Despre vise, ce visam, ce inseamna, cum interpretam

In urma cu mai bine de 100 de ani, Sigmund Freud spunea ca visul este cheia cu care
patrundem In abisurile fiintei, In inconstient. Cartea sa, "Interpretare viselor" a marcat un
punct de cotitura In analiza vietii inconstiente, Insa, In acelasi timp, a dus la reevaluarea
visului.Teoria visului, asa cum a fost ea conceputa de Freud, avea sa influenteze In mare
masura cercetarile din acest domeniu din secolul XX. Pentru ca subiectul e unul prea vast,
In mod deliberat am lasat deoparte chestiuni precum rolul v isului In arta si literatura sau
semnificatia visului In traditia populara.

Ce sunt visele?
Visele sunt limbajul sufletului. Originea lor este necunoscuta si, daca nu le retinem, le
pierdem, ramanand astfel mai saraci cu o amintire sau cu anumite indicii care ne-ar fi putut
ajuta sa ne rezolvam mai bine problemele din viata de zi cu zi.

S-a constata ca in medie, la aproximativ 8 ore de somn omul viseaza o perioada de 2 ore
deci petrecem o treime din fiecare noapte visand. Cercetarile au evidentiat faptu l ca, pe
parcursul vietii unui om, visul acopera un interval de timp de ordinul anilor.

In timpul visului, interactionam cu o multime de oameni, locuri, lucruri. Un vis este o
halucinatie, o calatorie fantastica in somn, o lume paralela unde se pot intam pla lucruri pe
care ni le dorim sau nu. Un vis este o stare care ne elibereaza de stress sau incearca sa ne
distraga atentia de la problemele cotidiene.
In paginile dedicate interpretari viselor veti invata sa interpretati anumite fragmente sau parti
ale visului. Toate interpretarile nu au o baza stiintifica ci provin din experiente din diverse
interpretari si analogi din viata reala.
Interpretarile cu privire la motivele pentru care visam au variat de -a lungul ultimului secol. La
fel de mult a variat si importanta data visului ca fenomen psihic. Putem vorbi de cel putin trei
mari directii de cercetare sau viziuni asupra visurilor:
Prima ar fi ca visul n-are o Insemnatate aparte: mintea continua sa ramana activa In
timpul somului, iar visele nu sunt decat o manifestare a acestei activitati. Imagini
stocate de-a lungul zilei apar In vis.
Sigmund Freud
A doua ia In considerare o serie de procese care se petrec In timpul somnului, cum
ar fi consolidarea memoriei si trage concluzia ca visul ar fi expresia acest ora.
In fine, a treia directie de cercetatre acorda visului un loc central. Visul este
important si e considerat o activitate psihica coerenta, care are un sens.
Ce Inseamna visele?
In conceptia psihologiei moderne, descalcirea visului tine In primul ran d de contexul
individual. In vis apar imagini si simboluri specifice celui care le viseaza. Drept urmare doar
el poate sa descalceasca semnificatia a ceea ce a visat. Un alt fel de raspuns ofera Carl
Gustav Jung, care a lucrat o vreme cu Freud dar ale caru i idei s-au desprins treptat de ale
acestuia. Dupa cum afirma Jung, exista si vise cu o semnificatie suprapersonala, adica visuri
colective, visuri In care sensul trebuie cautat prin analogii cu trecutul. Toti avem acces la o
mostenire ancestrala a unor reprezentari posibile. El numeste aceste imagini, aceste
reprezentari - arhetipuri. Sunt simboluri universale care pot fi gasite In religie, In basme si
mituri, iar la nivel individual ele apar In vise.

Visele sunt o componenta a vietii umane si animale, daca stam sa urmarim reactiile pe
care le au, uneori, cainii sau pisicile noastre, atunci cand dorm despre care mai mult facem
presupuneri, decat cunoastem ceva cu certitudine. Ele exista si se desfasoara, independent
de voia noastra, uneori dupa tipare bine definite incapacitatea de a fugi sau de a riposta,
ori starea de imponderabilitate derivata din deplasarea cu o viteza uriasa alteori, haotice,
aleatorii, premonitorii, infricosatoare sau euforice. Pe unele ni le explicam ca urmari ale unor
experiente mai mult sau mai putin marcante din timpul unei zile, in timp ce altora ne este
imposibil sa le identificam sursa si sau sa le asociem cu diferite simboluri. Stiinta interpretarii
onirice, al carei parinte este celebrul medic neuropsihiatru Sigmund Freud, ofera, in unele
situatii, lamuriri satisfacatoare. Totusi, nu decodificarea simbolurilor ascunse ale viselor face
obiectul de studiu al acestui material, ci trasaturile pe care acestea le au, din perspectiva pur
stiintifica.
10. Si orbii viseaza
Oamenii care orbesc dupa nastere vad, in continuare, imagini in visele lor. Cei care s-au
nascut fara darul vederii sunt privati de aceasta dimensiune onirica, dar se bucura de vise la
fel de "vii" ca toti ceilalti, limitate, insa, visele lor se desfasoara in gama tuturor celorlalte
simturi: auz, miros, gust, atingere si emotie. Pentru un vazator este greu sa isi imagineze
toate aceste lucruri in vis, dar nevoia de somn a creierului uman este atat de puternica, incat
acesta poate angrena toate situatiile si mecanismele fizice posibile pentru a impune un
repaus odihnitor si eficient sistemului.
Uitam 90% din tot ce visam
La cinci minute dupa ce un om se trezeste, el a uitat deja jumatate din ce a visat. Dupa zece
minute, 90% din amintirea visului a disparut. Poetu l Samuel Taylor Coleridge s -a trezit intr-o
dimineata dupa un vis fabulos - indus, probabil, de opiu - si a asternut cu creionul pe hartie
descrierea "viziunii dintr -un vis", in ceea ce a devenit, ulterior, unul dintre cele mai apreciate
poeme englezesti: Kublai Khan. In timp ce scria, mai exact dupa cel de al 54 -lea vers, a fost
intrerupt de cineva. Coleridge s -a intors sa isi termine poemul, dar nu si -a putut aminti restul
visului. Poezia nu a mai fost niciodata completata. Cazuri similare mai exista. De exemplu,
Robert Louis Stevenson a scris povestea Doctorului Jeckyll si a Domnului Hyde prin vis, iar
Frankenstein, al Maryei Shelley, a fost tot vlastarul unei experiente in somn.
Toata lumea viseaza
Orice fiinta omeneasca viseaza (exceptand cazurile de tu lburare psihologica grava ), insa
barbatii si femeile viseaza diferit si au reactii fizice distincte. Barbatii tind sa viseze mai mult
despre alti barbati, in timp ce femeile viseaza in mod egal despre femei si barbati. Mai mult,
atat barbatii, cat si femeile experimenteaza reactii fizice de natura sexuala in timp ce
viseaza, indiferent daca visele au ori nu o tenta sexuala explicita; aproape zilnic, barbatii au
erectii, iar femeilor li se vascularizeaza mai puternic zona genitala.
Visele previn psihozele
Intr-un studiu recent asupra somnului, s -a constatat ca subiectii care erau treziti la inceputul
fiecarui vis, dar li se permiteau, totusi, opt ore de somn, au experimentat cu totii dificultati de
concentrare, iritabilitate, halucinatii si semne de psihoza, dupa numai trei zile de asemenea
tratament. Atunci cand, in sfarsit, li s -a permis un somn continuu si neintrerupt, cu vise,
creierele subiectilor au recuperat timpul pierdut ridicand simtitor procentul de somn in stare
REM (Rapid Eye Movement sau Miscarea Rapida a Ochilor). Adica, au visat mult mai mult,
pentru a ajuta la refacerea cerebrala.
Nu toti viseaza in culori
Reiese, din unele studii, ca nu mai putin de 12% dintre oamenii vazatori viseaza exclusiv in
alb si negru. Restul viseaza colorat. De aseme nea, oamenii tind sa aiba teme comune in
visele lor, situatii relationate cu scoala sau serviciul, urmariri, alergare ingreunata si pe loc,
experiente sexuale, esecuri, intarzieri, decesul unei persoane dragi, dinti cazuti, zbor,
picarea unui examen sau un accident de masina. Pana acum, nu se stie daca impactul unui
vis marcat de violenta sau moarte poarta o incarcatura emotionala mai puternica in cazul
unei persoane care viseaza color, decat in cazul uneia care viseaza alb -negru.
Visele nu sunt despre ceea ce par a fi
Atunci cand visam despre un anumit subiect, este posibil ca visul sa nu se refere tocmai la
acel lucru. Visele comunica intr -un limbaj simbolic si incifrat. Mintea, inconstienta, incearca
sa compare visul cu altceva, similar. Asadar, orice simbol ar alege visul, este foarte putin
probabil sa fie vorba despre un simbol explicit, al chiar lucrului visat. Practic, aici intervine
acea "interpretare a viselor", de care se face vinovat Freud si care asociaza scenarii onirice
precum pierderea dintilor cu decesul cuiva apropiat, scaldatul in ape tulburi cu o boala ce se
apropie, ori prezenta unor animale cu niste dusmani, mai mici sau mai mari, din viata reala.
Dependentii care au renuntat la vicii au vise mai realistice
Oamenii care au fost mult timp f umatori si s-au lasat de acest viciu, experimenteaza, se
pare, vise mult mai vii decat ar avea in mod normal. In plus, Jurnalulul de Psihologie
Anormala relateaza: "In randul a 293 de fumatori abstinenti, intr -o perioada cuprinsa intre
una si patru saptamani, 33% au declarat ca au avut cel putin un vis despre fumat. In
majoritatea viselor, subiectii s -au surprins fumand si au resimtit puternice emotii negative,
precum panica si vina. Visele despre fumat erau rezultatul scaderii nivelului de nicotina si nu
au fost experimentate de 97% dintre subiecti atunci cand fumau." Aparitia viselor era
relationata semnificativ cu durata abstinentei. Aceste vise au fost incadrate ca fiind mai vii
decat cele obisnuite si erau la fel de comune ca majoritatea simptomelor ren untarii la tutun.
Stimulii externi ne invadeaza visele
Se numeste Incorporare Onirica si reprezinta experienta pe care majoritatea o avem, cel mai
comun, atunci cand un sunet din realitate se aude in vis si este cumva asociat unui element
din scenariul visat. Un exemplu asemanator este acela al situatiei cand ne este sete, frig sau
avem o alta nevoie fiziologica, in realitate, iar mintea noastra incorporeaza aceasta nevoie in
vis. Un asemenea caz se poate transpune oniric visand cum bei un mare pahar cu apa ,
dupa care setea revine, bei iar, iar ciclul se repeta pana cand te trezesti si chiar bei un pahar
cu apa. Acest concept este ilustrat in pictura lui Salvador Dali denumita "Vis provocat de
zborul unei albine in jurul unei rodii, cu o secunda inainte de t rezire".
Suntem paralizati in timpul somnului
Fie ca ne vine sau nu sa credem, trupurile noastre sunt, virtual, paralizate in timpul somnului
- cel mai probabil pentru a se preveni miscarea lor in concordanta cu ceea ce visam. Potrivit
unor studii, glandel e secreta un hormon care ajuta la inducerea somnului, iar neuronii trimit
semnale coloanei vertebrale, care cauzeaza relaxarea si, in cele din urma, paralizia
temporara a corpului. De asemenea, atunci cand sforaim, nu visam. Copiii mici nu viseaza
despre ei insisi pana la varsta de 3 ani. De la aceeasi varsta, micutii au in mod tipic mai
multe cosmaruri decat adultii, pana in jurul varstei de 7 -8 ani. De asemenea, daca suntem
treziti in mijlocul unui vis, este mai probabil sa ni -l amintim ceva mai bine decat am face-o
daca ne-am trezi dupa o intreaga noapte de somn.
-------------------------------------------------
Visele au exercitat o indelungata fascinatie asupra imaginatiei umane. Ne petrecem
aproximativ o treime din viata in stare de somn si o mare part e a noptii visand. Visele
intense sau cele tulburatoare sunt cele care ne lasa impresii greu de uitat. Dar ce sunt
visele? Si ce semnificatie au pentru cel ce viseaza, daca au vreuna?
La inceputul secolului al IV -lea i.Ch.,Chuang-tzu, un filosof chinez, a relatat urmatoarea
parabola:
Cand oamenii viseaza, nu sesizeaza ca acela este un vis. Unii chiar au un vis in vis si numai
cand se trezesc isi dau seama ca totul a fost un vis. Si astfel, cand Marea Trezire va veni
asupra-ne, vom afla ca aceasta viata este un mare vis. Doar nebunii se cred a fi treji acum.
Odata, eu, Chuang-tzu visam ca eram fluture, zburand incoace si incolo, cu toate intentiile si
scopurile unui fluture. Eram constient doar ca -mi urmez fanteziile ca fluture si inconstient de
individualitatea mea ca fluture. Brusc, m-am trezit, culcat, eu insumi din nou. Acum nu stiu
daca eram omul visand ca este fluture sau un fluture care se viseaza om.
Exista mai multe modalitati de a raspunde observatiilor lui Chuang -tzu. Unele culturi
traditionale pot plasa taramul viselor pe picior de egalitate cu taramul constiintei de fiecare
zi, cum pare sa fi facut Chuang -tzu. Acesta este cazul arborigenilor australieni care aleg in
anumite cazuri sa nu distinga intre evenimentele din starea de veghe si cele din vi s.
Remarcile lui Chuang-tzu sugereaza, de asemenea, ca poate lumea, asa cum o
experimentam obisnuit, nu este mai reala decat un vis. Filosofiile traditionale orientale
imbratiseaza adesea asertiunea ca aceasta lume este la fel de iluzorie ca visul.
Frecvent, visele par a fi experientele unei lumi paralele incerte. Reflectand asupra acestei
experiente, putem specula ca, in timpul viselor, calatorim intr -un taram alternativ real. S-a
sugerat ca aceasta e una dintre principalele surse ale ideii ca lumea viselo r este o lume
spirituala, distincta de cea fizica.
Daca aceasta ipoteza este adevarata, fie si numai partial, atunci visele contribuie la una
dintre notiunile de baza ale religiei.
S-a avansat de asemenea ipoteza ca visele pot fi asociate ideii ca sufletul e distinct de corp.
In timpul viselor, experimentam calatoria pe alte taramuri, interactionand cu oamenii si
facand diferite lucruri simultan, in timp ce corpul ramane in pat. Desi taramul viselor este plin
de umbre si chiar ireal, el este perceput ca un loc real. Pentru ca experienta este atat de
reala, este usor sa speculezi ca , in timpul viselor, sinele constient se separa cumva de corp.
Daca adaugam acesteia experienta comuna a intalnirii in vis cu prieteni si rude disparute, nu
este un pas prea mare sa conchidem ca acelasi "suflet", separat de corp in timpul viselor,
supravietuieste mortii trupului.
Visul - o lume paralela
Visul se poate descrie ca un univers paralel, cu cel al nostru, insa un plan superior, celui
fizic. Unii il numesc Astral.
Visul ne insoteste toata viata, insa visul difera de la persoana la persoana. Unii viseaza





mult, altii putin si unii chiar deloc toa ta viata. Visul poate fi clasificat in lung sau scurt.
Sunt cazuri in care putem visa in fiecare noapte, numai din cand in cand sau putem avea un
singur vis, doua vise sau mai multe de -a lungul intregii vieti. Visul nu este o constanta fixa, ci
variaza, in functie de diversi factori.
Putem clasifica visele in: Vise simbolice, vise compensatorii, vise legate de starea de
sanatate, vise legate de gasirea solutiilor unor probleme, vise telepatice, vise premonitorii,
vise lucide si cosmaruri.
Visul a starnit curiozitatea si imaginatia oamenilor din cele mai vechi timpuri, iar preocuparea
pentru descifrarea lor difera in functie de gradul de cultura si civilizatie.
Unele din caracteristicile visului sunt: coerenta sau incoerenta, logica, claritate sau
neclaritate.
Omul primitiv acorda o mare importantei visului, considerand ca reprezinta lumea de dincolo,
prin care zeitatile sau duhurile comunica cu el, dandu -i sfaturi despre ceea ce trebuie sa
faca pe viitor asa zisele simboluri, pe care trebuia sa le d escifreze.
Astfel, prin vis omul primea vesti bune sau rele, in functie de simbolistica visului. In acea
perioada au aparut noi ocupatii, ca cea ce vrac, magician la care omul apela pentru a i se
talmaci visele.
Conform teorie lui Sigmund Freud visul ar fi o refulare a unei dorinte si contine o serie de
imagini, sentimente, idei, impresii, pe care visatorul si le poate aminti la trezire, pe cand
Hildebrand socoteste ca visul isi preia elementele din realitatea vietii psihice, din
evenimentele interioare s i exterioare traite.
Studierea si interpretarea viselor, de catre psihanaliza este un procedeu "revolutionar" pe
care Freud il introduce in stiinta psihicului uman psihologia.
Psihanaliza se aseamana cu metoda populara de talmacire a viselor prin aceea ca
analizeaza visul element, oferind in final un sens general.
Insa metoda populara propune o cheie de simboluri mai mult sau mai putin arbitrara, pe
cand psihanaliza utilizeaza simbolurile individuale, care sunt specifice unui singur individ.
Jung este cel care va completa aceasta analiza introducand notiunea de arhetip, un fel de
simbol colectiv, precum si metoda asociatiei dirijate de idei.
Am putea spune, ca o concluzie la tot ceea ce au afirmat cercetatorii asupra visului, ca
informatiile care alcatuiesc un vis au ca sursa experienta proprie. Insa majoritatea visurilor
pe care le avem sunt in alb -negru, rare sunt cazurile in care visam in culori. Orbii, de
exemplu nu pot visa cu imagini vizuale.
Exista insa situatii cand oamenii au declarat ca au v isat locuri pe care nu le-au vazut
niciodata, deci experienta personala in acest caz nu mai are nici o importanta, poate fi vorba
doar de dorinta de a vedea acel loc, intr -un timp viitor.
Pavlov de exemplu, considera ca visul este o expresie a manifestari lor unor anumite puncte
de veghe speciale, existente pe aria corticala, care se afla intr -o stare de inhibitie specifica
starii de somn.
In urma cercetarilor din ultimele doua decenii, s -a constatat ca somnul cu vise este
esentiala, vitala omului cat si animalelor, deoarece nu se poate trai fara vise, pentru ca
acestea sunt importante atat biologic cat si psihic.
Profesorul Michel Jouvet de la facultatea de medicina din Lyon, ademonstrat necesitatea
absoluta de a visa. El a facut un experiment de lipsi re de vise dar nu pe oameni, ci pe
pisici. Dupa o saptamana nevoia de a visa a fost totala, subiectii nemaiputand sa se
autocontroleze. In a doua faza, el extirpeaza la 65 de pisici partea tanara a creierului, lasand
neatinse partile stravechi adica acel centru al viselor. Rezultatul a fost ca animalele visau
continuu ceea ce dovedeste ca visele au aparut pe o anumita treapta a evolutiei si ca
constituie forme atavice, legate de structuri vechi ale creierului, dar foarte necesare vietii.

Am putea sa concluzionam, ca urmare a cercetatorilor care s -au efectuat de-a lungul
timpului ca visele sunt limbajul sufletului. Originea lor este necunoscuta, dar ele ne trimit
anumite indicii, care ne pot ajuta sa ne rezolvam mai bine problemele din viata de zi cu zi.
Un vis poate fi o halucinatie, o calatorie fantastica in timpul somnului, o lume paralela, in
care se pot intampla lucruri pe care ni le dorim sau nu. Un vis este o stare care ne
elibereaza de stres sau incearca sa ne distraga atentia de la problemele ziln ice, cu care ne
confruntam. Numai cel care viseaza poate gasi semnificatia visului pe care l -a avut,
deoarece acestea tin de fiecare individ in parte.

Totusi, peste ele, peste spectacolul oferit de vise nu s -a putut trece usor. Insasi Biblia pune,
intr-un episod remarcabil, visul la loc de cinste. Visul ca avertizare. Timp de 2000 de ani,
visul are o soarta destul de vitrega; gonit, exilat, dispretuit de stiinta, este folosit mai mult de
scriitori.

Este meritul lui Freud sa puna visul la loc de cinste, facandu -l util psihanalizei. De acum tot
ceea ce visa omul era pretios. Toate imaginile, toate planurile visate erau asternute pe masa
si puse sub lupa psihanalistului. Inconstientul, cel care transmitea indicatiile legate de
frustrarile refulate ale omului, era rege. El era cel care indica gradul de afectare psihica a
individului rapus de cenzura propriului Supraeu.

Jung, afectat de alchimie, merge mai departe, punand acelasi inconstient sa fie canalul de
transmitere a mesajelor stramosilor prin arhetipuri. Se nasc dictionare de vise, mai toate
cuprinzind continuturi neplacute, amenintatoare.

Daca ar fi sa dam visului o explicatie contemporana si super ficiala, am putea spune ca este
asemenea programelor calculatoarelor care, lasate in functiune dar nu utilizate, au acel
sistem de protectie care deruleaza niste imagini miscate.

Creierul nostru este construit sa functioneze fara oprire. Atunci cand dorm im sau doar ne
relaxam, el isi continua activitatea. Nemaiavind un scop clar, un plan logic de desfasurare de
imagini, modalitatea cea mai folosita pentru stocarea de informatii pentru memorie, el
"plimba" de colo-colo anumite figuri. Ce pot fi acele figur i?
Cel mai adesea impresii puternice ale diferitelor evenimente recente.
Visam doar conform cu personalitatea noastra, cultura de care apartinem si cu
activitatea pe care o derulam zilnic.
De exemplu, matematicienii preocupati de cite o problema, o teori e, in vis obtin rezultatul
mult cautat. August Kekule, chimistul german care a reusit sa reprezinte structura
benzenului, a visat aceasta reprezentare printr -un sarpe care isi inghite coada.
Dar visele sunt, prin excelenta, un factor de sprijin pentru noi. Pentru ca ele sunt o
prelungire cinstita a ceea ce ne reprezinta.
Dar visele ne mai ofera o posibilitate: aceea de a permite sa traim, chiar si in modul
deghizat, o alta viata. Mai riscanta, mai plina de pericole. In vis suntem puternici, in vis avem
capacitati uluitoare. Zburam, murim, cadem, facem sex, calatorim, ne pedepsim dusmanii,
ne imbogatim, saracim.

Visul vorbeste despre noi. Curajos, violent, optimist sau pesimist, dar intotdeauna onest.
Visul ne spune delicat ce ne streseaza, ne ofera solutii , ne distreza sau ne
ingrijoreaza. Bazandu-ne pe vise, nu facem altceva decat sa ne dam noua insine sansa de
a trai mai mult si - mai ales - altfel, altceva.
"Intelepciunea populara are dreptate cand pretinde ca visele prezic viitorul. In realitate, visul
ne arata viitorul nu asa cum se va realiza, ci cum dorim noi sa se realizeze. Spiritul popular
face ceea ce face de obicei: crede ceea ce doreste "
Sigmund Freud
Interesul suscitat de vise asupra omului este ilustrat din vremuri imemoriale de marturii
cuprinse in Biblie - visul lui Iosif si nu numai - sau lasate de inteleptii tibetani - "Yoga viselor"-
ori maestrul sufi Ibn El -Arabi, Aristotel, Sf.Augustin sau celebrul roman Arthemidorus cu ale
sale "Cele 5 carti ale viselor si viziunilor". Nici vremurile mo derne nu sunt mai prejos din
punct de vedere al cercetarii viselor, ceea ce inseamna ca interesul pentru acestea si pentru
interpretarea lor a ramas neschimbat. Analiza viselor joaca, de asemenea, un rol important
in diferite forme de psihoterapie, deoarec e releva continutul nivelurilor profunde ale
psihicului.
Nu se poate insa vorbi despre vis inainte de a cunoaste cate ceva despre starea in care
acesta se produce, fara a vorbi despre somn. O scurta incursiune in istoria cercetarii
somnului ne arata ca starea de relaxare psihica este insotita de unde alfa sau ritm alfa, cu o
frecventa uniforma de 10 cicluri pe secunda (H.Berger). Acest ritm uniform alfa este inlocuit,
cand adormim, cu ritmuri rapide, cu tensiune scazuta; apoi apar unde libere cu amplitudine
mare si cu o durata scazuta (Loomis si Davis). Incetinirea treptata si cresterea amplitudinii
undelor insotesc somnul profund. N.Kleitman a observat ca miscarile lente, pendulare ale
globilor oculari, devin la un moment dat, foarte rapide; in aceasta faza se instaleaza visele
(REM).
Referindu-ne la problema somnului este demn de remarcat ca somnul - in sine - constituie
inca o sfera incomplet descifrata a vietii. Ce spun cercetatorii despre somn? Ei considera ca
somnul profund este absenta oricarei activit ati mentale si acest somn fara vise are o functie
anabolica, previne si anihileaza oboseala fizica, are rol in procesele de memorie si in odihna
sistemului nervos central. Somnul cu vise modeleaza si remodeleaza memoria, prin
repararea, reorganizarea si fo rmarea de noi conexiuni in sistemele neuronale si extensiile lor
corticale; ofera suport energetic si de memorie pentru invatare, atentie si modelarea si
integritatea personalitatii; reface sistemul nervos central dupa stres si efort intelectual si are
un rol important in mecanismele psihice - interactiuni si restructurari ale memoriei. Stiind
toate acestea putem trage concluzia ca privarea de somn poate duce la dereglari psihice.
Visul este reprezentarea care nu concorda cu principiile logicii, ale percept iei si nici cu
dimensiunile timpului si spatiului, el depasind deprinderile noastre si normele morale.
R.Cohen scrie despre vis ca fiind o relatie de contrapondere (de balanta) intre constient si
inconstient. Dorintele, angoasele, aspiratiile si frustraril e constientului isi gasesc in imaginile
onirice - corect intelese - o compensatie si, prin urmare, rectificari esentiale.
Se cunosc diverse tipuri de vise si vom expune succint cateva din aceste tipuri.
Visul profetic poate fi un avertisment mai mult sau m ai putin deghizat privind un eveniment
critic din trecut, prezent sau viitor. In antichitate, conducatorii de osti mergeau sa doarma in
temple inaintea bataliilor decisive a pentru a afla in vis dorinta zeilor asupra acestora. Tot
intr-un vis profetic, Maya inainte de a-l naste pe Budha, a visat un elefant alb si a stiut ca fiul
ei va fi o persoana importanta; Calpurnia, sotia lui Cezar, a visat inainte de asasinatul din
For, ca-l va purta pe brate pe sotul ei.
Visul telepatic are loc datorita informatiilo r telepatice. Cele mai puternice, mai usor de
perceput si de emis - sunt cele emotionale. Visul telepatic stabileste legatura cu gandirea si
sentimentele unor persoane sau chiar grupuri de persoane aflate la mare departare.
Visul presentiment are loc atunc i cand, pe baza elementelor furnizate de memorie,
subconstientul concluzioneaza asupra unui eveniment.
Visul vizionar se produce in somnul superficial; reveria poate contine elemente vizionare.
Acestui tip de vise ii corespund unde theta. Se cunoaste obic eiul amerindienilor de a merge
la Marele Lac, unde petreceau multe zile si nopti asteptand rabdatori o viziune de la Marele
Spirit pe care preotul sau vrajitorul le -o interpreta.
Visul autosugestionat, produs in mod voit. Este binecunoscut faptul ca scriit orul Robert Louis
Stevenson obisnuia sa-si impuna inainte de a adormi - sa viseze povesti de aventura
romantica.
Visul direct inspirational care nu necesita nici o interpretare, cum se cunoaste visul marelui
violonist si compozitor italian Giuseppe Tartini autor al celebrei "Sonata Diavolului", care a
terminat ultima parte a acesteia dupa ce Diavolul i -a cantat-o in vis.
Cercetari de data recenta vorbesc despre "visul lucid" care este forma speciala de
constiinta, in care suntem constienti ca visam si ne co ntinuam visul, fara a ne trezi. Pentru
studierea claritatii mentale in timpul visului se fac cercetari la "Institutul Luciditatii" fondat in
l987 de catre dr.Stephen LaBerge.
Inainte de a trece mai departe, este demn de retinut faptul ca C.G.Jung considera ca visul
reflecta unele aspecte ale vietii omului dar si posibilitatile acestuia. Dupa opinia sa,
simbolurile din vis constituie o parte a subconstientului colectiv al celui care viseaza, fiind
alcatuite din arhetipuri aparute pe parcursul evolutiei speci ei noastre. Fondul arhetipal din
inconstientul colectiv contine simboluri care au acelasi inteles la toate popoarele, ca
porumbelul alb, mama, focul, mielul s.a. Subconstientul individual este legat de cel colectiv
si poate prelua de la acesta orice inform atie folosind simboluri sau arhetipuri comune tuturor.
Sa mai spunem ca visele inteligibile si rationale sunt realizarea nedeghizata a unei dorinte,
alfel spus, dorinta a carei realizare concreta o reprezinta visul respectiv, este o dorinta
recunoscuta de catre constiinta, nesatisfacuta in viata cotidiana, dar intru totul demna de
interes.
Analiza viselor confuze si neinteligibile ne arata ceva analog: fundamentul acestor vise este,
de asemenea, o dorinta dar pe care ideile latente ne -o releva intr-o reprezentare obscura;
numim aceste vise realizari voalate ale dorintelor refulate.
Oamenii au dat visului o semnificatie importanta inca din cele mai vechi timpuri. El - visul - a
fost intotdeauna investit cu puteri particulare, dar semnificatia visului variaza in functie de
epoca istorica, de contextul social si cultural si, nu in ultimul rand, de legatura acestora cu
constientul. Interpretarile de acum cateva sute de ani nu mai corespund simbolurilor de
astazi, dar corespund simbolurilor arhetipale despre care am vorbit mai sus. Oricum,
interpretarile pot fi diferite de la subiect la subiect, functie de nenumarati factori despre care
vom vorbi.
Psihanalistii atrag atentia nu numai asupra continutului viselor, ci, mai ales, asupra
continutului ascuns, simbolizat , care poate fi analizat, folosindu -se informatiile furnizate de
subiect (cel care a visat) referitoare la personalitatea si circumstantele vietii persoanei
respective, cu ajutorul unor asociatii libere. Potrivit lui Freud " talmacirea viselor reprezinta
calea de a cunoaste continutul inconstientului, ca parte a psihicului uman " iar interpretarea
nu are in vedere ansamblul visului, ci fiecare din elementele sale de continut care, fiecare,
reclama o determinare aparte. Pe de alta parte, Jung vede visul ca pe mesagerul
inconstientului care are misiunea de a ne releva secretele care scapa constientului. Visul
devine mesaj, o aducere la cunostinta, mesaj preluat pana ajunge sa fie inteles. El spune ca
visele contrabalanseaza atitudinile din timpul zilei. Jung nu oferea interpretarea visului celor
veniti la psihanaliza, ci considera important ca autorul visului sa -si inteleaga propriul vis. In
timp ce Freud sustinea ca " lucrurile care nu sunt obiect de interes in timpul zilei nu devin
obiect de interes pentru vise , iar fleacurile care nu ne ating in stare de veghe este imposibil
sa ne preocupe in timpul somnului", cercetatorii moderni (Hoss si Delaney) sustin pe buna
dreptate ca , dimpotriva, subconstientul activ in timpul somnului este mai perspicace in ceea
ce priveste viata noastra decat constientul, el "inregistrand" in stare de veghe si "redand" in
somn detalii considerate de constientul subiectiv ca fiind nesemnificative. Un alt cercetator
asupra interpretarii viselor a fost D.Foulhes, care, folosindu -se de psihologie si lingvistica, a
cautat sensul ascuns al viselor in "Gramatica viselor". In timp ce unii cercetatori sustin ca
visele ce contin explozii nucleare, prabusiri in abisuri, sfarsitul lumii, razboi sugereaza ca
personalitatea respectiva a subiectului se afla in pragul unor profunde transformari in viata
sa (referindu-se chiar la o renastere spirituala), alti cercetatori sustin ca aceste vise
catastrofice sunt asa-zisele vise organice cauzate de perturbarea fluxului sanguin cerebral si
ca ele nu pot fi considerate ca fiind profetice de vreme ce nu vin din subconstient sau din
mintea intuitiva ci provin dintr -o disfunctionalitate fizica.
Nu putem vorbi despre interpretarea viselor fara sa amintim o poveste
frumoasa si adevarata, despre care a scris pentr u prima data prof. Kilton Steward in 1969.
Este vorba despre tribul SENOI al carui obicei de talmacire a viselor a dat numele unei
metode moderne de cercetare in domeniu.
In padurile ecuatoriale din Malaezia a fost descoperit un trib care traieste intr -o armonie
desavarsita, fara razboaie, fara conflicte, fara probleme sociale. Modul lor de "guvernare"
este simplu: in fiecare dimineata familiile se reunesc si -si povestesc visele. Apoi barbatii
familiilor merg la conducatorul spiritual al tribului, pe care -l numesc "tohat", ii prezinta cele
mai semnificative vise, iar acesta le "talmaceste", dandu -le indrumari in functie de visele
respective. Se pare ca sistemul functioneaza perfect din moment ce tribul convietuieste
pasnic de demult.
Tribul este un sistem "i nchis", acolo totul este cunoscut, trecutul si prezentul tuturor
membrilor tribului. "Tohat" -ul coreleaza - de fapt - avertizarile din visele respective cu
actiunile constiente ale tribului. Este vorba de un proces activ de interpretare, urmarindu -se
o noua intelegere a vietii membrilor tribului, cat si modificarea optima a actiunilor viitoare,
functie de interpretarea visului. Acelasi lucru il fac cercetatorii metodei JUNG -SENOI din
California, pornind de la premisa ca imaginile simbolice si actiunile onir ice au pentru cel care
viseaza un sens specific, unic si ca visul reflecta anume psihologia persoanei respective. Se
doreste gasirea unei interpretari specifice autorului visului evocand experienta proprie
acestuia.
Sa mai spunem ca exista si metode de in fluentare a visului ca: muzica, aromoterapia,
cromoterapia, autosugestia s.a.
De asemenea putem sa spunem ca visul ne avertizeaza si ne ajuta sa ne recunoastem asa
cum suntem in realitate, in conformitate cu evolutia noastra spirituala, materiala si social a.

* * *

Sigmund Freud spunea, cu mult umor: " Intelepciunea populara are dreptate cand pretinde
ca visele prezic viitorul. In realitate, visul ne arata viitorul nu asa cum se va realiza, ci cum
dorim noi sa se realizeze. Spiritul popular face ceea ce fac e de obicei: crede ceea ce
doreste".
In credinta populara romaneasca visul e interpretat functie de elementele importante din vis,
ridicate la rang de simboluri comune tuturor oamenilor. Spre exemplu, in unele parti ale tarii
(Valcea) soarta copilului nou -nascut este reprezentata de visul moasei din noaptea nasterii;
in Oltenia si Muntenia se pastreaza obiceiul ca in seara de Sf.Vasile fetele sa puna "punti"
din ramuri de mar dulce (ramurele in forma de punte, bine ascunse) pentru ca noaptea sa -si
viseze ursitul. In alte parti, fetele pun busuioc sfintit sub perna, tot spre a -l visa pe cel ursit.
Traditia populara romaneasca pastreaza simboluri referitoare la visele meteo: de visezi
sarpe - va fi vant, de visezi peste - va fi ploaie, iar ouale in vis inseamn a zapada. Se mai
spune ca visand sambata spre duminica visele se implinesc, ca daca te uiti pe fereastra la
trezire vei uita visul, de plangi in vis ca te vei bucura si multe altele. Din punct de vedere
religios suntem sfatuiti sa nu incercam interpretarea viselor intru cat e greu sa deosebim
daca acestea vin de la Diavol sau de la Dumnezeu, dar noi stim acum ca visele sunt
produsul proceselor noastre din subconstient.
...Si-apoi, ia incearca sa convingi o persoana indragostita ca nu -si poate visa ursitul.. .
Visul sublim i aportul visului n vindecarea sufletului.
nfrunt-i spaima nvnd explorarea visului!

Crezul lupttorului oniric
Nu am visuri, sunt nscut n ntuneric
Nu am probleme, problemele mele le privesc ca fiind personale i nu le transmit
nimnui
Nu am dorine trupeti, triesc n mod creator energiile vieii aa cum acestea se
nasc n mine
Nu am o iubire, mi exprim grija i pasiunea in tot ceea ce fac
Nu am inocen, iau lucrurile deschis, aa cum sunt
Nu am nici o vin, nu am trdat pe nimeni nelndu-i speranele
Nu ursc, oricine, oriunde i oricnd se poate dezice de mine
Nu cunosc mnia, sunt ncontinuu rnit de asperitile vieii
Nu cunosc pacea, inima mi este complet goal pentru a permite ntregii viei s
ptrund n interior
Nu am un centru, centrul nu se afl acolo unde eu l pot amplasa
Nu am Eu, Eul care sunt eu se regsete n toate opiunile mele
Nu am via, ceea ce primesc nu este ceea ce doresc
Nu am moarte, nu exist nici un loc pe care s l pot numi cas.
Dr. Strephon Kaplan Williams

Visele au strnit ntotdeauna un interes constant. Fie c e vorba de culturile primitive, de
Biblie, de antichitatea greco -roman sau de psihanaliza modern sau psihoterapia jungian,
visul s-a aflat pe un loc central i a fost studia t cu ardoare. Visul a reprezentat o enigm i a
strnit un interes deosebit prin care s -a sperat dezlegarea misterului i dezvluirea
semnificaiei ascunse a coninutului.
Sigmund Freud a fost numit unanim printele psihanalizei. El a descoperit principale le teme
ale psihanalizei i a impus treptat practica psihanalizei ca psihoterapie a nevrozelor. Freud
este autorul unei lucrri monumentale dedicate interpretrii viselor, publicat n anul 1900
sub denumirea Interpretarea viselor. n aceast carte, Freud analizeaz propriile sale
vise, n care prezint etapele elaborrii visului i ncearc s explice structura aparatului
psihic. Este prima lucrare tiinific dedicat interpretrii viselor mbogit constant n ediii
succesive i aceast lucrare a i nfluenat profund modul de abordare teoretic a visului.
n concepia lui Freud, dorinele interzise scap controlului contient din timpul strii de
veghe i apar n somn n timpul visului cutnd n felul acesta s ptrund n contiin. Si
pentru c aceste dorine au o natur interzis, aceasta face ca ele s fie percepute de
ctre vistor drept stnjenitoare, ele pot provoca trezirea. Conform concepiei lui Freud,
funcia viselor este aceea de a mpiedica trezirea aprnd Eul i transformnd dorine le
inacceptabile ntr -un ansamblu de imagini acceptabile. n acest fel, i se ngduie vistorului
s-i continue somnul.
n lucrarea Interpretarea viselor, Freud noteaz : Toate visele sunt ntr-un sens, vise de
nlesnire. Ele servesc scopului de a prel ungi somnul, de a mpiedica trezirea. Visele sunt
PAZNICII somnului, i nu perturbanii lui. Cenzura, supraeul, este instana rspunztoare
pentru aceast funcie a visului, care determin dorina interzis ( coninutul latent al visului,
cum l numea Freud) s se disimuleze i s se manifeste sub o form care s nu perturbe
Eul i nici s nu trezeasc vistorul. Visul este astfel coninutul manifest al dorinei, interzise,
disimulate. Natura visului manifest este adesea stranie, iraional , aceasta se explic prin
faptul c cenzura apeleaz la mecanisme ca: deplasarea, condensarea, simbolizarea,
figurabilitatea i acestea au scop defensiv. Freud a f olosit tehnica asocierii libere n
interpretarea viselor prin care vistorul pleca de la o imagine din vis i lsa sa se asocieze
acesteia toate gndurile n deplin libertate. Refacerea conexiunilor pe care lucrarea visului
le-a distrus e nsi sarcina ce trebuie ndeplinit de procesul interpretativ, susinea Freud
n aceeai lucrare amintit mai sus.
Interpretarea viselor reprezint calea regal ctre cunoaterea activitilor incontiente ale
minii, sublinia Freud.
Carl Gustav JUNG, psihiatru si psihoterapeut cu o personalitate complex, nu reuea
niciodat s se opreasc la ceva anume, odat obinut. El mergea mereu nainte,
aprinzndu-i din urm viziunea, zorea spre mai departe manifestnd un interes constant
pentru OM n ceea ce privete cunoaterea sa i ameliorarea strii de sntate. El simea
nctuarea daimonului su care -i determina creativitatea pe trmul explorrii condiiei
umane trind sentimentul c se afl ca pe un cmp de btlie.
Jung, a urmat abordarea freudian la nceput, ma i trziu i-a constatat limitele i a nceput
s aib anumite rezerve ce erau similare rezervelor pe care le nutrea n mod serios fa de
psihanaliz ca ntreg. Freud nutrea convingerea c visele i extrag coninutul manifest din
amintirile reziduale meni onnd dou surse: evenimentele zilei precedente i copilria. Jung
admitea aceasta, dar mergea mai departe i susinea c visele au o a treia surs, mai
profund i aceasta ine de istoria evoluiei speciei noastre, pe care o numea incontientul
colectiv. n timp ce Freud considera c visele au o origine predominant sexual, Jung avea
credina c visele i au originea ntr -un tip de preocupri mult mai extinse, anume n
problematica fundamental a existenei umane.
Jung susinea c visele sunt creaii natu rale ale psihismului, ele ndeplinesc o funcie
homeostatic ori de autoreglare i se supun imperativelor biologice de adaptare n vederea
acomodrii individuale, a creterii i supravieuirii.
Mult vreme identificat cu micarea psihanalitic a lui Sigmun d Freud pe care a susinut -o,
Jung i creeaz ulterior propria coal i disciplin numit psihologie analitic.
Aceast direcie deviaz parial de la psihanaliza freudian i aduce noi concepte i idei n
cmpul studiului psihicului abisal.
Jung i visele
Una din diferenele notabile dintre direcia psihanalitic freudian i cea introdus de Jung
este metoda de interpretare a viselor. Jung studiaz visele din perspectiva procesului de
individuaie i urmrete integrarea arhetipului centrului.
Analiza visului n manier jungian e un proces discursiv i presupune din partea lui Jung o
adevrat erudiie i un talent deosebit pentru percepia simbolic. Analiza jungian
presupune mai mult dect analiza de baz a mesajului din vis, interpretarea lui. J ung aborda
visul asemenea unui text nedescifrat nc i n aceast ntreprindere i folosea toate
talentele de arheolog, arheologia fiind un domeniu ce l -a captivat pe tot parcursul existenei
sale. Se poate observa n activitatea sa un ntreg proces de a cumulare, aprofundare,
comparare, catalogare, cernere, stilul foarte subtil ce presupune un fler imaginativ deosebit.
Visul este developat constructiv, integrat n atmosfera i contextul specific, pstrndu -i n
acelai timp mesajul intact. Lucrul cel mai de seam pe care savantul l -a lsat culturii
noastre este analiza care i poart numele, analiza jungian. Aportul prin inovaie adus de
Jung, a depit cu mult, prin influen generoas i uman, propria sa coal.
Jung a formulat o propunere radical, ac eea prin care analiza s fie dialectic, o comunicare
n ambele sensuri ntre doi oameni deopotriv implicai n actul terapeutic.
Cu o experien solid i o mentalitate luminat, Jung nu a fost tributar dogmelor, manifesta
interes i deschidere, astfel pentru el teoriile i metodele psihologice nu erau imuabile. n
afirmaiile sale, Jung se baza pe sine nsui, pe pacienii si pe care -i tmduise, pe
cercetri in extenso a miturilor, a religiilor comparate i a antropologiei.
Psihoterapia jungian
Jung este creatorul unei psihoterapii specifice care urmeaz pn la un punct psihanaliza
clasic pentru a se dedica apoi procesului mai amplu de integrare a imaginilor
incontientului (arhetipuri) i de realizare a Totalitii (psihice). El scrie n acest sens tratate
despre alchimia medieval i lanseaz concepte noi ca Sine, incontient colectiv, arhetipuri.
Tot Jung este creatorul noiunii foarte discutate de sincronicitate pentru a explica
fenomenologia paranormal, manifestrile oculte, funcionarea I Ching (Cartea schimbrilor),
astrologia etc. Ce este sincronicitatea? Cuvntul sincronicitate este forjat de Jung pentru
a reda un concept care i aparine. Este vorba de nlnuirea a-cauzal a dou sau mai
multe fenomene psiho-fizice. Acest concept i -a fost inspirat de cazul unei paciente care se
afla ntr-o situaie de blocaj n tratament. Raionalismul ei exagerat ( inflaia cu animus) o
mpiedica s asimileze materialele incontientului. ntr -o noapte, pacienta a visat un crbu
de aur - cetonia aurata. A doua, zi, la edina de psihoterapie, o insecta real de data asta,
s-a izbit de fereastra cabinetului lui Jung. Jung a prins -o i a descoperit cu surprindere c
era un crbu de aur, o prezen rarisim n acel climat.
Ideea este, deci, de coinciden: n acest caz, ntre crbuul visat de pacient i apariia lui
n realitate, n cabinetul de psihoterapie.
Dar aceast coinciden nu este una fr sens, o simpl coinciden. Folosind metoda
amplificrii, Jung asociaz n jurul crbuului i ajunge la conceptul de moarte i
renatere n filozofia esoteric a antichitii, proces pe care, simbolic, pacienta sa trebuia s -
l experimenteze pentru o rennoire i o mprosptare a personalitii ei unilaterale, cauza
nevrozei de care suferea.
Deci, o coinciden semnificativ de fenomene fizice i psihice care sunt nlnuite a -
cauzal.
n spatele acestor fenomene Jung plaseaz arhetipul sau constelarea unui arhetip, care,
n optica sa, este un proces ce angajeaz deopotriv manifestri obiective, n lumea fizic , i
subiective, n universul psihic.
Sincronicitatea ca teorie explicativ se aplic la fenomenele din aria parapsihologiei,
previziunii i premoniiei, la I-ching (modalitatea specific de consultare a oracolului
schimbrilor), la astrologie i n multe alte domenii de frontier.
Dr. Strephon Kaplan Williams este fondatorul Institutului de Explorare a Viselor JUNG -
SENOI din California. n cadrul acestui institut a format specialiti n explorarea viselor din
toat lumea, metoda JUNG -SENOI fiind foarte bine primit de ctre psihologi, terapeui i
publicul larg. Metoda Jung -Senoi este o abordare integral i armonioas a viselor.
Interpretarea i descifrarea viselor nu se realizeaz dup metodele clasice, n care
simbolurile sau personajele din vis au un neles exact (ex: pisica neagr nseamn moarte),
metoda Jung-Senoi fiind o dezvoltarea modern a metodei lui Carl Gustav Jung, incluznd
ns i perspectiva spiritual. Astfel, elementul important n aceast metod este atitudinea
vistorului fa de personajul/simbolul ntlnit n vis.
nvarea elementelor de baz ale acestei abordri se poate realiza relativ repede, n cadrul
a cteva sesiuni de formare. Pentru aprofundarea metodei este ns necesar o pregtire
ndelungat i o practic permanent de analiz a propriilor vise.
Strephon Kaplan Williams este autorul a 7 lucrri n domeniul explorrii viselor, una dintre
acestea fiind tradus n romnete (Explorarea visurilor, Editura Teora, Bucureti, 1997). n
prezent Strephon Kaplan Williams trie te n Olanda.
Visul sublim i vindecarea sufletului
Lucrul cu visele ne ajut s explorm diferena dintre ceea ce crede eul nostru personal
despre sine i cum ne vede o alt surs de nelepciune i iluminare. De aceea, alturi de
Jung, denumesc imaginil e eului personal despre sine ca fiind subiective, iar imaginea mai
larg a noastr tuturor, aa cum apare n vise, ca fiind imaginea obiectiv a noastr
nine.(SKW)
Fundamentul ntregii munci cu visele este de a separa imaginea eului personal de imaginea
transpersonal a ceea ce suntem i ar trebui s facem cu viaa noastr. Aceasta este o
datorie major n via i cu ct ajungem mai repede la ea, cu att mai bine.
Toate provocrile i problemele ce apar n via i nu le rezolvm, apar apoi i n visele
noastre. Scopul viselor nu este acela de a ne speria pentru a rmne cu aceast stare, ele
urmresc determinarea noastr de a ne ocupa de acele probleme pe care n via le -am
respins sau amnat. nvnd s explorm visul i viaa vom obine modificri d e profunzime
ale personalitii noastre, vindecarea sufletului se produce atunci cnd vom integra
conflictele interioare provocate de traumele fizice i mentale.
Atunci cnd Sursa viselor ne trimite vise potrivnice putem analiza cauzele prin acceptarea
acestora, prin prezena lor, dar putem face i opiuni i obinem astfel tmduirea. Pentru a
obine vindecarea este necesar s trecem mai nti prin conflict dominnd nelinitea,
temerile, s facem opiuni pentru o modalitate de ncadrare n situaie. S ls m controlul,
s evitm opunerea rezistenei, s evitm a ne angaja n lupt contra adversitii, iat cteva
modaliti prin care apelm la contien pentru a parcurge situaia indiferent de costuri,
chiar i atunci cnd ceea ce facem nu e perfect. Astfel, putem deveni lupttori pe arena
visului i traversnd arhetipul Moarte Renatere, putem trece la o via nou dobndind o
atitudine nou i mai mult curaj. nvm s lum lumea aa cum e, s trim odat cu ea,
vom redobndi din nou sentimente, iar n v is vom fi un lupttor spiritual renscut la via.
Paradoxul este c ne temem de distrugere, iar modul n care vom reui s ne eliberm de
temeri este acela de a ne asuma riscul distrugerii. Condiia vindecrii este nfruntarea
spaimei din vis. Explorarea viselor aduce modificri interioare care pot influena viaa
noastr exterioar, dar si relaiile interumane, interpersonale.
Visul sublim se caracterizeaz prin senzaia autentic de a fi real i n care criza este
rezolvat prin activitatea oniric a Eul ui creator asistat de centrul mai profund, Sursa visului.
Vindecarea este procesul de rezolvare a contrariilor de la nivelul psihicului, al trupului i al
vieii. nfruntnd spaima nvm explorarea visului.
V ntrebai adesea, oare ce putem cere de la n oi nine n via? Rspunsul la aceast
ntrebare este s lum realitatea aa cum este, i nu cum am dori noi s fie. De multe ori ni
se ntmpl s ne aflm n opoziie cu viaa, cu alte persoane i aceasta e posibil din cauz
c rmnem blocai ntr -o problem, ntr-o situaie ireconciliabil, angajndu -ne prea puin
sau chiar deloc n transformarea ei. Modalitatea prin care facem fa situaiilor potrivnice din
vis ne vorbete despre modul n care noi abordm viaa i pe noi nine, visul este relevant
n acest sens. Oare suntem noi angajai pe calea vindecrii propriei fiine, a celorlalte
persoane, a situaiilor, indiferent de preul pltit, de sacrificiile pe care le vom face? M
ntreb ci dintre noi ar putea sa rspund prin DA? Atunci cnd ne vom angaja n acest
proces, rezultatele vor aprea i atunci vom realiza c implicarea noastr a meritat din plin
osteneala.
Cum nu se obine vindecarea?
Neacceptarea realitii;
Fuga din faa adversitii fr a face opiuni, fr a lua decizii;
Evitarea concentrrii asupra activitii de transformare;
Uitarea viselor de groaz;
Ignorarea viselor dezgusttoare;
Somnul prelungit;
Transformarea vieii ntr -un vis ideal;
Trirea iluziilor;
Traversarea strilor de mnie i pstrarea efectelor acestora n interior;
Neimplicarea n explorarea visului i neimplicarea n soluionarea problemelor din
via.
Cum se obine vindecarea?
Raportarea la via n mod real;
Acceptarea realitii i a adversitii;
Implicarea i concentrarea ateniei pentru a face opiun i n vis i n via;
Luarea deciziilor de a lucra asupra problemelor;
Confruntarea cu situaiile potrivnice, transformarea lor;
Deblocarea i eliberarea personalitii;
Dobndirea curajului, a creativitii prin reconectarea la energia vieii.
Vi se ntmpl ca n vis s aplicai aceleai reguli ca i n viaa real?
Atunci cnd abordm visul, noi recunoatem c suntem aceeai persoan, att interior ct i
exterior, suntem un tot unitar, cu toate c visul ar putea s ne arate o persoan divizat
atta vreme ct nu ne-am dedicat dezvoltrii personale prin procesul de explorare a visului.
Dac n viaa real refuzm emoii, sentimente, probleme, ele vor aprea n vis sub forma
unor adversari (demoni) care acioneaz mpotriva noastr. Sursa visului va readuce n faa
noastr ceea ce am evitat, reprimat pentru a fi rezolvat la nivel interior.
M ntreb dac n visele dumneavoastr s-a ntmplat s apar ntunericul, haosul, situaii
de mare dificultate? Chiar dac rspunsul este DA, aceasta nu nseamn c sun tei o
persoan cu dezechilibru psihic, ci visul dumneavoastr evideniaz acel ceva asupra
cruia va trebui s v aplecai acionnd pentru completarea strii de deplintate.
De reinut
Sntatea sufletului i deplintatea se obin prin lupta pentru ilu minare spiritual n care apar
demoni sau adversari ce ncearc s v mpiedice s evoluai.
Eul nu se poate vindeca prin dominarea visului i a viaii, explicaia const n faptul c prin
control tindem s eliminm ameninrile.
n acceptarea Eului, binele este acel ceva pe care el l poate conduce pentru a -i ndeplini
nevoile.
Demonii notri sunt toate acele lucruri pe care nu le putem controla. Pn cnd nu i vom
nfrunta, accepta, vom continua s pierdem btlia cu soarta. Alt alternativ decisiv, n u
exist, dect aceea de a nfrunta elementul cel mai de temut.
Necesitatea de a vindeca este o problem spiritual. Atunci cnd o persoan atinge un
anumit grad de contien, n faza urmtoare se va angaja contient de a pune n practic
prin strdanie, ceea ce a nvat prin necesitate i suferin. Cei care au o pa siune spiritual,
se vor angaja n aciuni care solicit atenie, suport, dragoste, druire, sensibilitate. Sensul
implicrii i rezultatul acesteia vor pune Eul n slujba valorilor superioare, inteligenei i
energiei superioare de care el nu dispune. Ade sea, Eul i va sacrifica poziia pentru a gsi
Sursa cu care el nu se identific, dar care l determin s devin mai bun dect este.
n visele noastre apare de multe ori copilul, care poate reprezenta Arhetipul Copilului, un
simbol central al mplinirii i al unui nou sens, al unei noi viei.
O viziune tot mai cuprinztoare apare asupra condiiei umane, ea recunoate unicitatea
personal a fiinei umane i n acelai timp dimensiunea transpersonal a acesteia, ca parte
din noi nine, prelungindu -se dincolo de Eul nostru individual. Putem, aadar, opta pentru
mai multe moduri de a ne tri viaa croind drum spre nelepciune, conectndu -ne la propriile
vise, explorndu-le.

Bibliografie
Freud, Sigmund, Interpretarea viselor, Editura Stiinific, Bucureti , 1993
Jung C.G., Amintiri, vise, reflecii, Editura Humanitas, Bucureti, 2004
Kaplan Williams Strephon, Explorarea visurilor, Editura Teora, Bucureti, 1997
Kaplan Williams Strephon, Explorarea visului o punte ntre personal i transpersonal,
Buletinul Psihologiei Transpersonale nr.10/2002
Moraru Aurelia, Articolul Incursiune n tehnologia visului cu Strephon Williams Kaplan,
Jurnal de psihologie transpersonal, Anul II nr.1, Editura Asociaiei Romne de Psihologie
Transpersonal, 2003
Stevens Anthony, Jung, Editura Humanitas, Bucureti, 1998

Psiholog dr. Aurelia MORARU