre
un furnizor ce are contul la o alta banca, va initia operatiunea pe langa casa de compensatii.
Astfel, banca platitorului va depune documentele de plata la casa de compensatii. Pe baza acestor
documente, casa de compensatii crediteaza contul curent al bancii, operatiune echivalenta cu o
iesire de fonduri din banca si debiteaza contul curent al bancii furnizorului, operatiune
echivalenta cu o intrare de fonduri in banca. Concomitent, fiecare banca are grija sa opereze in
contul clientului sau aceasta operatiune. Contul platitorului este debitat, iar contul furnizorului
beneficiar este creditat. Acest exemplu prezinta decontarea unei operatiuni prin intermediul casei
de compensatii.
In procesul compensarii insa, se realizeaza nu numai decontarea ci si compensarea
operatiunilor bancare. Aceasta inseamna ca se are in vedere totalul platilor si incasarilor bancii
dintr-o zi pentru operarea in contul curent deschis la compensare.

Contabilizarea operatiunilor

Operatiunile sunt contabilizate folosind conturile prezentate la decontarea
intrabancara: 111 Cont curent la BNR si 341 Decontari intrabancare. Specific decontarii prin
casele de compensatii este folosirea obligatorie a contului 111, deschis la compensare.
In functie de locul unde se afla unitatile bancare ale platitorului si beneficiarului si de
locul unde se realizeaza compensarea, intalnim urmatoarele situatii (consideram ca banca
platitorului initiaza plata):

a) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in acelasi judet. Compensarea se face
la casa de compensatii din judetul unde se afla situate bancile.

Exemple de contabilizare:

1. Plata unei sume inregistrata la banca platitorului:


2511 = 111
Conturi curente / platitor Cont curent la BNR

2. Incasarea inregistrata la banca beneficiarului:

111 = 2511
Cont curent la BNR Conturi curente / beneficiar

b) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in judete diferite. Compensarea se face
in judetul beneficiarului. In acest caz compensarea se va face intre banca beneficiarului si
sucursala platitorului din acelasi judet. Banca platitorului trebuie sa vireze suma de plata
printr-o operatiune intrabancara la sucursala sa din judetul beneficiarului.

Exemple de contabilizare:

1. Expedierea avizului de creditare catre subunitatea din judetul unde se va face compensarea in
vederea efectuarii platii:

2511 = 341
Conturi curente / platitor Decontari intrabancare

2. Primirea avizului de creditare de catre subunitatea care va face compensarea si initierea
compensarii:

341 = 111
Decontari intrabancare Cont curent la BNR

3. Incasarea la banca beneficiarului:

111 = 2511
Cont curent la BNR Conturi curente / beneficiar

c) Bancile sunt situate in judete diferite. Compensarea se face in judetul bancii platitorului. In
acest caz, compensarea se face intre banca platitorului si sucursala bancii beneficiarului din
acelasi judet. Va exista o operatiune intrabancara de virament de la aceasta din urma catre
sucursala unde are contul beneficiarul.




Exemple de contabilizare:

1. Efectuarea platii prin compensare:

2511 = 111
Conturi curente / platitor Cont curent la BNR

2. Incasarea sumei prin compensare de catre subunitatea bancii beneficiarului, situata in judetul
platitorului si virarea sumei catre subunitatea platitorului:

111 = 341
Cont curent la BNR Decontari intrabancare

3. Incasarea la subunitatea beneficiarului:

341 = 2511
Decontari intrabancare Conturi curente / beneficiar

d) Bancile se afla in judete diferite. Compensarea se face la nivelul centralelor, prin sistemul
BNR. In acest caz apar in plus doua operatiuni intrabancare. In prima operatiune se
realizeaza un virament de la subunitatea platitorului catre centrala, iar in a doua operatiune se
face un virament de la centrala bancii beneficiarului catre subunitatea unde acesta are contul.

Exemple de contabilizare

1. Subunitatea platitoare expediaza un aviz de creditare catre centrala, in vederea efectuarii
platii:

2511 = 341
Conturi curente / platitor Decontari intrabancare

2. Centrala bancii platitorului initiaza compensarea in vederea efectuarii platii:

341 = 111
Decontari intrabancare Cont curent la BNR






3. Centrala bancii beneficiarului incaseaza prin compensare suma si o deconteaza catre
subunitatea unde beneficiarul are contul:

111 = 341
Cont curent la BNR Decontari intrabancare

4. Incasarea sumei de catre beneficiar la subunitatea unde are contul:

341 = 2511
Decontari intrabancare Conturi curente / beneficiar


2.1.2.2. Decontari prin conturi corespondente

In cadrul relatiilor bilaterale dintre barci un loc important il are acordarea statutului
de banca corespondenta. Relatiile de corespondenta presupun existenta urmatoarelor
caracteristici:
- se bazeaza pe cunoastere si incredere reciproca dintre banci;
- in relatii internationale fiecare banca efectueaza pentru banca corespondenta operatiuni in
zona in care functioneaza;
- bancile isi deschid conturi curente reciproce (conturi de corespondent nostro si loro) in
cadrul carora se stabilesc plafoane maxime de indatorare;
- se stabileste regimul de dobanzi si de comisioane pentru operatiunile reciproce si regulile
de stingere a datoriilor.
Utilizand conturile de corespondent, bancile pot realiza decontari directe fara sa
apeleze la casele de compensatii. Conturile de corespondent pot fi:
conturi nostro acestea sunt conturi curente ale bancii deschise la alte banci, reprezentand
plasamente la acele banci;
conturi loro sunt conturi curente ale altor banci deschise la banca, reprezentand resurse
obtinute de la acele banci.

Contabilizarea operatiunilor

Decontarile directe prin conturi de corespondent sunt reflectate contabil prin
conturile:

121 Conturi de corespondent la banci (nostro)
122 Conturi de corespondent ale bancilor (loro)


Contul 121 Conturi de corespondent la banci este un cont de activ ce se debiteaza
cu sumele intrate in cont, in favoarea bancii si se crediteaza cu sumele platite de banca. Contul
122 Conturi de corespondent ale bancilor este un cont de pasiv, ce se crediteaza cu sumele
intrate in cont in favoarea bancii titulare a contului si se debiteaza cu sumele iesite din cont, ca
plati efectuate de aceasta.
O operatiune dintre bancile corespondente poate fi reflectata atat prin contul nostro
cat si prin contul loro. Astfel, daca banca are de incasat o suma de la o banca corespondenta,
operatiunea se poate derula prin debitarea contului nostro sau prin creditarea contului loro.
In cazul in care exista conturi de corespondent la centrala bancii, pentru decontari la
nivelul subunitatilor bancare se vor efectua operatiuni intrabancare suplimentare de transfer de
fonduri spre sau de la centrala.

Exemple de contabilizare:

1. Banca efectueaza o incasare pentru un client prin conturi de corespondent:

121 = 2511
Conturi de corespondent la
banci
Conturi curente
sau
122 = 2511
Conturi de corespondent ale
bancilor
Conturi curente

2. Banca efectueaza o plata pentru un client prin conturi de corespondent:

2511 = 121
Conturi curente Conturi de corespondent la
banci

sau
2511 = 122
Conturi curente Conturi de corepondent ale
bancilor


3. Banca primeste un imprumut prin conturi de corespondent:

121 = 142
Conturi de corespondent la
banci
Imprumuturi primite de la
banci

sau

122 = 142
Conturi de corespondent ale
bancilor
Imprumuturi primite de la
banci



2.2. IMPRUMUTURI DE REFINANTARE DE LA B.N.R.

Bancile comerciale aflate in dificultate de trezorerie pot apela la BNR pentru a obtine
lichiditati. In astfel de situatii, se acorda imprumuturi de refinantare, in conditii stabilite de catre
banca centrala. La randul sau, Banca Nationala a Romaniei este interesata de sustinerea bancilor
aflate in dificultate, in contextul asigurarii bunei functionari a sistemului bancar si mentinerii
increderii in acesta. In acelasi timp, prin refinantare ea poate influenta activitatea bancilor
comerciale in sensul atingerii obiectivelor monetare si de credit urmarite.
Exista urmatoarele tipuri de imprumuturi acordate de catre Banca Nationala a
Romaniei:
a. imprumut structural reprezinta un imprumut acordat in limita unui plafon si garantat cu
titluri si efecte de comert. Costul imprumutului este stabilit de BNR la nivelul taxei oficiale a
scontului.
b. imprumut de licitatie in acest caz BNR acorda un imprumut plafonat pentru intreg sistemul
bancar, pe un termen de maxim 15 zile. Pentru a obtine lichiditati din acest imprumut,
bancile liciteaza dobanda, beneficiare fiind cele care sunt dispuse sa plateasca mai mult.
c. imprumut special este un imprumut acordat in mod extraordinar de catre BNR bancilor
aflate in lipsa de lichiditate.
d. imprumut lombard sau overdraft reprezinta un imprumut pentru descoperire de cont,
acordat de catre BNR bancilor care in timpul zilei au de efectuat plati mai mari decat
disponibilul din contul curent la banca centrala. Prin aceasta se asigura, in cadrul anumitor
limite, siguranta si cursivitate in efectuarea decontarilor interbancare. Rata dobanzii este
stabilita de catre BNR iar suma de care poate beneficia o banca nu depaseste 75 % din
fondurile proprii ale bancii.

Contabilizarea operatiunilor

Evidenta contabila a imprumuturilor de refinantare primite se tine folosind conturi
din grupa 11 Decontari cu Banca Nationala a Romaniei:

Grupa 11 Decontari cu Banca Nationala a Romaniei
111 Cont curent la BNR
112 Imprumuturi de refinantare de la BNR
1121 Imprumuturi structurale
1122 Imprumuturi de licitatie
1123 Imprumuturi speciale

1124 Imprumuturi lombard (overdraft)
117 Creante si datorii atasate
1171 Creante atasate
1172 Datorii atasate

Contul 112 Imprumuturi de refinantare de la Banca Nationala a Romaniei este un
cont de pasiv si se desfasoara pe analitice in functie de tipul imprumutului primit. Creditarea si
debitarea lui se face in contrapartida cu contul 111 Cont curent la BNR la primirea
imprumutului, respectiv la rambursarea lui. Dobanzile de incasat sau de platit pe relatia cu BNR
se urmaresc folosin conturile atasate: 1171 Creante atasate si 1172 Datorii atasate.

Exemple de contabilizare:

1. Imprumut de refinantare primit de la BNR:

111 = 112
Cont curent la BNR Imprumuturi de refinantare de
la BNR


2. Inregistrarea dobanzii de platit:

6011 = 1172
Dobanzi la BNR Datorii atasate

3. Plata dobanzii:

1172 = 111
Datorii atasate Cont curent la BNR

4. Rambursarea imprumutului de refinantare:

112 = 111
Imprumut de refinantare de la
BNR
Cont curent la BNR







2.3. CREDITE SI IMPRUMUTURI INTERBANCARE

Piata interbancara inregistreaza zilnic transferuri de fonduri intre banci sub forma de
credite si imprumuturi. Acestea au valori mari si sunt realizate pe termen scurt sau foarte scurt, la
o rata a dobanzii negociata intre parti.
Gestiunea zilnica a trezoreriei face ca bancile sa caute in permanenta mentinerea unui
echilibru intre nevoi si disponibilitati. In conditiile aparitiei unor deficite sau excedente apare
necesitatea acoperirii acestora prin contractarea de credite de la alte banci sau plasarii acestora
prin imprumuturi catre alte banci. Obtinerea unui profit reprezinta un alt motiv care impinge o
banca spre o mai buna fructificare a unor disponibilitati prin plasarea lor sub forma de credite
interbancare. Nu in ultimul rand, prin astfel de operatiuni banca se poate apara impotriva
riscului lipsei de lichiditate sau riscului dobanzii.

Contabilizarea operatiunilor

Contabilizarea operatiunilor se face cu ajutorul conturilor din grupa 14 Credite si
imprumuturi interbancare:

Grupa 14 Credite si imprumuturi interbancare
141 Credite acordate bancilor
1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor
1412 Credite la termen acordate bancilor
1413 Credite financiare acordate bancilor
1417 Creante atasate
142 Imprumuturi primite de la banci
1421 Credite de pe o zi pe alta primite de la banci
1422 Credite la termen primite de la banci
1423 Credite financiare primite de la banci
1427 Datorii atasate

Aici sunt cuprinse creditele acordate (contul 141 Credite si imprumuturi
interbancare) si imprumuturi primite (contul 142 Imprumuturi primite de la banci) pe piata
interbancara si incheiate fara garantii. Atat creditele cat si imprumuturile se dezvolta pe
urmatoarele analitice:
- de pe o zi pe alta cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau a unui contract
pentru o perioada de maximum o zi lucratoare (conturile 1411 si 1421);
- la termen cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau contract pentru un
termen fix si o durata mai mare de o zi lucratoare (conturile 1412 si 1422);
- financiare sunt de fapt credite cumparator acordate sau primite de la alte banci, avand ca
beneficiari finali agentii economici (conturile1413 si 1423).

Conturile de credite interbancare sunt conturi de activ care se debiteaza la acordarea
creditului si se crediteaza la rambursarea lui. Conturile de imprumuturi interbancare sunt conturi
de pasiv, ele creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se la rambursarea acestuia.
Dobanzile de primit si dobanzile de platit se urmaresc prin conturile atasate, 1417
Creante atasate si 1427 Datorii atasate, in contrapartida cu un cont de venituri sau de cheltuieli.

Exemple de contabilizare:

1. Acordarea unui credit interbancar de pe o zi pe alta:

1411 = 111
Credite de pe o zi pe alta
acordate bancilor
Cont curent la BNR

2. Inregistrarea dobanzii:

1417 = 7014
Creante atasate Dobanzi la credite acordate
bancilor


3. Incasarea dobanzii:

111 = 1417
Cont curent la BNR Creante atasate

4. Rambursarea creditului:

111 = 1411
Cont curent la BNR Credite de pe o zi pe alta
acordate bancilor


5. Imprumut la termen primit de la o alta banca:

111 = 1422
Cont curent la BNR Imprumuturi la termen primite
de la alte banci






2.4. DEPOZITE INTERBANCARE

In mod asemanator creditelor si imprumuturilor interbancare, depozitele bancare
reprezinta o modalitate de plasare a disponibilitatilor, respectiv o modalitate de a atrage resurse
de la alte banci. Pe piata interbancara, aceste depozite sunt realizate pe termene scurte si foarte
scurte

Contabilizarea operatiunilor

Depozitele interbancare sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor din
grupa 13 Depozite interbancare:

Grupa 13 Depozite bancare
131 Depozite la banci
1311 Depozite la vedere la banci
1312 Depozite la termen la banci
1313 Depozite colaterale la banci
1317 Creante atasate
132 Depozite ale bancilor
1321 Depozite la vedere ale bancilor
1322 Depozite la termen ale bancilor
1323 Depozite colaterale ale bancilor
1327 Datorii atasate

Aceasta grupa cuprinde diferitele tipuri de depozite create pe piata interbancara
utilizandu-se conturi diferite pentru depozitele create la alte banci ( contul 131 Depozite la
banci) si depozitele altor banci la banca (contul 132 Depozite ale bancilor). Astfel se intalnesc:
- depozite la vedere constituite pentru o perioada de cel mult o zi lucratoare (conturile 1311
si 1321);
- depozite la termen constituite pentru un termen fix, pe o durata initiala mai mare de o zi
lucratoare (conturile 1312 si 1322);
- depozite colaterale constituite drept garantii pentru alte operatiuni (conturile 1313 si
1323).
Contul 131 Depozite la banci este un cont de activ. El este debitat atunci cand se
creaza depozitul la alte banci si se crediteaza la lichidarea depozitului. Contul 132 Depozite ale
bancilor este un cont de pasiv. El este creditat la constituirea depozitului si este debitat la
lichidarea depozitului creat altei banci.
Dobanzile aferente unor astfel de operatiuni sunt contabilizate in conturile 1317
Creante atasate, pentru dobanzile de incasat si 1327 Datorii atasate, pentru dobanzile de platit.



Exemple de contabilizare:

1. Constituirea unui depozit la termen la o alta banca:

1312 = 111
Depozite la termen la banci Cont curent la BNR

2. Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat:

1317 = 7013
Creante atasate Dobanzi de la conturile de
depozit la banci


3. Incasarea dobanzilor:

111 = 1317
Cont curent la BNR Creante atasate

4. Lichidarea depozitului:

111 = 1312
Cont curent la BNR Depozite la termen la banci

5. Constituirea unui depozit pentru o alta banca:

111 = 1321
Cont curent la BNR Depozite la vedere ale bancilor

6. Inregistrarea dobanzii de platit:

6013 = 1327
Dobanzi la depozitele bancilor Datorii atasate

7. Plata dobanzilor:

1327 = 111
Datorii atasate Cont curent la BNR




8. Lichidarea depozitului:

1321 = 111
Depozite la vedere ale bancilor Cont curent la BNR



2.5. OPERATIUNI DE PENSIUNE INTERBANCARE

Operatiunile de pensiune sunt in fapt credite acordate, in cazul valorilor primite in
pensiune, sau imprumuturi, in cazul valorilor date in pensiune, garantate printr-un activ cedat.
Garantia poate fi constituita din efecte de comert si titluri. Activele cedate pot face obiectul unei
livrari efective sau nu. In cazul unei livrari efective avem urmatoarele doua cazuri:
- titlurile care exista material sunt fie livrate fizic drept garantie cesionarului, fie pastrate la
cedant, dar mentionate pe numele cesionarului;
- titlurile dematerializate fac obiectul unui virament in contul deschis in numele cesionarului.
Pensiunile interbancare cuprind numai efectele comerciale livrate sau nelivrate si
titlurile nelivrate. Scadenta care va fi luata in calcul este aceea a pensiunii si nu a activului cedat.

Contabilizarea operatiunilor

In contabilitate, operatiunile interbancare sunt consemnate folosind conturile din
grupa 13 Valori primite sau date in pensiune:

Grupa 15 Valori primite sau date in pensiune
151 Valori primite in pensiune
1511 Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta
1512 Valori primite in pensiune la termen
1517 Creante atasate
152 Valori date in pensiune
1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta
1522 Valori date in pensiune la termen
1527 Datorii atasate

Contul 151 Valori primite in pensiune este un cont de activ. El este debitat la
acordarea creditului garantat si este creditat la rambursarea acestuia. Contul 152 Valori date in
pensiune este un cont de pasiv, care este creditat la cedarea titlurilor in pensiune ,a primirea
imprumutului si este debitat la rambursarea acestuia si recuperarea garantiilor.
In functie de termen, operatiunile de pensiune interbancara dispun de conturi
distincte pentru termene de 24 ore (conturile 1511 -Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta

si 1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta) sau termene mai mari de 24 ore (conturile
1512 Valori primite in pensiune la termen si 1522 Valori date in pensiune la termen).
Dobanzile de incasat sau de platit sunt evidentiate in conturile atasate, 1517
Creante atasate si 1527 Datorii atasate, in contrapartida cu un cont de venituri sau cheltuieli.

Exemple de contabilizare

1. Acordarea unui credit catre o alta banca, in baza unor titluri primite in pensiune:

1512 = 111
Valori primite in pensiune la
termen
Cont curent la BNR

2. Inregistrarea dobanzii de incasat:

1517 = 7015
Creante atasate Dobanzi de la valorile pimite
in pensiune


3. Incasarea dobanzii:

111 = 1517
Cont curent la BNR Creante atasate

4. Se dau in pensiune titluri in vederea obtinerii unui imprumut:

111 = 1521
Cont curent la BNR Valori date in pensiune de pe o
zi pe alta


5. Inregistrarea dobanzii de platit:

6015 = 1527
Dobanzi la valori date in
pensiune
Datorii atasate

6. Plata dobanzii:

1527 = 111
Datorii atasate Cont curent la BNR


7. Rambursarea imprumutului si recuperarea valorilor date in peniune:

1521 = 111
Valori date in pensiune de pe o
zi pe alta
Cont curent la BNR



2.6. CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICE

In conditiile in care un credit interbancar nu este rambursat la scadenta, acesta va
fi inregistrat contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica. In aceiasi situatie se afla
si un depozit creat la o banca, ajuns la scadenta si nerecuperat. De asemenea, dobanzile de la
astfel de credite si depozite, care nu au fost platite, sunt inregistrate la creditor ca fiind restante
sau indoielnice.
Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata la
scadenta. Creanta indoielnica este o creanta de orice natura, chiar acoperita prin garantii, care
prezinta un risc probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, la
scadenta un credit nerambursat devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sau
un cazul in care capata un caracter de contencios creanta devine indoielnica.
Din punct de vedere contabil, pentru evidentierea acestor creante rezultate din
relatiile cu alte banci, se utilizeaza grupa de conturi 18 Creante restante si indoielnice:

Grupa 18 Creante restante si indoielnice
181 Creante restante
1811 Creante restante
1812 Dobanzi restante
1817 Creante atasate
182 Creante indoielnice
1821 Creante indoielnice
1822 Dobanzi indoielnice
1827 Creante atasate

Conturile 181 Creante restante si 182 Creante indoielnice sunt conturi de
activ. Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la
recuperarea acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. Aceste conturi se desfasoara in analitic
pe conturi pentru preluarea sumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluarea
dobanzilor la aceste sume si conturi de creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din
momentul preluarii.

Exemple de contabilizare:

1. Credite nerambursate la scadenta devenite restante:

1811 = 1412
Creante restante Credite la termen acordate
bancilor


2. Depozite la banci nerambursate:

1811 = 1312
Creante restante Depozite la termen la banci

3. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante:

1812 = 1417
Dobanzi restante Creante atasate

4. Inregistrarea dobanzii pentru creante restante:

1817 = 7018
Creante restante Dobanzi din creditele restante
si indoielnice


5. Rambursarea creantelor restante:

111 = 1811
Cont curent la BNR Creante restante

6. Incasarea dobanzilor restante:

111 = 1812
Cont curent la BNR Dobanzi restante

7. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante:

111 = 1817
Cont curent la BNR Creante atasate



8. Creante restante acoperite cu provizioane care nu pot fi recuperate:

667 = 1811
Pierderi din creante
nerecuperabile acoperite cu
provizioane
Creante restante

9. Creante restante devenite indoielnice:

1821 = 1811
Creante indoielnice Creante restante

10. Credit acordat devenit creanta indoielnica:

1821 = 1411
Creante indoielnice Credite de pe o zi pe alta
acordate bancilor


11. Dobanzi restante devenite indoielnice:

1822 = 1812
Dobanzi indoielnice Dobanzi restante

12. Dobanzii penalizatoare pentru creante si dobanzi indoielnice:

1827 = 7018
Creante atasate Dobanzi din creditele restante
si indoielnice


13. Creante indoielnice rambursate:

111 = 1821
Cont curent la BNR Creante indoielnice

14. Dobanzi penalizatoare incasate pentru creante si dobanzi indoielnice:

111 = 1827
Cont curent la BNR Creante atasate



15. Creante indoielnice neacoperite cu provizioane acceptate ca pierderi:

668 = 1821
Pierderi din creante
nerecuperabile neacoperite cu
provizioane
Creante indoielnice

16. Dobanda indoielnica neacoperita cu provizioane acceptata ca pierdere:

668 = 1822
Pierderi din creante
nerecuperabile neacoperite cu
provizioane
Dobanzi indoielnice


2.7. PROVIZIOANE

Pentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice si
juridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. In acest
scop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe in
vederea calculului provizioanelor prin cote procentuale (a se vedea la provizioane la operatiuni
cu clientela). Aceste rezerve pentru pierderi sunt create in limitele cerute de normele mai sus
amintite in baza profitului brut si sunt elemente ale capitalului propriu bancar. Bancile sunt
obligate sa-si actualizeze marimea provizioanelor in functie de volumul creditelor si riscul
acestora.
Din punct de vedere contabil, evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilor
din grupa 19 Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela:

Grupa 19 Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare
191 - Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare
1911 Provizioane specifice de risc de credit
1912 Provizioane specifice de risc de dobanda

Conturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituirea
provizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuarea
provizionului in raport cu un cont de venituri. Ele prezinta conturi separate pentru riscul de credit
si riscul de dobanda.




Exemple de contabilizare:

1. Constituirea sau majorarea provizionului:

6611 = 1911
Cheltuieli cu provizioane
specifice de risc de credit
Provizioane specifice de risc
de credit


6612 = 1912
Cheltuieli cu provizioane
specifice de risc de dobanda
Provizioane specifice de risc
de dobanda


2. Anularea sau diminuarea provizionului:

1911 = 7611
Provizioane specifice de risc de
credit
Venituri din provizioane
specifice de risc de credit


1912 = 7612
Provizioane specifice de risc de
dobanda
Venituri din provizioane
specifice de risc de dobanda



2.8. OPERATIUNI DE TREZORERIE

2.8.1. Operatiuni de casa

Numerarul ocupa un loc important in activitatea bancara, beneficiind de reglementari
si structuri organizatorice si operative importante. Compartimentele de tezaur si casieriile
bancare trebuie sa faca fata operatiunilor generatoare de incasari si plati si in acelasi timp sa-si
aduca propria contributie la rentabilitatea bancii.
In conformitate cu reglementarile BNR si cu necesitatile bancilor comerciale se pot
intalnii urmatoarele tipuri de case bancare:

a) case operative de incasari se ocupa cu operatiuni de primire a numerarului in urma
incasarilor sau pentru retragere din circulatie a bancnotelor sau monedelor metalice uzate.
b) case operative de plati se ocupa cu eliberarea de numerar la cererea clientilor. Casele
operative de incasari si plati pot fi deschise pentru operatiuni in lei sau valute.
c) case speciale sunt specifice sucursalelor bancare si deruleaza operatiuni cu numerar in
cadrul retelei bancare. De asemenea, pot vinde imprimate bancare;

d) case pentru operatiuni cu metale pretioase, pietre pretioase si alte valori in principal
operatiuni legate de expertizarea si depozitarea acestora;
e) case de schimb valutar amplasate in afara bancii cumpara sau vand, in contrapartida cu lei
romanesti, valute cotate de Banca Nationala a Romaniei in relatie cu persoane fizice
rezidente sau nerezidente.

Prezentarea caselor bacare pe tipuri nu exclude existenta unor case mixte, care sa
raspunda mai multor nevoi diferite. Acestea apar mai ales in conditiile in care activitatea unitatii
bancare nu justifica functionarea tuturor acestor case specializate.

Contabilizarea operatiunilor:

Operatiunile de casa sunt inregistrate contabil cu ajutorul contului 101 Casa:

Grupa 10 Casa si alte valori
101 Casa
102 Alte valori

Contul 101 Casa este un cont de activ ce se debiteaza cu sumele incasate si se
crediteaza cu sumele platite in numerar. Soldul debitor al contului arata sumele aflate in casierie.
Operatiunile de casa in devize apeleaza la contul 372 Conturi de ajustare si sunt prezentate la
capitolul de operatiuni in devize, la schimb manual.
In cazul in care, la sfarsitul zilei evidenta contabila difera de numerarul existent este
necesara o ajustare a evidentei la nivelul existentului efectiv de numerar din casierie.

Exemple de contabilizare:

1. Depunere de numerar:

101 = 2511
Casa Conturi curente

2. Constituirea unui depozit la termen prin depunere de numerar:

101 = 2532
Casa Depozite la termen





3. Obtinerea de numerar de la BNR:

101 = 111
Casa Cont curent la BNR

5. Obtinerea de numerar din cont:

2511 = 101
Conturi curente Casa

6. Lichidarea unui depozit la vedere:

2531 = 101
Depozite la vedere Casa

7. Plata dobanzii la un cont de depozit la vedere:

2537 = 101
Datorii atasate Casa

8. Sume depuse la BNR:

111 = 101
Cont curent la BNR Casa
Alti debitori diversi Casa



2.8.2. Cecul

Cecul este un instrument de plata de debit prin care o persoana, numita tragator, da
ordin bancii sale, in calitate de tras, sa achite o suma de bani unei terte persoane, numita
beneficiar. In practica se intalneste si situatia in care beneficiarul cecului sa fie chiar tragatorul,
cand doreste, de exemplu, sa obtina o suma in numerar de la banca.
Pentru a putea ordona tragatorul trebuie sa isi constituie in prealabil un depozit la
banca tras din care sa se efectueze plata. Cecul se trage asupra bancii numai in limita fondurilor
existente in cont.



Contabilizarea operatiunilor

Pentru evidentierea operatiunilor cu cecuri se apeleaza la urmatoarele conturi:

1611 Valori de recuperat
2611 Valori de recuperat
3712 Valori primite la incasare
3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare

Contul 3712 Valori primite la incasare este un cont de activ ce se debiteaza cu
valoarea cecurilor primite la incasat, platite imediat sau dupa incasarea acestora si se crediteaza
la incasarea cecurilor sau la refuzul primit la prezentarea la compensare. Contul 3716 Conturi
indisponibile privind valori la incasare este un cont de pasiv utilizat atunci cand cecul primit spre
incasare va fi platit numai dupa ce se obtine contravaloarea de la emitent. Se crediteaza cu
valoarea cecurilor primite spre incasare si se debiteaza cu sumele incasate de la emitenti.
Conturile 1611 Valori de recuperat si 2611 Valori de recuperat sunt conturi de activ ce se
debiteaza la respingerea cecului la incasare si se crediteaza la recuperarea acestuia. In cazul in
care platitorul este clientul bancii se foloseste contul 2611. Daca este clientul altei banci se
foloseste contul 1611.
Exemple de contabilizare:

la banca beneficiarului:

1. Remiterea unui cec spre incasare, cu creditare imediata a contului clientului:

3712 = 2511
Valori primite la incasare Conturi curente

2. Remiterea unui cec spre incasare, cu creditarea contului clientului la incasare:

3712 = 3716
Valori primite la incasare Conturi indisponibile privind
valori la incasare


3. Incasarea cecului la compensare:

111 = 3712
Cont curent la BNR Valori primite la incasare



4. Creditarea contului beneficiarului dupa incasarea cecului:

3716 = 2511
Conturi indisponibile privind
valori la incasare
Conturi curente

6. Cec refuzat la plata temporar de catre un platitor client al bancii:

2611 = 3712
Valori de recuperat Valori primite la incasare

7. Cec refuzat temporar la incasare si platit ulterior:

111 = 1611
Cont curent la BNR Valori de recuperat

la banca platitorului:

1. Plata cecului:

2511 = 1621
Conturi curente Alte sume datorate

2. Compensarea cecului la Casa de compensatii:

1621 = 111
Alte sume datorate Cont curent la BNR

3. Cec refuzat temporar la plata:

2611 = 3716
Valori de recuperat Conturi indisponibile privind
valorile la incasare


5. Cec refuzat la plata initial si platit ulterior:

2511 = 2611
Conturi curente Valori de recuperat



2.8.3. Carti de plata

Cartea bancara reprezinta un instrument de plata fara numerar cu ajutorul caruia se
pot realiza plati in reteaua comerciala sau se pot obtine lichiditati de la banca.
Decontarile operatiunilor cu carti bancare se realizeaza apeland la sistemul electronic
de transfer al fondurilor. In ansamblu, acest sistem se bazeaza pe urmatoarele elemenete:
1. distribuitorul automat de numerar
2. automatul bancar, numit si trezorierul bancar
3. terminalele la punctele de vanzare

Contabilizarea operatiunilor

Pentru utilizarea carti de plata se creaza un analitic la contul curent al clientului. In
exemple acest cont este 2511 Conturiu curente / card. Acest analitic se crediteaza cu intrarile
prin care se alimenteaza contul si se debiteaza la iesirile din cont, in urma unor plati sau retrageri
de numerar. Dobanzile aferente contului 2511 sunt reflectate intr-un cont atasat. Fluxurile de
numerar la automatele bancare sunt evidentiate cu ajutorul contului 367 Alte stocuri si
asimilate. Acest cont de activ se debiteaza la alimentarea automatului cu numerar, in
corespondenta cu contul 101 Casa si se crediteaza la retragerile de moneda din dispozitiv, cu
ajutorul cartii bancare.

Exemple de contabilizare:

1. Alimentarea contului de carti de plata pe baza numerarului depus la casierie:

101 = 2511
Casa Conturi curente / card

2. Alimentarea contului de carti de plata pe baza disponibilului din contul curent:

2511 = 2511
Conturi curente Conturi curente / card

5. Alimentarea cu numerar a automatului bancar (ATM):

367 = 101
Alte stocuri si asimilate / ATM Casa




6. Retragerea de numerar de catre clientii bancii:

2511 = 367
Conturi curente / card Alte stocuri si asimilate / ATM

7. Retragerea de numerar de catre clientii altei banci:

3712 = 367
Valori primite la incasare Alte stocuri si asimilate / ATM

10. Diminuarea disponibilului din contul clientului in urma retragerii unei sume de la automatul
altei banci:

2511 = 2611
Conturi curente / card Valori de recuperat

11. Inregistrarea dobanzii de plata:

6024 = 25172
Dobanzi la conturile curente Datorii atasate

12. Plata dobanzii pentru disponibilul din contul clientului:

25172 = 2511
Datorii atasate Conturi curente / card

13. Comerciantul vanzator depune documentatia la banca sa in vederea incasarii contravalorii
marfurilor vandute in baza unei carti de plata catre un client cu contul la alta banca:

3712 = 3716
Valori primite la incasare Conturi indisponibile privind
valori la incasare


14. Decontarea prin compensare a sumei de incasat de la banca clientului cumparator:

111 = 3712
Cont curent la BNR Valori primite la incasare




15. Plata la banca clientului cumparator:

2511 = 111
Conturi curente / card Cont curent la BNR


2.9. EXEMPLE DE INTREBARI

1. Decontari intrabancare: prezentare si contabilizare

2. Decontari prin case de compensatie: prezentare si contabilizare.

3. Credite si imprumuturi interbancare: prezentare si contabilizare.

4. Creante restante si indoielnice: definire, prezentare, exemple de contabilizare.

5. Cecul: definire, contabilizare, exemple.

6. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 2511 = 2041 ?
a. rambursarea unui credit pentru echipamente
b. inregistrarea dobanzii la un credit pentru echipamente
c. plata dobanzii la un credit pentru echipamente
d. acordarea unui credit pentru echipamente
e. acordarea unui credit de trezorerie


7. Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la inregistrarea dobanzilor neplatite ca fiind
restante ?
a. se crediteaza contul 2817
b. se crediteaza contul 7028
c. se debiteaza contul 2817
d. se crediteaza contul 2812
e. se debiteaza contul 2812


8. La scontarea unei cambii se face urmatoarea inregistrare contabila:
a. 25336 = 2511
b. 25331 = 111
c. 2511 = 25336
d. 25336 = 376
e. 376 = 25336



9. Retinerea comisionului de finantare la o operatiune de factoring se inregistreaza astfel:
a. 25211 = 7029
b. 7029 = 25211
c. 2511 = 376
d. 25211 = 376
e. 376 = 25211


10. Care dintre urmatoarele conturi se debiteaza la acordarea unui credit in cazul unei
operatiuni de primire in pensiune de pe-o zi pe alta ?
a. contul 2511
b. contul 2532
c. contul 111
d. contul 2411
e. contul 101


11. Cum se inregistreaza acordarea unui credit consortial la o banca participanta la consortiu ?
a. 2061 = 111
b. 111 = 2511
c. 2061 = 2511
d. 111 = 2061
e. 2511 = 2061