rrr

rr , t:ii
;il
. .:r.r[si
j
ft
.-aws*p
\
-dd{
:r.-'
i ahn&d
i:rl
1@
$j
_rcgw'
-
ft***
: . ^i 3
-;:gfu"
aq1
. f i {i
.
1.,'m
-
a : : t : r l
"ffi
:$rsc$E
$;;g
2^ [n,///,,re
CAMETIA MUHA
HEKE*Hff
crestin-ortodoxd
,
CAIET PENTRU ETEVI
CTASA a VII-a
i
I
l
i
I
I
I
l
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Editura Sf. Mina
Referen{i de specialitate :
Lector Univ. Dr. Pr. Alexandrel Barnea
Prof. Gr.I ElenaMocanu
Tehnoredactare computerizatl: Andreea Dimitriu
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei
MUHA, CAMELIA
Religie cregtin-ortodoxi
: caiet pentru elevi : clasa a vrr-a /
Camelia Muha. - Iaqi : Editura Sf. Mina, 2009
ISBN 978-606-807 8_07
_6
28(07s.33)
Copynght @ Editura Sf. Mina
Nicio parte a ace_stei lucrdri nu poate fi reprodusi in niciun mod, frrd acordul scris, dat in
prealabil
de Editura Sf. Mina.
Editura Sf. Mina{<
Telefon : 02322228 I 0, 03 3240 13 I 5
Telefon/fax : 023 223 3 9 I 9
E-mail: esm@editurasfmina.ro,
edsfmina@yahoo.com
Web : www. editurasfmina.ro
Adresd de corespondenf[:
Op 1. Cp 130, Iaqi, RomAnia
*
Editurd acreditati de Consiliul Superior al Cercetdrii
gtiinfifice
din invifdmdntul Superior.
r. CRED|NTA CRE$T|NA
1. Dumnezeu se descoperd oamenilor. sfdnta scriptura gi sfdnta Tradifie ......,......,......... 3
2. Crearea l umi i . . . , . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1Z
3. Purtarea de gri j d
a l ui Dumnezeu fa{a de l ume
.....................1T
il, MANTUIToRUL HRtsros
-
iruvA,rAroR
$t
MANTUIToR
1. Pu,terea.credjnfe1 gi a prieteniei
- Vihdecarei sldbdnogului din capernaum ............... 20
2. Hristos, Lumina lumii:Vindeca-rea
orbuluidin nagterel
....... 23
3. Atotputerni ci a l ui Dumnezeu - i nvi erea l ui Lazdr ............
................,. 26
! Qai nt e
gi i ert are - Pi l da f i ul ui ri si pi t 0r. , , . . . . , . , . . , . , . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . Zg
5. Bogi l i a daruri l or l ui Dumnezeu -
pi l da
tal an{i l or
................. 32
35*
38
tv. TRATREA inVAlArunlt
cREgnNE
1. Legea cea noud
j
Feri ci ri l e.....,.,......,...
2 Faptel e bune - roade al e vi rtu{i l 0r...,.,.,.:......,...
3. Faptel e rel e - i ncal cdri al e voi i l ui Dumnezeu ,......,..,.....
v. SP|R|TUAL|TATE
$tVnTA
cnrgrFlA
1. LrPiflpll
faple: ajutoraiea cetoraflaliin sulerinfa
2. SfinliiTrei lerarhi - modete ate iubiriitaia de iirmehi
Evaluiri
Si pti mAna Pati mi l or....
,...................
41
44
47
50
53
58
62
CUPRINS
i"
rSi
aceasta este viat* vegnicd: Sd
(e
cuno*scd pe'line, sirzguruf
Q)umne z eu adev tirat, si p e I i s u.s If rist o s p e C a re f , - ni *imis.'
1l oanl 7. 3)
Dumn&su ns de*{sp*r& $&ffirnilor.
Sf*nts $mipturs
qi
$f$nts Thadifte
Toatd faptura vdzuld
9i
nevazuta a fost creatd de Dumnezeu din
iubire. Omul, coroana intregii creafii, are menirea cea mai inaltd dintre
toate fdpturile: aceea de a sta intr-o neintrerupta legaturd cu Creatorul
sau, cu Parintele sdu Ceresc, pentru a-l cunoagte voia
9i
a o implini.
Cunoscdndu-L pe Dumnezeu giimplinindu-lvoia, omul poate sd ajungd la
desdvArgire gi mdntuire.
Darcum putem sd afldm voia FdcdtoruluigiZiditorului nostru?
Dumnezeu este Cel Care prin bundtatea, iubirea gi nemdsurata Sa
purtare de grr1d, ne ddruiegte toate cele necesare spre a ne mantui. Altfel
spus, El ni Se descoperd, ni Se reveleazd, ni Se aratd, ni Se face cunoscut
pe Si ne gi voi a Sa.
Rev e I ali a d iv i n d sau d * s co p e ri re a d u m n e ze i asca
6tea4iuneel[n
care Dumnezc+s desco
r, adicd le face cunoscutd voia
Lui, dorinfele gi poruncile Lui, pentru ca ei sd-L adore cu vrednicie, sd-l
implineascd voia gi, prin aceasta, sd se mAntuiascd.
qupratal$ala
Bevela|iaraft$gla
Pln+selalle.-nalWli
aml$e la toata zidirea lui Dumnezeu. Aga cum o creatie literard vorbegte
-
gi despre autorul ei, la fel gi ordinea, frumuselea
9i
armonia din naturd
mdrturisesc un Fdcdtor atotputernic, un Ziditor iscusit
9i
atotintelept.
FericitulAugustin spunea:
,,intreabd
lumea, podoaba
cerului, gi vezi
daca nu-!i rdspunde dupa inlelegerea ei: << Dumnezeu ne-a creat! >"
Revelatia supranatural6
e
aceea, Dumnezeu vine sa Se descopere oamenilor direct prin Revela,tia
supranaturaid. Asffel, primim
de la Dumnezeu adevdruri de trebuintd
pentru mdntuire pe care le inlelegem numai prin credinfd.
Dumnezeu S-a lui Adam si E ilor
I nostru lisus iul
Sdu. Descoperirea divind, in persoana
nostru stos este
punctul cel maiinalt al Revelalieidivine supranaturale, prin El refdcdndu-se
relalia dintre om
9i
Creator
Re
oul ui
Testament.
-fl ql .Oouatorr.rt.
n
.
$
(se)
revelu - a (se) face
cunoscut, qtiut; a (se) descoperi;
a
(se)
dezvdlui.
a releva- a evidenlia, a observa,
aremarca" a sublinia.
,oCeruri l e
spun sl ava l ui Dumnezeu ...
Moi se pri megte de l a
Dumnezeu Tablele Lesii
afost transmi sade
Iisus Hristos vorbegte ucenicilor Sii
despre impirl{ia lui Dumnezeu- "r,
3
L"*_ *_**_-Jg__*__*_9L__ j
!'
"-'41;;"-'-'"
*"'-
"" U*- -
"dftpf,megef
$
SA-L slSvimpe Dumnezeu!
o
Sd ne curS{im sufletul pentru
a-Lprimipe Dumnezeu!
,4,* a *-
W
"ff,pfica$i
1' De ce nu-iputem cuioagte pe Dumnezeu numai cu
priceperea
noastrd?
2. Alcdtuiegte propozifii prin
care sa explici inlelesur cuvintelor re velalie gi
revelalie divind.
3. Stabilegte coresponden[a intre imagini gi modalitalile
Dumnezeu Se descoperd oamenilor.
\ k
@@
4. lmagineazd-li cd egti intr-o clasd de artigti. Formeazd impreund cu
colegii echipe de pictori,
sculptori, muzicienietc. Anarizati imaoinile.
apoi organizafi o disculie despre ceea ce descoperd fiecare *ihipa
prin revelalie divind,in frumuselea, diversitatea gi armonia lumii care o
inconjoard. Precizali mijloacele prin
care se face descoperirea.
pnn
care
5. Argumenteazd importanla revelaliei naturale gi supranaturale pentru
mdntui re.
6. organizali o discu{ie referitoare la modurin care se receptau minunile
pe vremea Mdntuitorului
9i
modulin care sunt receptate astdzi.
u u.
:
Afls{i
rrrci rnuftf
,,Fericili cei cura{i cu inima, cd
aceia vor vedea pe Dumnezeu", zice
Md.ntuitorul nostru Iisus Hristos.
Pentru ca Dumnezeu sd Se
descopere, trebui e sd gi seascd
,,cdmara" sufletului nostru curllitd
de toate gAndurile rele, de toate
pacat el e. dar i nmi r esmat d cu
mireasma credinlei qi a faptelorbune
(rugdciune,
milostenie etc.). Atunci,
omul devi ne fi u al l ui Dumnezeu gi .
pent r u cd Dumnezeu est e
atotputem i c, atoti n[el ept. atotgti utor
et c. , i i da gi f i ul ui s6u (omul )
o
parti ci ci di n darul sdu
,,ou.i
t"ui,i1i la cerqi lf';.oi;;;it"'
el " cerul i t i est e conducdt or al
credin{ei, aratd in el insugi pe
Megterul care l-a fdurit. Dacd te uiti
l a frumusefea de pe pdmant. i aragi qi
prin ele
!i
se mdreqte credin{a in
Dumnezeu ... Dac[ te uili bine la
piatrd,, vei vedea ci gi ea ili face
dovada celui care a fdcut-o, chiar si
funri ca. chi ar
l dnqarul
gi chi ar al bi na.
Adeseori, in lucrurile cele mici se
arati in!elepciunea
Creatorului.
Acelaqi este Cel ce a intins cerul qi a
revdrsat i mensi tdl i l e oceanel or gi
Cel ce a f huri t acul f i n al al bi nei .
Nimic sd nu-{i hrdneascd necredinJa.
Sd nu spui : l a i ntAmpl are s-a frcut
I
Iucrul acesta! De l a si ne s-a l tcut
i
cutare l ucru! Ni mi c nu exi std fhra o
I
rdndui al d, ni ci l i rd o hotdrare, ni mi c
I
nu este i n zadart. Ni mi c di n cel e ce i
sunt n-au veni t I a i nt dmpl are!
|
Cuvi nte ca acestea sunt cuvi nte al e
I
unor oameni fhrd carte."
I
(Sf6ntul Vasile cel Mare, Omitii ta I
Hexaimeron\
|
) i#;*f--ffi*
Pe un drum de munte s-auintatnitdoildrani.lJnuldintre ei, mairdutdcios,l-aintrebatpe celdlalt:
- Am auzit cd mergi des la Blserlca gi fe rogi mult. Dar de unde gtiitu cd exista Dumnezeu?
Ca gi cdnd nu l-ar fi auzit, celdlat
ldran
l-a intrebat ta rilndul sdu:
-
S p u ne - m i, crezi cd vitel e n o a stre au fost azi I a p dgu n e?
- Da, cu sigurantd, privegte pamantut moale, este plin de urmele lor!
- E, acum privegte gi fu soare/e ce tocmai a rdsdrit peste dealuri, privegte pddurea inverzitd din fala noastrd,
privegte-te pe tine gi pe oamenii din
jurultau!Toate
acestea sunt urmele mdinilor lui Dumnezeu Atotputernicul gi
Atot,tiitorul. Cum sd fifost fdcute toate acestea, dacd nu din iubirea lui Dumnezeu, gi pentru ce sd /e fifacut Et a{a
cum sunt dacd nu tot pentru iubire?. Mai incape indoiala?
(Leon
Madgan,Cel e mai frumoase pi l de
Si povesti ri .Edi tura..Arami s".
Bucuregti . 1998, p. 35 )
FiecareomilcunoagtepeDumnezeuinimprejurdrilevie,tii,cdcitotceeaceseintamplaceasde
ceas,zidezi,
intoatdvia!anoastrd,eitediningtdduin|agicuvoiatuiDumne,eu'
Nimic nu se pefrece la intamplare cu noi, cu coletgii nogtri, cu pdirinlii gi rudele noastre, cu aproapele nostru.
Dumnezeu esfe Ce/ Care ne indrumd gi ne cdlduze$fe pa$li de-a lungul inlregii vieli. De ta El vin gi bucuriite gi
mdngdierile, cu ingaduinla Luivin peste noinecazurile, bolile, mustrdrile de congtiinld gisuferin[ele detotfelul.
Astfel, in orice imprejurare din via,ta noastrd, trebuie sd vedem mdna Pdrintelui iubitor, Care ne cdlduzegte
spre mdntuire. Atunci cand primim note bune, cdnd prietenii gi colegii ne rubesc
Al
n e sarin ajutor, cdnd parinlii ne
ddruiesc un lucru pe care nil-am dorit mult, se cuvine sd-l mutlumim luiDumnezeu pentru bundtatea giblandelea
Sa.
$i
/a fel sdfacem atuncicdnd colegiigiprieteniise poartd urAtcu noigine pun rdbdarea laincercare, sau ludm o
nota micd, sau ne ceaftd pdrinlii, sau suntem bolnavi gi nu mai putem iegi ta
joaca.
Pentru ca gi necazuile gi
incercdrile nepldcute din viala noastrd ne invatd sd-L vedem dincolo de ele pe Tatdt ceresc drept, bun,
atotputernic, Care are multd rdbdare cu noigi ne poartd de grija. Sa gandim atuncicd am gregit gi L-am supdrat cu
faptele noastre, sd-l cerem iertare gi sd ne strdduim sd fim mai buni.
De asemenea, Dumnezeu nl Se descoperd gi prin solicitarile aproapelui nostru: atunci cdnd un sdrac ne cere
milostenie, sau un coleg ne cere ajutorul, sau ceimarine dau defdcuto anumitatreabd, sd inletegem cdin spatele
tuturorstdHrlsfos, Careagteaptadetanoifaptelebune,spreanerdnduiunlocinimpdraliaSa.
Prin aceastd cdlduzire permanentd
din via,ta noastrd cunoagtem bundtatea, pute;re4 dreptatea,
inlebpciuinea, grija alentd gi marea rdbdare a lui Dumnezeu fald de noi, precum gi ptanul pe care il are pentru
fiecare dintre noi.
intrucat tot ceea ce avem sunt darurile lui Dumnezeu pentru noi gi tot ceea ce ne propunem in vialit vom reugi
doar cu ajutorul Sdu, suntem datori sa-l mu$umim permanent gi, dacd ll supitrdm cu faptele noastrei,, sd-l cerem
imediatiertare.
5
F!
l
,,)erretati Scripturi{e ... ace{ba sunt cd.re mdrturisesc despre
94i rc.
"
{l *an
5,39\
&- ffi#&ntn S*rf,ptwr&
Unde putem gdsi comoara de adevdruri ce formeaza Reveratia
supranaturald pe care Dumnezeu a ddruit-o
pentru
mantuirea oamenilor? Crjm
de nu s-a pierdut
odatd cu trecerea timpului gi cum de noi, astdzi, gtim ra fel de
bine ca gi skdmogii nogtri care e voia lui Dumnezeu gi cum sa o implinim?
dumnezeiasca su
sunt cele doua moduriin care Revela{ia supranaturald
a fost gi transmisa in decursul veacurilor. Ambele sunt necesare
pentru
mdntuirea sufletelor.
$f6nta $cripturfi
{Bihlia
sau Cuvfintul lui fiumnezeu)
sste coleq{ia
cirtilor
Fub
inspiratia Duhului Sffi nt.
Intervalul de timp in care a fost scrisd SfantaScripturd se intinde pe
-Tl f t ' t s, : ag
i l ** r"m[ m i rrs
durata
a 1500 de ary.
l , "i , r t "l
I I t : r i . ; : r . ""Jl i ! [ i ". \ i
*!i;: Sfli:lt* Si,:ii;:t*ril
-i;!
:;* *1fr *
l"*f*r'l*1it ra &**rti:;ii1: Facerea 1,
1 11
t - Jt .
Flri;ni-ij tt-r'*,.*.rt (Facerea) **
\ j l t r ! | i t t q
- . , i "1J t a t f , "X. r r t i r j
- vor i l
l i 1, " \ ' I ' i i : r , i l l \ , r . !
*r r r r i ; ,
r
r
". , , "t r
( l ) t , r : ' ", I
**pi:.*}*i tlt i:1ial.* iii: *fi* ru*l t*xi,
N e.l::-l':ti:-lo;: i;ml5l*al'; ( i -3 1
)
** pi*cie**.r;:l iers*l*i* prrt i::-r.rf
*' *b*i * si l i *: *i l i nr. i :l r.i i s:*. ri * i e I
p*: t aI ; i l i .
i ffitr6i*Y*t*
sfdnta scripturd, cea mai de pre! comoard ddruita de Dumnezeu spre
luminarea gi mdntuirea neamului omenesc, cuprinde adevdruri de credintd,
norme de
purfare
si e.velilmenfe isforrce care au fost scrise,
pdstrate
sitransmi'se
credinciosilorspre m r.
sfdnta Sgliptura este alcdtuita din doud pa(i: vechiul restament gi Noul
Testament. vechiul restament contine Revelatia facuta de ra Adam
p6nd
inainte de venirea Domnuluinostru lisus Hristos
sieste format din 3g de'cdrti
canonice
$i
14 cdr_ti
si fragmente numite
,,bune
de citit", intrucAt conTiilTTEitffi
cu*t ot t i *: - r ecunoscut de
Biseric6.
E"**nglaelie - vestea cea bund;
Revelalia divind primitd prin
Mdntuitorul qi mesajul acesteia.
inspira(iu tlit:ieir
{i.nsuflurea
frulrwlai Sffint) -lucrarea divind
asupra unui om pri n care
Dumnezeu ii lumineazd acestuia
mintea qi-l indeamnd sd spund
sau si scr i e adevdr ur i l e
descoperite, ferindu-l de greqeli
pe tot parcursul vorbirii sau
scrierii.
folositoare pentru via{a.
i de insusi Fiul
lui Dumnezeu
$i transmisa de Sfinlii Apostoli, fiind format din 27 de cartt
canooc.e, Ambele pa(i
ale Sfintei Scripiuri sunt numite Testameitlil]il?
ardta cd Hristos vrea ca aceia care vor crede in El sd devind mostenitori ai
l mpara[el cerLfl l 0{.
Momenlul cel mai important al Vqchlurri lesfam
dmAntul
incneiat Oe Oumnezeu
Sinai. De aceea, Vechiut
Te stam e nt se ma i n u me gte gi
!pS@
W,ahf-
cel mai insemnat moment al Nouluirestamenteste legdmantur incheiat
de Dumnezeu cu intreaga omenire pe crucea Golgotei, prin rastignirea Fiului
Sau. De aceea, NoulTestamenf se mai numegte Legiea Noua sau
lgea
l ubi ri i ' MAntui toru|agezdndi ncentru|i nvataturi i Saffi e
Dumnezeu din tot sufletul, din tot cugetul
$i
cu toata fiinfa noastrd, iar pe
aproapel e nostru a-l i ubi ca pe noi i ngi ne.
Sfdnta Scripturd, fiind Cuv6ntul lui Dumnezeu, are o valoare unica gi
nepieritoare gi de aceea kebuie cjlitd
deorjoqp_mlarejoregesaAaiascd dupd
vQgluiDffilllezeu.E
dci:
,,Nici
o proorocie a scripturii nu se talcuiegte dupd socotinla fiecaruia; pentru
cd
niciodata proorocia
nu s-a fdcut cu voia omului, ci oamenii cei sfinti ai tui
Dumnezeu au grait, purtalifiind
de DuhulSfdnt." (2Petru 1
,20-21)
&
Apti*"Si
t. Existd vreo legatura intre inspiralia divina gi inspiralia aftisticd?
Argumenteazd, gasind posibile asemdndri sau diferenle.
!. stabilegte, impreund cu colegiitdi, un sef de regulicareartrebui respectate
atunci cdnd se citegte sfanta scripturd (de exemplu:
pune
in practica
ce ai
citit!\.
'...-'..,''.
6
F
3. Completeazd tabelul:
4. Pornind de la urmdtorul citat:
,,Mai
bund este citirea dumnezeiegtilor
Scripturi. Aceasta face sufletulin,telept, inafta cugetul la cer, ilface pe
om pldcut, il determind sii nu-gi lege sufletul de cele prezente,
ciface
cugetul nostru sd trdiascd mereu acolo sus gl sd sdvilrgim toate privind
la rdsplata Stapdnului gi cu mare infldcdrare sd ne indreptdm spre
faptele virtuoase." (Sfdntul loan Gurd de Aur), descrieli importan{a
lecturii biblice pentru mdntuirea noastrd.
Repetd principalele invd{6turi de
credint6, morale qi sociale descoperite de
Dumnezeu poporului eweu.
Istoriseqte ieqi-
r ea popor ul ui
evreu din robia
egipteani qi rdtd-
cirea lui, timp de
40 de ani prin
pustie.
Prezintd
sdmdntul
lui evreuinainte
intrarea in Canaan
Preztntd intrarea
jPoporului elneu in
i Canaan
9i
impdr-
I lirea tarii
la cele 12
: triburi, precum gi
i evenimente istorice
petrecute p6nd in
vr emea unger i i
primuluirege.
lnva-
(dturi gi sfaturi
folositoare pentru
viafd.
f l dm cum a
Expri mi i nal t e
transmis Dumnezeu,
prinprofeli vointra Sa
cu privire la viitorul
poporul ui evreu:
anunt ar ea unor
pedepse grele pentru
pdcatele frcute pi
frgiduinla venirii
Mdntuitorului, Care
sd aducd eliberarea
dinrobiapicatelor.
trdiri ale sufletului
credincios in rela{ie
cuDumnezeu.
{
SFANTA SCRIPTURA
.
generatititi
Pir!ile Sfintei Scripturi Numirul cirlilor Sfintei Scripturi
VECHIUL
iiiinrrliHr iiiiliiiHr
NOUL
- cuprinde Revelalia
de la .,..,.,.,..,,..,.,.,.,.,., :::::::: :::::i::
39 27
SFANTA SCRIPTURA contine cirti canonice
, ,
Retineti aceste date!
lile privind preolia
qi slujbele divine.
Sf i nt el e Evanghel i i
consemneazd vi al a qi
invd{Sturile Domnului
nostru Iisus Hristos.
Fapt el e Apost ol i l or
preztntd o scurti istorie a
inceputurilor Bisericii qi
cehtoriile misionare ale
unoradintre Apostoli.
Epi st ol el e conf i n
scrisori trimise de unii
di nt re Apost ol i , unor
Bi ser i ci sau unor
persoane apropiate.
Apocalipsa prezinti o
profe{ie despre timpurile
-1
i-
"Au**"61-i
De ziua ei, otdndrd a primit de ta viitorul sol, care era plecatin rdzboi, un pachet mare gi rotund.
Bucuroasd, /-a deschis giinauntru a gdsit o bild neagra, asemdndtoare unei ghiulele de tun. Dezamdgitd, s-a
supdrat gi a aruncat bila intr-un col,t'al camerer.
$i
ce s-a intdnplat atunci? Bila cea neagrd s-a spart gi din ea s-a
rostogolit o bild argintie. Curioasd, a ridicat-o imediat gi, in timp ce o intorcea pe toate pdtrlile gi o apdsa s-a deschis
gi din ea a iegit o cutiula aurie. Adeschrs-o gi a giislf un inel cu diamante; sub el se afla un mic bitet pe care scria:
,;F e ntru cd te i ube sc!".
Multor oamenili se intampla ca gi acesfel tinere. Nu le place Sldnfa Scripturd, pentru cd multe lucruri care sunt
s_c-nse i1 ea par greu de inleles s3u nefolositoare. Dar cei care o citesc vor descoperifdrd indoiala mesajul divin al
SfinteiScnpturi:,,Pentrucdvdiubesc": .
:
'
,.f,ste er;if,ent ca
Aposta{ii n-au pred*t toate prin scrisari, ct
mu{te
f*ra
de scrisori, dar si acested suttt vrefniie de cre&nti."
(Sfenfill Ioan Gurd deAur]
ffi" SffSn*a Trndftfiry
sfdnta scriptura trebuie citita cu multd credintd, cu smerenie, cu
evlavie gi cu fricd de Dumnezeu.
pentru
a ne fi de folos lectura sfintei
scripturi, trebuie sa aplicdm in viala ceea ce citim, sfdnta scripturd este
pentru
suflet ceea ce este mdncarea pentru
trup. Nu poli trai fara
mdncare. dar ca s6 analizezi ceea ce mdn6nci, e nevoie de laborator,
aparate, pregatire profesionald gi de cercetdrile altora, La fel se intampla
gi in cazul sfintei scripturi. citind-0, ne hranim sufletele. ca s-o
interpretdm insa, e nevoie de pregdtire
speciala, de credinla lucrdtoare,
de interpretdrile
Sfintilor
pdrinti,
adicd de Sf6nta Traditie.
Pri n sfdnta Tradi l i e se i ntei ege roi ai ;tatea adevaruri i or revel ate care
nu se cuprind in sfanta scriptura, ci au fost transmise prin viu grai de catre
Mantuitorul gi
sfin{iiApostoli, unere fiind ma
j
tazju consemnai* in scrrs
9r
pisirate
de Sfanta Bisericd pAna
in zilele noastre.
Domnul nostru lisus Hristos a predicat gi a raspandit Evanghelia prin
viu grai, fdrd a ldsa nimic scris. larApostorii, mai ales prin viu grai,
au dat
invdfatura primitd
de la Hristos primiror
cregtini, Ea s-a transmis din gura
in gurd pana
cdnd o parte
a fost agternutd in scris de cdtre Biserica in
diferite monumente sau documente:
'I'tatdrf'rile formulate Ia sinsadere Ecumenice recunoscufe
de
Bisericd;
-
via{a bisericeascd oglinditdtn datinile, obiceiurite gi prac{rcite
sale;
-
cultuldivin aglinditin cdgile de cult;
-
scr"eriale Sfinlilor Parin{i;
-
manuffiente de add biserceasc d (inscrip{ii,
arhitecturl, picturd,
se u I ptu rd, m o n u mente f u n e rare etc.)
;
-
mirturisiri de credin
,td
mai nai ale Bfsercii efc.
^.-
in d_ecursul timpului, sfintei rradifii is-au addugat gi false tradilii.
sfanta Bisericd promoveazd
numai credinta adevdratd, care a fost
crezutd intotdeauna in Biserica (incepand
cu Biserica veche),
rletutindeni (in orice bisericd ortodoxd din lume) gi de c6tre toti (a
fost
consemnatd de catre tofi parin{ii giscriitorii
bisericegti la fel).
intre sfanta scripturd gi sfdnta Tradilie exista o legatura negrdit de
stransd. Ele au o valoare egald, cdci amdndoud pdstreaza gi tiansmit
Descoperirea
dumnezeiascd, fiind de neapdratd trebuinla pentru
mdntui rea omul ui .
Viata bisericeascd
oglinditd in
practicile sale
Monumente
care fixeazi
confinutul
SfinteiTradifii
@
w
iittiTJr.l'ut{H
frt {{EuilT{
0Aff*s85
Mdrturisirile de
credinld mai noi
ale Bisericii
Cultul divin
oglindit in
c5rfile de cult
'l
!
1
I
i
:i
5
F.
- .
i ! r
{
&#sttntct fl
d
I
*wr Y, ae' E
g&
&
ApHcaFn
a.-, Marele rol al Sfintei Tradigii
este acela de a pdstra inv[{Sturile
ce nu sunt cuprinse direct in
SfAnta Scripturd.
'1.
ldentificd in imaginile de mai
jos
elemente ale sfintei rraditii
si
ale
tradifiei populare:
'
4flafi
nrnl rmr{tf
t;" in SfdLnta Scripturd, nu se
pomenesc cele intdmplate la
moartea Prea Sfintei Ndscdtoare
de Dumnezeu, Fecioara Maria.
Dar acestea se istorisesc in cea
mai veche
Si
adevdratd Traditrie,
care ne spune ca in momentul
sldvitei ei adormiri, toli Sfinlii
Apostoli, care colindau lumea in
vederea mdntuirii, s-au adunat la
Ierusalim, venind prin vazduh.
Aici ei au avut o viziune cu ingeri
gi au ascul t at mel odi a
dumnezeiascd a puterilor cereSti.
(di n
Credi nya Ort odoxd,
Editura,,Trinitas", IaEi, 2005)
|
+t Cei dintd:i cre7tini nici n-au
I
avut Sfdnta Scripturd; nu aveau
I
credinla din cdrli. Ei trdi(tu
I
cuvdntul celviu al lui Dumnezeu.
I
Iisus Hristos pentru ei era viu qi
I
Evanghelia Lui era treazd in
I
viala qi in sufletul lor. Trdiau mai
I
mult din Traditrie decdt din Biblie.
I
Traditria este istoria, cultura
Si
I
credinla Bisericii; este cel mai
I
bun comentariu, cel mai drept
I
tdlcuitor qi cel mai luminat
I
invd1dtor al Bibliei. Prin Tradiyie
I
se ldmuresc locurile cele grele
I
din Scriprurd (II Pr. 3,16)
si
se
I
inSeleg dogmele cele mari ale
l At ser i ci i .
Tr adi yi a est e
creStinismul trdit pi rodit, in
comuni t at ea de cr edi nl d,
speranld
Si
iubire a Bisericii; este
Evanghelia roditd, adevdrul
creStin a;a cum a
fost
definit ln
Sinoadele Ecumenice.
(pr. I l ari on Fel ea, Duhul
adevdrului)
6.1
10
2. Citegte cu atentie textul
9i
rdspunde la urmdtoarele intrebdri:
,,Sd
pdstrdm
cu sfin{enie
9i
neatins cuprinsul Sfintei Traditii la fel cu
acela al Sfinfei Scnpturi,agacum au facut Pdrinlii din cele maivechi
ti mouri .
latd sfatul Sfdntului Vasile cel Mare in aceastd privinfa: IJnele dintre
propovdduirile pdstrate
de Biserica le avem din invdldturascrisd, pe altele
insdt le-am primit din Tradi{ia Apostolilor, transmise in tainit. Amandoua
acesfe categoriiau aceeagiautoritate pentru
evlavie. Dacd amincerca sd
inlaturam obiceiurile nescrlse, ca neavend mare importanld, nu ne-am da
seama cd am pdgubi
Evanghelia in parlile ei principale; mai mult, am
restenge propovdduirea
la numele ei gol. De pilda, cine a invalat prin
scrls ce acei care nitddjduiesc in numele Domnului nos/ru /rsus Hrisfos sd
se insemne cu semnul crucii? Ce scriere ne-a invalat sd ne intoarcem
spre RasiiflT atuncicdnd ne rugdm? ...
Ce sf6nt ne-a ldsat in scris cuvintele de chemare a Sfdntului Duh
pentru prefacerea pAinii
Euharistice gia Paharului binecuvantarii?
Noi binecuvdntdm apa Botezului gi untdelemnul Ungerii, ba inca gi pe
cel ce se boteazd. Din ce scrieri? Nu din Traditia tdcutd gi tainicd? Ce
cuvdnt scris ne-a invdlat ungerea insdgi cu untdelemn? lar cufundarea
omuluide treiori, de unde este? Celelalte cdte sunt in legdturd cu Botezul
din ce scriere sunt?
Aceste lucruri se gtiu prin grrla aleasa
9i
evlavia caldd cu care le-a
pastrat Sfdnta Tradifie gi pe
care, la r6ndul nostru, se cuvine sa le pdzim
cu
aceeagigrld gievlavie
spre a le da maideparte celorce vorvenidupd noi."
(din Credinla Oftodoxd,Editura
,,Trinitas",
lagi, 2005)
a) Ce este SfAnta Tradi{ie?
b) Ce legdturd existd intre Sfdnta Scriptura gi Sfdnta Traditie?
c) Ce..elemente" ale SfinteiTradifii sunt amintite?
d) Unde se pastreaza
Sfdnta Tradi!ie?
e) Ce legdtura exista intre Bisericd gi Sfdnta Tradi!ie?
Q
Care este datoria noastra fa{d de Sfdnta Tradi{ie?
g) Care forme ale SfinteiTraditiivd sunt mai cunoscute? De ce?
AF{i
rftst ?nu{t!
4-
11
X.m mrymmrymffi
r*wtry1ff
,,'Qrirc crctbnt* {ntefegnn ti s-au intem*iat veacurife prin *z;dxttsi
'
{aiii}umtrezeu, de s-cufdtut di.nniwic ce{s r.e sez,df,. "{Evrei
l !.,ii
. .. . ::...:.:
Starea prinnordialS a smului
Omul a primit de la Dumnezeu puterea de a
stdpAni intreg pdmAntul. CalitSlile fizice
9i
spirituale care i-au fost date de Dumnezeu il
ajutau sa igiimplineascd fdrd greutate menirea
Cu ajutorul raliunii, Adam a putut inlelege
rostul fiecarui animal gi le-a gdsit nume potrivite.
Adam nu cunogtea inca mdndria, ura,
i nvi di a, i ndoi al a Dovadd este depl i na
incredere a luiAdam in decizia Evei de a gusta
di n roadel e pomul ui cunogti nl ei .
Ingrijirea Edenului nu era pentru om un efort,
ci o placutd intrebuinlare a darurilor
primite
de la
Tatal. Deci, omul fusese creatfoarle bun,lafel
ca toate celelalte fdpturi.
Din Sfanta Scriotura afldm cd Dumnezeu a
dat primilor oameni o poruncd prin care le-a
intezis sd guste din pomul cunogtinleibinelui gi
rdului sddit de El, alSturi de pomulvielii, in mijlocul
raiului. Pentru a-i motiva sd respecte porunca,
Dumnezeu le-a sous cd neascultarea acesteia va
fi pedepsita prin moarte.
Dacd primii oameni ar fi ascultat porunca gi
ar fi rezistat ispitei, Dumnezeu le-ar fi dat sd
guste din pomulvr'efi. Numai astfel ar fi devenit
vrednici de nemurire:
,,Cdci
nu era folositor ca
omul sa dobdndeascd nemurirea fara sa fie
ispitit
9i
incercat, ca sd nu cadd in mdndria
9i
osdnda di avol ul ui " (SfAntul l oan Damaschi n).
Pdcatul strdmoEesc
Pugi in situafia de a-gi manifesta libertatea
de a alege intre ascultare gi neascultare, Adam
gi Eva au preferat sd intre in
jocul
diavolului care,
luAnd chipul garpelui, a ispitit-o pe femeie,
fdcdnd-o sd-gi piardd increderea in iubirea gi
dreptatea divin5. Astfel, el a sddit in sufletul
acesteia dorinla de a fi egald cu Dumnezeu prin
dobdndirea cunoagterii binelui
gi rdului gi a
asigurat-o cd nu vor muri. CedAnd ispitei, Eva a
incdlcat porunca gi a gustat din rodul pomului.
Apoi, ddndu-i gi lui Adam, l-a fdcut pdrtag
neascultdrii sale. Astfel a intrat in lume
Astfel a intrat in lume prim'ul pdcat,' numit
pdcat origin arsau pdcaf sfrdmogesc.
Adam gi Eva nu gi-au cerut
iertare,
nu gi:au
recunoscut vinovitia, ci, in mod indirect; L-au
acuzal tot pe Dumnezeu de cdderea lor. Adam a
dat vina pe femeie, iar Eva pe garpe.
SfAnta Bisericd ne invatd cd pdcatul
sfrdmogesc se mogtenegte gi, astfel, reprezintd
o piedica in calea m6ntuirii omului. Acest picat
se
sterge
prin
SfAnta Taind a Botezului.
* aa
{-rearea *uunlE
De f i ecar e dat d cdnd
mergem la bisericd pentru a lua
par t e l a Sf ant a Li t ur ghi e,
mdrturi si m cu voce tare, i n
Si mbol ul credi nl ei , credi n!a
noast r a i n Dumnezeu- Tat al ,
, , Fdcdt or ul
cer ul ui gi al
pdmAntului, vdzutelor tuturor gi
nevdzutel or", i n,,Unul Domn l i sus
Hri stos,
t I
pri n Care toate
s-au facut" gi in
,,Duhul Sfdnt,
Domnul de vi a{a Fdcdt or ul ".
Agadar, vedem limpede cd cele
trei Persoane al e Sfi ntei Trei mi au
creat impreund lumea vazuta gi
cea nevdzutd. Cum anume a
participat la crealie fiecare din
cele trei Persoane?
Bi ser i ca, pe
t emei ul
Descoper i r i i dumnezei egt i , ne
invald cd 0unrnezeu Tat6l a luat
hotdrdrea de a aduce la existenla
l umea gi tot El a fdcut pl anul
acestei mi nunate l ucrdri . $umneeeu Fi ul sau Cuvdntul a adus l a
indeplinire planul Tatalui, iar DurRnezeu **hul Sfint a venit si dea via[d,
sd plineascd gi sa desav6rgeascd toate.@e
Persoanele SfinteiTreimi. darinsugirea specialS de creator revine numal
.&lqlqj-sfin[ii
Parinfi, la Sinodul lecumenic, au precizat:
,,TatdlAtot{iitorul,
Facatorul cerului gi al pamantului, vdzutelor tuturor gi nevdzutelor". insd
pe temeiul impreund-lucrarii Persoanelor, de cate ori vorbim despre
crearea l umi i , spunem si mpl u cd Dumnezeu a creat l umea sau
Dumnezeu este Creatorul.
pri n
cuvi ntel e rosti te de Dumnezeu:
,,gi
a zi s Dumnezeu: sd fi e..,", asa
cum std scris la inceputul Sfintei Scripturi. Lu i deodati cu
fi
Motivul
pentru
care a creat Dumnezeu lumea este iuhllFa.
bundtatea
9i
milostivirea Sa, deoarece El a dorit sd impartageascd tuturor
fdpturilor bunatatile Sale.
de a-L sldvi
pe
Dumnezeu,
+
Lumea a fost facutd in timp, dupd un anumit plan, intr-o anumitd
succesiune. Sfdnta Scriptura ne spune cd mai int6i a fost creatd lumea
nevdzuta (inaintea celei vdzute):
,,La
inceput a fdcut Dumnezeu cerul gi
pdmdntul". Prin cuvdntul car trebuie sd inlelegem lumea nevazutd a
ingerilor. Cuvdntul pam*nt desemneazd lumea minerald, vegetald gi
ani mal d care ne i nconi oard.
i Dumnezeu. Creatorul l umi i nevi zute-.
Dumnezeu, Cr eat or ul l umi i r i zut e
nevdzute di n ni mi e.
pri n
n O*novAntttltti
$du. ln afard de om, toate au fost aduse intru
12
ingerii, fiinte rationale pe care noi nu le putem vedea cu ochii nogtri
fizici, dar care atAt in Vechiul Testament cdt gi in Noul Testament gi-au
manifestat gi igi manifestd prezenfa
9i
lucrarea, sunt fiinle spirituale, fara
trup materi al , duhuri , i nferi oare l ui Dumnezeu, dar superi oare omul ui . Ei
au fost creati de Dumnezeu pentru a fi sl uj i tori gi vesti tori ai voi nfei Lui gi au
fost inzestrali cu libertate gi voinla proprie. Numdrul ingerilor bste foarte
mare. Dupd sl uj i rea pe care o au, acegti a sunt i mpa(i {i i n noud cete,
grupate cdte trei : serafi mi . heruvi mi , scaune / domni i , puteri , stapAni i /
i ncepdtori i , arhanghel i , i ngeri . Di ntre i ngeri , numi fi
,,ceregti l e
gi
netrupegti l e puteri ", o pafi e au cazut di n pri ci na mdndri ei nemdsurate gi
au deveni ti ngeri rdi (di avol i ).
A urmat apoi crearea lumii vdzute, care s-a desfdgurat vreme de
gase zile. Nu gtim precis dacd aceste zile despre care ne invafd Sfanta
Scriptura a riu-zise sau ere ice. Dumnezeu arfi
putut
sd creeze lumea intr-o fractiune de secundd. lmportant este faptul ca
Dumnezeu a creat lumea in timp, treptat, dupd o anumitd ordine, zidirea
intreagd dAnd marturie despre inlelepciunea, maiestria gi priceperea
Zi di torul ui .
Dumnezeu aduce la existenld lucrurile, de la formele cele mai
si mpl e, pana l a cel e mai compl exe: l umea mi neral d, l umea vegetal a,
l umea ani mal a gi apoi omul . Cununa creal i ei este omul . Dumnezeu l -a
binecuvdntat pe om sa stdpdneascd pdmdntul, sd se bucure
9i
sa se
foloseascd de toate cele create pentru el.
Omul a fost creat insd printr-o lucrare directa
9i
o grija deosebitd a
lui Dumnezeu. Sfanta Scripturd ne relateazd acest eveniment, astfel: ,.Sd
facem om dupa chipul gi asemdnarea Noastrd, ca sd stdpdneascd
toate..."
;,,,..
gi luand Domnul Dumnezeu
ldrdnd
din pdm1nt, a fdcut pe om
gi a suflat in fala lui suflare de viala gi s-a fFtcut omul fiinld vie ,.. Apoi
Domnul a sddit o gradinain Eden gl a pus acolo pe omul care-l zLdr'se ... gi
i-a zis Dumnezeu: nu e bine sd fie omul singur; sd-ifacem ajutor potrivit
pentru el ... Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra luiAdam somn
greu; gi daca a adormit a luat una din coastele lui gi a plinit locul ei cu
carne; iar coasta luata din Adam a fdcut-o Domnul Dumnezeu femeie gi a
adus-o la Adam" (Facere 1, 26; Facere 2,7-8, 18, 21-22). Chipul lui
Dumnezeu in om aratd demnitatea care a dat-o Creatorul acestuia. Omul
are suflet inzestrat cu raliune, voin,ta liberd gi sentimenfe, adicd este
persoana.
Chipul este un dar oferit prin creafie; la asemdnarea cu
Dumnezeu, omul aj unge pri n i mpl i ni rea voi i Acestui a.
Mai i ntAi a creat Dumnezeu l umea gi apoi omul , cdci l umea a fost
fdcuta pentru
om, i ar omul pentru Dumnezeu. Mai al es omul are meni rea
de a fi feri ci t
9i
de a-L sl avi
pe
Dumnezeu, Creatorul
gi Pdrintele sdu iubitor. lar
l umea nu ooat e f i
in{eleasd fard om, aga
cum nici omul nu poate fi
inleles fara lume.
ln ziua a gaptea,
Dumnezeu S-a odi hni t de
lucrurile Sale gi a vdzut ca
toate cele create erau
,,bune
foarte". De atunci,
El le poarta de grijd tuturor
fdoturi l or Sal e.
mst *su{tf
"
,,La
inceput a fdcut Dumnezeu
cerul gi pimdntul.
$i
pdmantul era
netocmi t gi gol ..,
$i
a zi s Dumnezeu:
,,Sd
fi e l umi nd!..."
,,Sd
fi e o tdri e pri n
mijlocul apelor gi sa despartd ape de
ape!"...
,,Sa
se adune apel e cel e de
sub cer la un loc
Ai
sa se arate
uscatul !"... ,,Se dea oamdntul di n
si ne verdeatd: i arbd, cu sdmdn{a
intr-insa, dupd felul gi asemdnarea
ei, gi pomi roditori, care sd dea rod
cu samAnl d i n si ne, dupa fel , pe
pdmdnt!"...
,,Sd
fie lumindtori pe tdria
cerul ui , ca sd l umi neze pe pamAnt,
sa desparta ziua de noapte gi sa fie
semne ca sd deosebeascd
anoti mpuri l e, zi l el e gi ani i , gi sd
slujeascd drept luminatori pe taria
cerul ui , ca sd l umi neze pdmAntul ..."
,,Sd
migune apele de vietafi, flinte cu
viala in ele
9i
pasari sa zboare pe
pdm6nt, pe i nti nsul tdri ei cerul ui !"...
,,Sa
scoata pdmdntul fiinle vii, dupa
felul lor: animale, tdrAtoare
9i
fiare
sdlbatice dupa felul lor".,.
,,Sd
facem
om dupi chipul gi dupd asemanarea
Noastrd, ca sd stapdneascd pegtii
mdrii, pdsdrile cerului, animalele
domestice, toate vietdlile ce se
tdrdsc pe pdm6nt gi tot pamantul!"
$i
a fdcut Dumnezeu pe om dupa
chi pul Sdu; dupd chi pul l ui
Dumnezeu l-a facut; a fdcut birbat gi
f emei e.
$i
Dumnezeu i - a
binecuvAntat, zicdnd:
,,Cregtefi
gi vd
inmul!i[i gi umpleli pdmantul
$i-l
supune!i; gi stapaniri peste pegtii
mdrii, peste pdsdrile cerului, peste
toate animalele, peste toate vietalile
ce se migcd pe pdmAnt gi peste tot
pdmAntul !".,,
$i
a pri vi t Dumnezeu
toate cdte a fdcut
9i
iata erau bune
foarte...
$i
a sfargit Dumnezeu in
ziua a
$asea
lucrarea Sa, pe care a
facut-o; iar in ziua a gaptea S-a
odihnit de toate lucrurile Sale, pe
care l e-a facut." (Fac.1
,1-31;2,2)
13
-i
I
1
a,
a1' ..:
: t , '
:iti:
.:r.
lr::,
ii"
i
Primirea poruncii / Ciderea in picat
,.
&
A.flr"a$r
1. Crezi cd unui artist i se
poate
atribui calitatea de creator?
Argumenteazd.
2. Gasegte semnificafiile cuvintelor subliniate din
ceea ce se potrive$te
din coloana B:
coloana A gi unegte
B
Exi stenl a di n vegni ci e a l ui
Dumnezeu
Lumea a fost creata de Dumnezeu
prin puterea Cuvdntului Sdu.
Scopul crealiei este preamdrirea lui
Dumnezeu gi fericirea creaturii.
A
,,La inceput a fitcut Dumnezeu cerul '
gi pdmi l ntul ." (Fac. 1, 1)
\qi l ari l i i i *;l ;;*i l i :.:,:;r;d
:,.,,;,;--,:..;:,;::j
,,Din veac gi pind in veac eltiTu."
'
(Ps 8e. : '
_
,
,,El
a zis
Si
s-a facut. El a
poruncit
gi s-a zidit."
( Ps. 148, 5)
Lumea a fost creati deodat6 cu
'-
timpul, din nimic, astfel incdt
inceputul timpului este gi inceputul
l umi i .
(M1: 5,:!6)
,,$i
a pivit Dumnezeu toate c1te a
fdcut gi iatd erau bune foarte."
( Fac. 1, 31)
'Dumnezeu
a creat lumea
imaterial5
gi::
spirituald)
,,bund foarte", cici aceasta i
este o manifestare a desivArgirii, :
atoputemicJei
9i
bundtdtii lui Dumnezeu.
". ' : . -
Nici rdulfizic, nici rdul moral nu sunt 1
opera lui Dumnezeu gi nu existi din
vegntcte.
,,Cdcifdptura a fosf supusii
desertdciunii nu de voia6r. cidin
cauza aceluia care a supus-o ..."
S"o-T
8,
?9 *- '
3. Din primul verset biblic afldm cd
,,La
inceput a fdcut Dumnezeu cerul gi
pdmAntul".
Explicd ce sein{elege prin cer.
4. Rdspunzdnd unor intrebdri in legdturd cu starea oamenilor dupd
lnviere, Mantuitorula spus:
,,Lainviere
(oamenii)
nu sevorinsura, nicinu
se vor merih, ci vor fi ca ingerii lui Dumnezeu din ceruri".
Precizeaza, alcatuind un text scurt, care este misiunea ingerilor,
ajutdndu-te de urmetoarele grupuri de cuvinte: fiinle spirituale,
nemuritoare, superioare omului, pot strabate spaliul cu viteza gdndului,
preameresc pe Dumnezeu, llslujescfdcdnd cunoscutd voia Lui,
Omul, spre deosebire de ingeri, a cezut in
pdcat
datorita unei ispite exterioare gi nu din
proprie iniliativa, De aceea, cdderea sa nu a fost
definitiva, ca a ingerilor, dar consecinlele au fost
grave gisuportate de toli urmagiioamenilor:
a)lzgonirea din rai. Omul nu mai merita sd se
bucure de frumuse{ea grddinii Edenului,
b) Chipul dumnezeiesc din om a avut de
suferi t. Astfel , ral i unea s-a i ntunecat,
sentimentele s-au pervertit, iar vornfa a slSbit.
Q
Moarteatupeascd precedata de suferin{e,
l i psuri gi bol i .
d) Pentru femeie, nagterea de copiiinsolita
de durere,deoarece prin ea a venit pdcatul,
e| Limitarea puterii omului de a
natura. PdmAntul nu a mai rodit cu ugurinte.
Omul a fost nevoit se munceasca din greu pentru
cele necesare traiului.
Dupd cdderea primilor oameni pdcatele s-au
inmullit foarte mult, adAncind prdpastia tot mai
mult intre Dumnezeu gi oameni, fdcand astfel
bild m6ntuirea fdrd aiutorul lui Dumnezeu.
z4g:t
irrr it at e supftm ent ar d.
1 . Ai fost vreodatd in situatia de a incdlca o
stabilita de parinfi? Ce s-a intamplat dupa
aceea?
2. Ai maiface un pacat dacFt ai gti ca
acestuia afecteazd foarte mul[i oamenii
Argumenteazd.
3. Exisfa vreo legdturd intre starea morald a
oamenilor gi anumite catastrofe care se petrec
uneoriin lume?
5. Cuvantul pimdntul din primulverset biblic se referd la lumea vazutd,
CreAnd-0, Dumnezeu a urmat o anumitd ordine a fdpturilor, ca acestea sd
se sprijine unele pe
altele.
Completeaza spaliile liniate cu informafiile corecte.
Dumnezeu afdcutin
?ziua intai:
?ziua
a doua:
,4ziua a treia:
?ziua a
patra:
lziua a cincea:
dziua a saseai
6. Explica expresia:,,OmLlleste cununa creatiei", sus{inAnd cu argumente
superioritatea omului fafa de restul creatiei,
7. Citegte din Sfanfa Scriptura psalmii 8
9i
18. Discutd apoi cu colegii tai
despre mesajultransmis de acegti psalmi.
8, Discutali despre relalia dintre frup gi suf/ef in persoana
omului,
9. Realizafi o dezbatere cu tema: Respecfu/ cregtinului fala de lumea
creatd de Dumnezeu (nu vd limitali doar la lumea vdzutd).
''=l#6t@r.89@:)i9!i+'".q!6!! riii@@@e
Gr4ii@li@ !i$l!itij@
15
l t
Lumea a fost creatd de Dumnezeu
din nimic, prin puterea Cuvdntului Sdu.
Dumnezeu a creat totul, din iubirea
Sa nemdrginiti pentru cI a putut gi a
vrut.
Omul este creat dupi chipul lui
Dumnezeu qi poate ajunge la as em dnare a
cu El, adica la sfin{enie.
'gJuti .
t ' '
Nu putea oare dreapta Lui cea atotputernica gi nesfdrgifa tuiinlelepciune sd aducd ta fiin{a pe toate intr-o
singura zi? Dar de ce spun eu o singurd zi? Putea sd aducd intr-o clipd! Dar pentru cd Dumnezeu n-a adus ta fiinla
pentru trebuinla Lui nimic, ci a fdcuttotul din pricina iubiriisale de oameni gi a bunatalii Lui, pentru aceea le creeazd
treptat . . . Dar pentru ce, dacd omul este mai de pre! decdt toate, a fost fdcut la urmd? Pentru o pricina foarte dreapta!
Dupd cum atunci cdnd are sa vind un impdrat intr-un orag este nevoie sd meargd mai inainte insolitorii gi to[i ceitalli ca
sa pregafeas ca palatul impiirdfesc,
9l
ag a intrd imparatul in palat, in acetagi chip gi acumt, vrdnd Dumnezeu sa-l puna
pe om peste toate cele de pe pitm1tnt ca imparat gi stdpdnitor, i-a zidit maiintai aceastd locuinla frumoatsd, lumea; gi,
numaidupd ce afosttatulgata,l.a aduspe om ca s do stdpdneascd."
(Sf dnt ul l oanGurddeAur, Omi l i i l aFacerel , t raduceredePr. D. Feci oru, Edi t ural nst i t ut ul ui Bi bl i cAi deMi si uneal
Bisericii Ortodoxe Romdne, Bucuregti, 1987)
-
iun
oarecare om de gtiinla care suslinea cd universul a aparut de la sine, cd e din vegnicie gica din sine gi-a luat
for,ta de migcare giorganizare, s-a dusin vizitd la unteolog ca catre erain disputit pe aceastd probtema. Avdzutpe un
raft, un frumos glob pdmdntesc, lucrat artistic, cu orage, ape gi relief
,
marcate prin lumini. L-a intrebat pe teolog:
- Cine
li
l-a lucrat? E foarte frumos!
- Nimeni, i-a rdspuns acesta. Aapdrut aga din senin, in biblioteca mea.
- Cum nimeni? E o tucrare de artistl
- Nu. Aapdrut aga, ca giuniversuldespre care crezidumneata cd a apdrut de la sine."
(d upa
t
Antonie Plamdde ald, T dl cu i ri noi t a texte v e ch
f
,, C d ci tn E I trdim si ne mis c dm si suntem. " (F apte 1 7,ZB]
P.urtarea Oe
qrija
pe
d
?urt*rea ds
grijfi
* lui l]urc*essil
f*te ds lums
permanen!_fatd
de i
cAnd vorbim despre Dumnezeu Care ne poartd
degrijd, ne ocrotegte gi ne
i ndrumdpagi i i nvi a!d,vorbi mdespreE|cadespreDW
Dupd ziua a gasea a creafiei, Dumnezeu nu S-a retTas intr-un loc
inaccesibil oamenilor, ascunzAndu-Se de la fata lumii. N-ar fi rabdat
Dumnezeu Cel plin de iubire gi bunatate sd facd aceasta, deoarece
fdpturile Sale s-arfi rdtacit gi arfi pierit, nemaiindeplinindu-gi astfel scopul.
Intocmai ca un Parinte iubitor, Dumnezeu a purtat gi poarta de grija intregii
creat^uri
9i
maicu seamd,,lucrului mdinilorSale", omul.
Insd se cuvine sd spunem ca
iftq4-fgl
poarta
creaturii
r
Astfel, Dumnezeu vegheazd ca lucrurile gi fdpturile sa-gi menlina
forma lor originard in care au fost create. El feregte creatura de nimicire gi
rnfluenleaza in mod continuu creatia, pentru ca ea sd ajunga la
finta
ei
finala: desavdrgirea. Fiecare faptura este ajutata de Dumnezeu sd-gi
implineasca scopul rdnduit ei
9i
primegte
ajutor potrivit cu firea ei gi cu
legile dupa care se conduce. Am putea
spune, agadar, cd Dumnezeu pe
de o paE conservilqlg1iarpe de altd partr*onlucreazi
cLea.
,
De asemenes, DUmnQzeueonducesau carn$ieg{eium.a,inlele-
g6nd prin aceasta ca toata faptura este indrumati spre infaptuirea
scopulu!ei. Dumnezeu conduce creaturile neirsuflefite prin legile pe care
te4
intre toate fapturile creatdte Dumnezeu, omulare un loc
Ai
o menire
aparte. El este faptura ra{ionali, cu voinfd liberi, putdnd astfel sd se
deschida iubirii lui Dumnezeu sau sd o refuze. Dumnezeu voie$te ca toti
oamenii sd se mdntuiasca, sd ajungd a mogteniimparalia cerurilor, insa
Dumezeu-esle-alAt de delicat si de oriiuliu. incdt nu dorestesa incalce
voinJqloastra lrber.a. Ele-te faldil6 noi un ung-
rdbdator, dl0llmiloBtlv;ptfi delUbire
9i
bunatate. De fiecare dintre noi are
Dumnezeu atat de multa grijd, incat nici un firde pdrdin capul nostru nu se
iqflih delUbire
9i
bunatate. De fiecare dintre noi are
irullinim, . El ne ugureazd
gasrrea
lor gi depSgirea greutdlilor gi n-e menfine rAvna gi entu-
ziasmu I in desfSgurarea acti unii faptelor noastre,
Iar dacd ne indreptdm spre o faptd rea,
[gg1nqeunelqmig1ig7a
mi ntea
utd sa
i. Insa El nu anuleaza niciodata libertatea noastrE, pentru
cd in
rtdlii cu care am fostinzestrativom da rdspuns la Judecata de
fapiele noastre.
De aceea, trebuie sa infelegem cd toate le lucreazd Dumnezeu spre
folosul gi mdntuirea noastra, degi de multe ori ni se pare ca suferinlele
semenilor nogtri sau ale noastre, nenorocirile, cataclismele, rdzboaiele
sunt fard sens
9i
inutile. in toate trebuie sd cdutam a vedea mAna lui
Dumnezeu Proniatorul, Care neincetat ne oferi prilejuri pentru
a lucra
fapte bune gi a ne mdntui .
migcd fara voia Lui.
l 7
I
&
ApHcaSi
1. Completeazd corespunzator spatiile pu
nctate din manuscrise :
g, ;
Bi r . t t . u i i aduce sl avd gi
multrumire lui Dumnezeu printr-o serie
de slujbe care se sdv6rqesc zilnic (in
mdndstiri gi catedrale) sau cel pufin in
sdrbdtori (in bisericile parohiale)
numi t e, , Cel e gapt e Laude
Bi seri ceqt i ".
.rcffir*l.
2, omul poate sd opreascd ac[iunea legilor naturii? Motiveazd rdspunsurile,
3. Citegte cu atenfie verbetele de pe coloana din stanga gi, cu ajutorul
profesoru I u i formu I eazd invaldtu ri le acestora.
+
Invdldturile acestor versete nu intrd in contradiclie cu invaldtura
Mdntuitorului din Rugriciunea Domneascd:
,,Pdinea
noastrd cea de toate
zilele da-ne-o noud astdzi"?
4. Povestegte o intamplare din viala ta (sau a celor dragi
!ie)in
care ai simtit
aj utorul l ui Dumnezeu.
5, Comenteaza din perspectiva
libertSlii cu care a fost inzestrat omul:
Toate imi suntingdtduite dar nu toate imi sunt de folos. (sf, Apostol
paver)
Fard Mine nu puteliface
nrmrc. (loan 15, 5)
-u,!i
4lrulud!dm"@l,l,q,@,M-1
18
,,Am
vdzut case gi m-am gAndit la
arhitect; am vdzut lumea gi am inleles
Pronia, am vdzut corabia fara cdrmaci
scuf unddndu-se; am vi nul f apt el e
oameni l or nei spr dvi nd ni mi c f dr d
Dumnezeu, care le conduce; am vdzut
cetdli
9i
republici deosebite in constitufia
lor gi am inleles cd toate existd prin
rdnduiala lui Dumnezeu. Turma e de la
pdstor, iar cregterea tuturor pe pamdnt e
de la Dumnezeu." (Sf, Efrem Sirul)
Conlucrarea: fiecare
fdpturd este ajutatd de
Dumnezeu sd-gi
i mol i neascd
. . . . . . . rdndui t ei gi
pnmegte ajutor potrivit
cu fi rea ei gi cu l egi l e
dupd care se conduce.
Conservarea: Dumnezeu
vegheaza ca lucrurile gi
fipturile sd-gi menlind
forma lor
in care au fost create; El
feregte creatura de nimicire
9i
influenleazd in mod
continuu crealia, pentru ca
ea sd aj unga l a
l i nta
ei
f i ^^t x.
i l t t dt d. . . , . , . . . , . . . .
PRONIA
Cdrmuirea: Dumnezeu conduce sau cArmuiegte tumea,
inlelegdnd prin aceasta ca toatd fiptura este
.. spre infaptuirea scopului ei.
Dumnezeu conduce creaturile neinsuflelite prin
..,...
pe
care le-a sddit in firea fiecdreia dintre ele.
.iiir
De aceea zic voud: Nu vd ingrijili pentru
sufletulvostru ce ve,ti mdnca, nici pentru trupul
vostru cu ce va veli imbrdca; au nu este
sufletul mai mult decdt hrana gi trupul decat
imbrdcdmintea? Privili la pasarile cerului, cd
nu seamdnd, nici nu secerd, nici nu adund in
iitnile,
gi Tatdtl vostru Cel ceresc le hrdnegte.
Oare nu suntetivoicu mult mai
presus
decdt
ele? ,., Deci, nu duceli grija, spunand: Ce vom
mdnca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom
imbrdca? Ce dupa toate acesfea se
straduiesc neamurile; gtie doar Tatal vostru
Ce/ ceresc cd aveli nevoie de ele. Cautali mai
intaiimparalia lui Dumnezeu gi dreptatea Lui
gi foafe acesfea se vor adduga voud.
S, Poporul romAn folosegte in anumite contexte expresia
,,Tot
rdul e spre bine". Explicali aceasta expresie din
perspectiva
cunogtinlelor dobdndite in aceastd leclie, Da[i exemple concrete. Ajuta{i-va gi de textul urmdtor:
lubirea lui Dumnezeu
de lancu Vdcdrescu
$-acele
rele ce ne vin, boli gi multe cate
Ce orice limb-ar ostenivoind sd le arate,
Ce mult ne folosesc vedem chiar prin
nenorocire;
Ca Providen!-adeseori ne-o dd spre fericire."
,,Cd
ne iubegte Dumnezeu cu dragoste curatd
ln toatd vremea o vedem, in toate ni s-aratd.
Fulgere. vrjelii gi plor. obldduiri ascunse,
Ce Providental ingijind, sunf fof la vreme- ajunse.
'
-
9g:turi
"
UU
IJn om evlavios avea obiceiul de a zice la orice intdmplare:
,,E
bine aga". Odatd trebuiasd p/ece intr-o afacere
urgentd'inAnglia. Cdndvoi sa se urce pe vapor, aluneca gr-gi /rdns e picioiul. Vaporul plecafara
et. La compatimirile
prietenilor, e/rdspunse:
,,E
bine aga". Atunci prietenii s-au supdrat gil-au intrebat indignati, cum poate fi bine cu un
picior frant gi cu calatoria am6natd. El rdspunse:
,,Eu
nu gtiu, dar Dumnezeu gfie, gl ce face Dumnezeu este bun
fdcut". Peste vreo cdteva zile, prieteniiii aduserd vesfea cd vaporul cu care trebuia sd plece el s-a scufundat.
,,Ei,
replic d b u n ul cre gti n, a ga-i cd cee a ce f ace D u m n eze u e ste bi n e f dc ut? "..
(Nicodim Mandild, Dumnezeu Atotcreatorul, Editura
,,Agapis", 2000, p, 165)
Un principe tdndr zicea olata:
,,Pentru
ce a maifacut oare, Dumnezeu, mugtele gi paianjeniilAstfetde jivini
nimdnui nu-i sunt folositoare! Dacd ag putea, pe toate le-ag prapadi!'
Odatd, dupd o bitatie, piincipele
a trebiit sa
fugd, fiind urmdrit de dugmani. Etfiind ioarte obosil se cul# pes te noapte sub un copac
Ai
adormi. lJn sotdat din ai
dugmanuluisefurigd la elcu spadatrasd, ca sd-lucidd. Dar deodatdvenio muscd, i sepu se principeluipe
obraz gi-t
inlepg aga de tare, incdt se trezi din somn. El sdri in picioare, igi scoase sabia gl atungd pe dugman. Acum iisa
p_rncipele
se ascunse intr-o pegtera
din pddure. Peste noapte un paianjen
igifaiu roiultoimaita intrarea pegterii.
Dinineald, doisoldalidugmanicareilcdutau, venird la pegterd. Principeleiiauzea cumvorbeau intreolattdt.
,,Uite',
strigdt unul,
,,aici se va fi ascuns!"
,,Nt)",
zise celdlalt,
,,aici
nu poafe
sd fie: cdci intrand aici ar fi trebuit sd rupd
pdienjenigul!"
_
Dupa ce se duserd gotdalii, principetg migcat in suftetul sau ridicandu-gi milinite spre cer exclamd:
,,Oh,
Doamnel Cdt am sa-!imu$umesc! leri mi-ai scdpatvia,ta printr-o muscd, iar astdzi printr-un paianjen. Toate lucrdrile
Tale, D oa mn e, sunt minunate!"
(N i cod i m Md nd i!5, D u m n eze u Atotcre atorul,Ed itu ra,,Aga p is", 2000, p. 68)
,.6!r*t*tr
t:{tvd.rwt *tt *rt{g. rr:rs i.3l$-u{d. tte*t: trrt{,' ti!;ttt;1t;{r,,;" 1
r;intzti adz:d #ti{}. iw.c*rc*f:, ra t{r *{'{: sxle
"fa,,t
ill$tttot y
_ltarif i
tuffiuvs.rs. "
1di*
-,1
r*i:;l;r.ll $finrirJr;i lr{ar* bl*lifiEi* i,}inritric} :
,.,
4fug$t*x"d
-
ffiae*wwmffi ffitrwffi&xxgw&
R
ffi pw$w*wwe$wffi
*
V$mdmsffirffi& s5&fuSxxwgax$ ee$
d$xs #mperse*asffi
ugii,
6!
$* gr&i* lmr *uv*xtul.
$i
mu v*nit f* f;;, =,J***-d ** s!,*h*n*ff, p*
i,
*nr*-i pr*S*u p*tn* tr:pi"
$l
n*pr*t***i *;. #i*
pri*i=*
=*ftirnii, se s*
rf
apn*pi* d* ffii, aq; d**f**xt m**p*rigui *a**i ===* *r= !is*s
6i,
prin
sp&S*r*, au l**mt fr:
jns pntili ?ru **r* x#*** *i**i***g=;.
$i
v*e**d isxm
*nedinfa f*t i-* xi* *!*b&n*guh*i: iliui*, isntmt* ?{i *i:*i p==:*i*
t*i*l
gi
r *flffu a**l* xr:ii dintr* **rti:rari, *are
6*d*au
gl axg*t** !:r !ni=il* lsi:
$
F**tra; ** v*rh*6t* A**sts xsssf? ffil huicpt*. *ir:* p*ei*
** :***
il,'
p&*mt*le,
f&ra r:*msi *r:uf #*rx**x**?
$i?nd*ts
*l,ln*s**r:d iis*=, =,,:
duhul Lui, *& n6m nugetau *i?R sir:*, i*-m x{* ic}r; *e ce *ug*ta$!***=;*a
fn inimil* v*m*tr*? ** *st* m*i ug*r * xi** si#h&n*g*lxi; i*rtat* iii **r:t
,,
p&eat*{*,
s*a; a aic*; $**sl*-t*, ia-{i p*tul t&* pi umbl&? *ar, u* *a pfi{i
i
fi& pl{t#r*
are Fi*l frm*li:i a !*nim p***t*!* p* p*m*nl,
m ris
'
*l$b&*"1*g*lui; ffi*
$!*:
S***6*-f*, im-!i patul t*u
ryi
merg! la **sx ta,
gi
s*a
see;lst indatli qi, fu6ndu-pi p*tul, a i*pit fn*intem tutur*i, i*e&t *r*u t*!i
luir"niii
gi sldveau
pc
Surnm*Esu, ai**rid:As*rgwnmm ilt*r-ii R-**
:y*aq:t
niuiodat5.
" (Mc. 2, I -12)
, h
tfu'w
'*s"""#' F'
'#

Mi nunea vi ndecdri i sl dbanogul ui scoate i n qvrdei rta

datori a
ea:lgllala nevoi dar$i puterea
credinlei gi a prieteniei
Cand au vdzut multimea adunatd in
jurul
casei in care se afla
lisus gi uga blocata de oamenii ce vroiau sd-L vadd gi sa-L auda, cei
patru
prieteni
nu s-au descurajat, intrucdt credinla nu cedeaza niciodata, ci
persevereaza,
Vtld,ecarea acestuisl
ala
sa, ci pentru
credinla
$i
puterea prieteniei dintre ei.
Caci daca ei nu ar fi
avut credinfa gi nu l-ar fi iubit pe prietenul lor, ei nu s-ar fi ostenit cu cer
bolnav pentru a-l aduce in fala Mdntuitorului. lisus le-a vdzut deci de
indata credinla gi s-a milostivit de prietenul
lor. Dar El a vdzut gi altceva:
c6nd cei patru s-au hotarat sd meargd sd vadd pe Hristos, ei gi-au amintit
gi de prietenul lor care nu putea merge. Ei gi-au facut timp deci gi pentru
acela gi s-au hotardt sd faca un efortin plus,
ca sa il aducd
9i
pe el la lisus.
Dumnezeu iubegte pe astfel de oameni. Agadar, cel mai mare servicru pe
care i-l putem face cuiva este sd-laducem gi pe elin fala lui Hristos.
Dumnezeu, Care a vi ndecat pe sl abanogul di n Capernaum, face
minuni cu tofi credinciogii care aleargd la El cu dreapta credin[a gi
rugaci une fi erbi nte. Pri eteni a de care au dat dovadd tovaragi i
sl abdnogul ui este o pi l da de i ubi re cregti nd pentru noi , i ndemnandu-ne sd
ne i ubi m aproapel e
si sa ne rugam pentru el ,
E frumos
de Costache loanid
' i n
vi ata
:yylor
can0 poll
Sdfi i darni c
Ai mi l os
Sd te duci de dimineata
Sd gtergi lacrima rhzleall
ef rumos, . . '
E frumos; c6nd zboard anii,
Sa-!ifaciviafa un prinos ...
,
Sa hrdnegti cu drag orfanii
Sa-i aj ul i pe tol i sarmani i
ef rumos. . .
. . . . '
E frumos cdnd nu-i rapusa
Jertfa ta de-un gand falos ..,
Cand in taina nepdtrunsd
l l i {e9i hai na cea ascunsd
efrumos...
t
- .
rnsa tapta cea mat mare,
Darul cel mai de folos
E sa chemi pe-un om, pe-ori care,
Dintr-o via!5 de pierzare
la Hr,istos ..,
. 1$9*g*$*'?#*$g
W
W'
'WF"
ffir
'bWfi
-+
+
as"6ry'
"g
ffi'
c
",$i
intrfrnd iar6giin Capernau,n, dupe lateve ei!e s-a a*ril e* este,
i* c*s$"
$i?*dat&
s-*x arJxrtat mulfi, ?**&t n* =*! *r* lo*, nicl {nmir:tea
1,
Vi ndecarea sl abanogul uL
slitbtarcog - infirm, paralitic,
bolnav.
{rzpern*rnax - localitate din
Israel, astdzi in ruine, in care a
copilarit M0ntuitorul Hristos.
2,0
r-,
, r u
-
l -
- t .
V(7, l (296et,
J
i mpl i ca su
este o simpld incercare de apropiere de Hristos, ci este un efortcontinuu,
fl i ndcd l mperl ti a Ceruri l o .
&,&.wmueryn
',"
Povestegte textul scripturistic, precizdnd: locul acliunii, personajele,
desfdgu rarea evenimentelor, finalu I acliunii.
3, Enumerd insugirile morale ale prietenilor celui bolnav gi ale cdrturarilor
prezenli!
3, ldentifica fragmentulin care este prezentat motivul pentru care Domnul
nostru lisus Hristos a spus:
,,Fir,tle,
iertate ili sunt pdcatele
talel".
Argumenteazd de ce lisus a spus aceste cuvinte.
4. Alcatuiegte un scurttext care sd ilustreze provebul
,,Prietenul
la nevoie
se cunoagte", folosindu-te de urmdtorul plan:
- definilia prieteniei;
- criteriile prieteniei adevdrate;
- roadele prieteniei.
S. Alcdtuiegte, oral, portretul prietenului tdu. Motiveaza de ce ti l-ai ales
prieten,
S" ldentifica o situafie in care ai dat dovada unei prietenii cregtine
adevdrate,
7. Cautd proverbe gicitate celebre despre prietenie.
Adevdratul este deci cel ce nu ramdne indiferent, ci se
a vreme de necaz, de cumpdna
in
viala cuiva.
Acegti patru tineri au ardtat lumiiintregi cd adevdrata credinfd nu
-
de bucuri e,i-*_*_ffi:::
uk
<Ift:1lttet{f
u
O prietenie intre oameni este
adevdratd" atunci cdnd suntem ?n
primul rdndprieteni ai lui Hristos,
cdnd respectdm cuvAntul Sdu qi il
i mpl i ni m.
)
..Prietenul credincios este
acoperdmdnt tare; gi cel ce l-a
a^flat pe el. aflat-a comoard."
(I nl el epci unea l ui I sus Si rah
6, r4) b, l 4)
{
&e*pre pr*c*wxx&m.
Dumnezeu l-a creat pe om cu trup vdzut gi suflet nevdzut, ganditor gi simlitor.
Dacd trupul se hrdnegfe din roadele pdmAntului, sufletul se hrdnegte din
comunicarea cu Dumnezeu prin rugdtciune, din sentimentele frumoase pe care le
are fald de ceila$i oameni, din relaliile pe care le sfabllegfe gl /e intreline.
Una dintre cele maifrumoase gi mai nobile rela,tii dintre oamenieste prietenia.
Prietenia adevdratd nu e o simpld atraclie emotivd, nicio patsiune oarbd sau o
camaraderie obignuitd. Ceea ce o deosebegfe de acestea este folosul mora[
temelia autentica de inlelegere gi iubirea reciprocdt vdditd in spiritul de sacrificiu.
ln aprecierea unei prieteniitrebuie sd avem in vedere, maiintd|
n"flWlape
care o are aceasta asu orale a persoanelor implicate, din punct de
vedere religios gl socra/. Prietenia adevdratd presupune un ajutor reciproc in
vederea biruirii pdcatului gi un indemn permanent spre virtute.
Firegte, prietenia esfe intemeiatd pe intelegere, deoarece prietenii
impdrtdgesc interese, gusturi, preferinle. Aceastd inlelegere trebuie sa fie
profunddt gi sincerd, cuprinzdnd adAnculfiinlei, nu doar suprafala.
Pe baza acestei inlelegerise c/ddegte iubirea. Proba iubirii std in
jertfirea
pentru aproapele, in ajutorul giin,telegerea noastrd. Cine doregte sd se bucure de
roadele prietenieitrebuie e/ insugi sd doreascd sd- giformeze spiritul de sacrificiu gi
nu sd agfepfe ca prietenul sa-gifacd elintdidatoria.
Pentru ortodoc1i, prietenia are o bazd mai solidd decatinlelegerea reciprocd,
gi anume: CuvdntulMAntuitorului giascultarea poruncilor Lui:
,,Voi
sunte,ti prietenii
Mei dacit face
,ti
ceea ce vd poruncesc. De acum nu vd mai zic slugi, cd sluga nu gfie
ce f ace stdpdnul sdu, ci v-am numit pe voi prieteni, pentru cd toate cdte am auzit de
laTatdtl Meu vile-am fdcut cunoscute." (loan 15, 14-15)
O prietenie intre oameni este adevdratd atunci c1nd de fapt suntem in primul
rAnd prieteni ai lui Hristos, cdnd respectdm cuvdntulSau gl il implinim. Sd facem
aceasta gi sa naddjduim cd ne vom int1lni cu prietenii nogtri de aici gi cu Prietenul
Hristosin Rai!
*
se poate discuta Despre prietenie inainte sau dupd lecfia propriu-zisi
.latd cum a.rezolvat un'caz un
judecdtor
dintr-un mic ordgelde provincie. l-a venit spre
judecatdt
un caz ciudat.
lnculpatuleratocmaiprietenulluice/maibun. Era reclamatde cinevaintr-o cauzdoarecare, pasibitd de condamnare cu
amendd de la cinci la zece mii de franci. Cuno,scdnd prietenia lor, tot oragul era"crJnbs sd vadd cum va rezolva
jude:cdtoritnzul.
Sala de
judecatd
a devenit'neincdpdto:are
pentru numdrut mare'de asrsfenfi la
judecala.
Marea
majoritate era de partea reclamantului care, li se pdrea tuturor, avea dreptate.
$fiau
gi de prietenia judecdtorului
cu
i nci l pat ul .
I , ,
, ' '
Spre surpylndeireatuturor,
ludecdtorulafoslfoarte:aspru.
Sau maibine zis, s-a sfrdduif s dfie drept, imparlial, aga
cum ii gade bi ne u n ui
jud
e cdtor.
La sfdrgit, degi ar fi putut sd-i dea inculpatului minimul de amendd, de cinci mii de franci, precum avea dreptul dupd
lege, intre cinci gizece miide franci sau mdcar o sumd intermediard, l-a amendat cu zece mii de franci. Ceidin sald au
intilmpinat sentinla cu aprecieri asupra obiectivititlii
judecdtorului,
dar prietenul sdu s-a supdrat. El ar fi dorit sd fie chial
achitat,darjudecdtorul l.a declarat vinava[gi, ca atare, i-a aplicat maximum de pedeapsd prevdzutd in Codul Penal, La
plecare nu s-au maiintdtnit. Peste ciltevazile,celpedepsif s-aduslabancii sdp/iifeas cd amenda.
Fuinc,tionaruL deschide un registru,,controleazd ceva,'dupd care ii spune:
,,Eram
sigur cdt memoria nu md ingald.
Amenda este pldtita. Doar alitrimis pe cineva ieri gi a pldtit-o. Nu velifivrdnd sd o pldtttj de doud ori !".
,,N-am
trimis pe
nimgni Cred cd e o gregeald !".
,,Nu
e nicio gregeald, domnule, banii au fosf adugl de domnuljudecdtor, spundnd cd
l -ali tri mi s d um n e av oastrd !".
'
Aga s-a fdcutsi dnpfafu
S;i
nwrnAate.
$
prietenia dintre cei doi'a fast salvatd. Cdci ea nu putea dura sprijinita pe
nedreptate. , ''
(Antonie Pldmddeald, T1tlcuiri noi la texte vechl, edilia a ll.a, Bucuregti, 1996, p. a88)
,,Qentrufiii
fuminii este zi si tn timpufnoppii. Cdndeste oarefarA
!
fumind cefcare are fumind tn inima sa? Sau canfnu are soare i zi acefa J
pentrucarettistosesteSoare piZi?"(Sfantul Ciprian)
:
I
$
Hristos, Lurnima lurnii :
tlilm*s*&rs& mrfoulr*t dim ffin**#tr#
zie0nd:inv*{f;torule, cine a p&6tuit; sbu pdrinlii hri, de s-a'
n$scut orb? lisus a r6spun$: Nici el n-a pic6tuit, nici pdrin{ii lui, ci ca sfr se
arate in ei lucrdrile lui Dumnezeu... Trebuie sfr fac,
Bdn&
este ziuf,,
lucrfrrile Celui ce M-a trimis pe Mine; c* vine noaptea, cAnd nimeni nu
poate sd lucreze. Atfrt ctt sunt in lume, Luminfi a lumii sunt. Acestea
zic&nd, a scuipat
jos gia f*cuttinfr din scuipat, gia uns eu tinf, ochiiorbului,
$i
i-a zis: ftAergi de te spal* in sc5lddtoarea $iloarnului
[...].
Deci s-a dus gi
s-a spdlat gi a venit vdzfrnd, lar vecinii gi cei ce-l vdzuserfr mai inainte c5
era orb ziceau: Nti este acesta cel ce gedea gi eerge*? Unii ziceau: El este.
Allii ziceau: Nlu este el, ci searndnd eu el, Dar aeela zicea: Eu sunt. DeciTi
ziceau: Curn
!is-au
desehis ochii?Acela a rdspuns: Omulcare se numegte
lisus a f6cut tind gi a uns ochii mei; gi mi-a zis; Mergl la scilditoarea
$iloamului gi te spald, Deei, ducAndu-md gi spfrlAndu-mf, am vizut".. Au
zis deci orbului iardpi: ilartu ce zici despre El, ci
!i-a
deschis ochii? larel a
zis e5 prooroc este.
" "
Deci au chemat a doua oard pe omul care fusese orb
gi i'au zis: Dfr slavd lui Dumnezeu. lnloi gtim ci SmulAcesta e pdcdtos. A
ndspuns deci acela: Dacd este p6citos, nu gtiu" [,Jn lucru gtin: ci fiind orb,
acum vfrd... Tocmai in aceasta sti minunea: cd voi nu gtili de unde este gi
El rni-a deschis ochii.
$i
noigtim cd Dumnezeu rru-i ascult& pe pdc*togi;
dar de este cineva cinstitor de Dumnezeu gi face vaia Lui, pe acesta il
ascultd, Din veac nu s-a auzit s5 fi deschis cineva ochii unui orb din
nagtere, De n-ar fiAcesta de la Dumnezeu n-ar putea
sfi facd nimic. Au
rdspuns gi i-au zis: Tn picate te-ai ndscut tot, gi tu ne lnvefi pe noi?
$i
l-au
dat afard.
$i
a auzit lisus c& l-au dat afard.
$i,
gisindu-l, i-a zis: Crezi tu in
Fiul lui Sumnezeu? El n rdspuns gi a zis: Dar cine este, Dcamne, ca sd
cred in Hl?
$i
a zis lisus: L-ai givdzut!
$i
Gel ce vorbegte cu tineAcela este.
lar el a zis; Cred, Doamne.
$i
s-a inchinat Lui.
$i
a zis: Spre
judecatd
anr
venit ?n lurnea aceasta, ea cei care nu vdd si vadi. iar cei care vid s5 fie
orbi.
$i
au auzit acestea unii dintre fariseii, care erau cu El, gi l-au zis: 0are
pi noi suntem ol,bi? lisus le-a zis; Dacd afi fl orbi n-afi avea pfrcat. Dar acum
rea este de doud feluri: frupeascd gi
Dacd orbirea trupeascd este plind de suferinle, cea suf/efeascd este
9i
mai grea, pentru cd ea peri cl i teazd mdntui rea, vi al a vegni cd:,,Daca al i fi orbi
n-a!i avea pdcat. Dar acum zicefi: Noi vedem. De aceea pdcatul rdmdne
asupra voastrS" (ln. 9, 4'1). lisus ne aveftizeazd cd mult mai grea este orbirea
inimii din cauza cdreia omul nu mai este capabil sd perceapd binele din
jurul
lui. Tot El ne mai spune gi cd orbirea trupeascd nu este neapdrat o urmare a
gregelilor personale ale omului, nu se intdmpld intotdeauna din vina lui, pe
cdnd orbirea spirituald presupune o decizie liberd impotriva Luminii,
impotrivaAdevdrului.
Noivedem. De aceea picalul
r
'
{Dn4itTf*
tind -pdmdrrt,\drdnd.
scdlddtosrea Siloanrului - un
b azin cu apd car e izv or a dintr-un
izvor din localitatea Siloam,
Israel. Acolo, din cdnd in cAnd,
se coboraDuhul Sfdnt qi vindeca
pe cei care intrau in acel moment
in apd.
(a) periclita
- apune inpericol, a
primejdui.
Orbul din nagtere a primit de la Mdntuitorul lisus Hristos nu numai
lumina ochilor trupegti, ci el a fost luminat gi sufletegte. Dovada o avem in
felul inlelept in care le-a vorbit celor care-l ispiteau, fariseilor. Agaoar,
lisus nu vindecd numai ochiul, vederea fizica, ci El a venit ca sd lumineze
cu l umi na Lui ochi i i ni mi i . A vedea cu i ni ma, a vedea i n sens spi ri tual ,
inseamnd a prevedea consecinfele acfiunilor tale, a te stradui sd pricepi
rosturile lucrurilor, a intelege sensul cregtin al viefii.
Cuvi ntel e Mdntui torul ui :
,,Lumi nd
a l umi i sunt." (1n.9, 5)vorsa arate cd
El a adus lumind pe pdmAnt in cele mai grele probleme
ale vielii noastre
omenegti, Mdntuitorul ne cheamd cu slaruinta spre o viala luminoasd, la
acceptarea luminii Sale, aAdevdrului:
,,incd
pulind vreme Lumina este cu
voi. Umbla{i cdt aveli lumind, ca sd nu va prindd intunericul. Caci cel ce
umbld in intuneric nu gtie unde merge. Cdt aveli lumind, crede{i in
Lumi nd, ca sd fi fi fi i ai Lumi ni i " (l oan 12, 35-36),
i :
t :
i . l
il&Apnca,fifr
i:
.
r
Care crezi ca sunt urmdrile orbiriitrupegti? Dar ale celei sufletegti?
:l
*. Care di ntre cel e doud ti puri de orbi re este mai grava? De ce?
3, Compard atitudinea orbului din nagtere cu cea a fariseilor. Ce ar,
demonstrat fiecare in parte?
4. Comenteazd rdspunsul dat de orb fariseilor,
$, Crezi ca orbirea trupeascd poate
si duca la orbire sufleteascd?
Comenteazd rdspunsulimpreund cu colegii tai.
S" Argumenteazd prima parte a titlului, folosindu-te de continutul lecliei.
?. Enumerali obstacolele care ne impiedicd sd acceptdm lumina lui
Hrisfos.
S. Unde poli gdsi
,,aprinsd"
permanent lumina LuiHristos?
Argumenteazd.
.*,Continudoralpovestireademaijos,dinperspectivamesajuluiminunii
Vindecareaorbuluidinnagfere.
lntr'un sat, trdia o familie de agricultori care avea mai mu$i copii. in casa cu ei locuia gi buniCul copiilor. Dupd o vialit
de sacrificii gi muncd, batranul tata igi trdia ultimite zile ale vielii l6ngd unicul sdu fiu, pe care-l iubea ca pe tumiia
ochitor.
Aiuns acum tatdt de copii, fiul, care toatd viala sa a fost rasfalat giinconjurat
cu multdt iubire din partea parinlitor,
descoperi cilt de mutta iaspundere apasd pe'umerii
sdi.fntr-o'zi,'un gdnd intunecat s-a agternutpesfe suf/eful gl
mintea lui:
,,Oare
nu-mi aiunge cdte probleme
am pe cap? Recolta pe cdmp, vitele giintreaga gospodarie
imi man1nid
tottimpul, din zori gi pand in noapte, de nu mai am timp nici de odihnd. Apoi, solia gi copiii care-s mrclgl au nevoie de
toate cele . . . lar tata, uitale la el, de-abia se migcd de colo-colo fdrd spor, iar pentru mine fara nici un fotos. incd o gurit
la masd, incd o griia in plus. Dac-ag scdpa de el, mare ugurare ag avea, caci ag scdpa de privirea lui care mereu md
urmdregtegitace,tacegiceregieunumaipot,numaivreausd-idaunimic,ciigr-aga
oducgreu.".
Cu ochii sufletului gi ai minlii orbili de acest gdnd ticdlos, fdrd a sta pe gdnduri, fiul a tua{ cilteva scdnduri uscate din
p_odul graidului gi, fitrd a spune nimdnui, afacutin grabd un sicriu trainic.
$i-a
chemattatat gil-a rugat sd intre in sicriu.
Fara a rosti nici un cuvdnt, tatdl s-a conformat. Fiul, cu sufletut giinimaimpietrite,
cu mintea orbita ie gandul
cel ucigag,
atras sicriulin cdrula gia pornitin grabd spre o prapastie din apropierea casei. Cand a ajuns la marginea prdpast'rei,-a
tras cdrula astfelincdt cu o simpld smuciturd sd arunce sicriul.
Cand sdt facd gestul
criminal, fiul auzi o bdtaie, un ciocdnit in capacul sicriuluiglglasu/ tatatui sau, rostind:
,,Fiule,
lumina vielii mele, te rog, daca tot scapi de mine acum, ce rost are sd te pagubegfl
de acesf s icriu? Mai bine aruncd-md
aga neputincios cum sunf g i pastreazdt
sicriul
,
duJ acasd. S-ar putea ca pesfe ani
,
copiii tai sd aibd nevoie de el . . ." .
'-Hsctsq
p"*i
r \ - "r
J-
Sd*au6rp** wttc.{t#ffii
,,Un
tAndrfdra credinld spunea mereu cd el nu crede in minuni. Darintr-o zi, mergdnd pe stradd, a intAlnit un om,
care, plimbAndu-se incet, se oprea la totpasul gi; privind in dreapta giin stdnga, exclama intruna:
- Doamne, ce mi nune!Ce mi nundl i i mi -afostdatsdvad!
- Nu te supdra, a intrebat necredinciosul, dar la ce te uilide te minunezi aga de tare?
.
Cum
la
ce? Lafloarea aceasta minunatd!$ila copaculdeacolo gi, uite, pr:ivegte
norii, cdtsuntdefrumogi!
- Ce
[i-e,
omule, a mai spus necredinciosul, n-ai maivdzutflorisau copaci pdnd acum? Ce, pAnd acum nu te-ai mai
uitat niciodatd pe cer sd vezi norii gi pasarile zbu16nd?
- Nu! a rdspuns omul. Vezi dumneata, p6nd astdzi am fost orb din nagtere. insd cu o saptamAna in urmd, familia
m-a adus in acest orag la un medic celebru care m-a operat gi m:a ingrijit cu multa dr:agoste. Chiar diminea!5 mi-a scos
bandajele de la ochirgi, dupd ce a vdzut cd nu mai am nimic
Ai
m-am vindecat complet, m-a ldsat sd plec, De cdnd am
iegit din spital, md plimb insa pe
slrdzi gi nu md mai satur sd privesc atdtea lucruri frumoase, at6tea minuni. Dumneata
poate cd, vazAnd in fiecare zi florile; copacii, oamenii din
jur:ul
tdu, nici nu mai realizezi c6t este de minunatd aceastd
lume. Dar eu, eu o vdd pentru prima oard gi crede-md, niciodati nu mi-am imaginat ceva atAt de frumos. Mullumesc lui
Dumnezeu pJntjy toate aceste lucrurifrumoase pe care le-a creat gi pentru faptul cd mi-a ajutat sa pot, in sfdrgit, sa le
vad gi eu gi da md bucurde el e."
(LeonMadgan, Cel emai f rumoasepi l cl eSi povest i ri . Edi t ura, , Arami s". Bucuregt i , 1998, p. 69-70)
,,lEu sunt tnaierea sl aiala; cef ce crede in
g4ine,
chiar faca ua
mui, 'ua trdi.
" (Ioan | | ,25)
&*tr$ut*rffiils*n lrul ffitxsnmsss*s
*
trynEriss** trut Luru&r
eia'bolnav un oai*'CIare
:cin
netania3}iiit
,s6Kei.
ra aceea carg a
mir pe Domnul gi l-a gters picioarele
cu pdrul
capulu! ei, al csrei frste Lazir era bolnav. Deci au hirnis surorile la
zicdnd: Ocarnne, iat6, cel pe eare i"l iubegti este bolnav. lar lisus, auzind, a zis:Aceast* boal6 nu este spre moarte,
pentru slava lui Dumnezeu, ca, prin ea, Fiul lui ilumnezeu sd $e slavease&.
$i
iubea lisus pe Marta gi pe sora ei
pe Lazdr" Cf;nd a auzit, deci, c6 este bolnav, atunci a rdmas doui zile ill l*cul?n care era. Apoi, dupf, aceea, a zis
ucenicilor: $ff mergem iar*giTn ludeea. ucenicii l-au zis:?nv&!fiterr.lle, acum esutau iudeii si Te ucidf; cu pietre, gi
iar6pi Te duci acolo? A rAspuns lisus: Nu sunt oare dCIu&spreeees eeasuri intr-o zi? Dacfr umblS cineva ziua nu se
impiedic&, pentru cfr *l vede lumina aeestei lumi; iar dacfr umbl& cin*va noaptea se ?rnpiedie*, pentru cd h.lmina nu
este in el. Azis acestea, gi dupfr aceea le-a spus: Lazdr, prietenul nostru, a adormit; nrfr due s&-i trezese. ileci l-au
zis ucenicii: Doamne, dacfr a adormit, se va face hine. lar lisus vorbise despre rncartea lui, iar ei credeau ci
vorbegte despre somn ca odihn&" Deci atunei lisus le-a spus lor pe fa!6: Laz&r a murit.
$i
M6 bucur pentru voi, ca sd
credeli ci n-am fost ac*lo. Dar s5 mergem la el. Seci a zis Torna, care se numegte Geam*nul, celorlalli ucenici: $d
mergern
5i
noi gi sfi murinn cu Fl. Deci, venind, lisrrs l-a g&sit pus de patru ziie ?n mormsnt. lar Betania era aproape
de lerusalim, ca la cincisprezece stadii.
$i
mulfi dintre iudeiveniser& la Maffia gi Maria ca s6 ie mAng&ie pentru
fr*tele lor. Deci Marta, c*nd a auzit c& vin* lisus, a iegit in ?nt*mpinarea Lui, iar Maria gedea in cas5.
$i
a zis c6tre
lisus: Doamnc, dac6 ai fi fsst aiei, fratele meu R-ar fi rnurit. Ear gi acum gtiu e& orie&te vei eere de la Dumnezeu,
Durnnezeu ifi va da. lisus i-a zis: Fratele tfru va Tnvia. Marta i-a zis:
$tiu
cd va invia la inviere, in ziua cea de apni"
$i
lisus i-a zis: Eu sunt ?nvierea gi viala; eel ce erede ?n l\rline, chiar dac& va muri, va tr*i"
$i
oricine trdiegte gi crede Tn
Mine nu va muri ?n veac" Crezi tu aceasta? Zis-a LLii: Da, Doamne" Eu am crezut c& Tu esti hlristosul, Fiul lui
. $umnezeu, Sars a venit in lume.
$i
zic&nd aceasta s-a dus gi a chemat pe Maria, sora ei, zic6ndu-i ?n tain&:
Tnvi{itnrul este aici gite cheam6. S6nd a auzit aeesta, s-a sculat degrahfr gi a venit la El.
$i
iisus nu venise inci in
sat, ci era in locul unde ll?ntflmpinase Marta, Nar iudeii care erau eu ea in cas6 gi o m$ng8iau, v6z6nd p* Maria *S
s-a sculat degrab6 gi a iegit afarfr, au mers dup* ea, socotind e& a plecat la morrnsnt, ca s5 plAng6
aeolo" Seci
;,;
Maria, e$nd a venit i.rnde era li*us, vfrzAndu-N-, a cdzut la picioarele Lr.li, alc$ndu-f : Dcarnne, daca ai fi fost aici,
il'
fratele meu n-ar fi murit. Deci lisus, cfind a v&zut-o pl&ngAnd gi pe iudeii *are veniser& cu ea plsng&nd pi ei, a
suspinat cu duhul gi $-a tulburat ?ntrr: Sine.
$i
a zis: [Jnde l-a{i pus? Zis-au Lui; Eoamne, vinc giveai,
$i
a lfrcrimat
: lisus, Deciziceau iudeii: lata c*t de multTl iubea" lar uniidinhe eizi*eau: Nu pr.ltea,
oare,Aeesta sare a deschis oehii
':i;':
orbului s& facf; a$a ea gi acesta sd nu mcarfr? Deci suspin*nd iardgi lisus intru Sine, a mers la mormsnt.
$i
era o
pegterd gi o piak* era agezatfi pe ea. lisus a zi*: Ridi*afi piatra. Marta, sora celui r*p*sat, l-a zis: Eoamne, deja
miroase, c& este a paka zi. lisus i-a zis: Nu
{i-arn
spus c5 daed vei crede, veivedea slava lui ilumnezeu?Au ridicat
deei piatra, iar lisus
$i-a
ridicai nchiiin sus gi a zis: Pf,rinle, Tli mullumes* cf; M-ai ascultat. Eu gtiam ca Tntotdeauna
.;:
..i
,ll|
;.
:$
.;&i
g
"#
rS*
'':#
"',1i
.:i..
..t.:
'.i
,:.ii
,:i$
';*fi
:*1
tr
ascul{i, dar pentru mul}imee eal"e st& ?mpre.julr am zis, ca s* creads cS Tu M-ei trimis"
$i
zicfrnd aeestea, a strigat
glas mare ; l*az*re, vino afar&!
$i
* iegit mortul, fiind Negat la pieioare gi la mfrini cu tfrgii de pAnz* gi fafa lui era
cu mahram&. lisus le-azis: Derlegafi{gi l&safi-lsa meargd" Decimr"rlfidintre iudeiicarcveniserd la Maria
ce a f*cut lisus au erezutin Fl"" (1n.1 1, 1 -45)
Ce invafdtura morald putem
deduce din aceastd intamplare? Vedem, in primul rdnd, cd Domnul lisus era
prieten
al
celor trei frali pentru ca, ne spune Sfdntul Evanghelist loan,
,,iubea
lisus pe Marta gi pe sora ei gi pe Lazdr". O prietenie
adevdratd se intemeiazd agadar pe iubire,
lubirea este cea mai mare poruncd
a Mdntuitorului. Ea se aratd nu prin vorbe, ci prin fapte, prin ajutorul dat gi prin
compasiune, prin trdirea sufleteascd. Prietenul adevdrat este acela care se bucurd de bucuria prietenului
sdu
9i
se
intristeaza de necazul lui. S-a intristat Mantuitorul vdzAnd lacrimile Mariei, a suspinat gi S-a tulburat intru Sine. El a
impdrtagit durerea surorilor
9i
a venit sd le mdngAie.
Adevdratul prieten, agadar, este cel care nu rdmdne indiferent, ci se implicd
sufletegte. De asemenea, prietenia adevdratd se vede la vreme de necaz, de
cumpdnd in viala cuiva. A ldcrimat lisus, Dumnezeu gi Omul, pentru suferinla
prietenilor Sdi gi, biruind legile firii,
$i-a
ardtat atotputernicia, ridicAnd pe Lazdr
di n mormdnt.
Noi, oamenii, nu putem readuce viala intr-un trup neinsuflelit, aga cum a
fdcut-o lisus, cdciviala, ca gi moartea, nu depind de noi. Dumnezeu este Cel ce
dd viala, gi tot El este gi Cel o ia, Moartea lui Lazdr a fost doar un pretext pentru ca
lisus sd lanseze o noud invSlatura legatd de atotputernicia Sa in privinla vielii.
DacdLazdr ar fi iegit din mormAnt gata dezlegat, s-ar fi putut banui cd a fost
vorba de o inscenare a morlii lui, cd de fapt el nu era mort, ci doar
gi-a inscenat moartea. In patru zile cdt a stat in mormdnt, ar fi avut timp sd se
dezlege, dacd ar fi fost aga. Lazdr insd chiar era mort
9i
a dovedit-o iegind din
mormdnt ca un mort, adicd infdgurat cu fdgii de pdnz6.
invierea lui Lazar e simbolulinvierii viitoare a neamului omenesc
Ai
ardtarea
atotputern iciei I u i Dumnezeu, Care poate rdsturna legile natu rii.
&
&gf;c"6x
'N.
Citegte cu atenlie acest episod scripturistic
Ai
raspunde la urmdtoarele
intrebdri:
alCe legaturd era intre Lazar,lt[aria, Marta gi lisus?
bi Ce dovedegte lisus prin hotdrdrea de a se intoarce in ludeea, degi gtia cd
acolo este in pericol?
o) Cum se explicd indemnul lui Toma?
d; De ce crezi cd lisus a agteptat caLazar sd moard gi nu a facut sa nu moard?
2. Analizdnd explicaliile aflat in dreapta, stabilegte corespondenla intre
versetele biblice gi acestea:
Prin aceste cuvinte, MAntuitorul arati
cd pentru a-l invia peLazAr, El nu are
nevoie de ajutorul altuia.
bl /
,,Fratele
tdu va invia (deci nu a zis <tEu
voi cere,,.r). Eu sunt invierea gi viala."
(loan 11,23-24)
,,lisus, cdnd a vdzut-o pllngdnd
[gi
'i
pe Marial gi pe iudeii care veniserd :
cu ea pl1ngAnd gi ei, a suspinat cu :
duhul gi S-a tulburat intru Sine
[.
..]
gi a ldcrimat /lsus.
"
(loan 11, 33-35)
Ziceau iudeii:
,,latd
c1t de multil
i ubea. ' ( l oan 11, 36)
Unii ziceau:
,,Nu
putea, oare,
Acesta care a deschis ochii orbului
sdfacd aga ca gl acesta sd nu
Moartea nu este de temut oentru cel
care crede, c6ci lisus Hristos este
uga de intrare in imparalia cerurilor.
/
Uni i , degi au cunoscut cd l i sus a mai fdcut gi al te
mi nuni (a deschi s ochi i orbul ui ), di n rdutatea
9i
strrcdciunea inimii lor, fdrd a gti ceea ce va face El,
l -au adresat mustrdri . Ei nu-gi dddeau seama cd
este mul t mai mi nunat sd i ntorci un mort l a vi atd,
decAt a al unga moartea de l a cel vi u.
Pri n tri ste{ea gi pri n l acri mi l e MAntui torul ui , se
dovedegte adevdrul intrupdrii. Dacd lisus
n-ar fi fost de natura noastrd (cu sldbiciunea
9i
neajunsurile ei), El n-ar fi simlit suspinul,
tulburarea in tristeie si in durere.
Cei mul l i credeau cd l i sus merge l a mormdntul l ui
Lazir, nu pentru a-l invia, ci pentru a-l pldnge pe
prietenul Siu pe care il iubea foarte mult.
Domnul Iisus Hristos este
Dumnezeu adevdrat, Zidttorul
nostru, Stdpdnul vielii
9i
al mor[ii.
Sufletele celor adormifi sunt vii
9i
dupi iegirea din trup gi ascultd de
porunca Mantuitorului.
,,Cel care crede in Mine, chiar dacd va
muri, va fi viu." (loan 11,25)
lisus l-a chemat pe mort, Nu a
zis
,,Pdrintele
Meu, inviazd-l!" sau
,,in
numel e Tat dl ui , l egi af ard! ",
dovedind astfel foarte clar cd este
trimis de Dumnezeu (aceasta ii
reprogau necredinciogii). Dar face
minunea prin puterea Sa, vorbindu-i
mortului ca si cum acesta ar fi fost
vl u! , :
El a poruncit sd-l dezlege, ca toli
cei care il atingeau gi se apropiau de
el sd vadd cd era cu adevdrat Lazdr
9i
sd nu fie privit el ca o fantomd.
(Explicalii dupd Sfdntul loan Gurd de Auf
moard?" (loan 11,37)
$" Comenteaza afirmaliile:
*i
,,Dumnezeu
poate
cat vrea, dar nu vrea cdte poate: cdci poate pierde lumnea, dar nu vrea." (Sf. loan Damaschin)
b] Cele ce nu sunt cu putinla la oameni sunt cu putinla la Dumnezeu.
,,Este
oare, ceva cu neputinfa la Dumnezeu?"
(Facere 18,14).
ffi*g*
-' &fl #**i
:t
Intr-o noapte. apostolii se aflau intr-o corabie in largul Marii Gatiteii. Era
furtuna
si
vant
ndprasnic. La miezul noplii au zdrit o
fiinla
umbldnd pe ape ca o ndlucii
;i,
cuprin;i de spaimd, au
strigat. Atunci. din mryloculfurtunii au auzit cuvinte de lncurajare: ,.Eu sunt; nu va temeli". Era Iisus,
Care Se apropiu de ucenici. pasind pe mare cape uscat.
Pet r t t a- - i s; . . Doamne, dacaest i Tu, por uncest esdvi nl aTi nepeapa. "El i - azi s: , . Vi no". l ar Pet r u,
coborandu-se din corabie, a mers pe apa;i avenit cdtre lisus. Darvdzdndvdntul, s-a temut;i, incepdnd
sdse scuftnde, a strigatzicdnd:
,,Doamne, scapd-md!"
Intinzdndu-i ntana, Mdntuitorul l-q mustrat;i i-a zis:
,,Pu{in
credinciosule, pentru ce te-ai
i ndoi t ?". Si sui t t du-seapoi ant andoi i ncorabi e, i ndat as-apot ol i t vant ul @upaMat ei
14. 23-32).
E dincolo de legilefirii ca sa meorga cineva pe apa, pe marea fnvolburata, ca si cum ar merge pe
Ltscat. Dacd la Dumnezeu, in atotputernicia Lui, acest lucru e cu putinta, la om minunea aceasta se
poate intampla numai cand existiifoarte mulla credinla. Omul credincios poate, prin puterea rugaciunii
catre Dumnezeu, sd mute chiar
Si munlii din loc.
Dumnezeu rasplategte credinla dreapta
si statornica. Credinta sovaielnica nu aduce roade bogate si
nu e pldcutd inqintea lui Dumnezeu. Petru nu s-cr increzut intru totul in cuvdntul Mdntuitorttlui si s-a
indoit cdnd s-a rugat; ,. Doa m n e, daca esti Tu, porunceste-m i ...
"
indoiala sa a crescut cand s-a lasat
biruit defrica din pricinafurtunii
si a fnceput sa se scufunde.
Marya involburata reprezinta, defapt, via{a noastra cu grijile
si necazurile ei. Singurttl lucru care
ne
{ine
deasupra e rugitciunea curata,
fcicutd
cu credinla. indoiala ne trage in jos, in noroiul ispitelor gi
al durerii. Dumnezeu dore;te ca noi sti ne mentinem deasupra
$i
nu sa iu ne scufundam. De aceea El
mustrd;ovdiala;i fndoiala
;i
ne aratri ca doar prin credinldputem potolifurtunilevietii.
Dar pentru ce Domnul nu a poruncit sa inceteze vantul, ci, intinzdnd mana, l-a apucat? Pentru cd
era nevoie de credinfa lui Petru. tdnd noi nufacem ce trebuie safacem, nici Dumnezel nu sta alaturi de
noi. Pe_ntru a-iardtaluiPetru canufuriavdniului l-afacut sa su tru|urdu, cipu{indtatea credinlei lui...
,
,Jfristos
afacu,t cu P-etru a-ga cumface o pasare cu puiul ei, sprijinindu-l cu aripile;i aducdnclu-l
din nou in cuib cdnd puiul iese din cuib inainte'cle vreme
ii cade.
.Eu sunt, nu vd temeli." Iisus, prin cuvantul Sau. alunga teama din inima lor (ucenicitor)
[...];
si
PTtryt
ce nu urcd El in barca? Pentru aface o minune mai mare
$i,
in acela;i timp, pentru a-$i arata mai
clar divinitatea Sa. El permite cafurtuna sd se ridice, pentru a.i angaja sa-L cauleitai mult
;i a potolit-o
imediatpentru a-Si arata puterea.
,*4
doua zi, multimea care sta de cealaltd parte a mdrii, a vdzut cd nu era acolo decdt numai o
corabie mai micain care intrasera ucenicii Lui
;i
ca Iisus nu intrase tn corabie impreund cu ucenicii Sdi,
ci plecasera numai ucenicii Lui ..." Iisus plecase
[...]
traversancl marea cu picioarele. Si au intrebat
ucenicii:
,Jnvdlatorule, cdnd
[cum]
ai venit aici? " . . ,
Iisus Hristos lucreaza rciu-t prin suprema Sa autoritate si
puterea Sa suprema
[...]
Apa,fara sa-si
piarda nimic din natura sa, Il poartd pe Domnul pe spatele ei, confirmdnd acest cuvdit din Vechiul
Testament:
,J)omnul
umblape apele mdrii" (Iov 9,8)
[ J
-
Irylruiti p-rin aceste exemple
[...],
sa binecuvdntam pe Domnul, sd-I mullumim nu numai pentru
bunurile pamante;ti. ci mai mult pentru bunurile duhovniiestipe care ni le da.
*
(dupa Sfhntul Ioan Gur6 de Aur)
r
,,Nu
e.Xjstd pdcate fe neiertat, tn afora [e pdcatuf nepocdit."
(Sfbntul Isac Sirul)
*e&*e
ry&
*wr*mww
*
F*a &xxKss* r$w*p&*wx
Dumnezeu ii iubegte pe toli oamenii in aceeagi mdsurd, a$a cum un tatd
igi iubegte fiii. El doregte ca tofi sd se mAntuiascd gi sd se bucure de fericirea gi
binecuvdntarea I modrdtiei Sale,
Pe cei care s-au depdrtat de El gi au rdtdcit pe caile pdcatului, Dumnezeu
ii agteapta sd vind in Biserica Fiului Sdu, lisus Hristos, pocdili gi hotarali sa
inceapd o viald noud, de curdlie, de fapte bune
9i
ascultare de voia Sa. Pe
acegtia, care se leapadd de obiceiurile cele rele gi se intorc pe calea cea
bund, Dumnezeu ii iartd giii primegtein bralele Sale parintegti, cu bucurie.
Vorbind despre pocdinld gi iertare, Domnul lisus Hristos a dat urmdtoarea
pi l dd:
$i s
eii tat&
Tntd., d&^twi pur{ea ce wi se cuviwe dfn $vere.
$i
el te-a
#v*re&.
$i
ww dwp& mwlte zite, aduwfrnd t*nte,
fiul
ce| wai tdw&r s-
dus twtr**
{nrd
d*pdrtrstd
6i
acol*
6i-*
risipit {iversu, tr"&iwd f,
'desfr&n&ri.
$i
dupe se n ckeltuit tstul, s-af&cwtfu*wete nnar* tn
furn
at:*ea,
gi ef n tnceput s& dwc& f.ips&"
$i
duc&rzrfu-se, s*n *lipit e! de unwf dirc
l*cuit*t-ii oc*lei (dri,6l aras/c {*a triwtis la g*rinif.e
scfe s#p#recscd
p*t cii"
$i
dorea sd*6'i s*rfa*re p&fiterc{* dire r*6cavele pe cnre le
rn&ncaw p*rcii, tws& ninzewi rdw-i d&dec* llsc venindn^gi tx sine, te
zis: CfiEi argngi si tat&lui wew sunt tndestaa{*gi de p&ine, iar *w pier
ai*ide.fbarn*!
Sewl&wdn-we& w& vsi dwce {s tat&l me*s gr-r vor,vpcdnc"" F*,td, *m
gre6'rf fa rev
6!
traaiwten t$. Nal- w*i sunt vredrzic sd m# zawrwescfiwl
tdza" F&-rEc& cape uxw.J dtnergafne fdl.
$i
ssuJ#i:ds
*s,
& venit l* fc?/6J sdr.d"
$t
fru** depnr{*
fiiwd
*1, l*a
v&xwt tstd,l s&w gi i s-af&car
pmrfe6
gi, af,ergdred, a c&zwt pe grumazwl
/:*a gr f*c sdrerfcf.
$i
i-r- zisfixf : T*t&, rsm gregit ks c*r
6i
{rcatrcte* ta gi
yzw
wt*i sun{ vyednic s& rye& ww??tsst:
fiu{
t#u"
Sr
c eis t*t&f *&{rs
': slwgiLe,seaJe;,4dcdc*fr degrc&d ftain* lwi ces di*rt&i gi-f tmbr&**{i gi
dagi ircef in readwa lrur gr fricdfgrftvniszte fz picia*re{e lwi"
$i
*dwcefi
v ig elr.* { a el tn gr &6 rxt g i - I twj wrcglel;afi gi, m dnc fircd, s d n e v e s elirn
"
C&ci rac*stfiw sf rwew wart er* gi *twviat, pi*rdut era gi s-a *flat"
$i
aea iruc*pwf s& sc vesefe*scfr. f*r
fiu'|.
eel mare er* ls
[nrin#' $i
afind a v*.nit gt s-tx upr*pi*t de eas&, s *wzit *dnfe*e gi jocwrL
$i,
$aer*z6wrf {* si,rce p a,rye$ dintre sfwgi, a fwtreb{r{ cs fnsesyntc&
*resteu. far es i*a spus:.f?*tele tfru cvercit,
ai
tat&f t&w *{njwng{z{*t
vitelul cel twgr&6*,t, pentru cd f-u prtwtit s&w&t*s"
$r
eds-c rn&niat gi
wu vois sfr iwtre; d*r tstdl lui, iegind t{ rug*. lrzsi", *!, r&spwnxdnd, m
xis t*td[ui sdu: fst& de *t&tria ani tgi sluj*s*
6i
nicia#*,t& n-arn c&fe*t
poyunca tn"
$i
nnie nfcirsdatfr rsw rni-ai dsf #ff rcd, cs s# vrad vese/ssr
cw priet ercii mei. fr ar e&nd * v erc{t rs* es t
fira
sf t#aL ccrc
ff*r*
wiirce st
rsn *w d*sfr6natele, *i i*iwng&ti*{ p*ntrw *{ vifelwl **{ {ragr&qct.
Tat&f tnsd i-u zis: Fiwle, tw t*tdeae4ruc esfs *aa
pwiwe
sf f*ate ale
$le tale s unt
"
Trebuie fusd s#,rye vsseJffm sJ sd r?e f:wc*ar&vts
"
edri
n*art era gi qfnvi*t, pj.
$
'r:,
poc&irzlit - pdrere de rdu.
desf r &nar e - dest r db d"l ar e;
imoral itate; depravare.
tau
::
i--W$*rur
a) SA fim ascultdtori fa{d de
Dumnezeu qi fald de pdrin{i!
b) Se cerem iertare celor pe
care i-am supirat!
c) Sd ne mdrturisim pdcatele !
d) Sdnufiminvidioqi!
rrue,$t
tr*#i t?ffi{tf
E]
Pent r u evr ei , por ci i
si mb ohzeazd" l dcomi a qi
mur ddr i a, f i i nd consi der a{i
spurca{i.
$.) .)
SfatulTatilui
de Traian
Sfatul tatalui, in viald,
Totdeauna sd-l asculfi,
N-ai ca el mai bun
pri eten,
Ori cAt ai avea de mul l i !
N-ai ca el mai bun
profesor,
C6t sunt allii de-nvdfali,
El te-nvata tot ce-i bine
$i
spre ce sd nu te-abali.
El
li-aratd
ce e vrednic,
El te-ntoarce de la rau,
Cdt il ai, inseamnd-li bine
Pi l da gi cuvdntul sdu!
Cici nimic nu-nlocuieste
In viala ta, iti spun,
Vrednicia gi-adevdrul
Ce te-nvala tatdl bun...
Dorz
4. Comenteazd proverbul: A gregi e
omenegte, a stdrui in gregeald e
diavolegte, fdcdnd referire atdt la
confi nutul pi l dei , cat
9i
l a vi ata de
el ev.
imparafia cereascd e deschisd tuturor celor care, prin pocainfa
9i
staruinld in practicarea virtulilor, doresc sd intre in ea.
Pentru reprimirea celor pdcdtogi
9i
iertarea pdcatelor lor, Mdntuitorul a
instituit Sfdnta Taind a Spovedaniei, Prin spovedanie, cregtinul igi
mdrturisegte cu smerenie pdcatele gi primegte iertarea.
Datori suntem sd ne bucurdm impreund cu ingerii din ceruri de
revenirea la Dumnezeu a oricdrui om
pdcdtos
si sd nu ne ldsdm
pradd
mdni ei sau gel ozi ei precum fratel e cel mare.
.8
/ &* & @ 4eG
{ffi-"&E ffi@&e@&ffiem
4t/v
4&.
I
"$"
incearcd, impreund cu colegii tdi, sd reproducefi conlinutul pildei,
i nterpretAnd rol u I personajelor.
t. ldentifica insugiri ale personajelor din pilda gi completeazd tabelul:
Tatil
insugiri
Fi ul cel mare
insugiri
pozitivel negative
Fi ul cel mi c
ins.ugiri
pozitive j
negative
Argu menteazd alegeri le fdcute.
&, Afl a semni fi cafi i l e si mbol uri l or di n pi l dd, gdsi nd corespondenl e potri vi te
intre elementele celor doud coloane,
(B)
trezirea din pacat gi naoepea
V
cdt va fi iertat :
-:':--- -. - -, -,-. -
.--
-.-
.n-.---
: - :
- - ' "_ i : ' . _
-.
::r,,?.,.-t:,
t:.t*;:fii{;
f.
f5L--"-
l l p,
i
plecarea nesabutta a nulut
i
(A)
I
tatdl celor doifii
2
celtdndr (risipitor)
celui mic de acasd $
5
fiului risipitor de
a se intoarce acasd
6
fiului risipitor de
catre tatal sdu cu bra{ele
deschrse
in lmpdrdlia Sa. gi pe cei pacatogi
care se intorc la El, nu numai
pe
ceidrepli
t i
Dumnezeul (Tatal Ceresc)
c
omul care se indeparteaza de&
Dumnezeu, facand
pdcate
mari i
" ", ,
' I e
pitrdtsirea dreptei credinleiP
alegerea uneivietitrdite in robia
i
Pe.t:t!:!t!l
1
.-,.,-"'"****4
r
l l
iorice
om credincios, care respectdY
poruncile luiDumnezeu
$. Scrie o scrisoare pentru fiul cel mic prin care sd-l convingi sd nu plece
de acasd. lmagineazd-ti ca egti un prieten de-al lui care a trecut printr-o
si tuafi e si mi l ard.
:
@et$w
{e
e:u-ec
Un parinte tdndr trdia singur pe un munte din pa(ile Egiptului. Cdnd venise el in acel loc, pdrintele loan
promlsese lui Dumnezeu cd nu va pdrdsi acel loc decdt atunci cand ingeriivorveni sd-iia sufletul spre a-l duce la
cer.
Mulli oameni credinciogi primeau sfaturifolositoare mergdnd la pegtera unde trdia pdrintele loan in multd
rugdciune, impletind coguri. Nigte prieteni ai pdrintetui luau acele coguri gile vindeau intr-o cetate, iar cu banii
asffe/ cagfrgali cumpdrau mdncare gi materiale pentru impletirea altor coguri. Astfel, din pegtera pdrintelui nu
lipseau hrana gl cele de trebuinld, degi era atAt de departe de lume.
intr-una din zile, pdrintetui i-a venit un gAnd ce-i spunea sd meargdslngursa-gl vanda cogurile in acea cetate,
spre a nu mai necdji pe prietenii sdti cu aceastd treabit. Nepricepand cd acesta-i un gdnd viclean, pdrintele loan s-a
ridicat gi, incdtcdndu-gipromisiunea ce ofdcuse cdtre Dumnezeu, a luat cogurite gia plecat spre cetate pentru a le
vinde.
Ajuns in cetafe gr-a vandut cu prel bun cogurile gi, aflilnd cdte lucruri putea face cu banii cagtigali, stdnd de
vorbd cu nigte oameni pdtcdtogi, a ascultat de sfaturile lor ingeldtoare. Dupd c1teva zile de insolire cu aceioameni
pdtimagi, pitrintele loan, urmdnd exemplullor rdu, a aiuns safacd pdcate grele.
Termindnd de cheltuit baniic*gtiga,ti, pdrintele loan s-a aflat parasit de
,prietenii"
pdcittogi gi, atunci, gi-a dat
seama cdtde mutt a gregitinfalaluiDumnezeu. intristdndu-se peste mdsurd de starea in care ajunsese, pdrintete
loan a inceput sa planga.
Acum, un alt gitnd ii spunea cd nu mai are rost sd frdlascd pentru
cd. orice ar face, Dumnezeu nu-l va mai
ierla. Pdrintele simlea cum il cuprinde deznitdejdea
gitrupul sdu a incepuf sd sldbeascd din pricina acestei lupte
lduntrice.
Dumnezeu insdt, preluind multele rugdciuniginevorntele
pdrintelui pe care acesfa le fdcuse timp de atAlia ani,
l-a intdrit, ajutdndu-lsa-gi vina in fire. Pdtrintelui loan i-au venit atunci gdnduri bune ca, prin multd osfenea/a gi
pocdiinld, prin lacrimi gi dorinla de sfinlenie, sd ajungit din nou in starea sa de dinaintea cdderii.
S-a dus parintele iardgi la chilia sa gi, incuindu-gi uglle, a inceput sa plilnga gl sa se roage lui Dumnezeu,
postind gi priveghind cu sdrguinla pdnd ce i-a sldbittrupul sau, incdt ajunsese numai piele gios.
Oamenii credinciogi ce-liubeau giii cdutau sfaturtle gi rugdciunile veneau zilnic ta u$a /ul, dar etle spunea;
,,Nu
ve,ti putea deschide pentru cit l-am fagaduit lui Dumnezeu cd md voi pocai un an. Ruga,ti-va pentru mine,
nevrednicul!".
Deci, s-aimptinit anulde nevoinld a parintetuiloan gi, apropiindu-se Pagtile, iata-tajunsin noapteainvierii.
Parintete gi-a pregatit o candeld, a umplut-o cu untdelemn gi, inca de seara, a inceput sd se roage lui
Dumnezeu, spundnd:
,,Milostivegte-Te,
Doamne cd, iatd, iaragi marturisesc cdderea gi deznadajduirea mea.
inviazd-mit pe mine cetsfdrdmatde pdcate. Poruncegte, Doamne, ca dinfocutTdtu sdse aprindd aceastdt candeld,
ca a$a sd pnmesc incredinlare de milostivaTa ieftare. Apoi, in cealalta vreme a vielii ce-miveiddrui, fagaduiesc cdt
voipdziporuncile Tale gifricaTa nu ovoipdrasi. Cigi maimuttdecdt pand acumiyivoislujilie.". Acestea rostind cu
lacrimi pdrintele, in noaptea Sfintei lnvieri, s-a ridicat ca sd vadd de I s-a aprins candela. Dar candela era
neaprinsd.
$l
lariigi, cazdnd cu fala la pdmilnt, a mai spus o datd rugdciunea sa. Dar nici acum nu s-a aprins candela.
Ctnd a rostit a treia oard din tot sufletul gi cu toatd puterea sa rugdciunea, s-a intdmplat minunea: cdnd gi-a ridicat
privirea gi-a aftat candela lumindnd, primind astfel semnut iertarii. ingenunchind din nou, pdrintete loan a inceput
sd se roage, spunilnd acum:
,,Muftumesc
tie, Doamne, cd in aceastd vremelnicd viala m-ai miluit pe mine,
nevrednicul, prin semnu! acesta mare gi nou, ddruindu-mi mie indrdzneald cdtre Tne. Cdt ier.ti, cu milostivire,
sufletele cele zidite deTine.". (ad aptare d u p d P rol oage)
i ffi*m$******"
a da s*c$tealii cuiw* (de ceva) -
a pl6ti ceea ce i se cuvine.
stitpfrrc - (aici) persoand in
serviciul cdreia se afld slujitori.
t$Lfift{ - monedi veche de
aur sau argint, cu o valoare mare.
xewaf'-
persoand care se
ocupd cu schimbul banilor.
ffiegafia darqxx$$ws Xax$ ffiasxxxs&ffiffi#&.
*
#**d* *m$mxxtt*m
m&n* avu{ia sm, LJnufa i-a dat einei taianli, altuia doi, altuia unu[;
fiee&nuin dup*
putenea lui gi a plecat. indat*, mers*nd, csl cm luass
ein*i tnlangi a luerat cu *i gi a c$gtigat alli *inei talan{i. De asemenea gi
cel eu d*i a c&gtigat al{i dsi. lar e*[ ce iuase un talant s-a du*, m s6pat c
grnap* Tn p*m*nt gi a aseuns argintul stip&nului s6u, ilup& rnult$
\rr*rne a vsnit pi st6p&nul acelor slugi gi a fieut soeoteala *u cf*"
$i
*pnopiindu-*e cel ear* i$nse cinci taianli, a adus al$i cinci taian{i,
zic&nd: Scmmne, *inci talanfi rn!-ai dat, iai6 alli cin*i talnn{i am e&ptigat
car *i, Zis-a l*istdpfinul: Bine, siugd bunE gi credin*ieas&, pe*t* pu{in*
ei fost cnedincieas&,
peste multe te voi pune; intrd intnu bur*urin
dnrc'Inului t&N" Apropiindu-se gi eel cu doi talanli, a zis: Dearnne, doi
tnlnn{i mi-aidat, iat& aNlidoitalan{iarn cigtigat cu ei. Zin-a luist*p&nul:
ffiine, slug5 bun* gi sredinci*asd, peste puiine ai fost credincioac&,
peste multe te vni pune; ink5 ?ntru bucuria dornnului t*u. Apnopiindu-
se apni
6i
cel care primise un taiant, a zis: Doamne, te-am gtint c5 egti
sm a$pru, nars seceri und* n-ai eemdnat gi aduni de und* n-ai
Tmpr&gtiat.
$i
tem&ndu-m&, sn-am dus de am aseuns talantul t$u ?n
pr*m0nt; iat5 ai ce este al t$u.
$i
r**punzAnd stipinul siu i-a zis:
$lugfi viclean& gi lenepf,, gtiai e& secarde unde n-am seminat gi adun
de unde rr-am ?nrpr$gtiat? $e euvsne& deei ca tu s* pui banii mei la
zarafi, gi eu, venind, ag fi luat ce este al ftr*u cu dobdndi. Luali d*ci de
la eitalantul qi da{i-i eeiui ce are a*ce talanli, edci tot celui ce are i se
va da gi-i va prisosi, iar de la cei c* r:-ane gi *e are i se va ia:a. lan pe
netrebnicft arunca{i-* ?n{ru ?ntunericul *ei niai cin afar6. Acsln
Dumnezeu i i i ubegte pe to[i oameni i , ddndu-l e daruri pri n care sd
implineascd lucrarea dragostei, pentru mdntuirea tuturor. Toate aceste
daruri sunt i mpd(i te de Dumnezeu oameni l or, dupd voi a Sa, dar
9i
dupd
outerea fiecdruia de a le folosi in mod creativ. De modul cum ne folosim de
aceste daruri gi cum le inmullim, adicd le facem sd rodeascd, depinde gi
plata de aici, dar mai ales plata de dincolo, care trebuie sa ne intereseze
pe tofi. Lucrarea cu talanlii inseamnd punerea lor in slujba semenilor, pe
cdnd ascunderea lor in pdmdnt inseamni refuzul ajutordrii celor in nevoi,
dar gi refuzul de a pune in valoare darurile primite de la Dumnezeu, de
cdtre fiecare in oarte.
Talanfii Lui sunt tot binele gi cinstea ce o dd pe lumea aceasta
oamenilor, toate darurile cele sufletegti
9i
pamdntegti: via{a aceasta,
mintea, cu infelepciunea ei, toatele talentele, sdndtatea, priceperea de a
l ucra, de a chi verni si bi ne, precum gi toate bogdl i i l e pdmdntegti .
Cdnd a dat unora mai mul t gi al tora mai pul i n, nu a i nsemnat cd
cel ce-a primit mai pulin a fost necinstit de Dumnezeu, cdci tot acelagi
StdpAn a dat gi unuia gi altuia. Dar Milostivul Dumnezeu a gtiut cdt poate
sa ducd unul gi c6t poate sd ducd al tul .
;.
*:
ffi,
:erl
.ry;
l
.i
Fiecare dintre noi avem datoria de a inmulli talanfii cei
incredintati noud de Dumnezeu, cdci vom da socoteald pentru inmullirea
darurilor oferite de Dumnezeu. inmultirea lor ne aduce mAntuirea
^i
sufletului si
intrarea in lmparatia Cerurilor.
&
ApRtce-eei
t, Aj utandu-te de i magi ni l e al dturate l ecl i ei , formul eazd i dei l e pri nci pal e
al e oi l dei .
i 14*,' !r' sfr!
i*Sl$-
*gt{
,
*" Scrie
proverbe despre hdrnicie gidespre lene.
3" De ce crezi castdpdnul a impd(it in mod inegal averea sa slujitorilor?
4" Comenteazd ati tudi nea stdpdnul ui fal d de sl uj i tori i sai .
$. Continud textul de maijos scriind cum crezi cd a reugit fiecare din cei trei
prieteni, cu talentul sdu, sa surprindd frumuselea parcului in care s-au
in aceastd
pild6, sfapdnulcare
pleacd pentru un timp este Domnul
nostru /isus Hrlsfos care S-a indllat
la cer, iar slujitorii sunt cregfinri din
toate timpurile. Talanlii impa(i{i de
stdpAn slujitorilor sdi sunt darurile
oferite de Dumnezeu oamenilor.
Cdldtoria reprezintd perioada dintre
pr i ma gi a doua veni r e a
Mtntuitorului. Momentul intoarcerii
stdpdnului la o vreme negtiutd de ei
este momentul venirii Mdntuitorului
pentru Judecata de Apoi. Atunci va
trebuisd ddm socoteald
pentru ceea
ce am fdcut cu darurile date noud de
cdtre Dumnezeu. Cei care vom
putea da rdspuns ca primii doi
slujitori, vom fi al6turi de Dumnezeu,
Dacd rdspunsul nostru va semdna
cu rdspunsul stujitorului care a avut
un talant, dar care din lene gi
comoditate nu l-a inmullit, ci l-a
!inut
.gscuns,
atunci locul nostru nu va fi in
lmpdrdlia lui Dumnezeu.
0pflr,
loan, Elena gi Teofil sunt colegi de clasd gl /oculesc pe aceeagi stradd. Ei se inleleg foarte bine gi deseori se
viziteazd spre a-gi ardta u nul altui a realizdrile.
loan picteazdfoafiefrumos, Elena spune ceeace simte prin minunatele eicdntece, iarTeofile un adevdratpoet,
Astdzi, intimp ce seintorceau de la gcoald, ceitreiprietenis-au oprit pentru cdteva clipein parculaflatin drumul
lor gi, privind in
jur,
au admirat f rumuselile pe care le-a ddruit Dumnezeu oamenilor ce trdiesc in oragul lor.
*, Gdndegte-te cdror colegi de ai tdi le corespund
personaje din Pilda Talanlilor. Fdrd a le da numele, formuleazd
aprecieri gi sfaturi la adresa fiecdruia, descriind comportamentul lor ca elevi, aflaliin situaliile personajelor din
Pildatalanlilor.
?" Ca fiecare dintre noi, gi tu ai primit anumite daruri de la Dumnezeu.
$tii
care sunt ele? Ce agteaptd Dumnezeu sd
facicu aceste daruri?
in Biserica ortodoxd, rugdciunea o, r'tffu%Yr.YffYf,..
aparte. cregtinii nu uiti niciodatd sd dea
mulfumire lui Dumnezeu pentru
toate: pentru
bucuriigi necazuri, pentru roadele pemantutuigi pentru
hrana cea
de toate zilele, pentru
viald gisdnatate gi pentru
lumea intreagd.
La slujba tdrei gi in alte imprejurdri, preotul
binecuvinteazd darurile adese de cregtini la biserica
pentru
a fl imparlite celor prezenli,
celor nevoiagi gi lipsili.
lar in timpul Sfintei Liturghii, preotul
oferd lui
Dumnezeu rugdciunile de mu$umire ale credinciogilor
impreund cu darurile de paine
9i
vin pe
care acegtia le-au
adus la altar, zicAnd: Ale Tale, dintru ale Tale, Tje iti
aducem de toate gi pentru
toate.
prin
aceasia sb
mdrturisegte cu smerenie
9i
mulfumire cd darurile pe
care
oamenii gi le fac unii altora sau le aduc la biserbd nu le
aparlin, ci suntdarur,i luate din darurile pe
cardDumnezeu
la face neincetat lumiiintregi.
SfHnta munr'd
Sfanta munca e aceea
Ce rdsplata-n ea-gi gdsegte.
De-nlelegi tu asta, cheia
Fericirii tale-o
!ii.
Urgisit de toli sd fii,
Tu de-a-pu5urea iubegte
,
lar ca sd trdiegti in pace,
Ni mi c l umi i si nu- i cei ,
Binele te-nvaf-a-l face
Ca albina mierea ei.
,,(dutati
pe Aomnu[ cdt ifputeti gdsi, strigati cdtre Adnsuf cdt
qf
aproape cfe rsoz.
" (Isaia 5 5, 6)
Rug$clunea in viala crgtinului
Dumnezeu este Tatdl nostru din ceruri, iar noi suntem fii Sai. De
aceea, noitrebuie sic--onunie-d"m cu
El, sd ne rugdm Lui, sd-l cerem, sa-l
mul {umi m gi sd-Lsl dvi m, gti i nd cd El ne aude gi ne aj utd,
Rqgdeiune.-a,esle-,qolv,qlbite-e."dirc-ctd.a-omuluicuD,umneze-u,
Cdrui a i i destdi nui e toate probl emel e, gAnduri l e
9i
dori nl el e sal e. Ea ne
innobileazd, ne intdregte, ne curdld de pdcate, ne mdntuiegte.
Chiar dacd Dumnezeu este Atotgtiutor, gtiind ce nevoi avem
fiecare dintre noi, rugdciunea tot este necesara, pentru cd Dumnezeu
vrea sd vada ca ne
jertfim,
cd vrem sd conlucrdm cu El la mdntuirea
noastrd.
Rugaciunea poate fi fdcuta in particular, de fiecare credincios in
parte, oric6nd
9i
oriunde, gi public (Sfdnta Liturghie, Sfintele Taine, Cele 7
Laude gi i erurgi i l e), Rugdci unea publ i cd se face i n anumi te momente
stabilite de Biserica, in locuri special amenajate, fie in biserici, fie in
paraclise, fie in casele credinciogilor, conducdtorii ei fiind preolii, prin care
lucreazdin mod nevdzut harul lui Dumnezeu.
O adevdratd rugdciune nu trebuie ficutd doar cu_bueql"e-S"L[mb.a,
ci gi cu-mintea..gi mai.ales
cu,inina.
De asemenea, pentru a sdvArgi o
rugdciune corectd gi pldcutd lui Dumnezeu, trebuie sd-nq prc_g-a.tim
9"9{lgle-glqpi
ll1,1
p_eSlg, Caci d aca atu n ci cd n d ne prezentd m in fala u n u i om
importanlne.aranjam pentru a-i face o impresie bund, cu atdt mai mult
trebuie sd fim curali cAnd ne agezam in fa[a lui Dumnezeu, lmpdratul
l mpdral i l or gi Domnul Domni l or.
Pentru ca Dumnezeu sd ne asculte cererile noastre, trebuie sa
avem o credin{a sincerd, adevdratd, qd pdzim poruncile Sale gisd stdruim
in ruglCiune.
Cunoscdnd puterea rugdciunii, diavolul incearcS, prin imaginatie
9i
tot felul de inchipuiri, sd-l indepdrteze pe om de la folosul gi scopul ei.
De aceea, o mare luptd a noastrd din yrem-e-a rUgdcjUnii este sd nu ne
i maoi ndm ni mi c. ci sd se concentram l a di al ooul noi tru cu Dumnezeu,
Pentru cd noi nu gtim ce ne este lu adevdrat de folos pentru
mdntuire, trebuie sd ldsdm totdeauna
judecata gi hotdrdrea finald pe
seama lui Dumnezeu.
$i
daca El nu ne indeplinegte totdeauna cererile, sd
respectdm hotdrArea Sa, fiind siguri cd lucrul cerut de noi nu ne era de
folos mAntuirii sau chiar ne outea vatama.
1ffitrlff{"
,,Vreau
deci ca bdrbafii sd se roage
in tot locul, ridicdnd mdini sfinte, fdrd
de mAnie gi fara govdire. Asemenea gi
femeile, in imbracaminte cuviincioasd,
fdcdndu-gi lor podoabd din sfiala gi din
cuminlenie, nu din pdr impletit gi
aur, sau din margaritare, sau
vegminte de mult pret."
(lTimotei2,8-9)
&
ApHc"Fi
r textu I urmdtor, alcdtuiegte d iferite defin ilii ale rugdciu nii.
ft pe Dumnezeu in oamenii din satul meu, apoiin cd(i,
simboluri. Dar aceasta nu-mi dddea nici
pace
si nici
intr-o
zi am descoperit in scrierile Sfinlitor eaiinyi ai
sfeposiblsd -Lintalnegti pe Dumnezeu cu adevdratin
ulta rabdare, m-am agezat pe treaba. Astfel,
cdte pulin, cd Dumnezeu esfe aproape, cd
cd,ldsandu-md umplut de iubirea Lui, inima mea se va
celorlafti. Am inleles ca iubirea este comuniune cu
t gi cu cel de langa tine.
$i
ca fara aceastd comuniune
este decAt tristele, rugine, dezolare, masacre. Numai
i sa traiascd in aceastd iubire, lumea va cunoagte viata
(Pr, Prof, Dumitru Staniloae)
'in
cirlile de rugaciuni, existd
':-'
:'1":'
rugdciuni pentru
diferite necesitati:
Rugaci une pentru conducdtori i
l ari i
noastre
Rugaci unea i nvdtdcei l or
Rugdci unea pari n{i l or pentru copi i
Rugaci unea copi i l or pentru pdri nl i
Rugdclune pentru frali gi surori
Rugdciune penhu
cei ce se casdtoresc
Rugaci unea sol i l or unul pentru al tul
Rugdciune pentru
cei ce cdldtoresc
Rugdciune pentru izbdvirea de vrdjmagi
Rugaciune la necazuri gi supdriri
Rugdciune de mullumire penhu binefacerile
pri mi te
de l a Dumnezeu
Rug6ciune pentru binefdcdtori
Rugdci une l a vreme de i ndoi al a
9i
i spi td
Rugdci une pentru sfdrgi tul bun al vi el i i
noastre
Rugdci une pentru pace gi i nmul l i rea
dragostei
Rugdciune pentru
blnele obgtesc
Rugdciune la ziua nagterii gi a numelui
Rugdci une l a caz de boal i
Rugdciune ce se citegte in fiecare post
Rugdciunea Sfdntului Efrem Sirul
Rugdciune pentru mdntuire
Rugdciune la necontenirea ploilor
Rugdciune la vreme de seceti gifoamete
Rugdciune pentru
ocrotirea de grindini
Rugdciune pentru indepdrtarea molimei la
vite
Rugdciune la inceperea semdnatului
1, Ajutandu-te de textul
L-am cdutat pe D
in idei giin simbo
dragostea. lntr-o ,
Bisericiicd esfepo
rugdciune.
Atunci, cu multd
inleles, pulin catt
i ubegte gi cd,l dsd,
deschide celorla$
Dumnezeu
$l
cu c
lumea nu este de
dacd va voi sd traii
vegnica. (Pr, t
2. Compune scurte rug
corespundd nevoilor
i igi e niin:rcn'i i d tra
"
rugdciu na, rin,
risim evlayra, pocdinla gi pulinatatei
noastrd in fala lui Dumnezeu, Prir
prosternarea
sau cdderea noastrd ct
fala la pamdnt
mdrturisim umilinlt
noastre in fala lui Dumnezeu, Prir
metanie cinstim sau adordm induraret
dumnezeiascd. Prin inchindciunr
ci nsti m mi l osti vi rea sfi nti l or. Pri r
ridicarea bralelor in sus mdrturisin
dragost ea noast re i n f a! a l u
Dumnezeu gi unirea prin rugdciune cr
Hristos Cel rastignit pe cruce. Prir
i ncr uci gar ea mAi ni l or pe pi ep
3. Uare sunt condi t i i l e I
ascul te rugdci uni l e?
4. Cand si ml i cel mai de
5. Alcatuiegte un text in
unui el ev credi nci os r
6. La ce face referire te
am
md
rugdciunide s/ayd, de mullumire, de cerere, care se
ilor tale sufletegti,
le ce trebuie indeplinite pentru
ca Dumnezeu sd ne
e?
des nevoia sa te rogi? De ce?
iin care sa prezinli un program zilnic de rugeciune al
)s care merge dimineala la gcoala.
xtulde pe coloana alaturatd?
rllbrrfe
lntr-o zi, trei prieteni foarte buni s-ar,
hotardt sd meargd cu magina la o mdndstire.
La un moment dat, magina s-a oprit brusc,
nevoind sd mai porneascd. Unul dintre eia zis:
,,-
Hai del i sd ne rugdm... sd spunem
fiecare cAte o rugdciune. Poate Dumnezeu se
va indura de cel ce se va ruga cel mai frumos
gi va porni magi na."
Aga cd au inceput sd se roage. Primul
dintre ei a spus o rugaciune foarte frumoasd,
dar magina... la fel. Apoi a inceput al doilea o
rugdciune impresionantd, dar cu acelagi
rezultat. In cele din urmd, a inceput gi cel de-al
treilea sd se roage. Doar cd in timp ce rostea
cuvintele cu smereni^e, a iegit gi a inceput sa
umbl e l a magi n5. In ti mp ce i gi i nchei a
rugdci unea, spunAnd
,,Ami n!",
magi na a
porni t , Apropi i ndu-se de pri et eni i sdi
nedumeri l i ,l e-a spus:
,,-
Mi -am adus ami nte ca Dumnezeu nu
vrea de la noi doar vorbe, ci sd impletim
rugiciunea cu fapte!"
Venili cregtini Ia rugdciune
de Constantin Tudusciuc
Venili cregtini la rugdciune, gi
se c/afesc
Ai
munli gi dealuri,
ln casa Domnului CelSfdnt, Pitmdntu-ntreg de glasulsfdnt,
Venrli cregtini, plecali genunchii
Se pteaca-n faya Lui natura,
$i
fruntea voastrd la pdmitnt.
Vazduhuttot cu nori gi vdnt!
Cand clopotele-ncep sd sune
ln zori, cu glasullw dulos,
Rdsund-n undele lor tainic
C h e m a re a Do mnu I u i Hrlsfos.
- Venili ceiostenilide Mine,
Cei necajili gi impilali,
Odihnd,
pacea
Mea cea sfdnta
$i
mdngaiere sa luali!
Azi stau locagurile sfinfe
Pe inaftimi strdlucitoare,
Dar c6li cregtini/e pagesc pragul
ln zilele de sdrbdtoare?
Venili cregtini la rugaciune,
ln casa Domnului,Cel Sfint,
Venrli cregtini, plecali genunchii
$ifruntea
voastra la panant!
Doar omul, singura faptura
lmpodobit cu chip ceresc,
Azinu maivrea sd ia aminte
La glasul cel dumnezeiesc.
Cregtinii nogtri din vechime,
Pe sub pdmdnt zideau altare
$i
pe furig, fn miezulnoplii
Mergeau cu tolii la-nchinare.
Vai, masa Domnului e-ntinsd,
Dar cei poftiti nu vin la ea,
Ei n-aud glasul Lui ce strigd:
- Veni,ti, cregtini, la masa Mea.
lenili,
venili cu umitinfa,
ln fata sfdntului altar,
Venili sa dezbrdcdm pdcatut
$i
sa ne innoim cu har!
37
,,Ce[ ce mdndncd trupuffo] eu si 6ea sdngefe foleu are rrAta aes,nrcaSi
E u i I vo i i nr.t i a i n ziu a c e a fe ap oi.
" (l oan 6, 5 4)
sJhntul antimis - obiect liturgic
fird de care nu poate avea loc
Sfbnta Liturghie.
Epi cl ezd - r ugdci une de
invocare a Duhului Sfdnt.
cult divin - totalitatea slujbelor
Bisericii.
proscomidiar - scobiturd in
peretele din nord al altarului
bisericilor ortodoxe, unde se
pregdtesc Darurile de p0ine gi
vin ce vor fi transformate la
Epiclezd. in Trupul
9i
Singele
Mdntuitorului.
$f&ntn LitnrghilG
*
f,ntfflnirca cu Hristor
sluibd orin
Eaa
,
l a Ci na cea de
Taini, a
luat
painea gi, binecuvdntdnd-0, a frdnto gi le-a dat ucenicilor,
zic6nd:
,,Luati,
mdncafi, Acesta este trupul Meu"; apoi ludnd paharul gi
multumind, le-a dat zicdnd:
,,Be!i
dintru Acesta toti, cd Acesta este
Sdngele Meu, al Legii celei noi, care pentru
mulfi se varsd pentru
iertarea
pd cate l o r". La sfd rg it in sd, l e-a a d d u g at po ru n ca :,,Aceaslasi_qfacefiintru
pafCnjIea" (Luca 22, 19-20). Agadar, Sfintii Apostolii au
primit
irea de a i din nou aceastd
jertfa,
,Zdicd tuturor celor care au
fost, sunt
9i
vor fi slujitori ai Bisericii, de atunci gi pdnd la sfdrgitul
veacurilor.
De aceea, Sfanta Liturghie este pentru noicea maiscumpd slujbd la
care putem participa, aici, pe pdmant: pentru ce ea e o rep
reactualizare a iertfei orin care lisrrs Hristos ne-a ddruit tuturor mAntuirea
La fiecare
avem pe Hristos printre noi sub forma painii givinului ce se transforma, in
timpul cdntarii
,,Pe
Tine Te lduddm", in Trupul gi in Sangele Sau.
In timpul Sfintei Liturghii, credinciogiise sfinlesc prin impdrtdgirea cu
Cinstitul Trup gi Sdnge al Mantuitorului, La nici o alta slujba omul nu-L
poate primi pe Dumnezeu intreg giviu, ca la
Sfanta
Liturghie, pentru cd
nicaieri in alta parte nu poate gusta Sfanta [mpartaganie. De aceea, in
jurul
Sfintei Liturghiise concentreazd intregul cult divin ortodox.
$icum
fara SfAnta lmpartaganie nimeni nu se poate mdntui, oricdte
fapte bune sau rugdciuni ar face in via{a sa, pariiciparea la Sfanta
Liturghie este rqglo3lungfu nepreluit fdcuide Dumnezeu oamenilor, cigi
o datorie, pentru fiecare cregtin, de a fi alaturi de Sfinfi gi Heruvimi, de
Hri stos gi de Mai ca Domnul ui , care sunt prezenl i i n Bi seri ca,
Datorita sfin{eniei sale, Sf6nta Liturghie nu se poate sdvArsi decdt in
biserici,
rraraclise
sarr caoele
sfintite. Foarte rar, cu binecuvdntarea
arhiereului, la hramuri sau la sfinliri, se poate slujiin afara bisericii, pe
o
masd cu sfdnt antimis,
Pdn ritualul ei, SfAnta Liturghie
gia
Nagferea, predicarea
Rdstignirea, Punereain mormdntetc,, iar momentul cel maiinalt al slujbei
este prefacerea Darurilor in Trupulgl Sange/e Milntuitorului, care este
insolitd de rugdciunile tainice ale preotului cunoscute sub numele de
Epiclezd,
in cultul Bisericii noastre ortodoxe se sluiesc trei Liturqhii: a Sfdnfu/ui
Va@n),aSfWdoar
in Postul Mare) gi
.a Sfantukri loen dryi rtc tury (in tot restul anului gi de
cdteva oriin Postul Mare).
Sfdnta Liturghie se sdvdrgegte in mod obignuit duminica gi de
sdrbdtori ,dar|amdndsti ri 9i |acatedra|eeaS@cu
excqplg_qgglgr
Zllg_lumite
aliturgice, in care nu se stuleste+riodatd
Sfan primi
daptamdnd a
Postului Mare etc.).
Domnula
Sfintei Liturghii este ceasul al lll-lea
&
Apfic"Fi
1. Ci t egt e gi compl et eazd spal i i l e punct at e cu i nf or mal i a
corespunzdtoare:
a) Slujba religioasd cea mai importantd prin care Biserica il cinstegte
giil preamdregte pe Dumnezeu este:
Deci, dacd t1ivei aduce darul tdu
la altar
Si
acolo itri vei aduce
aminte cd
fratele
tdu are ceva
impotriva ta, / Lasd darul tdu
acolo, inaintea altarului,
Si
mergi
fntdi qi impacd-te cufratele tdu
Si
apoi, venind, adu darul tdu.
(Mt.5,23-24)
sAvAngrrA LA crNA
CEA DE TAINA
l i sus a l uat pdi nea, a bi necuvdntafo
gi fr6ngdnd-0, a dat-o uceni ci l or zi cAnd:
,,Lual i ,
mAncati , acesta este
Meu". A l uat apoi paharul
gi mul l umi nd, l e-a dat uceni ci l or zi cAnd:
,,Beti
dintru acesta toti. Acesta este
. , . . , . . . Meu, al Legi i cel e
noi , care pentru mul l i se varsa spre
picatelor." Apoi
a dat poruncd Apostol i l or Sdi zi cdnd:
^i ^
F^^FTl
. . AUt r AD I A DA U I - 4Ut r , I I
DE LA POGORANER STAruTUIUI
DUH Sr irutrUerenel BtsERrcrl
pAiIA
iru ZILELE NOASTRE
Sfi nl i i Apostol i gi apoi urmagi i l or,
arhiereii
9i
preolii, au sdvArgit neincetat,
de-a l ungul vremi i , pAnd i n zi l el e noastre:
,,Sl uj ba
dumnezei asca pri n care
. . . . . . . .
9r
. . . . . . . . . . .
care se aduc l ui Dumnezeu ca
j ertfd
se
prefac
in
$r
. . . . . . . . . . . . , . , . . . . . . . . .
MAntui torul ui nostru l i sus Hri stos ori n
pogorarea . . . . . . . . . . . asupra
l or
9i
se oferd credi nci ogi l or pentru
i mpdrt dgi re spre . . . . , . . , . . . . . . .
pdcatelor
9i
viaJa de
2. Careeste Sfdnfa Tai nd careare loc in timpu I Sfi ntei Liturg h i i?
3, Ce simbolizeazd,prin momentele ei, SfAnta Liturghie?
4, De ce se spune cd la Sfdnta Liturghie ne intdlnim cu Hristos?
5, Organizeazd impreund cu profesorul gi colegii tdi o dezbatere cu tema
,,Cum
trebuie sa md pregdtesc pentru a participa la Sfdnta Liturghie?"
(avefi in vedere gi urmdtoarele aspecte: pregetirea trupeascd,
comportament, pregdtire sufleteasci, timpul prezentei la slujba, darul
dus l a al tar, conl i nutul pomel ni cel or...).
I
39
q\&fi$s
"
glectuii
[ . . n
A9a grdiegfe Domnul slavei
Aga graiegte Domnul slavei
i n gl asul Sfi ntei Li turghi i :
Degi M-am inalfat la ceruri,
Eu nu vd las orfani, copii.
i , ,
In fiecare Liturghie Eu vreau cu voisd fiu de-a pururi,
Eu i aragi Ma coborl a voi , Deschi defi , nu mai amanal i l
Di n nou e coasta Mea strapunsd Pri mi l i -Ma, cregti ni , cu tofi i
A. r r .
$i - Mi cur gesdnge| eguvoi . Capaceameasdoaf l a! i .
Md rdstignescdin nou pe cruce
gidin potir:ulcinei Mele
!
yrOl rSfAntul ui Al tar, Gustal i , i ubi l i i Mei cu dor;
Primifi-Mi SAngele giTrupul Eu vreau cuvoi.sd fiu de:a pururi,
' , . .
Sd nu vin iaragiin zadar. Sd fiu viala tuturor.
$i-n
fiecare pdrlicicdr
Pe care-n taind o primifi
Sunt Eu intreg cu toatd slava
$i-agtept
spre Mine sd venili.
Un ostag, frate cu un preot, stdtea ranit pe
cdmpul de tuptd. Dupd cAteva ore in care s-a zbatut intre viafa
9i
moarte, acesta gi-a venit in flre, gi-a legat singur rdnile sale, dar, incercdnd sd se intoarcd spre casa sa, a fost prins
de dugmani . :
Fiind luat prizonier gi avdnd oarece ingrijire acolo,
9i-a
vdzut rdnile vindecate. Preotul, fratele lui, il cautd
d pe alt ostag care semdna cu el, l-a ingropat cu cinste
9i
i-a facut
pomenire,
slujind pentru el Sfanta Liturghie.
$i
a aratat Domnul Dumnezeu o minune:fratele preotului, ostagul,
I,ld in
tgbl.t,.uj?
1u fuOa,
a fost legat gi pus in fiare, dar-toate legdturile gifiarele acelea au cdzut de pe el.
Stdpdnul sdu l-a intrebat ce inseamnd toate acestea gi.cu cefarmece umbld. lar ostagul a rdspuns:
,,Mi
se pare cd
fratele meu, fiind preot gi socotind cd sunt mort, face pentru mine Sfanta Liturghie gi, d-e-ag fi fost eu
jcum
in lumea
ceal al ta, ag fi fost el i berat de chi nuri ".
Dupa un timp, l-a vdndut stdpdnul sdu pe ostag in altorag, dar
9i
acolo, orice
legdtura
gi fiare se puneau pe el,
toate se dezlegau gi cadeau. Cel de-al doilea stdpdn, vdzdnd cdostagul nu poate fi legat cu nici un fel de legdturd,
i-a dat drumul in
lara
lui, ca sa-i trimita de acolo prelul rdscumpardrii sale.
Ajuns acasd, ostagul a povestit frateluisdu, preotul care se ruga pentru el, apoi celorlalli membri ai familiei
toata intAmplarea. Toli au inleles cd pomenirile
Sfintelor Liturghii pot sa ajute mult spre mdntuirea sufletului gi a
trupului.
(ad apta re d upa P rotoage
1
Deschideti inimile voastre
Cd vreau i n voi sd l ocui esc,
Sava impac din nou cu Tatal
$i
de pacat sd vd feresc.
40
Legea ca noui
-
Fericirile
Intr-una din zile, Mdntuitorul, aflat pe un munte, a
linut
o predica
mullimilor. Aceastd predicd a cuprins gi cele noud
,,Fericiri",
iar muntele
s-a numit de atunci Muntele Fericirilor. Ca gi Decalogul (Legea Vechiului
Testament), ele constituie o lege morald adresatd tuturor oamenilor.
Decalogul spune clar ceea ce nu trebuie sd facd un credincios, iar
,,Fericirile"
(Legea NouluiTestament) sugereazd indirect ceea ce trebuie
sd facd un credincios pentru a cAgtiga plata in ceruri, ce virtuli trebuie sd
dobdndeascd cei care doresc sd intre in lmpdrdlia Cerurilor,
latd care sunt,,Fericirile" gi cum se tdlcuiesc ele:
1. Fericifi cei sdraci cu duhul, cd acelora este ?mpirilia
cerurilor.
Mdntuitorul ii fericegte pe cei smerili -,,sdraci cu duhul" -, care se
leapddd de pdcatul mdndriei gi alingamfarii gi care, congtienli de lipsurile
gi de imperfecliunile de care suferd, se strdduiesc sd ajunga la
desdvdrgirea morald.
Smerenia este virtutea
pe
care Mdntuitorul ne cere sd o dobdndim
pentru a cagtiga imparalia Cerurilor.
2. Fericili cei ce pldng, ci aceia se vor m6ngdia.
PlAnsul este expresia exterioard a tristelii sau a durerii omului sdrac
cu duhul (smerit) care, congtient de lipsurile gi pdcatele sale, se
intristeazd cd nu poate fi aga cum doregte Dumnezeu de la el sd fie.
Rasplata pe care o va primi cregtinul care trdiegte starea d-e pocdinld este
mdngdierea in lmpdrdlia cerurilor, cdnd cel rdu va fi biruit, iar binele va
triumfa.
3" Fericili cei blAnzi, cd aceia vor mogteni pdmintul.
Mdntuitorul recomandd bldndetea ca pe o virtute de pre! pentru
dobdndirea fericirii vegnice
9i
ca o atitudine
potrivitd in relaliile sociale, Cel
mai bun exemplu de bldndele ne este oferit de Mdntuitorul:
,,lnv6$a,tide
la
Mine, cd sunt bl1tnd gi smerif cu inima gi vefl afla odihna sufletelor
voastre", (Matei 11,29)
Cei care dobdndesc virtutea blilndeliitrec peste toate nedreptalile gi
trdiesc mereu in armonie cu semenii. lar pdmdntul pe care il vor mogteni
este un pdmdnt nou, refbcut, dupd ce vorfifost pedepsifigiaruncatiin iad
cei rdi.
4, Fericifi cei ce flimdnzesc
Aiinseteazi
de dreptate, ci aceia se
vorsi tura.
Cei ce flamanzesc
aiinseteazd
dupd dreptate sunt adevdralii cregtini
care trebuie sd urmdreascd, in intreaga viafd, infdptuirea dreptalfrt gi a
binelui.Acest brne se referd nu numai la virtutea dreptdlii sociale, dar gi la
o viala cucernica, sfdntd. De aceastd
,,sete"
gi aceastd
,,foame"
au dat
dovada sfinlii, martirii
9i
mucenicii primelor veacuri cregtine care s-au
sdturat in parte in aceastd viafa gi in mod deplin in viala viitoare, prin
dobdndirea desdvdrgirii gi a bucuriilor vegnice.
5" Fericili cei milostivi, cd aceia se vor milui.
Milostenia izvordgte din iubirea fafd de Dumnezeu gi fala de
aproapele nostru gi se concretizeazd in faptele milei trupegfi (ajutor
material)
9i
faptele milei sufletegfi (ajutor moral) sdvdrgite fa!6 de cei aflafi
in lipsuri gi suferinle.
4"m@lmffiru@wffi
t}i4ionar
predicfr- cuvdnt de inviJdtur5.
fericit, fericitri
- cel (cei) care se
afld intr-o stare de deplina mulfu-
mi r e suf l et eascd; l dudat ,
preamdrit.
smereni e - at i t udi ne umi 15,
supusd, respectoasd; Comportare
modest6, plind de bundcuviinfd;
evl avi e, pi oqeni e.
vit'tute - insugire moral[ pozitivd a
omul ui ; i nt egr i t at e mor al a;
puterea de',a reaYlizabinele in toate
'fqryele,,,dofite, i',,$i,', :
poruncite de:
Dumnezeu.
1!:aa:::::::.:..:a .
Bi seri ca Feri ci ri l or de pe Muntel e Feri ci ri tror
__-.*.*_'s__*__* j
' .
. . . . / .
- . , . - . . . 1t
. . .
w*&xes6$,$
i4g*tffi:W*wwf*f
Ca sa fie placute lui Dumnezeu, toate aceste fapte trebuie facute din
inimd, in taina. MAntuitorul lisus Hristos ne invala cd prin faptele de
milostenie il intdlnim pe Dumnezeu insugi:
,,Adevdrat
zic voua:intrucdt ali
fdcut unuia dintre acegtifrali aiMei, prea mici, Mie mi-alifacuf."(Matei 25,
40)
Rdsplata celor milostivi va fi milostenia Pdrintelui ceresc fat6 de ei ra
judecata
obgteascd,
6. Feri ci ti cei curati cu i ni ma, cd acei a vorvedea pe Dumnezeu.
Curdlia inimii este una din cele mai importante virtuti gr se
dobandegte prin trdirea uneiviefi fara de pdcat. curali la inimd sunt cei
care ll iubesc pe Dumnezeu gi sunt capabili sa depuna efort de voinfd gi
jertfa
de rugaciune pentru alungarea ispitelor din inima lor, cei ripsiti de
viclegug, iertdtori, buni gi rabddtori,
Acegtia sunt binecuv6ntali cu puterea
de a-L vedea gi simli pe
Dumnezeu, incd din viala pamdnteascd.
7, Ferici{i fdcdtorii de paee, cd aceia fiii lui Dumnezeu se vor
chema.
Facatorii de pace sunt cregtiniiimpdcali cu Dumnezeu prin pocainld,
care nu fac pdcate grele, care sunt impdcali in gdndurile gi cugetele lor gi
trdiesc in pace gi buna in(elegere cu semenii lor. Ei se vor numi fiii rui
Dumnezeu intrucAt vorfi pdrtagi tuturor binefacerilor Pdrintelui ceresc,
"
8. Fericifi cei prigonili pentru
dreptate, cd a acelora este
lmpdrd!ia cerurilor.
Prin dreptate se intelege aici, adevdrata credinta in Dumnezeu.
Mdntuitorul ii fericegte pe aceia care, de-a lungul veacurilor, sunt
prigonili pentru
stdruinla lor in dreptate
9i
sfinlenie. impardlia cerurilor
este rdsplata propovdduitorilor
Evangheliei gi invdldturilor Bisericii, a
mdrturisitorilor dreptei credinfe gi a luptdtorilor impotriva nedreptafiror gi
rel el orsoci al e.
9, Fericili veli fi cAnd din pricina
Mea vd vor ociri gi vi vor
pri goni gi mi nfi nd vorzi ce tot cuvdntul ri u i mpotri va voastrd,
Mdntuitoruliifericegte pe cei care vor lucra poruncile
Sale gi care vor
suferi defaimdri, prigoniri, ch i nuri gi chiar moartea pentru
H ristos.
Virtufile cuprinse in aceste noua
,,Fericiri" alcdtuiesc o adevdratd
scard a desdvArgirii. Cei care se strdduiesc sd le implineascd vor auzi
gl asul Mdntui torul ui :
,,Bucurati-vd
givd veselili, ci plata voastri multd estein ceruri.',
& ApHcaFi
1" Scrie cuvintele cu sens opus pentru:
a) smerenie /
b)pocdin[d/
/ mdni e;
/ nedreptate;
e)mi l ost i v/
/ prihanit (pacdtos);
g) pagni ci
c)
d) /
h)
Fericirile sunt reguli de viafd
pentru cel ce vrea sd-Lurmezepe
Hristos.
d
tJ
Cei care urmeazd sfaturile
M6ntuitorului iisus Hristos vor fi
rdsplatili de Dumnezeu.
t \.'
Mi l a gi adevdrul sa nu te
pdrdseascd;
leaga-le imprejurul
gatului tdu, scrie-le pe
tabla inimii
tale. Atuncivei afla har gi bundvoin{a
i nai nt ea l ui Dumnezeu gi a
oamenilor... Pe toate cdile tale
gandegte-te ta Dansut gi El ili va
netezi toate cdrdrile tale.
(Pilde 3, 3-6)
Fiecare dintre noi este pictorul
propriei
sale vieli: sufletul este
panza, virtulile sunt culorile, iar
Hrlsfos este modelul pe
care trebuie
sdJ pictam, (Sfdntul Grigore de
Nyssa)
i )pl ata/
i prigonit;
2. Prezinta modalitdti de dobAndire a virtutilor
cuorinsein fericiri,
4, Completeaza spaliile punctate, din tabelul urmdtor,
cu informafia corectd:
3. Folosindu-te de cunogtinfele insugite despre ce
inseamnd adevdrata fericire, alcdtuiegte o scurtd
compunere in care sd prezinfi portretul moral al
unui om ferlcrt, cunoscut de tine.
Textul biblic: Fericirile
(Matei 5,3-11)
Risplata promisi
1) Fericifi cei sdraci cu duhul,
ci a lor este impirilia cerurilor,
2) Fericili cei ce pl6ng, cd aceia
se ,,,,,,,,,.,
3) Fericili cei ,,.,,.,,,.,,,,.,....,,,, ci
aceia vor mogteni pdmintul,
4) Fericili cei ce fldmdnzesc
ai
inseteazd de dreptate,cd aceia
se v0r ,,...,,,,,,,.
5l Fariniti nci
e2 ,enta te vor
i) Fericili cei curali cu
cdci aceia vor vedea pe
7) Fericifi fdcdtorii de
cd aceia ,.,,,..,,,,,,.,,, lui
Dumnezeu se vor chema,
8) Fericilicei prigonili pentru
,,,,,,,,, Gi a lor este
cerurilor. l l t t r t r r t r t t t r aaf t t t t t t r
9) Feri ci l i vel i fi ci nd di n
pricina Mea vd vor ocdri
gi vd vor prigoni
9i
min,tind vor zice tot
etuAnfiil
I I I I I I I ! I I I I I I I I I I I I I I I I
r U" u .
I '
Fapteile bune
-
roads ale virtutilor
Scopulvieliicregtine este mAntuirea sufletului. De aceea, fiecare cregtin
trebuie sa lucreze toatd viala,
,,cu
frica gi cutremur", la mdntuirea sa.
$i
care este calea cea mai scurtd gi mai ugoard spre mAntuire?
Domnul nostru lisus Hristos ne invafd cd drumul pe care trebuie mers in
aceastd viatd, pentru a dobAndi mdntuirea este acela al virtulilor cregtine,
Virtutea cregtind este pornirea fireascd a omului, deveniti obicei, de a
indeplini cu ajutor de sus toate poruncile date de Dumnezeu, din dragoste
fafd de El
9i
fala de aproapele. Altfel spus, virtutea cregtind, ca insugire
sufleteasc5, inseamnd tdria gi statornicia pe calea binelui, in sdvdrgirea
faptelor bune gi biruinla neintreruptd asupra rdului.
Grecii din vechime credeau ca izvorul virtulii se afl5 in puterile omenegti.
Noi, cregtinii, credem ci ea pornegte
din harul divin, la care se adaugd
stdruin!a noastrd.
Cum putem
9ti
daca o pornire sau o deprindere oarecare este virtute? E
simplu: aga cum, de pildd, deosebim o ciupercd bun6 de una otrdvitoare
dupa calitalile sale, tot astfel, cercet6ndu-ne insugirile, putem spune care
deprindere este virtute sicare nu,
i1 primul rAnd, v[rtutea cregtind trebuie sd fie tare gj-stiruitoare in
indeplinirea faptelor bune.
In aldoilea rAnd, staruinta pe calea bineluitrebuie
_ifiedeiuniruoie,
gi
nu din obligalie.
.
Apoi, faptele bune ale virtulii cregtine trebuie fdcute cu buni
$tiinli
(congtientizate),
cunosc6nd cd aceasta voiegte gi agteaptd Dumnezeu de ia
cregtini. De asemenea, virtutea cregtind se aratd prin fapte,
$i
nu prin vorbe.
$i
mai mult decAt atdt, ea kebuie sd fie insufletll-rte de dragoste curatd cdhe
Dumnezeu gi cdtre aproapele.
Viftutea cregtind nu e un lucru pe care il primegti, ci pe cqlgjldo_bandgslL
Dacd, de exemplu, ili doregti o bicicletd, trebuie sa strdngi bani, pulin cdte
pulin gi, cdnd ii ai pe to!i, te duci, o cumperigi bicicleta e a ta. Virtutea insd nu
se cumpdrd cu bani gi nu se dobdndegte niciodati in intregime. lar dacd prin
stdruintd ai ajuns un om virtuos, trebuie sd ai grrld ca nu cumva, devenind
nepdsdtor, virtutea sd slibeascd sau sd se
piardd.
Viftutea cregtind este,,hrana sufletului". Ea il face pe cregtin pldcut lui
Dumnezeu, multumitin viala pamanteascd gifericitin viala viitoare.
Agadar, intre virtute gifaptd bund este o relafie de interdependenla.
Astfel, cel ce stdruie in sdvArgirea faptelor bune dobdndegte anumite
virtufi specifice fiecdrei fapte, iar cel ce a dobdndit virtulile cregtine le aratd
pe acestea prin faptuirea continud a binelui, a faptelor bune,
Faptele bune sunt decio dovadd cd cel ce le savdrgegte este pe calea
virtufii,
irea de
Dumnezeu, de aproapele gi de sine. Ele sunt rdspunsul nostru activ la
iubirea lui Dumnezeu, Prin faptele izvordte din iubire, firea noastrd
inainteazd de la calitatea de chip al lui Dumnezeu, pe treptele asemdndrii
cu Dumnezeu, spre indumnezeire.
Faptele bune sunt
lggggqiggentru
mdntuire, aldturide credintd, prin
ele omul colabor6nd li beffi
&
ApHcaSt
1, Rdspunde la urmdtoarele intrebdri:
- Ce este virtutea cregtind?
- Care suntinsugirile virtulii cregtine?
2.Careeste legdtura dintre virtute gifapta buna?
3. a) ldentificd sfinfii reprezentaliin icoanele aldturate lecfiei.
b) Prezinta aspecte semnificative din viala sfAntului identificat.
c) Menlioneazd virtulile care i-au fdcut pldculiinaintea lui Dumnezeu.
4. Argumenteazd necesitatea virtu[ii in viala unui adevdrat cregtin,
porni nd de l a ci tatel e:
,,Sit
nu zicd cineva cd esfe cu neputinla omului sd ajunga la viala cea
virtuoasd, ci numai cd aceasfa nu este un lucru ugor."
(Sf.Antoni e
cel Mare)
,,Virtutea
esfe necesard unui adevdrat cregtin pentru cd ea il face pe
cregtin pldcut lui Dumnezeu, mullumit in viala pdmdnteascit gi fericit in
vialaviitoare."
5, Cum tecomporl i dacd egti ...
*] ... pe mal ul unui l ac i mpreund cu un pri eten. Auzi stri gdte de aj utor
de la o oersoand care a cdzutin lac,Apa este rece.
bl ... i nvi tat l a ani versarea unui pri eten. Pe masd sunt tot fel ul de
bu natali, i ncl usiv prajitu rile tale preferate,,,
*] . . . i nt re doi col egi care se ceart d. Unul di nt re ei i gi gdsegt e pi xul l a
celSlalt care refuzasa ilinapoieze. Fiecare aduce argumente,
r*] ...invitat sd te
joci
cu fiecare dintre cei doi vecini care nu se impacd
l a i oacd. . .
6
Virhrtea este necesari unul
adevdrat cregtin pentru cd ea il
f ace pe cr egt i n pl 6cut l ui
Dumnezeu, mullumit in via\a
pdm6nteascd gi fericit in viafa
viitoare.
4-F"it
rusi t?T${t{
Necazurile oe care le indurd
oameni i vi r t uogi sunt pent r u
dovedi rea vi rtufi i l or. Dumnezeu
trimite adesea celor virtuogi incercdri
grele, ca pedeapsa pdmdnteascd
pentru unele gregeli gi pentru ca
rdsplata in ceruri sd fie mai mare. lar
Altar pentru jertfi
Un tAndtr bogat se imbolndvi greu gi zdcu multd vreme la pat; in cele din urmd se insdndtogi. iegind in grddind, e/ se
simlica ndscut din nou gi, plin de bucurie, sldvi pe Dumnezeu cu mare glas.
ln ndvala sentimentelor sale de recunogtinld, indreptdndu-gi privirile gi inima spre cer, strigd:
,,O,
Prea Bunule gi
Preaindurate, dacdomularputeasa-'[ideaiie ceva, cu ciltd ptdcerefi-agda euTjetoatdaverea-meia!".
Cuvintele acestea le auzi un bdttrdn cucernic care, apropiindu-se de tilndrut cel bogat, ii zise:
,parurile
cele bune
se pogoard de sus,Acolo,tu nu politrimite
nimic, darvinodupd mine!,,,
Tdndrul merse dupd bdtrdnul cel cucernic
Ai
ajunse la o casuldt umild, pe jumatate
ddrdpdnatd, unde-i intdmpind o
cumplitdt sdrdcie gi amdrdciune: un tatdt zdcea bolnav, o mamd pldngea gi nigfe copii goi giftdmdnzi cereau cu lacrimi
pAine.
Tdndrul se cutremurd. Atunci batrAnul ii zise:
,,latd,
aici este altarul pentru jertfa
ta! Acegtia sunt fralii mai mici ai
Do m n ul ui. N u m ai d e ai ci poli tu tri mite I a ce r tot ce d ore gti!,,.
$itlndruligiintinse
spre acea casd mana sa binefdcdtoare.
*'r
i jE/d+,++/i;+di3l*j*yd4r.aul;*:sd;*rru-:
l
j
#i-j+g+-+j!#t:4t**gl sl!
,jrynlMs
46
4.ffim$wffiffiffiffiwffiG
. . Nt t E {t t sd, r i t .
t ,
' ' . ' u.
, . 5t r yi er r c
"i ": {; u
6i f i e{*, "t Ror nani 12"2i }
ffiwpeEe rsEs
*
ss#*&s$ mEs w#A
lasE *wruHa#ffi*s
Voia lui Dumnezeu este ca toli
oamenii sd facd fapte bune gi sd se
mdntui ascd, Cu toate acestea, omul , fi i nd
l i ber, poate al ege i ntre a l ace voi a l ui
Dumnezeu sau a o i ncbl ca.
Fapt e r ea sau oaeai l t e
i na
val_lut_&mnczcu.
Pdcatul nu-gi are
i nceputul i n Dumnezeu gi El ni ci nu-l
doregte, ci i l i ngadui e. pentru a nu afecta
libertatea noastrd.
Sfinlii Pdrinti vorbesc de mai
multe trepte pdnd la fdptuirea pdcatului.
Astfel, prima treapte este ispita, adicd
i ndemnul de a pdcdtui , care poate veni de
la diavol, din propria noastrd voinld sau
de la oameni.
{!9gg_[9gg!!
:_[iptuirii
faptei rele este acceptarea de cdtre om a
ispitei, sau cdderea in ispita. Penultima
omul acceptd sd facd fapta cea rea, iar
sdvdrgirea propriu-zisd a pdcatului.
Faptel e rel e nu numai cd dduneazd omul ui gi soci etdl i i , pri n
repercusiunile pe care le poate avea, dar il gi indepdrteazd pe om de
Dumnezeu. Pprsistenta in astfel d ascd.
Pacatul e ca o boald care se transmite din tata in fiu. Adam gi Eva
au pdcdtuit in rai pentru cd au incdlcat porunca lui Dumnezeu de a nu
mdnca dintr-un anumit pom. Alungali din rai, ei au crescut gi s-au inmullit.
Noi , oameni i , ca fi i i l ui Adam gi ai Evei , am mo$teni t de l a ei aceastd
incliglre spre neascultare si spre rau, chiar dacd gtim care este binele gi
cd el trebuie sd fie
!inta
noastrd.
Pacatul nu e doar ceea ce facem impotriva voii lui Dumnezeu, ci
gigdndul la o nelegiuire sau yorbirea
Qe
lucruri rele. A9a cum virtulile sunt
unele mai strdlucitoare, altele mai pulin, la fel gi pdcatul pogte fi mai grav
sau mai
pulin grav,
de moarte sau mai u$or, Cel mai mare pdcat - pdcatul
de moarte - este mdndria. Pentru cd s-au mdndrit, mulliingeri au cdzut din
cer gi s-au transfoimaliritrcmon i,
{gacgl
acestei boli, care este pdcatul, il reprezint! pocdinla sau
pdrerea dtlau, Dacd nu ne pocdim
9i
nu ne hotdrdm sa)ffidreptam,
pdcatul cregte in noi gi, aga cum buruiana rea indbugd planta roditoare, tot
astfel gi pdcatul indbugd in sufletul cregtinului darurile
pe care le-a primit
de l a Duhul SfAnt.
Sa iubim, agadar, virtutea care ne inalld la cer
9i
ne face fii pldculi
ai lui Dumnezeu gi sd urAm pdcatul, ucigdtorul sufletu lui nostru.
Minunat lucru: noi sdvdrgim
rugdciunea in aga fel incat ni-L
infaligam pe Dumnezeu ca gicum ar
fi de fala gi Care aude cuvintele
noastre; iar citnd pdcdtuim, facem in
aga felca gi cum El nu ne-arvedea.
{Patericut)
trCapid este consimtirea, c6nd
1-*--=--=---i-
ultima este TnlE-Otuirea, adicd
Adam qi Eva i n Rai
47
&
Aflteagn
1. Prezinta situalii (intdmplari) din viala de zi cu zi prin care sd ilustrezi
diferite pdcate, precum gi mijloace prin care se pot birui ispitele ce
i ndeamna l a pdcate. Aj utdte de i magi ni l e de mai j os. Cdtre organele trupului mea
Mintea mea cea multpribeaga
$i
de siava ravnitoare
Strange-ti gandul gi
liJ
leaga
De smeritacugetare!
' :
' l ' '
' ' l
' ' '
Ochi depringi cu iscodirea
Frumuselilor lumegti,
Alinti,ti-va privirea
$i/a
cele suf/etegfl/
Neastampdrata gura
(La
v orbi ri pol iti ce gti)
G rai u ri I e d i n S cri ptu rit
S-ar cddeasd /e rosfegtl.
Nasu/e, dorindtu foarte
De mirosurilebune,
Gusta gi miros de moarie,
Ca sd ieiinlelepciune!
'
, , . ,
t ' . '
Voi urechilor,,cucoane"
Rasfdlate-nvorbe moi,
Sd vd sune la timpane
G ustut trambilei de-apoil
, . . . . . . . .
Bralelor, fiind voi slugd
La acestetrecdtoare,
lna$alLva la ruga
$ilafaptgQe'ndunre!: .
.
,,
. , .
. , ,
. . ,
, : . . , . . , , .
, , ,
, , 1,
I ar voi, ravnind, picioare,
Numai calea cea rdzleald,
Apucali givreo cdrare
Care duce la viafd!
. , . ; : ' . -'
.
' . .
,
, . '
. . ,
. , .
{de
Sfdntul Cuvios loanrlacob,
de la Neamfl
' '
'
Discutafi despre pacateie
caiepoi
apdrea prin organele despre.care
se rorbegfe in poezie. ' .'
2. Citegte cu atenfie clasificarea pdcatelor. Discuta despre urmdrile
acestor
pdcate.
pdcatul
strdmogesc (pdcatul neascultarii sdv6rgit
de Adam gi Eva i n rai ; se mogtenegte de fi ecare om
pri n nagtere, dar se gterge pri n Tai na Sfantul ui Botez)
Pdcatele
u90are
grele
capi tal e (mandri a,
i ubi rea de argi nt,
desfrdnarea, i nvi di a,
l dcomi a, mani a, l enea)
impotriva Duhului Sfant
(cele indreptate
impotriva virtu!ilor
teologice: credinta,
nddejdea, dragostea)
fiecare
credincios in
parte)
strigdtoare la cer
(uciderea savargita cu
voie; asuprirea
vdduvelor, orfanilor
9i
sdracilor; oprirea pla{ii
lucrdtorilor; Iipsa de
ci nste gi mul l umi re
fald de pdrin{i)
3. Incearca sd gdsegti antonime pentru
cuvintele ce desemneaza
pdcatele grele.
4. Comenteazd sfatul sfintilor pdrinli:
,,Sd
nu-iosdndim pe allii pentru
pdcatele lor, fiindcd Dumnezeu va ingadui sd cddem gi noi in
aceleagi pdcate".
personale
,
(p6.rt,il
<
savargit de
1
48
5"mronumffis$unnffiryffi
f*nfututFr*ruffi*t
Srture*
*rut**r *#*# k mfuruffi
lubirea este o poruncd dumnezeiascd pe care, implinind-0, lucrdm
pentru
mdntuirea noastrd. Cregtinul este permanent
chemat si-i urmeze
lui Hristos in iubire, slujind lui Dumnezeu in rugdciune, post gi fapte bune,
Aceasti iubire cere cregtinuluitrdirigifapte veritabile, zdmislitein addncul
sufletului, dar niciodatd inchise acolo, ci mereu
9i
mereu daruite
semenilorsdi.
Legatura care-i unegte pe tofi oameniiintre ei este cea a iubirii.
proba
iubirii sta in
jertfirea,
in ajutorul pentru aproapele, Agadar, nu trebuie sd
spunem cd ii iubim pe semenii nogtri, dar prin fapte sa aratdm contrariul.
Dimpotrivd, mai bine sd nu spunem nimic
Ai
sd ldsdm faptele noastre sd
vorbeascd.
Ai ajuta pe ceiaflafiin suferinld inseamnd a ne ardta urmagivrednici
ai lui Hristos, Care a spus:
,,Poruncd
noud dau vouS: Sd va iubiti unul pe
altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aga givoi sd va iubili unul pe altul. intru
aceasta vor cunoagte toti cd sunteti ucenicii Mei, dacd veli avea dragoste
uniifala de al{ii" (loan 13, 34-35).
Mulli cregtiniinleleg religia ca o sumd de ceremonii, de inchinare la un
Dumnezeu nevdzut
9i
indepdrtat, prin rugiciuni, postiri, respectarea
zilelor sfinte. Toate sunt bune gi de folos spre mdntuire, dar ele nu
reprezintd esenla credinfei noastre. Ele nu sunt decdt inveligul cel din
afard al evlaviei. Miezul cel prefios este cuprins in faptele de milostenie
fald de semeni, a$a cum ne invala Sfdntul lacov:
,Cucernicia curatd gi
neintinatd inaintea lui Dumnezeu gi Tatdl ceresc este sd cercetdm pe
vdduve gipe orfaniin necazurile lof'(lacov 1,27). Adicd sd-ihrdnim pe
ceifldmdnzi, sa-iimbrdcam pe ceigoi, s6-i mangdiem pe ceiintristali, sd-i
ingrrjim pe cei bolnavi, dAnd dovadd de alhuism.
Marea descoperire a invdldturii Domnului gi, totodatd, marea noastri
mdngdiere este ci aceste acte de caritate, oricAt de mici gi neinsemnate
ar fi, sunt primite
de Dumnezeu ca milostiviri, ca danii fdcute persoanei
Lui. Cdciin persoana fiecdruiom miluitstd Hristos.
In lumina invdfdturilor Sfintei Evanghelii, Dumnezeu nu salagluiegte
doar in ceruri sau pe masa sfintelor altare, ci poate fi descoperit in
persoana oricdrui om in nevoie.
lisus agteaptd iubirea noastrd la un col!de stradd, pe un pat de spital,
intr-un azilde bitrdni, in casa unorvecinicare plAng gi pe care nu are cine
sd-i ajute. Prin aceasta Dumnezeu vrea sd ne ddruiascd imparafia Sa.
Agadar, sa nu lltrecem pe Dumnezeu cu vederea ci, impirlindu-r1e
pAinea cu cei nevoiagi, mdngdindu-i pe cei cu inimile zdrobite, sd nb
ardtdm ca apostoli ai lui Hristosin mijlocul celoraflafi in nevoie.
,,'l/ino
tn ujutoru[ ofanu[ui pfrteste trnprumutu{ saracufui si aeil
vedeaostartdve;ntcd." (AsteriealAmasiei)
;
Cd.n[probfemefe vietii tafe pi se par
coptesitoare, priie;te tn juruf tda
pentru avefea fa cefacfapd ceiktyi;i
vei vetea pro\abif cdt esti de
privifegiat...
&
Apnca$i
{ . [n vremurile de astdzi, pe cine considerali a se afla in suferin[d?
2. Cum ili poli dovedi iubirea prin fapte dacd:
-
prietenul tdu a avut un accident in urma cdruia a rdmas cu un handicap
fizic;
-
prietenului tdu i-a murit de pufin timp mama
9i
suferd foarte mult;
-
prietena ta are tata la inchisoare; se simte singurd giiieste rugine;
-
prietenul tdu e acuzat pe nedrept pentru o faptd pe care nu a sdvdrgifo;
-
prietenul tdu a luat o notd rea pentru cd nu a invdlat;
- colegultdu de bancd este bolnav. El std acasd deo sdptimdnd;
- vecinultdu este in vdrstd. ii este foarte greu si urce scdrile pdna la etajul
doi unde l ocui egte;
- vecina bdtrdnd gi bolnavd te roagd sd-i cumperi o pdine.
3. Formu leazi invdldtu ri le textelor u rmitoa re:
a. ttfu-i fupreyutyipe cei sdraci intrefioyi-va cinc sant ei yivEi
fescoperi mdrelia br ei au cfripu[ Domnufur{...) Sdracii nnt
ironomii nafejfii noastre, portarii fr*pdrofn, care fescfiif usa
frepyitor s, i o tncfiif cefor rai y egqisti
ncuzanri
turihili avocati
puternici(...)
b.,,(Dumne z eu fe Qre a Sfinu
Lumineazd a meo minte.
(Sfdntu| Grigorie de Nyssa)
lF a c a s o tnffo re as c d -n min e
Aoruffacerii fe 6ine,
Sd-mpfinesc in avictii cafe
$i
s-aufmereu su6 cer
Numai L eg e a'Ilrerii'ta [e.
Qfasuf
cefor care-mi cer.
gi sa imt kcimifier1inyi
Qentru cei tn suferinti
Si furerea [or, s-a[in,
Sfava tie-n veci,
-Amin."
(l ubirea aproapelul de Vasile M ilitaru)
4. Organizalio disculie pe seama analizei urmitoarelorafirmafii:
> Oamenii care suferd sunt responsabili pentru propria lor situalie.
r Sistemul asigurdrilor sociale va rezolva orice problemd a oamenilor
^aflaliin
suferinld,
> In
lara
noastri nu maiexistd oameni aflaliin suferinld.
r Eu nu pot sd fac prea multe pentru ceiaflafiin suferin!6.
5. Comenteazd afirmalia:
,,Cel
ce iubegte pulin, dd pulin; cel ce iubegte
mai mult, dd mai mult. lar cel ce iubegte foarte mult, ce are vrednic de dat?
Se da pe sine insugi," (Pdrintele Porfirie)
6. Alcdtuiegte impreund cu colegii tdi un plan de mdsuri pentru ajutorarea
unei categorii de oameni afl atd in suferinfd.
S6-i ajutdm pe cei afla{i in
suferinfd!
(, rs
S[ fim apostoli ai lui Hristos
in,mijlocul celor,afla-fi,in.,nevoi!,
(t
@
Fiecare dintre noi poate avea in
preajma sa o persoand aflatf" in
suferin!6. De multe ori cdldura
noastrd sufleteascd ar trebui s[
constituie o mdnd intinsd unui om
aflat in disperare.
Urmdnd exemplul sfin{ilor,
care au vdzut in suferinla
aproapelui suferin{a lui Hristos,
sd invdfdm gi noi sd vedem in
aproapele nostru aflat ?n necaz,
chipul lui Hristos.
Sd nu uitdm ci Biserica suntem
noi, cregtinii qi fiecare dupd
posibilitifile noastre putem s6-i
ajutim pe cei afla{i in necaz,
mi cqori ndu-1e suf eri n{a qi
nevoile.
I
1,--_..o^,.
ryww
'
SfantulVqsile dg o pildd lqtminoasddevialaideala crygtina prin protejarea celortipsttj de bunurimaferiale, dar gi
prinlro continud asistenla spirituala. El creeazd ospataril'pentru sdraci, c,a^,n, pentru gdzduirea'strdinilor,
institute pentru ocrotirea fetelor, rdnduieli scrise- gi nescnse pentru cdlugdri, formule de rugdciuni, ordine frumoasd
in Bisericd gi alte lucrdrifolositoare poporului.
in timpulfoametei din anii367-368, prin cuvdntarile giindemnurile
sa/e, desciide
iitntlele
bogalilor, implinind cuvdntul Scripturii:
,,Elfrdnge
hrana pentru ceiinfometali gi saturd pe
sdraci cu pdine". Aduna la un loc pe cei ranili de foame, dintre care unii abia tragdndu-gi sufletul: bdrbali, femei,
copi!, hlQtrdni) toate;varstele vrednice de mila; el strdnge tot feful,de alimente capabile sa pofoleasc d foatmea.
Aseazd cazane pline de legume giimita apoi seruirea lui Hristos, Care, incingdndu-Se cu un gorl, nu a socotit cd e
lucru nievrednic de El sa spele picioarele
ucenicilor Sdi. Sf. Vasile, impreund cu proprii sdi slujitori ingrijea trupurile
nevoiagilor, dar gisufletele lor.
(Sfdntul Grigorie de Nazianz, Necrologin cinstea MareluiVasrle)
,,Atunciva
zice imparatut celor de-a dreapta Lui: Venili, binecuvdntaliiTatalui Meu, mogtenili imparalia cea
pregatitavouddela'initemeierealumii.
CdciflamAnd am.fostgiMi.alidatnrndnanc;insetatamfostgiMi-afidatsa
beau; dtrdin am fost gi M-a!1 pim$ gol am fost gi M-ali imbrdcat; bolnav am fost gi M-ali cercetat; in temnild am fost
gi alivenit la Mine. Atunci drep,tii fivor raspunde, zicdnd:Doamne, cilnd Te-am vdzutfldmdnd giTe-am hranit? Sau
insetat gili-am dat sd bei? Sau cdnd Te-am vdzut strdin giTe-am pimit, sau gol giTe-am imbrdcat? Sau cdnd
Te-am vdzut bolnav slu in temnila gi am venit ta Tine? lar impdratul, rdspunzdnd, va zice cdtre ei: Adevdrat zic
void,intruc6ta,tifdcu{unuiadintr.acegtifra|iaiMeii,.preamici,MieMi.a|ifacuf.',(Matei25,34.4a|
:
,.".
ss-i iiuci;n... r{irc t*ata iizima si s{t fc c6'xtdm: 6ucwrti-tr, treiaw
i de 6r f:tie rei mu it - ii uci at a !
"
1
rlir.: Acatislul S finli i or Trei Ierarhi
J
ffi- wwm&$rffiSw#fffiffiWmft
*fi*tii Eb** Xsxathi
*
r=sdele
*1= ir:b*d* fmt* d* s=?t=ai
,,Viala voastrd cea
ffinld,
slujbele cele impodobite. cuvant
tre cele mai alese
Si
mai scumpe decdt toate avuliile lumi
scrierile voastre, ce sunt ca niste tezaure de cel mai mare prel, v-au
fdcut
sd
fitri
pentru toatd lumea creStind cei mai vrednici de toatd
n
cinstirea
Si
venerarea noastrd,
fiind
luali de cei mai vrednici pdstori
j
ai Bisericii ca pilde de viald curatd
Si ffintd,
de mari qi neintreculi
lumindtori
Si
apdrdtori ai dreptei credinle... Voi, sfinlilor pe toate'$
,,Sfdntul
Vasile a preamdrit
virtutea gi a urat viciul; avea farmec
la povestit gi gfla sa educe pe allii
chiar cand glamea; mustra cu
blandele, dar nu ducea blilndelea
pitnd la salbaticie gi niciindulgenla
pana la slabiciune; inteligenla lui
ldsa in urma pe toli oamenii. Atdt
de mult strdlucea virtutea luiVasile,
atdt de mult ii coplegeau pe
contemporani purtarea gi felul lui de
vi el ui re, i ncat uni i , ca sd
dobdndeascd gi ei aceeagi faimd, ii
imitau infaligarile sale exterioare;
cdutau sa aiba barba lafelcu barba
lui, sd vorbeascd fdrdt grabd gi rar gi
sii-gl dea un aer gdnditor gi
meditativ."
,,$i
era SfantulVasile om foarte
inalt la sfaf gl drept ca o fdclie;
uscd,tiv gr s/dbif de ajunare gi de
veghere; (,
)
cu sprdncenele
plecate asemenea omului g1nditor;
fruntea increlitit; umerii obrajilor
iegili, tdmplele addncite; cam
pleguv la par; cu barba destul de
lungd (. . .)"
,$i
era Sf 6ntul Gri gori e,
Cuvdntdtorul de Dumnezeu, la stat,
om de mijloc; cu fala galbend, dar
veseld; (...) cu sprdncenele drepte,
privirea blanda (...). Barba lui nu
era lungd, dar destul de deasa;
avea pdrulalb giera pleguv."
..Sfantul loan Gurd de Aur era
foafte mdrunt gifoarte sublire, (...)
cu fala foarie galbena (...), cu
locagurile ochilor addncite, dar
avea ochii mari care ii faceau
priviea vese/d gi fala strdlucitdt,
degi din fire pdrea mdhnit; avea
fruntea mare, fgr|
"pgr,
cu multe
le-ali suferit cu credintrd in Dumnezeu, clt inlelepciune, cu rdbdare, cLt
''
l,postul,
cu rugitciunile ..., pentru care noi, minundndu-ne de tdria
! . , ,
^^, f l ^*^t ^. . - , ^^^1- - ^
: . ^) . "x- . ^; , ^-
^
. , x
^. 1. , ^-
l ^. , ) ^
- . 4, ^+A, ^) ^", - . ^:
t . , : . , rirsufletelor
voastre, indrdznim a vd aduce laude, cdntdnd cu voi lui,1t
'pumnezeu:
Aliluia!"
,,,,'&'
&
(din Acatistul SfinlilorTrei lerarhi)
M". """e@-
""e"@W"@
in istoria Bisericii, au existat personalitali
care, prin viafa gi lucrarea lor au rdmas
modele vii ce au luminat drumul anevoios al cregtinilor spre mantuire. Astfel de stalfl
neclintifi aicredin{ei cregtine sunt gi ceitrei maridascdligi ierarhi: Sfdntultoan Gur6 de
Aur, Sfdntul Vasile cel Mare gi Sfdntul Grigore Teologul.
Pe cei trei sfinti Parinliij sdrbdtorim impreund ca pe
cei mai mari invafatori g
Pastori ai Bisericii dih toatd i'storia cregtinataliii
^
,
Plini de infelepciune, ei au explicat poporului
binecredincios invaldtura sfinta-
Scripturi, confirmdnd-o cu viafa gifaptele
lor.
ceitrei ierarhi au trdit camin aceeagi perioadd
de timp, secolulal lV-lea, in epoca
ce a urmat imediat dupa prigonirile
sdngeroase impotriva cregtinilor.
,
Ei au invafat poporul prin scrieri gi cuvdntdri pline
de in[elepciune
9i
dragoste. Au
luptat mereu impotriva invaldturilor gregite,
ddnd exemplJ viu prin cuvdntll grait
$
scris giprin faptele lor, ardtAnd adevdrata credintd in Dumnezeui Cel Viu
SiAddverai
Care a fdcut cerul gi pdmdntul, lumea vdzutd
9i
cea nevdzutd.
Poporul i-a iubit tare mult, Unii dinhe cregtiniil considerau pe Sfdnfu/ Vas/e mair
mare dintre cei trei. De aceea i-au spus Vasile cel Mare, pentru.cd
a intrecut mult inl
cuvinte, nu numaipe ceidin vremea lui, cigi pe
ceidinainte, implinind prin fapte ceeal
ce spunea.
Alliierau de pdrere
cdsfdntulGigoieeste maimare, pentru
cd totise minunau
de cuvintele sale bldnde gi dulci ca mierea, cdt gi de puterea gi addnciirea gdndului:
sdu, pentru
ci-elinlel-egea cu ugurinld lucruri pe care allii nici nu le intuiau. D6 aceea,
lui i s-a spus,,Cuvdntitorul de Dumnezeu".
.
-Alfiil
dddeau intdietate sfdntului loan cel
,,cu
gura de aur',mai megter la cuvdnt
decat tofi
9i
indemndtor la asprd pocdin{d.
De aceea uniicredinciogiigispuneau Vasiliteni, alfii Grigoriteni, iaralfii loan1eni.
SfdntulVasile cel Mare
s-a ndscut in secolul al lV-lea in cezareea capadociei (Asia Mica) intr-o
familie foarte evlavioasd, care.a dat cregtindtilii cinci sfinli. Primele invafatirri le-a
primitin
familie de la tat6lsdu, vasile, un luminatdascdraliimpului,
de la mama sa,
Emilia, care era fiicd de mucenic
Ai
de la bunica lui, Macrina, lubitorde invdfatura gi
insetat.de^ cunoagtere, sfdntul vasile a studiat apoi la cele mai mari gcoli
al'e
tlmpului: cezareea, constantinopol gi Atena. La Atena, ir intdlnegte pe
srantul
Grigorie de Nazianz. intre ei se leagd o sh6nsd
9i
frumoasd prietenie.
cei doi
prieteni
cunogteau doar doud drumuri: cel al Bisericii, pentru
a asculta invdldturile
dumnezeiegti gi cel al gcolii, pentru
a asculta lecfiile profesorilorlor.
^-
De la sfdntul Grigorie de Nazianz s-a aflat despre cursurile pe
care le-a urmat
SfdntulVasile: retorica (arta de a vorbi), gramatica, regulile povestirii,
legile metrice
9i
ale poeziei,
filosofia, astronomia, geometria,
matematica gi medicina,
-
Dupd terminarea studiilor tdndrul Vasile a fost un timp profesor
in oragul sdu,
Cezareea. Primind botezul cregtin, s-a hotirdt sd renunte la bucuriile pamdntegtiin
care nu vedea nici o fericire, A intrat in monahism gi urmdnd invdldiura
Mdntuitorului gi-a impdrlit averea la sdraci. Pentru a pdtrunde
cdt mai bine tiinele
I
vielii ascetice, a cdldtorit in marile centre monastice din siria,
palestina,
Egipt gi ;
Mesopotamia.
La intoarcere s-a retras in Pont (Asia
Mica), unde intemeiazd o mdndstire. A
organizat viafa monahald cu regim de obgte gi a alcdtuit regulile vietii monahale,
qqle sunt valabile
9i
astazi in mdnastirile ortodoxe, in singurdtatea mindstirii,
sfdntul Vasile impreund cu prietenul
sdu, Grigorie de Nazianz, au alcdtuit o
cufegere de texte despre frumuselea viefii spirituale, culegere intitulata Filocalia,.
adicdiubire defrumos.
sfdntulvasile cel Mare a fost hirotonit arhiepiscop ar cezareeiin anul 370, in
vremuri grele pentru Bisericd, din cauza ereziilor apdrute, Sfdntul vasile a apdrat
cu ardoare dogma SfinteiTreimi, suferind multe prigoniri
din partea impdratuluigi a
ereticilor.
operele scrise de el fac dovada unei vaste culturi teorogice, A lasat
umanitdfii opere dogmatice, ascetice, exegetice, cuvdntdri, rugdciuni gi textul
unei Sfinte Liturghii care-i poartd numele, ajungdnd sd spuni ci citirea
psaltirii
este at6t de importantd, incat ar prefera
sd se opreascd soarele din mersul siu,
decAt sd inceteze citirea Psaltirii.
*
i
g"Ai
i'ti;i..
r
'":"-'.'h;:r:i":;
";ti
numesc gi
,,
cei trei mari dasclli ai
cregtindtdfii". Ei ii inva[d, pe
cregtini prin operele lor:
,,Fii atent la sufletul tdu. Pe
el sd-l impodobeSti
Si
sdJ
faci
sd strdluceascd cu
frumuselea
ceadinvirtute."
(Sf. Vasile cel Mare)
,,Lucrul cel mai divin pe
care-l are omul este de aface
bine (...).
$tii
care este cel
di nt di di nt r e l ucr ur i l e
frumoase?
Sd posezi totdeauna
pe Dumnezeu si sd devii
posesiunea lui prin trebuinla
Si
ridicarea cea cdtre El.
"
^
(Sf Grigorie Teologul)
,,InvdSali pe copii voStri sd
cunoascd tainele Bisericii.
invdyali-i dreptatea, curdlenia,
i nl el epci unea,
vi t ej i a
sufletului..."
"
(Sf. Ioan Gurd de Aur)
exeget - specialist in interpretare,
comentare, explicare istoricd gi filo-
logicd a unui text biblic, literar,
juridic,
etc.
filantropie -
acliune de binefacere,
intreprinsi in folosul oamenilor
sdraci
9i
al agezdmi ntel or de
binefacere.
Activitatea lui de teolog gi profund cunoscator al dogmelor s-a prelungit gi
pe plan social. Afost primul ierarh care a incercat gi a reugit sd concretizeze
porunca iubirii aproapelui la nivel de colectivitate, intemeind pe cheltuiala sa
azile, spitale, orfelinate, cantine pentru sdraci gi gcoli. Avenit in ajutorul celor
sdraci gi neputinciogi indemndnd pe cei ?nstdriti sa-gi foloseascd averile in
scopuri filantropice, De-a lung ul timpu I ui, Biserica, i nspir6ndu-se din invdtatura
gi activitatea Sfdntului Vasileiel Mare a inceput opera de caritate in spitile, in
inchisori, in orfelinate giin parohii.
Sldbit
9i
istovit de boald, trece la cele vegnice in anul 379, la vdrsta de 50 de
ani. Ca semn de recunoagtere a personalit5lii sale de excepfie a fost numit,,cel
Mare". Este sdrbdtorit la 1 ianuarie gi 30 ianuarie in fiecare an.
Sfantul Giigorie Teologrrl
Sfdntul Grigoie s-a ndscut, probabil, in anul 329 d. Hr. la Nazianz, in
Capadocia. Tatdl sdu. Grigorie. care era episcop, gi mama sa, Nona, au oferit o
educalie aleasd at6t lui Grigorie. c6t gi celorlalli doi copii, Gorgonia gi Cezar.
SfAntul Grigorie a studiat in Cezareea Capadociei, unde l-a cunoscut pe Sfdntul
Vasile cel Mare, care ii va deveni un
prieten foarte bun. lmpreund cu Sfdntul
Vasile a continuat studiile in Cezareea Palestinei. inAlexandria giinAtena,
Pe la anul 357, a
pdrdsitAtena
spre a se intoarce acasd la tatSl sdu, care era
destul de bdtrAn. in 362, la dorinfa mmunitafii din Nazianz, dar contrarvoii sale, a
fost hirotonit preot de tat5l sdu. Simlind prea grea aceastd sarcin5, a fugit la
prietenul sdu Vasile, aflat intr-o mdndstire, dar nu peste mult timp s-a intors la
tatdl sdu, in Nazianz, pentru a-l ajuta in pdstorirea eparhiei ameninlate de
pericolul ereziilor. in anul 372 a fost hirotonit episcop. A ajuns gi patriarh al
Constantinopolului, participdnd, in anul 381 la Sinodul ll Ecumenic din acelagi
orag unde a apdrat Biserica de ereziile vremii. A scris multe lucrdri teologice gi
peste 20.000 de versuri. Pentru gdndirea lui adAncd, Biserica l-a numit,,Ieologul"
sau
,,Cuvdntdtorul
de Dumnezeu" .A ajuns sfant datorita vietii sale pline de fapte
bune, credinld puternicd
9i
dragoste citre Dumnezeu. in Biserica Ortodoxd este
sirbdtorit la 25 gi 30 ianuarie, in fiecare an.
$fAntul lnan GurA deAur
Sfantul loan Gurd de Aur s-a ndscut in Antiohia, probabil, in anul 344.fatitl
sdu, Secundus, era unul din generalii Orientului, iar mama sa, Antuza, fdcea
parte
din cele mai nobile familii din Antiohia, Rdmdndnd de mic orfan de tata, s-a
bucurat de o educalie aleasS, atAt acasi, prin intermediul mamei, cAt gi in cea
mai vestitd gcoa15 condusi de celebrul retor Libaniu din Antiohia, apoi in gcolile
Atenei.
Dupa moartea mamei sale, loan s-a retras intr-o mandstire, unde a trdit
viald asceticd gi a scris un tratat intitulat
,,Despre
Preo,tie", care este p6nd astdzi
un ghid duhovnicesc pentru preoli. Hirotonit preot, loan s-a fdcut cunoscut foarte
repede pentru inlelepciunea, cinstea gi puterea cuvdntului sdu. Dupd cdliva ani,
a fost ales patriarh al Constantinopolului, in aceastd calitate, el a trimis misionari
departe, in afara granifelor lmperiului; a dovedit o grija deosebita fald de sdraci, a
scris multe cd(i
9i
a ajutat duhovnicegte nenumdrali credinciogi prin predicile
sale minunate, care i-au adus numele de Hrisostom (Gurd de Aur).
Sfdntul loan a fost exilat de doud ori de cdtre impardteasa Eudoxia,
deoarece a criticat hotirdrea acesteia de inSltare a statuilor ei in locurile publice.
Lungii ani de muncd neobositd gi asprimea exilului i-au mdcinat sdndtatea gi au
scurtat timpul gederii sale pe pdmAnt. A murit in Armenia la
'14
septembri e 407 .
Ultimele sale cuvinte au fost:
,,Slavd
lui Dumnezeu pentru toate!". Biserica
Ortodoxd il pomenegte la 13 noiembrie, 27
9i
30 ianuarie, in fiecare an.
erezie - rdtdcire de la dreapta
credinfd a Bisericii; invdJdturd de
credinfd greqit6.
si t t t t l
*
adunar e supr emd
bisericeasci, alcdtuitd din tofi
ierarhii unei Biserici, care are
scopul de a luahotdrAri.
Sfintul Ioan Guri de Aur ...-..
__i?-_*.e*_*___l
J_ d
tSftgtate$ef
*"
Sd invatdm qi sd folosim ceea
ce am invdfat la cunoasterea gi
implinirea voii lui Dumnezeu!
+'
Sd ne alegem prieteni
credincioqi!
+
Sd fim milostivi!
'& Sd ingrijim de orfani. bdtrani
gi bolnavi!
&
&pnf;ee$$
1 . Compl eteaza tabel ul ,
*tcunduv-' .
hLfr{,U
SfAntul
Ioan Gurd de lu
ar'+
4n*;ot;et
n&.*tL
94
frlrot,a
fllr.+
td4ri+
c7"
ldc
(fcl
+t;/ot/c,rifa
d. eci g
e
f"eauot
Gv*ct
firnt
Aerrt, c
IVtcel'c
+Lr;(r,'
.
/3
,rs,
{rr,,n
{t tu,
'50
2, ldentificdnd in textul leclieiinsugirile fizice gi morale ale SfinlilorTrei lerarhi, alcdtuiegte portretul fizic
Ai
moral al
fiecdruia dinte ceitrei lerarhi.
3. Pornind de la modelele de slujire a lui Dumnezeu oferite de SfinliiTrei lerarhi, redacteazd o compunere in care
sd prezinlicdteva modalitdli prin care tu pofis5-l slujegti lui Dumnezeu. Ddi un titlu potrivit.
i
"4*.-"* "
i
t*'lr^+.:*-.*-u*
,,intr-o
cetate trdia un episcop infelept numit loan, intr-o noapte, i s-au ardtat in vis cei Trei lerarhi
9i
i-au spus:
<<Dupd cum vezi, noila Dumnezeu suntem una
9i
nici o vrajbd (dugmdnie) nu este intre noi, Fiecare din noi, la timpul
sdu, indemnalide Duhul Sfdnt, am scrislnvdldturipentru mdntuirea oamenilor, Cum ne-a insuflat DuhulSfdnt, aga am
inv6lat. Nu este intre noi nici unulintai
9i
altul al doilea. De chemi pe unul, vin
9i
ceilallidoi. Drept aceea, sculdndu-te,
poruncegte celor ce se invrdjbesc sd nu se mai certe
pentru noi. Cd nevoinla noastrd, c6t am fost in viald gi dupd
moarte, a fost sd impdcdm pe oameni gi sd aducem in lume pace gi unire. Sdrbdtoregte-ne deci impreunS, intr-o
singurdzi giingtiinleazd cu aceasta pe cregtini, cd noiin fala lui Dumnezeu una suntem.l
Ascultdnd porunca Sfinlilor Trei lerarhi, episcopul a rdnduit sdrbdtorirea Sfinlilor Trei lerarhi in aceeagi zi, pe 30
ianuarie. Eisunt patroniigiocrotitoriituturorelevilorcdro:L iubesc sincerpe Dumnezeu."
.
. . , i : . ' , . ,
. . . t
. ;
, ,
". .
. ,
wmwmmG
f|,
Definegte Revelalia Divin5.
q,
Enumerd cel pu{in trei florme de pdstrare qi transmitere a invSldturilor Sfintei Tradifii.
Stabilegte apartenenla la Vechiui Testament sau la Noul Testament a fiecdreia dintre
ca4i l e nur ni t e mai j os.
Alc[tuiege o compunere cu tithtl,,Duml'tezeu poartd de grijd crea{iei Sale"
eJf,tsffimG
r ..::t]:1e:*az$ tab*Xul LtrrnSti]l":
invifituri de credin{i qi morale
Vindecarea orbului
din nagtere
inrierea lui Laz[r
Vindecarea slibinogului
di n Capernaum
Fiecare {ietitl e.ste ri;rf*t',rri r',:r:.1i:-'t::i:i:c
;;t"r,-ps"iile
p*t:*{e
$i
s& *u.intfer-:t p*c*t*ic
sl t* r s, t{ es c a rc:; id er sspz tiu-i .
Fr "cci , ' e*r u i l r odr i i t Aqi i e g- r 1"111
- ' nr c
cer . ' : ' : pi l r , r i . : Al f l cr 1i
1i
pi cat opi pcni r u a i l r - ' r r i r ' : t i i i
?n ili.s*ri*a L]*mn*ir:i **sl:r: lisus Flirstcs
tJ
IX exer*ple cie modalitflqi prin care persollaiit5gi d*spre *nre ai inv5{at tn anii de
ry*oali ryi-au
*
folosit talanlii primi{i ei* la Suffinezeu"
: G
wmwmmG
(,
Alcdtuieqte un text in care sd motivezi de ce Sf6nta Liturghie este cea mai cuprin zdtoarc
rusdci une a Bi seri ci i .
\2
Stabile$te valoare a adevdr a urmdtoarelor afirmafii:
a) Rugdciunea cu gura este mai folositoare decdt cea cu inima.
(A/F)
b) De obicei, Sfhnta Liturghie se oficiazd in biserici. (A/F)
c) Dacd uneori Dumnezeu nu ne ascultd rugdciunile, este fie din cauzd,cd nu ne-am rugat
cu vrednicie, fie cd pentru c5lucrulpe care l-am cerut nu este folositor noud. (A/Ft
I 2
$
Ctezi cd o rugdciune trebuie sd se rezume doar la cereri? Argumenteazd.
Sfdntul Apostol Pavel indemna pe creqtini in legdturd cu
,,Ruga!i-vd
neincetat!". Cum crezi cd"poate un cregtin si
rugdciunea astfel:
indeplineascd acest sfat?
, T- . : -
- -
:
i
E
a-
Ti
Trfir:e inuftffift
f
-',-r,
1o rldrspl mantui, dacd nu imitdm, dupd puterile noastre, viala sfinlilor. Adicd smerenia
-1u-.;,-ri",!r
b,irbayia mucenicilor, rugdciunea sihastrilor sfinlenia drep{ilor... Sd pdrdsim mdndria,
,.uirri"rtet7
;i
necredinla care ucid sufletul qi sit cerem ajutorul tuturor sfinlilor din ceri infrunte cu Maica
Donutulti
Si
sit-i cinstim.
(Arhimandrit Cleopa lhe, Predici)
a) Transcrie din text virtulile care i-au frcut pe sfinli pldculi lui Dumnezeu.
b ) Transcrie din text pdcatele care
,,ucid
sufletul".
.- r \lentioneazd modalitatea
precizald, in text prin cale putem birui pdcatele.
2
!
;' Identii-r.' a in text o cale de a dobdndi mdnrurea.
\rgumenteazd imporlanla virruliior morale pentru via{a unui bun cregtin, porrrind de la
cur intele SfAntului Antonie cel Mare:
.,... Sufletele oamenilor primesc, pentru virtute, rdsplatd, iar pentru greSeli, pedepse.
"
Aminteqte-{i cele zece pomnci date de Dumnezeu lui Moise. Ce pdcate se pot comite prin
incilcarea fiecdreia dintre ele?
Care dintre cele 9 virtu{i prezentate in,,Fericiri"
{i
se pare mai greu de dobAndit. De ce?
La ce slujba a Bisericii se cante Fericirile? De ce?
wmwmmG
Domnul nostru lisus Hristos ne invali ci faptele de ajutorare a celor aflafiin nevoi ne deschid
poarta
cerului. ldentifica astfel de fapte in citatul scripturistic de maijos:
,,Atunciva
ziceimparatulcelorde-a
dreapta Lui:Veni,ti, binecuvantaliiTatdluiMeu, mogtenili
impdrdlia cea pregdtitd
voud de Ia intemeierea lumii. Caci fldmAnd am fosf gi Mi-ali dat sa
mdndnc; insetat am fost gi Mi-ali dat sa beau; strdin am fost gi M-ali primit; gol am fosf gi M-ali
imbrdcat;bolnav amfostgiM-alicercetat;intemnild
amfostgialivenitla Mine." (Mt.25, 34-36)
[2
Enumeri doui activitafi pe care le-ai putea face impreund cu colegii pentru ameliorarea
v
suferintelor materiale I sufletegti, a celor aflali Tn:
a. orfelinate
b. spitale
* azile
Motto:
Ctnd un copil se afld in sdnul mamel se srmfe bine. El nu cunoagte alt univers. Bineinleles, nu gtie prea
bine pentru
ceiicrescochi, mdini, picioare
inutile...
$ivineziuain
care esfesmulscu brutalitate din ceea ce este pentru ellumea. Noinumim aceasta o nagtere.
Dar, pentru el, esteomoarte. Urlade groazd.
Curilndigida seama cdtrdiegtein continuare.Admirabiladaptatla noualumein care afta. Ochiisdti, bralele
sale, picioarele sa/e inutile, iatd cd acum le inlelege: toate acestea, in mod kezistibil, it pregdteau pentru noua
viald. lar cu ochii sdi, in sfdrgit, o privegte pe mama sa, care nu-l pdrdsise niciodatd, dar a cdreifata abia acum o
descoperd.
Aga esfe /um ea noastrd. A$a esfe viala noastrd.
Universul esfe un sdn uriag. Pdntecele vast in care omul prinde incetul cu incetul chip omienesc.
Binein,teles, ne simlim bine, ca la noi acasd. Dar suntem nedumeri,ti.Tragem cu noi, ca nigte picioare gi brale
inutile, dorinle de viala infinitd, de iubire nebund gi de fraternitate obsolutd.
$i
in ciuda a toate, aceastd dorin a
imensd defericire.
intr-o zi, universulilva nagte insfarg/pe omul ajuns la termen: noi numim aceasta moarte. Dar Dumnezeu
o numegte nagtere.
Cu lacrimi, cu lacrimi de bucurie vom descoperi cd totul, absolut totul in viala noastra omeneascd, iubirite
noastre umile, egecurile gilacrimile noastre, marile noastre bucurii, marea gi inutila noastrd suferin,td, toate ne-au
pregatit admirabil pentru
aceastd viald noud. Nimic nu va fi pierdut.
$i
vom descoperichipullui Dumnezeu, a$a cum descoperd un copit chipul mamei sale, care nu l-a parasit
niciodatd.
Aceastd mare nagtere a inceput. Hnsfos a indurat primele dureri ale ei. Moartea e moartd!
Acest lucru il nu mi m P agte sa u i nvi ere.
Trecereadelamoartelaviatd'
(J.M, de
ponchevire)
Splxi*rnlI*a*
*f
ry*ap
rygnA
Siptimina Patimilor
-
rnomente de meditafie cregtini
r I I ! I I I I I TT' - I I
scripturistice
Cauti gi citegte in
Sfdnta Scripturd
oVAnzarealuiluda
tUngerea /ul /lsus in Betania
Marcu 14,1-2;10-11
Marcu 14, 3-9
N'lur
lud;,t luuariuktart#, tinul rlin c*i
d*lsprurer:e, s-n dLrs l* arfilerei +a sii
lr"il dun pn llsus. '$t, auar*d ei s-au
hur;rr;r{
iii
nu liiiE#duld,s#-l de;l *nlr. ,$l nl
r;iufa cunL s;l-l dea i*r, la timp fr*trrtit.)
- EI I ! I ' i I TI I I I '
T I I I T I TI I I T- I I I ] ! I I T TT TT I I
PISTITI? ARATATI-MI.O PRIN FAPTE. Cum?
De vedeti un sarac, aveli mild de el; un dugman,
impdcali-vd cu el; un prieten inconiurat de un
nume bun, nu-l invidia,ti. Nu numai gura
9i
stomacul vostru sd posfeascd, ci gi ochiul, gi
urechile, gi picioarele, gi mdinile voastre,
9i
toate
mddularele trupului vostru. Mdinile voasfre sd
posfeascd rdmAndnd curate gi de hrdpire gi de
ldcomie. Picioarele, nealergAnd la priveligti urdte
gi in calea pdcdtogilor. Ochii, neprivind cu
ispitire frumuselile strdine... Gura trebuie sd
posfeascd de sudalme gi de alte vorbiri
ruginoase. (Sfintul loan Guri de Aur)
o lvlparn cerut rcllarc ne f a prlelenul rne u ca l-am C*nigral Tn fa{n
mr:ulur nm{a*g rJu cla**
I ' TTTI ' I I I TI I I
invifituri pentru
sufletul meu
i - l ; | , i , - , i , , , , 1. , : . ' - : , : r : ; l ! , 1, 1| I i r 1=; r 1. l i
l i ,i
--Ei
; rl ;rti l ' .1l ri ' Li l i
i ;:ai l ,
I
I
T
I
I
I
T
I
I
I
T
I
N
T
T
I
I
I
I
I
I
I
Momente de
meditatie
rAm tr*d*tvreodat$? De ce?
rft il,lb*s* mu *u ndnvfirut
p*
*umneeeu?
I
I
J
T
"&.
! -
T
I
I
T
I
T
I
I
I
I
t
I
I
I
I
I
I
I
I
Fi
\ . , . . , . : I
I
T
I
I
T
T
I
I
I
I
I
TI I TTTI t r I I TI I I I I I I I ' I I I TI I ! I TI '
r r r l - r r l I - r r r l r r r l l r r l r l l r r t r r r r r - - - - r r l
I I I I I I TI I : TTI I TI I I T
M- t r r l l r r - I r t I r r I I I I I I ' I TI I TTI I I I I T r t r r t r r l l r r l l r r l q
cSpdlarea picioarelor ucenicilor de catre Hnstos
.Cina cea de Taind
rSocietatea in care trdiesc crede cd smereniarMi spovedesc
Ai
md impdrtdgesc la inceputul
tRugdciunea pentru Sine, pentru ucenici gi
pentrutoatd lumea
oPrinderea
/ui /isus
gi la sfdrgitul postului. inseamni prostie...
rDin
cele 1440 de minute cAte are o zi, cdte
petrec vorbind cu Dumnezeu?
oAm
du$mani? De ce?
r Sunt eu vrednic sd md impdrtigesc cu Trupul
giSdngele luiHristos? loan 13, 1-20
Matei26,26-29
Matei26, 47-50
{".,lar Ss*
+itnd
yni}tn*au
*:i, lrsus, l**r,a p&ir* qi
i:irteeuvr*r;t&n{1, e rhinf
,ri *i*rrd sr*nlellp{ a zis i-uati,
ran**, frcsf$ e$f$ twptii !tl*u.
$i
lliind pa,heu;l gl
muift"tir,ind,l*"# dtrr *rrtnri: B*!t riirtw a***f.e !*t!, r;a
i:{:#$iir r"sfs $Srrg*le !$cxs. al l.+:gii r:*l*i nt:i. *er*
penirrr ri?{itli $e. r,elnd spre i*rtarea Ad:t:*t*i*r...}
e
CoborArealalad
Matei27,50-54
{.
"
.L,lr:rni*i*it:: s-ar,i d6i;*i.:;s
6r
,'iluJfer iiuy;lrl; ;rJei
sfinlil*;' .:l#r,.imiii s-,:i", suirl*i...j
I
a{.-l
f - . . . . . I
I
I
I
I
I
T
I
T
I
I
T
I
I
I
I
I
I
T
I
I
I
T
I
I
I
I
I
T
I
I
I
I
T
I
T
I
I
I
T
I
T
t
rCrueea
vielii e grea, dar la
drurnului nni agteapt5 Hristos.
- .
. I
caparur
r
.{
^t
( l
Astdzi pe p\mdnt e tdcere addne6, t\cere
addncd gi pusfiu. Tdcere addrned pentru cd
Regele doanne: pdmdntula rdnasincremenit gi
tace pentru cd Dumnezeu fdcut om nu a adormit
gi i-a trezit pe cei care de veacuri dormeau... A
mers sdJ caute pe pimul pdinte, ca pe o oaie
pierdutd.Vreacd
coboare spre a-ivizita pe ceice
stau in intuneric
Ai
in umbra morfiL Dumnezeu gi
Fiul Sdu merg sd-i izbdveascd din sufeinle pe
Adam gi Eva, care se afle in inchisoare...
,Eu
sunt Dumnezeul tdu, care pentru tine am devenit
ftul tdu. Trezegte-te, tu care dormi! Cdci nu te-am
creat ca sd r&mdi prizonier in locuinla mo(ilor.
lnvie din marfi. Eu sunt viala moqilu'. (Dinh-o
omilie antici pentru S6mbita Sfinti)
rCred Doamne, ajuti necredin{ei mele.
I
T
I
T
I
I
r Judecarea lui lisus
r Rdstigninea lui lisus
I
Moartea
$ilngroparea
Fomnului
Matei 26, 59-67
; 27, 1-2; 11-31
Luca23,3249
{.".lrsus,
sirg**cr cl;61*s farn, *.rrs: rndsr;re, l?;
w&inil*
.rr,l*
linr*rlirii*r rlui;t.t! t**ti. $i a**sln;;
llu;inn, iir-;t rlii! titllu.tl ..)
r De ce tot timpul irnijudec eolegii?
rAg
putea suporta acuzaliileaduse pe nedrept?
Cum ag reaeliona oare?
.Sunt prea ffindr, nu cred n& ag putea sd
suferin!a.
r
Mi-am iertat prietena
degi m-au durut
:r::::i:::::: {:
I TI I I I f , I - I I T' - r r I r I
- r I - I r t - I l t I E- - I I t r
I T! I I TI I I I I I I I I TI t r
r r r r r r r - r - r r - - - - I
rygg_$lporqryqr