Matei Sndel

1

Infecia urinar


O infecie de tract urinar poate fi cauzata de ciuperci, virusuri si bacterii. Totui, cel
mai frecvent, infeciile de tract urinar sunt cauzate de bacterii. Bacteriile ptrund cu viteza in
tractul urinar si sunt eliminate cu rapiditate, in mod normal, nainte de a provoca infecii.
Totui, in unele cazuri, bacteriile nfrng sistemul natural de aprare al organismului si pot
declana infecii. Infeciile de la nivelul uretrei se numesc uretrite. Infeciile vezicii urinare
poarta denumirea de cistita, iar infeciile rinichiului se numesc pielonefrita.

Infeciile tractului urinar pot fi cauzate de orice tip de bacterii, dar cel mai frecvent sunt
declanate de Escherichia Coli sau E coli. Acestea sunt bacterii care se gsesc in mod normal
in intestine. Infeciile tractului urinar cu Escherichia Coli pot fi dureroase sau incomode, dar
sunt uor de tratat si prevenit.

Exista mai multe tipuri de bacterii care fac parte din grupul bacterian E Coli. Acestea
sunt prezente in intestine nc de la natere si sunt principalele organisme care ajuta la
procesul digestiei alimentelor. Bacteriile E Coli supravieuiesc in afara organismului doar o
perioada scurta de timp.
Cauze
ntruct bacteria E Coli este in mod normal prezenta in intestine, este ntlnita adesea in
scaun si in jurul anusului. Uneori, aceste bacterii pot migra spre uretra. Uretra este
deschiderea prin care este eliminata urina. De cele mai multe ori, sistemul imunitar lupta
mpotriva bacteriei care ncearc sa colonizeze in alte zone ale corpului. Totui, atunci cnd
sistemul imunitar nu acioneaz cum ar trebui, bacteriile cresc si se multiplica, iar rezultatul
este infecia. Infecia poate cuprinde ntreg sistemul urinar.
Simptome
Infeciile sistemului urinar cauzate de E coli au o varietate de simptome. Printre acestea
se numr durerea resimita in zona parii inferioare a spatelui sau a pelvisului, ntruct
bacteriile determina inflamarea rinichilor si a vezicii urinare.
In cazul in care bacteriile se concentreaz asupra uretrei, vei experimenta o senzaie de
arsura si durere in timpul sau dup ncheierea urinarii. Urina ar putea fi nchisa la culoare sau
tulbure, mirosul acesteia se va modifica si ar putea conine chiar si urme de snge.
Diagnosticare
Pentru a stabili daca o persoana sufer de o infecie urinara, medicul ii va solicita
acesteia sa descrie simptomele urinare, apoi va recomanda bolnavului sa colecteze o mostra
de urina pentru analiza acesteia la laborator. Infecia urinara se va depista in urma unei
uroculturi, analiza care implica recoltarea unei probe de urina intr-un recipient steril in urma
splrii zonei genitale. Va fi inclusa in recipient partea din mijloc a jetului de urina. In cazul
Matei Sndel
2

in care este prezenta infecia se va face si antibiograma, ce va stabili care este gradul de
sensibilitate al germenilor prezent la diferite antibiotice.
In cazul in care o persoana manifesta infecii urinare recurente, medicul poate
recomanda investigaii suplimentare pentru a determina daca tractul urinar este normal.
Printre acestea se numr:
Ecografia rinichilor si a vezicii urinare
Cistouretrografie mictionala
Cistoscopie
Tomografia computerizata
RMN
Teste urodinamice.
Tratament

Tratament medicamentos - Odat ce medicul a diagnosticat infecia de tract urinar, in
urma uroculturii si a antibiogramei, va prescrie tratament cu antibiotice. In funcie de
gravitatea infeciei, tratamentul poate dura intre 3 si 14 zile.

Tratamentul standard presupune utilizarea de trei zile a unei combinaii de medicamente:
trimetroprim si sulfametoxazol. Bolnavilor alergici la sulfamide le sunt prescrise doar
trimetroprim. Chiar daca simptomele de infecie dispar dup una-doua zile, este recomandat
ca tratamentul sa se fac integral. In caz contrar pot fi distruse doar o parte din bacterii, iar
cele care rmn se pot multiplica din nou si pot provoca o infecie mult mai severa.

Fluide Toate persoanele diagnosticate cu o infecie a tractului urinar ar trebui sa bea mai
multe lichide. Acetia se pot vindeca de infeciile uoare, daca beau cantiti mari de apa sau
ceaiuri care pot ajuta in lupta cu E Coli. Chiar daca infecia este mai severa, consumul mrit
de lichide poate creste eficienta medicamentelor.

Beta-lactamice Cel mai frecvent recomandate medicamente pentru tratarea infeciei
tractului urinar cu E coli sunt penicilina si amoxicilina. Pentru ca aceste tipuri de
medicamente sunt utilizate pe scara larga, aproximativ 25% dintre tipurile de E Coli sunt
rezistente la amoxicilina. De aceea, specialitii prescriu medicamente numite beta-lactamice,
inclusiv cefalosporine, dar si pivecilinam din clasa amidinopenicilinelor.

Fluorochinolone Din cauza utilizrii destul de frecvente a combinaiei de trimetroprim si
sulfametoxazol pentru tratarea infeciilor tractului urinar, unele tulpini de Escherichia Coli
sunt deja rezistente la acestea. Fluorochinolonele sau chinolonele ar putea fi o alternativa de
tratament. Printre acestea, cel mai des recomandate sunt: ofloxacin, ciprofloxacin,
norfloxacin si levofloxacin.

In cazul infeciilor severe, poate fi necesara spitalizarea si introducerea de fluide pe cale
intravenoasa. Tratamentul se va face cu aminoglicozide.