Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nursing ATI
Nursing ATI
Cuprins:
I.
II.
III.
ii.
Aspiratia traheobronsica
iii.
iv.
Reechilibrarea hidroelectroliticapag.9
IV.
V.
VI.
Anestezia si anestezicele..pag.40
VII.
VIII.
2. Instituie oxigenarea prin sonda nazala sau prin pipa Guedel, masca, ochelari;
3. Urmareste buna functionare a perfuziei I.V.;
4.
5.
6.
7.
8.
aprovizionarea
cu
solutii
perfuzabile,
materiale
consumabile
si
anoxie;
hipercapnie;
cianoza;
insomnie;
transpiratii abundente;
obnubilatie.
traumatisme craniene;
traumatisme toracice;
boli neurologice;
- in chirurgia cardiovasculara;
- in caz de supradozare cu barbiturice si opiacee, in stop respirator
(resuscitare cadio-pulmonara).
Respiratia artificiala mecanica suplimenteaza respiratia ineficienta si de aceea
se numeste ventilatie asistata. Aparatele de ventilatie artificiala sunt foarte
numeroase, insa cele mai eficiente sunt acelea care functioneaza pe baza presiunii
intratraheale pozitive.
Respiratoarele de presiune intratraheale pozitiva intermitenta realizeaza o inspiratie
si expiratie activa. Dintre cele cu inspiratie activa sunt resuscitorul cu burduf, care
5
este format dintr-o masca etansa si un tub de lungime diferita cu un burduf actionat
mecanic sau manual. Curentul de aer sau O2 este dirijat cu ajutorul a doua supape
unidirectionale. Compresiunea burdufului realizeaza inspiratie, expiratia fiind
asigurata de elasticitatea plamanilor.
Aparatele cu inspiratie si expiratie activa se gasesc intr-o mare varietate si se numesc
ventilatoare sau pulmotoare.
Prin cresterea si scaderea presiunii pozitive si negative realizate de aparate se pot
modifica ritmul fi volumul respiratiei. In cazul respiratiei spontane ritmul aparatului
se sincronizeaza cu acestea si astfel va asista ambele faze ale respiratiei.
Aceste aparate nu pot fi utilizate pentru asistarea de lunga durata a respiratiei. Ele se
aplica trecator pentru bolnavii inconstienti.
Adaptarea aparatului la bolnav se face diferit, in functie de durata necesara
mentinerii lui si anume ,prin intermediul unei masti etanse pentru perioade scurte, de
cateva minute si prin intermediul unor sonde endotraheale introduse prin intubatie oro
traheala (IOT) efectuata de medic pentru perioade mai lungi.
Conectarea pacientului la ventilator
Se efectueaza prin masca adaptata pe orificiul bucal sau nazal al pacientului.
Gazul care ajunge la bolnav trebuie sa fie steril (trece prin filtre bacteriene), umidificat
cu vapori de apa, iar aerul expirat poate fi evacuat in exterior, filtrat sau captat.
Pornirea aparatului se face dupa ce acesta a fost conectat la sursa de curent
electric, la O2, la aer comprimat.
Ajustarea frecventei respiratorii se face de obicei la frecvente joase; 8-14
respiratii/minut. Se determina gazele din sangele arterial dupa 20 minute de ventilatie
mecanica.
Ingrijirea bolnavului presupune:
- Supravegherea parametrilor ventilatori: frecventa respiratiei, presiunea de
insuflare de varf;
- Analiza gazelor prin oximetrie: Pa O2, Pa CO2, Hb%, SaO2%;
- Supravegherea functiilor vitale: TA, puls, temperatura;
- Masurarea PVC (presiune venoasa centrala);
-
Radiogafie de control,
Aspiratia traheobronsica
Este o interventie a asistentului/asistentei medicale care se aplica ori de cate
ori este necesara.
Materiale necesare:
-
manusi sterile;
sursa de oxigen;
- aspirator medical;
-
Tehnica aspiratiei:
-
departator de gura;
stetoscop.
Indicatii:
-
Interventii aplicate:
-
REECHILIBRAREA HIDROELECTROLITICA
Bolile chirurgicale, traumatismele, interventia chirurgicala in sine provoaca
tulburari ale echilibrului hidroelectrolitic al organismului, punand in pericol viata
pacientilor. Asistenta medicala trebuie sa recunoasca manifestarile acestor
dezechilibre pentru a anunta medical si a se lua masurile de corectare necesare.
10
organism.
Aportul (ingesta)
Eliminarea (excreta)
Bauturi- 1200 ml
Urina- 1300 ml
ml transpiratie - 300 ml
Prin
Prin fecale - 150 ml
Total = 2500 ml
Total = 2500 ml
pH- ului sanguin sunt intre valorile 6,8 - 7,8. Modificarile mai mari de aceste sunt
incompatibile cu viaja.
Echilibrul acido-bazic al organismului este exprimat prin valoarea pH-ului
10
11
12
Starile de deshidratare
12
13
14
hipotensiune arteriala
diureza scazuta;
fontanele infundate,
Bilantul hidric
14
15
asistentului/asistentei
pentru
reechilibrarea
hidro-
electrolitica a pacientului:
-
masoara functiile vitale (T, puls, TA, respiratie, diureza) si noteaza valorlle in
foaia de temperatura;
15
16
deshidratat:
-
senzatia de sete
turgor cutanat
frecventa pulsului
masurarea TA
cianoza extremitatilor
uscaciunea limbii
'
;
TULBURARI ELECTROLITICE
1. Sodiul (Natriul) reprezinta 90% din cantitatea de cationi din lichidul extracelular,
valoarea normala fiind de 137-147 mEq/l. Sodiul determina presiunea osmotica,
crestera TA, regleaza echilibrul acido-bazic, prin combinarea cu cloruri si bicarbonat.
Hiponatriemia reprezinta scaderea Na+sub 130 mEq/l.
Cauzele pot fi:
-
transpiratie excesiva;
16
17
monteaza o perfuzie si administreaza la recomandarea medicului solutii fara Na Glucoza 5%, medicamentele diuretice;
18
mancarime de piele;
Interventiile asistentei:
-
aritmii cardiace, unda T cu amplitudine mare, risc de stop cardiac (in diastola).
Interventiile asistentei:
-
19
Interventii independente:
-
19
20
somnolenta, convulsii;
coma cu H.T.A. ;
Interventiile de urgenta:
-
Tehnici de hidratare
1. Hidratare pe cale naturala sau calea orala
2. Hidratare pe cai artificiale:
a. prin sonda nazo - gastrica sau nazo duodenala
b. parenterala - perfuzia I.V. este calea cea mai folosita.
20
21
SOLUTII PERFUZABILE
Rolul
asistentei
medicale
este
sa
cunoasca
solutiile,
concentratia,
21
22
ale
solutiilor perfuzabile cu
unele
22
23
1. Furosemid
2. Nitroglicerina
3. Algocalmin
4. Metoclopramid
5. Eufilina
6. Insulina
7. Dopamina
8. Ambroxol
9. Cimetidina
10.Diazepam
Medicamentele incompatibile se administreaza in seringi sterile, separat, iar
pentru evitarea reactiilor dupa fiecare administrare se spala calea (cateterul sau
canula) cu ser fiziologic steril inainte de a administra un alt medicament.
ATENTIE! Nu se amesteca:
sangele si derivatele de sange
solutiile de aminoacizi (Arginina)
solutiile uleioase
Manitolul
DE RETINUT:
Vitamina B2 nu se administreaza impreuna cu Vit. B1 si B6
Acidul folic nu se administreaza impreuna cu acidul ascorbic (vit. C)
Vitamina B se inactiveaza cu vitamina C in solutie
Vitamina K nu se amesteca cu alte vitamine
La administrarea vitaminelor se va tine cont ca multe sunt sensibile la lumina si
caldura. De aceea se prefera administrarea in perfuzii de scurta durata sau se vor
introduce in flacon chiar inainte de administrare.
Prepararea solutiei perfuzabile:
Recipientul de perfuzie flaconul din sticIa (Arginina) sau cel din plastic se
aseaza vertical.
Dopul recipientului se dezinfecteaza cu un tampon de vata imbibat in alcool
medicinal.
Toate medicamentele si solutiile adaugate se amesteca cu solutia de baza prin
23
24
De retinut!
In cazul perfuziilor de scurta durata, cand se administreaza o cantitate mica
de solutie, 50 - 100 ml, trocarul nu se infinge prea mult pentru ca orificiul de
scurgere sa fie deasupra dopului. Daca se infinge prea mult o mare parte de
solutie va ramane in flacon.
A incorect
B corect
24
25
Forma de prezentare
Indicatii. Mod de
administrare
- perfuzie I.V.
solvent pentru
Concentrate hipertonica:
medicamente(antibi
otice, etc)
fiole
- corectarea
dezechilibrului
hiponatriemic
2. Solutie de glucoza
Concentratie izotonica 5%
- solutie de
transport: perfuzie
- alimentatie
parenterala
- in hipoglicemie IV
- antiedematos
'
Contine:
- reechilibrare
clorura de Na 8.5g;
hidroelectrolitica
clorura de K 0.3 g;
clorura de Ca 0.5g;
25
26
4.Solutia de clorura de K-
Brauman
concentrate 7,4%;
se dilueaza 10
5. Solutie de Kalium
-20ml cu 500 ml cu
magneziu-asparagin at
glucoza 10 %
- solutie de
izotonica 50%
corectare-perfuzie
lenta in acidoza
hipotonica
7. Solutia Hartman
Solutie salina
- solutie de
corectare
- perfuzie lenta in
8. Solutia de bicarbonat
de Na
acidoza hipotonica
- solutie tampon in
acidoza
- activeaza diureza
osmotica
10. Sorbitol
parenterala
- perfuzie lenta -
fructoza
alimentatia
parenterala
26
27
12. Substituienti de
plasma
sticla
- perfuzie lenta
Dextran 40 cu NaCI
Dextran 70+NaCI in flacoane de
sticla
Gelufuzine solutie perfuzabila
Flacoane sticla
Definitie:
Socul este o insuficienta circulatorie periferica grava in urma careia se
instaleaza anoxia tesuturilor prin acumulare de produsi de catabolism. Este necesara
recunoastera rapida a cauzelor pentru prevenirea leziunilor ireversibile ce se pot
instala.
Clasificarea etiologica
1. Socul hipovolemic este provocat de pierderile de sange si plasma in caz de
hemoragii, traumatisme, interventii chirurgicale, arsuri, deshidratare(diaree,
vasaturi, exces de diuretice), socul de colaps din coma diabetica, ocluzii
intestinale;
2. Socul cardiogen apare prin scaderea functiei de pompa a inimii in: IMA,
miocardite acute, tulburari de ritm, tamponada cardiaca, pneumotorax cu
supapa, emboli pulmonare ;
3. Socul toxico- septic apare in infectii cu germeni Gram-negativi (Escherichia
coli, Klebsiella, Proteus, etc.) sau Gram-pozitivi (stafilococi, streptococi); se
produc leziuni celulare primare si generalizate;
4. Socul anafilactic se datoreste introducerii in circulatie a unor substante straine.
Surven mai frecvent dupa administrarea de seruri sau diferite medicamente pe
cale parenterala sau dupa intepaturi de insecte si se caracterizeaza printr-o
reactie anormala antigen-anticorp cu eliberare masiva de histamina care
27
28
Intrebari care se pot pune: daca prezinta boli cardiace; daca face tratament cu
diuretice si antihipertensive; ce doza a luat; daca a avut hemoragie in special
digestiva; daca are febra (daca nu stie se va masura temperatura).
Examenul clinic:
- Se masoara functiile vitale: Puls, TA, Temperatura, Respiratia;
- Se examineaza aspectul pacientului:
sufluri patologice;
apectul abdomenului;
Problemele bolnavului:
Investigatii de urgenta:
28
29
pozitie Trendelenburg
29
administrare de O2;
pozitia bolnavului este decubit dorsal cu picioarele ridicate < 30- 45;
30
invelirea cu paturi
Atentie - nu se administreaza nimic accidentatilor in stare de soc, pe gura.
investigatiile necesare.
4.
Desocarea
reprezinta
aplicarea
tuturor
metodelor
medicale
si
31
vitale.
Tratamentul in spital:
1. Bolnavii cu soc cardiogen provocat de IMA vor fi internati in unitati de terapie
intensiva coronarieni; vor fi imobilizati la pat in pozitie favorabila; in dispnee
severa pozitia este semisezanda/sezanda;
2. Supravegherea functiilor vitale ale bolnavului (monitorizarea EKG, presiune
venoasa);
3. Calmarea durerii se face cu analgezice (Algocalmin, Piafen, Fortral);
4. Linistirea si sedarea - se administreaza anxiolitice: Diazepam 1 fiola,
Hidroxizin, Romergan;
5. Oxigenoterapie: 6 - 8 I / minut;
6. Hidratare parenterala;
7. Administrare de medicamente:cardiotonice majore, vasodilatatoare,
antiaritmice;
8. Corectarea acidozei metabolice severe (pH < 7,15) cu solutie T.H.A.M., sau
solutie bicarbonat de Natriu.
Socul anafilactic
Apare in cursul reactiilor alergice imediate si grave in urma:
alergiei medicamentoase;
intepaturii de insecte;
alergiei alimentare.
In socul anafilactic are loc o exudatie mare de lichid interstitial, care alaturi de
vasodilatatie determine prabusirea TA si poate provoca moartea bolnavului,
daca nu se intervine la timp.
Problemele bolnavului:
31
32
Oxigenoterapie 6 - 8l/min;
32
33
Socul septic
Se instaleaza in urma patrunderii in circulatie de bacterii sau toxinele acestora, in
cantitati mari, instalandu-se insuficienta vasculara acuta.
Denumirile propuse si acceptate in prezent pentru socul septic sunt:soc bacterian,
soc infectios
Etiologie:
- Bacterii Gram- Escherichia coli, Proteus, Salmonella, Shigella, Klebsiella;
bacteria gram-pozitive( stafilococi si enterococi).
Semnele si simptomele socului septic:
-
scaderea TA;
oligoanurie.
33
34
electrolitice
-
tratament simptomatic
analize de laborator:
1. hemocultura
2. urocultura
3. coprocultura
4. bilicultura
Bronhoalveolite de deglutitie
BPOC acutizata
34
35
Astmul cardiac
Infarctul miocardic
Embolia pulmonara
afectiuni abdominale
Cauze generale
intoxicatii acute
afectiuni sanguine
35
Polipnee
36
Rare si ample
36
37
Problemele pacientului:
Alterarea respiratiei
Potential de complicatii
Obiectivele vizeaza:
Prevenirea complicatiilor
38
38
39
c. Respiratia artificiala
-
39
40
40
41
ANESTEZIA SI ANESTEZICILE
Anestezia este metoda medicala prin care se suprima sensibilitatea dureroasa
a unei parti sau chiar a intregului corp, pe o anumita perioada de timp necesara
efectuarii unei interventii chirurgicale.
Anestezia generala reprezinta suprimarea starii de constienta si producerea
miorelaxarii pe o perioada pasagera, prin inhalarea sau injectarea unui medicament
anestezic. Anestezia generala se mai numeste narcoza.
Anestezist este un medic calificat sa administreze un anestezic.
Analgezie reprezinta lipsa sensibilitatii dureroase, adica indepartarea
durerii fara pierderea starii de constienta.
Analgezic= medicament care trateaza durerea.
Tipuri de anestezie:
I. Anestezie generala:
a. anestezia generala este realizata pe cale inhalatorie cu anestezice
volatile (halotan, enfluran etc ) care se administreaza pe sonda de
intubatie orotraheala (I.O.T.).
b. anestezia generala combinata se efectueaza pe cale inhalatorie si pe cale
intravenoasa.
Anestezicile gazoase sunt toxice pentru ficat, hematopoieza, fertilitate si
pentru cei care efectueaza anestezia .
Efectele anesteziei generale:
pierderea cunostintei;
42
unei masti duble care permite absorbtia imediata a gazului la locul unde acesta iese in
exterior;
-
prin injectii I. V
anestezia
peridurala
se realizeaza
prin blocarea
nervilor spinali
42
43
gel;
-prin injective I.D., SC
- infiltratie se face strat cu strat.
Anestezia este efectuata de medicul specialist ajutat de asistenta de la sala de
operatie.
Pregatirea bolnavului pentru rahianestezie ,
Testarea bolnavului se face prin I.D. pe fata anterioara a antebratului:
- testarea sensibilitatii bolnavului la substantele anestezice este efectuata de medic
pentru a depista cazurile de alergie in preziua interventiei. Manifestari alergice pot
aparea sunt sub forma de prurit local sau eruptie papulara, sub forma de criza de astm
sau chiar soc anafilactic.
Ingrijiri in timpul rahianesteziei
Se urmaresc:
- functiile vitale puls; T.A. miscarile respiratorii, diureza;
- coloratia tegumentelor; temperatura (deoarece in timpul interventiei, temperatura
poate scadea);
- somnolenta,
- greata,
- vertijul,
- paresteziile la nivelul fetei,
- tulburari de vorbire, de vedere, nistagmusul,
- tulburari de mictiune.
Ingrijiri dupa rahianestezie:
-
se combate durerea;
43
44
Anestezicile
Definitie
Prin anestezic se intelege un medicament care dupa administrare produce
anestezie.
I.
Anestezicile generale
anestezie
chirurgicala;
45
45
46
Vendal retard.
47
se
urmareste
aspectul
general
al
tegumentelor si mucoaselor;
-
se asigura igiena prin toaleta partiala la pat, ferind insa regiunea pansata.
48
schimbarea pozitiei;
Alimentatia
- Imediat dupa interventie , alimentarea bolnavilor se face pe cale parenterala;
- se poate face umezirea buzelor cu o compresa de tifon umezit
- bolnavul va primi lichide (daca nu varsa): apa, ceai neindulcit dj la cateva ore
dupa operatie( daca nu sunt contraindicatii.)
Restrictia alimentara postoperatorie orala este in functie de tipul de interventie, cu
sau fara anastomoza, si de anestezie.
Fara anastomoza
1. In interventii extraabdominale cum ar fi tiroidectomia, osteosinteza, operatia
48
49
intestin subtire, colon, pancreas retrictie 5-6 zile, apoi ceai neindul a-5-a zi,
si se reia treptat alimentatia;
50
1. Complicatiile imediate
A. Complicatii respiratorii:
o hipoxia din cauza interventiei abdominale superioare, boli pulmonare
cronice; masuri
de
prevenire:
oxigenoterapie, stimularea
expectoratiei
o stop respirator
51
51
52
53
sanitara
respectarea recomandarilor
bolnavului
si
constientizarea sa,
53
54
54