3. Anatomia incisivilor permanenti inferiori.

Coroana
I ncisivul central inferior este dintele cu volumul cel mai redus dintre toi dinii.
Lungimea total este de 20-21 mm, coroana avnd 7-8 mm lungime.
Aspectul general al coroanei poate fi comparat cu o dalt, existnd o aplatizare marcat
a coroanei n sens vestibulo-lingual.
Faa vestibular
Se nscrie ntr-un dreptunghi cu latura mare cervico-incizal (CI). Raportul ntre
diametrul cervico-incizal i diametrul mezio-distal ( CI i MD) este aproximativ 2.
Marginile proximale ale feei vestibulare sunt paralele n cele 2/3 incizale fiind
convergente doar n 1/3 cervical unde sunt unite printr-o margine cervical (C) de
aspectul unui arc de cerc cu raz mic. Convexitatea marginii cervicale este orientat spre
apex (concavitatea incizal).
Marginea incizal rectilinie, orizontal realizeaz cu marginile proximale dou unghiuri
bine exprimate, egale cu 90 i egale ntre ele.
Relieful feei vestibulare este plan n 2/3 incizale i convex n 1/3 cervical.
n 1/3 incizal (I) dou santuri interlobulare cu orientare incizo-cervical evideniaz
trei lobi egali ca mrime, santurile disprnd la scurt timp prin aciunea musculaturii
labiale.
Faa lingual
Este asemntoare la contur cu faa vestibular, fiind discret mai mic dect aceasta,
putndu-se nscrie n conturul ei.
Relieful feei linguale este plan-concav n 2/3 incizale i convex n 1/3 cervical.
Elementele morfologice reprezentate de crestele marginale i cingulum sunt foarte terse,
abia perceptibile.
Feele proximale
Au aspect triunghiular; marginile i relieful lor fiind asemntoare, sunt greu de
difereniat.
Marginea vestibular este plan n 2/3 incizal i convex n 1/3 cervical.
Marginea lingual este plan-concav n 2/3 incizale i convex n 1/3 cervical.
Marginea cervical are forma literei V cu vrful orientat spre incizal (concavitatea
spre apex); vrful V-ului fiind mai bine exprimat pe faa mezial i mai rotunjit, mai
aplatizat pe faa distal.
Convexitatea maxim a feelor proximale se afl n 1/3 incizal unde se realizeaz
punctele de contact.
Rdcina
Este lung de 11-12 mm i este puternic aplatizat mezio-distal. Pe seciune la colet
are forma unui piscot sau de clepsidr ori reniform, diametrul mare al dreptunghiului n
care se nscriu aceste forme avnd orientarea vestibulo-lingual.
Pe feele proximale ale rdcinii se schieaz n sens cervico-apical un sant; mai
exprimat pe faa mezial.
Vrful rdcinii incisivului central inferior este orientat spre vestibul, ceea ce explic
evoluia n acest sens (spre vestibular) a complicaiilor septice ce au punct de plecare
acest dinte.


I ncisivul lateral inferior este mai voluminos dect incisivul central inferior dar
foarte asemntor cu acesta. Lungimea total este de 22 mm din care lungimea coroanei
reprezint aproximativ 8 mm. Se deosebete de acesta prin unghiurile proximo-incizale n
sensul c unghiul mezio-incizal (MI) este bine reprezentat (aproximativ 90o) i unghiul
distoincizal (DI) este mai rotunjit.
Rdcina
Este i ea mai voluminoas dect a incisivului central inferior, avnd anurile de pe
feele proximale egale i nu att de bine exprimate ca la incisivul central. Apexul este
mai frecvent orientat spre distal.


5. Anatomia incisivilor permanenti superiori.
Incisivul central are lungimea total de 22-23 mm din care aproximativ 9-10 mm i
reprezint coroana.
Incisivul central superior este cel mai voluminos dintre incisivi. Coroana sa prezint
patru fee laterale: vestibular (V), palatinal (P), mezial (M) i distal (D) i o margine
incizal (I).
Aspectul general al coroanei poate fi comparat cu o lopat sau cu o scaf, avnd o
puternic aplatizare vestibulo-palatinal (V-P).
Coroana
Fata vestibulara:
Marginea mezial este mai lung i mai plan (uor convex).
Marginea distal este mai scurt i mai convex dect meziala
Cele dou margini proximale sunt convergente spre colet.
Marginea cervical este n form de arc de cerc cu convexitatea orientat apical.
Marginea incizal este rectilinie. Formeaz cu marginile proximale dou unghiuri:
unghiul mezio-incizal (MI) bine exprimat i unghiul disto-incizal (DI) mai rotunjit.
Relieful feei vestibulare: este convex att n sens cervico-incizal ct i mezio-distal.
Cervico-incizal convexitatea maxim este n 1/3 cervical i mezio-distal n 1/3 mezial
n 1/3 incizal (I) a feei vestibulare se pot distinge dou depresiuni longitudinale cu
orientare cervico-incizal (I), anurile interlobulare ce delimiteaz pentru scurt vreme
cei trei lobuli din care este format lobul vestibular. Ordinea mrimii lobulilor este: distal,
central, mezial
Faa palatinal
Are tot aspect patrulater. Este ceva mai mic dect faa vestibular (V); nscriindu-se
n conturul acesteia. Cele patru margini sunt:mezial, distal, cervical, incizal.
Marginea mezial este mai lung i mai plan (uor convex) dect cea distal (D),
dar mai mic dect marginea mezial (M) a feei vestibulare.
Marginea distal este mai mic i mai convex dect marginea mezial (M); mai mic
(scurt) dect marginea distal (D) a feei vestibulare.
Cele dou margini proximale sunt convergente spre colet.
Marginea cervical este tot un arc de cerc dar cu diametrul mai mic dect omologul
de pe faa vestibular (V). Convexitatea este orientat apical.
Marginea incizal este rectilinie. Formeaz cu marginile proximale dou unghiuri:
mezio-incizal (MI) mai bine exprimat i disto-incizal (DI) rotunjit.
Relieful feei palatinale: este convex n 1/3 de colet i plan concav n 2/3 incizale.
Dou creste marginale proximale delimiteaz faa palatinal (P). Acestea sunt mai
pronunate spre colet i mai terse spre incizal.
Locul de ntlnire (contopire) al crestelor marginale este reprezentat de o formaiune
hemisferic, globuloas numit cingulum
Faa mezial
Are o form triunghiular cu vrful incizal i baza cervical. Cele trei laturi sunt
reprezentate de marginea vestibular (V), marginea palatinal (P) i marginea cervical
(C).
Marginea vestibular este convex n 1/3 cervical (C) i plan convex n 2/3 incizale.
Marginea palatinal este convex n 1/3 cervical (C) i plan concav n 2/3 incizale.
Marginea cervical are form de vestibular (V) cu vrful orientat spre incizal.
Relieful feei meziale este n ansamblu uor convex, convexitatea maxim fiind n 1/3
incizal (I) unde se realizeaz punctul de contact proximal.
Faa distal
Are un contur asemntor feei meziale n care se poate nscrie. Are tot trei margini:
vestibular, palatinal, cervical; acestea fiind ns mai mici dect corespondena lor de
pe faa mezial (M).
Marginea vestibular este convex n 1/3 cervical i plan convex n 2/3 incizale.
Marginea palatinal este convex n 1/3 cervical (C) i plan concav n 2/3 incizale.
Marginea cervical este n forma literei V avnd vrful orientat incizal, dar mult
mai rotunjit dect pe faa mezial.
Relieful feei distale este mai convex dect al feei meziale datorit dimensiunilor mai
reduse. Convexitatea maxim este n 1/3 incizal (I) unde se realizeaz punctul de contact
interdentar
Radacina
Are form conic alungit de trus cu lungimea de 12-13 mm. Pe sectiune orizontal la
nivelul coletului are forma unui triunghi echilateral cu unghiurile rotunjite.
Vrful rdcinii este uor nclinat spre distal.
n interiorul rdcinii se afl un singur canal radicular continuare a camerei pulpare care
la colet are o form cilindric spre apex, devenind filiform.

I ncisivul lateral superior
Este cel mai mic dinte maxilar. Lungimea total este de 21-22 mm din care 7-8 mm i
reprezint coroana.
Coroana
Morfologic, incisivul lateral superior prezint n general aceleai caracteristici ca i
incisivul central superior de care se deosebete printr-o serie de caracteristici individuale,
coronare, radiculare i clinico-tehnice-terapeutice:
volumul coronar i radicular mai redus;
raportul ntre diametrul cervico-incizal i diametrul mezio-distal ( CI i MD)
este mai mare de 1, incisivul lateral superior nscriind-i coroana ntr-un dreptunghi cu
diametrul mare cervico-incizal.
marginea incizal (I) este oblic ascendent de la mezial spre distal i este situat la 1-2
mm deasupra planului ocluzal; unghiul mezio-incizal (MI) este mai bine exprimat,
ascuit (sub valoarea de 90o), unghiul disto-incizal (DI) este rotunjit, obtuz (cu o valoare
mai mare de 90o).
elementele morfologice ale feei palatinale (crestele marginale i cingulum) sunt mai
accentuate, mai evidate.
supracingular (spre marginea incizal) la nivelul feei palatinale se afl inconstant
foramen caecum, o depresiune circular foarte mic.
deseori coroana incisivului lateral superior prezint o varietate de forme morfologice
cum ar fi forma: de canin, de cui sau foarte mic (nanic).
Rdcina
Este mai subire cu un grad accentuat de aplatizare mezio-distal.
Vrful rdcinii se subiaz mult iar zona strict apical se anguleaz spre distal.
Seciunea la nivelul coletului are forma unui triunghi isoscel cu unghiurile rotunjite.
n interiorul rdcinii se afl un singur canal radicular ngust, aplatizat mezio-distal, greu
abordabil pn la apex att datorit dimensiunilor reduse ct mai ales datorit angulaiei
apexului spre distal.



8. Sisteme speciale de retentie in restaurarile coronare ale dintilor vitali.
(in restaurarile unghiului dintelui frontal)
- exprimarea unghiului dintre peretele parapulpar si peretii laterali, cu crearea unei
inclinatii divergente a peretilor vestibular si oral spre parapulpar;
- exprimarea unghiului de intalnire dintre peretii laterali , insistandu-se in masura in care
nu periclitam pulpa;
- crearea unei cavitati suplimentare de retentie pe fata orala a coroanei ( coada de
randunica, trapez, etc.);
- pivotii parapulpari ( cementati, introdusi prin frictiune, insurubati)

9. Anatomia caninilor permanenti inferiori.
Este cel mai voluminos dinte din grupul frontal mandibular. Are o lungime de
aproximativ 25 mm.
Coroana
Seamn cu a caninului superior avnd aspectul mai puin globulos i mai asemntor
cu cel al unei dli. Are patru fee laterale: vestibular, lingual, mezial i distal i
o margine incizal.
Faa vestibular
Este mai mult lung (mai nalt) dect lat; avnd diametrul cervico-incizal mult mai
mare dect diametrul mezio-distal (CI > MD).
Conturul feei vestibulare este pentagonal, delimitat de marginile mezial (M), distal
(D), cervical (C) i incizal (I).
Marginea incizal are forma literei V cu braele inegale, segmentul mezial fiind
mult mai scurt dect dect segmentul distal care este mult mai lung. V-ul fiind mult
aplatizat are vrful mult mai aproape de marginea mezial i mai departe de cea distal.
Marginile proximale sunt plan convexe i paralele n cele 2/3 incizale ale feei
vestibulare.
n treimea cervical ele devin convergente unindu-se prin marginea cervical ce are
forma unui arc de cerc convex spre apex (concav spre incizal), cercul avnd raz mic.
Relieful feei vestibulare este plan-convex cu o uoar schiare a anurilor verticale ce
delimiteaz cei trei lobuli. Creasta esenial de smal ce susine vrful V-ului incizal
este mai puin evident.
Datorit dimensiunii reduse mezio-distale a acestei fee i convexitatea n acest sens
este mai accentuat.
Faa lingual
Este mai mic dect faa vestibular nscriindu-se n conturul acesteia; se deosebete
de aceasta prin relief.
Crestele marginale i cingulum sunt mult atenuate, puin vizibile.
Feele proximale de aspect triunghiular avnd o margine vestibular, lingual i
cervical
sunt aproape paralele ntre ele i au relieful ters, fr convexiti exagerate.
Punctul de contact se realizeaz n 1/3 incizal.
Rdcina
Are o lungime de aproximativ 15 mm i prezint o aplatizare mezio-distal mai
accentuat dect la caninul superior.
Pe feele proximale ale rdcinii exist o depresiune longitudinal, mai accentuat n
1/3 mijlocie.
n marea majoritate a cazurilor caninul inferior prezint o singur rdcin i un singur
canal radicular. Excepional rdcina poate fi divizat de anurile longitudinale cervico-
apicale de pe feele proximale situaie n care rdcina poate deveni bifid sau pot
apare chiar dou rdcini cu dou canale radiculare. n cazul existenei a dou rdcini,
dispoziia lor se face vestibular pentru o rdcin i lingual pentru a doua rdcin.
Dintre cele dou rdcini, cea vestibular este mai voluminoas i mai lung.



11. Anatomia premolarilor permanenti superiori.
Are nlimea total 21 mm.
Coroana
Are o form de paralelipiped dreptunghic. Este aplatizat mezio-distal, avnd diametrul
mare vestibulo-oral ( VP > MD). Prezint patru fee laterale: vestibular (V),
palatinal (P), mezial (M) i distal (D) i o fa ocluzal (Oc).
Faa vestibular
Are aspect pentagonal fiind asemntoare feei vestibulare a caninului. Diametrul
mare al acestei fee vestibulare este orientat cervico-ocluzal.
Marginile feei vestibulare sunt: mezial (M), distal (D), cervical (C) ocluzal (Oc).
Marginea mezial este mai lung i mai plan dect cea distal; este uor convex.
Marginea distal este uor mai scurt i mai convex dect cea mezial.
Cele dou margini proximale mezial i distal sunt convergente cervical.
Marginea cervical are forma unui arc de cerc cu convexitatea dispus apical
(concavitatea ocluzal).
Marginea ocluzal are forma literei V (mai larg deschis dect al caninului), avnd
braul mezial mai scurt i braul distal mai lung. Aceasta face ca vrful V-ului s fie
mai aproape de faa mezial.
Unghiul mezio-ocluzal este mai aproape de planul ocluzal, iar unghiul disto-ocluzal
este mai departe (spre colet) de planul ocluzal.
Relieful feei vestibulare este convex n sens mezio-distal i cervico-ocluzal.
Convexitatea maxim este n treimea cervical i treimea mezial. O linie vertical ce
coboar prin vrful V-ului marginii ocluzale spre colet mparte faa vestibular n dou
planuri.
Faa palatinal
Are acelai aspect pentagonal al feei vestibulare. Este mai mic dect faa vestibular,
nscriindu-se n conturul acesteia. Vrful marginii ocluzale este mult rotunjit. Cele patru
margini ale feei palatinale sunt: mezial (M), distal (D), cervical (C) i ocluzal (Oc).
Marginea mezial este mai lung i mai plan dect marginea distal. Este mai scurt
dect aceeai margine mezial a feei vestibulare. Pentru premolarul unu acest raport
ajunge la 1/2 (deci marginea palatinal este mult mai mic).
Marginea distal este mai scurt i mai convex dect marginea mezial. Este mai
scurt dect marginea corespondent de pe faa vestibular. La premolarul unu superior
i ea se reduce la jumtate.
Cele dou margini proximale sunt convergente spre colet.
Marginea Ocluzal are forma literei V cu vrful mult mai rotunjit prin deschiderea
mai larg a V-ului. Unghiul mezio-ocluzal este mai aproape de planul ocluzal iar
unghiul disto-ocluzal este mai ndeprtat.
Relieful feei palatinale este convex mezio-distal i cervico-ocluzal.; n sens meziodistal
convexitatea maxim este n treimea mezial iar n sens cervico-ocluzal n treimea
mijlocie. Datorit suprafeei mult mai reduse a feei palatinale a primului premolar
convexitatea acesteia apare mult mai accentuat dect a feei palatinale a premolarului
doi.
Faa palatinal a premolarului unu superior face trecerea de la grupul frontal (canin
cu cingulum dezvoltat) la molari care au cuspizii vestibulari i palatinali egali ca nlime
Faa mezial
Are o form patrulater avnd patru margini: vestibular (V), palatinal (P), cervical
(C) i ocluzal (Oc).
Marginea vestibular este convex n treimea cervical i plan convex n 2/3 ocluzale.
Marginea palatinal este convex n 1/3 mijlocie, fiind convexitatea maxim. La
primul premolar este de aproximativ jumtate din nlimea marginii vestibulare; .
Marginea cervical are forma unui arc de cerc cu convexitatea spre ocluzal (concavitatea
spre apex)
Marginea ocluzal are forma unui V cu braul vestibular mai mare i cel palatinal
mai mic.
Relieful feei meziale este n ansamblu uor convex, convexitatea maxim fiind n
treimea ocluzal (unde se realizeaz i punctul de contact). Spre marginea cervical el
devine uor concav, continundu-se cu depresiunea longitudinal a rdcinii.
Faa distal
Are aceeai form i aceleai margini cu faa mezial fiind mai redus ca dimesiuni i
cu o convexitate mai accentuat.
Faa ocluzal
Are un aspect dreptunghiular cu diametrul mare orientat vestibulo-palatinal (aplatizat
mezio-distal);
Prezint patru margini: mezial (M), distal (D), vestibular i palatinal (P).
Marginea mezial este mai mare i mai plan comparativ cu cea distal; este uor
convex.
Marginea distal este mai scurt i mai convex dect cea mezial.
Marginea vestibular are forma literei V cu segmentul mezial mai scurt i mai convex
i cel distal mai lung i mai plan.
Marginea palatinal are forma unui arc de cerc mai convex la premolarul unu dect
la premolarul doi.
Relieful ocluzal este reprezentat de doi lobi, un an interlobar, dou fosete marginale
i dou creste marginale.
Lobii n numr de doi sunt dispui unul vestibular i unul palatinal.
Att ca volum ct i ca nlime lobul vestibular este mai mare dect cel palatinal.
Ambii lobi au forma unei piramide cu baza patrulater. Vrful piramidei (vrful lobului)
este cuspidul iar marginile piramidei sunt crestele sagitale i transversale de smal.
La ntretierea (contopirea) marginilor gsindu-se vrful lobului (cuspidul).
Marginile transversale sunt perpendiculare pe marginile sagitale i plecnd din vrful
piramidei (vrful lobului - cuspidul) se orienteaz ctre vestibular (pentru lobul
vestibular) i ctre oral (pentru lobul oral) i respectiv ctre centrul feei ocluzale pentru
ambii lobi.
Marginile sagitale att pentru lobul vestibular i pentru cel oral i se orienteaz ctre
mezial i distal (pornind din vrful lobului - cuspid) constituind perimetrul ocluzal;
mpreun cu crestele marginale proximale delimitnd depresiunea ocluzal sau lacul
ocluzal.
Sanul interlobar este orientat mezio-distal; separ lobul vestibular de cel palatinal
fiind drept, rectiliniu. Este situat mai aproape de faa palatinal (mai departe de faa
vestibular),contribuind la inegalitatea ca volum a lobilor.
Fosetele sunt depresiuni triunghiulare la extremitatea mezial i respectiv distal a
anului interlobar, acolo unde acest an este ntrerupt de prezena crestelor marginale
de smal.
Crestele marginale de smal sunt ngrori liniare de smal la limita proximal a
suprafeei ocluzale cu feele proximale. Au o dispoziie vestibulo-oral, prezentndu-se
ca un cordon de smal ce leag crestele sagitale meziale i respectiv distale ale celor doi
lobi.
La primul premolar superior lobul activ este lobul palatinal dar volumul su redus l
face s-i modifice configuraia prin abraziune dup modelarea funcional prin angrenaj
dentar a lobului vestibular.
Camera pulpar
Reproduce la un volum de patru-cinci ori mai mic aspectul coronar. Prezint aceeai
aplatizare accentuat mezio-distal.

Rdcina
Premolarul unu superior prezint o rdcin puternic aplatizat mezio-distal; care pe
seciune la nivelul coletului are aspectul de de clepsidr, datorit anurilor
proximale de pe feele proximale ale rdcinii. Accentuarea acestor anuri poate
determina fie separarea apexului rdcinii (rdcin bifid) , fie apariia a dou rdcini
complet individualizate (una vestibular i una palatinal)
Aadar putem vorbi la acest dinte de existena morfotipurilor radiculare ca:
o rdcin cu dou canale radiculare
dou rdcini cu dou canale radiculare
o rdcin bifid, cnd att rdcinile ct i canalele sunt separate exclusiv n treimea
apical a rdcinii.
Dintre cele dou rdcini cea vestibular este mai voluminoas. Ambele rdcini au
apexurile efilate i uor nclinate spre distal.
n interiorul rdcinii se afl un canal subire cu sau fr ramnificaii, concordant cu
morfotipul radicular. Vecintatea sinusului maxilar i efilarea apexurilor radiculare face
din extracia primului premolar superior o manoper dificil cu posibila fracturare a
rdcinilor, deschiderea accidental a sinusului sau mpingerea de resturi radiculare
i/sau infectarea cavitii sinusale.
Premolarul doi superior are nlimea total de 21 mm.
Coroana
Are acelai aspect de paralelipiped dreptunghic cu diametrul mare vestibulo-palatinal
i aplatizarea mezio-distal. Este mai voluminoas dect a primului premolar superior,
avnd lobul palatinal mai mare (egal cu cel vestibular).
Se deosebete de coroana primului premolar superior prin feele proximale, faa
palatinal i faa ocluzal.
Feele proximale ale premolarului doi superior au marginea ocluzal de forma unui
V cu braele egale dat fiind egalitatea celor doi lobi de pe faa ocluzal.
Faa palatinal a premolarului doi este de nlime egal cu faa vestibular.
Faa ocluzal a premolarului doi superior prezint aceleai elemente ale morfologiei
ocluzale numai c anul interlobar se afl la egal distan de faa vestibular i cea
palatinal, lobii fiind iniial egali ca volum i nlime.
Lobul palatinal fiind lob activ i rotunjete vrful, reducndu-i discret din nlime
prin abraziune.
Rdcina
Este aplatizat mezio-distal avnd acelai aspect de picot pe seciune la nivelul coletului.
Mai frecvent premolarul doi superior prezint o singur rdcin cu unu sau dou
canale radiculare.
Axul coroanei este i aici n continuarea axului rdcinii. ai aici rdcina are raporturi
sinusale cu consecinele ce decurg din aceast vecintate.
Poziia n osul alveolar este asemntoare premolarului unu superior avnd o uoar
nclinare palatinal (0-1) i distal (0-1).









23. Anatomia caninilor permanenti superiori.
Caninul superior este cel mai lung dinte. Are o lungime total de 26-27 mm; coroana
avnd 9-10 mm.
Coroana sa are form piramidal apropiat de cea a unui vrf de lance. Coroana caninului
superior prezint patru fee laterale i o margine incizal (I) format din 2 segmente.
Faa vestibular
Are aspect pentagonal. Diametrul mare al feei vestibulare este orientat cervico-incizal.
Marginile feei vestibulare sunt: mezial (M), distal (D), cervical (C) i incizal (I) cu
dou segmente: (mezial mai scurt i distal mai lung).
Marginea mezial este mai lung i mai plan dect cea distal (D).
Marginea distal este mai scurt i mai convex dect cea mezial (M).
Cele dou margini proximale sunt convergente spre colet.
Marginea cervical are forma unui arc de cerc cu convexitatea dispus spre apical.
Marginea incizal are forma literei V avnd braul mezial mai scurt i braul distal
mai lung, ceea ce face ca vrfului V-ului s fie mai aproape de faa mezial i mai
departe de faa distal.
Unghiul mezio-incizal (MI) este mai aproape de planul incizal iar unghiul (DI) este
mai departe (spre colet) de planul incizal.
Relieful feei vestibulare este convex n sens mezio-distal i cervico-incizal.
Convexitatea maxim este n 1/3 cervical i 1/3 mezial.
O linie vertical ce coboar din vrful V-ului marginii incizale spre colet mparte
faa vestibular n dou planuri: mezial mai mic i distal mai mare corespunztor celor
dou brae ale V-ului incizal.
Aceast ngroare rectilinie a smalului vestibular este cunoscut i sub denumirea de
creast esenial de smal revenindu-i rolul de a susine cuspidul caninului
conferindu-i o for i o rezisten deosebit.
Pe faa vestibular n 1/3 incizal se pot distinge dou anuri interlobulare cu direcie
cervico-incizal separnd aceast fa n trei lobuli, cel mai mare fiind lobulul central
ce formeaz cuspidul propriu-zis. n ordine descrescnd urmeaz lobulul distal
apoi cel medial.
Faa palatinal
Are acelai aspect pentagonal al feei vestibulare. Este mai mic dect faa vestibular;
nscriindu-se n conturul acesteia.
Cele patru margini sunt: mezial (M), distal (D), cervical (C) i incizal (I);
Marginea mezial este mai lung i mai plan dect marginea distal.
Marginea distal este mai scurt i mai convex dect marginea mezial (M). Este mai
scurt dect corespondenta margine de pe faa vestibular.
Cele dou margini proximale sunt convergente spre colet.
Marginea incizal are forma literei V avnd braul mezial mai scurt i braul distal
mai lung. Unghiul mezio-incizal ( MI) este mai aproape de planul incizal, iar unghiul
disto-incizal ( DI) este mai departe de planul incizal.
Relieful feei palatinale este convex n 1/3 de colet i plan-concav n 2/3 incizale.
Dou creste marginale proximale delimiteaz mezial i distal faa palatinal. Acestea
sunt mai pronunate spre colet i mai terse spre incizal. Locul de ntlnire al crestelor
marginale formeaz cingulumul.
Cuspidul caninului i cingulumul sunt unite printr-o creast de smal ce mparte i
faa palatinal (asemenea feei vestibulare) n dou versante unul mezial mai mic i altul
distal mai mare (corespunztor celor dou brae ale V-ului incizal).
Faa mezial
Are form triunghiular cu vrful incizal i baza cervical. Cele trei laturi sunt reprezentate
de marginea vestibular (V), marginea palatinal (P) i marginea cervical (C).
Marginea vestibular este convex n 1/3 cervical i plan convex n 2/3 incizale.
Marginea palatinal este convex n 1/3 cervical i concav n 2/3 incizale.
Marginea cervical are form de V cu vrful orientat spre incizal.
Relieful feei meziale este n ansamblu uor convex, convexitatea maxim fiind n 1/3
incizal unde se realizeaz punctul de contact proximal (interdentar).
Faa distal
Are un contur asemntor feei meziale n care se poate nscrie. Are tot trei margini:
vestibular (V), palatinal (P), cervical (C), acestea fiind mai mici dect corespondenta
lor de pe faa mezial.
Marginea vestibular este convex n 1/3 cervical i plan convex n 2/3 incizale.
Marginea palatinal este convex n 1/3 cervical i plan concav n 2/3 incizale.
Marginea cervical este n forma literei V avnd vrful orientat spre incizal, dar
mult mai rotunjit.
Relieful feei distale este mai convex dect al feei meziale datorit dimensiunilor mai
reduse. Convexitatea maxim este n 1/3 incizal unde se realizeaz i punctul de contact
Rdcina
Este cea mai lung i cea mai voluminoas din grupul dinilor frontali. Are o form
alungit de 16-17 mm cu un grad accentuat de aplatizare mezio-distal.
Pe seciune la nivelul coletului rdcina are forma unui triunghi isoscel cu unghiurile
rotunjite.
Apexul rdcinii este uor nclinat spre distal (Fig. IV.16).
n interiorul rdcinii se afl un singur canal radicular (continuare a camerei pulpare)
larg, uor accesibil.

24.Cimenturi ionomeri din sticla.
Clasificare:
A. Dupa utilizare
a.CIS de cimentare a lucrarilor protetice (CIS clasa I)
b.CIS de restaurare coronara (CIS clasa II)
Indicatii
-leziuni cervicale ( carioase sau necarioase)
-leziuni ocluzale minime tratate minimal invaziv
-leziuni aproximale tratate minimal invaziv
-refacerea dintilor temporari
-restaurari provizorii
-refaceri de bonturi
c.CIS pentru obturatie de baza (clasa III) (propriu-zisa)
Indicatii
-tehnica sandwich inchis (clasic sau modern)
-tehnica sandwich deschis
d. CIS de sigilare ( clasa IV)
B. dupa mecanismul de priza
a. autopolimerizabile
b.fotopolimerizabile
C. dupa compozitie
a.conventionale
b.cu adaos de particule metalice
c. anhidre
D. dupa modul de prezentare :
a. sistem bicomponent
- clasic: lichid (solutie apoasa a copolimerului acidului acrilic) + pulbere (silicat
dublu de aluminiu si calciu;
- anhidru: lichid (apa, acid tartric) + pulbere (silicatul clasic + coplimerul liofilizat si
amestecat cu silicatul
b. sistem monocomponent: pasta

Proprietati:
A. aderenta crescuta la smalt si dentina
B. efect carioprofilactic
C. biocompatibilitate inalta
D. grad redus de conductibilitate termica (similar cu dentina)
E. rezistenta scazuta la uzura (nu se aplica in zone cu stopuri ocluzale);
F. estetica necorespunzatoare datorita lipsei de transluciditate;
G. suprafata rugoasa


26. Prepararea cavitilor de clasa V,VI . Numii varietile cavitilor.
Cavitatile de clasa V
-se afla in 1/3 gingivala (cervicala) a suprafetelor vestibulare si orale ale dintilor.
-pot fi leziuni la nivelul coroanei si pe suprafata dentine denundate ca ex
*carie de colet superficiala situate vestibular la dintii laterali/frontali
*carie de coelt profunda situate vestibular la dintii laterali /frontali
* carie de colet superficiala sau profunda situata oral la dintii laterali/frontali
*carie circulara de colet
Prepararea- cind sunt citeva cavitati apropiate ele se unesc in forma de oval sau de
rinichi.
-cavitatea se face cu o freza con invers sau fisurala
-gingia se indeparteaza daca impiedica formarea cavitatii subgingivale
-cavitatea nu se face adinca pentu a nu perfora accidental fundul cavitatii, de aceea
trebuie sa repete curbura suprafetei vestibulare
-cu freza fisurala ce se tine perpendicular si se penduleaza in dreapta si stinga se face
fundul si peretii si unghiurile bine exprimate
-se fac portiuni de retetie cu latimea de 1.5-2 mm
-daca marginea gingivala se afla in cementul radicular sau dentina, se bizoteaza marginea
incizala iar la colet se face retentive macromecanica
-dupa prepararea cavitatea de clasa a 5 are forma de rinichi


Cavitatile de clasa VI
-se afla la mrginile incizale ale dintilor anteriori si virfurile cuspizilor dintilor laterali
-apar din cauza abraziunii tesuturilor dentare pina la dentina ca ex
*denudarea dentine pe cuspid
*lipsa antagonistilor din care cauza e absenta autocuratirea cuspizilor la masticatie
*abraziunea fiziologica pina la dentina
*abraziunea patologica
*bruxismul-automatism masticator prin miscari bruste, repetate in timpul somnului
Dentina se abraziaza rapid si apar defecte punctiforme ce devin apoi sulculare. Marginile
smaltului sunt deobicei ascutite si fragile.

Prepararea
-se analizeaza raporturile ocluzale si se fixeaza punctele de contact ocluzale (cu hirtia
indigo)
-cavitatile de obicei nu se deschid din cauza formei sale accesibile.
-cavitatea nu se extinde. La cuspizii dintilor laterali se exclude extensia dintre obturatie si
tesuturi prin puncte ocluzale , iar la frontali nu se face.
-tesuturile lezate se indeparteaza econom, pentru a pastra rezistenta la presiunea
masticatorie. Se indeparteaza dentina pigmenatate, smaltul daca este posibil se pastreaza
pentru ca ulterior sa fie intarit cu compozit.
-pe virful cuspidului se face o cavitate cilindrica de 1.5-2 mm adincime. Peretii pot fi
paraleli sau pot converge spre planseu. Apoi se slefuiesc marginile ascutite.
Cavitatea in regiunea marginii incizale a incisivului se face ca un sant cu fund ingustat.
Exereza e minima si smaltul se pastreaza.
-finisarea marginilor se face cu freze diamantate fine, freze de finisat din aliaj dur.



27. Histogeneza dentinei.
Dentinogeneza
Incepe din momentul cind clopotul adamantin a atins dezvoltarea finala. Dentinogeneza
e un ansamblu de fenomene ce duc la mineralizarea progresiva a zonei externe a papilei
mezenchimale.
Partea central a papilei nemineralizata=pulpa
Dentinogeneza are 2 faze
a)celulara- odontoblastii sintetizeaza precursorii substantei organice a dentine
b)extracelulara- mineralizarea si formarea dentine propriu-zise.
Diferentierea odontoblastilor e conditionata de prezenta supriacenta a preameloblastilor.
Membrana bazala dintre cele 2 tesuturi incepe sa disocieze astfel incit celulelele epiteliale
si mezenchimale vor fi in contact, ceea ce conditioneaza trecerea informatiei inductoare.
Odontoblastii sunt cellule secretorii asezate in palisade la periferia pulpei dentare.Au corp
cellular si prleungire citoplasmatica. Matricea dentinara e sintetizata si secretata de
odontoblasti si e formata din proteine si proteoglicani. Colagenul e partea cea mai
importanta reprezentind 80-85% din matrita si e sintetizat de odontoblasti sub forma de
precolagen.
Molecula de precolagen e vehiculata in mediul extracellular.Aici prin asocierea
moleculelor de precolagen se formeaza colagenul. In cursul amturizarii predentinei se
observa densificarea fibrelor de collagen ce vor forma o retea ce inconjoara prelungirile
odontoblastilor.
Mineralizarea dentine e rezultatul impregnarii matricei secretate de odontoblasto cu saruri
de Ca ce se cristalizeaza sub forma de hidroxiapatita.
Depunerea sarurilor minerale are loc sub forma de granule (calcosferite) care apoi sunt
inglobate intr-o masa de saruri minerale. Fuzionarea calcosferitelor va forma dentina
intertubulara. Ritmicitatea mineralizarii e marcata prin prezenta liniilor de crestere Ebner
si Owen.

28. Prepararea cavitilor de clasa III. Numii varietile cavitilor.
-se afla pe suprafetele proximale a incisivilor si caninilor, cu margine si unghi incizal
pastrat.
-se face *acces prin fata orala, cind e afectata creasta
*acces prin fata vestibular
*acces direct pe fata proxiamal lezata cind lipseste un dinte vecin, este o
diastema sau trema
Prepararea
In toate aceste cazuri se creeaza o cavitate-caseta ca un triunghi cu colturi rotunjite.
-baza triunghiului e la marginea gingivala
-peretii laterali (labial si jugal) sunt apropiati spre marginea incizala
-virful triunghiului se afla linga marginea incizala
-cu freza fisurala sau con invers se face peretele gingival- freza se tine parallel la baza
dintelui si se misca antero=posterior
-peretii laterali se fac cu miscari dinspre gingie carte marginea incizala
-la dintii inghesuiti pentru a accede la carii se foloseste fata lingual. Se face cu o freza
sferica diamantat mai departe de margine. Apoi se face excizia peretelui lingual si apoi
cleui de contact.
Smaltul neafectat de pe fata labial e necesar sa fie pastrat chiar daca mi e dentina
subiacenta.
Daca s-a afectat peretele vestibular, dar cel lingual e pastrat, prepararea se face prin cel
vestibular.
* se pastreaza unghiul coronar, chiar daca e aproape de focarul carios.
-cu freze special se fac gropite de sprijin pe margiena incizala si crestaturi in peretii
gingivali si laterlai
-daca cavitatea e adinca pe suprafata de contact, atunci e nevoie sa se creeze un paltou
suplimentar. Platoul suplimentar fixeaza obturatia si repartizeaza presiunea.
-daca peretele gingival e distrus sic aria e pe cementul radicular
*se deschide marginea gingivala a cavitatii
*se face un perete gingival plat
*daca papilla interdentara e atrofiata, papila inflamata e coagulate sau excizata
Bizotarea e obligatory si se face un bizou smaltiar pronuntat mai ales pe fata vestibulara
cu freze diamantata cu granulatie fina.





29. Dezvoltarea dintelui (histogeneza esuturilor dentare).
In stadiile de dezvoltare a germenilor dentari mezenchimul odontogen are rol inductor si
se adreseaza epiteliului supriacent.
raspunsul epiteliului consta itnitial intr-o intenfsificare a multiplicarii celulare la acest
nivel si va determina o crestere localizata a nr straturilor superficiale.
Celulele stratului bazal epitelial prolifereaza si realizeaza o lama epiteliala ce se afunda in
mezenchim. Initial se formeaza o lama primitiva ca o potcoava pentru fiecare maxilar
(superioara si inferioara).
Concomitent la suprafata epiteliului bucal in zona unde a inceput proliferarea lamelor are
loc dezintegrarea celuleor, ceea ce duce la aparitia unei fisuri care adincindu-se induce
despartirea lamei epiteliale primitive in doua lame.
- o lama orientate palatinal (sau lingual)
- o lama orientate spre exterior (vestibulara)
In cursul dezvoltarii lama vestibulara se imaprte in 2 foite separate prin spatiu larg.
-foita externa a lamei vestibulare cu mezenchimul corepunzaor vor forma mucoasa
vestibulului cavitatii bucale (labial si jugala)
-foita interna si mezenchimul corespunzator- vor forma mucoasa gingivala.

Lama dentara primara se afla in pozitie palatine la nivelul maxilarului si in pozitie lingual
la nivelul mandibulei. Intre sapt 6-8 din fiecare lama dentara primara (superioara si
inferioara) vor prolifera 10 muguri epiteliali ce vor corespunde viitorilor 10 dinti
temporary.
- din lama dentara primara se vor diferentia dentittia temporara si mugurii molarilor
permanenti
Odata cu dezvoltarea mugurilor temporary, lama dentara se subtiaza si da nastere la
prelungiri epiteliale deaupra fiecarui mugure temporar asa se dezvolta lama dentara
secundara
Din ea se diferentiaza dintii permanenti (incisive, canini, premolari).
Pe lama dentara primara in sapt 6-8 a dezvoltarii intrauterine au loc proliferari celulare la
nivelul stratului bazal epithelial.Datorita multiplicarilor rapide celulele ramin grupate cu
aspectul de mugure rotund.
Mugurii epiteliali se adincesc in mezenchim, dar ramin uniti de lama epiteliala pirntr-un
cordon epithelial numit- gubernaculum dentis.

Ulterior prin proliferarea celuleor mezenchimului situate sub mugurele dentar are loc
invaginarea lui in portiunea mijlocie a extremitatii sale inferioare. Astfel mugurele
epithelial ia un aspect de cupa sapt 9-10.
In stadiul de cupa- legatura cu lama epiteliala se alungeste si se sbtiaza iar ca urmare
a proliferarii celulare (a epiteliului celulei) mugurele creste in dimensiuni. Celulele aflate
pe suprafata convexa a cupei ramin mici, asezate intr-un rind strins unite intre ele si
separate de mezenchim printr-o membrane bazala continua. Ele formeaza- stratul
epitelial extern
Celulele din marginea concava (interior) a cupei devin inalte , prismatice, dispuse intr-
un rind si formeaza stratul epitelial intern
Intre cele 2 straturi celulele devin stellate cu prelungiri ce se jonctioneaza formind
pulpa smaltului(tesutul reticular al organului smaltului)
Deasupra epiteliului intern sunt 4-5 straturi de cellule mici, cuboide, cu nuceli rotunzi
ce formeaza- stratul epitelial intermediar
Mezenchimul de la nivelul concavitatii organului smaltului prolifereaza si se formeaza-
papila mezenchimala.
Mezenchimul din jurul organului smaltului si al papilei se condenseaza formind- sacul
dentar (folicular)
Prin adincirea si cresterea papilei dentare, organul smaltului va lua forma unui clopot
stadiul de clopot adamantin
In acest stadiu, germenele dentar e format din 2 primordii
1) primordii epiteliale (organul smaltului)
2) primordial mezenchimal (papilla mezenchimala)
Organul smaltului e separate de papilla mezenchimala si sacul follicular printr-o
membrane bazala, care controleaza schimburile metabolice.
In structura organului smaltului intra
-epiteliul adamantin extern
-tesut reticular stelat (pulpa organului adamantin)
-stratul epithelial inetrmediar
-epiteliul adamantin intern
Epiteliul adamantin extern- e constituit dintr-un strat de cellule cuboide cu nucleu,
organite intracitoplasmatice. Functia de acoperire, de tranzitie, reglare, aparare. Astfel
substantele inglobate sunt distruse / eliminate in matricea reticulului stelat.
Tesut reticular stelat ocupa centrul organului smaltului . Celulele au aspect
stelat.Nucleul ocupa centrul celulei, citoplasma e putin abundenta.AG e bine
dezvoltat.Aceste incluziuni (organite) depisteaza calciul necesar pentru formarea
smaltului.
Stratul epithelial intermediar- e intre tesutul reticular stelat si epiteliul adamantin intern.E
format din 4-5 straturi celulare strins legate intre ele.Celule puternic aplatizate cu nucleu
si citoplasma.Are rol de protectie a ameloblastilor si reprezinta o rezerva pentru formarea
de noi ameloblasti sua de celule pulpare.
Epiteliul adamantin intern- e format din cellule inalte, legate de membrane bazala care le
separa de papilla mezenchimala in urma fragmentarii membrane bazale si a contactului
cu celulele din papilla.
(Celulele epiteliului adamantin intern se vor diferentia in ameloblasti care vor incepe sa
formeze smaltul.)
La extremitatile inferioare ale bratului clopotului are loc unirea epiteliuluui extern care
devine intern. In aceasta zona celulele se multiplica active. Zona din intrepatrundere e
formata din epiteliul extern si intern, fara tesut reticular si strat epithelial intermediar.
Cresterea organului smaltiar se va face pornind de la zona de intrepatrundere la care sunt
cellule tinere nediferentiate.
Papila mezenchimala- structural e din cellule mezenchimale ce sunt prelungiri
citoplasmatice si organite intracitoplasmatice. Papilla e vascularizata inca in stadiul de
cupa, de vase ce patrund prin portiunea bazala a papilei si care s eramifica la nivelul
tesutului mezenchimal.
La papilla mezenchimala se vor distinge 2 zone
-centrala- ce va pastra aspectul structural al tesutului conjunctiv predominant cellular ce
vor forma pulpa dentara
-periferica- subiacena epiteliului adamntin intern cu o concentrare celulara (fibrilara) si
prin anse capilare terminale.
Prin fragmentarea membrane bazale de la periferia papilei au loc contacte epitelio-
mezenchimale ce vor induce diferentierea celulelor mezenchimale de la periferia pulpei
in odontoblasti.
la nivelul bratelor clopotului adamantin, starturile epiteliale (intern, intermediar, extern)
se unesc intre ele si formeaza o excrescenta epiteliala- teaca Hertwick care prolifereaza
in profunzime in jurul papilei mezenchimale.
Tesutul conjunctiv din jurul organului smaltului si a papilei mezenchimale e constituit din
cellule si fibre colagene formind sacul dentar (folicular)ce are rol de protectie a
mugurelui dentar pe parcursul etapelor de dezvoltare si de a asigura prin intermediul
vaselor organelor smaltului elementele nutritive necesare pentru etapa de amelogeneza.
Mai tirziu la formarea radacinii, la nivelul sacului folicular se vor produce pronind de la
elemenetle celulare si fibrilare- procese de histo si cito diferentiere ce vor conduce la
aparitia tesuturilor de sustinere a dintelui (osul alveolar, desmodontiul si cementul).



30. Prepararea cavitilor de clasa I. Numii varietile cavitilor.
-se afla in fose si fisuri de pe suprafata ocluzala a moalrilor si premolarilor
suprafata palatinala a frontalilor maxilari
fostele vestibulare si orale a molarilor ce comunica cu fata ocluzala
Variante de cav carioase clasa I
*carii cu orificiu mare ce au debutat in gropite vestibulare
*carii cu orificiu mare de deschidere
*carie punctiforma singular sau multipla
*carie sub forma de marmoratii in santuri si gropite
*combinatii dintre cele enumerate
*carii punctiforme in gropite vestibulare
*mamromartii in gropite si santuri pina la creasta marginala
*carii punctiforme in gropite orale a frontalilor superiori.

-de obicei accesul e direct deoarece cariile sunt deschise
-cavitatea se deschide cu freze sferice diamantate .apoi cu freza sferica se indeparteaza
masele carioase. Se formeaza o cavitatea ca o farfurie.
Forma se reda cu freze con invers sau fisurale.
Planseul s efface cu freza con invers orientat perpendicular carte planseu.
La carii profunde se face la distanta pentru a nu patrunde in coarnele pulpare. Fundul s e
fface cu freza sferica si se lasa concav.







31. Histogeneza adamantinei.
Amelogeneza-formarea smaltului
Amelogeneza este un process de secretie celulara ce se termina inaintea eruptiei dintelui
in cavitatea orala. Procesul incepe in stadiul de clopot, cind mugurele dentar e format din
4 straturi. Amelogeneza decurge in 3 faze
a) diferentierea celuleor secretorii ale precursorilor matriciali
b) formarea matricei organice a adamantinei si mineralizarea ei.
c) maturizarea adamantinei

A. Diferentierea ameloblastilor incepe la nivelul celulelor epiteliului adamantin intern al
organului smaltului. Prin actiunea inductoare a papilei mezenchimale are loc
multiplicarea celulelor epiteliale si in acelasi timp isi modifica si morfologia.
In acest stadiu celulele se numesc preameloblasti. Preameloblastii epiteliului adamantin
intern determina diferentierea fibroblastilor papilei mezenchimale in odontoblasti ce vor
secreta matricea predentinara. Prezenta predentinei conditioneaza diferentierea
ameloblastilor deoarece capacitatea ameloblastilor de a sintetiza proteine precursoare ale
matricei organice a smaltului nu are loc decit in prezenta predentinei.
Trcerea din stadiu de preameloblast in acel de ameloblast functional e marcata de
*oprirea mitozelor
*alungirea celulelor
*dezvoltarea extremitatilor apicale (polul secretor)

Ameloblastul are un corp cellular alungit. Nucleul e situate bazal. Organitele sunt
numeroase si bine dezvoltate. Polul apical al celulei care in stadiul de preameloblast
prezinta numeroase microvilozitati se dezvolta sub forma unei expansiuni piramidale ce
vor forma prelungirea Tomes.
Polul bazal prin intermediul desmozomilor se leaga de celulele stratului intermediar.
Ameloblastii sunt legati intre ei prin bare terminale, la nivelul polului bazal si prin
desmozomi asociati cu bare terminale intre corpul cellular si prelungirea Tomes.

B. precursorii matricei organice a smaltului sunt sintetizati de catre ameloblasti. Produsul
de secretie a ameloblastilor e un gel complex heterogen, la nivelul caruia se disting
-amelogenine
-enameline
-fosfoproteine
Materialul sintetizat e eliminate prin polul apical in apropiere cu dentina in curs de
mineralizare. E format din structure fibrilare sau cristaline, deci e un material aprismatic
(smaltul aprismatic).
odata cu depunerea smaltului aprismatic polul apical ala ameloblastului imbraca un
aspect de triunghi si la acest nivel se schiteaza viitoarea prelungire Tomes. Secretia se
produce la nivelul prleungirilor Tomes sub forma de granule asezate unele linga altele
astfel incit intreaga prelungire Tomes se transforma intr-o prisma adamantine de natura
organica.
Depunerea smaltului se face progresiv
1) smaltul intern aprismatic
2) smaltul prismatic- apoi se formeaza. Datorita schimbarii orientarii prleungirilor Tomes
ce vor forma un unghi cu corpurile ameloblastilor. Prelungirile ameloblastilor se retrag
progresiv, ceea ce determina in faza finala sa se formeze smaltul de suprafata care e
aprismatic si e in continuare cu smaltul interprismatic din profunzime.
3) Mineralizarea matricei smaltului se face prin mechanism dublu, d eretragere a apei si a
unei parti din substanta oraganica si depunerea masiva de saruri minerale cu cristalizarea
lor.Astfel incit se ajunge la formarea in smalt a sarurilor minerale la o concentratie de
96%.
In asa mod matricea smaltului va trece de la un stadiu de gel amorf la starea cea mai
puternic mineralizata din organism. Orientarea si depunerea cristalelor se va face in
functie de liniile de tensiune create la nivleul gelului matricial.
Organizarea spatiala va duce la formarea unitatii elementare caracteristice smaltului-
prisma.
Intotdeauna mineralizarea smaltului incepe pe fata ocluzala care erupe prima. Ea se
realizeaza ritmic prin liniile de depunere de la jonctiunea smalt-dentina spre suprafata.
Dupa initierea formarii radacinii, nu se mai fac depuneri de smalt. Dup ace smaltul s-a
depus, scade secretia ameloblastilor pina la disparitie.
Oprirea secretiei marcheaza sfirsitul amemlogenezei. Inaintea eruptieie dintelui el e a
coperit cu o cuticula cu rol d eprotectie contra resorbtiei, ferind dintele de contact direct
cu tesutul conjunctiv. Aceasta cuticula e produsul final al ameloblastilor- membrane
Nasmyth.
Dupa eruptive ea se distruge si dispare, in locul ei se formeaza o pelicula apoasa de
origine salivara si bacteriana.


32. Prepararea cavitilor de clasa II. Numii varietile cavitilor.
-se afla de obicei pe fetele proximale a molairlor si premolarilor
pot afecta o suprafata de contact sau ambele
Variante de cav carioasa cl II
*caria ce a subminat si a interrupt creasta margianal si substanta s-a pierdut dinspre
ocluzal
*caria la nivelul punctului d econtact dar ce nu a interrupt creasta marginala
*caria sub punctual de contact
*caria pe ambele fete proximale ale dintelui
*carii pe o fata proximala sip e una ocluzala
*carie pe o fata proximala si la colet
*carie aproximala
*carii fata in fata de pe fetele proximale a celor 2 dinti vecini
Prepararea
- deschiderea s efface cu indepartarea smaltului si dentine de pe fata ocluzala. Cu o freza-
roata se intrerupe creasta marginala apoi s etrepaneaza cu o freza sferica pina cind se
patrunde in cavitate.
-cavitatea se extinde cu freze fisurale prin pendualre in sens jugal-lingual.
cind se ajunge la focarul leziunii se indeparteaza smaltulu subminat de pe suprafata de
contact. Se face cu un excavator sau freza la turatii mici. Peretii laterali ai cav se deschid
asa ca marginile cav prelucrate sa nu fie in contact cu dintele vecin.
-peretele gingival se dezgoleste daca gingia e atrofiata cu coagulatorul sau laser. Trebuie
sa fie perpendicular fata de planseul cavitatii. Cavitatea se spala si se usuca.
-daca smaltul cuspizilor e subminat, atunci se inlatura
*se formeaza cavitatea verticala principala
*se formeaza platoul suplimentar

Platoul accesoriu se face in limitele smaltului cu 0.5-1 mm mai jos de jonctiunea smalt-
dentina. Latimea paltoului e egala cu latimea cav. Prinicpale
Cav verticala trece in orizontala intre cuspizi si trecerea trebuie sa fie de 2 ori mai mica
ca latimea cav. principale. Trebuie sa fie un unghi intre cav verticala si orizontala.
Prepararea se poate face si prin tunelizare
-metoda clasica
-metoda de preparare in tunel descendent,orizontal, ascendent (acces gingival)



33. Modificri de vrst a pulpei dentare.
Punctul 83.

34.Caracteristica elementelor cavitii carioase formate.
Elementele cavitatii carioase preparate
1-bizoul peretilor axiali
2-istm
3-bizou ocluzal
4-cavitate de retentie
5-cavitatea verticala
6-bizou gingival



35. Fiziologia i biologia adamantinei.
Smaltul- singurul tesut calcificat de origine epiteliaala, rezultat prin mineralizarea
matricei organice, sintetizata si secretata de ameloblasti.Ecel mai dur tesut din organism,
puternic mineralizat, acoperind coroana anatomica a dintelui, sprijinindu-se pe dentina
subiacenta si terminindu-se la coelt.
Grosimea variaza in functie de dinte- 2.6 mm la molari, 2-3 mm la premolari, 2 mm la
incisivi.
Are o culoare alb-gri sidefie si variaza dupa individ.Culoarea valriaza dupa dinte, zona
coroanei, grosimea smaltului, gradul de transparenta, compozitia chimica, starea
patologica, arhitectura prismelor din care e alcatuit, grad de mineralizare.
Proprietati fizice- rezulta din continutul de elemente minerale
-duritatea- 5-8 grade pe scara lui Moohs
-fragil- nu e sustinut de dentina subiacenta
-mai radioopac
-vulnerabil la atacuri acide
-transluciditate
-grosime
-eliberat de depozite organice exogene, suprafata smaltului sanatos e neteda si
stralucitoare
Compozitia smaltului
95-96% substante minerale anorganice
0.2-0.5% substante organice
3-4% apa
Repartitia componentelor variaza de la o zona la alta. Astfel fractiunea anorganica e mai
bogata la suprafata decit la jonctiunea amelodentinara. La exterior (maxim) , in
profunzime (mai putin).
Fractiunea organica slab dezvoltata la suprafata bine dezvoltata la jonctiuni. Circa 90%
din substante minerale sunt formati din fosfati de calciu , sunt constituite din
hidroxiapatite si 3% fluoroapatita, iar restul sunt silicate, carbonatii siliciului.
Cristalul de hidroxiapatita are forma hexagonala inconjurat de un strat hidratat, care
constituie pe o parte o zona de shcimb si difuziune ionica, sip e de alta parte o zona de
legatura cu fractiune organica.
Ionii mineral ce intra in combinatii chimice ale acestor saruri pot fi in cantitate mare si
pot fi numiti constituent majori.
Consitutenti majori
Ca, P, CO2, Na,Mg,Cl
Consitutenti minori
F,Zn,Ba,W,Cu,Mn,Au,Ag,Cr
Componenta organica curpinde 35-40% fractiuni insolubile de aminoacizi structurate in
lanturi polipeptidice asemanatoare prin unele caractere cu colagenul, iar prin altele cu
keratina
60-65% de susbtanta organica e prezentata de fractiune solubila din protein solubile,
peptide, acid citric, glicoproteine. Apa smaltului in 97% din continutul ei e legata de
molecule proteice. Doar o cantitate extreme de mica fiind libera in spatii interprismatice ,
mai ales in locul jonctiunii smalt-dentina.
Din punct de evedre structural, smaltul e un tesut acelular datorita acestui fapt se explica
imposibilitatea sa de refacere in cazul pierderii de substanta. La microscop smaltul apare
ca subunitati mici cristaline. Cristalele se grupeaza in unitati morfologice ca prisme.Nr
prismelor variaza in dependent de volumul dintilo.
Prismele au traiect oblic fata de suprafata dintelui. Prismele individualizate de la
inceputul formarii smaltului ramin in aceeasi pozitie si relatie unele fata de altele pe tot
parcursul vietii.
Prismele sunt orientate pentru a rezista presiunii masticatorii. La limita smalt-
dentina prismele s eindreapta radiar spre suprafata coroanei, dar traiectul e usor ondulat
ceea ce le confera o elasticitate. Ondulatiile orizontale ale prismelor fac ca pe sectiunea
longitudinala examinata sa fie prinse doar fragmente de prisma si nu toata prisma in
lungimea ei, determinind aparitia unui fenomen optic striile Hunter-Schreger. Ele
apar pe dinti sectionati longitudinal ca benzi clare si intunecate
-benzele clare se numesc parazonii si corespund prismelor care au fost prinse in
sectionare pe lungime mai mare
-benzele intunecoase diazonii si corespund prismelor sectionate pe o latura a curburii lor
transversale (deci pe o suprafata mai mica). Diazoniile au o cantitate mai mare de
substanta organica fiind mai putin mineralizate Substantele acide ataca mai tare diazonii
decit parazonii.
Pe sectiune transversal conturul prismelor e polimorf si ele au o forma poligonala, dar
pot exista si sub forma rotunda, ovala, solzi de peste la care portiunea centrala reprezinta
mijlocul prismei , iar portiunea ingustata- pedunculul sau piciorusul prismei.
Prismele se aranjeaza asa ca piciorusul unei prisme se afla intre 2 centre. La periferia
prismei se afla o zona inconjuratoare ingusta numita teaca prismei.

Are un grad mai scazut de minrealizare si mai bogat in substanta organica. Teaca
participa la difuziunea substantelor in interiorul prismei, schimbul de substanta din spatial
interprismatic.
Centrul prismelor nu e identic intre peretii lor nu are loc apropierea intima si apare un
spatiu, aceasta zona e mai slab mineralizata, neregulat.
De aceea ea e mai putin rezistenta la dezvoltarea cariei.
Substanta interprismatica apozitia stratrilor successive de smalt e marcata prin linii d
ecrestere striile Retzius.Striile Retzius urmeaza conturul morphologic al dintelui incepind
cu primul strat de smalt format pe sectiune transversal aparind ca inele concentrice.
Majoritatea din ele se termina pe suprafata smaltului si formeaza perichematele. Unele s
etermina la jonctiunea smalt-dentina pe partea opusa.Distanta dintre ele ca timp e de 8
zile.
La nivelul smaltului din zona de jonctiune sunt prezente
smocurile- sunt zone hipomineralizate pot sa se prelungeasca in smalt sub forma unor
lame de maerial organic ce ajung uneori pina la suprafata dintelui. Din cauza
perturbarilor ce au loc la formarea structurilor prismatice.
Lamelele- sunt formatiuni liniare care strabat toata grosimea smaltului de la suprafata de
dentina, patrunzind si in interiorul ei. Localizarea lor e variabila , cel mai des pot fi
observate in smaltul cervical sau in dreptul gropitelor de pe suprafata ocluzala. Lamelele
sunt prisme de smalt nemineralizate, fie substanta organica interprismatica cu grad mic
de mineralizare.
Fusurile- sunt zone de material organic cu deficit de mineralizare. Au forma
fusiforma sunt localizate in treimea interna a smaltului in vecinatate cu dentina. Se
considera ca sunt prelungiri ale fibrelor Tomes in smalt, ceea ce se explica prin
sensiblitatea la nivelul fusurilor in timpul prepararii cavitatii.

36. Condiiile de preparare indolor a cavitilor carioase.
In timpul prepararii cu ajutorul instrumentelor apare caldura, vibratiile si presiunea.
Pentru a inlatura aceste efecte nocive exista mijloace de reechilibrare.
a) mijloace fizice- la prepararea cavitatilor s efolosesc freze ascutite, taioase. Se
umecteaza neintrerupt si des se fac pauze pentru a evita supraincalzirea. Se face racirea
cu jetul de aer.
b) mijloace chimice se administreaza pe cale generala sau locala. Cu o zi inainte
medicamenetle pot fi administrate de pacientii anxiosi (ca sedative)
* substante cu actiune locala- se pot aplica pe citeva minute sau pe 4 ore, pe 48 ore dupa
care necesita preparare cu pasta speciala. Deobicei dispare sensibilitatea la caldura, dar la
rece ramine.
*anestezia cu injectie- se face prin infiltratie plexala sau anestezie tronculara periferica
*electroosmoza- difuziunea anestezicului in canaliculele dentinare prin curenti
electrici.Un electrod e bucatica de vata cu anestezie ce se afla in cavitate, alt electrod e in
mina pacientului. Procedura dureaza circa 5 minute.
*anestezie generala- se practica in cazuri generale sau spitalizare.

37. Funciile pulpei dentare.
Functia trofica- se alimenteaza elementele celulare ale pulpei.
Functia palstica- formeaza dentina secundara si tertiara
Functia defensive- functia de bariera de ex histocitele cu functie de fagocitoza
Functia protective- fibrele nervoase produc senzatii dolore

38. Materiale pentru obturaiile coronare de durat.Cerinele ctre ele.
1) Sa fie stabile din punct de vedere chimic in mediul bucal. Sa fie nealterabile in contact
cu alimentele, saliva, lichidul bucal, microorganism, medicamente etc.
2) Sa fie rezistente din punct de vedere mechanic deoarece in timpul masticatiei apar
suprasolicitari mari.
3) Sa aiba culoare, transparenta, transluciditate, fluorescent cit mai aproape de cea a
dintilor naturali.
4) Sa fie rezistente la abraziune.
5) Sa posede aderenta buna la peretii cavitatii.
6) Un timp indelungat sa pastreze forma si volumul, sa posede coefficient de contractie
sau dilatarae asemenator cu cel al tesuturilor dentare.
7) Sa posede proprietati bune de manipulare, sa fie cit mai plastic la introducere
incavitate sis a posede un timp mai indelungat de lucru.
8) Sa fie minim dependente de umeditatea la obturare si polimerizare.
9) Sa nu lezeze pulpa dintelui, parodontiul marginal, mucoasa cavitatii bucale etc.
10) Sa nu contina component toxici, nocivi pt sanatatea pacientului si personalului
medical.
11) Sa posede actiune protectoare contra recidivelor de carie la hotare dintre obturatie si
tesuturile dintelui.
12) Sa conduca rau caldura, ca sa se excluda excitarea termica a pulpei de la alimente
fierbinti si reci.
13) sa fie radioopac pt a asigura posibilitatea controlului visual a calitatii plombei si
relevarea recidivei cariei.

39. Funciile periodoniului.
Punctul 85.

40. Tehnica de preparare i aplicare a obturaiei de baz izolante.
Punctul 78.

41. Debutul mineralizrii i termenii de erupie a dinilor temporari.
6-12 luni postnatale- erup incisivii. Primii erup incisivii centrali inferiori, apoi cei
superiori. SE incheie cu incisive laterali inferiori
12-18 luni- erup primii dintii laterali. Erup primii molari inferiori apoi cei superiori.
24-30 luni- erup caninii.
24-30 luni- erup molarii doi inferiori si superiori. La 2,5 ani se incheie eruptia dintilor
temporari.

42. Indicaiile obturaiilor de ciment.
Cement fosfat
-ca obturatie izolanta sub obturatie permanenta
-pentru a obtura carii la dinti de lapte
-pt a obtura dintii ce mai apoi se vor acoperi cu coroane artificiale
-pt a obtura canale radiculare

Cementuri ionomerice si stecloionomerice
-pt a obtura cav de clasa 1,3,5
-pt a obtura dintii de lapte
-pt a obtura carii in zona cervicala, radiculara
-pt a sigila fisuri, a acoperi marginile coroanei
-pt a substitui dentina
-pt a obtura canale radiculare

43. Debutul mineralizrii i termenii de erupie a dinilor permaneni.
Primul molar 5-6 ani
Incisiv central- 6-8 ani
Incisiv lateral- 8-9 ani
Primul premolar- 9-10 ani
Canini- 10-11 ani
Premolarul doi- 11-12 ani
Molarul doi- 11-13 ani
Molarul trei- variaza

44. Tehnica de obturare a cavitilor cu diferite materiale compozite
fotopolimerizabile.

45. Termenii de formare a rdcinilor dinilor temporari.
Incisivi- 2 ani
Molarii- 4ani
Canini- 5 ani


46. Tehnica de obturare a cavitilor carioase cu amalgam de argint.
1) Prepararea cavitatii carioase
Se prepara dupa princiipile generale si
-se extinde pina la zonele immune dupa Black
-cavitatea e in forma de cutie cu unghiuri drepte intre peretii si fundul cavitatii ?
-se fac retentii la jonctiunea smalt-dentina
-se face bizotarea smaltului sub 45 grade

2) Aplicarea obturatiei izolatorii
Din cauza ca amalgamul conduce bine e claudra e necesara aplicarea obturatiei izolatorii
din ciment zincfosfat, policarboxilat si sticloionomer.Grosimea stratului e de 1-1.5 mm.
3) Prepararea amalgamei
Se face manual prin utilizarea mojarului si pistilului sau mechanic cu ajutorul
amalgamatorului timp de 15-60 secunde. La comprimarea intre degtee, amalgamul corect
preparat emite un sunet crepitant.
4) Aplicarea condesarii in cavitatea si condensarea
Se introduce in portii mici si fiecare strat se condenseaza si se indeparteaza mercurul de
pe suprafata. Dupa care se aplica un strat nou.
5) Modelarea amalgamei
De la inceput se face cu un bulete de vata muiat in spirt. Apoi de ex cu excavatorul s
eindeparteaza stratul de la suprafata si se fac fisuri.
6)Slefuirea
Se face pentru a diminua porozitatea si pentru a asigura o adeziune cit mai buna la
margini.
7)Slefuirea si poleirea
Se face circa peste 24 ore. Slefuirea s efface cu peite de carborund, freze de finisat.
Lustruirea se face cu cupe de cauciuc, discuri.


47. Termenii de rezorbie a rdcinilor dinilor temporari.
Incisivi- 5 ani
Molari- 7 ani
Canini- 8 ani

48. Tehnica de obturare a cavitilor cu materiale compozite autopolimerizabile.

49. Structura histologic a pulpei dentare.
Pulpa dentara- e un tesut conjunctiv ce deriva din papilla mezenchimala si e situate in
zona central a dintelui in cavitatea pulpara. Delimitata din exterior de dentina
mineralizata. Pulpa comunica cu structure paradontale la nivelul apexului prin orificiul
apical.
Sub aspect anatomic e divizata in 2 zone
-pulpa coronara- cu prelungiri intre cuspizi (coarne pulpare)
-pulpa radiculara- situata in canalul radicular.
Canalul radicular principal in regiunea apicala a radacinii se termina sub forma unor
ramificatii fine- delta apicala.
Pulpa e foarte bogata in celule (cea tinara) si mai saraca in celule si bogata in component
fibroasa (pulpa batrina). In pulpa intra- celule, fibre, vase, nervi cuprinse in substanta
fundamentala.
Substanta fundamentala- e mediul prin care sunt aduse spre celule diverse substante
metabolice venite prin vascularizatie, necesare pentru a asigura vitalitatea tesutului si
reprezinta calea pe care produsii de catabolism vor fi eliminate prin circulatie venoasa.
*subst. fundamental e un gel de natura coloidala, omogen, bogata in apa 80% pina la 30
ani. Odata cu virsta cantitatea de apa scade.
*subst.fundamnetala contine o cantitate mare de mucoproteine, glicoproteine,
mucopolizaharide etc.
* se mai intilneste collagen grupat in fascicule fibroase, protein necolagenice, protein
plasmatie, fosfoproteine
Celule pulapre
-celule de baza a tesutului pulpar
-celule dentinogenetice
-celulele de aparare
Celule de baza a tesutului pulpar- Fibroblastii- au morfologie diferita (fusiforma, stellate)
cu prelungiri citoplasmatice.Elaboreaza precursorii colagenului si elementele substantelor
fundamenatale.Cu imbatrinirea fibroblastii se inlocuiesc cu fibrocite.
Odontoblastii celule inalt specializate, aranjate in forma de palisade intre periferia
pulpei coronare si radiculare cu dentina. Elaboreaza componentele matricei dentinare si
fibre colagene.
Celulele zonei subodontoblaste au forma rotunda/ovala. Activitatea dentinogenetica are
loc in conditii traumatice, infectioase, terapeutice. La lezarea odontoblastilor aceste
celule elaboreaza elementele unei matrice calcofine pentru o dentina reactionala.
Intre zonele odontoblastilor si subodontoblastilor e o zona saraca in celule- zona celulara
Weill. In aceasta zona sunt capilarele terminale ale retelei vasculare subodontoblastice,
terminatii nervoase, plexul fibrilar .
Histocite,macrofagele, plasmocite,mastocite.

50. Tehnica de preparare ale obturaiilor de amalgam de argint prin metoda
manual i n amalgamator.


51. Principiile de baz i metodele de sterilizare n stomatologie.
Asepsia constituie un sistem de actiuni profilactice care au drept scop prevenirea
aportului me microorganisme in plaga, organe si tesuturi ale bolnavului in procesul
oricaror manopere medicale si include:
a) sterilizarea instrumentelor, materialelor, aparatelor etc cu care contacteaza pacientul
b) toaleta mainilor si protejarea cu manusi
c) executarea unor procedee specifice in timpul interventiilor medicale
d) efectuarea unor actiuni igienice si organizatorice speciale in institutia curativa.
Medicul stomatolog va aplica regulile generale de comportare si asepsie, care privesc
urmatoarele 3 aspecte:
Tinuta medicului si a colaboratorilor sai;
Organizarea locului de munca
Intretinerea si igiena cabinetului stomatologic.
Procesul de sterilizare include:
-dezinfectie
-curatire mecanica
-sterilizare propriu zisa
Metodele de sterilizare in stomatologie
Metode fizice: tratarea cu temperaturi inalte (fierberea, tratarea cu vapori sub presiune,
tratarea cu aer uscat); cu raze ultraviolete, cu ultrasunet, sterilizare prin filtrare.
Metode chimice: aplicarea substantelor chimice in faza gazoasa (formaldehida) sau
sterilizarea in solutii de preparate chimice (iod, alcool, apa oxigenata, cloramina, etc).
Conditia principala in aplicarea materiilor chimice o constituie capacitatea lor bactericida
si lipsa de agresivitate fata de materiale sau instrumente.
52. Tehnica de obturare cu diferite materiale compozite
fotopolimerizabile.
1. Igiena cavitatii bucale
2. Alegerea culorii potrivite petru materialul de obturare.
3. Anestezie
4. Prepararea cavitatiicarioase.
5. Prelucrarea medicamentoasa a cavitatii
6. Uscare
7. Se pune obturatie izolatorie. Daca pulpa e aproape se pune pansament
curativ de baza de hidroxid de calciu.
8. Gravaj
9. Spalare
10. Uscare
11. Aplicare primerului
12. Aplicarea adezivului
13. Aplicare plombei, pe etape, grosimea 1,5 2 mm. Fiecare strat se
polimerizeaza 40 secunde.
14. Slefuire, poleire
15. Aplicare gelului ce contine fluor.

53. Instrumentele pentru tratarea cariei.
Instrumente necesare pentru prepararea cavitatilor
Cu energie de sursa mecanica
Freze dentare, pietre dentare, discuri, perii, pufuri, polipanturi, gume de lustruit
Cu energie umana
Toporiste de dentina, de smalt, Daltile de smalt, lingurile, bizotatoarele de prag
bingival, excavatorul dentar
Instrumente pentru obturarea cavitatiilor carioase cu diferite materiale restaurative
Placute de amestecat, spatula bucala si netezitoare, fuloarul, matricele si protmatricele,
benzile de metal sau celuloide, bisturiu, pensa chirurgicala.

Instrumente pentru finisarea obturatiilor
Pietre abrazive, discuri, freze de finisat si lustruit, periute

54. Tehnica de preparare a cimenturilor ionomeri de sticl .Indicaii
ctre utilizare.
Praful se amesteca bine. Se amesteca praful cu lichidul in proportiile indicate de
compania producatoare. Cimentul se aplica in cavitatea umeda, suprafata nefiind complet
uscata; intrucit concentratia inalta a ionilor creeaza premise pentru difuzia lichidului
dentinar din canaliculi. Dupa introducerea cimentului se aplica lacuri protectoare. Priza
finala- in 24 h.
Priza CIS se desfasoara in 3 etape succesive.
1. Dizolvarea (ionilor)- acidul reactioneaza cu particulele superficiale de
sticla, se eliberea ionii de Al, Ca, Na, K, F
2. Ingrosarea (sau gelificarea primara)/ dureaza aproximativ 7 minute
3. Solidificarea- poate dura de la 3 ore la 7 zile, se elibereaza ioni de Al
care si asigura rezistenta finala.
Indicatii pentru aplicarea CIS
Cav clasa III, IV,V
Plombarea afectiunilor necarioase, hipoplazie, eroziune
Dintii de lapte-toate clasele
Ca captuseli izolatorii
Baza pentru restaurare
Refacerea coronei sub coronite artificiala
Fixarea constructiilor ortopedice
Plombarea canalelor

55. Instrumentele pentru examinarea cavitii bucale.
Oglinda, sonda, pensa

Oglinda dentara e compusa din miner ( lungimea= 95-135 mm) si oglinda propriu zisa
Aceste componente pot forma un ansamblu sudat sau dessurubabil.
Poate fi din otel inoxidabil, otel cromat sau nichelat, material plastic.
Oglinzile propriu zise
Dupa imagine : plane (imaginea reala) si concave (imagine marita)
Dupa marime 16, 18, 20, 22, 24 mm
Dupa aspectul tijei: dreapta cotita, in forma de furca

Sondele dentare sunt de 2 feluri: rigide si flexibile.
Sondele dentare rigide
Material: otel inoxidabil
Componente: parte activa + miner (hexagonal, L=120 mm)
Tipuri:
Sonde dentare drepte >dinti frontali superioro
Sonde dentare in baioneta > premolarii si molarii superiori
Sonde curbe > zone de colet, suprafetele distale ale molarilor
Sonde cu 2 curburi in acelasi plan >peretii interdentari
Sonde cu 2 curburi in 2 plane diferite >peretii meziali si distali
Sonde dentare duble
Sonde dentare flexibile = ace Miller

Pensa dentara
Material: otel inoxidabil
Lungime: scurte (120 mm) si lungi (150 mm)
Deschiderea dinte bratele active : 10 25 mm
Structura: instrument apucator din 2 brate curbate si efilate terminal. Dispozitivul de
centrare este alcatuit dintr-un pivot pe un brat si un orificiu pe alt brat.

56. Mecanismul de aciune a pastei arsenicale. Termenii de aplicare.
1.Pulberea de arsenic se aplic cu o bucat de vat umectat cu dentacalcium;
2.Pasta arsenical conine trioxid de arsen, anestezic de contact (cocain, dicain),
timol, un pigment i lanolin sau carboximetilceluloz ca vehicul.
Cu ajutorul unei spatule se ia din flaconul cu past o cantitate de past ce variaz n
funcie de preparat ntre un bob de mei i un bob de orez i se introduce n cavitate
pe peretele pulpar. Cu ajutorul unui fular de ciment se aplic pasta pe orificiul de
deschidere al camerei pulpare i restul se ntinde ntr-un strat subire pe peretele pulpar.
Deasupra se aplic o bulet de vat steril cu un
volum ce nu trebuie s depeasc 1/3 din volumul cavitiii se acoper cu un material
de obturaie provizorie ce asigur o etaneitate perfect.
Pansamentul se menine 48 ore la pluriradiculari i 24 ore la monoradiculari.
Dac pasta din flacon s-a ntrit ea se poate replastifiaamestecndu-se pe o plcu de
sticl cuo pictur de soluie tricrezol-formalin.
3.Granule arsenicale conin anhidrid arsenical dozat. Unele granule conin 0,5 mg
trioxid de arsen, altele 1 mg trioxid de arsen i altele de tip Caustizin 2 mg. nafara
substanei active o granul mai conine anestezic de contact (cocain, dicain), pigment i
cear care se plastifiaz la temperatura cavitii bucale. Este preparatul cel mai
avantajosde folosit deoarece este dozat, nu difuzeaz n afara cavitii, este uor de
aplicat iapoide ndeprtat dup ce si-a fcut efectul. Se ia o granul i cu ajutorul unei
pense dentarese introduce n cavitate dup care cu ajutorul unui fular de ciment, se aplic
pe orificiulde deschidere i pe peretele parapulpar. Deasupra se introduce o bulet de vat
steril ise nchide etan cu un material de obturaie provizorie

57. Instrumentarul stomatologic. Clasificarea.
1. Instrumente pentru examenul stomatologic
Oglinda, sonda, pensa
2. Instrumente necesare pentru prepararea cavitatilor
Cu energie de sursa mecanica
Freze dentare, pietre dentare, discuri, perii, pufuri, polipanturi, gume de
lustruit
Cu energie umana
Toporiste de dentina, de smalt,Daltile de smalt, lingurile, bizotatoarele de prag
bingival, excavatorul dentar

3. Instrumente pentru obturarea cavitatiilor carioase
Placute de amestecat, spatula bucala si netezitoare, fuloarul, matricele si protmatricele,
benzile de metal sau celuloide, bisturiu, pensa chirurgicala.

4. Instrumente pentru finisarea obturatiilor
Pietre abrazive, discuri, freze de finisat si lustruit, periute

5. Instrumente pentru inlaturarea depunerilor
Excavator, cirlige stomatologice, dalta de smalt
6. Instrumente pentru tratament endodontic
Pentru pemeabilizarea canalului radicular
Pentru indepartarea continutului radicular
Pentru largirea canalului radicular
Pentru obturarea canalelor radiculare
58. se repeta
59. Sterilizarea instrumentelor folosite la examinarea cavitii bucale.
Cufundarea in ultradesmith 2 % timp de 15 minute.
Oglinzile stomatologice sunt tinute 1 ora intr-un vas inchis ce contine solutie de 3% de
cloramina sau o solutie de 6 % de apa oxigenata. Apoi oglinzile sunt clatite in apa
curgatoare, sterse cu un servetel steril si pastrate in tavita sterila acoperite cu un servetel
steril sau intr-un vas inchis.
Sterilizarea uscata cu aer fierbinte (pupinel) timp de 20 minute la 180 C.

60. Componena pastelor arsenicale i nearsenicale.
1.Pastele arsenicale:
*Compozitie:
tioxid sau pentaoxid de arsenic;
anestezic;
colorant (pigment metallic);
vehicol (metil-celuloza, ceruri);
*Utilizare: pulpotomii, amputatii devitale.

2.Pastele nearsenicale:
* Compozitia:
paraformaldehida;
crezol;
anestezic;
propilen-glicol;
vehicol (metil-celuloza, ceruri);
coloranti.
* Utilizare: pulpotomii, amputatii devitale.
61. se repeta
62. Proprietile pozitive i negative a cimenturilor.

Proprietati pozitive FOZ: adeziune buna, coeficientul de dilatare termica e apropiat de
coeficientul tesuturilor dintelui, nu irita pulpa, impenetrabil pentru acizii si monomerii
obturatiei permanente, conductibilitate termica joasa, contrastabil.
Proprietati negative FOZ: se dizolva in lichidul bucal, rezistenta mecanica joasa, nu are
efecte antiinflamatorii si antiseptice, nu are calitati estetice.

Proprietati pozitive cimenturi silicate: culoare apropiata cu cea a smaltului, riscul redus
pentru aparitia cariei secundare
Proprietati negative cimenturi silicate: toxic, adeziune slaba, rezistenta mecanica joasa,
solubilitate relativ inalta in lichidul bucal.

Proprietati pozitive cimenturi silicofosfate: adeziune buna, rezistenta mecanica mai
inalta ca CS
Proprietati negative cimenturi silicofosfate: toxic, neestetic, putin rezistent.
Proprietati pozitive CIS: adeziune chimica, compatibilitate biologica cu tesuturile
dintelui, absenta toxicitatii asupra pulpei, tasare joasa, coeficientul de dilatare termica e
apropiat de coeficientul tesuturilor dintelui, contrastabil.
Proprietati negative CIS: rezistenta mecanica insuficienta.

63. Anatomia premolarilor permaneni inferiori.
Premolarul unu mandibular
Erupe pe arcad dup caninul inferior si naintea celui de al doilea premolar
inferior,
n jurul vrstei de 9-10 ani. Este cel mai mic dinte din grupul lateral mandibular si
cel
mai mic dintre toti premolarii. Mineralizarea ncepe la 1,5-2 ani si se termin la 5-
6 ani.




Coroana
Are form cilindric, globuloas, permitnd cu usurint rsucirea ntre degete.
Poatefi usor confundat cu caninul atunci cnd lobul lingual este foarte redus
avnd aspectul unui cingulum de canin mai bine dezvoltat.
Fata vestibular
Este asemntoare cu cea a caninului inferior avnd nltimea ( cervico-
incizal) mai redus. Marginile proximale au o convergent accentuat spre colet,
iar V-ul ocluzal este mai puin ascutit (mai aplatizat)
Fata lingual
Este mult mai redus ca nlime si lime comparativ cu cea vestibular.
Reducerea fetei orale (la numai jumtate din fata vestibular) accentueaz
convexitatea acestei fete att n sens vertical ct si transversal.
Fetele proximale au o form de trecere ntre fetele proximale ale caninului si cele
ale premolarilor;
avnd V-ulocluzal cu un brat vestibular mult mai mare dect bratul lingual.
Vrful V-ului ocluzal care marcheaz poziia santului interlobal este mult mai
aproape de fata lingual.
Se aseamn destul de mult cu fata proximal a caninului la care cingulum este
foarte dezvoltat.
Fata ocluzal
Se nscrie ntr-un cerc; cele patru margini ale acestei fete fiind greu de delimitat
ca ntindere.Prezint ca elmente de morfologie ocluzal: doi lobi, un an
interlobar, dou fosete marginale si dou creste marginale proximale.
Lobii sunt dispui unul vestibular si unul lingual; cel vestibular fiind mult mai
mare.
Disproporia dintre cei doi lobi este dat de poziia mai aproape de lingual (mai
departe de vestibular) a anului interlobar si de faptul c anul este curb avnd
concavitatea orientat vestibular. Santul interlobar este mic, cu direcie mezio-
distal; curb - cu concavitatea ctre vestibular. Adncimea redus a santului d
aspectul celor doi lobi c sunt sudati.
Lobul activ este lobul vestibular ce va fi supus intens abraziunii, motiv pentru
care n morfologia secundar nltimea celor doi lobi poate deveni egal. Poziia
santului interlobulare va ajuta la identificarea primului premolar inferior.
Rdcina
Are form conic, de ru, fiind n mod constant unic si avnd un singur canal
radicular usor permeabil. Apexul rdcinii este uor nclinat distal
n vecintatea apexului primului premolar inferior se afl gaura mentonier.
Extractia si tratamentul endodontic sunt mai usoare dect la premolarii superiori.
Prezint mai rar procese carioase si mai frecvent tartru si mbolnviri
parodontale.n fizionomia individului particip prin fata ocluzal si mai putin
treimea ocluzal a fetei vestibulare.

Premolarul doi mandibular
Erupe pe arcad dup premolarul unu inferior, n jurul vrstei de 11 ani. Este cel
mai voluminos dintre premolari. Mineralizarea ncepe la 2-2,5 ani si ia sfrit la 6-
7 ani.
Coroana
Are form cilindric globuloas putnd avea la nivelul fetei ocluzale o
configuraie variabil (morfotipuri coronare): cu doi sau trei lobi.

Fata vestibular
Nu-si modific aspectul dar poate s fie egal sau mai mic dect fata lingual
Fetele proximale
Prezint V-ulocluzal cu cele dou brae aproximativ egale (egalitatea
datorndu-se egalitii celor doi lobi); vrful V-ului ce marcheaz poziia
anului interlobar aflndu-se la egal distan ntre fata vestibular si cea
lingual.
n cazul morfotipului cu trei lobi la nivelul fetei ocluzale fetele proximale au
acelasi aspect de V al marginii ocluzale, difereniindu-se prin proporia dintre
segmentul vestibular si cel oral al V-ului ocluzal. Astfel pentru fata mezial
segmentul vestibular al V-ului este mai mare si cel lingual discret mai mic;
pentru fatadistal segmentul vestibular este mult mai mare comparativ cu cel
lingual care este mult mai mic.
Fata lingual
Este aproximativ egal ca nlime cu cea vestibular n cazul morfotipuluiocluzal
cu doi lobi. La morfotipu ocluzal cu trei lobi faa oral poate fi mai mare dect
fata vestibular.
Marginea ocluzal a fetei orale are forma unui W la care V-uldistal este mai
mic. La fiecare dintre cele dou V-uri bratul mezial este mai scurt, bratul distal
este mai lung.
Fata ocluzal
Prezint santul mezio-distal la mijlocul ei dar prezenta concavitii anului spre
vestibular mrete volumul acestui lob comparativ cu cel lingual si dsenzaia
unei mai mari apropieri (prin convexitatea sa) de fatalingual.
Prezena la nivelul feteiocluzale a premolarului doi inferior a trei lobi modific
ntregul aspect al acestui dinte apropiindu-l de configuraia molarilor.
n cazul prezenei la nivelul acestei fete a trei lobi (unul vestibular si doi lingual)
acetia n ordine descrescnd a mrimii sunt vestibularul, mezio-lingual si disto-
lingual.
anul interlobar are forma literei Y anului mezio-distal este curb, cu
concavitatea vestibular (separ lobul vestibular de cei doi lobi linguali) i se
adaug n apropierea mijlocului su un ant centro-lingual cu orientare vestibulo-
lingual (perpendicular pe convexitatea primului). La aceast intersecie apare si
a treia foset -central care se adaug celor dou proximale unde
Santul mezio-distal este oprit de crestele marginale proximale. Lobul activ este
lobul vestibular,supus unei intense abraziuni.
Rdcina
Este conic, n form de ru, unic, cu un singur canal radicular larg, uor
permeabil.Apexul este uor nclinat spre distal. n vecintate apexului se afl
gaura mentonier.Este dintele cu poziia de implantare cea mai aproape de
vertical.
Frecvent, aceast morfologie coronar si modul de abrazare face ca premolarul
doi inferior s fie confundat cu molarul de minte superior.

64. Aciunea odontotrop a unor preparate medicamentoase. Numii-le.
Materialele curative exercita o astfel de actiune.
1. Materiale cu continut de hidroxid de calciu
Exemplu:hypocal, calxyl (apoase), calcevit, dycal, kenlife (cementuri)
2. Cimenturi Zn eugenol
Exemplu: Cavitec, Kalsogen Plus, Eugespad
3. Paste curative cu fluor
Gel Elmex, ciment Zn fosfat cu fluor
4. Paste curative combinate
Exemple: Pulpomixin, Dontisolon

65. Probleme de deontologie i etic medical.
Provine de la grecescul deon- datorie. Deontologia are la baza idee ca datoria
medicului e de asi pune interesele personale mai prejos ca intresele pacientului.
Deontologia medicala presupune o serie de norme etice si principii de
comportament a personalului medical la executarea functiilor, atributiilor
profesionale.
Cerintele catre student ca viitor medic presupun respectarea formei (halat curat,
calcat: incaltaminte de schimb), folosirea in cadrul vizitei pacientului a manusilor,
mastilor.

66. se repeta
67. Anatomia molarilor permaneni inferiori.










68. Contraindicaiile obturaiilor de amalgam.
Pentru amalgamele din Ag:
Sensibilitate crescuta sau alergie la amlgam
Intoxicatie cronica cu mercur
Prezenta in cavitatea bucala a protezelor din Au, hotel si alte metale, in
special la contactul acestora cu obturatia din amalgam
Absenta conditiilor de lucru cu amalgam in clinica
Refuzul pacientului
69.Dezvoltarea dintelui (formarea i diferenierea primordiilor dentare).
1. Etapele dezvoltrii dintelui
Lama dentar
Mugure
Cup
Clopot
2. Caracteristica histologic a fiecrei etape
Lama dentar
n sptmna a VI a, odat cu formarea vestibulului bucal, stratul bazal al mucoasei
stomodeumului prolifereaz n mezenchimul subiacent formnd lamina dentar primar,
care corespunde viitoarei maxile i mandibulei.
Concomitent, la suprafaa epiteliului bucal, n zona unde a nceput proliferarea lamelor,
are loc o dezintegrare a celulelor, ceea ce determin apariia unei fisuri care, adncindu-
se, duce la clivarea lamei epiteliale primitive n dou lame: lama dentar primar i lama
vestibular.
Foia extern a lamei vestibulare mpreun cu mezenchimul corespunztor vor forma
mucoasa vestibulului cavitii orale. Foia intern i mezenchimul corespunztor vor
forma mucoasa gingival. Spaiul ntre cele dou foie va deveni vestibulul bucal.
Din lama dentar primar apar cte 10 muguri ai dinilor temporari. n continuare, stratul
profund lamei dentare primare prolifereaz n mezenchimul gingival, formnd lama
dentar secundar. Din ea se vor dezvolta mugurii dinilor permaneni.
Mugure
La nivelul lamei dentare primare, n sptmnile a VI VIII a de via intrauterin, au loc
proliferri celulare la nivelul stratului bazal epitelial. Datorit multiplicrilor rapide,
celulele rmn grupate, realiznd aspectul de mugure rotund.
Cup
Prin proliferarea celulelor mezenchimului situat sub mugurele dentar, are loc o
invaginarea acestuia n poriunea mijlocie a extremitii sale inferioare. Astfel, mugurele
epitelial, deprimat n centru i cu marginile proliferate lateral, ia aspect de cup.
Clopot
Printr-o invaginare mai profund cupa se transform n clopot







70.Materiale de obturaie, clasificarea.
A. Materiale pentru obturatii definitive
1. Materiale pentru obturarea directa a dintilor
Cimenturi (minerale, polimerice)
Materiale pentru obturatie metalice (amalgame)
Materiale de obturatiepolimerice (mase plastice, compozite, compomere,
ormocere)
2, materiale pentru obturarea indirecta a dintilor
Metalice
Ceramice
Polimerice
B. Materiale pentru obturari coronare provizorii
C. Materiale pentru captuseli
Curative
Izolatorii
D. Materiale pentru umplerea canalelor radiculare
Materiale pentru obturatii provizorii
Paste
Filleri
E. Adezive
Autopolimerizabile
Fotopolimerizabile
Dual core
F. Sigilanti superficiali
Fisurali
Radiculari
Pentru obturatii

71. Dezvoltarea dintelui ( histogeneza esuturilor dentare).
Se incepecatre finele lunii a 4-a de viata intrauterina. Initialincepe sa se dezvolte dentina, apoi-
adamantina si pulpa dentara.
Cementul si dentina radiculara se formeazacatre a 4-5 luna de viata postnatala, atunci cind are
loc dezvoltarea radacinilordintilor temporari.

Dentina coroanei apare la sfirsitul lunii a 4a a vietii embrionare. La formarea dentinei activ
participa odontoblastele. Dentina se formeaza intre odontoblaste si epiteliu adamantin intern. In
aceste celule se formeaza fibre fine de precolagen, care se rasfira in directie radiala. Capetele
periferice ale acestor fibre, orientate catre celulele adamantine interne, formeaza o perie din
fibre radial orientate, care servesc drept inceput pentru jonctiuneaenamelo-dentinara.
Capetele centrale ale acestor fibre radiale se pierd in tesutulmezenchimal al papilei dentare.
Impreuna cu ectoplasma, care le inconjoara, aceste fibre se indeparteaza de celule si se
transforma in substanta fundamentala a dentinei tinere, nemineralizate.
Cind stratul de predentina cu fibrele radiale atinge o grosime oarecare, el este impins spre
periferie de catre straturi noi de predentina, in care fibrele merg deja in directierangentiala,
adica paralel suprafetei papilei dentare.
Spre deosebire se fibrele radiale, cele tangentiale nu trec prin stadiul fibrelor de precolagen, ci
dintr-o data apar ca fibre de colagen.
In continuare stratul intern de dentina, bogat de fibre tangentiale (sau fibre Ebner), formeaza
dentina parapulpara, iar cele radiale (sau fibrele Korff), se afla amplasate in portiunile acela mai
externe ale dintelui, in componenta dentinei manta.
Pe masuradezvoltariisubstantei fundamentale a dentinei odontoblastele lasa in ultima
prelungirile sale protoplasmatice fine fibrele Tomes, amplasate in cavitatile ducturilor
dentinare.
Insasidodntoblasteleramin in portiunea externa a papilei,iar mai apoi in stratul pulpar
extern.
Particularitatea caracteristica a dezvoltarii si structurii dentinei este aceea, ca in decursul
intregii perioade a existentei sale ea este un tesutacelular.
Odontoblastele joaca un rol important si in procesul de mineralizare a dentinei. Cu
ajutorul prelungirilor sale protoplasmatice ele contribuie la plasarea sarurilor minerale din
singe in substanta fundamentala a dentinei in dezvoltare.
Mineralizarea dentinei debuteaza la sfirsitul lunii a 5a a vietii embrionare.
Calcifierea dentinei putinramine in urma de formarea substantei fundamentale a dentinei,
asa ca pe suprafata interna a dintelui intotdeauna este prezent un strat de predentina
nemineralizata, care ramine si in dintele matur.
Mai intii de toate, depunerile sarurilor de calciu se observa in dentina, ce acoperavirful
papilei dentare, adica in regiunea viitoarei margini incizale sau a tuberculilor masticatori.
In urma acestui fapt apare o lama de dentina calcifiata, care se numeste calota dentara.
Depunerile sarurilor minerale ale dentinei in substanta fundamentala se produc sub forma
de globule si granulatii care, fuzionind, formeazaportiuni sferoide calcosferiti.
Intre aceste calcosferiti pot ramineaportiuni de dentina hipomineralizata. Din punct de
vedere chimic, procesul de mineralizare consta in depunerea sarurilor minerale in
matricea organiza a dentinei.
Sarurile se depun doar in substanta de cementare amorfa. Mineralizarea insasi a fibrelor
de colagen nu se produce.
Ramin nemineralizate si prelungirile odontoblastelor in tubuliidentinari.
Pulpa dentara se dezvolta din mezenchimul papilei dentare. Acest proces debuteaza de la
virful papilei dentare. Concomitent cu formarea odontoblstelor la periferia papilei dentare
se produce diferentierea mezenchimului papilei dentare. Acest procesdebuteaza de la
virful papilei dentare. Concomitent cu formarea odontoblastelor la periferia papilei
dentare se produce diferentierea mezenchimului elementelor ale portiunilor
centrale ale acesteia.
Celulleemezenchimale se transforma treptat in celule conjunctive ale pulpei
coroanei dentare. Fibroblastelesintetizeaza componente obisnuite ale substantei
intercelulare.
De aceasta sinteza este legat unul din momentele-cheie de dezvoltare a dintelui.
La un moment oarecare fibroblasteleincep a produce cu viteza sporita substanta
amorfa a pulpei coronare dentare. De aceea in pulpa se mareste presiunea, care
stimuleazaeruptia dentara.
Dezvoltarea smaltului.In scurt timp dupa debutul mineralizarii dentinei la virful
papilei dentare se incpee formarea smaltului, care apare datorita
activitatiiadamatoblastelor.
Depunerea pe virful papilei dentare a unui strat fin de dentina este o conditie
necesara pentru inceperea formarii smaltului.
La inceputul alelogenezei se modifica polaritatea fiziologica a ameloblastelor:
nucleele lor incep a se deplasa din portiunile interne ale celulelor spre cele
externe (spre pulpa organului smaltiar), iar organitele celulare se misca in
directia opusa (spre dentina), ocolind nucleul.
Schimbarea polaritatii celulelor adamantoblastelor se datoreaza depunerii la
virful papilei dentare a unui strat de dentina, care deconecteaza celulele de
sursa de alimentare de cindva, vase sangvine ale papilei dentare. Din acest
moment afluxul de substante minerale sau de alta natura catreadamantoblaste
se produce dinspre vasele sacului dentar.
Prin acesta se finalizeaza maturarea celulelor.
Enameloblastele mature seamana cu dentinoblastele:
1) sunt si ele inalte si prismatice
2) sunt de asemenea orientate perpendicular fata de suprafata dintelui
3) prezinta pe suprafata apicala, orientata catre dentina, o prelungire
digitiforma, prin care se incepesecretia componentelor adamantinei.
In dezvoltarea smaltului se deosebeste a deosebi 2 faze:
formarea matricei organice a prismelor smaltiere si
mineralizarea lor primara.
Maturatia smaltului consta in mineralizarea definitiva a prismelor smaltiere.
Pe parcursul primei faze de dezvoltare a smaltului fiecare adamantoblast se
transforma in urma unor modificari complexe intr-o prisma adamatina. Avest
proces debuteaza prin alungirea portiunilor apicale ale adamatoblastelor,
orientate spre dentina, si formarea la capetele sale a unor expansiuni
protoplasmatice scurte- prelungirile Tomes.
Anume aceste prelungiri si formeaza prismele adamantine. In protoplasma
adamatoblastelor apar granule de secretie apicala, care s4e deplaseaza in fibra
Tomes, - ele impregneaza cu substanta sa prisme adamantine in curs de
formare.
Concomitent cu acesta din contul transformarii ectoplasmei adamantoblastelor
apare substantainterprismatica aglutinanta a smaltului. Ea acopera prelungirile
Tomes, si se contopeste cu membrana preformativa (sau
jonctiuneaamelodentainara), care separa celulele organului adamantin de
dentina.
Cind lungimea prismelor proaspat formate atinge o valoare de cca 20, ele
incep, la fel ca si substantainterprismatica ce le inconjoara, sa se impregrneze cu
saruri minerale, acest proces fiind orientat de la suprafata spre centru. In
procesul de formarea a prelungirilor Tomes si a transformarii lor in prisme
smaltiere se observa un ritm nictemeral / 24 ore / in activitatea
adamantoblastelor. Acesta se manifesta pe sectiuni transversale prin strii
(alternarea unor benzi intunecate si deschise la culoare).
Procesul de maturatie a smaltului de apa, substante organice, in acumularea si
cristalizarea sarurilor minerale.
Dezvoltarea radacinii si cementului dintelui deruleaza cu putininainte de eruptia
dintelui, adica in perioada postembrionara. La acest moment coroanele dintilor
deciduali sunt in mare parte formati.
Deasupra stratului de smalt, ce imbraca coroana dentara, sunt amplasate
resturile de organ adamantin, care consta din citevarinduri de celule epiteliale
pavimentoase.
Acestea sunt asa numitul epiteliu adamantin redus, care este strinsatasat de
smalt si este remanent pe suprafata coroanei dentara pina la eruptia acestuia
(membrana Nasmyth).
Modificarile regresive ale organului adamantin nu afecteazamerginile lui, adica
acele portiuni, unde celulele adamantine interne trec in epiteliu adamantin extern.
Marginile organului adamantin nu numai ca nu sunt supusi atrofiei, ci, din contra,
manifesta semne de proliferare si se transforma in asa numita teaca epiteliala
Hertwig.
Acesta teaca epiteliala este constituita din 2 rinduri de celule ale organului
adamantin interne si externe, care strinscontacteaza intre ele.
Pulpa organului adamantin si stratul lui intermediar aici sunt absente. Celulele
adamantine interne ramin joase in teaca epiteliala Hertwig, si nu se transforma in
adamantoblaste. Teaca epiteliala concresteadinc in mezenchimul subiacent,
separind aceste portiune, care va merge pentru formarea radacinii dentare.
Celulele mezenchimale ale papilei dentare, care tapeteaza din interior teaca
epitelial Hertwig, se transforma in odontoblaste, care participa la formarea
dentinei radiculare.
Dupa formarea dentinei radacinii dentare teaca epiteliala Hertwiggermineaza cu
celule mezenchimale ale sacului dentar, isi pierde continuitatea si se
fragmenteazaintr-un sir de resturi epiteliale.
In rezultatul acestui fapt celulele mezenchimale ale sacului dentar intra in contact
direct cu dentina radacinii.
Ele se diferentiaza in cementoblaste, care incep sa depuna cement pe
suprafatarediculara.
Cealalta parte a sacului dentar, ce inconjoararadacina dentara in formare,
serveste la formarea periodontiului.
Orificiul apical larg al canalului radicular se ingusteaza treptat gratie depunerilor
noilor mase de dentina si cement, dar acest proces de formare a apexului nu se
termina in momentul eruptiei dintelui, si continua inca mult timp dupa acesta. In
dintiimultiradiculari decurge o evolutie a radacinilor mult mai complexa.
Canalul radicular initial unic al acestor dinti se desparte in procesul dezvoltarii in
2-3 canale, in dependenta de tipul dintelui.
72.Tehnica de preparare a cimenturilor ionomeri de sticl.Indicaii ctre utilizare.
Vezi 54
73. Histogeneza adamantinei.
Vezi 71
74. Metodele de anestezie utilizate n stomatologia terapeutic.
La efectuarea anesteziei este necesar de a respecta urmatoarele principii:
1) Anestezia locala trebuie facuta doar cu ajutorul unei seringi carpulare
speciale, cu un fixator bun pe piston.
2) Carpula cu anestezic trebuie fixata sigur in seringa cu ajutorul unui
fixatorului de piston.
3) Dupa injectarea acului se executa obligatoriu proba de aspirare, pentru
a se convinge ca acul nu a patrunsintrun vas sanguin.
4) Viteza de injectare a anaestezicului local nu trebuie sa depaseasca 1
ml pe min
5) Inainte de administrarea anestezicului intotdeauna se apreciaza starea
generala a pacientului si, reiesind din ea, se alege anestezicul.
6) Este necesaar de a nu uita faptul ca anestezicele locale ce contin
adrenalina sunt contraindicate in cazul unor forme decompensate de
patologie cardiovascular, infarct miocardic, tulburari de ritm cardic,
tireotoxicoza manifesta, forme grave de diabet zaharat, nefropatii.
Etc

Pentru tratament endodontic pot fi folosite in principiu toate metodele de anestezie
prin injectare si locala (topica):
1. Anestezie aplicativa
2. Anestezie infiltrativa:
Directa
Indirecta
3. Anestezie tronculara
Tuberala
Incisiva
Palatinala
Infraorbitala
Mandibulara
Torusala
Mentoniera
4. Anestezie spongioasa:
Intraosoasa
Intraseptala
Intraligamentara
5. Anestezie intrapulpara

75. Fiziologia si biologia adamantinei.
Smaltul dentar este cel mai dur tesut al organismului uman,- un tesut mineralizat,
rezistent la uzura, de culoare alba sau galbuie, care acopera coroana anatomica a
dintelui sii atribuie duritate.
Componenetele minerale ale smaltului
Smaltul consta din substante anorganice ( 96-97%). Printre sarurile minerale in smalt
cea mai mare cantitate o detine fosfatul de calciu (pina la 90%), mai putin
carbonatul de Ca (cca 4%), fluorura de Ca si fosfatul de MG. In cantitati mult mai
mici, frecvent- sub forma de microaditive, in smalt sunt prezente pina la 20 de
microelemente, principalele fiind fluorul, staniul, fierul, zincul, siliciul, etc.
In straturile mai profunde ale smaltului sporeste cantitatea de substante organice.
Substantele minerale din smalt au aspectul unor cristale de apatita, care se formeaza
de citeva tipuri. Principala componenta a smaltului o reprezintahidroxiapatita, care
constituie 75,4% din apatite.
Hidroxiapatita este repartizata mai uniform in grosimea smaltului, decit alte apatite.
In straturile lui exterioare se intilneste in cantitati relativ mari fluorapatita, in in cele
profunde-carbonapatita.
Duritatea smaltului este maxima pe suprafeteleocluzale si marginile incizale.
Componentele organice ale smaltului.
In afara de substante minerale, smaltul prezinta substante organice (proteine etc) si
apa 3-4%. Cea mai mare parte din substantele organice(58%) o constituie
proteinele, 42% - lipidele, cu o cantitate neinsemnata de ioni de lactat, glucide si
citrati.
Particularitatea proteinelor adamantine este proprietatea lor de a forma complexe cu
lipide: de asemenea sunt decelate proteine adamantine care leaga calciul si care
formeaza un complex insolubil cu ionii de calciu.
Intr-o cantitate relativ mare substanta organica a smaltuilui se contine in spatiile
interprismatice, lamelele adamantine, fascicolele si fusurile adamantine.
Concentratiasubstantelor organice creste dinspre suprafata smaltului catrejonctiune
smalt-adamantina.
Adamantina reprezinta o membrana biologica semipermeabila, amplasata intre 2
medii: extern- lichidul bucal si intern lichidul tisular din pulpa. Smaltul este
permeabil in ambele sensuri.
Smaltul este acoperit de cuticula, si este formata din prisme smaltiere si
substantainterprismatica.
Prismele smaltiarereprezintanisteformatiuni alungite cu diametrul de 3-6 m, si sunt
unitati structural-functionale fundamentale ale smaltului, care pleaca in fascicole
orientate radial prin intreaga grosime a smaltului spre suprafata exterioara a acestuia,
avind pe parcursul sau un traseu ondulant.
In urma sinuositatii prismelor de smalt pe sectiunile histologice longitudinale ale
dintelui apar fisiiintunecate si deschise- strrileHUntherSchreger. Fisiileintonecate
corespund unor portiuni ale prismelor taiate in sens transversal- diazonii, fisii de o
latime aproximativa de 100m, iar aletele, deschise, corespund altor portiuni ale
prismelor, taiate in lungime parazonii.
Pe linga striile HuntherSchreger, pe sectiunile histologice longitudinale ale smaltului
sunt clar vizibile striile paralele sau benzile de crstere ale lui retzius, care incep in
regiunea JAD, iar apoi trec oblic prin toata grosimea stratului smaltiar si se termina
pe suprafata smaltului sub forma de ridicaturi mici, amplsate in siruri.
Daca vom urmari striile lui Retzius pina la iesirea lor pe suprafata dintelui, ele vor
corespunde unor santuri circulare concentrice, denumite perikimata, adica a unor
portiuni din smalt, unde el are o grosime minima. Pe la marginile santurilor si la
fundul lor deceleaza pe suprafata smaltului depresiuni fine multiple cu un diametru 4-
6 m si adincime de 0,5-3m- fosete.
Intre aceste santuri exista nisteportiuni mai ridicate, mai proeminente (avindinaltimea
de 2 -4,5 m si latimea de 30-160 m), denumite liniile de imbricatie ale lui Pickerill.
Ridicaturile si perikimata sunt dispuse continuu in jurul coroanei dentare, paralele atit
intre ele, cit si cu jonctiunea AD.
Perikimata sunt deosebit de clar vizibile in zona cervicala a dintilor, in special pe
suprafata vestibulara: pe masura apropierii de marginea incizala ele se niveleaza.
Pe sectiuni histologice transversale ale coroanei dentare liniile lui Retzius sunt
dispuse sub forma de cercuri concentrice, dispuse la intervale neregulate, si care sunt
comparabile cu inelele de crestere ale tulpinei unui copac.
Liniile lui retzius sunt niste benzi de crestere ale smaltului. In smalt exista 7-9 linii ale
lui Retzius, dispuse la un interval de 16 m, iar formarea lor se datoreaza unui proces
ritmic cu o perioada aproximativa de 1 saptamina.
Substantainterprismaticainconjoara prismele de o forma rotunda sau poligonala, si le
delimiteaza. In cazul structurii arcate ale prismelor partile lor se afla in contact direct
una cu cealalta, iar substantainterprismatica ca atare practic lipseste- rolul ei in
regiunea capetelor unor prisme joaca cozile altora.
JAD are aspect festonat neregulat, ce contribuie la o conexiune mai durabila a acestor
tesuturi.
Lamele ale smaltului sunt defecte lamelare, transfixiante transversale, care apar in
procesul de dezvoltare a dintelui in locurile de solicitare si umplute cu substante
organice; se presupune, ca lamelele smaltului pot servi drept cai de raspindire a
microorganismului.
Smocuri (tufe)- formatiuni conice, ce pornesc de la JAD, zona de implantare
reprezentinf o radacina bazala si, extinzindu-se in grosimea smaltului sub forma unui
manunchi de lamele ramificate si sinuoase, patrund in smalt pe o distanta relativ
mica. La fel ca si lamelele smaltului contin prisme insuficient mineralizate si
substantainterprismatica.
Fusuri ale smaltului sunt niste structuri fusiforme sau rotunde, dispuse nemijlocit la
JAD, mai frecvent- in zona cuspizilor si a coletului dentar.

76. Indicaiile obturaiilor de amalgam.
Obturarea cavitatilorcarioase in situatii clinice, cind este necesara o
rezistenta inalta o obturatiei.
Obturarea cavitatiicarioase de clasa I si a II, si de clasa V ( a
dintilor laterali), in dintii temporari si permanenti
Obturarea preponderent a molarilor superiori, adica anume acolo,
unde respectivul material obturator nu este vizibil atunci cind
persoana zimbeste
Obturarea cavitatilorcarioase atunci cind e neglijabil efectul estetic
Uneori amalgamul este intrebuintat pentru obturarea cavitatilor de
clasa V in premolarii maxilarului inferior, in care plombele din
ciment se distrug sub actiunea salivei.
77. Se repeta

78) Tehnica de preparare i aplicare a obturaiei de baz izolante
Pe suprafata sticlutei se amesteca praful cu lichidul cu spatula, in raport=2gr. Praf la 0,5
ml. de lichid. Masa de praf se imparte cu spatula in 4 parti egale, dintre care ultima se
imparte in 1/8 si 1/16 parti si se aplica consecutive cu lichidul pina la formarea unei
mase omogene.
Timpul de malaxare nu va depasi 90 sec. Consistenta se considera normala daca la
desprinderea spatulei de la masa ea nu se va lipi de instrument ci va forma dinti
pari(zimti) de inaltime pina la 1 mm. Obturatia izolatorie correct executata se aplica pe
planseul si 2/3 din peretii cavitatii carioase pina la jonctiunea smalt-dentina.Ea nu trebuie
sa perturbeze configuratia cavitatii formate. Obturatia izolatorie nu trebuie sa iasa pina la
marginile cavitatii, deoarece se va dizolva/resorbi. Aceasta va duce la afectarea adeziunii
marginale a obturatiei aplicate,caderea ei, sau formarea cariei secundare. In cav de cl 5
obturatia izolatorie trebuie sa acopere uniform planseul si peretele gingival al cav , fara sa
iasa la suprafata externa.


79) Structura histologic i compoziia chimic a dentinei.(repetare)

80) Amalgama,caracteristica,proprietile fizico-chimice.

Amalgam se numeste un aliaj de mercur cu unul sau citeva metale.Baza unui amalgam
este cel mai des Ag (amalgame de argint) si Cu(amalgame de cupru) iar in calitate de
celelelalte componente ale aliajului serveste staniul,paladiu,platina,indiul si seleniu.
Proprietati:
1) Duritate mare
2) Plasticitate inalta a materialului, care permite restabilirea simpla a formei
anatomice a dintelui
3) Rezistenta amalgamelor fata de umezeala ce permite manipularile in conditii cind
in cav carioasa nimereste saliva sau singe, acest fapt are importanta la obturarea
cav cervicale si dintilor de lapte
4) Actiune antiseptica a argintului
5) Proprietatea de a provoca mineralizare intensa a tesuturilor dure dentare, ce vin in
contact cu el.
6) Se dilata si contracta la caldura si frig, este termoconductibil ,instabil si poate
coroda masiv.



81)Structura histologic i compoziia chimic a cimentului.(repetare)



82)Proprietile pozitive i negative a cimenturilor.
Proprietatiele pozitive si negative a cementelor
Duritate buna
Adeziune buna fata de tesuturile dentare
Termoconductibilitate si electroconductibilitate redusa
Negative: la majoritatea proprietatile estetice lasa de dorit; unele sunt toxice (silicate

Proprietati pozitive FOZ: adeziune buna, coeficientul de dilatare termica e apropiat de
coeficientul tesuturilor dintelui, nu irita pulpa, impenetrabil pentru acizii si monomerii
obturatiei permanente, conductibilitate termica joasa, contrastabil.
Proprietati negative FOZ: se dizolva in lichidul bucal, rezistenta mecanica joasa, nu are
efecte antiinflamatorii si antiseptice, nu are calitati estetice.

Proprietati pozitive cimenturi silicate: culoare apropiata cu cea a smaltului, riscul redus
pentru aparitia cariei secundare
Proprietati negative cimenturi silicate: toxic, adeziune slaba, rezistenta mecanica joasa,
solubilitate relativ inalta in lichidul bucal.

Proprietati pozitive cimenturi silicofosfate: adeziune buna, rezistenta mecanica mai inalta
ca CS
Proprietati negative cimenturi silicofosfate: toxic, neestetic, putin rezistent.
Proprietati pozitive CIS: adeziune chimica, compatibilitate biologica cu tesuturile
dintelui, absenta toxicitatii asupra pulpei, tasare joasa, coeficientul de dilatare termica e
apropiat de coeficientul tesuturilor dintelui, contrastabil.
Proprietati negative CIS: rezistenta mecanica insuficienta.


83)Modificri de vrsta a pulpei dentare.

Pulpa dentar pe parcursul vieii este supus unor modificri att n raport cu vrsta, ct i
fiind condiionate de aciunea factorilor endo- i exogeni.Concomitent cu pulpa cavitatea
dintelui cu vrsta i micoreaz volumul su esenial n urma depunerii permanente pe
pereii ei a dentinei secundare. Pn la edificarea complet a apexului radicular, corelaia
pulpei cu esuturile limitrofe este foarte bine pronunat. esuturile periapicale sunt nc
nematurizate, iar fasciculul neuro-vascular este nconjurat de esutul conjunctiv lax, care
nu mpiedic irigarea pulpei cu substane nutritive necesare pentru a-i exercita funciile
sale.E tiut c pulpa coronar i cea radicular se deosebesc dup structura sa morfologic,
ns cu vrsta aceast diferen sporete.Odat cu edificarea complet a apexului radicular
orificiului apical se ngusteaz, iar pachetul neuro-vascular este mai compact. Nectnd la
prezena ramificrilor deltoide din zona apical fluxul i refluxul sanguin al pulpei totui se
modific. Cu vrsta, n urma ngustrii canalului radicular pulpa sufer schimbri
caracteristice procesului de mbtrnire.Dup formarea dentinei primare stratul
odontoblastelor treptat suport unele restructurri, - el devine mai lax cu o tendin spre
micorarea numrului elementelor celulare. Unele odontoblaste degenereaz, iar n locul
lor apar caviti.n pulp se reduce numrul de celule n toate straturile ei; n condiii noi
pulpa nu formeaz uniform straturi de dentin secundar,n aceste condiii ea
preponderent asigur troficitatea dintelui. Pulpa la persoanele n vrst i pstreaz i
funcia de dentinogenez, ns elaborarea dentinei are loc n diferite sectoare ale pulpei. In
procesul de mbtrnire o mare parte din celulele stratului odon- toblastelor degenereaz,
are loc vacuolizarea lor, apar vacuole cu o form rotund sau oval, se observ citoliza cu
formarea unor cavitti cu continut lichid.Vacuolizarea celulelor se petrece i n alte straturi
ale pulpei. De rnd cu cele menionate sporete evident coninutul de fibrile colagene n
pulp.Pulpa dentar este supus n totalitate procesului de distrofie re- ticular. Vasele
sanguine sunt sclerozate, flasce. Distrofia reticular ntr-un dinte intact n esen este o
modificare fiziologic de vrst a pulpei dentare.
Procesele distrofice genereaz formarea concrementelor, petrificatelor, denticulilor n
pulpa dentar.Un rol important la formarea concretiunilor i revine i dezorganizrii sub-
stanei fundamentale i a structurilor fibrilare.


84)Tehnica de preparare a materialelor compozite. Indicaii ctre utilizare.
Pe suprafata sticlutei se amesteca praful cu lichidul cu spatula, in raport=2gr. Praf la 0,5
ml. de lichid. Masa de praf se imparte cu spatula in 4 parti egale, dintre care ultima se
imparte in 1/8 si 1/16 parti si se aplica consecutive cu lichidul pina la formarea unei mase
omogene.Timpul de malaxare nu va depasi 90 sec. Consistenta se considera normala daca
la desprinderea spatulei de la masa ea nu se va lipi de instrument ci va forma dinti
pari(zimti) de inaltime pina la 1 mm.
Indicatii:
Cind este necesarun efectestetic bun si unul anticarios,insa obturatia nu va fi supusa unor
solicitari masticatorii importante
Obturarea cav carioase de toate clasele la dintii deciduali
Obturarea cav carioase de cl 3,4,5 la dintii permanenti
Obturarea cav mici la cl 1,2
Aplicarea obturatii izolatorii, sub restaurari compozite
Obturarea provizorie a cav in traumatisme dentare
Restaurarea peretelui gingival al cav de cl 2
Restaurarea defectelor cuneiforme,eroziunilor, tesuturilor dure dentare,unor tipuri de
hipoplazii smaltiare



85) .Funciile periodoniului

Periodoniul ndeplinete urmtoarele funcii: de suport, de repartiie (disjuncie) a presiunii,
plastic, trofic, senzorial i de protecie.
Funcia de suport. Periodoniul fixeaz bine dintele de osul alveolar, dat fiind faptul c formeaz
un ligament cu o direcie diferit a fibrilelor colagene, care sunt dispuse n aa mod c nu-i permit
dintelui deplasarea nici ntr-o direcie. Se formeaz o articulaie de tipul gomfozei.
Funcia de repartiie a presiunii. Periodoniul repartizeaz uniform presiunea aplicat asupra
dinilor n timpul masticaiei i angrenrii lor. n periodoniu se conine cca 60% de lichid tisular.
n afar de aceasta n el sunt glomerule sangvine, limfatice, care servesc drept sistem hidraulic,
care repartizeaz uniform presiunea mas- ticatorie.
Funcia plastic. Periodoniul este dotat cu nsuiri plastice ca reacii compensatorii. n timpul
vieii celulele osteoblaste i cemen- toblaste formeaz cementul, apare hipercementoza n stri
patologice, are loc formarea osului alveolar. n stri patologice are loc procesul de reparare
permanent.
Funcia trofic. Reeaua bogat de vase sangvine i nervi asigura nutriia cementului radicular i a
compactei interne a osului alve olar.
Funcia senzorial. Terminaiunile nervoase de tip receptor tactil i de presiune. Contribuie la
formarea reflexului parodonto-mus cular, care de asemenea regleaz presional (prin presiune)
asupra dinilor n timpul masticaiei.
Funcia de protecie. Periodoniul are capacitatea de aprare, func ia sa fiind de a proteja esutul
periodontal de aciunea diferitor factori nocivi, care pot aciona asupra lui.


86)Materiale pentru obturaiile coronare de durat.Clasificarea lor.
Materiale plastice fizionomice
Cimentul silicat
Cimentul silicat cu fibre de sticla
Cimenturi silico-fosfatice
Rasini acrilice autopolimerizabile
Rasini acrilice autopolimerizabile armate
Materiale compozite
Cimenturi polimerice

Materiale plastice nefizionomice
Amalgame binare
Amalgame ternare
Amalgame cuaternare
Amalgame nobile
Amalgame seminobile
Amalgame inobile
Amalgame speciale(ce contin fluor)


87) Structura histologic a periodoniului.
Periodoniul (pericementul, ligamentul alveolodentar, desmodotttul, membrana periodontal,
lat. Periodontum) este un esut localizat in spaiul dintre lama compact a alveolei i
cementul radicular, fanta periodontal.
Spaiul dento-alveolar are o form de clepsidr, fiind mai ngust n zona de rotaie -
hypomochlion, i mai larg - n zona cervical.
Fanta periodontal are dimensiunile de 0,20-0,25 mm, iar n regiunea cervical - pn la
0,38 mm. Deci, grosimea periodoniului este n aceleai limite. In regiunea dinilor
superiori grosimea peri odoniului este de 0,20-0,25 mm, pe cnd n regiunea celor
inferiori dup datele lui Gofung ea este de 0,15-0,22 mm. n dinii care nu funcioneaz
fanta periodontal i grosimea periodoniului sunt mai nguste (0,05-0,1 mm). La oamenii
mai n vrst periodoniul se ngroa i fanta periodontal este mai larg.
Periodoniul este constituit dintr-o component fibroas foarte bogat n fibre colagene, de
asemenea se gsesc fibre reticulare i elastice, substana fundamental interfibrilar i
celule (fibroblastc, eementoblaste, osteoblaste, histiocite, celule epiteliale), vase sangvine,
nervi i puine fibre argentafine.
n substana fundamental a periodoniului se conin mucopoli- zaharide neutre i acide.
Mucopolizaharidele acide se conin cu precdere n partea periodoniului de la colet i cea
periapical, iar cele neutre se conin n toate structurile periodoniului.
Clasificarea fibrelor ligamentului parodontal (citat dup Irina-Draga Cruntu Histologia
sistemului stomatognat")
Morfologia ligamentului parodontal este reprezentat n esen de fibrele
principale, care realizeaz cea in.ii mare parte a ligamentului. Ele sunt organizate
n fascicule bine definite, distincte.
Clasificarea fibrelor are la Im. a modalitatea de orientare, punctul de plecare i
punctul de ancorare.
Fasciculele de fibre principale, care conecteaz cementul i osul alveolar, sunt reunite n
grupul dentoalveolar Acestui grup i se adaug, fr a aparine direct ligamentului
parodontal, un grup gingival.
n raport cu localizarea, se descriu 5 grupuri diferite de fibre:
grupul crestei alveolare;
grupul orizontal;
grupul oblic;
grupul apical;
grupul interradicular.
Grupele principale de fibre ale periodoniului
Fibrele crestei alveolare. Se afl sub epiteliul joncional, au o direcie uor
oblic de la creasta alveolar spre cementul radicular.
Fibrele orizontale sunt dispuse in unghi drept fa de axul longitudinal al
dintelui, de la creasta alveolar la cementul radicular.
Fibrele oblice ncep de la osul alveolar i se inser n cement mai apical dect
pe os.
Fibrele apicale au o direcie radial, oblic sau vertical de la apexul rdcinii
n osul alveolar.
Fibrele interradiculare sunt prezente numai n dinii pluriradi- culari i sunt
orientate de la suprafaa rdcinii perpendicular pe creasta interradicular.
Fibrele sunt situate n fascicule cu o grosime de cca 5-10 (im n diametru. Ele au o direcie
orizontal la nivelul coletului dentar,apoi oblic, iar n regiunea apexului - vertical.
Captul de sus la fasciculele orizontale i oblice este ataat de osul alveolar, iar cel de jos se
ntreese cu fibrele Sharpey ale cementului dentar, deaceea aici fasciculele sunt mai fine
dect captul de sus. n regiunea coletului exist un grup de fibre colagene care ptrund
prin septurile interdentare, - a.n. fibre transseptale, care unesc dinii nvecinai ntre ei. O
astfel de aranjare a fibrelor este dictat de funcia dinilor cu necesitatea de a limita
micarea dintelui n diferite direcii n timpul masticaiei. Cele radiale nu-i permit rotirea
dintelui n jurul axului, iar cele oblice i dau posibilitatea n timpul inflamaiei
desmodontului s se deplaseze puin din alveol.
n periodoniu sunt fibre elastice i oxitalanice (fibre rezistente ctre aciunea diferitor
acizi). ntre fibrele colagene se afl o cantitate mare de elemente celulare - fibroblaste,
mastocite i histiocite, celule adventiiale perivasculare i mastocite.
Mastocitele conin o cantitate mare de heparin i histamin, care particip la reglarea
permeabilitii substanei fundamentale.
n regiunea coletului n periodoniu se depisteaz celule plasma- tice. n periodoniul de
lng cement se afl cementocite, iar lng os - osteoblaste.
n periodoniu se mai afl insulie (sau relicte) epiteliale Malassez. Aceste relicte epiteliale
sunt (dup unii autori) nite resturi rmase din perioada de dezvoltare a dinilor n urma
dezagregrii tecii epiteliale Hertwig. Ele sunt depistate mai des n regiunea coletului i
apexului dentar. Dup prerea unor autori numrul celulelor epiteliale cu vrsta scade.
Exist i prerea c epiteliul acestor insulie pot provoca n anumite condiii
chistogranuloame, chisturi, ba chiar i neoformaiuni maligne.

88) Materialele pentru obturaie de baz curativ, cerinele ctre ele.Clasificarea lor.
Clasificarea:
1. Materiale cu continut de hidroxid de calciu
Autopolimerizabile
Fotopolimerizabile
2. Cimenturi de zinc-eugenol
Cimenturi de zinc-oxid- eugenol propriu-zise(nemodificate)
(ZOE)
Cimenturile oxid de zinc-eugenol armate (modificate) cu Al
(AlO) si acid ortoetoxibenzoic(EBA)-> (ZOE-EBA)
3. Paste curative cu fluor
Gel elmex
Ciment zinc-fosfat cu fluor
4. Paste medicamentoase combinate,continind remedii curative
Paste curative combinate, gata preparate
Paste curative combinate, preparate in farmacii


Cerinte catre obturatiile curative:
-sa nu afecteze pulpa dintelui
- sa aiba efecte antiinflamator si reparator asupra pulpei
-sa exercite o actiune bactericida si bacteriostatica
-sa exercite o actiune odontotropa
-sa manifeste o adeziune suficienta
-sa fie plastice
-sa asigure o etansarea dentinei subiacente
-sa suporte presiuni masticatorii dupa intarire



89) .Funciile periodoniului(vezi 85)

90) Materiale compozite.Clasificarea.Caracteristica.(vezi 102)

91)Cabinetul de stomatologie terapeutic(cerinele sanitaro-igienice,suprafaa
ventilarea,iluminarea cabinetului)
Conform normelor ,cabinetul stomatologic pentru un singur medic va avea o suprafata nu mai
mica de 14 m(sau 16m) . Daca in cabinet se instaleaza citeva fotolii, suprafata acestuia se
calculeaza adaugind la normative inca cite 7 m pentru fiecare fotoliu si cite 10 m pentru fotolii
cu dispositive universale. La folosirea amalgamului se acorda atentie la finisarea dusumelilor,
peretilor, tavanului din cabinet. Dusumeaua cabinetului va fi tapetata cu linoleum, marginile
carora vor trece pe pereti la o inaltime cel putin 10 cm. Peretii si tavanul cabinetului se vopesesc
cu pasta de silicat,pentru a fi usor lavabili. Dotarea cabinetului cu o nisa de ventilatie pentru
prepararea lucrului cu amalgam. Cabinetul va fi prevazut cu ventilatie prin refulare si aspiratie ,
cu ferestruici si oberlihturi. Iluminarea va fi asigurata prin folosirea combinata a luminii natural si
a celei artificial. Lumina naturala o otinem prin orientarea ferestrelor spre Nord, iar fotoliul
stomatologic amplasat in fata geamului.Lumina artificial se imparte in 2 surse:
o Una pt intreg cab stomatologic pentru o activitate comoda a personalului care
nu trebuie safie prea puternica, sa nu oboseasca ochii
o Pt iluminarea cimpului operator care trebuie sa fie mai puternica decit in restul
cab. In acest scop exista reflectoare special fixate pe un brat articulate, care
pot fi dirijate in directia necesara.
Cabinetul medicului va fi inzestrat cu lampi de cuart cu care se face dezinfectarea aerului.


92)Sisteme speciale de retenie n restaurrile coronare ale dinilor vitali. (?)

93) Organizarea i structura policlinicii, seciei stomatologice.
Institutiile de profil stomatologic sunt amplasate in cladiri aparte si doar in cazuri de
exceptie in spatii nelocuibile. Ele trebuie sa corespunda normelor igienico-sanitare si
rigorilor protectiei muncii,tehnicii de securitate si rigorilor protectiei antiincendiu. In
clinica stomatologica trebuie sa fie obligator asigurata alimentarea centralizata cu apa rece
si calda,canalizarea,containere cu capac pentru colectarea gunoiului si materialelor
contaminate,dupa dezinfectarea lor. Trebuie sa fie asigurata alimentarea centralizata cu
energie electrica pt cazuri eventuale de pene de current.
Holul trebuie sa aiba o suprafatasuficienta pentru amplasarea pacientilor (0,3 m pt
persoana) tot aici trebuie sa fie amenajat spatial pt serviciile informatii. Vestiarul pt
vizitatori este organizat reiesind din calc de cel putin 0,1 m, iar pt colaboratori peste 0,8
m. Registraturii ii revine nu mai putin de 5 m pt un functionar, in total necesititind nu
mai utin de 10 m. Un compartiment indispensabil al registraturii este incaperea de
perfectare a foilor de boala,care necesita un spatiu de 10-12 m. WC-urile pentru personalul
medical sipacienti se recomanda a fi separate. Trebuie sa fie disponibile unitati de transport
si de comunicatii telefonice, iar pt pacienti un post de telefon cu cartel/fise.
Functionarea normal a unei institutii medicale necesita asigurarea sa in volum deplin cu
mobila si inventar auxiliary. Serviciile si cab cu profil pediatric nu trebuie sa comunice cu
cele pt adulti, ele necesita o intrare separate,hol,vestiar.
Sectia stomatologice: cab terapeutice, cab ortopedice, laborator tehnica, chirurgie dentara,
camera de sterilizare


94) Sisteme adezive .Clasificare.
Tipuri de adeziune:
Mecanica- din contul materialului ceasigura adeziune micromecanica la str.
dintelui
Chimica-din contul formarii unei leg chimice a materialului cu dentina si
smaltul
Sunt sisteme adezive de:
- generatia IV(cont 3 etape:gravaj,aplicarea primerului,aplicarea adezivului)
- generatia V(cont 2 etape: gravaj,aplicarea adeziv monocomponent)
- generatia VI(cont 1 etapa)


95).Termen de formare a radacinilor dintilor temporari.
-incisiv central temporar 2 ani
-incisiv lateral temporar 2 ani
-caninul temporar 5 ani
-molarul I temporar 4 ani
-molarul II temporar 4 ani

96)Erori i complicaii n prepararea cavitilor carioase.
Perforarea camerei pulpare
Traumarea pulpei
Neinlaturarea suficienta a dentinei ramolie
Formarea cav ce nu asigura o retentie buna plombei
Complicatii-pulpite,carie secundara,recidiva

97)Termenii de resorbtie a dintilor temporari.

-incisiv central temporar 4 ani
-incisiv lateral temporar 5 ani
-caninul temporar 8 ani
-molarul I temporar 6 ani
-molarul II temporar 7 ani

98) Materiale de obturaie. Clasificarea.
I. Materiale pentru obturatii definitive(de durata)
1. materiale pentru obturarea directa a dintilor
Cimenturi(minerale,polimerice)
Materiale de obturatie metalice(amalgame,coezive)
Materiale de obturatie polimerice(mase
plasmatice,compozite,compomere,ormocere)


2.materiale pentru obturarea indirect a dintilor
Metalice
Ceramice
Polimerice

II. Materiale pentru obturatii coronare provizorii- pt plombarea temporara a cav
dentare

III. Material pentru obturatii[captuseli]
Curative
Izolatorii

IV. Materiale pentru umplerea canalelor radiculare
Material pt obturatii provizorii
Paste(sealere)
Filler

V. Adezive
Autopolimerizabile
Fotopolimerizabile
Dual cure

VI. Sigilantisuperficiali
Fisurali
Radiculari
Pt obturatii


99).Termenii de resorbtie a dintilor temporari.
-incisiv central temporar 4 ani
-incisiv lateral temporar 5 ani
-caninul temporar 8 ani
-molarul I temporar 6 ani
-molarul II temporar 7 ani

100) .Conditile de preparare indolora a cavitatii carioase
Surse de excitare in preparare:
- caldura
- vibratiile
- presiunea
Mijloace fizice:
a) folosirea instrumentelor ascutite si taioase:
- pentru smaltz:pietre montate de carborundum sau diamantate,cu turatii de 4000-
5000/ min
- dentina: freze, turatii mici: 600-2000/ min
- se lucreaza cu intreruperi dese
b) analgezia prin racire cu clorura de etil,jet,aplicare pe buleta de vata>provoaca
dureri vii in momentul aplicarii.Sunt diferite metode de racire-gaz(ex.oxigen)jet de
aer.anestezia se obtine in citeva minute.

Mijloace chimice:
a) substante chimice cu actiune locala- paraformaldehida,Nafestezina
b) anestezia cu injectie
c) electroosmoza se bazeaza pe o difuzie mai profunda a amestecului in kanaliculele
dentinare cu ajutorul curentilor aslternativi
d)anestezie generala

101)Structura histologic a periodoniului (se repeat )


102) Materiale compozite.Clasificarea.Caracteristica.
Clasificarea :
1) Dimensiunile particulelor umpluturii
Macrofile
Minifile
Microfile
Hibride
Microhibride
Microhibride neomogene
Total facute
2) Modul de polimerizare
Termica
Auto(chimica)
Foto(cu lumina)
Dubla(dual cure- foto si auto-)
3) Consistenta
Compozite viscoase( consistenta obisnuita )
Compozite fluide (flowable-inferiormodulare)
Compozite compactabile(packable)
4) Compozitie
Nesarjate(contindoar faza organic)
Sarjate (sau composite)[in faza organica sunt dispersate
particule de umplutura neorganica]
5) Tipul matricei organice
Pe baza deBIS_GMA
Pe baza de UDMA( uretandimetacrilati)
Mixte
Alti monomer de baza


6) Destinatia
Pt obturarea dintilor masticatori
Pt obturarea dintilor frontali
Compozite universale

Materialele de obturatie la care faza anorganica(umplutura) este introdusa special
pentru a imbunatati proprietatile matricei baza sau faza organic a materialului.
Monomerul organic reprezinta BIS-GMA(rasina lui Bowen) precum si alti
monomeri:UDMA,TGDMA,DGMA astfel se reduce viscozitatea si timpul de
polimerizare.
In calitate de umplutura anorganica sunt folosite particule macinate de sticla de
bariu, de cuart,faina de portelan,dioxid de siliciu,si alte substante.
Cerinte:
Sa nu fie iritante pentru pulpa
sa adere la smalt si dentina
sa fie insolubile sis a rziste la fortele masticatorii si de uzura
sa nu sufere modificari de volum la priza
sa prezinte dupa intarire un coeficient de dilatare si contractii la temperature
asemanator cu al tesuturilor dure
sa se prepare, aplice, finiseze usor
sa fie stabile in timp
sa fie fizionomice
sa prezinte timp de priza convenabil
sa se poata indeparta usor
coductibilitatrea temperaturii si electr. Aprox.= T. dure