Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Zgomotul Si Vibratiile La Mijloacele de Transport Rutier
Zgomotul Si Vibratiile La Mijloacele de Transport Rutier
/+z7 -22.1)
in care:
D este lungimea navei in mm;
+& inaltiea efectiva a bordului , in mm;
E& pesca!ul constructiv , in m;
E Q pesca!ul pentru cazul eaminat;
<& latimea navei, in m;
L
*(T
#
&coeficientul de zvelteta a navei;
>& deplasamentul, in m
3
;
nL1,23 pentru tancuri, nL1,14# pentru cargouri, cL 2.#.. pentru targouri cu sistemul
longitudinal si mit al osaturii; c L 1# ".. pentru cargouri cu sistemul transversal al
osaturii; c L15 ".. pentru cargouri cu intarituri longitudinale pe puntea pricipala
si pe fund. 2recventa alter forme de vibratii ale navei se stabileste cu relatia:
f1 L ?f /+z7 -22.2)
>aloarea coeficien8ilui ? pentru diferitele tipuri de nave si pentru diverse moduri
de vibratii eBiste prezentata in tabelul 22.1.
Aasurarea zgomotului si a vibratiilor in compartimentele cle masim ale
motonavelor prezinta o serie de particularitati specifice acestor mi!loace de&transport /37.
1bordarea acestei probleme a necesitat eaminarea din punct de vedere vibroacustic a
mai multor nave prototip construite in tara, precum si a unor nave mai vechi aflate in
eploatare.
Eabelul 22.1
>alorile coeficientului ? pentru diferite nave
62 250 1000 WOOf
Hz
Fig. #
)d*
62 250 1000 WOO f Hz
2ig. 22.#. >alorile nivelurilor presiunii acustice in cabinele
navelor de tip b.
Tipul vibratiilor Vibratii verticale Vibratii orizontale Vibratii derasucire
Cargouri Tancuri Cargouri Tancuri Cargouri Tancuri
C
u
un singur nod
_ _
0,66
C
u
doua noduri 1,00 1,00 1,44 1,54 1,60
C
u
Ire I noduri 1,80 2,10 2,60 3,10 2,10
C
u
pa tru noduri 2,60 3,20 3,40 4,30
1stfel, au fost eaminate cargouri de tip a, avand motoare de tip Sulzer, # E16 de
1 0". ?C la 1## rotBmin;cargouri de tip b pentru transportat cherestea cu un motor 2iat
de 2 1#. ?C la 1## rotBmin.
6in grupa navelor maritime a fost eaminata nava mineralier de 1. #..B 112 #..
tdR, pe care s&a instalat un motor tip Cegiels?i&Sulzer de # 20. ?C la 13# rotBmin, in 4
cilindri.
Aasurarile acustice efectuate la cargourile de tip a de 3 1..B" #.. tdR, au scos in
evidenta ca in compartimentul masinilor nivelul zgomotului variaza intre 0231.2 d<
-1), in functie de pozitia punctelor de masurare, eistand depasiri fata de nivelul
admisibil de 0 d< -1). %n cabine, nivelul zgomotului variaza intre limitele #4352 d< -1)
fata de #. d< -1), cat este nivelul maim admisibil. Da cargourile de tip b, de 3 #.. tdR,
se constata conform figurilor 22." si 22.#, ca nivelul de zgomot admisibil este depasat
atat in compartimentul masinii, cat si in cabine.
Da nava mineralier, nivelul zgomotului este sensibil mai scazut -fig. 22.4 si 22.5),
in comparatie cu cargourile de tip a si b.
2ig.22.4. >alorile nivelului presiunii acustice in
compartimentul masinilor 1 si in postul de comanda
al mineralierului 2.
1ceasta imbunatatire a nivelului acustic se datoreste mai multor factori cum sunt
dimensiunile navei, caracteristicile principalelor surse de zgomot si vibratii, solutiile
constructive privinid izolatia fonica etc.
%ntrucat principalele surse de zgomot si vibratii sunt motoarele, trebuie acordata o
atentie deosebita masurarii acestor surse.
'gomotele motoarelor de propulsie pot fi:
1) zgomote provocate de vibratiile batiului motorului;
2) datorita fortelor ecitatoare interioare -zgomote mecanice);
3) zgomotele conductelor de aspiratie a aerului si de evacuare a gazelor arse -zgomot
aerodinamic) ;
") zgomote provocate de vibratia pardoselei sau a altor elemente din vecindiatea
motoarelor, datorita fortelor de inertie ale unor piese insuficient echilibrate.
\UB
%n figura 22.0 este prezentat spectral zgomotului produs de un motor tip 5 6O;:
5"B14., de 0 5#. C,, la 11# rotBmin, ridicat pe un stand de incercari. ,unctele de
2ig. 22.0. Spectrele zgomotelor produse de motorul 5 6O;: 5&1B14..
masurare sunt reprezentate pe figura si sunt situate la o distanta de .,#. m de batiul
motorului. Componentele de 2 #.. si # ... +z sunt provocate de vibratiile conductelor
de aspiratie si refulare, iar cele de 31,#, 0. si 4". +z de vibratiile corpului motorului.
22.0. Met%"e "e *%&(atere a #$%&%tli !i 'i(ratiil%r ,e na'e
*upta impotriva zgomotului pe nave se poate duce pe doua cai principale:
1) ,rima consta in combaterea zgomotelor direct la sursa, prin aplicarea unui
comple de masuri constructive, tehnologice si de eploatare, ca de eemplu micsorarea
fortelor de inertie datorita neechilibrarii pieselor in miscare de rotatie, preintampinarea
aparitiei rezonantei, atenuarea energiei vibratiilor, imbunatatirea tehnologiei de eecutie
si monta! etc.
2) 1 dona cale de combatere a zgomotului consta in micsorarea energiei acustice
care se propaga de la sursa la observalor -prin aer sau prin corpul navei) prin utilizarea
unor mi!loace de fono si vibroizolatie.
Aceste masuri se pot imparti in doua grupe:
1) masuri care se aplica in sectia masini. 1cestea an scopul de a micsora zgomotul
aerian si structural dezvoltat de instalatiile de forta principale si auiliare;
2) masuri care se iau in cabinele pasagerilor, al echipa!ului, pe coridoare, cabine
de comanda in scopul de a micsora nivelul zgomotului aerian si structural din aceste
incaperi.
%n figura 22.9 este prezentat compleul de masuri care se poate lua pentru
combaterea zgomotului pe nave. Cercetarile referitoare la izolatia antivibratila a navelor
civile sunt de data relativ recenta si au presupus rezolvarea unor probleme specifice.
+biectivele ma,ore care se urmaresc in studiul antivibratil si antifonic al navelor
sunt :
1) micsorarea pe cat posibil a transmiterii vibratiilor de la masini la structura
navei;
2) atenuari acustice maime, mai ales in zonele din vecinatatea motoarelor si a
coloanelor de esapament a gazelor;
3) prote!area echipamentului de radionavigatie, control etc.
Aceste obiective pot fi atinse prin:
1) vibroizolarea activa a motoarelor, grupurilor electrogene, turbocompresoarelor
si in general a tuturor masinilor generatoare de vibratii, eliminind intr&o masura mare
transmiterea vibratiilor la coca navei;
2) vibroizolarea activa a diverselor conducte de esapare, eliminand transmiterea
zgomotelor zonelor invecinate;
3) vibroizolarea pasiva a echipamentelor electronice -de navigatie, giroscoape,
radar etc.), in vederea impiedecarii transmiterii vibratiilor de la structurile navei.
-iecare din cele trei probleme ma,ore presupun efectuarea unui
studiu specific ale carei date generale sunt :
1) tipul de vibroizolatie -activa sau pasiva);
2) definirea surselor de vibratii sau a vibratiilor perturbatoare in frecventa si in
amplitudine -deplasare, viteza sau acceleratie);
3) factorii de incarcare maima datorita efectelor ruliului, tanga!ului etc.;
") conditiile de mediu ca temperatura, coroziunea, ungerea etc.;
#) conditiile de spatiu eistent si montare,
4) caracteristici particulare care se refera in cazul conductelor de esapare, la
dilatari datorita variatiilor de temperatura;
5) caracteristici particulare care se refera la echipamentul electronic de bord in
sensul valorilor limita ale acceleratiilor.
&ispozitivele antivibratiile utilizate pe nave trebuie sa indeplineasca o serie de
conditii ca:
1) o amortizare ridicata in gama de frecvente caracteristice vibratiilor pe nave;
2) posibilitati de adaptare ale frecventelor de rezonanta in functie de amortizarea
dorita -de la citiva +z la 2.33. +z);
3) capacitate de supraincarcare ridicata la cursa mica, printr&o caracteristica efort&
deformatie neliniara si o capacitate de incadrare foarte mare -pana la #.. ?g B cm
2
) ;
") functionare sigura in conditii de temperatura ridicata, in prezenta gazelor,
uleiului si a mediului salin.
+
2ig. 22.1.. Carcasarea fonoizolanta a unui motor 6iesel: 1 3 garnitura elastica; 2 3 conducta
izolata fonic pentru evacuarea aerului de racire; 3, " 3 atenuatoare de zgomot la aspiratie si
refulare; # 3 perete fonoabsorbant; 4 3 usa de acces fonoizolanta; 53perete fonoizolant; 0 3 gar&
nitura de etansare a arborelui; 9 3 fiare elastica.
1nsamblul acestor cerinte de natura dinamica -frecventa si rezonanta, amortizare
etc.), cat si cele de natura fizico&chimica -insensibilitate la temperaturi ridicate, la diferiti
agenti corosivi etc.), asigura dispozitivelor vibroizolante de constructie metalica o pozitie
privilegiata.
%n figurile 22.1. si 22.1 sunt prezentate modurile de carcasare a unor motoare
6iesel.
Da motoarele 6iesel moderne, alimentarea cu aer se face cu a!utorul
turbosuflantelor. :ivelul zgomotului de inalta frecventa la orificiul de aspiratie al
acestora se micsoreaza prin utilizarea atenuatoarelor de tip activ. %n figura 22.12 este
reprezentat campul acustic al unei turbosuflante, avand turatia de 14 ... rotBmin.
8tilizarea atenuatorului permite sa se micsoreze nivelul de zgomot cu 1.&2. d<,
la o scadere a randamentului turbosuflantei cu 233H. %n figura 22.13 este reprezentata o
sectiune printr&o turbosuflanta prevazuta cu atenuator de zgomot.
22.11. Carcasarea fonoizolanta a unui motor 6iesel: l 3 motor principal; 2 3 canal de ventilatie: 3 3 amortizoare de
vibratii; " 3 legatura elastica; # 3 atenuator la evacuarea gazelor; 4 3 cupla! elastic.
2ig. 22.12. Campul acustic al turbocompresorului EO&3": 1 3 nivelul zgomotului fara atenuator, insa difuzor cu aripioare; 2 3 fara
atenuator de zgomot, cu difuzor fara aripioare; 3 3 cu atenuator si cu difuzor cu aripioare.
!n cazul navelor actionate cu turbine cu gaze, in vederea micsorarii nivelului de
zgomot se pot lua urmatoarele masuri:
1) micsorarca nivelului de zgomot la sursa;
2) instalarea atenuatoarelor de zgomot la aspiratie si in special la conducta de
refulare;
3)&vibroizolarea suprafetelor despartitoare, in special a conductelor de aer
comprimat si a corpului compresoarelor;
") izolarea fonica a suprafetei agregatelor si conductelor;
#) instalarea agregatelor pe amortizoare vibroizolante pentru micsorarea
zgomotului structural.
%n figura 22.1" sunt reprezentate schematic masurile pentru micsorarea nivelului
de zgomot si vibratii la un dragor.
$ parte din masinile de lucru montate pe nave litereaza la turatii !oase sau medii
-1 ... la 3 ... rotBmin), sursele generatoare de vibratii sunt deci de !oasa frecventa -1#
2ig. 22.13. Eurbocompresor prevaznt cu atenuator de
zgomot.
3 #. +z si armonicele superioare). 2recventele de rezonanta ale elementelor
vibroizolante trebuie sa fie deci de maimum 12 +z.
Aontarea masinilor pe sasiuri rigide si vibroizolarea acestora asigura conditii
bune de functionare si o buna stabilitate a ansamblului.
Degatura rigida a conductelor de structura navei este o solutie perimata. Degatura
elastica a acestor elemente asigura o atenuare considerabila a nivelului de zgomot si
vibratii.
Pentru vibroizolarea conductelor se pot utiliza:
1) amortizoare portante cu sarcina admisibila pand la 5 ... da: si frecventa de
rezonanta situata inte 1# si 2. +z;
2) amortizoare stabilizatoare cu sarcina admisibila situata intre 12. si 1 2.. da:
si frecventa de rezonanta intre 3 si # +z;
3) amortizoare tridirectionale cu sarcina statica situata intre 9.. si 3# ... da:.
$ problema deosebit de importanta care se pune la navele moderne este aceea a
protectiei contra vibratiilor a echipamentului electronic de navigatie, control si radio de
pe acestea.
>ibratiile la care este supusa aceasta aparatura poate fi de un nivel scazut, de
cativa microni intr&o banda de !oasa frecventa situata intre .3#. +z, dar caracterul
continuu al actiunii acestora poate fi cauza unor defectiuni si afectand fiabilitatea
echipamentelor.
1vand in vedere aceste caracteristici, elementele vibroizolante trebuie sa aiba o
frecventa de rezonanta sub # +z. Aulte echipamente electronice se prezinta sub forma de
rac?uri avand o inaltime mare in raport cu baza si la care este necesar sa se asigure
stabilitatea prin plasarea unor elemente stabilizatoare in spate sau lateral. 1ceste elemente
asigura o limitare a cursei, impiedica cand deplasarea echipamentului electronic peste
anumite valori in cazul eforturilor dinamice determinate de ruliu sau tanga! puternic.
Jlementele vibroizolatoare portante utilizate in asemenea situatii au frecventa de
rezonanta de 33# +z, iar sarcina admisibila situata intre 2&4.. da:.
Stabilizatoarele au frecventa de rezonanta de 33# +z, iar sarcina admisibila
variaza intre 2. si 1 ... da:.
%n continuare vom da cateva eemple de elemente vibroizolatoare utilizate pe
nave, produse de firma >ibrachoc /317.
%n figura 22.1# este reprezentata o sectiune printr&o nava, indicandu&se locul de
amplasare a diferitelor tipurii de amortizoare si stabilizatoare.
,entru vibroizolarea masinilor de lucru - fig. 22.1#) se pot utiliza urmatoarele
tipuri de amortizoare: Seria +> 50 in intregime metalice -fig. 22.14) avand frecventa de
rezonanta 931# +z, amplitudinea maima S 1,#mm si o incarcare de maimum 4..
da:; Seria > 310 de asemenea in intregime metalice -fig. 22.15), avand frecventa de
rezonanta 10&2# +z pentru o amplitudine de S .,3 mm si la un efort de compresiune
maim de 22 #.. da:; Sena J 1 : 510 @ -fig. 22.10) cu elementul elastic din policloro&
pren, are frecventa de rezonanta la vibratii verticale intre 1. 3 1# +z, iar la vibratii
orizontale intre 4&12 +z.
1mplitudinea maima a deplasarii este S .,# mm, iar sarcina maima 3.. da:. Se
utilizeaza pentru motoare marine de 12.3".. ?g, grupuri electrogene, ventilatoare cu
turatia mai mare de 1 2.. rotBmin.
,entru vibroizolarea conductelor -fig. 22.1#) se utilizeaza diferite tipuri de
amortizoare, cu multiple variante de monta!. 1stfel avem vibroizolatoare telescopice in
intregime metalice seria > 1.5, > 2.5 si > 3.5 avand frecventa de rezonanta de 2&# +z,
iar sarcina variind intre 2. si 1 2.. da: -fig. 22.19).
2ig. 22.1". Aasurile de combatere a zgomotului la un dragor : l 3
atenuator la aspiratie in compresor; 2 3 atenuator la refulare; 3 3 cap&
tuseala de vata minerala.
3 carcasa turbineT;
, amortizoare de
vibratii.
zgomotului la un dragor:
22.1#. Ionele de amplasare ale amortizoarelor 2ig. 22.15 1mortizor 2ig. 22.10. 1mortizor seria
de vibratii si a stabilizatoarelor la o nava: seria > 310 J1 : 510 C
%& masini de lucru; %%& conducte de esapare
a gazelor, %%%& aparatura electronica.
2ig. 22.19. >ibroizolator telescopic > 1.5 ->ibrachoc): a 3sectiune; b 3 vibroizolarea conductei cu a!utorul a trei elemente; l 3
pozitia la rece: 23 pozitia la cald.
2ig. 22.21. 1mortizor de tip > %: #.20: 1 3
aripioara sudata de peretele conductei; 2 3
element vibroizolant.
%n figurile 22.2., a, b sunt reprezentate alte posibilitati de vibroizolare a
conductelor.
,entru suspendarea elastica a conductelor se pot utiliza amortizoarele de tip >%:
#.20 reprezentat in figura 22.21.
%n zona coturilor la conducte se poate aplica una din cele patru variante de
amplasare a amortizoarelor, reprezentate in figura 22.22, a, b, c, d.
,entru suspendarea elastica a conductelor se pot utiliza cuzineti din tesatura
metalica tip >% 5.. ->ibrachoc) montati ca in figura 22.23.
Aodul de suspensie elastica a aparaturii electronice este reprezentata in figura
22.2", a, iar amortizoarele utilizate in figura 22.2", b, c, d.
2ig. 22.2#. 6iferite constructii despartitoare fono si vibroizolante:
a) pereti plutitori; b) punti plutitoare; c) cabine plutitoare; 1& pereti despartitori; 2& carcasele constructiilor; 3 Q garniture de etansare; "
Q invelisurile puntilor, #&socluri; 4 Q bratara; 5& straturi de linoleum; 0 3 ciment cu nisip ; .9 3 ciment cu granule de pluta; 1. 3
ciment; 11 3pasla; 12 3 carton bitumat; 13 3 element elastic din cauciuc; 1" 3 strat superior; 1# 3 straturi vibroizolante; 14 3
element elastic sub forma de ferma; 15 3 invelis de cauciuc.
2ig. 22.25. Jemple de montare incorecte, respectiv corecta a instalatiilor unei nave, din punct de vedere a impiedicarii
propagarii zgomotului si vibratiilor.
%ntr&o serie de cazuri, aplicarea mi!loacelor vibroizolante si fonoizolante se poate
dovedi insuficienta pentru asigurarea unui nivel satisfacator al zgomotului structural. %n
aceste cazuri, zgomotul structural se poate micsora cu a!utorul imbinarilor vibroizolatoare
a podelelor plutitoare si a suprafetelor fonoabsorbante. %n figurile 22.2#, a, b, c/#7 sunt
reprezentate diferite constructii fonoabsorbante si fonoizolante ca 'pereti plutitori* -fig.
22.2#, a), 'punti plutitoare* -fig. 22.2#, b) si )cabine plutitoare* -fig. 22.2#, c).
%n constructia fonoizolanta si fonoabsorbanta a elementelor despartitoare -pereti si
punti) pot aparea diferite erori de monta! care pot sa scada mult eficienta din punct de
vedere acustic a constructiei. %n figurile 22.24, a,b, c,d,e, f sunt date cateva eemple mai
frecvente de montare incorecta respectiv corecta a elementelor despartitoare. %n figura
22.24, a stratul fonoabsorbant este acoperit, in partea pe care cad undele sonore, cu un
strat de material decorativ rigid, scazand efectul fonoabsorbant al peretelui. Corect,
stratul fonoabsorbant se poate acoperi cu o plasa metalica, labia perforata sau impislitura
din fibre de sticla.
%n constructia reprezentata in figura 22.24, c, in mod gresit materialul
fonoabsorbant este lipit pe un perete rigid, ceea ce micsoreaza efectul fonoabsorbant al
stratului de aer dintre cele doua elemente.
6e asemenea, pentru a impiedeca propagarea zgomotului si vibratiilor de la sursa
la structura navei, trebuie sa se evite o serie de greseli de monta! reprezentate in figura
22.25, a, b, c,