1

ANALIZA TRASEULUI EKG

Pentruunde se analizeaz urmtorii parametri: morfologia, durata, amplitudinea, sensul, axul electric,
iarpentrusegmentesiintervale, durata
UNDA P
- semnificatie: depolarizareaatriala;
- morfologie: und simetric, rotunjit, uneori cu o mic incizur;
- durata ntre 0,08-0,11 secunde;
- amplitudinea de la 0,05 mV la 0,25 mV;
- sens - und pozitiv n derivaiile planului frontal, cu excepia lui AVR unde este obligatoriu
negativ;
n plan orizontal este pozitiv sau difazic n V1 si pozitiv de la V2la V6;
- axa electric variaz ntre +30 + 75.
Durata si amplitudinea undei P se apreciaz de obicei n DII i precordialele drepte.
MODIFICARI PATOLOGICE ALE PARAMETRILOR UNDEI P
In hipertrofiileatriale: modificareconstanta a amplitudinii, duratei, morfologieisi a axeielectrice
(vezicriteriile EEG de hipertrofieatriala).
2. Incontractiile premature atriale extrasistoleatrialesaunodale, datorateexistenteiunuifocar ectopic atrial
sau in nodululatrio-ventricular:
modificareinconstanta a amplitudinii, duratei, morfologieisau/si asensului, urmata de o pauzacompensatorie
(diastolaprelungita)
3. Poate fi absentadatorita:
- inlocuirii cu unde f sau F in fibrilatiaatrialasau flutter atrial;
- generariiritmului in portiuneamedio-nodala a nodululuiatrio-ventricular = ritmmedionodal.
In acestasituatie, FC este de 40-60 b/min.


2


Unda P esteinlocuita cu unde F de flutter atrial
Parametri undei P se modific n hipertofiile atriale
Hipertrofiade atriu drept (HAD)- AD mritvadezvoltaun vector mai amplu, orientat mai la dreapta fa de
vectorul normal atrial drept. Se vamodifica amplitudineadepolarizariiatriale, durata rmnd aceeai.
Modificrile EKG:
- creterea amplitudinii undei P > 2,5mm, mai evident n DIII siaVF;
- Modificareamorfologiei: ascuirea sau rotunjirea vrfului undei P - aspect de P pulmonar";
- deviereaaxeielectrice la dreapta >75 grade ;
HAD se ntlnesc n:cordulpulmonarcronicsin insuficiena i stenoza tricuspidian.
Hipertrofiade atriu stng (HAS). Masa mare atrial stng vadezvolta un vector maiamplu, orientatmai la
stanga; va crete durata depolarizrii atriale.
Modificrile EKG:
- crete durata undei P > 0,10 sec,
- morfologia undei P alterat, n sensul unei unde P bifide (datoritamaririi decalajului de
depolarizarea celor dou atrii), P mitral" . n precordialele drepte poatesaapara unP echidifazic, cu
faza negativ maiaccentuat.

3

- axaelectricaestedeviata la stnga;
HAS se ntlnesc n: stenoza mitrala, insuficiena mitral;hipertensiunea arterial;cardiopatia ischemic; la
varstnici.
SEGMENTUL PQ sau PR
Semnificatie: conducereaatrio-ventriculara;
Durata: sub 0,10 sec;
Alaturi de unda P formeazaintervalul PQ sau PR = ATRIOGRAMA
Modificariledurateisegmentului PQ sau PR = modificari ale
conduceriiatrio-ventriculare
A. Alungireasegmentului
- fiziologica: la vagotonici, sportivi (datoritabradicardiei), la vrstnici
- patologica = blocurileatrio-ventriculare
Bloc atrioventricular de gradul I
Se datoreazaintarzieriistimulului in
nodululatrio-ventricular
Pe ECG: alungireconstanta a intervalului PQ peste 0,20 sec., peseamacresteriidurateisegmentului.

Alungireasegmentului PQ
2. Bloc atrio-ventricular de gradul II
Tip Mobitz I cu perioade Luciani-Wenckebach de cretere progresiv a segmentului PQ de la un
complex la altul pn la blocarea transmiterii prin NAV .P esteneurmat de un complex ventricular-QRS,
dup care se reia o nou perioad.

Tip Mobitz II segment PQ cu durat fix, constant, dar n mod izolat, nesistematizat, un stimul este
blocat. ntre dou unde P lipsete rspunsul ventricular (QRS).

4


Tip Mobitz II cu relaie fix blocarea transmisiei stimulilor prin NAV este sistematizat, de tip 2:1 sau
3:1.(Doistimulpornesc din NSA, unul se pierde; treistimuluipornesc, unul se pierde, etc.)

Alungireasegmentului PQ
3. Bloc atrioventricular de gradul III
Blocul AV complet. Intre unda P si complexul QRS nu este o relatie constanta. Atriile se contracta in ritm
sinusal, iar ventriculele in ritm idioventricular.


Blocul atrioventricular complet poate aparea si daca sunt blocate toate ramurile fasciculului His (deci nu
trebuie sa fie neaparat la nivelul NAV) !!!
Aparitia blocului AV complet impune implantarea de pace-makeri cardiaci artificiali, deoarece frecventa de
25-35 b/min nu e suficienta pentru a asigura un flux sanguin normal in circulatie.
Este asemanator ligaturii III a lui Stannius.

5


















6

SEGMENTUL PQ sau PR
B. Scurtareasegmentului PQ = Conducerile accelerate al caror suport este reprezentat de prezenta
fasciculelor aberante de conducere - Palladino-Kent, James si Mahaim.
Prezenta fasciculului Palladino-Kent determina aparitia sindromului Wolff - Parkinson-White WPW
caracterizat prin scurtarea intervalului PQ pe seama segmentului PQ si aparitia undelor delta () la nivelul
complexului QRS, motiv pentru care complexele sunt deformate si au o durata mai mare
Fasciculul James duce la aparitia sindromului Lown-Ganong-Levine - LGL caracterizat de scurtarea
segmentului PQ, complexele QRS fiind normale
By-pass atrio-nodal: Lipsa segmentului PQ; Complex QRS normal


Fasciculul Mahaim - apare unda delta,
segmentul PQ este normal
By-pass atrio-ventricular drept sau stng
Lipsa segmentului Pq
Deformarea QRS prinprezenaundei delta dat de
depolarizareaventricularpeciephaptice
COMPLEXUL QRS
Citire:

-
primaundapozitiva = R; a 2-a undapozitiva (dacaapare) = R prim
- primaundanegativa (din fata lui R) = Q
- primaundapozitiva = R; a 2-a undapozitiva (dacaapare) = R prim
- primaundanegativa (din fata lui R) = Q
- a 2-a undanegativa = S
Semnificatie: depolarizareaventriculara. Undele au semnificatiediferita, functie de planul frontal
sauorizontal (vezi curs 3-4)
Durata: 0,06 0,10 sec.

7

Durata QRS > 0,10sec.semnifica o conducereintraventricularaincetinita, lenta. Aparein blocurile de
ramurasi in hipertrofiileventriculare.Maiapare la complexeleprovenite din
focareectopiceventriculare(extrasistoleleventriculare) sipriNprezentaundei delta din WPW
sifascicululMahaim

COMPLEXUL QRS
Amplitudinea: 10 20 mm n derivaiile standard i pn la 30 mm n cele precordiale.
Indicele White-Bock: -14pana la +18 mm (in plan frontal: DI si DIII)
(R DI +S DIII) (R DIII + S DI)
Peste + 18 mm hipertrofie de ventriculstang;
Peste 14 mm - hipertrofie de ventriculdrept.
Indicele Lyon-Sokolow: R din V5 + S din V2, in mm: pn la 35 mm la persoane de peste 20 ani i pn la
45 mm la persoane sub 20 ani
Peste 35 mm - hipertrofie de ventriculstang

8

Axaelectrica: ntimpulactivitiicorduluiiaunatere o infinitate de dipolielectrici,
orientarealornspaiuputnd fi reprezentatprinvectori. Rezultantaacestorvectori, constituieaxul electric
mediu.Existun ax electric mediu al activriiatriale, al activriiventricularei al repolarizriiventriculare.
Axul electric, ca vector rezultant al depolarizriisaurepolarizrii, formeazununghi cu liniaderivaiei DI.
Acestaesteunghiulaxului electric (P, QRS, T).

QRS se situeazantre + 30 si + 60 cu limitentre 30 si +110
CalcululQRS:
1. Se face sumaalgebricaaundelorcomplexului QRS n DI si DIII saunaVLiaVF, apoi aceste marimi se
proiecteaza pe partea pozitiva sau negativa a celor 2 derivatii sub forma de vectori. Din varful acestora se
duc perpendiculare. Intersectia acestor perpendiculare, unit cu centru cercului constituie axa electrica


9


CalcululQRS :
2. Analiznd ECG nderivaiileplanului frontal, cutmaceaderivaieundegsim QRS echidifazic.
naceastsituaie, QRS este perpendicular peaceastderivaie.
QRS
3. Analizandsistemulhexaxialobservamcacercul este mprit de ctre DI i aVF n 4 cadrane:
- cadranul inferior stnga - ntre 0 i +90 , corespunde QRS normal;
- cadranul superior stnga - ntre 0 i -90 , arat devieri ale QRS la stnga;
- cadranul superior dreapta - ntre 90i 180 grade arat devieri ale QRS extreme la
dreapta;
- cadranul inferior dreapta - ntre + 90 i +180 arat devieri ale QRS la dreapta.

10

QRS
3. Analizandsistemulhexaxialobservamcacercul este mprit de ctre DI i aVF n 4 cadrane:
- cadranul inferior stnga - ntre 0 i +90 , corespunde QRS normal;
- cadranul superior stnga - ntre 0 i -90 , arat devieri ale QRS la stnga;
- cadranul superior dreapta - ntre 90i 180 grade arat devieri ale QRS extreme la
dreapta;
- cadranul inferior dreapta - ntre + 90 i +180 arat devieri ale QRS la dreapta.

11


Cauze ale deviaiei QRS
A. CAUZE FIZIOLOGICE
- deviatie la stanga cord orizontalizat QRSintre + 30 si 30 gradese intalnesten:
- latipul constitutional picnic (scundsindesat) si la obezi;
- expirulprofund;
- inpozitiaculcat abdomenulcomprimadiafragmul;

- deviatie la dreapta cord verticalizat QRSintre+60 si +120 grade
- latipul constitutional longilin (inaltsi slab)
- lafinalulinspiruluifortat;
= in pozitia de ortostatism;

B. CAUZE PATOLOGICE
1. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His.

12

- n acest entitate patologic se depolarizeaz mai ntai ventriculul integru i apoi, din apropape in aproape
cel cu ramul blocat. Apare astfel o crestere a duratei depolarizarii ventriculare, iar vectorii rezultanti sunt
orientati catre ventriculul blocat.
B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei QRS
1. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His.
2. Hipertrofiile de ventricul drept sau stang


Bloc de ramura stanga
Durata crescuta a QRS; VAT peste 0,05 n V5, V6;
morfologie modificata: RR' n V5 si V6; R crestat sau n platou n DI si aVL; S adnc si larg in V1, V2
deviatie la stanga a axei electrice, peste 0 grade catre - 30;
modificari secundare de faza terminal: ST supradenivelat sau subdenivelat, T amplu, ascutit, asimetric.
B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei QRS
1. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His.
2. Hipertrofiile de ventricul drept sau stang

13


Bloc de ramura dreapt
- Durata crescuta a QRS; VAT peste 0,03 sec. n V1, V2;
morfologie modificata: RR' n V1 si V2; R crestat sau n platou n DIII si aVF;
deviatie la dreapta a axei electrice, peste + 90 grade, catre 120, 130;
modificari secundare de faza terminal: ST supradenivelat sau subdenivelat, T negativ n V1, asimetric.
Opozitie de faza, adic ST si T au un sens opus complexului QRS.
B. CAUZE PATOLOGICE ale deviatiei QRS
1. Blocurile majore de ramura dreapta sau stanga ale fasciculului His.
2. Hipertrofiile de ventricul drept sau stang
Hipertrofia de ventricul stang HVS criterii ECG
Cresterea masei ventriculului stang va genera vectori mai ampli, care vor devia axa electrica catre stanga.
De asemenea, depolarizarea va fi mai lenta, ceea ce va determina cresterea duratei QRS.
creste amplitudinea undelor R in DI, V5, V6 si a undelor S in DIII, V1,V2
- Indice White-Bock peste 18 mm
- Indice Lyon-Sokolow peste 35 mm
- durata crescuta a QRS; VAT peste 0,03 sec. n V5, V6;
- deviatie la stanga a axei electrice, peste 0 grade, catre -30; cord orizontalizat;
modificari secundare de faza terminal: opozitie de faza, adic ST si T au un sens opus complexului QRS.

14

HAS apare ca urmare a unei suprasolicitari de presiune produsa de stenoza aortic, hipertensiunea arteriala,
insuficiena mitral.
Hipertrofia de ventricul drept HVD criterii ECG
Cresterea masei ventriculului drept va genera vectori mai ampli, care vor devia axa electrica catre dreapta.
De asemenea, depolarizarea va fi mai lenta, ceea ce va determina cresterea duratei QRS.
creste amplitudinea undelor R in DIII, V1, V2 si a undelor S ample in DI, V5,V6
- Indice White-Bock peste - 14 mm
- durata crescuta a QRS; VAT peste 0,03 sec. n V1, V2;
- deviatie la dreapta a axei electrice, peste + 90 grade, catre + 120; Cord verticalizat;
modificari secundare de faza terminal: opozitie de faza, adic ST si T au un sens opus complexului QRS.
HAD apare ca urmare a unei suprasolicitari de presiune produsa de stenoza pulmonar, stenoza mitral,
hipertensiunea pulmonar.
REPOLARIZAREA VENTRICULAR SEGMENTUL ST SI UNDA T
SEGMENTUL ST
- Semnificaie: nceputul repolarizrii ventriculare;
- Durata - variabil, nu o depete pe cea a complexului
- ncepe la sfritul QRS unde se afl punctul de jonciune J i se termina odat cu nceputul undei T
- Funcie de situarea puncrului de jonciune exist 3 variante fiziologice:
- punctul de jonciune J" pe linia izoelectric;
- punct de jonciune supradenivelat pn la 0,3 mV n V2, V3;
- punct de jonciune subdenivelat pn la 0,05 mV n restul derivaiilor.

15




16


Se analizeaz undele ECG pe orizontal i apoi pe vertical:
- pe orizontal se msoar durata undei P n derivaia II, apreciind-o de la debutul su cel mai precoce pn
la sfritul cel mai tardiv. Se noteaz apoi durata intervalului Pq, qT, qRs, durata VAT (deflexiunii
intrinsecoide);
- pe vertical se msoar amplitudinea undei P de preferin n DII i precordialele drepte, amplitudinea
qRs n derivaiile bipolare prin indicele White-Bock i n derivaiile precordiale prin indicele Sokolow-
Lyon, amplitudinea undei T, denivelarea segmentului ST- supra sau subdenivelarea, cu precizarea punctului
de jonciune j ;
- analiza morfologic a traseului a undei P (rotunjit, simetric, bifid, n covat, etc.) a complexului qRS
cu descrierea undelor, analiza undei T (dac este asimetric , simetric , ascuit, crestat, pozitiv,
negativ, aplatizat, etc.).