Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Specializarile: Pedagogia invatamantului primar si prescolar

Psihopedagogie speciala
Curs de Fundamentele psihopedagogiei speciale (2010-2011) Anul I,
semestrul I
TEMA 12: PSIHOPEDAGOGIA COPIILOR SUPRADOTATI SI/SAU
TALENTATI
Structura
Termeni si definitii ale supradotarii si talentului
Identificarea si incidenta copiilor supradotati
Raspunsul la necesitatile educationale speciale ale copiilor
supradotai
Termeni si definitii ale supradotarii si talentului
Termenii echivalenti, cei mai utilizati in alte limbi sunt: gifted
(engleza) si surdoue (franceza).
In limba romn a mai circulat expresia copii capabili de
performane superioare(Bogdan T., 1981)
Carmen Cretu utilizeaz conceptul de copii cu disponibiliti (dotari)
aptitudinale superioare, termen utilizat i de Consiliul European pentru
Aptitudinile nalte (1991).
Se impune o distinctie intre geniu, talent, creativitate, supradotare si
copii olimpicigeniul (termen putin utilizat in zilele noastre) se defineste
prin creativitate si performante exceptionale (care fac epoca) in orice
domeniu al vietii stiintifice sau artistice;
- talentul este expresia unor aptitudini, calitati psihosenzoriale i/sau
motrice i abiliti deosebite, antrenate i manifestate n diverse domenii
(tiinific, artistic, social, sportiv etc);
- copiii creativi sunt cei care au potential deosebit de a inventa, inova, n
domeniul teoretic sau material ei sunt i supradotati;
- supradotarea de refera de regula la domeniul intelectual, definindu-se, n
termeni psihologici prin inteligenta superioar (de la 125 sau 130 n sus),
peste nivelul covrstnicilor. In SUA, de pilda, prin copil supradotat se
intelege copilul care are un CI mai mare de 130, in vreme ce copilul
talentat este cel care aptitudini deosebite pentru o anumita disciplina de
studiu sau un domeniu al activitatii umane;
1

- olimpicii nu este obligatoriu sa fie si supradotati (ei au o inteligenta foarte

buna, dar rezultatele la anumite discipline se pot obtine in mare masura
prin suprainfomare si suprainvatare) - Mihai Jigau, Copiii supradotati,
Societatea Stiinta si Tehnica, 1994
Definitii d.p.d.v. al unor discipline stiintifice
O definitie pedagogica: copilul care invata mai repede si cu mai multa
usurinta volumul de cunostinte propus unui grup de vrsta, din care face si el
parte.
O definitie psihologica: copilul a carui varsta mintala este superioara
celei cronologice, adica este precoce cu toate ca a fi precoce nu inseamna
neaparat a fi supradotat, dupa cum nu toti copiii supradotati sunt si precoci
Definitia sociala: copilul care in urma unei educatii speciale obtine
rezultate deosebite in planul creativitatii sau utilitatii sociale a activitatii
sale.
Definitia biologica: copilul al carui sistem nervos central il face, prin
structura si functionarea sa, apt pentru o deosebita capacitate de memorare
invatare si rationament.
Definitia (si teoria) lui Renzulli, care se bazeaza pe trei componente
specifice supradotarii intelectuale:
aptitudini generale (intelectuale) si talente peste medie;
implicarea automotivata in sarcina;
creativitatea;
(Carmen Cretu, Curriculum diferentiat si individualizat. Ghid
metodologic pentru invatatorii, profesorii si parintii copiilor cu
disponibilitati aptitudinale inalte (da), Polirom, 1998)
Definitii si acceptii ale conceptului din diverse surse
- Raportul Marland, 1971 (Comisia de educatie a Congresului SUA)
copii capabili de performanta inalta in oricare dintre domeniile:
intelectual general, aptitudini academice specifice, gandire
productiva/creativa, leadership, arte vizuale sau scenice, aptitudini
psihomotrice;
- Special Education Information Handbook, Toronto, Ontario, 1984
supradotarea = grad superior mediei conventionale de dezvoltare a
aptitudinilor generale si/sau specifice, care necesita experiente de
invatare diferentiate, prin volum si profunzime, de experientele obisnuite
furnizate in scoala.
- Gagne, 1989, 1993, 1995 da corespunde unui nivel de competenta al
abilitatilor dezvoltate non-sistematic, legate de cel putin un domeniu de
expresie umana (intelectual, creativitate, socio-afectiv, senzorio-motric

etc) care plaseaza subiectii respectivi printre primii 15-20% din

segmentul colegilor de vrsta.
- Gardner, 1983, 1993, 1996 definirea supradotarii intelectuale trebuie sa
includa existenta unor inteligente multiple: lingvistica, logicomatematica, muzicala, spatiala, psihomotrica si chinestezica, intra- si
interpersonale; trebuie facuta insa o distinctie intre inteligentele
individual-specifice (oferite prin structura neurofiziologic), cele
specifice domeniilor de expresie a excelentei si inteligentele specifice
campurilor de manifestare sociala a excelentei; cele trei tipuri
interfereaza.
- Sternberg (1985, 1986, 1998) exceptionalitatea intelectuala este un
construct complex, multidimensional, care poate abordat din multiple
puncte de vedere:
- componential (mecanismele mentale care determina
exceptionalitatea);
- experiential (a face fata elementelor de noutate);
- contextual (capacitatea de adaptare la si de transformare a mediului.
Definitia proprie (Carmen Cretu) excelenta intelectuala poate fi
evaluata global, la
scara ontogenezei, prin analiza succesului global, repurtat de un individ.
Succesul global este un construct psihopedagogic si sociologic, care exprima
atat evolutia in context educational a disponibilitatilor aptitudinale, creative,
motivationale si afective, cat si gradul lor de recunoastere in sistemele de
valori ale individului si ale societatii.
Identificarea si frecventa copiilor supradotati
Caracteristici ale copiilor supradotati (Jigau M,)
- supradotarea si precocitatea (intersectie dar nu echivalenta);
- dezvoltarea deosebita a functiilor cognitive si maturizarea rapida a
gandirii;
- capacitatea de a intelege problemele adultilor;
- imaginea de sine superior dezvoltata; constiinta ca sunt diferiti de
ceilalti;
- existenta unor decalaje (heterocronie, dizarmonie, disincronie) in
dezvoltare, de regula intre dezvoltarea intelectuala si cea afectiva,
psihomotorie sau sociala;
- supradotarea poate conduce si la probleme de adaptare scolara, chiar
la esec; Einstein a fost exmatriculat din scoala, Picasso chiulea de la
cursurile colii de arte etc;

- posibilitatea perfectionismului, autocriticismului, izolarii sociale

(Altman, 1983)
- unii pot avea probleme in invatarea scrisului (deoarece invata sa
citeasca mult mai repede);
- unii pot avea probleme la activitatile de tip manual din scoala;
- unii copii sunt supradotati orice domeniu (cazul Michelangelo) altii
doar in unele domenii;
- unii copii supradotati pot avea si un handicap (mai putin cel
intelectual).
Dupa Eggen i Kauchak (1992) cele mai importante caracteristici ale
copiilor supradotati sunt:
placerea de a lucra singur
imaginatia, placerea de a se preface
a verbaliza nalt i a fi flexibil n gndire
persistenta si perseverenta la sarcina
trecerea dincolo de sarcina
plicitiseala poate apare des la sarcini de rutina
uneori apare impulsivitatea, daca nu exista interes pentru detalii.
Este foarte greu sa se gaseasca note comune tuturor copiilor surpadotati.
Fiecare este o personalitate unica, rezultata din interactiunea bio-psihosociala.
Ministerul Educatiei din Ontario distingea in 1984 urmatoarele caracteristici
de baza ale copiilor supradotati (fiecare cu mai multe subcaracteristici)
Aptitudini cognitive superioare
Curiozitate intelectual
Sensibilitate i creativitate
Intensitatea motivaiei
Capacitate afectiv evoluat
Carmen Cretu face o paralela dintre caracteristicile
psihocomportamentale dezirabile si indezirabile la acesti copii (apud
Margaret Humprey) cu cate 17 asemenea itemi din fiecare grup de
caracteristici.
Ministerul Educatiei din Canada distinge patru categorii de copii
supradotati, importante pentru orientarea si plasarea scolara:
- copiii supradotati productivi, care au cele mai frecvente trasaturi pozitive
ale supradotarii, identificate foarte devreme de parinti si educatori; in
esenta, desi exista variatii interindividuale firesti, acesti copii vor fi elevi
exceptionali si autonomi

- copiii supradotati subproductivi cei care prezinta, uneori, caracteristici

dominant negative ale supradotarii: lipsa de incredere si stima fata de
sine, nu-si asuma responsabilitati, nu le place scoala, sunt ostili fata de
autoritate, sunt rebeli in exterior, etc. Rezultatele scolare ale acestor copii
nu foarte bune, ceea ce solicita o atentie si intelegere deosebita din partea
scolii
- copiii supradotati cu handicap (atinsi de anomalii multiple), situatii n
care handicapul poate ascunde trasaturi caracteristice ale unui copil
supradotat, ceea ce, de asemenea cere o atentie particulara din partea
scolii si a specialistilor.
- Copiii supradotati provenind din culturi diferite cei provenind din
familii a caror sistem de valori, atitudini si optiuni pot fi diferite de
cultura dominanta (franceza); din motive de ordin lingvistic acesti copii
pot fi mai lenti in clasa, mai dificil de cunoscut sub aspectul aptitudinilor
de exceptie, dar acestea pot exista si scoala are obligatia sa le identifice..
Set de procedee de identidicare (Carmen Cretu)
Profiluri psihocomportamentale
Check-listuri de trasaturi psihocomportamentale
Autoaprecierea
Interviurile semistructurate si nestructurate
Rapoarte anecdotice
Analiza datelor biografice si autobiografice
Studiile de caz
Analiza rezultatelor activitatii scolare si de loisir
Analiza performantelor
Nominalizarile facute de profesori si/sau de grupul de prieteni
Teste de aptitudini scolare
Teste individuale si colective de inteligenta
Teste de creativitate
Teste de aptitudini speciale
Competitiile
Frecventa (incidenta) copiilor supradotati
Avnd la baz conceptia lui Terrassier, i anume c n jur de 5% dintre
copii au o precocitate semnficativ (ntre 1,5 i 2,5 ani decalaj de vrst
mintal fa de semenii de vrst) Mihai Jigau apreciaz c aceasta nseamn
c, teoretic, n fiecare clas sau grupa de gradinit exist 1-2 asemenea copii.
5

In total, la nivelul anului 1991 (invatamant prescolar, primar si gimnazial) ar

fi trebuit sa existe cam 187.203 asemenea copii (de circa 3 ori si jumatate
mai multi dect copiii din nvmntul special).
Dupa Jigau exista copii supradotati (CI=125 150) si extrem de
supradotati (CI peste 150).
Frecventa copiilor de acest fel poate fi analizata mult mai diferentiat
in functie de identificarea unor intra-categorii (apud Carmen Cretu):
a) dupa Dunlap (1975)
- dotati (CI 116-132) 1 din 10-15 copii
- superior dotati (CI 133-170) 1 din 40-160 de copii
- supradotati (CI 171- 180) 1 din 10.000 100.000 de copii
b) dupa Gagne (1989)
- dotati liminal (CI 112 115) unul din 5 sau 6 copii
- dotati moderat (CI 116-130) unul din 35
- dotati superior (CI 130- 145) 1 din 600
- supradotati (CI 145 160) 1 din 50.000
Raspunsul la necesitatile educationale speciale ale copiilor
supradotai
Tendinta dominant: de la coli si clase speciale (anii 60) spre clase
eterogene, cu
programe i activitti suplimentare n afara sau chiar n cadrul cursurilor.
In SUA, in Canada (Ontario), in Marea Britanie, Israel si Spania copiii
supradotati fac parte dintre copiii cu nevoi/cerinte speciale de educatie, care
nu pot fi satisfacute in clasa obisnuita.
Recunoasterea relativa a copiilor cu abilitati inalte ca fiind cu
nevoi/cerinte speciale, pentru care deci urmeaz s se aplice msuri
educaionale exceptionale se face i ntr-o Recomandare a Consiliului
Europei (1248/1994). Aceeasi Recomandare sugereaza ca scolarizarea
acestor copii sa se faca in cadrul sistemului scolar obisnuit, cu sugerarea
unor cai si tehnici de sustinere
Planificarea predarii-invatarii (Ghid Canada)
Evaluarea supradotarii la copii faza preliminara
- observarea comportamentului;
- determinarea caracteristicilor care-l disting de ceilalti;
- identificarea nevoilor corespondente.
Principii de actiune
Elevii supradotati au potentialul de a deveni activi, independenti, creativi
si productivi.
6

 Caracteristicile care potenteaza creativitatea, independenta i

interdependenta trebuie cultivate in procesul de predare-invatare.
Principiu pedagogic general incurajarea elevilor supradotati sa devina
fiinte dinamice, independente, creative si productive, capabile sa actioneze
cu competenta, integritate si fericire, in mijlocul societatii.
Modificarea programelor de studii
a) In ciclul primar si mijlociu
Elevilor supradotati trebuie sa li se asigure:
- caracterul multidisciplinar al modificarilor de program de studiu
- caracterul multidisciplinar al procesului de invatamant.
Demersul trebuie sa se bazeze pe:
- vointa intrinseca si extrinseca de a raspunde nevoilor, intereselor,
aptitudinilor si aspiratiilor elevilor;
- anvergura si profunzimea continutului, din punct de vedere al procesului
si al produsului;
- clarificarea si extinderea, imbogatirea cunostintelor si afectivitatii, printrun proces de transfer;
- intarirea si ameliorarea prin practica a aptitudinilor cognitive si tehnice.
b) Ciclul intermediar si superior
Pentru adaptarea programelor trebuie realizate la maximum si cu atentie:
elaborarea de cursuri inspirate din programul cadru cursuri imbogatite;
repartizarea timpului de predare-invatare adaptarea la ritmul de lucru
(ex. acordarea de credite);
elaborarea de cursuri care nu tin de programele-cadru (care sa raspunda
necesitatilor, aptitudinilor, intereselor si aspiratilor specifice);
elaborarea de experiente periscolare (in afara clasei si extrascolare)
studii personale, educatia (invatarea) prin cooperare;
stabilirea de criterii de eliberare a diplomelor (in functie de credite);
Experiente de invatare diferentiata, cu privire la:
- coninutul;
- procesul;
- produsele;
- evaluarea.
Fiecare dintre acestea include patru dimensiuni: tipul, intinderea
(anvergura), profunzimea i ritmul progresului.
Pasii (rubricile) unui ghid de lucru in planificarea instruirii la acesti
copii
- analiza;
- inventarul nevoilor/necesitatilor;
7

formularea obiectivelor;
elaborarea;
aplicarea;
evaluarea.

Dezbaterea (disputa) accelerare mbogire a studiilor (Slavin,

1991, Eggen si Kauchak, 1992)
Avocaii accelerarii argumenteaz c elevii supradotai trebuie s fie
ncurajai traverseze rapid curriculum-ul colar, ca de pild prin saltul
(telescoparea) peste o clas sau prezentarea mai devreme la exemane.
Alii specialiti consider c n loc de a trece ct mai repede prin
curriculum acesti copii ar trebui angajai in activiti creative i de rezolvare
a unor probleme.
Unele cercetri par s indice c exist mai mult sprijin pentru
realizrile colare ale acestor copii n programele de accelerare.
Rezultatatele respective s-ar putea datora ns i faptului c rezultatele
metodei de mbogire (cum ar fi creativitatea sau rezolvarea de probleme)
sunt mai greu de msurat.
Optiuni in accelerarea si mbogatirea instruirii (Eggen si Kauchak)
Imbogatire
Accelerare
Studiu si proiecte independente
Admiterea timpurie la gradinita si
scoala
Centre de instruire
Omiterea (telescoparea) unei clase
Calatorii de studii
Omiterea unor materii
Programe de smbt
Examene pe baz de credite
Programe de var
Cursuri n coli de nivel superior
Mentoriatul
Cursuri prin corespondenta
Stimulari si jocuri
Admiterea timpurie la liceu si
facultate
Investigatii in grup mic
Competitii academice (olimpiade?)