Combaterea biologica a

daunatorilor
Daunatorii graului
HUSTIU MADALINA ELENA
ANUL II/SEMESTRUL II

Plosnitele cerealelor Eurygaster sp. si Aelia sp.

Plosnitele cerealelor sunt raspandite in centrul si sud-estul
Europei, in vestul Asiei si in nord-estul Africii. La noi in tara se
intalnesc in toate zonele cultivatoare de grau, in densitati mai mari in
regiunile de stepa si ale padurlor de stejar.
Speciile cu importanta mai mare sunt urmatoarele: Eurygaster
integriceps Put., E. maura L, E. austriaca Schr., Aelia acuminata L. si
A. rostrata Boh. Speciile de Eurygaster, semnalate n aproape toata
tara, sunt predominante n judetele din sudul si estul tari; Eurygaster
integriceps Put. este specia cea mai frecventa si pagubitoare. Speciile
de Aelia sunt predominante in campia Transilvaniei si se intalnesc
aproape in proportii egale cu speciile de Eurygaster in Oltenia si
Banat, mai ales in zona colinara.

Descriere. Eurygaster sp.

Adultul are corpul oval, de culoare variata, de la galbena-bruna pana la
buna-inchis, uneori are culoarea neagra. Scutelul este dezvoltat de
lungimea abdomenului. Speciile se deosebesc intre ele prin forma
capului si dupa marginea laterala a pronotului. Eurygaster integriceps
Put.Are capul rotunjit la varf, iar marginile pronotului sunt convexe;
lungimea corpului este de 11-13 mm. Eurygaster maura L. are capul
rotunjit la varf, iar marginile pronotului sunt drepte. Lungimea corpului
este de 9-10 mm. Eurygaster austriaca Schr. are capul ascutit la varf, iar
marginile pronotului concave; lungimea corpului este de 11-13 mm.
Ouale sunt de culoare verde-deschis,
de forma unui butoias.Pe masura ce
se dezvolta embrionul,
culoarea lor se inchide, capatand o
Pigmentatie cafeniu-roscata.
Larvele sunt asemanatoare adultilor.

Aelia sp.
si prezinta 3 dungi longitudinale pe pronot si scutel. Pe
femurele mediane si posterioare se disting 2 pete punctiforme
negre. Lungimea corpului este de 7-10 mm. Aelia rostrata
Boh. Are corpul mai mare, osciland intre 11-12,5 mm, iar pe
pronot si scutel, spre deosebire de prima specie, are numai 2
dungi. Femurele mediane
si posterioare prezinta numai
cate o singura pata
punctiforma, neagra.
Larvele sunt asemanatoarecu adultii.

Daune
Speciile de Eurygaster si Aelia ataca cereale paioase, indeosebi graul,
precum si diferite graminee spontane. Adultii, ca si larvele, ataca toate
organele aeriene ale cerealelor: frunze, tupini si spice (ariste, glume si
boabe). Odata cu introducerea rostrului insecta injecteaza si o cantitate
de saliva, care are proprietati enzimatice foarte active. Aceasta provoaca
o dezagregare a substantelor din celule si in locul unde se produce
intepatura, se formeaza o mica proeminenta ca un con, denumit con
salivar. Cand aceste conuri se desprind si cad, in locul lor ramane un
punct negru inconjurat de o zona alba-galbuie sau bruna.
Simptomele atacului variaza in functie de faza de vegetatie a plantei si
de organul atacat. Astefel, primavara devreme,cand este intepata tulpinita
principala spre baza, frunza centrala se rasuceste, se ingalbeneste si se
usuca.Atacul adultilor hibernati in aceasta perioada, indeosebi pe timp
secetos si la densitati mari, duce la pieirea plantelor in intregime sau la
infratirea puternica a acestora.

Cand este atacat spicul in teaca, la baza rahisului, atunci el

nu se mai desface si ramane in burduf sau daca apare din
burduf este adesea inalbit si steril.Cand atacul are loc pe spic,
in diferite portiuni ale sale, atunci partea spicului de deasupra
intepaturii se albeste si nu se mai leaga; atacul acesta, produs
si de alti daunatori, este cunoscut sub numele de albeata
spicelor.Atacul cel mai periculos este la boabe, produs mai
ales de larve.Cand acestea sunt intepate in faza de lapte,se
zbarcesc complet. Intr-un stadiu mai inaintat de coacere,
bobele nu se mai deformeaza, insa in locul intepat apare o
zona galbena-dechis, in mijlocul careia se gaseste un punct
negru.Prezenta acesor pete se datoreaza schimbarilor
biochimice care se produc in endosperm. Boabele atacate au
un continut redus de gluten, din care se obtine o faina de
calitate inferioara (neplanificabila).

Combatere
In lupta impotriva plosnitelor cerealelor se aplica un sistem complex
de masuri, care se bazeaza, pe de o parte, pe aplicarea unei agrotehnici
superioare, care sa asigure plante viguroase, mai rezistente la atac, iar
pe de alta parte, pe organizarea combaterii directe a plosnitelor
cerealelor.
1).Stabilirea densitatii la m a noilor adulti aparuti in culturile de
cereale,cu 7-10 zile inainte de recoltare; densitatea populatiei de
plosnite ce urmeaza sa hiberneze se face si prin determinarea
frecventei boabelor atacate in noua recolta.
2) Stabilirea densitatii adultilor hibernanti la locurile de iernare, prin
executarea unui control in toamna in lunile octombrie-noiembrie si a
unui control in primavara in luna martie, in padurile de foioase, de
preferat de stejar, din apropierea localitatilor la care frecventa
boabelor atacate a fost mai mare de 1%.

3) Stabilirea densitatii adultilor hibernanti in culturile de

grau, prin executarea unui control la sfarsitul lunii aprilie;
la densitati mai mari de 2-3 adulti hibernanti la m este
necesara aplicarea tratamentelor chimice.
4) Urmarirea dinamicii pontei si a gradului de parazitare a
acesteia, in luna mai, pentru a se stabili oportunitatea
celui de-al doilea tratament impotriva larvelor.
Tratamentele sunt obligatorii la o densitate mai mare de 5
larve/m.
Ca masuri agrotehnice, in combaterea plosnitelor
cerealelor, mentionam urmatoarele: rotatia rationala a
culturilor, care favorizeaza cresterea populatiei parazitilor
oofragi; semanatul timpuriu in terenuri bine pregatite si
fertilizate; cultivarea de soiuri precoce si recoltarea cat
mai timpurie a cerealelor.