Sfntele Taine in viata Bisericii

Mantuirea oamenilor se realizeaza numai prin incorporarea si cresterea lor in Hristos,

ca madulare ale Trupului Sau, Biserica. Mantuitorul nostru Iisus Hristos, care ne-a
mantuit recapitulativ pe toti in Sine, adunandu-ne, dupa aceea, in chip actual in Sine,
ca madulare ale Trupului Sau, ne comunica treptat, trecandu-ne prin starile prin care
a trecut El umanitatea Sa, desavarsirea Sa. In acest sens, Nicolae Cabasila subliniaza
!"entru a ne uni cu Hristos va trebui sa trecem prin toate cate a trecut si El, sa
rabdam si sa patimim si noi cate a rabdat si a patimit El... Caci, intr-adevar, noi de
aceea ne si botezam ca sa ne in#ropam si sa inviem impreuna cu El, de aceea ne
un#em cu S$antul Mir, ca sa a%un#em partasi cu El prin un#erea cea imparateasca a
indumnezeirii si, in s$arsit, de aceea mancam hrana cea prea s$anta a impartasaniei
si ne adapam din dumnezeiescul potir, pentru ca sa ne cuminecam cu insusi Trupul si
San#ele pe care Hristos le-a luat din pantecele &ecioarei Maria. 'sa ca, la drept
vorbind, noi ne $acem una cu Cel ce s-a intrupat si s-a indumnezeit, cu Cel ce a murit
si a inviat pentru noi!. (ar trecerea prin toate cate a trecut Hristos si trairea lui
Hristos in noi si cu Hristos in (uhul S$ant, prin S)ntele Taine, se realizeaza numai in
Biserica, caci numai aici, in Biserica, lucreaza Hristos prin (uhul Sau mantuirea
noastra impreuna cu noi, revarsand viata Sa dumnezeiasca asupra Bisericii si asupra
madularelor ei care participa la viata Capului ei, Hristos.
Hristos, (umnezeu-*mul, este taina ori#inara si atotcuprinzatoare a mantuirii
noastre, caci in El ne-a $ost data baza unirii divinului cu umanul, adica a ener#iilor
divine necreate, a harului, cu umanul printr-un semn material in #eneral, prin care se
comunica omului, in $orma vazuta, harul dumnezeiesc nevazut. Toate Tainele Bisericii
si insasi Taina Bisericii, isi au baza lor divino-umana in Taina Tainelor, Hristos, &iul lui
(umnezeu intrupat. Sinodul I ecumenic de la Niceea +,-./, ar#umentand, $ormuland
si subliniind invatatura ortodo0a despre dumnezeirea 1o#osului intrupat al Tatalui,
(omnul nostru Iisus Hristos, !a salvat sensul simbolului sau al semnului vazut ca
cuprinzator al vietii dumnezeiesti impotriva arianismului care, despartind radical intre
(umnezeu si lume, $acea din simbol numai un mi%loc care inchipuie realitatea
dumnezeiasca si nu o cuprinde!. Iar do#ma hristolo#ica, in $ormularea ei de la
Sinodul III ecumenic +E$es, 2,3/ si I4 ecumenic +Calcedon, 2.3/ e0plica atat
comuniunea oamenilor cu (umnezeu prin Hristos in (uhul S$ant, care constituie
Biserica, cat si participarea acestora la viata dumnezeiasca prin S)ntele Taine ale
Bisericii. "e acestea le-a instituit Hristos insusi ca $orme si #rade de relatii personale
ale 1ui, cu oamenii incorporati in Sine ca madulare ale Bisericii, caci orice Taina este o
intrare in comuniune cu Hristos ca persoana si prin Hristos o intrare in comuniune cu
ceilalti membri ai Bisericii uniti cu Hristos. Iar prezenta si lucrarea lui Hristos insusi in
Taine este implicata in $aptul ca harul Tainelor este ener#ia necreata a lui Hristos sau
lucrarea lui Hristos, accesibila si partasibila omului prin umanitatea indumnezeita a
lui Hristos cel inviat si slavit. Biserica este Trupul lui Hristos. Tainele ei isi au temeiul,
e0plicatia si necesitatea lor in le#atura dintre Hristos si Biserica si sunt viata si
lucrarea (uhului lui Hristos, adica a (uhului S$ant in Biserica si in madularele ei.
'ceste idei vor ) dezvoltate in cele ce urmeaza.
Tainele, elemente fundamental-constitutive si dinamice ale Bisericii
(intre toate tainele dumnezeiesti, Taina lui Hristos este cea mai mare Taina sau
mister, caci !Hristos este descoperirea Tainei celei ascunse din timpuri vesnice! a lui
(umnezeu +5om. 36, -.--67 E$es. ,, , si urm. 7 Col. -, --,/ (umnezeu se $ace om la
plinirea vremii +8al. 2-, 2/, spre rascumparare si in)ere +8al. 2, ./, spre mantuirea si
marirea noastra +3 Cor. -, 9/. (umnezeu-*mul, Iisus Hristos, este misterul
sacramental prin e0celenta si dupa 'cesta si prin 'cesta, Biserica si Euharistia. "rin
Taina Hristos, (umnezeu a voit sa ridice natura vizibila si mai ales sa se comunice
prin natura vizibila, pentru a uni cu Sine in chip sacramental intre#ul neam omenesc
si tot universul. (umnezeu a binevoit sa salasluiasca omeneste in Hristos toata
plinirea dumnezeiasca +Col. 3, 3: si -, :/, ramanand insa mai departe Taina.
!(umnezeu a devenit om pentru ca omul sa devina dumnezeu! - este ideea centrala
a iconomiei mantuirii, scumpa tuturor "arintilor Bisericii, de la S$antul Irineu la S$antul
'tanasie cel Mare si la toti de dupa acestia. 'ceasta e0prima esenta ine$abila a Tainei
Hristos, mister si sacrament ori#inar si $undamental ascuns din vesnicie in
(umnezeu, cum spune S$. 'postol "avel +Col. -, --, 7 ,, , 7 5om. 36, -./, al intalnirii
noastre cu (umnezeu si al mantuirii noastre a tuturor in Hristos, dar si al insusirii de
catre )ecare om a roadelor rascumpararii si indumnezeirii noastre prin Hristos, in
(uhul S$ant, in Biserica Sa.
Hristos este Taina si sacramentul prin e0celenta, ori#inar si #eneral, izvor si continut
al tuturor misterelor si sacramentelor, conditie si e0plicatie a tuturor acestora. Ea se
$ace cunoscuta oamenilor prin !intruparea adevarata si desavarsita a &iului lui
(umnezeu, care a unit in Sine, dupa ipostas, in chip neimpartit si neamestecat )rea
noastra si pe noi insine, prin S$antul Sau Trup luat din noi si al nostru, inzestrat cu
su;et rational, trup pe care El l-a )0at in Sine ca par#a si pe care l-a invrednicit prin
intruparea Sa ca om sa )e unul si acelasi lucru cu El!. Iar botezul vietuirea Sa pe
pamant, patimile si moartea pe cruce, invierea si inaltarea Sa la ceruri intru slava,
de-a dreapta Tatalui, sunt si ele Taine sau mistere prin care Hristos a savarsit
rascumpararea si innoirea noastra ca $apturi rationale, restabilite in comuniune cu
(umnezeu.
Taina Hristos cu actele ei mantuitoare se prelun#este in umanitate prin Biserica si
Tainele ei. in le#atura ei stransa cu Hristos, prin (uhul S$ant care viaza si lucreaza in
ea, Biserica este ea insasi o Taina, si anume o Taina #enerala si principala, conditie si
rezultat a altor Taine care e0prima propria ei sacramentalitate, ele )ind lucrari ale
aceluiasi Hristos in (uhul S$ant.
Biserica este Hristos prelun#it si in curs de prelun#ire in umanitate prin Taine. &iind
Hristos comunitar-sobornicesc e0tins in timp si spatiu pentru a cuprinde intrea#a
umanitate rascumparata si innoita de Hristos insusi prin intrupare, cruce si inviere,
Biserica este a doua Taina sau mister principal al mantuirii noastre personale,
subiective.
"relun#ire dinamica prin (uhul S$ant a intruparii 1o#osului, Biserica a $ost intemeiata
de Mantuitorul Hristos pe cruce, luand putere din invierea Sa din morti. Ca
comuniune si comunitate concreta a oamenilor cu (umnezeu prin Hristos in (uhul
S$ant, Biserica intra in istorie la Cincizecime odata cu venirea ipostatica a (uhului
S$ant in lume, de la Tatal, trimis de &iul +Ioan 32, -67 3., -6/ si cu po#orarea 1ui in
chip distinct peste 'postoli +&apte -, 3-,7 3, 3,-3./, la care s-au adau#at cei patrunsi
la inima de cele vazute si auzite +&apte -, 2, ,9/ care au primit cuvantul Evan#heliei
si s-au botezat, )ind ca la trei mii de su;ete +&apte -, 23/. 1e#ata de lucrarea (uhului
S$ant, Biserica este Cincizecimea prelun#ita si prezenta in umanitate, care dureaza in
vesnicie. Intrata in istorie acum, Biserica este acel mediu statornic si de nimeni
neclintit +Matei 36, 3</ )indca este Trupul lui Hristos, al mani$estarii si lucrarii
ener#iilor divine necreate in cuprinsul umanitatii incorporate in Hristos pe care le
revarsa Hristos prin (uhul S$ant in Biserica.
4enind personal (uhul S$ant in lume, viata lui (umnezeu se coboara pe pamant,
Treimea locuieste in noi si ne indumnezeieste7 Ea ne impartaseste ener#iile si
lucrarile Sale necreate prin care noi participam la viata de iubire a lui (umnezeu. (ar
harul ni se impartaseste de (uhul S$ant prin Hristos, adica prin umanitatea
indumnezeita a lui Hristos slavit prin inviere si inaltat intru slava la ceruri, de-a
dreapta Tatalui +5om. ., 39, -=, -3 7 6, -,/. Mi%loacele prin care Hristos ne comunica
starile principale prin care El a trecut umanitatea Sa in planul supraconstient, ontic al
e0istentei noastre, dandu-ne puterea de a le prelun#i si in planul constient, sunt
Tainele Bisericii.
Toate cele sapte S)nte Taine sunt instituite de Hristos, unele in mod direct, iar altele
in mod indirect, in ce priveste temeiurile scripturistice ale instituirii lor. Instituirea
dumnezeiasca constituie elementul principal al )intei Tainelor, aratandu-le ca acte de
putere ale lui (umnezeu si mi%loace ale prezentei si lucrarii lui Hristos in Biserica si in
madularele ei, prin (uhul S$ant. 'st$el, la ultima Cina spre noaptea in care urma sa
)e vandut, Mantuitorul Hristos vrand sa lase Bisericii, asa cum o reclama umanitatea
Sa, o %ert$a vizibila, care sa comemoreze si sa $aca prezent pana la s$arsitul veacurilor
pe Cel care avea sa o implineasca odata pentru totdeauna in mod san#eros pe cruce,
a instituit dumnezeiasca Euharistie ca >ert$a si Taina in acelasi timp +Matei -6, -6--<7
Marcu 32, --- -2 7 1uca --, 39--=/. In acelasi timp El constituia si pe acei preoti ai
1e#ii celei noi, prin porunca data 'postolilor si succesorilor lor intru preotie sa aduca
aceasta %ert$a !&aceti aceasta spre pomenirea Mea! +1uca --, 3: 7 3 Cor. 33, -2 si
-./.
Taina "reotiei este le#ata direct de 'rhieria lui Hristos si de %ert$a Sa de pe cruce. (ar
arhieria sau preotia in #eneral inseamna putere dumnezeiasca acordata celui
hirotonit. 'ceasta putere a (uhului S$ant, Hristos a dat-o S)ntilor Sai 'postoli si, prin
ei, urmasilor lor, episcopii, indata dupa invierea Sa din morti !"recum M-a trimis pe
Mine Tatal, va trimit si Eu pe voi. Si zicand acestea a su;at asupra lor si le-a zis
!1uati (uh S$ant, carora le veti ierta pacatele, le vor ) iertate si carora le veti tine,
vor ) tinute! +Ioan -=, -3--,/. (ar Euharistia si "reotia sunt date in vederea Bisericii
si pentru Biserica. In te0tul !(atu-Mi-s-a toata puterea, in cer si pe pamant, drept
aceea, mer#and, invatati toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui, si al &iului,
si al S$antului (uh, invatandu-le sa pazeasca toate cate v-am porucnit voua, si iata,
Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la s$arsitul veacului! +Matei -<, 3<--=7 Marcu 36,
3. si 36/, Hristos sintetizeaza cele trei laturi principale ale "reotiei, ca derivand direct
din "reotia sau 'rhieria Sa puterea invatatoreasca, puterea harismatica sau
s)ntitoare si puterea %urisdictionala sau de conducere. ?mplerea 'postolilor de toata
puterea (uhului S$ant pentru slu%ba "reotiei va avea loc la Cincizecime +1uca -2, 2:/
., odata cu venirea personala a (uhului in lume si in)intarea Bisericii ca $orma
concreta de comuniune a oamenilor cu (umnezeu prin Hristos in (uhul S$ant care
intra in relatie personala cu )ecare dintre 'postolii a;ati in comuniune +&apte -, 3-,/
si cu )ecare ins incorporat in Trupul lui Hristos, Biserica, prin Tainele +Botez,
Mirun#ere si Euharistie/ administrate de 'postoli si de urmasii lor celor care au primit
cuvantul Evan#heliei +&apte -, ,<, 23, 2-7 <, 36,39/.
Botezul, ca prima Taina a incorporarii noastre in Hristos, ca madular al Bisericii, Trupul
Sau, sau prin care Hristos se e0tinde prin (uhul S$ant in oameni, ca sa-i incorporeze
in Sine si in Biserica a $ost instituit de Mantuitorul dupa invierea Sa din morti odata cu
trimiterea 'postolilor la propovaduire +Matei -<, 3: 7 Marcu 36, 3., 36/, aratandu-l ca
absolut necesar pentru mantuire +Ioan ,, ,, . 7 Marcu 36, 36/.
"rezenta deplin transparenta a (uhului S$ant dupa inviere, in umanitatea lui Hristos,
a $acut posibila si necesara pecetluirea celui botezat cu harul (uhului S$ant in Taina
Mirun#erii, anticipata de Mantuitorul Ioan 9, ,</ si practicata dupa Cincizecime de
S)ntii 'postoli indata aupa Botez sau in le#atura cu Botezul +3 Cor. 6, 33/, prin
punerea mainilor
+&apte <, 36 7 3:, 6/ sau Mirun#ere +- Cor. 3, -3--- 7 E$es. 3, 3, , 2, ,= . 3 Ioan -, -=,
-9/, pentru primirea darurilor (uhului S$ant +5om. ., . . @ :, 3.7 3 Cor. 6, 33, 3:/.
Taina Spovedaniei, prin care dobandim harul iertarii pacatelor marturisite cu cainta
adanca in $ata episcopului sau preotului, a $ost instituita odata cu su;area (uhului
asupra 'postolilor, in prima zi a invierii, seara !1uati (uh S$ant, carora veti ierta
pacatele le vor ) iertate, si carora le veti tine vor ) tinute! +Ioan -=, ----,/.
1a $el, si celelalte doua Taine, Nunta si Maslul isi au instituirea lor de la Hristos, )ind
savarsite tot din timpul S)ntilor 'postoli. Instituirea dumnezeiasca, de la Hristos
insusi, a S)ntelor Taine arata ca acestea sunt absolut necesare pentru mantuire, de
indata ce insusirea personala a roadelor rascumpararii, mantuirea si indumnezeirea,
nu pot ) dobandite de om, decat numai cu a%utorul harului dumnezeiesc insusi !Eu
sunt Calea, 'devarul si 4iata. Nimeni nu vine la Tatal Meu decat prin Mine! +Ioan 32,
6/ 7 !Eu sunt vita, voi sunteti mladita. Cel ce ramane in Mine si Eu in el, acela aduce
roada multa, caci $ara Mine nu puteti $ace nimic! +Ioan 3., ./ 7 !Si orice veti cere intru
numele Meu, aceea voi $ace, ca sa )e slavit Tatal intru &iul! +Ioan 32, 3,/. 'celasi
lucru il subliniaza apoi S$antul 'postol "avel !Caci (umnezeu este Cel ce lucreaza
intru voi si ca sa voiti si sa savarsiti dupa a 1ui bunavointa! +&ilipeni -, 3,/. '%utorul si
harul lui (umnezeu ne vin prin Taine si in Biserica +Ioan ,, ,-.7 Marcu 36, 367 &apte <,
36-397 3 Ioan -, -=, -97 3 Cor. 6, 33, 3:7 Matei -6, -6--<7 1uca --, 3:--=7 Ioan 6, .3,
.,-.6/, si nu in a$ara Bisericii si a Tainelor ei.
Tainele sunt, prin urmare, lucrari s)nte 3/ instituite de Hristos, -/ savarsite in
Biserica de episcop sau preot, cu puterea (uhului data lor in Taina Hirotoniei, ,/ care
sub o $orma vizibila, 2/ ne impartasesc harul nevazut al lui Hristos sau pe Hristos
insusi in actiunile Sale mantuitoa-re, ./ pentru a ne $ace partasi de desavarsirea
umanitatii Sale, sau de mantuire. Instituirea lor de catre Hristos subliniaza ideea ca
numai (umnezeu poate le#a harul sau lucrarea Sa de anumite mi%loace sensibile
pentru a ni-l impartasi in mod adecvat conditiei noastre de )inte spirituale-trupesti.
Cat priveste actul sensibil si harul nevazut, ele nu pot ) separate decat prin cu#etare,
caci in mod concret ele $ormeaza un intre#, asa cum su;etul si trupul $ormeaza un
intre#.
Instituite de Hristos, Biserica si Tainele sunt date impreuna si deodata in vederea
incorporarii, cresterii si mantuirii oamenilor in Hristos. 1e#atura stransa dintre
Biserica si Taine isi are temeiul in relatia )intiala intre Hristos si Biserica, Trupul 1ui
e0tins in umanitate. !Biserica intrea#a este plina de Hristos!. (eci si actele ei- in
special cele instituite chiar de El - sunt pline de El si omul care le primeste este
incadrat si creste in aceasta ordine a Bisericii, in trupul tainic al lui Hristos. !Caci pe El
+Hristos/ 1-a dat cap Bisericii, care este Trupul 1ui si plinirea Celui ce plineste toate in
toti! +E$es. 3, ----,/. In calitatea de Cap, Hristos nu se poate desparti de trupul Sau,
ci e mai de#raba conducatorul nemi%locit si su;area cea mai intima a lui, mereu
prezenta in el... 'ceasta comuniune intru Hristos si Biserica se bazeaza pe
participarea Bisericii la patimirea si invierea lui Hristos si se activeaza in ea... Si
anume, aceasta se implineste sacramental in Taine, mai intai prin Botez, cum ne-a
aratat S$. 'postol "avel in 5omani 6 . ..!.
Biserica este, deci, Misterul vast, sau Taina #enerala in care traieste si lucreaza in
chip nevazut Hristos insusi, pe care ea il e0periaza prin lucrarile (uhului S$ant.
Tainele, in schimb, sunt actele partiale prin care se o$era )ecaruia, in mod personal,
viata dumnezeiasca a lui Hristos din Biserica. (e aceea, prin Taine creste si se
hraneste Biserica.
5elatia aceasta stransa dintre Taine si Biserica este subliniata de Nicolae Cabasila
ast$el !Biserica se arata prin Taine cum se arata inima prin madulare, radacina
pomului prin ramuri si, cum a zis (omnul, ca vita prin mladite, pentru ca aici nu e
numai o identitate de numiri si o asemanare, ci identitate de lucru, intrucat Tainele
sant Trupul si San#ele (omnului!. !Tainele sunt centrul intre#ii vieti a Bisericii, ele
sunt conditia indispensabila pentru cresterea trupului Bisericii. Tainele sant
!incheieturile! si !le#aturile! care unesc trupul lui Hristos, pornind din capul lui +Col.
-, 3:/ si prin aceasta unesc pe credinciosi, incat acestia sunt !ca un sin#ur om!,
avand o sin#ura inima si un sin#ur su;et +&apte 2, ,-/. Numai prin Taine se realizeaza
unitatea pentru care s-a ru#at Hristos! 3=. Numai prin Taine, cei ce au primit cuvantul
Evan#heliei lui Hristos din #ura 'postolilor, s-au putut adau#a acestora constituind
Biserica ca comunitate a celor ce cred in (umnezeu prin Hristos in (uhul S$ant +&apte
-, 3-,, ,9-,<, 23/, si au putut starui in comuniune cu Hristos si unii cu altii in Hristos
+&apte -, 2-, 26/.
Biserica este o comuniune prin Taine, se intemeiaza pe ele, este circumscrisa de
catre Taine, dar ea este savarsitorul lor. Tainele apartin Bisericii ca acte ale ei sau mai
e0act ca acte ale Capului ei, Hristos. (ar Capul nu este sin#ur, ci este impreuna cu
Trupul. El nu lucreaza nimic sin#ur, ci impreuna cu Trupul Sau, Biserica, si tot ceea ce
El $ace se raporteaza la Trupul Sau, Biserica. &iind savarsite de Hristos, prin (uhul au,
adica (uhul S$ant, Tainele sunt ale Bisericii. (ar acestea sunt ale Bisericii si pentru ca
sunt ocazionate si cerute de Biserica, pentru ea si pentru madularele ei. Ele sunt ale
Bisericii si pentru ca Hristos le savarseste din ea, in ea si impreuna cu ea. Ba mai
mult, Biserica este aceea care a primit si porunca e0presa de la Hristos, Capul ei, sa
savarseasca Tainele pe care El insusi le-a instituit instituind Euharistia, la Cina cea
de Taina +Matei -6, -6--<7 Marcu 32, ----2 si 1uca --, 3:--=/, Mantuitorul Hristos a si
poruncit savarsirea ei !'ceasta s-o $aceti intru pomenirea Mea! +1uca --, 3:7 3 Cor.
33, -2/. Savarsirea S)ntelor Taine trebuie sa insoteasca propovaduirea Evan#heliei
spre mantuire +Matei -<, 3:7 Marcu 36+ 3.-36/, odata cu conducerea credinciosilor
spre Hristos si dobandirea imparatiei cerurilor, data )ind prezenta necontenita a lui
Hristos cu 'postolii si cu urmasii lor pana la s$arsitul veacurilor +Matei -<, -=/.
Savarsirea celor S)nte, adica a Tainelor este, deci, o parte constitutiva a puterii date
Bisericii de catre Hristos insusi. Ba mai mult, este o obli#atie data ca porunca Bisericii
+Matei -<, 3:7 1uca --, 3:/, )indca numai prin Taine, Hristos se e0tinde in oameni si ii
incorporeaza in Sine si in Trupul Sau, Biserica, pentru a-i mantui !Cel ce va crede si
se va boteza se va mantui, iar cel ce nu va crede se va osandi! +Marcu 36, 36/ sau
!Cel ce crede in Mine, precum a zis Scriptura, rauri de apa vie vor cur#e din pantecele
lui. Iar aceasta a zis-o despre (uhul pe care avea sa-1 primeasca acei ce cred in El!
+Ioan 9, ,<-,:/. (uhul lui (umnezeu nu vine in noi decat prin Tainele 1ui in Biserica.
!&ara Hristos pe care ni-1 impartaseste (uhul S$ant in Taine sau $ara (uhul care ni se
impartaseste odata cu Hristos in Taine, in Biserica, nu avem acces la Tatal! +Ioan 32,
6/.
Tainele, lucrari si prezente ale lui Hiistos in Biserica
Intre Biserica si Taine e0ista un indoit raport #eneral si special. 5aportul special
evidentiaza in modul cel mai pre#nant conditionarea reciproca a Bisericii si Tainelor
ei, precum si ideea ca Biserica este rezultat si conditie a Tainelor.
'st$el, prin Taina Botezului, se e0tinde taina intruparii Cuvantului, adica creste trupul
tainic al lui Hristos, Biserica. !Caci Cuvantul lui (umnezeu si (umnezeu - spune
S$antul Ma0im Marturisitorul - vrea sa lucreze pururea si in toti taina intruparii Sale!.
"rin Botez, Biserica primeste noi membri. 'cesti membri sunt oamenii trecuti prin apa
Botezului si prin apa spirituala nevazuta a (uhului S$ant. Ei poarta imprimata, in
)inta lor, lucrarea sacramentala a Botezului. Toti membrii Bisericii sunt nascuti
sacramental dupa asemanarea nasterii lui Hristos, cum spune Teo$an al Niceii. !(e
aceea si noi ne renastem in chip supra)resc din apa aceasta $ara unire trupeasca si
$ara celelalte $apte ale )rii ca )i ai lui (umnezeu si asemenea chipului &iului lui
(umnezeu prin )re, nascut din pantecele $eciorelnic si neprihanit... "entru ca tot ce
ne da aceasta renastere si rezidire dupa chipul lui (umnezeu o lucreaza prezenta
S$antului (uh!. 'lt$el spus, in toti cei botezati se a;a Hristos ca prunc nasut $ara de
pacat din &ecioara, ei )ind intr-un anumit #rad uni)cati spiritual in Hristos !Cati in
Hristos v-ati botezat, in Hristos v-ati si imbracat! +8al. ,, -9/ !.
Botezul implica si impartaseste harul (uhului S$ant in Biserica si din Biserica si la
cererea acesteia. Iar harul (uhului este ceea ce $ormeaza Biserica reunind pe
credinciosi intr-o comunitate care asteapta venirea imparatiei. Iata aici caracterul
eclezial si eshatolo#ic al Botezului. (eci, Biserica este constituita din cei botezati si
poarta caracterul Botezului, )ind Trup sacramental in care traieste Hristos in (uhul
1ui, imprimat in madularele ei. (in aceasta rezulta sacramentalitatea intrinseca a
Bisericii si necesitatea Botezului ca prima Taina a incorporarii omului in Hristos si in
Biserica sau a incorporarii lui in Hristos ca madular al Bisericii. !(ar nu numai Botezul
conditioneaza si da realitate Bisericii ci si Biserica conditioneaza Botezul. Biserica e
sacramentala prin $aptul ca e constituita din cei care au imprimat in ei Taina Botezului
+si alte Taine/, dar si intrucat are puterea sa e0tinda sacramentalitatea ei asupra celor
ce vor sa intre in ea... !Cu alte cuvinte, din Botez ia )inta pe de o parte Biserica, dar
in acelasi timp prin impreuna-lucrarea lui Hristos si a Bisericii se nasc credinciosii ca
membri ai Bisericii!.
(ar cei care sunt ziditi in Trupul tainic sau sacramental al Bisericii nu sunt numai
botezati, adica nu au imprimata in )inta lor numai Taina Botezului, ci poarta si
pecetea (uhului S$ant primita in Taina ?n#erii cu S$antul Mir si sunt hraniti cu Trupul
si San#ele lui Hristos prin Taina S)ntei Euharistii, $ara sa mai vorbim si de alte Taine
imprimate in )inta lor , caci Biserica implica deopotriva pentru madularele ei atat
starea de nascuti de sus!, adica !din apa si din (uh! +Ioan ,, ,, ., 9/, ca imprimare a
starii de nascut din &ecioara a &iului lui (umnezeu, si pecetluirea lor in (uhul S$ant,
ca o imprimare a lui Hristos cel uns de (uhul S$ant la Botez, cat si comuniunea
deplina intre noi si Hristos prin S$anta Euharistie, ca imprimare a starii 1ui de totala
daruire ca %ert$a Tatalui pentru noi si impreuna cu noi.
(eci, )ecare Taina lucreaza unirea credinciosilor cu Hristos in masuri si moduri
di$erite, caci toate il cuprind pe Hristos sacramental, trecut prin toate starile prin care
El si-a trecut propria umanitate. ?n loc aparte il ocupa insa Botezul, Mirun#erea si
Euharistia, care realizeaza pro#resiv incorporarea oamenilor in Hristos prin Botez si
Mirun#ere, si apoi in mod deplin prin Euharistie. "rin aceste trei Taine, are loc
e0tinderea lui Hristos prin (uhul S$ant in oameni, constituind ast$el Biserica. (upa
conceptiile protestante, Biserica se constituie numai prin Botez, iar dupa doctrina
catolica, prin Botez si Con)rmare, aceasta din urma tund savarsita la o mare distanta
de timp dupa Botez, si anume dupa varsta de sapte ani si inainte de varsta de
paisprezece ani.
"rin Botez, Hristos ne-a renascut, iar prin (uhul S$ant, acelasi Hristos ne-a pecetluit
pentru ziua rascumpararii, lasandu-ne totusi sa avem inca un trup muritor si
patimitor, dupa ce a scos insa pe captetenia rautatii din camarile su;etului.
Euharistia, insa, aseaza in adancul nostru chipul trupului vietii viitoare. Caci la baza
vointei noastre de a muri cu Hristos, pentru a vietui Hristos in noi, !nu sta numai
harul Botezului, ca iradiere de putere din Hristos cel rasti#nit si inviat, ci insusi trupul
rasti#nit si inviat al lui Hristos amestecat cu trupul nostru, sta trupul nostru asimilat
in potenta cu trupul rasti#nit si inviat al lui Hristos. Transparenta lui Hristos prin
trupurile noastre este in curs de a deveni totala. Trupul nostru si-a pierdut autonomia
si #rosimea in adancul sau prin unirea cu trupul lui Hristos, care, in baza uniunii
ipostatice si a mortii pe cruce si-a pierdut el insusi aceasta autonomie si #rosime, iar
prin inviere s-a spiritualizat!. Intre Botez si Euharistie e0ista o stransa le#atura, caci
prin amandoua ni se comunica, cum spune S$antul Ma0im Marturisitorul, dinamismul
sau puterea trans$ormatoare a mortii (omnului, dar in masuri di$erite prin Botez
dobandim puterea omorarii vointei noastre pentru pacat, a aplecarii voii noastre spre
placeri, deci puterea virtutii pentru viata de pe pamant7 prin Euharistie dobandim
puterea de a ne da viata, caci chiar )inta noastra moare tainic +si trebuie sa moara,
chiar si vizibil/ pentru (umnezeu, ca sa ne umplem de viata 1ui in viata. (ar le#atura
dintre Botez si Euharistie este de continuitate, adica de adancire si desavarsire a
incorporarii noastre in Hristos, sau de crestere a lui Hristos in noi si a comuniunii
noastre cu El. Subliniind aceasta, Teo$an al Niceii +sec. AI4/ a)rma !(e aceea pe cei
ce intentioneaza sa-i uneasca cu Sine, ca pe niste madulare ale Sale, mai intai ii $ace
de acelasi chip cu capul, prin Botez, apoi prin comunicarea si impartasirea Trupului si
san#elui propriu, lipeste de Sine si intreolalta madularele acestea dei$orme. "entru
aceasta premer#e Botezul, S)ntei impartasanii. Caci intai trebuie sa se $aca
madularele asemenea capului, ceea ce o $ace dumnezeiescul Botez, apoi sa se
uneasca cu Capul, unire care se in$aptuieste prin S$. Euharistie!.
(ar inainte de a primi pe insusi vistiernicul darurilor dumnezeiesti sau comoara
inepuizabila a darurilor, Hristos, omul trebuie sa primeasca darurile (uhului S$ant.
'ici #aseste Nicolae Cabasila rostul Tainei ?n#erii cu S$antul Mir, subliniind ca pentru
a simti ca primeste, in S$anta impartasanie, Trupul si San#ele lui Hristos, trebuie sa
primesti pe (uhul 1ui care sa-ti dea aceasta intele#ere. !(upa cum inainte de a te )
impacat cu prietenii nu poti sta in mi%locul lor, tot asa nici in stare de pacat si de
stricaciune nu te poti impartasi de Trupul si San#ele de care sant vrednice numai
su;etele curate. Iata de ce, intai de toate, ne spalam, apoi ne un#em si numai dupa
ce ne-am curatit de-a%uns si ne-am umplut de buna mireasma a )intei lui Hristos,
abia dupa aceea santem primiti si noi la S$anta Masa a impartasaniei!. ?n#erea spre
s)ntire si intele#ere, spre participare la >ert$a si invierea lui Hristos si deci pentru
unirea deplina cu Hristos in Euharistie trebuie s-o primim inainte.
1e#ata de Botez prin lucrarea ei de incorporare si unire plenara cu Hristos, si
precedata de Mirun#ere, Euharistia este, prin e0celenta, Taina comuniunii si unitatii
ecleziale a crestinilor cu Hristos. Caci acum credinciosiiBnu se mai impartasesc numai
de harul lui Hristos, participand la o anumita stare si lucrare mantuitoare din viata
1ui, ci de insusi Trupul 1ui care devine in ei insisi izvor al tuturor ener#iilor divine in
calitate de trup inviat. "rin aceasta se realizeaza adevarata comuniune si uni)care
intre noi si Hristos. Si )indca uni)carea si comuniunea intre persoane pot spori
continuu sau pot slabi si trebuie sa )e re$acute, de aceea ne impartasim adeseori de
Hristos. (ar nu ne putem impartasi de Euharistie pentru viata si pentru mai multa
viata cu Hristos, decat cu vrednicie si pre#atire pentru aceasta prin Taina
Spovedaniei. impartasindu-ne cu Trupul si San#ele lui Hristos, comuniunea cu El se
imprima pana in carnea si san#ele nostru, !producandu-se o adevarata comuniune de
carne si de san#e, puri)cate si penetrate de (uhul!. !Caci trup se uneste cu trup,
san#e cu san#e si su;et cu su;et! si drept urmare !#andirea lui Hristos se $ace una
cu #andirea noastra, voia 1ui una cu voia noastra, trupul si san#ele 1ui, una cu trupul
si san#ele nostru!.
5ealizand deplina comuniune a oamenilor cu Hristos, ca madulare ale Trupului Sau, si
unitatea tuturor crestinilor in Hristos si intreolalta, Euharistia realizeaza, din cei
botezati si pecetluiti cu (uhul lui Hristos, Biserica, ca trup al lui Hristos si comuniune
a oamenilor cu (umnezeu. Sau, mai precis prin S$anta Euharistie se realizeaza si se
mentine Biserica ca -trup al lui Hristos, drept comunitate potential completa a
credinciosilor cu El si intre ei, si plenitudine de viata a (uhului S$ant in cei incorporati
in Hristos. 'ceasta idee, Nicolae Cabasila o subliniaza ast$el !S)ntele Taine sunt
Trupul si San#ele (omnului, dar sunt totodata hrana si bautura cea adevarata a
Bisericii lui Hristos7 iar prin impartasire, nu Biserica le pre$ace pe ele in trup omenesc,
ca pe oricare alta hrana, ci Biserica se pre$ace in ele, deoarece cele mai tari biruiesc,
precum )erul inrosit in $oc ni se arata aievea ca $oc nu ca )er, deoarece insusirile
)erului sant absorbite cu totul de cele ale $ocului, tot asa si cu Biserica lui Hristos
daca ar putea cineva sa o cuprinda cu privirea, n-ar vedea decat insusi Trupul
(omnului, prin aceea ca e unita cu El si ca se impartaseste din Trupul 1ui... "entru
acest motiv, S$antul 'postol "avel scrie !4oi sunteti Trupul lui Hristos si )ecare in
parte madular al 1ui! +3 Cor. 3-, -9/. Sub acest aspect, Euharistia este, deci, aceea
care zideste Biserica si da consistenta si plenitudine Bisericii.
(ar, desi prin Euharsitie Biserica isi #aseste constituirea ei )intiala de Trup al lui
Hristos, totusi trebuie sa se tina seama ca de Euharsitie se pot impartasi numai cei
botezati si unsi cu S$antul Mir si prin aceasta deveniti madulare ale Eisericii, chiar
daca nu deplin inche#ate. (in aceasta pricina Biserica nu poate ) de)nita e0clusiv o
comunitate euharistica. Ea este o comunitate euharistica pentru ca este o
comunitate sacramentala. Caci !nu se poate socoti ca comunitatea stransa in %urul
episcopului care hirotoneste pe preotii ce savarsesc Euharistia este toata Biserica,
chiar daca credinciosii au totul in ea. Ci Biserica este comunitatea sacramentala
universala. Caci asa cum preotii depind de episcopi prin hirotonia lor, asa si episcopul
depinde de cole#ialitatea episcopatului Bisericii intre#i prin hirotonia sa si prin
comuniunea cu ea. (eci si credinciosii isi datoreaza bunurile lor spirituale primite,
comuniunii cu Biserica intrea#a. "rin tot ce primesc prin preotul lor, ei sunt le#ati
indirect de Biserica intrea#a7 prin (uhul S$ant, primit in Taina Mirului sant le#ati direct
de tot episcopatul Bisericii, punandu-se in relie$ ca (uhul S$ant ii uneste cu Biserica
intrea#a, ca (uhul este al Bisericii intre#i. (e aceea, si Euharistia savarsita de preot
si distribuita celor unsi cu S$antul Mir intemeiaza nu numai o comunitate locala, ci
comunitatea 1ar#a a Bisericii ?niversale!.
(ar comunitatea ecleziala locala precum si cea universala n-ar putea avea loc si nici
n-ar putea ) o comuniune sacramentala $ara Euharistia ca >ert$a si Taina in acelasi
timp. Caci starea de s)ntire si deci sacramentala este le#ata indisolubil de starea de
%ert$a. 'ceasta se arata cu prisosinta in Euharistie, caci aici aspectul de >ert$a si cel de
Taina sant nedespartite. Caci a o$eri si a te o$eri inseamna totodata a primi. 'ceasta
se intampla in raporturile dintre oameni si, cu atat mai mult, in raportul omului cu
(umnezeu. Hristos s-a adus pe Sine >ert$a ca sa ne aduca mantuirea, innoirea si
s)ntirea. (ar si Taina este o >ert$a, caci Trupul (omnului care ni se da spre mancare
este in stare de trup %ert)t si inviat si ne imprima starea de %ert$a, prin care ne
inaltam si inaintam spre inviere.
(e alt$el, toate Tainele au nu numai caracter de Taina ci si de >ert$a. Caci in toate,
Hristos se da pentru noi si impreuna cu Sine ne o$era Tatalui, dar El ni se daruieste si
noua. In Botez Hristos ne sadeste o viata noua, $acandu-ne capabili sa ne %ert)m si
noi lui (umnezeu impreuna cu El7 in Mirun#ere, El ne da puterea si darurile (uhului
S$ant pentru inaintarea in virtuti care sunt $orme de auto%ert)re. "ocainta este harul
iertarii care se intalneste cu renuntarea noastra la placerile e#oiste. "reotia este
consacrarea lui (umnezeu a celui ce se hirotoneste si puterea pe care o primeste
acesta spre a slu%i lui (umnezeu si Bisericii. Cununia este, de asemenea, un dar al
iubirii si daruirii reciproce adevarate, imbinate cu o $ranare a e#oismului. Toate
Tainele stau, deci, intr-o le#atura cu %ert$a lui Hristos. Caci, !in toate Tainele primim
puterea de a ne %ert) din starea de %ert$a a lui Hristos. Nu primim aceasta putere din
amintirea %ert$ei 1ui de pe 8ol#ota caci, in acest caz, puterea si-ar da-o omul si deci
Tainele n-ar mai ) Taine 7 ci dintr-o stare actuala de %ert$a a 1ui, care este o prelun#ire
a predarii Sale ca om Tatalui, predare pe care, a;andu-se El in trup capabil sa moara,
a dus-o pana la capat, acceptand moartea san#eroasa 7 dar dupa moartea trupeasca
o mentine ca predare spirituala totala a umanitatii Sale Tatalui, pentru a ) umpluta in
mod desavarsit de dumnezeire, care o tine ridicata la starea de inviere, inaltare si
pnevmatizare!. In S$. Euharistie, Mantuitorul Hristos nu ne o$era o simpla iradiere a
starii Sale de %ert$a si inviere, ci insusi Trupul Sau %ert)t si inviat, adica plin de tot
(uhul. (e aceea S$. Euharistie este culminarea tuturor celorlalte Taine.
'rticulata vertical in %ert$a de pe 8ol#ota S$anta Euharistie nu ramane o simpla
anamneza sau comemorare a mortii si invierii lui Hristos, ci o %er$a reala si suprema,
e0plicata prin starea de %ert$a continua a lui Hristos in $ata Tatalui chiar si pe scaunul
slavei de-a dreapta 1ui. (ar %ert$a lui Hristos din S$anta Euharistie nu este o alta %ert$a
$ata de cea de pe 8ol#ota, ci una si aceeasi cu care s-a in$atisat si sta ca Miel
in%un#hiat in veac in $ata Tatalui. (e aici importanta S)ntei Euharistii pentru Biserica,
adica pentru cresterea ei ca Trup al lui Hristos in umanitatea tuturor timpurilor si in
comunitatile ei locale, pentru cresterea )ecarui madular al acesteia in Hristos, si locul
central al S)ntei Euharistii pentru toate celelalte Taine, data )ind le#atura stransa a
acestora cu starea de >ert$a si inviere a lui Hristos, e0primata plenar prin S$anta
Euharistie.
'st$el inteleasa, ca >ert$a a lui Hristos, sau a lui Hristos impreuna cu Biserica si pentru
Biserica, S$anta Euharistie este Taina prezentei celei mai depline si a lucrarii celei mai
e)cace a lui Hristos in Biserica si, prin ea, in lumea intrea#a. Hristos este prezent in
Euharistie cu trupul Sau luat din S$anta &ecioara Maria, rasti#nit pe cruce, inviat,
inaltat la ceruri si sezand de-a dreapta Tatalui, ca ?nul dintre noi, )ind (umnezeu-
*mul, Iisus Hristos.
El este prezent cu Trupul si San#ele Sau sub chipul painii si al vinului, pre$acute in
acest Trup si San#e cu puterea (uhului S$ant, invocat de episcopul sau preotul
Bisericii +epicleza/ in timpul S)ntei 1itur#hii. "rin ea, Hristos !opereaza e0tinderea
mantuirii, a carei sursa s-a $acut El, prin raptul ca a luat un trup ca al nostru, si a
intiparit in el dispozitia %ert$ei supreme pe care a suportat-o, spre lauda Tatalui, viata
inalterabila a invierii si slava unei umanitati inaltate care sade de-a dreapta Tatalui si
cu care are sa vina din nou sa %udece viii si mortii, spre viata sau osanda vesnica.
Hristos este prezent real in S$anta Euharistie pentru a ne $ace parte de toate cele ce
s-au $acut in Trupul Sau, de urmarea lor pana astazi si in vecii vecilor, comunicandu-
ni-le acum in mod actual in masura in care putem sa le primim in acest veac, dar in
aceasta comunicare actuala ai>mdue virtual tot ce vom putea primi in veacul viitor!.
S$anta Euharistie este in veci un mi%loc de unire plenara a credinciosilor cu Hristos si
intre ei, in Hristos, ca madulare ale Trupului Sau, Biserica, si o asteptare si arvuna a
venirii 1ui viitoare.
Mancand painea si vinul pre$acute in Trupul si San#ele lui Hristos, pline de (uh S$ant,
credinciosii nu numai ca se intretin in e0istenta si pro#reseaza in ea, ci ei inainteaza
pe drumul pre$acerii lor in Hristos. !Comunitatea si credinciosii se misca mereu prin
Euharistie nu numai inaintea lor, ci si spre o stare superioara celei de acum, spre cer,
spre Hristos!.
"rin S$anta Euharistie, Biserica este, deci, nu numai o comuniune euharistica ci o
lar#a comunitate sacramentala, data )ind le#atura tuturor celorlalte Taine cu starea
de %ert$a si inviere a lui Hristos pe care o e0prima plenar Euharistia ca %ert$a si Taina,
precum si $aptul ca de Euharistie nu se pot apropia decat cei care si-au imprimat in
)inta lor Taina adica harul Botezului si poarta pecetea (uhului S$ant primita prin Taina
?n#erii cu S$antul Mir.
(ar nu e0ista nici Euharistie precum nici Botez si Mirun#ere, si nici Biserica ca
comunitate sacramentala in #eneral si euharistica in special, $ara "reotia
sacramentala. Tainele $ac Biserica, dar ele sunt ale Bisericii si numai ea le poate
savarsi prin slu%itorii ei, instituiti de Hristos insusi odata cu instituirea Bisericii insesi,
indata dupa invierea Sa din morti, cand le-a daruit si puterea (uhului spre a invata, a
s)nti si a conduce spre mantuire +Ioan -=, -3--,7 Matei -<, 3<--=7 Marcu 36, 3.-36/,
investindu-i insa cu toata puterea (uhului S$ant pentru slu%ba de iconomi ai Tainelor
lui (umnezeu la Cincizecime +1uca -2, 2:, &apte -, 3-,/.
'vandu-si izvorul in "reotia sau 'rhieria lui Hristos insusi, "reotia sacramentala tine
de )inta Bisericii ca comunitate sacramentala a oamenilor cu (umnezeu prin Hristos
in (uhul S$ant. !"recum &iul lui (umnezeu a venit in trup ca sa ne deschida in Sine
intrarea la Tatal si este ast$el unicul om in care ne unim cu Tatal si intre noi, la $el El
se $oloseste de oameni in trup si de cate un om pentru )ecare comunitate de
credinciosi pentru a ne tine uniti cu Sine. Iar acesta trebuie sa se impartaseasca de
s)ntirea lui Hristos, ca sa se poata intinde prin el S)ntirea 1ui, ca putere uni)catoare.
Credinciosii trebuie sa aiba in acest om luat din ei, cum a $ost luata natura Sa
omeneasca din noi, un or#an ales de sus ca mi%loc al uni)carii lor cu Hristos pe care il
reprezinta!. "reotii sunt or#anele vazute ale preotiei unice nevazute a lui Hristos. "rin
ei lucreaza Hristos insusi, ca "reotul unic propriu-zis, la uni)carea vazuta si nevazuta
a oamenilor in El.
S)ntirea sau hirotonirea episcopilor, preotilor si diaconilor este tocmai actul prin care
Hristos, sub o $orma vazuta, ii ale#e si ii investeste pe acestia ca or#ane prin care El
insusi va savarsi in mod nevazut Tainele pe care acestia le savarsesc in Biserica,
pentru ea si pentru madularele ei, si prin care El va invata si pastori pe cei pe care
Tatal i-a dat 1ui spre mostenire, ca madulare ale Trupului Sau, Biserica.
Calitatea de 'rhiereu permanent e)cient a lui Hristos si pe scaunul slavei de-a
dreapta Tatalui, nedespartita, )reste, de cea de imparat si de invatator, subliniata de
S$antul 'postol "avel in multe locuri din Epistola care Evrei +Evrei 2, 32, 36 7 ., 3= 7 9,
-3, -2--9 7 <, 6 7 :, 3-, -2--6, -</ este izvorul preotiei e0ercitate de El prin or#ane
vazute in Biserica. 'rhieria permanenta a lui Hristos si e0ercitarea ei vazuta prin
preotii slu%itori o a)rma S$antul Chiril al 'le0andriei in multe locuri, in lucrarea sa
!Inchinare in (uh si 'devar! +".8. 6</ si in !8la)re! +".8. 6:/. * a)rma, de pilda, cu
prile%ul e0plicarii poruncii primite de Moise de la (umnezeu de a instrui pe 'aron si
pe )ii lui in slu%ba arhieriei !Si tu adu la tine pe 'aron, $ratele tau, si pe )ii lui!.
Hristos a $ost chemat spre a ) arhiereu prin voia Tatalui. Iar impreuna cu El au $ost
chemati, intr-un anumit $el, si au $ost randuiti impreuna-lucratori in slu%ba preotiei, si
S)ntii Sai 'postoli. Caci, de aceea s-a si spus de S$antul 'postol "avel !impreuna-
lucratori ai lui (umnezeu suntem! +3 Cor. ,, :7 5om. 36, ,/.
In #andirea S$antului Chiril al 'le0andriei, arhieria permanenta a lui Hristos se
de)neste prin %ert$a pururea actuala a lui Hristos si necesitatea atra#erii credinciosilor
in ea, ca conditie indispensabila a mantuirii !Emanuel a $ost hirotonit le#iuitor si
arhiereu pentru noi de catre (umnezeu si Tatal, aducandu-se pe Sine %ert$a pentru
noi!. Caci $ericitul "avel a zis !1e#ea randuieste prin Moise preoti, oameni ce au
slabiciune, pe cand cuvantul %uramantului, venit in urma 1e#ii, pune pe &iul,
desavarsit in veacul veacului! +Evrei 9, -</. (eci a coborat Cuvantul din cer si s-a
$acut, ca noi, slu%itor al celor s)nte si al cortului celui adevarat, pe care l-a caldit
(omnul si nu omul... si la s$arsit 1-au rasti#nit. (ar a rasarit iarasi si a inviat Hristos,
dezle#and durerile mortii, precum s-a scris +&apte -, -2/. Caci cum era cu putinta sa
)e tinut de moarte Cel ce era viata dupa )re, ca (umnezeu!.
In Hristos care s-a %ert)t am dobandit apropierea si indraznirea spre intrarea in S$anta
S)ntelor, precum spune S$antul 'postol "avel, am dobandit mantuirea. Caci numai
pentru ca Hristos s-a %ert)t si ramane in permanenta stare de %ert$a la Tatal, chiar si
pe scaunul Slavei, ca imparatul Miel-in%un#hiat, putem intra si noi la Tatal, insusindu-
ne si noi, prin puterea de daruire totala a lui Hristos aratata in >ert$a, iradiata in noi,
starea 1ui de %ert$a.
Starea permanenta de %ert$a si deci de 'rhiereu a lui Hristos, cu scopul ca sa ne
atra#a si pe noi in aceasta stare, se arata indeosebi in Euharistie ca >ert$a si Taina in
acelasi timp. !impartasindu-ne de El si ca urmare aducandu-ne si noi Tatalui,
impreuna cu El, suntem intr-un $el Si noi preoti si %ert$e. (ar Hristos este Cel care isi
arata in noi puterea aducerii Sale ca %ert$a in toate darurile ce le $acem lui (umnezeu
si semenilor in )ecare zi!. Iata aici si temeiul deosebirii intre preotia noastra #enerala
sau obsteasca ca aducatoare de daruri si preotia prin care ni se comunica in mod
obiectiv Hristos insusi ca >ert$a, sub chipuri vazute, ca sa luam din aceasta puterea
de a aduce darurile noastre. (eci, Hristos are nevoie, pentru comunicarea Sa ca %ert$a
catre noi si de or#ane umane, vazute, sau de preoti slu%itori ai %ert$ei 1ui in chip vazut,
randuiti in mod vizibil din imputernicirea 1ui. El trebuie sa ne arate si prin aceste
or#ane vazute, deosebite de noi, ca El e deosebit de noi ca 'rhiereu aducator de
%ert$a, ca sa nu se volatilizeze totul intr-o impresie subiectiva!.
"rin urmare %ert$a euharistica sau, mai e0act, Euharistia ca %ert$a, si toate celelalte
Taine sant articulate in 'rhieria permanenta si e)cienta a lui Hristos e0ercitata vizibil
prin arhiereii si preotii Bisericii. 'ducatorul %ert$ei euharistice si savarsitorul tuturor
Tainelor este Hristos insusi, care este in acelasi timp si invatatorul suprem si Capul
Bisericii. El lucreaza vizibil prin or#anele instituite si investite de El cu puterea
(uhului Sau, spre a lucra in Biserica si in comuniune cu Biserica.
(eci, preotul nu lucreaza in S$. Taine sin#ur, ci impreuna cu el lucreaza (umnezeu
insusi, sau prin puterea (uhului data lui in Taina Hirotoniei si invocata de el cu )ecare
Taina si chiar ierur#ie +)ecare Taina si )ecare ierur#ie isi are epicleza ei/ el lucreaza
impreuna cu Hristos. !Chipul vazut al Tainei nu e numai o icoana despartita de o
lucrare ce se implineste pe plan nevazut. Ci prin acest chip insusi, sau prin miscarea
mainii preotului e lucratoare puterea lui (umnezeu, respectiv a lui Hristos. Nu se
dispenseaza Hristos de miscarea mainii preotului si de ru#aciunea rostita in
savarsirea Tainei de preot, dar in miscarea si in ru#aciunea aceasta e lucrator
(umnezeu7 Hristos este cel care $ace e)ciente Tainele in mod deplin si
dumnezeieste!.
(ar episcopul si preotul nu savarsesc cele s)nte, Tainele Bisericii, rupti de comunitate
sau in a$ara comunitatii ecleziale. Comunitatea intrea#a traieste si se asociaza la
ceea ce spune si $ace episcopul sau preotul, isi insuseste ceea ce $ace si invata el in
materie de credinta7 #lasul ei este in ru#aciune alaturi de cel al episcopului sau
preotului, dar #lasul ei nu este primul #las reprezentativ. Credinciosii simt insa nevoia
sa-si depaseasca subiectivitatea lor in cererile lor catre (umnezeu. (e aceea ei
apeleaza la ru#aciunea preotului si asociaza subiectivitatea lor la cuvintele preotului,
dar asociaza si interesul lor subiectiv la cuvintele si actele preotului care nu sant
subiective, caci nu sant pentru el in primul rand, ci pentru cei care i-au cerut sa se
roa#e si sa invoce harul (uhului S$ant pentru ei. (esi#ur, preotul se roa#a si pentru
el, dar pentru a-3 invrednici sa aduca %ert$a cea $ara de san#e, Euharistia, cu puterea
S$antului (uh, pe el care este !imbracat cu harul preotiei!, sa )e intarit spre slu%ba
uneia sau alteia din Tainele Bisericii, pentru a $ace sa coboare harul S$antului (uh
asupra acelora care alear#a la Hristos in Biserica Sa .
Numai prin episcopii si preotii Bisericii, credinciosii traiesc sentimentul ca la
(umnezeu au acces mai ales prin comunitate si (umnezeu le daruieste bunatatile
Sale, in Biserica, la cererile si ru#aciunea intre#ii comunitati. &ara episcop, $ara preoti,
nu e0ista Biserica constituita, pentru ca credinciosii nu pot depasi sin#uri
subiectivitatea lor. !(e aceea, cel ce nu sta in comuniune cu episcopul nu e in
comunitatea Bisericii, cum a spus S$antul Ciprian +Cui non est cum episcopo non est
cum Ecclesia/. 'cela e inchis inca in subiectivitatea sa izolata si purtat de meandrele
ei. In episcop, in preot conver#e comunitatea, asa cum conver#e in cel ce are
conducerea, viata si miscarea unitara a )ecarui corp social!. Si aceasta nu numai sub
raportul Euharistiei si datorita aducerii >ert$ei euharistice, in cel mai inalt #rad, este
adevarat, ci si sub raportul propovaduirii si invataturii Evan#heliei, adica al 1itur#hiei
Cuvantului care atin#e punctul culminant si se desavarseste in Euharistie.
Si )indca Biserica traieste unitar pe Hristos prin invocarile adresate lui (umnezeu
prin episcopi si preoti, prin raspunsurile la ele din partea lui (umnezeu, bunavointa
lui (umnezeu trebuie sa )e cu cei care-I adreseaza aceste invocari, cereri si
ru#aciuni, ca ele sa )e implinite, adica acestia, episcopul si preotul, trebuie sa )e
recunoscuti de (umnezeu ca reprezentanti ai comunitatii. 'ceasta bunavointa si
recunoastere din partea lui (umnezeu pentru iconomii Tainelor Sale este harul
special, harul Hirotoniei, acordat lor la cererea Bisericii, prin cei ce au puterea de la
Hristos, in Biserica, sa $aca aceasta invocare a harului lui (umnezeu in numele
Bisericii si impreuna cu ea +Ioan -=, ----,7 3., 367 32, 3,-32/.
"rimita de persoane ca oricare alta Taina in Biserica, dar de persoane care au o
vocatie pentru misiunea preoteasca, Hirotonia este o Taina prin e0celenta pentru
comunitate, este o Taina cu $oloase pentru comunitatea ecleziala. Mai mult decat
oricare alta Taina, Hirotonia este Taina coeziunii Bisericii sau de ea depind Tainele
care realizeaza si promoveaza, comuniunea ecleziala. Ea este Taina al carei har se
revarsa oarecum potential peste toti din momentul insusi cand ea se savarseste
asupra unei persoane. S-ar putea spune ca ea nu e in bene)ciul personal al celui ce o
primeste, ci al comunitatii intre#i. (e aceea, ca si Euha-ristia. suprema Taina a
comuniunii actualizate, Taina pe care o primesc toti impreuna in mod actual,
Hirotonia ca taina a comunitatii, a comuniunii virtuale, ca Taina in bene)ciul virtual al
tuturor, se savarseste cu conlucrarea ru#aciunilor intre#ii comunitati, in litur#hia ca
slu%ba "rincipala a comunitatii.
(ar Hirotonia si deci "reotia sacramentala, este taina unitatii Bisericii. Caci Hristos isi
e0ercita lucrarea Sa de "reot unic si uni)cator nu numai prin $aptul ca in )ecare
comunitate "reotia Sa se mani$esta printr-un unic or#an, ci si prin $aptul ca aceste
or#ane vazute ale "reotiei Sale nevazute sant aduse si ele la unitate intr-un centru
unic vazut al lor. 'cesta este episcopul pentru )ecare comunitate ecleziala locala si
intre#ul episcopat pentru Biserica universala. Episcopul este reprezentantul deplin al
lui Hristos, 'rhiereul unic si uni)cator, sau prezenta iconica a 'cestuia in Biserica.
&iecare episcop este capul unei Biserici locale, !capul plinatatii lui Hristos!. Caci
Hristos il investeste pe episcop nu numai cu harisma si raspunderea sa-varsirii
S)ntelor Taine, savarsite si de preot, ci si a Tainei Hirotoniei, pentru ca toti preotii sa-
si aiba preotia prin acesta si sa stea sub ascultarea lui. (aca prin s)ntire Hristos $ace
pe un preot or#an si chip vazut al Sau in savarsirea celorlalte Taine, pe episcop, in
schimb, Hristos il $ace or#an si chip vazut al Sau si in s)ntirea or#anelor vazute prin
care El savarseste celelalte Taine.
(e aceea, orice Biserica locala este, !vertical!, Biserica lui Hristos, si orice episcop nu
este niciodata episcop al unei parti, inca si mai putin al unei Biserici nationale, el este
episcop al Bisericii lui Hristos. *rizontal insa, intinderea puterii sale %urisdictionale,
administrative, este totdeauna localizata. 'st$el, unitatea Bisericii se constituie cu
a%utorul cate#oriei membrilor echivalenti, consubstantiali, dupa chipul Treimii.
Identicul $ace irealizabila comuniunea, iar subordonarea rupe consubstantialitatea.
!?na Sanda este unitatea di$eritelor locuri ale mani$estarii sale, totdeauna e#ala cu
ea insasi. Iar sinodul este locul in care se mani$esta iubirea reciproca!. (eci, daca
Biserica este cuprinsa in chip nevazut in Hristos, ea este cuprinsa in chip vazut in
episcop, or#anul 1ui plenar Episcopus in Ecclesia et Ecclesia in Episcopo. !&ara
episcop nu poate e0ista Biserica, )indca in a$ara lui, Hristos nu are un or#an si un
chip vazut prin care sa hirotoneasca or#anele vazute ale savarsirii celorlalte Taine,
prin care sa adau#e noi membri Bisericii si sa intretina viata Bisericii in unitatea
Capului ei. Caci !unde se arata episcopul, acolo sa )e si multimea, precum unde este
Iisus Hristos, acolo este si Biserica universala. &ara episcop nu este in#aduit nici a
boteza, nici a savarsi Euharistia... nimeni sa nu $aca ceva din cele ce apartin Bisericii,
$ara episcop 7 aceea sa se socoteasca Euharistie si#ura, care e savarsita de episcop
sau de cel caruia ii permite el... E bine sa se stie de (umnezeu si de episcop!.
!Episcopul este chipul Tatalui!. Caci episcopul tine in chip vazut locul lui Hristos ca
invatator, preot si pastor suprem. (ar aceasta prero#ativa si responsabilitate nu-l
scoate pe episcop din cate#oria slu%itorului lui Hristos pentru Biserica si nici nu-l
suprapune in vreun $el Bisericii. El lucreaza in persona Christi, )indca este in Biserica
si este slu%itor al lui Hristos pentru Biserica si in comuniune cu Biserica. In persona
Christi et in persona Ecclesiae, raportata la episcop, in mod plenar, si la preot, indica
relatia si comuniunea in care il aseaza Hirotonia pe episcop si pe preot cu Hristos si
cu Biserica sau cu Hristos in Biserica si pentru Biserica, propovaduind Evan#helia,
savarsind Tainele si conducand pe credinciosi pe calea man-tuirii. Caci Biserica, ca
Trup al lui Hristos, il cuprinde deopotriva si pe episcop, care trebuie sa creada si sa
$aca ceea ce crede si $ace Biserica. Episcopul nu vorbeste niciodata in numele lui, ci
in numele Bisericii. "uterea doctrinala insasi a episcopatului e0prima si trebuie sa
e0prime credinta poporului lui (umnezeu, adica credinta Bisericii de totdeauna.
Iar succesiunea apostolica, sau episcopatul de succesiune apostolica, tocmai acest
lucru il subliniaza succesiunea in har si credinta, adica transmiterea, $ara
intrerupere, a aceluiasi har, de la episcopi la episcopi, incepand de la 'postoli prin
episcopii hirotoniti de ei pana la ultimul episcop de astazi, odata cu transmiterea
intre#ii credinte si invataturi apostolice, $ara nici o $alsi)care, si a puterii si obli#atiei
de a pazi aceas- -ta invatatura si aceleasi normDe de savarsire a Tainelor si de
pastorire a credinciosilor Bisericii lui Hristos. !"rin succesiunea apostolica a
episcopatului se asi#ura pastrarea inte#rala a invataturii apostolice, adica nu numai
in $orma ei )0ata in Noul Testament, ci si in $orma ei e0plicita, numita S$anta Traditie.
'ceasta s-a pastrat prin succesiunea apostolica in $orma orala si aplicata. Non enim.
per litteras traditam illam, sed vivam vocem!, spune S$antul Irineu... Harisma
episcopala este harisma ce poarta in sine puterea de a transmite toate harurile si
darurile ce se di$uzeaza incepand de la 'postoli in tot timpul in Biserica, sau pe
Hristos insusi si pe (uhul Sau cel S$ant, prezenti si lucratori in aceste haruri si daruri!.
(esi#ur, !$ocul si apa harurilor persista in Biserica de la inceputul ei. (ar ele nu vin
numai din trecut, ci si de sus in )ecare timp, caci Biserica este mereu deschisa
cerului. Ele sant soarele care incalzeste toate #eneratiile, )ind prin razele lui in ele,
dar patrunzandu-le de sus!.
"e Hristos pe care li primim noi azi in Taine si prin invatatura preotilor hirotoniti de
episcopi, dar si de la parintii nostri, il simtim totdeauna prezent si viu in ei, si de
aceea El poate patrunde si in noi. "rin succesiunea apostolica se asi#ura permanenta
pururea vie a lui Hristos in toate #eneratiile, caci nu Hristos trece, ci noi trecem.
Si )indca pe Hristos transmis prin Taine si invatatura il simtim intre# in noi, inseamna
ca nu numai harul lui Hristos si nici numai invatatura despre El constituie continutul
succesiunii apostolice, ci toate acestea la un loc, adica harul lui Hristos si invatatura
1ui despre El, ca unele ce ne pot transmite impreuna pe Hristos in deplinatatea 1ui
vie si e)cienta. (ar invatatura lui Hristos nu se invechieste niciodata. (e aici
staruinta "arintilor, urmand cuvantul Evan#heliei +Matei -<, 3<--=7 Marcu 36, 3.-36 7
Matei -2, ,./ asupra importantei slu%irii invatatoresti a preotilor si episcopilor. (e aici
si concluzia )reasca
(aca propovaduirea si pastrarea invataturii inte#rale a lui Hristos tine de slu%irea
preoteasca prin insasi Taina Hirotoniei +Ioan -=, -3--, ,atei -<, 3<--=/, Biserica
*rtodo0a nu va putea recunoaste ca valide hirotoniile altor Biserici care au alterat in
vreun $el invatatura cea una si deplina a lui Hristos transmisa noua prin 'postoli si
episcopii Bisericii de-a lun#ul timpului. 'ceasta este prima concluzie. Iar a doua Cu
preotia sacramentala sta sau cade comunitatea Bisericii, intre#ul edi)ciu al celorlalte
Taine care $ac si e0prima Biserica, ca comunitate soborniceasca sacramentala, ?nde
nu este preotie sacramentala nu este nici comunitatea sacramentala, !ecclesia!. 1a
acestea s-ar putea adau#a o a treia concluzie Biserica este comuniunea
credinciosilor cu (umnezeu in acelasi Hristos, prezent si lucrator in (uhul S$ant in cei
uniti vizibil cu Sine prin acelasi episcop sau prin acelasi preot, s)ntit de acelasi
episcop.
Comuniunea omului cu Hristos pe care o implica calitatea de madular al Bisericii
poate ) strambata si stricata prin pacat. (e aici necesitatea restaurarii comuniunii cu
Hristos stricata sau racita prin pacat si a impacarii crestinului cu Biserica pentru
pacatele savarsite dupa Botez. 1a aceasta serveste Taina "ocaintei sau Spovedaniei.
(e aceea, "ocainta este numita de "arinti un alt Botez, sau mai e0act un al doilea
Botez, care ster#e pacatele personale ale crestinului, dupa cum Botezul propriu-zis
ster#e pe cel ereditar. 5estabilirea desavarsita a comuniunii omului cu Hristos si cu
Biserica se realizeaza, desi#ur, prin Euharistie care urmeaza "ocaintei, in cursul vietii
crestine ulterioare, sau Maslului si "ocaintei in cazul bolnavilor. "entru cei ce n-ar
savarsi nici un pacat dupa incorporarea lor deplina in Hristos prin Botez, Mirun#ere si
Euharistie sau ar dezvolta atat cat se poate puterile date lor la inceputul vietii lor in
Hristos prin aceste Taine, Euharistia ar putea ) impartasita $ara Taina Marturisirii sau
"ocaintei, cu scopul unic de a uni pe aceia tot mai mult cu Hristos sau de a sustine si
dezvolta continuu viata lor in Hristos.
"ocainta si Maslul nu conditioneaza Biserica in totalitatea ei, ci ele sant date in
vederea restaurarii comuniunii omului cu Hristos. (e aici necesitatea si eclezialitatea
lor. Caci nu e0ista om care sa nu #reseasca sau sa nu dezvolte deplin puterile ce i s-
au dat lui la inceput prin Botez, Mirun#ere si Euharistie. Taina Marturisirii sau a
"ocaintei, instituita de Hristos insusi +Ioan -=, -3--,/ consta in iertarea pacatelor
celor ce le marturisesc si se caiesc pentru ele, de catre Hristos insusi in mod nevazut
prin episcopul sau preotul Bisericii, investiti de catre Hristos insusi in Taina Hirotoniei
cu puterea (uhului S$ant de a le#a sau dezle#a pacatele oamenilor in Biserica.
Cel dintai care a savarsit aceasta Taina este Hristos insusi, prin iertarea pacatelor
acordata numeroaselor persoane care marturiseau credinta in El, cerand a%utorul 1ui
si prin aceasta marturisind implicit pacatele lor si acceptand indemnul 1ui de a nu
mai pacatui. (e cele mai multe ori, Hristos a impartasit harul vindecarii si implicit al
curatirii de pacate prin mana Sa sau printr-o materie atinsa de mana Sa si pusa in
contact cu cel bolnav, sau printr-o putere ce iradia din Trupul Sau sau prin apropierea
celui bolnav de El si prin cuvantul 1ui plin de puterea 1ui dumzeiasca deci printr-o
relatie personala cu cel bolnav +Matei, :, --, -., -<,-:7 <, ,3 etc./
Cel ce iarta prin episcop sau preot pacatele penitentului este Hristos insusi in acest
sens, S$antul Ioan 8ura de 'ur a)rma !*ricate le $ac preotii %os le intareste Hristos
sus si %udecata robilor o con)rma Stapanul!, caci !ei au $ost ridicati la aceasta putere,
intrucat s-au mutat mai inainte in cer si au depasit )rea omeneasca si s-au eliberat
de patimile noaste! , 'dica preotii !s-au mutat la cer! unindu-si %udecata lor in
scaunul Marturisirii cu %udecata lui Hristos intr-o totala libertate nea$ectata de patimi
si necautare la $ata omului, sau lasand %udecata Mantuitorului Hristos sa se e0prime
prin ei.
Taina Marturisirii este ceruta de conditia noastra de viata in aceasta lume, supusi
pacatului si #reselii de tot $elul. "acatele personale racesc, stramba sau chiar rup
comuniunea actuala cu Hristos de care atarna mantuirea insasi. (ar aceasta
comuniune nu poate ) re$acuta sau actualizata numai de catre individ. 'ccentuand
consecintele caderii in pacat a omului, si vazand in mantuire un dar e0clusiv al lui
(umnezeu $acut omului, "rotestantismul de diverse nuante a respins Taina "ocaintei
sau Marturisirii. El nu vede necesitatea si posibilitatea unei recasti#ari a $ortei de
actualizare a comuniunii omului cu Hristos pentru unirea deplina cu El in Euharistie.
(esi#ur, Marturisirea implica un caracter subiectiv penitentul isi marturiseste
pacatele cu cainta lui (umnezeu, cerand iertare pentru ele. (ar simpla enumerare in
#and a pacatelor inaintea lui (umnezeu nu este de-a%uns, caci nu-i poate reda omului
linistea de care are nevoie. Se stie ca in cazul relatiei noastre cu un altul nu a%un#
numai re#retele noastre pentru $aptele urate savarsite $ata de acela si dorinta de a
restabili comuniunea cu el, ci simtim nevoia unui semn vadit de intampinare din
partea aceluia care sa ne convin#a de iertarea lui. Cu atat mai mult in raportul cu
(umnezeu, in a$ara caintei dureroase pentru pacatele savarsite si recunoasterea lor
deschisa, crestinul simte nevoia imperioasa si a unui semn vadit obiectiv, de iertare,
comunicat noua de (umnezeu prin persoana care inalta ru#aciunile Bisericii catre El
si obtine implinirea lor. "rezenta episcopului sau preotului, care asculta marturisirea
pacatelor si invoca harul iertarii din partea lui (umnezeu pentru penitent, da un
caracter obiectiv marturisirii lui, eliberandu-l de subiectivism. "utinta mani$estarii
puterii Sale prin alte persoane asupra celor care simt nevoia a%utorului lui (umnezeu,
Mantuitorul Hristos a aratat-o cat a $ost pe pamant, vindecand bolnavi de la distanta
prin persoane care au stat in relatie directa cu El +Matei 3., -</. "uterea speciala si
permanenta de a ierta pacatele oamenilor, Hristos a dat-o 'postolilor si urmasilor lor,
si nu tuturor care s-au a;at in le#atura cu El7 si a dat-o printr-un act obiectiv,
veri)cabil, ca sa se vada ca acestia nu au puterea de la ei, ci le-a dat-o Hristos insusi
spre a ierta pacatele oamenilor +Ioan -=, -3--,/. (eci, insasi Taina "ocaintei si
prezenta episcopului sau a preotului ca savarsitor, raspunde unei necesitati obiective
a penitentului care vrea sa se incredinteze ca (umnezeu asculta marturisirea
pacatelor lui si ca il iarta in mod obiectiv, avand pentru aceasta in episcopul sau
preotul savarsitor al Tainei, si un martor veri)cabil, investit cu puterea (uhului S$ant
spre aceasta lucrare. "enitentul insusi traieste acest sentiment, plecand totdeauna,
dupa Marturisire, cu su;etul usurat.
"ocainta sau Marturisirea este, deci, o intalnire $oarte pro$unda a penitentului cu
Hristos in Biserica, )indca ea trebuie sa aduca nu numai iertarea pacatelor ci si
actualizarea sau reaprinderea comuniunii omului cu Hristos. Ea nu este o simpla
lucrare particulara, prin mi%locirea preotului, ci un act eclezial, destinat comuniunii
ecleziale a omului cu (umnezeu 7 caci episcopul si preotul duhovnic apartin Bisericii
si lucrarea lor se cuprinde in credinta Bisericii si mani$esta credinta Bisericii. Iertarea
pe care o da duhovnicul in scaunul Marturisirii, este iertarea pe care o da Hristos
insusi prin harul (uhului S$ant in Biserica la invocarea preotului, deci a or#anului
vazut investit cu puterea de a cere asupra penitentului harul iertarii. (e aceea,
iertarea pacatelor data de episcopul sau preotul Bisericii, coincide cu reinte#rarea
penitentului in viata comunitatii ecleziale.
* alta Taina care are in vedere tot insanatosirea relatiei credinciosului cu (umnezeu,
este Maslul. "rivita prin prisma apartenentei sale ecleziale si prin e$ectele ei, Taina
Maslului apare ca o taina complementara a "ocaintei sau Marturisirii, asa cum Taina
Mirun#erii este, intr-un anume $el, complementara Botezului. Ca relatie personala
harica a celui bolnav cu Hristos, Taina Maslului este o Taina in sensul deplin al cuvan-
tului si anume una dintre cele sapte Taine.
"rin aceasta Taina, Biserica a%uta pe credinciosi sa se comporte ca madulare ale
Trupului lui Hristos, si in situatia de bolnavi. (in Hristos cel rasti#nit, primitorii Tainei
iau puterea de a-si purta si- ei crucea su$erintelor lor trupesti cu rabdarea usurata de
bucuria invierii lui Hristos, care ii va invia si pe ei. 5abdarea barbateasca, sustinuta
de nade%dea invierii, mobilizeaza $ortele trupului care, a%utate de harul dumnezeiesc,
pot sa aduca sanatatea sau, daca voia lui (umnezeu este alta, ii dau bolnavului
liniste si impacare in $ata obstescului sau s$arsit.
(upa invatatura ortodo0a, Taina Maslului presupune comuniunea ru#aciunii ecleziale
si mani$esta aceasta comuniune. Taina este savarsita de sapte preoti, dupa numarul
darurilor (uhului S$ant. (e $ata se a;a o asistenta impreuna-ru#atoare de credinciosi
cu preotii, savarsitorii Tainei. Comuniunea tuturor acestor sporeste puterile de viata
ale bolnavului sau il intareste cu caldura ei pana in pra#ul clipelor de in#hetata
sin#uratate ale despartirii de toti si de toate de pe pamant.
(aca prin Tainele prezentate pana acum, se acorda harul unei persoane sin#ulare,
desi incadrata in comuniunea Bisericii, prin Taina Nuntii se impartaseste harul unirii
acelora care realizeaza impreuna le#atura naturala a casatoriei. (e harul acestei
Taine se pot bucura cei doi +barbatul si $emeia/ numai in comuniunea unuia cu altul.
In Hristos, le#atura mirilor si, deci, a sotilor, este o continua !intalnire! de intimitate,
de comuniune, depasind e#oismul sin#uratatii care pandeste viata de $amilie.
?nitatea supranaturala a sotilor ca membre si madulare ale Trupului lui Hristos
constituie marea Taina a Casatoriei crestine. Ea re;ecta misterul inca si mai mare al
unirii lui Hristos cu Biserica si pentru aceasta este mare Taina in Hristos si in Biserica,
cum spune S$antul 'postol "avel +E$es. ., ,-/.
"rin Taina Nuntii, comuniunea ecleziala este a%utata sa se realizeze prin $amilii, care
sunt si un model concret al comuniunii bisericesti. Intele#erea comunitar-ecleziala a
casatoriei crestine este un pas hotarator pe drumul intaririi acesteia. Biserica, in
calitatea ei de Taina #enerala, este un rezultat continuu al Tainelor ca acte care se
savarsesc in ea si de catre ea, prin care madularele ei se innoiesc continuu si isi
intaresc le#atura lor cu Hristos si intreolalta prin Taine ca acte ecleziale.
Tainele apartin Bisericii ca acte ale ei sau mai e0act ca acte ale Capului ei, Hristos. Tot
ce are loc in Biserica pleaca de la Capul ei, Hristos. (ar El nu lucreaza sin#ur, ci
impreuna cu Trupul Sau, Biserica si tot ceea ce El $ace se raporteaza la Trupul Sau,
Biserica. 'ceasta inseamna ca pe cat de sacramentala este Biserica, pe atat de
ecleziolo#ice sunt Tainele. "rin ele actioneaza si Hristos, dar si Biserica sau, mai
e0act, Hristos in (uhul S$ant din si prin Biserica. Biserica nu este numai un rezultat al
propriilor ei Taine, ci si conditie a lor, un $el de sursa mediata, instrumentala a lor. Si
Tainele ca acte ale ei, isi au sursa, cel putin mediata, in Biserica, pentru $aptul ca
Biserica, in calitatea ei de Taina, este ea insasi o realitate plina de Hristos, )ind
sacramentul #eneral sau mediul necesar de comunicare a lui Hristos cu intrea#a
umanitate pe care a cuprins-o in Sine si recapitulativ a mantuit-o obiectiv.
Tainele sunt respiratia continua a Bisericii prin care ea inspira si revarsa neincetat pe
(uhul S$ant asupra madularelor ei. "rin Taine si mai cu seama prin Euharistie, cu care
simtim nevoia sa ne impartasim cat mai des, dar cu vrednicie, crestem in Hristos
pana la varsta deplinatatii Sale +E$es. 2, 3,/. Euharistia, ca >ert$a si Taina, realizeaza
unirea plenara a Bisericii cu Hristos si a credinciosilor intre ei, pentru ca ea este
precedata de marturisirea credintei celei una si inte#rala apostolice de catre cei care
se apropie acum de Hristos euharistie.
Conditia obiectiva a Tainelor este credinta Bisericii, 5evelatia dumnezeiasca, care
este adevarul dumnezeiesc incredintat ei de Hristos spre propovaduire, pastrare si
aparare. Celor ce nu cunosc pe Hristos li se "redica intai, apoi sunt pusi in comuniune
cu El prin S)ntele Taine, si li se predica continuu pentru a ) a%utati sa creasca in
Hristos si pe noi trepte de comuniune cu El sa a%un#a prin alte impartasiri cu El.
Comuniunea cu Hristos in Taine si marturisirea invataturii drepte a Bisericii stau intr-o
relatie stransa, or#anica, dat )ind $aptul ca invatatura dreapta e0prima, in plinatatea
ei, si comuniunea cu Hristos. Cine nu crede drept, adica cine nu crede si $ace ceea ce
crede si $ace Biserica, nu se plaseaza in realitatea divina accesibila omului, nu se
deschide cum se cuvine ei si nici nu poate trai corespunzator.
(aca abia prin actul impartasirii credinciosilor se implineste Euharistia ca >ert$a si
Taina, caci abia acum se in$aptuieste scopul pentru care s-a adus Hristos >ert$a Tatalui
si ramane pe scaunul Slavei in stare de %ert$a continua, pentru a ne atra#e pe toti in
%ert$a Sa si a ne s)nti, Euharistia este aceea care hraneste si pecetluieste
comunitatea credinciosilor cu Hristos care s-a mani$estat mai inainte prin unitatea
credintei in toata invatatura lui Hristos si despre Hristos. 1itur#hiei Cuvantului ii
urmeaza in mod )resc litur#hia Euharistiei.
Comuniunea euharistica inseamna primirea lui Hristos intre#, Cuvantul Tatalui
intrupat si Mielul care se %ert$este continuu in Biserica Sa pentru a atra#e pe toti in
starea 1ui de %ert$a si inviere in $ata Tatalui, murind si inviind tainic cu El.
Pr. Prof. Dumitru Radu