Sisteme de sanatate

finantare, organizare
Sistemele de sanatate
Totalitatea organizatiilor, institutiilor si
resurselor consacrate ameliorarii sanatatii-
Raportul OMS 2000

Functii:
Finantarea serviciilor de sanatate:
colectarea fondurilor;
comasarea fondurilor colectate (fund pooling);
alocarea veniturilor;
utilizarea fondurilor cumpararea de servicii.
Furnizarea serviciilor de sanatate
Obiectivele unui sistem de sanatate
Accesul universal la o gama cat mai larga de servicii
Acoperire generala
Imbunatatirea indicatorilor starii de sanatate
Echitate
Finantare adecvata si utilizarea eficienta a resurselor
Satisfactia pacientilor
Satisfactia personalului
Furnizarea de servicii la standarde de calitate cat mai
inalte
Sistem informational bine dezvoltat
Implicarea statului si a comunitatii in protectia sanatatii
publice
Comentarii
Nici un sistem de sanatate nu raspunde integral
acestor obiective
Nu exista un sistem de sanatate perfect
Toate sistemele de sanatate sunt supuse
transformarilor de intensitate variabila
(REFORME) datorita:
-nevoilor in schimbare ale societatii,
-evolutiei practicii medicale,
-resurselor limitate
Parghii de reglare intr-un sistem
de sanatate
Reglementarea mecanismul prin care statul
exista constrangeri asupra comportamentului
organizatiilor din sanatate
Finantarea - mecanismul de procurare a
resurselor
Plata modalitatea in care fondurile colectate
prin finantare sunt transferate furnizorilor
Organizarea macro/microstructura
Modalitati de finantare
Finantarea de la bugetul de stat
Finantarea prin taxe si impozite
Finantarea prin asigurari sociale
Finantarea prin asigurari
private/voluntare
Finantarea prin plati directe (in totalitate,
co-plata)
Modele de sisteme de sanatate
Sistemul centralizat de stat (Semasko)
Sistemul national de sanatate
(Beveridge)
SAS (Bismarck)
Sistemul de piata libera
Sistemul centralizat de stat
(Semasko)
Caracteristic tarilor EE
SS finantat de la bugetul de stat
Controlat de stat (planificare
centralizata)
Statul are monopolul serviciilor
Personal salariat
Nu exista sector privat
Sistemul national de sanatate
(Beveridge)
Sursa de finantare: taxe generale
Exista si sector privat
Acoperire generala
Co-plata
SAS (Bismarck)
Contributie obligatorie a salariatilor si
patronilor
% din venit/fond de salarii
Sumele colectate sunt dirijate spre
organisme specifice
Acoperire larga
Caracteristici esentiale
tip SS Tari Sursa de
finantare
Tip furnizori
Beveridge UK, Irlanda,
Suedia,
Norvegia
Taxare
Acop univ
Nelegat de
venitt
Publici
Bismarck Germania,
Olanda, belgia,
Austria,
Contrib oblig
% din venit
Mixt
Acop 60-80%
prin pachetul de
baza
Asigurari
private
USA Medicare,
Medicaid
Predomina
furnizori privati
Cum poate fi decisa modalitatea de finantare
a unui sistem de sanatate?
Criterii:
capacitatea de a genera veniturile
necesare
echitatea
comasarea riscurilor (risk pooling)
eficienta
calitatea serviciilor
sustenabilitatea
Capacitatea de a genera venituri
Tarile sarace colectare slaba a fondurilor
bugetare, economia subterana
Taxele speciale pentru sanatate mai usor de
colectat
ASS limitata la persoanele angajate
Asigurarea privata regresiva, modalitate
aditionala
Platile directe probleme de echitate, sume
aditionale reduse
Finantarea comunitara se adreseaza
comunitatilor reduse numeric
Modalitati plata a medicilor
Plata per capita (in asistenta primara)
Plata per serviciu (in ambulatorul de
specialitate)
Salariul (in unitatile sanitare cu paturi)
Plata per capita
Modalitate de plata catre o organizatie a unei
sume fixe, pentru un interval de timp,
pentru fiecare pacient inscris pe lista unui
medic
suma nu variaza cu nr. de servicii furnizate
suma poate varia in functie de anumite
caracteristici (varsta, sex)
utilizare: medici de familie
Plata per capita - dezavantaje
furnizorul suporta riscurile financiare
tendinta de a le minimiza (medicii
inscriu preferential persoane sanatoase -
cream skimming si scade accesibilitatea
celor bolnavi)
tendinta de a furniza un nr. redus de
servicii
Plata per serviciu
Furnizorul primeste o plata /tarif de fiecare
data cand ofera un serviciu rambursabil
poate fi utilizata pt a plati organizatii sau pt a
remunera personalul
se face dupa efectuarea serviciului
depinde direct de numarul de servicii furnizate
utilizare: asistenta de specialitate in
ambulator
Plata per serviciu - avantaje
furnizorul este platit proportional cu serviciile
prestate
ofera stimulente economice pentru a efectua cat
mai multe servicii (medic/pacient)
e singura forma de plata in care furnizorii nu au
nici un motiv sa selecteze pacientii sanatosi, ci
chiar dimpotriva
incurajeaza eficienta tehnica (minimizarea
costurilor resurselor utilizate)
riscul financiar apartine in intregime platitorului
Plata per serviciu -
dezavantaje
Exista tendinta de a efectua cat mai multe
servicii (medic/pacient)
compromite eficienta alocativa
pierde teren in toate sistemele de ingrijiri
asiguratorii preiau tariful stabilit de furnizori
(usual customary rates)
sistemul de puncte per serviciu - comisii de
experti - putin obiectiv
Salariul
Acordarea unei sume fixe indiferent de
activitatea prestata, nu se coreleaza cu
calitatea si cantitatea serviciilor furnizate.
Plata sector spitalicesc
Bugetul global (alocat istoric sau
prospectiv)
Plata pe zi de spitalizare
Plata pe caz rezolvat (DRG)
Bugetul global
Organizatia primeste un buget stabilit in
avans, pentru o perioada definita de timp
criterii potentiale: istorice, nr servicii
furnizate, nr si tip de episoade de ingrijiri,
prospective nr. populatie deservita,
patologia generala,etc.
utilizare: in sectorul spitalicesc
Bugetul global - avantaje
Eficient in limitarea costurilor (cand este
stabilit in avans)
ofera organizatiei libertate considerabila
in utilizarea fondurilor - limitata cand
bugetul este constituit din linii de cheltuieli
Bugetul global - dezavantaje
orice unitati folosite pt a justifica bugetul
dimensiunile ce nu justifica bugetul sunt mascate
asigura controlul costurilor, dar nu stab. o legatura
directa intre volumul de activitate si plata furnizorului
furnizorul preia riscurile privind nr de internari, de
servicii, costul fiecarui serviciu, durata de spitalizare -
este stimulat sa le reduca, in detrimentul calitatii
bugetul pe linii de cheltuieli restrictioneaza capacitatea
organizatiei de a aloca fonduri intre diferite resurse - scade
eficienta si performanta manageriala
Plata pe zi de spitalizare
Furnizorul primeste o suma fixa pt
fiecare zi de spitalizare, care acopera
toate serviciile
utilizare: in unitatile cu paturi
adesea combinata cu plati adiacente:
plati suplimentare pt ingrijiri scumpe,
onorarii pt medici, medicamente
Plata pe zi de spitalizare -
avantaje
Simpla
induce tendinta de scadere a nr. de
servicii pe caz
Plata pe zi de spitalizare -
dezavantaje
Nu stimuleaza reducerea duratei de
spitalizare
Creste rata de utilizare a paturilor -
supradimensionarea spitalelor
nu stimuleaza analiza costurilor si o buna
contabilitate
nu face distinctie intre grade de severitate
riscul financiar - preluat de furnizor
Plata pe caz rezolvat (DRG)
Furnizorul primeste o plata fixa, stabilita in
prealabil, de fiecare data cand trateaza un
pacient dintr-un anumir grup de diagnostic
utilizata pt alocarea de fonduri catre
organizatii (spitale)
plata pt fiecare categorie de dg e prestabilita
si nu variaza cu serviciile furnizate individului
Premisele finantarii prin DRG
Clasificarea tuturor pacientilor externati
in grupe DRG.
Stabilirea de tarife pentru fiecare grup
DRG -se pot calcula local sau se importa
si se ajusteaza local.
Bugetul asistentei spitalicesti.
Plata pe caz rezolvat (DRG)- av
Incurajeaza eficienta tehnica (furnizorul retine
diferenta dintre costul real al tratamentului si
plata per caz)
tinde sa minimizeze costurile totale/dg
permite intelegerea si controlul costurilor
spitalicesti
reflecta mai bine modul in care sunt cheltuiti
banii (banii urmeaza pacientul)
Plata pe caz rezolvat- dezav
Costul DRG - mediu
Pt fiecare caz furnizorul suporta riscuri asociate
cu costurile tratamentului
luarea caimacului - ofera stimulente pentru a trata doar
anumiti pacienti/cazuri putin severe - incurajeaza trimiterea
cazurilor grave spre alti furnizori
induce tendinta de a creste nr. de pacienti tratati
(reinternarea; internarea cazurilor cu gravitate redusa)
manipularea dg (clasificare pt a maximiza rambursarea)
transferul costurilor (prea putine sv furnizate/trat insuficient)
Salariul - dezavantaje
Nu ofera stimulente pt a creste
activitatea sau calitatea
nu incurajeaza eficienta tehnica
medicul poate fi constrans sa trateze un
nr.mare de pacienti
Platile informale ?
Plati catre furnizori individuali sau institutii, in natura sau in bani, care se
situeaza in afara cailor oficiale de plata, sau care sunt destinate cumpararii
unor servicii care in mod normal sunt oferite gratuit de catre sistemul de
sanatate (Maureen Lewis, 2002)

Cuprind: platile in plic, contributiile catre spitale, dar si contravaloarea
unor medicamente si materiale sanitare procurate de pacienti.

Context: scaderea cheltuielilor pentru sanatate in tarile in tranzitie, pe fondul
mentinerii unei supraoferte in sectorul sanitar, avand ca rezultat stabilirea unor
niveluri salariale foarte scazute

Se creeaza o piata informala pentru servicii de sanatate in interiorul
sistemului public

Fondurile merg catre indivizi si nu catre sistem, fiind ilegale si in afara
controlului financiar

Platile informale restrictioneaza accesul celor cu venituri reduse

Poate fi considerat un cadou primit dupa oferirea de ingrijiri plata
informala?