FORME FARMACEUTICE

STERILE
PREPARATE INJECTABILE
Preparatele injectabile sunt solutii / suspensii / emulsii sterile sau pulberi sterile care se
dizolva sau se suspenda intr-un solvent steril inainte de folosire.
- Sunt repartizate in:
fiole
flacoane
- Sunt administrate prin injectare.
In Farmacopeea Europeana (FE) se asesc sub numele de parentelia. Sunt incluse:
- preparate injectabile
- preparate perfuzabile
- solutii sterile ce se dilueaza in scopul administrarii prin injectare sau perfuzare
- pulberi pentru injectare
- pulberi pentru perfuzare
- implante
Materia prima (substante medicamentoase / ve!icule / substante au"iliare / materiale de
conditionare) # tehnica de lucru aleasa trebuie sa confere medicamentelor parenterale
urmatoarele conditii de calitate:
- puritate microbioloica (sterilitatea produsului)
- puritate bioloica (apiroenitate $ capacitatea de a produce sau nu febra)
- puritate mecanica (limpiditate)
- stabilitate fizico-c!imica a substaneti medicamentoase
- stabilitate fizica a formei farmaceutice (emulsii / suspensii)
- inocuitate (toleranta la locul administrarii)
- eficacitate
F% a&-a ' la preparare toate operatiile se efectueaza intr-un ciclu continuu.
Avantajele preparatelor injectabile
- rapiditatea actiunii
- evitarea inactivarii diestive
- evitarea efectului primului pasaj !epatic
- biodisponibilitate / efect previzibil
- se asiura terapia medicamentului la pacienti in stare rava / coma
(
- se preteaza la sc!eme / doze variate ' poate influenta nivelul concentratiei
medicamentului si durata actiunii
- solutiile perfuzabile pot asiura pe o durata de luni / ani radul de !idratare necesar)
balanta !idroelectrolitica si alimentatia totala parenterala
Dezavantajele preparatelor injectabile
- durerea / discomfort leate de injectare
- nevoia de personal calificat
- dificultatea / imposibilitatea compensarii efectului nedorit in cazul administrarii unor
medicamente sau doze necorespunzatoare
- masuri riuroase luate la preparare pentru a asiura calitatile produsului (vezi conditii
de calitate)
Principalele cai de administrare a medicamentelor pe cale parenterala pentru efecte
sistemice
Calea intravenoasa (IV)
- face imediat biodisponibila intreaa doza administrata
Calea intramusculara (IM)
Calea subcutanata (SC)
- necesita un proces de absorbtie care depinde de tipul preparatului (solutie / emulsie /
suspensie) dar si de vascularizatia de la locul administrarii.
I* ' vascularizatia mai boata ' permite absorbtia mai rapida decat dupa administrarea S+.
,iodisponibilitatea substantei medicamentoase din produse injectabile administrare I* sau
S+ depinde de:
- tipul formei farmaceutice
- formularea formei farmaceutice
In eneral viteza de absorbtie scade in ordinea:
- solutii apoase
- suspensii apoase
-
- solutii uleioase
- suspensii uleioase
Materia prima:
.. substante medicamentoase
(. ve!icule
-. substante au"iliare
/. materiale de conditionare
/
1. substante medicamentoase
0 data ce substanta medicamentoasa ajune in contact cu membrana absorbanta (capilar
sanuin) absorbtia este influentata si de alti factori fizico-c!imici:
- radul de disociere
- p1-ul mediului
- coeficientul de repartitie lipide / apa al formelor micronizate
+unoasterea proprietatilor fizice si c!imice ale substantei medicamentoase este o cerinta
indispensabila pentru prepararea unor forme farmaceutice parenterale stabile si eficiente.
%ealizarea unor solutii injectabile de concentratie dorita depinde de structura c!imica si
solubilitatea substantei medicamentoase in ve!iculul ales.
Pentru prepararea solutiilor se folosesc:
- sarurile solubile ale substantei medicamentoase
- acizi / baze slabe
- analoi si precursori medicamentosi cu solubilitate crescuta in apa
2tentie ' puritatea substantei medicamentoase ' se folosesc loturi pro-injectiones
2. vehicule
a. apa distilata pentru preparate injectabile (FR a-a)
In laborator apa proaspat distilata este considerata apiroena timp de / ore de la distilare.
b. solventi neaposi
- ulei de floarea soarelui neutralizat si sterilizat ' trebuie sa aiba indice de aciditate 3
4.(5
- oleat de etil
- miristat de izopropil
- benzoat de benzil
c. in amestec cu apa:
5
- alcool etilic
- licerol
- propilen-licol
3. substante auxiliare
a. antio"idanti
b. conservanti antimicrobieni
c. substante tampon
d. substante izotonizante
e. substante tensioactive
a. antio!idanti $ mentin stabilitatea substantei medicamentoase si a ve!iculelor care se
o"ideaza usor.
E"emple:
- vitamina +
- vitamina E
- bisulfit de 6a
- acid fosfosric
- sarurile acidului etilen-diamin-tetra-acetic (E782)
Efectul antio"idant intr-o solutie injectabila poate fi realizat si prin eliminarea o"ienului aflat
in contact cu substantele medicamentoase ' prin barbotarea in solutie a azotului sau
dio"idului de carbon.
b. conservanti antimicrobieni $ se asociaza medicamentelor in cazul in care solutia
injectabila nu se poate steriliza in recipientul final prin autoclavare si se prepara pe
cale aseptica.
E"emple:
9
- nipain # nipasol
- alcool benzilic
- metil-paraben
- clor-butanol
6: se admite adaosul de conservanti antimicrobieni in cazul preparatelor injectabile folosite
intr-un volum mai mare de .4 ml indiferent de modul de administrare precum si in cazul
solutiilor care se administreaza pe urmatoarele cai) indiferent de volumul acestora:
- intracardiaca
- intracisternal
- intraocular
- intrara!idian
- peridural
c. substante tampon $ se utilizeaza pentru mentinerea p1-ului
d. substante i"otoni"ante $ asiura izotonia solutiilor apoase / suspensiilor apoase
Izotonizarea e obliatorie pentru:
- solutiile injectabile care se administreaza in cantitati de 5 ml sau mai mari de 5 ml.
- solutiile perfuzabile !ipotonice
Solutiile coloidale 6: se izotonizeaza datorita riscului de pierdere a stabilitatii.
E"emple:
- 6a+l
- ;+l
- <lucoza
0 solutie este izotonica fata de celule daca nu determina un transfer al solventului.
e. substante tensioactive $ se folosesc in medicamentele parenterale cu rol:
- umectant in cazul suspensiilor
- solubilizant in cazul solutiilor
=
E"emple:
6eionice:
- t>een
- span
?
SPAIUL DE PREPARARE A FORMELOR FARMACEUTICE
Prepararea medicamentelor parenterale se efectueaz@ An spaBii special amenajate) An fabrici sau
laboratoare de producBieC de aceea medicamentele injectabile nu pot fi preparate Antr-o
farmacie de circuit desc!is.
Ele pot fi obBinute Antr-o farmacie de spital dac@ sunt Antrunite condiBiile adecvate.
Dn spaBiul de preparare sunt delimitate urm@toarele compartimente:
compartiment de recepBie Ei depozitare a materiilor prime) recipientelor de
condiBionare) ambalajelor)
compartiment de intrare Ei de ec!ipare a personalului)
compartiment de cur@Bire Ei sp@lare a fiolelor) flacoanelor) ustensilelor)
compartiment de uscare Ei p@strare An condiBii aseptice)
compartiment de preparare Ei p@strare a apei distilate)
compartiment de preparare)
compartiment de sterilizare)
compartiment de control oranoleptic)
compartiment de finisare)
compartiment de carantin@ sau depozitare Ei e"pediBie)
compartimente sterile de preparare aseptic@.
Dn funcBie de destinaBia lor aceste compartimente se caracterizeaz@ prin diferite rade de
Fcur@BenieG:
clasa A , mai puBin de . microoranism
clasa B , ma"im 5 microoranisme
clasa C , ma"im .44 microoranisme
clasa D , ma"im 544 microoranisme
H
Produsele care pot fi sterilizate An recipientele definitive vor fi preparate An spaBii de cel puBin
clasa 7. 2colo unde e"ist@ risc de contaminare microbian@ prin durata mare de prelucrare
Anainte de sterilizare) sau cInd este necesar@ prelucrarea An vase desc!ise) sau dac@ produsul
este un bun mediu pentru dezvoltarea microoranismelor) prepararea trebuie s@ se fac@ Antr-un
mediu de cel puBin clas@ +.
Dn cazul medicamentelor parenterale care se prepar@ pe cale aseptic@) manipularea Ei umplerea
recipientelor trebuie s@ se e"ecute Antr-un post de lucru de clas@ 2) dintr-un local de clas@ ,.
Prepararea soluBiilor care sunt filtrate steril An timpul procesului de fabricaBie trebuie s@ se
efectueze Antr-un mediu de clasa +C dac@ nu sunt filtrate) prepararea se va efectua Antr-o zon@
de clas@ 2 situat@ Antr-un mediu de clas@ ,.
*anipularea Ei umplerea produselor preparate aseptic trebuie s@ se efectueze Antr-o zon@ de
clas@ 2 situat@ Antr-un mediu de clas@ ,.
P@trunderea aerului se realizeaz@ cu ajutorul unor dispozitive de filtrare care asiur@ o curere
laminar@. Sterilizarea aerului An cazul An care acest lucru se impune se realizeaz@ cu
formalde!id@ ./mc) la o valoare a umidit@Bii relative a aerului de 94J.
Recipiente
Recipientele i dp!"ile folosite trebuie s@ corespund@ condiBiilor prev@zute de normele de
calitate An vioare menBionate An F% &.
%ecipientele pentru suspensiile Ei pulberile pentru preparate injectabile trebuie s@ aib@
capacitatea adecvat@ pentru a permite dizolvarea sau omoenizarea suspensiei prin aitare.
Pre@tirea recipientelor se realizeaz@ An eneral cu ajutorul unor maEini automate care
realizeaz@ sp@larea) uscarea Ei depiroenarea acestora.
Flacanele ni
.4
- se spal@ cu soluBii de deterent pentru Andep@rtarea impurit@Bilor mecanice) apoi cu ap@
distilat@.
- Se umplu cu apa distilat@ Ei se menBin la autoclav -4-94 minute la .(4r+) dup@ care
se spal@ cu ap@ distilat@ apiroen@) filtrat@.
- Se menBin la etuv@ .! la (44-(54 r+) sau (! la .?4 r+) pentru uscare Ei
depiroenare.
SuprafaBa sticlei este boat@ An ioni ai metalelor alcaline care An contact cu apa Ei la
temperatur@ ridicat@ se desprind) formInd cu apa !idro"izii alcalini respectivi.
p1-ul alcalin creat conduce la instabilitatea substanBelor medicamentoase care au un p1 acid
sau neutru de stabilitate.
Dndep@rtarea alcalinit@Bii superficiale se poate realiza Ei printr-un Eoc termoc!imic) adic@ prin
umplerea flacoanelor cu acid clor!idric .J.
Flacanele #ec$i, returnate din secBiile de spital) se olesc) se introduc An b@i cu soluBii
dezinfectante) fenosept .:.4444) unde se menBin (/!. 2poi se spal@ cu soluBii de deterenBi
(J) cu ap@ distilat@) ap@ distilat@ apiroen@) filtrat@. Se menBin la etuv@ .! la (44-(54+.
Flacoanele astfel pre@tite se folosesc imediat sau se Anc!id cu dop sau cu celofan sterilizat An
soluBie fenosept .:(4444 Ei se p@streaz@ Antr-un dulap special pIn@ An momentul AntrebuinB@rii.
Dp!"ile de ca!ci!c ni
- se spal@ cu ap@) se fierb -4 minute An soluBie de carbonat de sodiu (J.
- Se spal@ de mai multe ori cu ap@ distilat@ Ei se fierb -4 minute Antr-o soluBie de acid
clor!idric) se spal@ cu ap@ distilat@. Se introduc Antr-un vas cu ap@ distilat@ Ei se
sterilizeaz@ .! la .(4+.
- 7up@ sterilizare Ei sp@lare repetat@ cu ap@ distilat@) dopurile se p@streaz@ An soluBie de
fenosept .:.4444 pIn@ la AntrebuinBare. Ka AntrebuinBare se spal@ cu ap@ distilat@.
Fi"area dopurilor pe flacoane se face cu arnituri metalice. 2cestea se spal@ cu soluBie de
carbonat de sodiu (J) apoi cu ap@ fierbinte Ei se usuc@.
..
Fiolele se spal@ de mai multe ori cu ap@ distilat@ filtrat@ fierbinte Ei se usuc@ Ei sterilizeaz@ An
acelaEi timp la etuv@ la ./4-.94+ timp de (!.
+apacitatea efectiv@ a fiolelor trebuie s@ fie mai mare decIt cea nominal@) deoarece An fiole
trebuie s@ se introduc@ o cantitate mai mare de lic!id pentru a compensa pierderile la
prelevare.
7e asemenea) deasupra lic!idului trebuie s@ e"iste un spaBiu ol pentru volumul dilatat al
lic!idului An timpul steriliz@rii.
.(
METODE DE STERILI%ARE
F% & ' / metode oficinale.
7efinitie $ distruerea sau indepartarea microoranismelor vii in forma veetativa sau
sporulata.
*etoda de sterilizare se alee in functie de proprietatile fizico-c!imice ale produselor pentru
evitarea eventualelor modificari in calitatea acestora.
Eficacitatea metodei de sterilizare depinde de:
- natura produselor
- radul si natura unei eventuale contaminari microbiene
- conditiile in care a fost preparat produsul de sterilizat respectiv
.-
ST!"#"$A!A %& 'AP(!" D APA S&) P!S"&*
./
$ metoda cea mai corespunzatoare pentru a steriliza solutii si pansamente c!iruricale.
+iclurile obisnuite de sterilizare nu distru piroenele. +aldura umeda produce coaularea
proteinelor celulare la o temperatura mai mica decat caldura uscata.
+apacitatea calorica a vaprilor este mai mare decat capacitatea calorica a aerului cald.
Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se efectueaza in autoclave incalzite electric sau cu
az in care aerul a fost inlocuit cu vapori de apa sub presiune.
F% & ' prevede ca sterilizarea se efectueaza de obicei la:
- .(.+ minim .5 minute
- ..5+ minim -4 minute
Autoclav
$ vas cu pereti rezistenti) care se inc!ide ermetic cu un capac prin intermediul unei arnituri
de cauciuc cu ajutorul unor suruburi.
- are o sursa de incalzire pentru un rezervor cu apa care va fi transformata in vapori
- intr-o alta varianta de constrcutie este pusa in leatura cu o sursa de vapori saturati
uscati.
Pe capac e"ista:
- robinet pentru evacuare aer vapori
- manometru ' masurarea presiunii din camera de sterilizare
- sistem de siuranta pentru evacuarea vaporilor la cresteri accidentale ale presiunii
pana la limita siurantei aparatului
6u se folosesc etic!ete in autoclava si nu se scrie pe vasele de sterilizat.
:n ciclu de sterilizare prezinta urmatoarele etape:
- incarcarea si inc!iderea autoclavei
- indepartarea aerului cu ajutorul vidului
- incalzirea continutului pana la conditiile de sterilizare cu vapori uscati saturati
.5
- mentinerea conditiilor de sterilizare pe durata necesara
- oprirea accesului vaporilor sau a incalzirii
- racirea la temperatura camerei
- ealizarea presiunii prin desc!iderea robinetului de evacuare a vaporilor
- evacuarea materialului de sterilizat
*aterialul de sterilizat este asezat in cosul de sarma dupa ce a fost protejat.
In momentul inc!iderii robinetului acul manometrului indica o presiune reala zero care
corespunde temperaturii de .44+.
2cul urca lent
+orespondenta dintre presiune ' temperatura:
- 4)5 atm ' ..4+
- . atm ' .(4+
- ( atm ' .-/+
+and se atine temperatura dorita se releaza in mod corespunzator debitul de az si se
mentine constant in timpul prevazut.
Pentru a avea siuranta ca s-a atins temperatura necesara in interiorul materialelor rau
conducatoare de caldura (vata) pansamentele c!iruricale) se introduc tuburi capilare de sticla
inc!ise la ambele capete umplute cu o substanta c!imica cu punctul de topire cunoscut.
Substanta se amesteca de obicei cu .J colorant (fu"ina) pentru a se observa mai usor daca
substanta din tub s-a topit.
A#anta&ele ste"ili'a"ii c! #ap"i de apa s!( p"esi!ne
- transfer caloric rapid
- distruerea microoranismelor se face mai eficient decat prin caldura uscata ' e
suficienta o e"punere mai scurta la temperatura mai coborata
- se poate folosi pentru o ama lara de:
preparate injectabile
solutii apoase
.9
colire
perfuzii
- materialele poroase sunt usor penetrate ' se preteaza la strilizarea pansamentelor
c!iruricale
- procedeul se poate adapta si la recipientele din plastic
- este posibil un control precis al procedeului prin monitorizarea sa
- evita contaminarea cu produse to"ice al materialului de sterilizat
De'a#anta&e
- nu este corespunzatoare pentru:
materiale an!idre
uleiuri
pulberi
- nu se poate folosi la materiale termo-labile
- nu distrue piroenele
- alcalinitatea cedata de sticla datorita incalzirii favorizeaza fenomenele de
descompunere.
ST!"#"$A!A P!"* %A#D&!A &S%ATA
Efectul letal al caldurii asupra microoranisme depinde de:
- radul de incalzire
.=
- durata e"punerii
- umiditatea prezenta a materialului de sterilizat
*ecanismul prin care caldura distrue microoransimele este coaularea proteinelor celuleor
vii.
Sterilizarea prin caldura uscata se aplica materialelor care au o conductibilitate termica
satisfacatoare si sunt stabile la temperaturi mai mari de ./4+.
+iclurile recomandate de durata si temperatura sunt diferite pentru diferite procedee.
F% &:
- minim -4 minute la .?4+
- minim .! la .=4+
- minim -! la .94+
Factorii care determina ciclul de sterilizare depind de:
- natura materialului de sterilizat
- cantitatea incarcata in cuptor
- conductivitatea materialului
- capacitatea de incalzire a sterilizatorului
- stabilitatea termica a materialului
7urata ciclului depinde de - etape:
- timpul necesar cresterii temperaturii cuptorului si a incarcaturii sale
- perioada de mentinere la temperatura ma"ima
- timpul necesar racirii
+aldura uscata se poate folosi pentru a steriliza:
- vase de sticla prealabil spalate cu apa apiroena
- aparate de portelan / metal fara suduri cu cositor
- uleiuri / rasimi inclusiv solutii injectabile uleioase
- pulberi inclusiv produse naturale (talc)
.?
Sterilizarea prin caldura uscata se face in etuve incalzite electric in care aerul incalzit circula
astfel incat sa asiure o repartitie uniforma a caldurii in tot spatiul de strilizat.
Etuva $ consta dintr-o camera de 2l / otel izolata de mediu cu un strat de fibre de sticla si o
ranitura de azbest.
- se incalzeste electric) rezistentele sunt in peretele camerei
- un ventilator dtermina circulatia fortata a aerului) eliminarea sa facandu-se prin niste
desc!ideri in partea superioara
- in etuva e"ista tavi perforate pe care se aseaza materialul de sterilizat
- aparatul are un sistem de relare a temperaturii
- timpul de sterilizare e calculat din momentul atinerii temperaturii
Pentru a evita contaminarea materialului la manipularile ulterioare trebuiesc respectate
urmatoarele masuri:
- orificiile pipetelor / flacoanelor sunt prevazute cu dopuri de vata sau dopuri de vata
infasurata in tifon
- pipetele se impac!eteaza individual in !artie peramentata pentru a proteja varful
- mojarele se impac!eteaza in !artie si se leaa cu sfoara
- transvazarea lic!idelor sterilizate se face in conditii aseptice
A#anta&e
- pentru materialele carora umiditatea le dauneaza: uleiuri / pulberi
- produce un efect daunator redus asupra sticlei / metalului
- convenabila sterilizarea recipientelor din sticla permitand si depiroenarea
- nu contamineaza materialele cu substante to"ice
De'a#anta&e
- transfer termic redus
- nu se poate aplica la:
substante termolabile din cauciuc / plastic
solutii apoase
pansamente c!iruricale
- controlul parametrilor de lucru e dificil
.H
ST!"#"$A!A P!"* +"#T!A!
*etoda se foloseste pentru solutii termolabile in vederea indepartarii microoranismelor.
Filtrarea se efectueaza prin filtre bacterioloice sterile / membrane filtrante sterile respectand
precautiile acestui mod de lucru.
(4
8oate operatiile se efectueaza in conditii aseptice cu ustensile) recipiente) solventi sterilizati.
Solutiile se trec prin filtre sterile confectionate din derivati de celuloza) materiale plastice sau
combinatii ale acestora sau prin membrane filtrante sterile confectionate din polimeri sintetici
sau esteri celulozici) diametrul porilor membranelor filtrante trebuind sa fie de cel mult 4.((
micrometri.
Filtrele / membranele filtrante folosite 6u trebuie sa cedeze din componentele lor si nu trebuie
sa interactioneze fizic sau c!imic cu produsul de sterilizat.
8rebuie verificata interitatea filtrelor inainte / dupa filtrare.
Produsul filtrat se introduce in conditii aseptice in recipientul in prealabil sterilizat care apoi
se inc!ide etans.
7atorita dimensiunilor reduse ale porilor filtrarea se face in ritm lent) de aceea trebuie
e"ecutata in vid sub presiune.
8rebuie avut in vedere ca sub actiunea presiunii si a vidului microoranismele pot strabate
porii filtrului) mai ales cand se filtreaza cantitati mari.
7e asemenea) unele to"ine pot trece in solutie.
Filtrarea se asociaza cu adaos de conservanti antimicrobieni pentru a se realiza o sterilizare
mai siura.
(.
ST!"#"$A!A %& ,A$
*etoda se foloseste pentru produsele care nu rezista la temperaturi ridicate necesare
sterilizarii cu vapori de apa sub presiune sau sterilizarii prin caldura uscata si care sunt
compatibile cu azul sterilizant.
<azul sterilizant folosit de obicei $ o"idul de etilen.
0"idul de etilen:
- eter ciclic
- az fara culoare la temperatura camerei
- sinur e inflamabil
- in amestec cu aerul e e"ploziv
- in anumite proprotii cu +0
(
si !idrocarburi fluorurate (freon) este neinflamabil si siur
la manipulare
- patrunde usor prin materiale plastice) !artie) pulberi
- se indeparteaza din materiale prin e"punere la aer
- in stare lic!ida comprimat in cilindri poate dizolva cauciuc / plastic
2ceasta metoda de sterilizare necesita instalatii speciale si personal cu e"perienta in domeniu
care asiura eficacitatea si securitatea operatiei.
Eficacitatea sterilizarii depinde de:
- concentratia azului
- timpul de e"punere
- umiditatea / temperatura din instalatia folosita
((
Sterilizarea trebuie urmata de o desorbtie in conditii care permit ca azul rezidual sau produsii
de transformare ai acestuia in produsul sterilizat sa fie in concentratii mai mici decat
concentratiile susceptibile de a provoca efecte to"ice in cursul folosirii produsului.
7esi ciclu de sterilizare e lun si operatia necesita anumite precautii metoda este utila pentru
multe materiale pentru care alte metode nu se pot aplica.
2plicatii:
- pulberi contaminate la suprafata aprticulelor
- aparate / instrumente / recipiente din material plastic / cauciuc
- catetere
- aparate medicale de investiatie: bron!oscop) oftalmoscop) endoscop etc
A#anta&e
- se preteaza pentru materiale termolabile
- nu este daunatoare materialelor sensibile la umiditate pentru ca e necesar doar un rad
redus de umiditate
- patrunde in unele materiale plastcie
- nu ataca materialele
De'a#anta&e
- procesul este lent
- e"punerea / desorbtia dureaza ' nu corespunde la necesitatile urente
- se lucreaza pe loturi mici
- pentru loturi mari costul este ridicat
- necesita precautii datorita caracterului inflamabil) e"ploziv si reactiv
- in unele materiale plastice se formeaza produsi cu ioni de clor +l
-
- sterilizarea cu az e mai scumpa decat cea cu vapori de apa sub presiune si se va folosi
numai cand aceasta metoda nu se poate aplica.
(-
(/
Alte )etde de ste"ili'a"e
Fla)(a"ea este cel mai simplu procedeu de sterilizare prin c@ldur@ uscat@. Procedeul const@
An trecerea de mai multe ori prin flac@ra unui bec de az sau a unei l@mpi de spirt a obiectelor
de metal sau a unor obiecte de porBelan cInd microoranismele sunt incinerate.
Dn practica farmaceutic@ se sterilizeaz@ pe aceast@ cale unele ustensile) spatula metalice)
linuriBe de metal) platanele balanBelor.
Flambarea nu constituie un mijloc siur de sterilizare deoarece c@ldura acBioneaz@ numai pe
suprafeBele care vin An contact cu flac@ra.
Paste!"i'a"ea ' se realizeaz@ prin Anc@lzirea la =4-.44+. Prin acest procedeu nu se pot
steriliza soluBiile injectabile) deoarece sporii Ei unele forme veetative nu pierd posibilitatea
de a se dezvolta.
Tindali'a"ea * operaBie denumit@ Ei sterilizare multipl@) discontinu@ sau fracBionat@) ce const@
din Anc@lzirea repetat@ a preparatelor la o temperatur@ cuprins@ Antre =4-.44+. Practice
operaBia se e"ecut@ Anc@lzind preparatul Antr-o baie de ap@ de --/ ori la intervale de (/! cIte
/4 pIn@ la 94 minute. Dntre intervaluri produsele de sterilizat se menBin la temperatura
camerei. 7enumirea de tindalizare provine de la 8Lndal) care conform teoriei lui dup@ prima
Anc@lzire sunt omorIte microoranismele aflate An stare veetativ@ iar sporii rezist@. Dn
intervalul dintre Anc@lziri sporii se dezvolt@ An forme veetative care sunt distruse la Anc@lzirile
ulterioare. Procedeul este indicat pentru preparate care nu suport@ nici m@car .44+.
Ste"ili'a"ea p"in +ie"(e"e ,n ap- * procedeu simplu care const@ din fierberea obiectelor Ei a
vasului cu preparatul injectabil An ap@ timp de -4-94 minute. *etoda nu este siur@ Ei se
aplic@ An farmaciile care nu au autoclav.
Ste"ili'a"ea c! "adia.ii
(5
sterilizarea cu radiaBii :M este aplicat@ mai puBin la sterilizarea medicamentelor) este
AntIlnit@ mai mult la sterilizarea apei)
iradierea :M este o metod@ bun@ folosit@ pentru sterilizarea aerului An Anc@perile unde
se lucreaz@ aseptic)
dezavantajul razelor :M An ceea ce priveEte sterilizarea soluBiilor injectabile este c@ nu
vin An contact cu toat@ masa de lic!id din cauza sticlei Ei provoac@ o serie de
modific@ri An compoziBia medicamentuluiC o"id@ri) !idrolize) descompuneri)
sterilizarea cu ajutorul razelor infraroEii doar pentru serini) foarte rar se foloseEte)
sterilizarea cu radiaBii amma care p@trund prin materialele obiEnuite ceea ce confer@
posibilitatea de a steriliza materialul ambalat. 7eoarece poate produce o serie de
descompuneri c!imice procedeul nu are o aplicare lar@.
P"cede!l aseptic se aplic@ preparatelor sensibile la c@ldur@) nesterilizabile prin procedeele
obiEnuite. 7eoarece nu este posibil s@ se aplice un procedeu de sterilizare la produsul finit se
prefer@ realizarea amestecului din constituenBi sterilizaBi An parte evitIndu-se orice
contaminare An cursul operaBiei finale.
P"p"iet-.i i cnt"l pent"! p"epa"atele in&ecta(ile
Api"/enitatea este o condiBie de calitate esenBial@ a preparatelor parenterale Ei se asiur@
prin utilizarea unui procedeu de fabricaBie care s@ asiure evitarea contamin@rii cu piroene Ei
prin utilizarea unor materii prime (substanBe medicamentoase) adjuvanBi) ve!icule Ei materiale
de condiBionare lipsite de piroene.
+onform F% & la preparare se iau precauBiile necesare pentru asiurarea stabilit@Bii
microbioloice Ei bioloice. 7up@ obBinerea produsului finit Andep@rtarea piroenelor nu se
mai poate realize. F% & prevede un control al impurit@Bilor piroene care se bazeaz@ pe
m@surarea temperaturii rectale a iepurilor dup@ administrare IM a soluBiei de testat.
Dn cazul unor substanBe medicamentoase precum lucoza) fructoza) sorbitolul se verific@
absenBa impurit@Bilor piroene.
(9
F% & precizeaz@ c@ trebuie s@ se obBin@ soluBii limpezi) practice lipsite de particule An
suspensii.
Dn cazul medicamentelor injectabile) soluBii) dup@ dizolvarea substanBei medicamentoase An
ve!icul Ei completarea ei la volum este obliatorie filtrarea An vederea Andep@rt@rii
impurit@Bilor mecanice. Filtrarea se realizeaz@ prin membrane filtrante cu dimensiuni ale
porilor de 4)(( micrometri.
+ontrolul limpidit@Bii se realizeaz@ prin e"aminarea soluBiei dup@ cIteva r@sturn@ri ale
recipientelor An condiBii de vizibilitate corespunz@toare. Se realizeaz@ An faBa unui ecran de
54cm/54cm) jum@tate alb jum@tate neru Antr-un un!i perpendicular pe raza de lumin@ a unui
tub de neon sau a unui bec electric mat de .44N.
+uloarea soluBiilor injectabile este An funcBie de natura substanBei medicamentoase Ei a
solventului. 0 eventual@ coloraBie nu trebuie s@ dep@Eeasc@ coloraBia etalonului de culoare
prev@zut An monorafia respectiv@.
Stabilitatea c!imic@ a substanBei medicamentoase se asiur@ prin diferite metode An funcBie de
reacBiile de deradare pe care le pot suferi substanBa medicamentoas@. F% & prevede c@ An
toate cazurile p1-ul preparatului injectabil trebuie s@ asiure stabilitatea acestora.
Stabilitatea fizic@ a preparatelor injectabile sub form@ de emulsii Ei suspensii se asiur@ cu
ajutorul unor substanBe au"iliare adecvate) e"cipienBi pentru creEterea vIscozit@Bii
(metilceluloza) carbo"imetilceluloza sodic@))aenBi emulatori ce asiur@ stabilitatea
emulsiilor) (lecitin@ din soia) aenBi emulatori de sintez@ PK:%0*I+).
Suspensiile injectabile dup@ aitare timp de .-( minute trebuie s@ fie omoene Ei f@r@ reziduri
fi"ate pe Itul fiolei sau al flaconului. Pot prezenta un sediment uEor redispersabil la aitare.
Pentru verificarea aspectului suspensilor injectabile uleioase se admite o uEoar@ Anc@lzire la
-=rade + Anainte de aitare. Suspensiile injectabile trebuie s@ corespund@ probei de pasaj .
Suspensia omoenizat@ prin aitare se aspir@ An Antreime Antr-o serin@ de m@rime adecvat@)
apoi se evacueaz@ Antr-un recipient sub forma unui jet continuu prin acul de serin@ num@rul
(=
.9. 7up@ .4 minute suspensia se ait@ din nou Ei se repet@ determinarea Ei de aceast@ dat@
trebuie s@ treac@ volumul An jet continuu prin acul de serin@ num@rul .9.
Dn cazul pulberilor pentru preparatele injectabile la care suspendarea An solvent se efectueaz@
Anainte de administrare) flaconul cu pulbere se ait@ Anainte Ei dup@ introducerea solventului
respective.
Emulsiile injectabile trebuie s@ aib@ un aspect omoen dup@ aitare Ei s@ nu prezinte nici un
semn de separare a fazelor. 8oleranBa soluBiilor injectabile depinde de p1-ul soluBiei. 0 soluBie
injectabil@ este cu atIt mai bine tolerat@ cu cIt p1-ul ei este apropiat de p1-ul serului
sanuine) =)-5-=)/5.
(?
Apa distilat- pent"! p"epa"ate in&ecta(ile0
2pa distilat@ pentru preparatele injectabile este:
apa destinat@ prepar@rii medicamentelor administrate pe cale parenteral@)
apa destinat@ dizolv@rii pulberilor pentru preparatele injectabile sau dilu@rii
preparatelor concentrate pentru administrarea parenterala@ An momentul folosirii.
2pa distilat@ pentru preparatele injectabile se obBine din apa potabil@ sau din apa distilat@
Antr-un aparat de sticl@ neutr@) cuartz sau dintr-un metal potrivit.
2paratul de distilare trebuie s@ fie corect folosit iar colectarea Ei conservarea apei distilate
pentru preparatele injectabile trebuie astfel f@cut@ AncIt s@ se previn@ orice fel de contaminare.
(H
Sl!.ie in&ecta(il- de /l!cnat de Ca 123
<luconat de +a ...................................................................4
+lorur@ de sodiu ................................................................4)H-
2p@ distilat pentru preparate injectabile...............O.s.ad......44 ml
SoluBiile se prepar@ mas@ la volum.
-4
P"epa"a"e4
- <luconatul de +a se dizolv@ Ampreun@ cu clorura de sodiu An apro"imativ ?4 ml ap@
proasp@t distilat@.
- 7izolvarea se realizeaz@ la fierbere.
- 7up@ r@cire soluBia se completeaz@ la .44 ml cu ap@) se filtreaz@) se Anfioleaz@ An fiole
de .4 ml Ei se sterilizeaz@ 94 minute la .44 rade +.
O(se"#a.ii4
- luconatul de +a este solubil . la -4 An ap@ rece) motiv pentru care se foloseEte o
substanB@ care s@ creasc@ solubilitatea luconatului de +a Ei care s@ asiure stabilitate
soluBiei.
- SoluBia .4J luconat de +a este o soluBie suprasaturat@) iar luconatul de +a poate
recristaliza An caz de: variaBii bruEte de temperatur@) aitare puternic@ sau datorit@ unor
cristale prezente An soluBie din cauza dizolv@rii incomplete.
5nt"e(!in.-"i4
- sarcin@
- ra!itism
- osteoporoz@
- antialeric An urticarii.
-.
Sl!.ia in&ecta(il- de /l!c'-6FR 78
SoluBia injectabil@ de lucoz@ de (44 m/ml) --4 m/ml) /44 m/ml este o soluBie steril@ Ei
apiroen@ de lucoz@ An ap@ pentru preparate injectabile cu p1-ul ajustat la / cu acid
clor!idric.
Desc"ie"e4
- soluBie limpede
- incolor@
- f@r@ miros
- cu ust dulce
O(se"#a.ii4
- lucoza care se foloseEte la prepararea medicamentelor injectabile trebuie s@
corespund@ testului de apiroenitate. 7ac@ An locul lucozei an!idre se foloseEte
lucoz@ !idratat@ cu o molecul@ de ap@ se va utiliza cu .4J mai mult.
- +@ldura) p1-ul) o"ienul din ap@ Ei aer) microoranismele sunt factori care provoac@
alterarea soluBiei de lucoz@. Sub acBiunea acestor factori Ei An funcBie de concentraBia
soluBiei de lucoz@ se formeaz@ produEi de descompunere care coloreaz@ soluBia An
alben brun Ei determin@ o sc@dere a p1-ului.
Este posibil@ alterarea soluBiei f@r@ modific@ri oranoleptice care s@ constituie un semnal de
alarm@. Dn soluBii concentrate Ei la p1 apropiat de = Ei mai ales la p1 alcalin descompunerea
o"idativ@ a lucozei este foarte intens@. Pentru prevenirea descompunerii soluBiei de lucoz@
se aduc la un p1 acid Anc@ de la preparare. Se aciduleaz@ soluBiile a c@ror concentraBie
-(
dep@EeEte .4J. S-a demonstrat c@ sub aceast@ concentraBie derad@rile sunt puBin intense.
2ceste concentraBii relativ mici se AntrebuinBeaz@ An volume mai mari sub form@ de perfuzii.
DntrucIt o"ienul din aerul Anc!is An flacoane Ei fiole poate constitui un factor de stabilitate se
recomand@ Anfiolarea Ei filtrarea soluBiilor An prezenBa unui az inert.
Sterilizarea soluBiilor se face timp de .5 minute la .(. rade +.
5nt"e(!in.-"i4
- diretic An insuficienBa !epatic@
- cardiac@
- renal@
- An edem cerebral
- An acidoz@
- !emoraii rave
- into"icaBii cu medicamente cu barbital Ei morfin@.
SOLUII PERFU%ABILE ' INFUNDIBILIA * MONO9RAFIA DIN FR 7
De+ini.ie4
P"epa"atele pe"+!'a(ile s!nt sl!.ii apase sa! e)!lsii, !lei ,n ap-, i'tnice ste"ile i
api"/ene ca"e se ad)inist"ea'- I: ,n #l!)e de 122 )l sa! )ai )a"i c! a&!t"!l !n!i
disp'iti# de pe"+!'a"e0
7up@ scopul urm@rit perfuziile se Ampart An:
- perfuzii pentru restabilirea ec!ilibrului !idroelectolitic) e". soluBia clorur@ de sodiu)
clorur@ de potasiu
- perfuzii pentru restabilirea ec!ilibrului acido-bazic) e". soluBia bicarbonat de sodiu)
soluBia de clorur@ de amoniu)
--
- perfuzii cu substanBe eneretice) perfuzii cu !idraBi de carbon)
- perfuzii pentru alimentare parenteral@) perfuzii cu aminoacizi)
- perfuzii Anlocuitori de plasm@)
- perfuzii medicamentoase.
P"epa"a"e:
Se prepar@ prin dizolvarea sau emulsionarea An ap@ a substanBelor medicamentoase) soluBia
respectiv emulsia obBinut@ se completeaz@ la volumul specificat.
SoluBiile !ipotonice se izotonizeaz@ Ei se aduc la p1 neutru dac@ monorafia nu prevede
astfel. 6u se admite adaosul soluBiilor tampon sau al conservanBilor antimicrobieni.
Ka preparare se iau precauBiile necesare pentru asiurarea stabilit@Bii fizico-c!imice)
microbioloice Ei bioloice.
+onBinutul An substanBa activ@ se e"prim@ An unit@Bi de mas@ pentru .44 ml soluBie. +onBinutul
An substanBe eneretice se e"prim@ An calorii.
SoluBiile perfuzabile se filtreaz@ prin materiale filtrante adecvate pIn@ la obBinerea de soluBii
perfect limpezi Ei se repartizeaz@ An recipiente de sticl@ radate sau din material plastic cu
capacit@Bi de: .44-(54-544-.444 ml.
Se sterilizeaz@ printr-o metod@ adecvat@.
P"p"iet-.i i cnt"l0
Desc"ie"e4 soluBiile trebuie s@ fie limpezi) practic lipsite de particule An suspensie.
7etermin@rile se fac pe .4 recipiente An cazul flacoanelor sau sacilor din material plastic.
+onBinutul lor se transvazeaz@ An prealabil An flacoane de sticl@ corespunz@toare.
SoluBiile se e"amineaz@ dup@ cIteva r@sturn@ri ale recipientelor An condiBii de vizibilitate
corespunz@toare.
-/
Emulsiile perfuzabile dup@ aitare trebuie s@ aib@ un aspect omoen Ei nu trebuie s@ prezinte
nici un semn de separare a fazelor. 7iametrul particulelor fazei dispersate determinat la
microscop trebuie s@ fie de cel mult 5 micrometri.
C!la"e4 soluBiile perfuzabile trebuie s@ fie incolore) o eventual@ coloraBie nu trebuie s@
dep@Eesc@ coloraBia etalonului de culoare prev@zut@ de monorafia respectiv@.
Uni+")itatea #l!)!l!i4 volumul de lic!id perfuzabil din recipiente trebuie s@ fie cel puBin
eal cu cel declarat pe etic!et@. Molumul de lic!id se verific@ pe .4 recipiente prin transvazare
An cilindri radaBi. +onservare An recipiente Anc!ise etanE.
O(se"#a.ii4 soluBiile perfuzabile trebuie s@ fie sterile Ei la preparare toate operaBiile se
efectueaz@ Antr-un ciclu continuu.
-5
Pe"+!'ii pent"! "esta(ili"ea ec$ili("!l!i $id"elect"litic
Dntre lic!idul celular e"tracelular au loc sc!imburi de lic!ide determinate de obicei de
modificarea An compoziBie a lic!idului e"tracelular.
7e e"emplu sc@derea sodiului e"tracelular va produce !idratare celular@ iar creEterea sodiului
e"tracelular va produce des!idratare celular@.
Pierderile de potasiu produc perturb@ri Ei mai serioase deoarece potasiul are rol An procesele
de e"citabilitate a fibrelor musculare ale inimii.
Dn st@ri normale oranismul printr-un mecanism comple" de relare reBine elementele
necesare Ei elimin@ surplusul) mecanism cunoscut sub numele de !omeostazia apei Ei
electroliBilor.
Dn anumite st@ri patoloice sau accidente este necesar@ corectarea deficitului de electroliBilor)
adic@ refacerea !omeostaziei prin aport e"oen.
-9
10 pe"+!'ii i'tnice ' An cateoria soluBii izotonice se folosesc:
- ser fizioloic)
- soluBie %iner)
- soluBie %iner lactat
Se folosesc pentru corectarea deficitului de ap@ Ei electroliBi e"tracelulari An caz de pierderi de
sIne.
(. Dn cateoria sl!.iil" $iptnice avem:
- soluBie de clorur@ de sodiu 4)/5J Ei se foloseEte pentru corectarea iniBial@ a st@rilor !iporos-
molare severe cum este cetoacidoza diabetic@.
- soluBie de clorur@ de sodiu 4)/5J An lucoz@ 5J care se administreaz@ la nou n@scut pentru
refacerea Ei menBinerea volumului plasmatic f@r@ riscul supra!idrat@rii prin retenBie de sodiu.
;0 sl!.ii $ipe"tnice
- clorur@ de sodiu cu carbonat acid de sodiu care se administreaz@ An practica c!irurical@
pentru corectarea urent@ a acidozei metabolice.
Pe"+!'ii c! elect"li.i pent"! )di+ica"ea ec$ili("!l!i acid(a'ic0
-=
Dn stare normal@ p1-ul plasmei Ei An eneral al lic!idelor bioloice este cuprins Antre =)-5 -
=)/5 iar limitele compatibile cu viaBa sunt 9)= Ei =)H . +ompensarea variaBiilor mici de p1 este
asiurat@ de sistemele tampon ale oranismului.
- sistemele tampon care reprezint@ un mecanism de relare fizico-c!imic@)
- funcBia compensatorie a pl@mInilor)
- funcBia compensatorie a rinic!ilor.
2ceste dou@ ultime sunt mecanisme fizioloice. +el mai boat reprezentat sistem tampon An
oranism care acBioneaz@ An apa e"tracelular@ este sistemul acid carbonic (1(+0-)
-bicarbonat (1+0-)) iar raportul lor este eal cu (4 Ei un p1 $=)/.
7ac@:
.. creEte valoarea acidului carbonic sau scade ionul bicarbonat avem o sc@dere de p1 sub =)/)
rezult@ o acidoz@.
(. scade acidul carbonic sau creEte ionul bicarbonat avem o creEtere de p1 numit@ alcaloz@.
Perturb@rile ec!ilibrului acidobazic cauzate de modific@ri ale conBinutului de acid carbonic al
sInelui sunt de oriine respiratorie.
Acid'a respiratorie survine la acumularea de acid carbonic An sIne ca urmare a perturb@rii
elimin@rii +0( prin alveolele pulmonare.
Alcal'a respiratorie se AntIlneEte cInd viteza de eliminare a +0( este e"cesiv@ Ei scade
proporBia de acid carbonic An raport cu bicarbonatul.
+Ind perturb@rile ec!ilibrului acido bazic sunt cauzate de o modificare iniBial@ a
bicarbonatului apare acidoza sau alcaloza metabolic@.
7erel@rile (acidoz@) alcaloz@) pot fi compensate de oranism iar p1-ul se menBine la valori
normale. 7ac@ mecanismele de compensare sunt insuficiente sau dep@Eite p1-ul sufer@
modific@ri Ei avem de-a face cu acidoze sau alcaloze decompensate cu manifest@ri clinice. Dn
aceste cazuri se intervine cu soluBii perfuzabile de modificare a ec!ilibrului acidobazic.
Dn acidoze se pot administra soluBii perfuzabile de:
- bicarbonat de sodiu)
-?
- lactat de sodiu)
- acetat de sodiu)
- cloruri de sodiu Ei potasiu.
Dn alcaloze se pot administra perfuzii cu clorur@ de amoniu sau clor!idrat de arinin.
Pe"+!'ii c! ,nlc!it"i clidali de plas)-0
:tilizarea soluBiilor coloidale se face An scopul Anlocuirii volumului plasmatic An perioada de
pre transfuzie An urma pierderilor masive de sIne. 0biectivul este refacerea volumului
plasmatic f@r@ o Anc@rcare e"cesiv@ cu lic!id Ei sodiu a compartimentului e"travascular.
2dministrarea numai de soluBii aEa zise fizioloice ca serul fizioloic sau lucoza are un efect
temporar de circa -4 minute) necesitInd administr@ri frecvente) de aceea se folosesc produse
coloidale:
- derivate din plasma uman@ ' e" ' plasma uman@ liofilizat@) albumin@ seric@ uman@)
- Anlocuitori pe baz@ de coloizi naturali ' e" ' de"trani Ei unele elatine modificate)
- derivaBi sintetici ' e" ' polivinil pirolidona) !idro"ietil amidon.
2lbuminenele serice umane reprezint@ fracBiunea proteic@ cea mai abundent@ a plasmei . 2u
rol An refacerea volemiei prin solicitarea apei e"tracelulare) se administreaz@ An arsuri rave )
An Eoc sau colaps.
7e"tranii sunt poliza!aride cu reutate molecular@ mare care se obBin prin fermentaBia unor
medii de cultur@ cu za!aroz@ de c@tre bacteria Keuconostoc mesenteroides) se folosesc dou@
fracBiuni.
- de"tranul =4 cu masa molecular@ de =4 mii
- de"tranul /4 cu masa molecular@ de /4 mii.
-H
Se prezint@ ca o pulbere alb@ solubil@ An ap@) stabil@) sterilizabil@ prin autoclavare. Se folosesc
sub form@ de soluBii .4J fie de de"trani /4 fie de de"trani =4 An soluBii de clorur@ de sodiu
4)HJ sau An soluBie de lucoz@ 5J.
7e"trani =4 se administreaz@ An !ipovolemii) !ipoproteinemii) are efect pentru o perioad@ mai
mare de (/! Ei se elimin@ An dou@ s@pt@mIni apro"imativ (eliminare total@).
7e"trani /4 au acBiune mai rapid@ dar pentru o durat@ scurt@ de timp de apro"imativ .(! Ei
amelioreaz@ microcirculaBia. Se administreaz@ An tulbur@ri microcirculatorii Ei An tromboze.
Pe"+!'ii pent"! ali)enta"e pa"ente"al-
Dn cazul unor pacienBi care nu sunt An m@sur@ s@ se poat@ !r@ni pe cale oral@)
pacienBi cu carcinom esofaian sau astric)
pacienBi cu ulcer peptic obstructiv)
pacienBi cu sindrom de malabsorbBie )
pacienBi cu colite ulceroase sau pacienBi An com@)
Sau la care nu trebuie s@ se administreze alimente:
pacienBi cu fistule traumatice)
/4
pancreatite sau enterite)
se recure la administrarea de factori nutritivi) lucide) aminoacizi) lipide) s@ruri minerale)
vitamine) pe cale parenteral@ sub form@ de soluBii perfuzabile. 2ceste soluBii se pot administra
An vena cav@ superioar@ prin intermediul unui cateter timp de pIn@ la sute de zile. 0 soluBie
ideal@ pentru alimentarea intravenoas@ ar trebui s@ conBin@ aceeaEi balanB@ a elementelor
nutritive ca Ei An cazul unei diete orale.
2lc@tuirea unei formule alimentare corespunz@toare se bazeaz@ pe principiile fizioloice Ei
bioc!imice ale aliment@rii) recunoaEterea c@ilor de metabolizare a lucidelor) proteinelor)
lipidelor.
E"ist@ pe"+!'ii c! /l!cide: soluBii !ipertonice de lucoz@) soluBii de fructoz@) soluBii de
sorbitol) soluBii de "ilitol.
Se mai folosesc Ei pe"+!'ii c! lipide0 2dministrarea lor IM se face sub form@ de emulsii :/2)
au un conBinut caloric ridicat Hcal./ram fiind posibil@ administrarea pIn@ la -4J din
necesarul zilnic caloric Antr-un volum redus de lic!id.
Pe"+!'ii c! a)inaci'i .
Sunt ? aminoacizi esenBiali) adic@ nu pot fi sintetizaBi An oranism:
- izoleucina)
- leucina)
- lizina)
- metionina)
- fenilalanina)
- treonina)
- triptofan)
- valina.
Ka nou n@scuBi se mai adau@ doi aminoacizi esenBiali:
- !istidin@)
- cistein@.
/.
2minoacizi neesenBiali:
- alanina) - licina) - tirozina)
- arinina) - !istidina)
- acidul aspartic) - ornitina)
- cistina) - prolina)
- acidul lutamic) - serina)
2dministrarea aminoacizilor se face concomitent cu surse de enerie. Pentru utilizare optim@
este necesar@ administrarea simultan@ a celor dou@ cateorii de aminoacizi. Dn unele afecBiuni
ca: insuficienBa !epatic@ este necesar un aport crescut de aminoacizi ramificaBiC e". izolucina)
leucina) valina Ei o cantitate mai sc@zut@ de aminoacizi aromatici fenilalanin@ Ei tirozina.
Sl!.ii pent"! diali'a pe"itneal-
Kic!idele pentru dializa peritoneal@ se introduc An cavitatea abdominal@ An cantitate de circa
(444 ml) iar dup@ (4-/4 minute sunt scoase.
Scopul dializei peritoneale este de a Andep@rta substanBele to"ice din oranism An cazul unei
insuficienBe renale prin difuzarea lor An lic!idul de dializ@.
SoluBiile pentru dializa peritoneal@ conBin lucoz@ Ei un conBinut ionic similar cu lic!idul
normal e"tracelular.
Sl!.ii pent"! $e)diali'-
Se folosesc pentru epurarea sInelui unor pacienBi into"icaBi sau cu insuficienB@ renal@ rav@)
c!iar anurie) cu ajutorul unui aparat numit rinic!i artificial. SInele bolnavului este adus
e"tracorporal pIn@ la o membran@ artificial@ An contact pe partea opus@ cu o soluBie conBinInd
electroliBi Ei lucoz@.
Dntr-o dializ@ de 9 ! se vor folosi Antre .54--54 l soluBie) de aceea se prepar@ soluBie
concentrat@ pentru !emodializ@ care se dilueaz@ aseptic cu ap@ distilat@ pentru preparate
injectabile An secBia de spital.
0 soluBie pentru !emodializ@ conBine:
/(
- clorur@ de sodiu)
- clorur@ de potasiu)
- clorur@ de +a !idratat@ cu dou@ molecule de ap@)
- clorur@ de maneziu !idratat@ cu Ease molecule de ap@)
- acetat de sodiu !idratat cu trei molecule de ap@)
- lucoz@.
7iluarea soluBiei concentrate se face cu ap@ An raport . la -/.
Epurarea oranismului An acest fel este eficient@ numai pentru substanBele cu reutate
molecular@ mic@ sau care nu sunt puternic leate de proteinele plasmatice.
Pe"+!'ii )edica)entase
Perfuziile medicamentoase rezult@ din asocierea unor soluBii injectabile la soluBiile
perfuzabile.
E"emple:
perfuzia cu metronidazol 4)5J izotonizat@ cu clorur@ de sodiu sau lucoz@) se
foloseEte An infecBiile cu anaerobi sau preoperator)
perfuzia cu manitol) 5J) .4J) (4 J) manitolul este un poliol nemetabolizabil care se
elimin@ prin filtrare lomerular@ Ei acBioneaz@ ca diuretic osmotic)
soluBia perfuzabil@ cu clor!idrat de arinin@ folosit@ ca protector !epatic)
/-
soluBii pentru sp@larea unor r@ni Antinse) care nu se folosesc parenteral dar deoarece An
timpul sp@l@rii pot p@trunde An circulaBia sInelui Antr-o anumit@ m@sur@ ele trebuie s@
Andeplineasc@ condiBiile de calitate ale medicamentelor parenterale.
//
SOLUII PERFU%ABILE OFICINALE 5N FR 7
10 In+!ndi(ile nat"i c$l"idi * sl!.ia pe"+!'a(il- de cl"!"- de sdi!
- soluBie steril@ Ei apiroen@ de clorur@ de sodiu H la litru An ap@ pentru preparate
injectabile
- este limpede) incolor@) f@r@ miros) cu ust slab s@rat)
O(se"#a.ii4 cInd se specific@ folosirea clorurii de sodiu) soluBie izotonic@) apiroen@) ca
solvent sau diluant pentru preparate injectabile sau perfuzii din Farmacopee se foloseEte
soluBia perfuzabil@ de clorur@ de sodiu H/l .
5nt"e(!in.-"i4 - aport de sare An st@ri de des!idratare Ei deficit de sare) v@rs@turi) diaree) arsuri
intinse)Ei ca ve!icul.
Cnt"aindica.ii4
- insuficienB@ cardiac@
- 182
- insuficienB@ renal@
- insuficienB@ !epatic@ rav@
- edem pulmonar.
<0 In+!ndi(ile nat"ii c$l"idi c)psita = sl!.ie pe"+!'a(il- de cl"!"- de sdi!
c)p!s-
Este o soluBie steril@ Ei apiroen@ ce conBine:
- clorur@ de sodiu ?)9/l)
- clorur@ de calciu 4)5/l)
- clorur@ de potasiu 4)-/l) toate dizolvate An ap@ pentru preparate injectabile.
SoluBie limpede) f@r@ miros) cu ust s@rat.
/5
Este cunoscut@ sub nemele de soluBie %iner.
Ka preparare clorura de calciu se m@soar@ An pic@turi dintr-o soluBie de concentraBie 54J
proasp@t preparat@.
5nt"e(!in.-"i4
- An !emoraii
- pentru ridicarea presiunii arteriale
- pentru re!idratarea oranismului.

PIC>TURI PENTRU OC?I
De+ini.ie4 pic-t!"ile pent"! c$i s!nt p"epa"ate +a")ace!tice ste"ile, s!( +")- de sl!.ii
sa! s!spensii, +lsite ,n t"ata)ent!l i dia/nstica"ea (lil" de c$i0 Se pt p"e'enta i
s!( +")- de p!l(e"i ste"ile ca"e se di'l#- sa! se s!spend- ,nainte de +lsi"e ,nt"=!n
#e$ic!l ste"il0
Dn medicaBia oftalmic@) pe lIn@ pic@turile pentru oc!i se utilizeaz@ Ei:
b@i oculare)
soluBii pentru lentile de contact)
Anlocuitori de lacrimi)
lamele oftalmice)
injecBii intraoculare.
/9
Pic-t!"ile pent"! c$i conBin substanBe medicamentoase An concentraBii relativ mari) ele se
administreaz@ An sacul conjunctival cu ajutorul unui instilator.
B-ile c!la"e au o concentraBie mai mic@ An substanBe active) se utilizeaz@ cu ajutorul unor
pa!are adaptate aplic@rii etanEe pe orbita) spa@larea lobului ocular Ei a conjunctivei se
asiur@ prin Anc!iderea Ei desc!iderea repetat@ a pleoapelor. Ele pot fi AntrebuinBate Ei An scop
terapeutic. Se prepar@ An cantit@Bi de 54-(44 Ei adesea conBin acetat de amoniu) ap@ de
fenicul) bicarbonat de sodiu) bora") acid boric.
Sl!.iile pent"! lentilele de cntact se utilizeaz@ de c@tre pacienBii cu lentile aplicate direct
pe cornee) atIt An scopul facilit@rii fi"@rii Ei desprinderi acestora) cIt Ei pentru o mai bun@
toleranB@ a lentilei) prin rolul lubrifiant pe care Al joac@ Antre lentil@ Ei cornee. 2ceste soluBii
sunt izotonice) au p1$? Ei vIscozitatea este corespunz@toare suport@rii f@r@ inconveniente a
lentilelor pe cornee.
Lac"i)ile a"ti+iciale sa! ,nlc!it"ii de lac"i)i sunt soluBii oftalmice care se utilizeaz@ An
cazuri de insuficienB@ a flu"ului lacrimal) avInd rolul de a umecta oc!iul. Sunt izotonice)
izo!idrice Ei conBin un aent de creEtere a vIscozit@Bii.
La)elele +tal)ice constituie o form@ farmaceutic@ destinat@ tratamentului oftalmic. Sunt
preparate din amestecuri de elatin@ ) licerin@ Ei ap@. 2u diametrul de 4)- cm) form@ de
discuri subBiri) transparente) incolore sau uEor colorate) sterile) cu un conBinut de alcaloizi sau
alte substanBe An concentraBii de ordinul zecimilor sau c!iar sutimilor de miliram. Ele se
aplic@ sub pleoapa inferioar@ unde se dizolv@ lent.
/=
P"epa"a"ea pic-t!"il" +tal)ice.
Pic@turile pentru oc!i se prepar@ prin metode care le asiur@ sterilitatea Ei care permit evitarea
unei contamin@ri ulterioare cu microoranisme (F%&).
SubstanBele active se dizolv@ sau se suspend@ Antr-un ve!icul corespunz@tor Ei se completeaz@
la masa prev@zut@ (m/m) . Pic@turile pentru oc!i soluBii se filtreaz@ printr-un material filtrant
adecvat) se recomand@ membrane filtrante cu diametrul porilor de 4)((-4)/5 micrometri.
+a ve!icul se foloseEte apa proasp@t fiart@ Ei r@cit@) apa pentru preparate injectabile sau uleiul
de floarea soarelui neutralizat.
Se pot folosi Ei substanBe au"iliare (solubilizanBi) izotonizanBi) aenBi pentru ajustarea p1-ului
Ei pentru creEterea vIscozit@Bii) conservanBi antimicrobieni potriviBi) conform F% &.
Cndi.ii de calitate:
stabilitate fizico-c!imic@ a substanBei medicamentoase
stabilitate fizic@ a formei farmaceutice (An cazul suspensiilor)
toleranBa (inocuitate)
eficacitate
puritate microbioloic@) c!imic@ Ei mecanic@.
Sta(ilitatea +i'ic=c$i)ic- a s!(stan.el" )edica)entase este condiBionat@ de crearea
unui p1 corespunz@tor al preparatului (p1-ul de stabilitate). 2cest p1 trebuie s@ asiure An
acelaEi timp o bun@ toleranB@ Ei o absorbBie cIt mai ridicat@ a substanBei medicamentoase.
6u An toate cazurile p1-ul de stabilitate al substanBelor medicamentoase coincide cu p1-ul la
care absorbBia prin conjunctiv@ sau toleranBa sunt optime. Se asiur@ Antotdeauna cu prioritate
p1-ul de stabilitate al substanBei medicamentoase.
p?=!l lic$id!l!i lac"i)al
/?
este de =)/. 7atorit@ capacit@Bii de tamponare a lic!idului lacrimal) sunt tolerate soluBii
oftalmice cu p1$/)5-H) soluBiile alcaline sunt mai bine tolerate decIt cele acide.
Sta(ilitatea +i'ic- a +")ei +a")ace!tice se asiur@ An cazul colirelor suspensii prin
selecBionarea unui aent de suspendare adecvatC An urma ait@rii timp de .-( minute suspensia
trebuie s@ se disperseze Ei s@-Ei menBin@ omoenitatea pe durata administr@rii.
/H